Download - referat teoria economica
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE ȘTIINTE ECONOMICE
CATEDRA ECONOMIE,MARKETING ȘI TURISM
Lucru individual la disciplina Teoria economică
Tema :Antreprenoriatul și rolul lui economic
A executat : Constantinov Anastasia,grupa MK 1402 Coordonator :Bradu Margareta-lector superior
Chișinău,2014
Cuprins:
Introducere………………………………….3
Capitolul 1: Abordări teoretice despre antreprenoriat……….4
Capitolul 2: Analiza activității de antreprenoriat în Republica Moldova..............6
Capitolul 3: Problemele și soluțiile privind activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova.....................
Concluzii și recomandări privind antreprenoriatul în Republica Moldova.........................9
Bibliografie....................................10
Introducere
Actualitatea temei : În lucrarea mea abordez tema dată,deoarece aceasta reprezintă una
dintre cela mai dezbătute teme atît in cadrul Uniunii Europene,cat și în întreaga
lume.Comunități,orașe,regiuni și națiuni încep să considere antreprenoriatul un motor al
dezvoltării economice,al creșterii numărului de locuri de muncă și al competitivității firmelor.
Fiind un concept multidisciplinar, studierea antreprenoriatului contemporan necesită
cunoaşterea diversităţii teoriilor referitoare la acesta. După parerea mea,a fi un întreprinzător
nu este un lucru chiar atat de ușor.Această meserie necesită rabdare si competență.Ea
îndeplinește diverse misiuni printre care și cea de asigurare a bunăstării întregii
societăți,producand diverse bunuri,prestînd servicii.
Importanța temei: Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare, şi ca atare
stimulează creşterea productivităţii şi a competitivităţii economice.Antreprenoriatul este
strâns legat de cunoştinţe şi flexibilitate, doi factori care au câştigat o nouă semnificaţie ca
sursă a competitivităţii într-o economie mondială din ce în ce mai globalizată.Acesta poate fi
considerat o putere ce gestionează dezvoltarea economiei,îndeosebi a relațiilor de piață. El nu
mai este un concept abstract. Există cerere şi interes din ce în ce mai mare pentru
plasarea“antreprenoriatului” (creare de noi afaceri) ca elemente cheie în procesul de
dezvoltare şi revitalizare a zonelor mai puţin dezvoltate din Europa (cum ar fi Republica
Moldova). Mai mult, creşterea gradului de conştientizare, în ultimul deceniu, a importanţei
întreprinderilor nou-create şi a celor mijlocii şi mici (IMM-uri) în cadrul dezvoltării
economice, a determinat multe administraţii publice, formate din membri ale tuturor
formaţiunilor politice, să creeze politici care să favorizeze şi să stimuleze crearea de noi
firme.
Scopul: Am urmărit scopul de a analiza fenomenul de antreprenoriat si abordarea lui la un
exemplu concret si anume Republica Moldova,de a identifica și a analiza ariile problematice
ce necesită soluționare,precum si propunerea unor căi alternative ce vor asigura dezvoltatea
activității de antreprenoriat.
Metodologia: Pe parcursul cercetării am utilizat diverse metode precum metoda
istorica,astfel analizand evolutia istorică a antreprenoriatului si al activității de
întreprinzător.Metoda abstracției științifice,incercand într-un fel sa ajung la esența acestui
fenomen și să scap de trăsăturile și ideile mai puțin importante,cat și metoda logică prin
intermediul căreia am reprodus și am structurat această temă doar prin cele mai importante și
esențiale idei.Și nu în ultimul rînd metoda unității dintre analiză și sinteză, prin intermediul
căreia am descompus elementele acestui fenomen,analizîndu-le ,după care schițînd tendințele
dominante.
Structura: lucrarea mea este compusa din cuprins,introducere,2 capitole,concluzii și
propuneri,cat și bibliografie.
Monografii: în această lucrare am folosit urmatoarele monografii: Bugaian
L.”Antreprenoriat.Initierea afacerii”,Editura “Levinta Angela”,Chisinau 2010; Efros Stela
“Dezvoltarea antreprenoriatului constructiv in Republica Moldova”,2014; “Ghid de
dezvoltare antreprenoriala”,Suceava.
