Reciclarea deșeurilor – condiție a lumii moderne
Silvia Dragan
Hancesti, 12 iunie 2014
Situatia actuala Cadrul legislativ Deseurile reciclate Facilităţi existente în reciclarea
deseurilor Managementul integrat al
deşeurilor municipale Experienţa Romaniei Concluzii
Agenda
Deseu = …substanta, preparat sau orice obiect pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia sa il arunce
Reciclarea este procesul de prelucrare a deseurilor in vederea reutilizarii lor.
Deseurile provin din :
• activitatile industriale
• activitatile de constructii
• activitatile comerciale
• activitatile de transport
• activitatile casnice
• activitatile de intretinere a spatiilor verzi
Definitii
Situaţia actuală a deşeurilor municipale în România
Cadru legislativ - managementul deşeurilor
• Directiva 2008/98/CE privind deşeurile, • Legea Nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.Deşeuri municipale colectate, valorificate şi eliminate, pe categorii de deşeuri, în anul 2011 (sursa ANPM)
ile colectate,• Deşeuri depozitate 95 % din deşeurile colectate.
Obiectivele principale privind managementul deşeurilor la nivelul municipiului Galaţi sunt următoarele: protejarea mediului şi a sănătăţii cetăţenilor prin îmbunătăţirea
calităţii apei şi a reducerii contaminării solului, în trecut afectate de managementul inadecvat al deşeurilor solide;
îmbunătăţirea peisajului urban, pentru a obţine un grad mai ridicat de confort al populaţiei şi pentru a creşte atractivitatea turistică a zonei;
reducerea consumului de resurse prin sortarea şi reciclarea deşeurilor municipale. Facilităţi existente în managementul deşeurilor, la nivelul
anului 2010 Staţii de sortare şi /sau transfer 70* Instalaţii şi platforme de compostare 70* Depozite neconforme 80 Depozite conforme 27.
Managementul integrat al deşeurilor municipale
* Cea mai mare parte din aceste investiţii fiind realizate prin Programe PHARE, ISPA si POS Mediu
Managementul deşeurilor la nivelul municipiului Galaţi este realizat de către Serviciul Public Ecosal şi are următoarele componente: Staţia de sortare - sortarea deşeurilor se
realizează manual şi este prevăzută cu două linii de sortare:
- Pentru sticlă; - Pentru hârtie/carton şi plastic/metal. Capacitatea staţiei de sortare este de 6000 t/an Staţia de compostare - procesează doar
deşeurile verzi provenite din grădini şi parcuri, folosind tehnica de compostare în brazde;
Capacitatea staţiei de compostare este de 9000 t/an;
Studiu de caz: Galati, Regiunea 2SE
Serviciul Public Ecosal realizeaza activităţi de colectare selectivă cu următoarele dotări: 660 containere igloo de 2,5 m3; 528 containere de 5,5 m3; 32 containere subterane şi 8 vehicule de colectare.Situaţia lunară (2012) -cantităţile de materii reciclabile înregistrate in cadrul staţiei de sortare şi compostare Barboşi
LunaHârtie(tone)
Plastic(tone)
Sticlă (tone)
Total(tone)
IANUARIE 24,096 10,960 4,352 39,408FEBRUARIE 13,120 7,680 0 20,800
MARTIE 23,900 8,496 0 32,396APRILIE 27,280 7,844 0 35,124
MAI 25,672 7,936 0 33,608IUNIE 26,190 6,925 0 33,115IULIE 24,151 6,110 0 30,261
AUGUST 25,572 6,680 14,912 47,164SEPTEMBRIE 24,199 3,768 13,152 41,119OCTOMBRIE 31,426 6,064 3,392 40,882NOIEMBRIE 28,282 3,740 2,512 34,534DECEMBRIE 20,316 2,903 4,960 28,179
TOTAL 294,204 79,106 43,280 416,590
Situaţia lunară pentru anul 2012 privind cantităţile de deşeuri vegetale
înregistrate la staţia de sortare şi compostare Barboşi
LunaDeşeu vegetal
(tone)IANUARIE 41,980
FEBRUARIE 4,000
MARTIE 335,280
APRILIE 234,968
MAI 270,116
IUNIE 150,120
IULIE 125,553
AUGUST 145,964
SEPTEMBRIE 129,756
OCTOMBRIE 111,392
NOIEMBRIE 117,032
DECEMBRIE 59,320TOTAL 1,725,481
Eliminarea finală a deşeurilor municipale se face la depozitul de deşeuri municipale – Depozit ecologic Tirighina - realizat prin proiect ISPA
Depozit ecologic de deşeuri
