Download - Proiect Economic
Managementul proiectelor informatice folosind solutiile open-source
Capitolul 1. Abordarea conceptuala managementului proiectelor
1.1 Aspecte definitorii si organizatorice
1.2 Rolul sistemelor informatice in managementul proiectelor
1.3 Etapele elaborarii unui proiect
1.4 Strategii utilizate in lansarea unui proiect informatic
Capitolul 2. Analiza firmei Softvision
2.1 Servicii oferite
2.2 Structura organizatorica
2.3 Indicatori financiari
Capitolul 3 . Analiza solutiilor open source
3.1 Open source software
3.2 Managementul resurselor cu solutii neconventionale
Capitolul 1
Abordarea conceptuala a managementului proiectelor
1.1. Aspecte definitorii si organizatorice
Realizarea unui sistem informatic reprezintă o activitate complexă și de durată, ce antrenează
mari resurse materiale, umane și de timp. Prin analogie, realizarea unui sistem informatic se
poate asemăna foarte bine cu realizarea unui obiectiv de investiții. În acest sens, putem observa
paralelismul dintre acestea. Așa cum obiectivele de investiții necesită un plan de realizat și de
urmărire sub aspectul încadrării în costuri, termene de punere în funcțiune și niveluri calitative,
tot la fel se pune problema și pentru realizarea unui proiect informatic.
Proiectul reprezintă o sumă de activități care conduc la realizarea unui scop comun și
necesită un consum important de resurse (umane, materiale, financiare, echipamente, informații,
etc). Punerea în practică a unui proiect presupune un moment inițial și un moment final al
proiectului, deci o durată de realizare. Momentul inițial este considerat cel în care se ia decizia de
a trece la conceperea unui proiect, iar cel final este cel care se încheie ultima activitate prevăzută
de proiect.
Managementul proiectelor este un domeniu destul de recent apărut, iar importanta sa a
cunoscut o creștere majoră datorită faptului că, la scară internațională, tot mai multe acțiuni se
desfășoară în cadrul unor proiecte. Resursele utilizate de aceste proiecte au un rol din ce în ce
mai mare în dezvoltarea economică iar aria lor de aplicabilitate este în creștere.
Managementul proiectelor este definit prin punerea în aplicare a cunoștințelor,
competențelor, instrumentelor și tehnicilor pentru realizarea unui proiect în așa fel încât să
satisfacă cerințele și așteptările părților interesate. Acesta implică planificarea, organizarea,
monitorizarea și controlul din toate aspectele legate de un proiect de asemenea și managementul,
conducerea, și motivația tuturor părților implicate pentru a atinge obiectivele propuse în
conformitate cu timpul, costul, calitatea, siguranță și criteriile de performanță.
Managementul proiectelor este o strategie manageriala aplicată mai ales în informatizări și
investiții de altă natură. Ea presupune constituirea unor echipe de specialiști în analiză,
1
proiectarea și implementarea de aplicații informatice și implicarea de specialiști din diferite
compartimente funcționale. mai ales de contabilitate, comercial și de management a resurselor
umane. Echipele de proiect au că obiectiv lansarea și realizarea proiectului cu respectarea
specificatilor tehnice, a termenelor de execuție și a bugetului de cheltuieli. Prin existența și
funcționarea unor astfel de echipe este implicată integrarea echipei de proiect în structură
organizatorică a firmei precum și crearea unei structuri organizatorice pentru proiectul în șine.
În structură organizatorică funcțională a societăților comerciale integrarea acestei metode de
management se realizează prin integrarea proiectului în organizarea funcțională a firmei.
Managementul proiectului este subordonat compartimentului funcțional, de regulă, de
contabilitate, care poate avea rolul cel mai important în implementarea lui.
Managementul prin proiecte conferă multiple avantaje de finalizare eficientă a unor
obiective importante ale societăților comerciale, cum este cel al informatizărilor, dar implică și
capcane, cum este cea a perturbării sistemului de reglare existent înainte de implementarea noii
structuri.
1.2. Rolul sistemelor informatice în managementul proiectelor
Sistemul informatic pentru managementul proiectelor reprezintă ansamblul resurselor
software și hardware, resurselor umane,informaționale, metodologice și financiare prin care se
asigură colectarea, transferul, stocarea și prelucrarea automată a datelor despre proiecte, în
scopul susținerii diferitelor procese legate de managementul acestora.