Capitolul 1: Abordări teoretice despre antreprenoriat
O trasatură distinctă a economiilor dezvoltate este reprezentata de rolul vital al
antreprenoriatului ca pilon central al creșterii economice. Intreprinzătorii motivați, gata de a-și
asuma riscuri inființează firme noi generatoare de locuri de muncă. În mod particular, progresul
tehnologic rapid continuă să genereze noi afaceri și să ducă la dezvoltarea celor
existente,constituind un factor decisiv pentru adaptarea la noi oportunități pe piață, dobandirea de
noi cunostințe și creșterea productivității.Întreprinderile mici si mijlocii (IMM -uri) domină scena
afacerilor din întreaga lume,reprezentînd 95% din numărul total de companii (OECD, 1997 și
Comisia Europeană, 2003).Mai mult, studiile de profil subliniează importanța IMM-urilor pentru
crearea de locuri de muncă și dezvoltare economică. În plus, IMM-urile conduc la creșterea
compeției pe piață, ceea ce are ca rezultat reducerea prețurilor, imbunătățirea calității produselor,
precum și favorizarea implementării de noi tehnologii la nivelul firmei.
Antreprenoriatul a început să fie recunoscut în timpul monarhului francez Ludovic al XIV care
continua să afirme că „burghezii și meșteșugarii vor deveni artizanii bogăției”. Antreprenoriatul
reprezintă activitatea de fabricare a producției, executare a lucrărilor și prestare a serviciilor,
desfășurată de cetățeni și de asociațiile acestora in mod independent,din proprie inițiative,în numele
lor,pe riscul propriu și sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-și asigura o sursă
permanentă de venituri.Acesta reprezintă “abilitatea de a crea și de a construi ceva practic din
nimic,capacitatea de a sesiza oportunitățile,acolo unde văd alții haos,contradicție și confuzie”.În
Evul Mediu noțiunea de antreprenor avea mai multe sensuri,indicand: persoanele care se ocupau cu
comerțul exterior; organizatorii de parade,spectacole; responsabilii de obiecte
industriale,șantiere.Aceștia nu își asumau niciun risc,ci doar conduceau toate activitățile,utilizînd
resursele financiare,materiale și comerciale care li se alocau.
Ca termen științific,ca subiect de discuție și analiză,noțiunea de antreprenor datează incă din
secolul al XVIII-lea,cand economistul francez Richard Cantillon a asociat asumarea de riscuri în
economie cu antreprenoriatul,formulînd primele teorii cu privire la antreprenoriat.În Anglia,în
aceeași perioadă, Revoluția Industrială era în plină desfășurare,iar antreprenorii jucau un rol
important în transformarea resurselor. Joseph Schumpeter(economist austriac,1934) spunea: În
antreprenoriat există o înțelegere pe care o facem în legătură cu un anumit tip de comportament
care include: 1) inițiative; 2) organizarea și reorganizarea mecanismelor socioeconomice; 3)
acceptarea riscului și a eșecului.
Potrivit legislației Republicii Moldova ( cu privire la antreprenoriat și întreprinderi Nr.845-
XII,din 03.01.1992): Antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producției,executare a
lucrărilor și prestare a serviciilor,desfășurată de cetățeni și de asociațiile acestora in mod
independent,din proprie inițiativă,în numele lor,pe riscul propriu și sub răspunderea lor
patrimoniala în scopul de a-și asigura o sursă permanentă de venituri. De-a lungul timpului mai
multe instituții naționale si internaționale avînd ca principala activitate studierea mediului și al
comportamentului antreprenorial au definit „antreprenorul” astfel: “Un antreprenor este o persoană
care pe baza unor clauze și condiții contractuale,se obligă să presteze in favoarea altei persoane și
organizații diverse lucrari(industriale,de construcții ș.a.) în schimbul unei recompense dinainte
stabilite”. Conform Dicţionarului Juridic “Rubinian.com”,antreprenorul este :
1. Persoana fizică sau juridică care se obligă, pe baza unor clauze şi condiţii contractuale, să
execute diferite lucrări în beneficiul altei persoane sau organizaţii, în schimbul unei sume de bani
dinainte convenite. Sinonim – contractor .