Depozitul de
deșeuri Tirighina
Capacitatea
proiectata
[tone]
Capacitatea
proiectata
[m3]
Cantitatea medie anuala* [tone]
Cantitatea medie zilnica**
[m3]
Durata de
funcționare [ani]
Suprafața
[ha]
Celula nr. 1
736000 920 000 147200504
5 6,4
Celula nr. 2
736000 920 000 147200 504
5 6,4
Celula nr. 3
736000 920 000 147200 504
5 6,4
Celula nr. 4
736000 920 000147200 504
5 6,4
Total depozit
29440003 680 000
- - 20 25,6
Politici şi ţinte (ne)realiste de colectare selectivă a deşeurilorPrin Directiva 2008/98/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile, România şi-a asumat ţinte explicite privind valorificarea prin reciclare a deşeurilor – pentru 2013, ţinta globală de reciclare a deşeurilor din ambalaje fiind de 60%. Până în 2020, obligaţiile privind pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor menajere şi asimilabile sunt de minim 50% din masa totală pentru hârtie, metal, plastic și sticlă, iar pentru deșeurile nepericuloase provenind din activități de construcție și demolări de minim 70% din masă. În acest sens, în ultimii ani au apărut structuri asociative de colectare selectivă a deşeurilor amplasate pe spaţiul public.
Numeroase grupuri de initiativă propun discutarea de urgenţă a ţintelor asumate de autorităţile române în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor în 4 fracţii (hârtie, sticlă, metal şi deşeu menajer) pe care le apreciază ca fiind nerealiste. Mai mult propune ca autorităţile române să aibă o abordare proactivă în relaţie cu Comisia Europeană, pentru ajustarea acestor ţinte în vederea colectării în 2 fracţii (deşeu umed şi deşeu uscat).
Acoperirea populaţiei cu serviciul de salubritate: 70% la nivel naţional 85% din mediul urban52% din mediul ruralPrin HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată prin HG nr. 1872/2006, se instituie o serie de obligaţii ale României şi anume:
Politici şi ţinte (ne)realiste de colectare selectivă a deşeurilor
Anul
Obiectivul minim de valorificare prin reciclare/tip de material
Obiectivul global de
valorificare prin
reciclare*) (%)
Obiectivul global de recuperare sau
incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie**) (%)
Hârtie şi carton
(%)
Plastic (%)
Sticlă (%)
Metale (%)
Lemn (%)
2007 15 10 22 15 5 28 34
2008 60 11 32 50 7 33 40
2009 60 12 38 50 9 38 45
2010 60 14 44 50 12 42 48
2011 60 16 48 50 15 46 53
2012 60 18 54 50 15 50 57
2013 60 22,5 60 50 15 55 60
reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse ;
redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă ;
reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare ;
reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase ;
reduce poluarea aerului şi a apei .
Efectele reciclării
cotor măr – 3 luni deşeuri de hârtie – 3 luni ziare – 3-12 luni chibrituri – 6 luni filtru de ţigară – 1-2 ani guma de mestecat – 5 ani cutii de aluminiu – 10-100 ani sticle din plastic – 100-1000 ani pungi din plastic – 100-1000 ani cărţi de credit – 1000 ani recipiente din sticlă – 4000 ani
Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel :
Cum să reciclăm corect hârtia ?
Pasul 1 – adună hârtiile pe care nu le mai poţi folosi la împachetat sau scris ;
Pasul 2 – striveşte cutiile de carton pentru a ocupa cât mai puţin spaţiu ;
Pasul 3 – depozitează-le într-un loc special amenajat pentru colectarea hârtiei .
ŞTIAŢI CĂ : Prin reciclare sunt economisite nu
numai materialele, ci se economiseşte şi energia şi se reduce poluarea ;
O tonă de hârtie reciclată salvează 17 arbori , 7000 l apă , 4200 kwh (suficient pentru a încălzi o locuinţă într-o jumătate de an ) .
Reciclarea hartiei
Cum să reciclăm corect plasticul? Pasul 1 - spală obiectele din plastic; Pasul 2 - striveşte-le pentru a ocupa cât
mai puţin spaţiu; Pasul 3 - depozitează-le în locuri special
amenajate pentru colectarea plasticului .