Succesul unui proiect depinde in mare măsură de sistemul informatic utilizat. Astfel,
abilitatea managerului de proiect de a monitoriza evenimentele, de a anticipa situațiile de criză și
de a iniția măsurile corective care se impun pentru prevenirea sau soluționarea acestor crize
depinde in mare măsură de sistemul informatic al proiectului.
În acelasi timp, un proiect reuseste în masura în care membrii echipei pot interactiona,
pentru a reactiona adecvat la situatiile complexe si deseori neprevazute ce pot apare pe parcursul
derularii diferitelor faze ale proiectului. Aceasta interactiune trebuie sa se realizeze indiferent de
distanta ce ii separa.Intr-un context dinamic al afacerilor, tehnologiile informatice sunt singurele
2
care ofera posibilitatea de a se actiona coerent, întrucat ofera solutia de depasire a barierelor
traditionale de timp, distanta, complexitate si eterogenitate a participantilor, asigurand conditiile
pentru realizarea unui mediu colaborativ si dinamic in cadrul proiectelor.
Rolul sistemului informational consta in asigurarea datelor, nivelul, structura si consumul
factorilor de productie si respectiv nivelul, structura si realizarea serviciilor sau produselor
destinate pietii (in sensul de vanzare) si date de pe mediul economic national si international de
pe care opereaza firma.
Sistemul informational este cel care asigura comunicarea deciziilor, a obiectivelor firmei. Toate
acestea sufera procese mai mici sau mai mari de transformare, sortare, sistematizare, toate
subordonate unei idei de a facilita intelegerea corecta a activitatii firmei.
Sistemul informational trebuie sa aiba un rol activ (nu are numai un rol pasiv), trebuie sa
se transforme intr-un instrument de conducere care sa permita anticiparea corecta a viitorului; pe
aceasta baza sa ofere variante de actiune, de plan, de strategii de marketing, de consolidare si
extindere a pozitiei pe piata, astfel se poate ajunge la o conducere stiintifica.
1.3. Etapele elaborarii unui proiect
1.3.1. Definirea proiectului
Inainte de toate pentru a trece la elaborarea proiectului trebuiesc precizate principalele
obiective pentru a a cunoaste exact ce dorim sa obtinem prin realizarea proiectului. Dupa
precizarea si stabilirea obiectivelor se iau in vedere componentele structurale care sunt implicate
in realizarea proiectului (posturile, compartimentele functionale si operationale) urmand ca apoi
sa se determine amploarea proiectului.
1.3.2. Desemnarea conducatorului de proiect
Managerul de proiect are o misiune extrem de importanta pe intervalul de timp solicitat
de realizarea proiectului. De aceea el trebuie sa raspunda unor cerinte de competenta
profesionala si manageriala in sensul posedarii de cunostinte de specialitate solide, precum si de
cunostinte, calitati si aptitudini manageriale corespunzatoare.
3
1.3.3. Stabilirea colectivului de proiect
Colectivul de proiect, alcatuit din specialisti cu pregatire diversa, recrutati din
compartimentele societatii si din afara acesteia, are un rol decisiv in realizarea proiectului, de
unde necesitatea implicarii nemijlocite a conducatorului de proiect in constituirea sa.
Componentii acestuia trebuie sa faca dovada unor cunostinte, calitati si aptitudini
profesionale deosebite. Nu vor lipsi ingineri, economisti, sociologi, alte tipuri de specialisti
necesari in functie de tipul proiectului.
1.3.4. Alegerea variantei organizatorice
Alegerea uneia sau alteia din variantele organizatorice de management prin proiecte se
realizeaza in functie de amploarea proiectului, intensitatea inovationala care o aduce proiectul,
timpul efectiv de realizare, volumul si complexitatea proceselor de munca solicitate si
competenta profesionala si manageriala a personalului.
1.3.5. Precizarea modalitatilor de control
Pe parcursul realizarii proiectului se apeleaza la urmatoarele modalitati de control:
- Controlul incadrarii in termenele intermediare si finale de realizare
- Controlul economic (incadrarea in costuri)
- Controlul de calitate (exhaustiv sau selectiv)
1.3.6. Realizarea proiectului
Este etapa in care sunt combinate resursele materiale, financiare si umane alocate
realizarii proiectului, in contextual organizatoric specific versiunii de management. Sunt derulate
lucrarile solicitate de proiect si operationalizate cunostintele, calitatile si aptitudinile managerului
de proiect cat si ale specialistilor colectivului de proiect.