2. Tip de agent economic reprezentativ în economia de piaţă care adoptă un comportament de
esenţă activă şi novatoare, specific sistemelor economice bazate pe concurenţă, risc şi iniţiativă
privată. În această accepţiune, antreprenorul este sinonim cu întreprinzătorul.
Conform ”Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi a Republicii Moldova” :
1. Antreprenor poate fi: orice cetăţean al Republicii Moldova care nu este îngrădit în drepturi, în
modul stabilit de prezenta Lege şi de alte acte legislative; orice cetăţean străin sau apatrid, în
conformitate cu legislaţia în vigoare; un grup de cetăţeni sau de apatrizi (un grup de parteneri) din
care se constituie antreprenorul colectiv; orice persoană juridică sau fizică în conformitate cu
scopurile sale principale şi cu legislaţia. Statul şi autorităţile administraţiei publice locale sînt
antreprenori speciali. Atribuţiile de antreprenor la întreprinderile de stat (municipale) le execută
managerul-şef de întreprindere pe baza contractului încheiat cu acesta.
2. Nu au dreptul de a practica antreprenoriatul şefii şi specialiştii din autorităţi ale administraţiilor
publice, în a căror atribuţie intră hotărîrea problemelor legate de desfăşurarea activităţii de
antreprenoriat sau controlul asupra unei asemenea activităţi.
Pentru a completa lista de informații despre activitatea și calitǎțile care impulsioneazǎ rezultatele
antreprenorilor, s-au întreprins numeroase studii. Concluzia comunǎ a acestora a fost cǎ toți
antreprenorii de succes prezentau urmǎtoarele calitǎți: controlul interior, capacitatea de planificare,
asumarea riscurilor, inovația, folosirea feedback-ului, luarea deciziilor, independența. Aceastǎ listǎ
se aflǎ între-un proces de îmbunǎtǎțire continuǎ prin adǎugarea de noi caracteristici.
În viziunea reprezentanților școlii behavioriste, cea care acordǎ cea mai mare atenție elementelor ce
caracterizeazǎ antreprenorii, principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea de: inovatori,
lideri, asumatori de riscuri, independenți, creatori, tenaci, energici, originali, optimiști, orientați
spre rezultate, flexibili, materialiști, însǎ un progres remarcabil în ceea ce privește abordarea
conținutului muncii și a caracteristicilor antreprenorului realizeazǎ Jacques Fillon . În unul din
ultimele sale studii el realizeazǎ o abordare integratoare deosebit de interesantǎ și utilǎ a
activitǎților și caracteristicilor specifice antreprenorilor. Alte caracteristici ale antreprenorilor sunt
urmǎtoarele:determinare și perseverențǎ, dorința de a câștiga, cǎutarea feedback-ului, rezolvarea
problemelor persistente, inițiativǎ și responsabilitate, orientare spre oportunitǎți, toleranțǎ pentru
eșec, încredere în sine și optimism, realizarea de viziuni, creativitatea și spiritul de inovație, abilitǎți
manageriale, lucrul în echipǎ, indepepndenţă.
Întreprinzătorul ,pe de altă parte,este o persoană cu inițiativă și cunoștințe care FACE ceva,adica
întreprinde cu un anumit scop(de cele mai multe ori financiar).Există mai multe definiții ce țin de
acest termen printre care: Întreprinzătorul este acea persoană care iniţiază singură sau în asociere
o afacere, asumându-şi riscul de a investi capital şi anumite responsabilităţi de a conduce firma.
De regulă întreprinzătorii dispun de experienţă profesională, dar în prezent majoritatea ignoră
cunoaşterea managerială. Profilul unui întreprinzător este definit de următoarele trăsături:
- Un simţ dezvoltat de independenţă;
- Dorinţa de a-şi asuma o responsabilitate şi de a conduce o afacere ;
- Capacitatea crescută la efort intens şi de durată;
- Preferinţa pentru afaceri cu grad mediu de risc;
- Reacţie rapidă, decizii prompte în activitatea curentă ;
- Organizare eficientă a timpului de muncă.
Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului:
-structura populației și dinamica ei în viitor;
-nivelul invățămîntului antreprenorial și general;
-atitudinea societății față de antreprenori si antreprenoriat;
-posibilitatea de a obține beneficii personale;
-esența unor persoane orientate spre crearea propriei afaceri și spre asumarea unor riscuri;
-politica statului în domeniul susținerii antreprenoriatului(susținerea financiara).
Capitolul 2: Analiza activității de antreprenoriat în Republica
Moldova
În condiţiile relaţiilor economice de piaţă, elementul activ al dezvoltării antreprenoriatului
constructiv devine antreprenorul, întruchipând în sine calităţile cele mai bune caracteristice
acestui fenomen economico-managerial complex. Primele fenomene antreprenoriale au
aparut la sf.anilor 80 sec. trecut odata cu aparitia primelor cooperative,care au demonstrat
avantajele unei noi economii,in care accentual se pune pe initiativa particulara.Totusi despre
dezvoltarea micului business in R.M se poate vorbi numai din 1994 , cind a fost adoptata
“Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business”.In prezent in R.M avem
39000 de IMM(2007),iar in medie pe tara, intr-o intreprindere mica activeaza in jurul a 8
persoane.In rindul celor ce functioneaza ,principala activitate este comertul,pe al 2-lea loc-
intreprinderile prestatoare de servicii..Un interes deosebit prezinta numarul mediu de
intreprinderi mici la 1000 de locuitori,care caracterizeaza spiritul antreprenorial.In ‘93
indicatorul in cauza constituia 4 intreprinderi la 1000 de loc. In prezent el s-a amplificat de 4
ori fiind egal cu 17 intreprinderi. Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2013
numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare ÎMM) a constituit 50,9 mii
întreprinderi, sau cu 1,5 mii întreprinderi (cu 3%) mai mult faţă de anul 2012. Sectorul ÎMM
reprezintă circa 97,4% din numărul total de întreprinderi. Evoluţia numărului ÎMM în anii
2009-2013 se prezintă astfel:
Fig. 1.2 Evoluţia numărului ÎMM în Moldova : 2009-2013
sursa: statistica.md
În Republica Moldova criteriul de bază la definirea unei întreprinderi mici sau mijlocii il
constituie numarul angajatilor.Este considerata intreprindere micro agentul economic ce
corespunde urmatoarelor criterii: numarul mediu anual de salariati nu mai mult de 9
persoane,suma anuala a veniturilor obtinute din vinzari sa fie cel mult 3 milioane lei.O
intreprindere este considerata mica atunci cand are cel mult 49 angajati,iar veniturile obtinute
din vinzari constituie cel mult 25 milioane lei.Intreprinderile mijlocii sunt cele ce au cel mult
249 angajati,iar veniturile nu depasesc 50 milioane lei,iar valoarea totala anuala de bilant a
activelor nu este mai mare de 50 milioane lei.Aceste intreprinderi,la rindul lor duc la existenta
unui numar tot mai mare de proprietari,ce-si asigura desinestatator un trai cat mai
decent,ajutind la randul lor si alti oameni sa ajunga la scopul propus. Microîntreprinderile
relativ mai des activează în mediul urban, unde ponderea lor este de 72,6% (în mediul rural –
66,3%). Întreprinderile de dimensiuni mai mari, de cele mai dese ori, sunt amplasate în
mediul rural. Deosebiri în mediul de amplasare a întreprinderilor se atestă, în special, în
cadrul a două grupe: întreprinderi mijlocii şi întreprinderi mari. Cota întreprinderilor mijlocii
în mediul rural este de 1,9 ori mai mare decît în mediul urban, iar cota întreprinderilor mari –
de 1,4 ori. Cele mai numeroase întreprinderi conform Biroului Național de Statistica sunt
micro-întreprinderile.
Numarul ÎMM în anul 2012 pe forme de proprietate:
Forme de
proprietate
ÎMM-total întreprinderi
mijlocii
întreprinderi
mici
întreprinderi
micro
Total ÎMM 49,4 1,5 9,6 38,3
În Republica Moldova, sectorul ÎMM a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate
în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă, pe la sfârşitul anilor '80, ceea
ce este caracteristic şi pentru majoritatea statelor în curs de dezvoltare. Pe parcursul anilor,
sectorul ÎMM din Moldova a atins un nivel de dezvoltare, chiar dacă în acelaş timp se
confruntă cu numeroase probleme de ordin financiar, al instabilităţii legislaţiei, birocraţiei
excesive şi altele. Sectorul ÎMM are un rol important în asigurarea dezvoltării economice,
stabilităţii ei,creşterii mobilităţii şi adaptabilităţii economiei naţionale la condiţiile
schimbătoare de ordin intern şi extern. El reprezintă un factor de diversificare a economiei.