ŞTIAŢI CĂ : Pungile de plastic nu sunt biodegradabile şi în plus plasticul are la bază o resursă neregenerabilă : petrolul . Ajunse în ocean , aceste pungi determină moartea animalelor marine care se încurcă în ele sau le înghit ; Reciclând o sticlă de plastic este
economisită energie suficientă pentru funcţionarea unui bec de 60 w timp de 6 ore .
Reciclarea plasticului
Nu exista o infrastructura separata de colectare a deseurilor din doze metalice.
Dozele aduse la centrele de colectare sunt concasate, balotate si transportate la unitatile centrale de procesare sau instalatiile de recuperare.
Reciclarea dozelor metalice
Cum sa reciclam corect sticla: Pasul 1 - Spala obiectul din sticla; Pasul 2 -Scoate capacele de la
borcane sau sticle; Pasul 3 -.depoziteaza-le in spatii
special amenajate.
STIATI CA: Sticla poate fi reciclata la
nesfarsit fara sa isi piarda din calitati.
Prin reciclarea unei tone de sticla se economisesc 1.2 tone de materii prime ( soda, nisip, feldspat)?
Reciclarea sticlei
Ţinte de colectare: 4 kg / locuitor/an Pentru a asigura succesul colectării DEEE, este indispensabil
ca utilizatorii să fie informaţi în legătură cu obligaţia de a nu elimina DEEE ca deşeuri municipale nesortate
Colectarea DEEE de la gospodarii se poate organiza in 3 moduri: prin predarea echipamentului vechi la magazin, in momentul
achiziţionării unuia nou prin predarea lui direct la punctul de colectare de către populaţie prin stabilirea unui program lunar (ex: una sau mai multe zile pe
lună), împreună cu operatorii de salubritate, pentru colectarea de la populaţie
Reciclarea echipamentelor electrice si electrocasnice
Nu exista o infrastructura separata de colectare a deseurilor din lemn.
Deseurile din lemn aduse la centre de valorificare sunt testate pentru depistarea deseurilor lemnoase contaminate (lemn vopsit) si a materialelor nedorite precum praf, roci, gunoi.
Reciclarea lemnului
Materialele principale care pot fi valorificate din deseurile din constructii si demolari sunt:
Materialul excavat (sol, nisip, pietris, etc);
Materiale de la constructia drumurilor(bitum, smoala, pietris, etc);
Materiale de la constructia si demolarea cladirilor(ciment, tigle, lemn, sticla, etc);
Materiale de pe santierele de constructii(lemn, plastic, carton, metale, cabluri, etc).
Reciclarea deseurilor din constructii si demolari
Colectarea selectivă a deşeurilor, numită şi separarea deşeurilor la sursă - reprezintă o metodă de a sorta deşeurile imediat după ce au fost produse, în aşa fel încât fracţia reutilizabilă să fie separată şi transportată în vederea reciclării.
Colectarea selectivă la nivelul municipiului Galaţi presupune colectarea următoarelor tipuri de deşeuri: hârtie şi carton, plastic şi metal, sticlă (puncte din oraş), deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri periculoase, deşeuri electrice şi electronice, deşeuri verzi (punctele verzi de depozitare)
Colectarea selectivă la nivelul municipiului Galati
Printr-un management eficient al activitatilor de gestionare a deşeurilor, impactul asupra mediului şi sănătăţii umane se reduce semnificativ.
Pentru asigurarea managementului corespunzător al deşeurilor menajere s-au stabilit obiective specifice precum: asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi
transportul deşeurilor municipale, în vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora pentru asigurarea unui management ecologic raţional;
reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor colectate selectiv;
adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării;
punerea în practică a obiectivelor Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor.
Concluzii
• Legislatia in domeniul protectiei mediului impune exigente extrem de dure, care implica costuri apreciabile
• Cunoasterea si respectarea regulilor este datoria fiecarui cetatean;
• Fiecare cetatean are responsabilitatea administrării deseurilor, pentru ca fiecare reprezinta un generator de deseuri;
• Serviciul de salubritate se adreseaza tuturor cetatenilor, fara exceptie
• Calitatea prestatiei trebuie sa fie la fel pentru toata lumea
• Eforturile municipalitatii si a cetatenilor sunt indispensabile pentru o administrare normala a deseurilor;
• Menţinerea unui oras curat se poate realiza numai cu sprijinul cetatenilor.
Va multumesc pentru atentie!