4
1.3.7. Finalizarea proiectului
In final se evalueaza rezultatele obtinute, se compara cu obiectivele proiectului, iar
managerul de proiect adopta conduit motivational ace se impune, in sensul stimularii sau
sanctionarii celor implicate nemijlocit in derularea proiectului. Se trag concluzii pentru
desfasurarea unor activitati viitoare in cadrul societatii si in cadrul altor proiecte.
Dupa aceasta colectivul de proiect se dizolva, specialistii acestuia reluandu-si locul in
structura organizatorica a societatii
1.4. Strategii utilizate in lansarea unui proiect
1.4.1. Strategia clasica
Principalele etape de lucru si specificatii de realizare ale unui proiect informatic in conceptia
clasica sunt:
1. Elaborarea temei de realizare – sunt specificate cerintele si restrictiile sistemului, ca
potentiala baza juridica de reglementare a raporturilor proiectant-beneficiar.
2. Proiectarea de ansamblu - in general, este similara actiunilor de elaborare ale unui
studiu tehnico-economic pentru investitii de natura industriala. Ea consta in a stabili, pe
coordonatele unui proiect de informatizare, conceptia globala a sistemului informatic,
structura acestuia, prioritatile de realizare, necesitatile si posibilitatile economico-
financiare ale utilizatorului, eficienta scontata. Importanta etapei deriva din faptul ca este
ultima in care analiza vizeaza ansamblul actiunilor de prefigurare nu numai a viitorului
sistem informational-decizional, si ci conexiunile acestuia.
3. Proiectarea de detaliu sau tehnica – a fiecarei componente de tip subsistem sau aplicatie,
prin conceperea, intr-o maniera analitica, a tehnologiei tratarii informatiei pe traseul
intrari-prelucrari-iesiri, prin elaborarea algoritmilor de programare si a specificatiilor de
programare si exploatare viitoare a procedurilor tehnologiei.
5
4. Programarea fiecarei componente – se realizeaza prin scrierea programelor intr-un
mediu adecvat, testarea si integrarea lor in mediul pentru care au fost concepute
5. Testarea procedurilor cu date reale – in vederea omologarii si acceptarii lor de catre
beneficiar, implementarea lor in cadrul sistemului informatic
6. Explaotarea si intretinerea produsului informatic rezultat – se urmareste imbunatatirea
performantelor acestuia
In fiecare etapa se elaboreaza documentatii specifice, iar spre final, se completeaza si
definitiveaza documentatia de prezentare, operare si intretinere a produselor informatice nou
create.
1.4.2. Strategia prototipizarii
Existenta unor probleme similare pentru unitati economico-sociale cu acelasi profil al
activitatilor, prioritatea automatizarii unor functii vitale ale unor organizatii, au stat la baza
prototipizarii realizarilor informatice. Scopul vizat prin aplicarea acestei strategii este
structurarea procesului de realizare a unui produs informatic necesar automatizarii functiilor
critice ale unei societati comerciale sau standardizarea si tipizarea sistemelor informatice pe
tipuri de organizatii.
Un prototip este un model al comportarii produsului dorit care se realizeaza relativ repede cu
cheltuieli mici si timp scurt de finalizare. Folosind prototipul, utilizatorul poate aprecia solutiile
preconizate de proiectant prin prisma realismului si a completitudinii lor.In acest mod utilizatorii
isi clarifica cerintele informational-decizionale proprii si le filtreaza selectand solutiile de produs
cele mai eficace in desfasurarea activitatilor specifice.
In aplicarea strategiei prototipizarii, principiile de lucru sunt:
- Realizarea unui produs informatic prin construirea unuia sau a mai multor prototipuri
partiale ale acestuia, ca modele reprezentative pentru functii critice sau pentru facilitatile
care pot contribui esential la buna functionare a unei organizatii.
- Experimentarea si dezvoltarea prototipurilor partiale in crearea produsului final.
- Definitivarea produsului informatic pe baza unui prototip al sau.