Prezenţa unui sector ÎMM bine dezvoltat în cadrul economiei este deosebit de important în
condiţiile reformării structurale a economiei şi creşterii şomajului, fenomene ce însoţesc acest
proces. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic, sectorul ÎMM este considerat
promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă, el demonstrează o
dezvoltare accelerat.
Capitolul 3: Problemele și soluțiile privind activitatea de
antreprenoriat în Republica Moldova
Una din problemele cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii în activitatea
transfrontalieră ține de cunoașterea insuficientă a oportunităților oferite și a reglementărilor în
materie de afaceri transfrontaliere. Barierele lingvistice, diferențele legislative și de
reglementare, accesul limitat la finanțări, precum și lipsa de cunoaștere a altor piețe sînt,
conform întreprinzătorilor, principalele motive pentru care mai multe întreprinderi mici și
mijlocii nu-și extind activitatea în străinătate. În acest sens, este necesară înființarea unei
rețele vaste de prestatori de servicii de consiliere. Întreprinderile mici deseori se ciocnesc cu
greutăți în perioada demarajului și creșterii extensive. Firma trebuie să procure spațiu și utilaj,
să creeze rețeaua comercială proprie și sistemul de deservire a clienților. Pentru o afacere
mică, o importanță deosebită îl are ajutorul financiar extern, serviciile de identificare a
partenerilor și de stabilire a relațiilor, precum și asigurarea echilibrului necesar între datorii și
capitalul statutar.În 2006 Republica Moldova a aprobat Legea privind susținerea sectorului
întreprinderilor mici și mijlocii, care prevede direcțiile susținerii de stat a IMM-urilor,
subiectele și obiectele susținerii, fondurile specializate, strategiile de stat etc.Susținerea de
către stat a întreprinderilor mici și mijlocii se efectuează diferențiat, în funcție de genul de
activitate, de perioada de funcționare și de numărul agenților economici, cu utilizarea diferitor
forme și metode de susținere și surse de finanțare.O alta problema este ca astăzi este dificil
de nominalizat un număr mare de antreprenori competenţi, care ar putea activa productiv în
condiţiile precare ale economiei actuale. Reprezentanţii birocraţiei, care se mai păstrează şi
azi, conducătorii întreprinderilor de stat care au mai rămas, precum şi unii muncitori care
încearcă să conserveze condiţiile vechi,pentru a obţine venituri nemuncite, sunt cointeresaţi în
păstrarea tendinţelor de egalizare. De exemplu, un şofer care foloseşte automobilul de stat în
scopuri personale, vânzătorul continuând să se îmbogăţească pe contul cumpărătorului, cel
care ia mită în virtutea postului pe care îl ocupă. Pe toţi aceştia continuă să-i unească dorinţa
de a câştiga fără a munci. Toate aceste tendinţe formează un mediu nou social care dă naştere
unui gen nou de antreprenoriat parazit sau constrâns ce se dezvoltă mai mult în mediul
tenebru, care va împiedica semnificativ dezvoltarea antreprenoriatului în Republica Moldova.
Chiar şi cei mai prosperi antreprenori sunt nevoiţi astăzi să facă multe cheltuieli pentru
păstrarea economică a bunurilor sale, a firmei şi a sa personală. Aceasta, la rândul său, dă
naştere la acţiuni forţate în economie.Ieşirea din această situaţie este văzută în acumularea
nemijlocită a capacităţilor economice pozitive, în perfectarea sistemului de educare a
antreprenorului constructiv, care ar influenţa benefic asupra dezvoltării producţiei autohtone
şi formării unor relaţii economice de piaţă dezvoltate. Este nevoie ca antreprenorii să
demonstreze capacitatea de a identifica oportunităţi pentru activităţi personale, profesionale şi
de afaceri, care cuprind o panoramă a problematicii ce reliefează contextul în care oamenii
trăiesc şi lucrează, care evidenţiază o cunoaştere bună a mersului economiei, a oportunităţilor
şi provocărilor cu care se confruntă un angajator sau o întreprindere.