6
1.4.3. Strategii orientate pe obiect
Cerintele stocarii unor cantitati tot mai mari de informatii, dezvoltarea mediilor de
programare care pot surprinde si dinamica unei organizatii, orientarea automatizarilor spre
realizari multimedia de integrari texte,imagini,sunete in convergenta sistemelor informatice spre
sisteme expert de inginerie a cunoasterii au dus la aparitia si dezvoltarea strategiilor orientate pe
obiect.
Printre obiectivele urmarite de aceasta strategie se numara:
- Posibilitati deductive si inductive superioare in argumentarea rezultatelor prin
reprezentari directe ale entitatilor lumii reale in mediul informatic
- Cresterea puterii de modelare a datelor asociind medii de programare bogate, cum ar fi
limbajul C++
- Ameliorarea interfetelor cu utlizatorii prin accesul la produse vizuale de comunicare de
mare calitate
- Facilitati de prototipizare rapida a aplicatiilor
- Luarea in considerare si a aspectelor dinamice si integrarea descrierilor structurale si
comportamentale
Esenta abordarii orientata pe obiect este definirea caracteristicilor obiectelor dintr-o aplicatie
si realizarea interactiunii lor prin schimbul de mesaje.Aplicarea metodologiei presupune:
- metode de analiza si conceptie a sistemului de obiecte (date/prelucrari independente si
modele asociate de tip entitate-atribut-relatie)
- Modelul conceptual al utilizatorului
- Modelul operational optimizat
- Nivelul logico-organizatoric
In abordarea orientata pe obiect, un program devine un ansamblu de obiecte care schimba
mesaje generatoare de operatii sau metode de transformare a starii lor interne si de restituire a
valorii unor parametri. O baza de date obiect contine obiectele programelor de aplicatii.Prin
7
proiectarea unui obiect, acestuia i se asociaza o structura(atribute, campuri) si
functionalitatea sa redata prin proceduri si functii proprii clasei de obiecte
Capitolul 2Analiza firmei Softvision
2.1. Servicii oferite
Compania are capabilităţile necesare dezvoltării unui produs de la stadiul de idee şi până la livrarea versiunii finale a acestuia. Sunt asigurate toate fazele necesare dezvoltarii si mentenantei unui produs software incepand de la elaborarea cerintelor, specificarea produsului, arhitectura, design si pana la lansarea, instalarea, activarea, actualizarea si adaptarea produsului final.
Peste 90% din produsele dezvoltate în cadrul firmei folosesc Agile ca şi metodologie, pentru a putea asigura disponibilitatea în timp util pe o piaţă IT în continuă schimbare şi dezvoltare. Folosirea metodologiilor flexibile Agile permite de asemenea schimbări de orientare (chiar în totalitate) a produsului, schimbări care ajung să fie implementate într-un timp rezonabil şi la un nivel calitativ ridicat.
SoftVision oferă suport şi expertiză şi pentru disciplinele adiacente necesare dezvoltării unui produs software de succes: managementul configurării, managementul de proiect, user experience design.
Servicii de customizare software
SofVision este implicată in două mari domenii ale customizării software:
1. Mişcarea Open Source
De un mare impact în lumea software a ultimilor ani se bucură Mişcarea Open Source.
Scopul acestei mişcări este de a dezvolta şi distribui în mod gratuit aplicaţii software. Codul
sursă este pus la îndemâna oricui, dar cu o documentaţie limitată.
SoftVision este un susţinător al acestei mişcări, participând prin angajaţii săi la conferinţe
şi evenimente organizate de Mişcarea Open Source. Marele câştig este transferul de informaţie
8
înspre şi dinspre companie. Angajaţii sunt astfel la zi cu ultimele tendinţe în domeniu şi
contribuie în mod activ la dezvoltarea mişcării.
SofVision se implică decisiv în particularizarea unor aplicaţii Open Source folosind la
maxim avantajele şi diminuând dezavantajele sistemului. Principalul beneficiu adus clienţilor
noştri, prin folosirea acestor aplicaţii, este oferirea unor soluţii valide într-un timp foarte scurt şi
la un preţ scăzut.
Particularizarea aplicaţiilor open source făcute de SoftVision se întinde de la aplicaţii
desktop până la servere web.
2. Branding
Domeniul branding se ocupă de customizarea unor aplicaţii proprietare sau open source
din punctul de vedere al caracteristicilor de brand. Operaţiunea de branding este efectuată de
ingineri software care, pe lângă aptitudinile tehnice, deţin şi aptitudini estetice. Aria aplicaţiilor
brand-uite de inginerii SoftVision se întinde de la aplicaţii de Desktop, la aplicaţii pe device-uri
mobile sau chiar aplicaţii server.
Testare şi asigurarea calităţii
În condiţiile actuale ale pieţei de dezvoltare de software, în care se practică tot mai mult
tehnicile gen outsourcing şi offshoring, o ramură care câştigă tot mai mult în importanţă este cea
a serviciilor de testare şi asigurare a calităţii (QA). Calitatea a devenit o condiţie foarte
importantă în ceea ce priveşte principalele atribute ale produselor software. Nu o putem defini
concret, dar o recunoaştem imediat ce îi simţim prezenţa sau lipsa. CALITATEA este o noţiune
abstractă, pentru care omul modern e dispus să plătească din ce în ce mai mult. QA - sau
Asigurarea Calităţii - se face pre-factual, prin acţiuni conştiente, planificate, analizate şi
îmbunătăţite continuu, înglobate în procese.
Serviciile QA oferite de SoftVision de peste 12 ani ocupă o arie extinsă - de la validarea
cerinţelor proiectului, la aspecte de design, de la codare conform standardelor, la verificarea si
validarea produsului finit.
9
2.2. Structura organizatorica
Compania este organizata pe mai multe departamente fiecare dintre ele avand cate un
department manager. Fiecare departament are cate un obiect de activitate propriu dupa cum
urmeaza:
Departamentul de testare: este testata functionalitatea corespunzatoare a aplicatiei
software.
Departamentul de resurse umane: are rolul de a atrage, dezvolta, motiva si compensa
angajatii.
Departamentul de dezvoltare software: are loc implementarea aplicatiilor urmand ca apoi
sa fie prezentate si predate clientilor.
Departamentul IT: este asigurata infrastructura, intretinerea serverelor pentru mailing si
securitatea.
Departamentul administrativ: sunt intocmite rapoarte periodice cu privire la activitatea
firmei, evidenta actualizata a cheltuielilor generale alea firmei, tine evidenta actulizata a
contractelor cu furnizorii si clientii.
Majoritatea clientilor organizatiei sunt din SUA, firme de la mijlocii spre mari din
punctul de vedere al numarului de angajati si ca importanta globala. Cea mai mare parte a
clientilor sunt obtinuti datorita renumelui firmei prin recomandari si prin intermediul
conferintelor din comunitatea bussiness din SUA. Printre cei ma renumiti clienți ai firmei se
numără: Google, Yahoo, IBM, Microsoft, Alcatel, Sprint, Sharp, Toshiba, Nec, Hitachi, AOL,
P&G, Verizon,
In ceea ce priveste furnizorii sunt folosite diverse companii din SUA pentru gazduirea
aplicatiilor clientilor care ofera servicii de infrastructura.
10
Concurenta este asigurata puternic de catre firma SC.Yonder.SRL din cauza ca se
lucreaza pe acelasi domeniu de outsourcing si pe piata de munca sunt cautati programatori cu
acelasi profil.
2.3. Indicatori financiari
Cifra de afaceri a Softvision Srl are o evolutie ascendenta cu scaderi in anii 2004 si 2005,
cand cifra de afaceri a inregistrat valoarea de 2.311.066,00 RON, respectiv 1.191.497,00 RON.
Din anul 1999 pana in anul 2009 cifra de afaceri a crescut cu 18.306.252,00 RON, adica cu
10.984,26%.
Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2009 - valoare: 18.472.911,00
RON.
Cea mai mica valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 1999 - valoare: 166.659,00 RON.
In ultimul bilant contabil (bilantul din anul 2009) cifra de afaceri a Softvision Srl, a crescut cu
3.463.998,00 RON, adica cu 23,08 %, fata de anul precedent.
Veniturile obtinute de Softvision Srl au o evolutie ascendenta cu scaderi in anii 2004 si
2005, cand veniturile realizate au inregistrat valoarea de 2.323.213,00 RON, respectiv
1.195.636,00 RON. Din anul 1999 pana in anul 2009 veniturile au crescut cu 18.462.746,00
RON, adica cu 10.658,74%.
Cele mai mari venituri au fost obtinute in anul 2009 - valoare: 18.635.963,00 RON.
Cele mai mici venituri au fost obtinute in anul 1999 - valoare: 173.217,00 RON.