Întreprinzătorii din Republica Moldova conform unui sondaj organizat de Asociația
Antreprenorilor și Angajatorilor din Moldova din 2013,au menționat că impozitele reprezintă
pentru afacerea lor o problemă dificilă.Pe locul doi se plasează lipsa specialiștilor și
concurența.care pentru multe afaceri mici reprezinta o problema mare.Legislația
imperfectă,corupția și instabilitatea politica sunt principalele probleme cu care se confrunta
investitorii din Republica Moldova,arata de asemenea un alt sondaj tot de această
asociație.Participanții la sondaj au scos în evidență de asemenea și povara fiscală
exagerată,accesul la credite și instabilitatea politică.Pe de altă parte managerii companiilor
consideră că lipsa muncitorilor calificați este de fapt marea problema pentru dezvoltarea unui
business.La sondaj au participat aproape 600 de antreprenori din
Chișinău,Bălți,Drochia,Edineț,Soroca și Criuleni.
Principalele dificultăţi în activitatea întreprinderilor în 2008, repartizarea pe medii de amplasare, % *
Antreprenoriatul în
Republica Moldova
nu are cu adevărat
parte de succes din
cauza lipsei de capital
social,atitudinii față de
Total Urban Rural
Lipsa surselor financiare
74,1 72,5 81,3
Lipsa tehnologiilor moderne
6,0 5,4 8,7
Accesul limitat la credite
12,0 11,6 13,8
Lipsa materiei prime
3,7 3,2 6,1
Lipsa personalului calificat
11,8 12,3 9,6
Politica de impozitare nefavorabila
18,2 18,3 17,8
risc,lipsei de încurajare din partea statului.În acest sens susținerea antreprenoriatului se poate
face prin:
-Susținerea ÎMM-urilor care vin cu idei inovatoare prin programe de educare managerială;
-Reducerea obstacolelor birocratice în înființarea și funcționarea ÎMM-urilor;
-Încurajarea înființării de întreprinderi,crearea locurilor de muncă,prin reducerea impozitelor
și taxelor.
Astfel,guvernele ar putea introduce politici specifice pentru a putea imbunătăți abilitățile
individuale prin procesul antreprenorial.Aceste politici ar trebui sa se adreseze sistemului
educațional,prin programe de pregatire cît și asistență tehnică.Este necesară o implicare mult
mai activă a universităților pentru cresterea cunoștințelor studenților legate de antreprenoriat
și afaceri.Programele de pregătire ar trebui să stimuleze interacțiunea între firmele deja
existente și persoanele particulare pentru a face ca potențialii întreprinzători să capete
experiența ce poate fi vitală pentru dezvoltarea mai multor întreprinderi de succes.
In RM a fost elaborate si aprobata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business
1994, precum si un sir de alte legi si acte normative (ex: Legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992; Legea cu privire la vinzari de marfuri 1994; Legea cu privire la comertul
interior 1996 etc.). Sustinerea de catre stat a afacerilor mici din Moldova prevede: a)
sustinerea financiara; b) sustinerea fiscal; c) asigurarea unui cadru legislative-instutional
corespunzator .
Eu cred și sunt convinsă că în Republica Moldova sunt mulți întreprinzători ce au
oportunități semnificative pe care trebuie să le realizeze,iar drept soluție ar servi
implementarea statelor dezvoltate drept model,politicile acestor state dezvoltate,cat și
susținerea din partea statului Republicii Moldova.
Concluzii și recomandări privind Antreprenoriatul în Republica Moldova
Studierea antreprenoriatului reprezintă o cerință de bază pentru cei care doresc să se lanseze
în afaceri. Orice antreprenor care alege să-și desfășoare o activitate economică, are ca scop
obținerea unui profit, iar în același timp mulțumirea clienților, satisfacerea nevoilor existente
pe piață și creșterea economiei naționale. Antreprenoriatul este un sector foarte important al
economiei și contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea pe termen lung a economiei.