In bilantul din anul 2009(ultimul bilant inregistrat), veniturile realizate de Softvision Srl, au
crescut cu 3.422.167,00 RON, adica cu 22,49 %, fata de anul precedent.
11
Softvision Srl a avut valoarea cheltuielilor in crestere din anul 1999 pana in anul 2009 cu
exceptia anului 2005, cand aceastea au avut o valoare de 1.087.696,00 RON. Din 1999 pana in
2009 cheltuilelile au crescut cu 10.247.241,00 RON, adica cu 7.233,99 %.
Cele mai multe cheltuieli au fost realizate in anul 2009 - valoare: 10.388.895,00 RON.
Cele mai putine cheltuieli au fost realizate in anul 1999 - valoare: 141.654,00 RON.
In bilantul din anul 2009 cheltuielile Softvision Srl, au crescut cu 23.120,00 RON, adica cu 0,22
%, fata de anul precedent.
Softvision Srl a avut profit in toti anii in care a avut bilanturi declarate.
Conform bilanturilor declarate, Softvision Srl nu a inregistrat pierderi in nici un an.
12
Ca tehnologii informationale sunt folosite urmatoarele aplicatii:
Asp.net folosit pentru crearea si dezvoltarea de aplicatii web. Perl folosit pentru o gama larga de
aplicatii inclusiv administrarea de sisteme, dezvoltare web, aplicatii de retea, interfete grafice si
altele. PHP folosit pentru crearea paginilor web dinamice, dezvoltarea paginilor si aplicatiilor
web. Python folosit pentru scripting si limbajele de programare Java, Javascript, C#, C++.
Arhitectura sistemului informational este specifica fiecarui proiect in parte in functie de
tehnologii si de locatia unde se gazduiesc aplciatiile. Firma in sine nu are arhitectura
informationala destinata publicului/clientilor. Arhitectura gazduieste soft-uri de uz intern, cum ar
fi servere de mail, aplicatii pentru project management, aplicatii calendar (pentru concedii,
invoiri).
Capitolul 3
Analiza solutiilor open source
3.1. Open source software
Termenul „sursă deschisă” descrie practica de a produce sau dezvolta anumite produse
finite, permițând accesul utilizatorilor să acționeze liber asupra procesului de producție sau
dezvoltare.
Open source se refera la acel soft pe care creatorul sau il pune gratis la dispozitia tuturor,
oferind sursele, si, de cele mai multe ori documentatia necesara intelegerii lor. Oricine doreste
poate lua acele surse si le poate transforma, impunatati, repara erori dupa bunul plac pentru ca
apoi altii sa beneficieze de modificarile efectuate.
In jurul marilor proiecte open source s-au creat adevarate companii de “fani”
programatori care isi aduc aportul la extinderea si imbunatatirea respectivelor aplicatii.
Forumuri, liste de discutii, chat-uri, site-uri, toate sunt unelte folosite pentru comunicarea,
impartasirea cunostiintelor si extinderea acestor proiecte.
13
Notiunea de "opensource" a izvorit din dorinta de a stopa marile companii sa detina
monopolul asupra unor solutii software proprietare, oferind utilizatorilor din lumea intreaga un
soft free, transparent tuturor.
Organizatiile platesc anual o suma semnificativa pentru procurarea licentelor software
necesare, astfel, un web retailer mediu plateste anual aproximativ 300.000$. Achizitia aplicatiilor
open source ar putea reduce la minim costurile de licenta insa sunt prezente si unele
disconforturi, cum ar fi lipsa suportului tehnic.
Printre cele mai cunoscute produse open source se numara sistemul de operare Linux si
server-ul web Apache precum si alte componente open source. Componentele aplicatiilor open
source cuprind sisteme de management pentru baze de date, servere pentru aplicatii, arhitecturi,
limbaje de programare, medii de dezvoltare integrate, instrumente de dezvoltare, browsere,
utilitare si diverse componente middleware. Ambele tipuri de componente ar putea face parte
dintr-un mediu pentru dezvoltarea unui proiect global de management.
Modul de distribuire si intrebuintare a platformelor open source difera foarte mult de
produsele comerciale. Programele open source sunt gratuite, utilizatorul avand drept de copiere,
distribuire, modificare, extindere si imbunatatire a codului sursa. Pot fi dezvoltate individual de o
persoana, grup sau organizatie putand apoi sa fie extinse de o comunitate de grupuri cooperative
de persoane fiecare contribuind la partea sa din produs. Documentatia, suportul, instruirea si
consultatia nu este in general pusa la dispozitia utilizatorului dar este asigurata de comunitate.
Implementarea unei solutii open source necesita o abordare diferita din partea
utilizatorului. Nu exista o persoana care sa vanda produsul, nu exista un acord care trebuie
semnat intre doua parti. De aceea, din ce in ce mai multe organizatii incep sa se orienteze spre
partea de open source, deoarece costurile sunt, evident, mult mai reduse.
O baza de date relationala eficienta si scalabila ar putea fi o parte cheie in dezvoltarea
unui instrument modern in managementul proiectelor care poate sa faca fata multiplelor proiecte.
Marea majoritate a produselor open source sunt comparabile cu cu concurenta lor, cel putin la
functiile de baza si de asemenea sunt comparabile si din punctul de vedere al securitatii,
recuperarii, sigurantei, scalabilitatii si asa mai departe.
Pentru ca o organizatie sa utilizeze economic si cu succes aplicatii open source trebuie sa
formeze o alianta de furnizori pentru fiecare produs open source si sa ii foloseasca pentru a crea
suportul necesar infrasctructurii. La prima vedere ar putea fi riscant daca nu exista un singur
14
furnizor responsabil pentru toata aplicatia dar in realitate riscul global este diminuat. Majoritatea
produselor open source au sponsori cu o mare varietate de moduri de plata, comunitati extinse de
utilizatori care raspund la intrebari intr-un timp foarte rapid si un numar mare de contractori individuali
disponibili si potentiali angajati.
3.2. Managementul resurselor cu soluţii neconvenţionale
Soluţiile ERP din zona Open Source nu au la mare căutare în rândurile managerilor de
companii însă pe măsură ce bugetele au devenit mai limitate şi nevoia de randament maxim este
tot mai acută,
În pofida faptului că piaţa locală a sistemelor informatice integrate de management al
resurselor companiei nu a atins încă pragul de maturizare, pentru majoritatea companiilor
româneşti ERP-ul a devenit o necesitate pentru desfăşurarea afacerii. (Dovadă o face şi numărul
implementărilor de astfel de soluţii raportat la restul proiectelor IT realizate în România.
Creşterea interesului faţă de acest tip de soluţii nu se datorează însă doar climatului economic
defavorabil unor investiţii în sisteme IT complexe, cum sunt soluţiile ERP, ci mai ales
maturizării ofertei Open source.
Specialiştii din IT spun că aplicaţiile Open Source de acest tip adresează cu precădere
companiile mici şi mijlocii, care, în actualul context economic, şi-au redus drastic interesul (şi,
evident, investiţiile) faţă de implementarea unor soluţii IT, concentrându-se pe finanţarea
activităţii de bază. Aceasta pentru că pledoaria vendorilor de soluţii OS se focalizează, în
principal, pe argumentul costurilor (detaliat mai jos).
Soluţiile ERP din zona Open Source au însă mult mai multe avantaje. Printre acestea se
numără faptul că au adaptabilitate crescută. Prin accesul liber la codul sursă, aplicaţiile ERP OS
pot fi adaptate facil la necesităţile de business, vendorii afişând un nivel mai mare de
transparenţă decât în cazul soluţiilor on-premise şi beneficiind de aportul unor comunităţi largi
de dezvoltatori voluntari. De asemenea, acest gen de soluţii au o integrare mai uşoară. Soluţiile
15
ERP interacţionează aproape cu fiecare activitate a unei companii, ceea ce impune ca aceste
aplicaţii să poată fi uşor integrabile cu restul infrastructurii IT existente, dar şi cu noile aplicaţii
care urmează să fie implementate, iar la acest capitol soluţiile Open source reuşesc să răspundă
optim, fiind compatibile cu standarde dezvoltate pe mai multe tehnologii. Din punctul de vedere
al longevităţii, teoretic, orice ERP va funcţiona în parametri acceptabili de performanţă pentru o
perioadă.
Bibliografie:
- Project Management for Modern Information Systems, Dan Brandon- Scrum in Action Agile Software Project Management and Development, 2011, Andrew Pham- Wikipedia- Managemenul proiectelor, Gabriela Mesnita
16