Anume prin activitățile de antreprenoriat se atrag diverse investiții, inclusiv și din străinătate,
ceea ce duce la îmbunătățirea necontenită a relațiilor cu partenerii externi, pentru obținerea
unei poziții cât mai dominante pe piața internațională.Antreprenoriatul este o sursă a bugetului
statului. Impozitele pe venit plătite de către fiecare antreprenor în parte pentru desfășurarea
activității economice, sunt principalele surse de acumulare a bugetului unui stat. În același
timp, antreprenorii oferă locuri de muncă, iar acest lucru, din nou vine să ajute statul, la
colectarea impozitelor direct de la persoanele fizice, adică de la angajați.Prin activitățile de
antreprenoriat se contribuie direct la dezvoltarea tehnologiilor inovatoare. Foarte mulți
antreprenori investesc sume enorme de bani pentru progresarea tehnologiei, științei și pentru
diferite descoperiri. Astfel, prin progresul tehnico-științific, orice stat avansează pe plan
internațional, iar economia se dezvoltă în ritm accelerat, evident, dacă se investește în
direcțiile profitabile și de perspectivă.Antreprenoriatul are un rol social bine definit prin
angajarea personalului, începând de la tineri și finisând în unele situații chiar cu pensionarii.
În acest mod, antreprenoriatul vine să reducă rata șomajului, prin angajarea persoanelor apte
de muncă, cu scopul de a le oferi un salariu stabil, în schimbul muncii efectuate de către
acestea în cadrul întreprinderii.Activitatea antreprenorilor are un impact puternic asupra lumii
deoarece, chiar dacă nu ei sunt cei care inventează lucruri noi, pană la urmă ei sunt cei care
fac ca lucrurile să se miste si lumea să progreseze. Ei sunt cei care introduc noi tehnologii,
promovează noi produse, stimulează descoperirea de noi resurse si mobilizează capitalul. In
plus antreprenorii sunt cei care asigură un loc de muncă pentru cea mai mare parte a
populatiei globului.În Republica Moldova cum am mai menționat activitatea de antreprenoriat
nu este cu adevarat una de succes și de aceia are nevoie de sprijin din partea statului și nu
doar.Statul trebuie sa sprijine atît crearea cît și desființarea de firme,rolul statului în
antreprenoriat fiind pe larg dezbatut în literatura de specialitate și implementat prin politici
specifice de la o țară la alta.În Republica Moldova s-a implimentat dupa cum știm Hotararea
privind programul de stat de susținere a antreprenoriatului și micului business. Acest
program stabileşte principalele premise de dezvoltare, principiile, direcţiile şi măsurile de
susţinere de către stat a antreprenoriatului, indiferent de tipul de proprietate şi forma de
gospodărire ale acestuia. Politica Guvernului Republicii Moldova de susţinere a
antreprenoriatului, în special a micului business, este orientată spre:crearea premiselor de
dezvoltare a antreprenoriatului, determinarea principiilor şi direcţiilor de susţinere a acestuia
de către stat;crearea cadrului legislativ necesar pentru susţinerea activităţii
antreprenoriale;elaborarea şi aplicarea mecanismului de susţinere economică a
întreprinderilor, care include sistemul fiscal, creditar şi de asigurare tehnico-materială,
promovarea unei politici optime în domeniul amortizării.
Bibliografie:
Bugaian L.”Antreprenoriat.Inițierea afacerii”,Editura “Levinta Angela”,Chisinau 2010
Efros Stela “Dezvoltarea antreprenoriatului constructiv în Republica Moldova”,2014
Liviu Marian “Antreprenoriat” ,Tirgu Mureș,2011
“Ghid de dezvoltare antreprenorială”,Suceava
Catișev Elena,Jumiga Diana”Ghidul antreprenorului”,CONTACT, 2012
Drucker P.”Inovația și sistemul antreprenorial”,1985
Site:
http://www.antreprenor.su
http://www.cnna.md
http://www.lex.justice.md
http://www.antreprenoriat.upm.ro
http://www.entrepreneur.com
http://www.emanageri.wordpress.com
http://www.seap.usv.ro
http://www.statistica.md