Prețuri și concurență 1
Universitatea Hyperion București
UNIVERSITATEA HYPERION BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PREȚURI ȘI CONCURENȚĂ
Colectivul
Departamentului de Științe Economice
Prețuri și concurență 2
Universitatea Hyperion București
Introducere
Cursul de “Prețuri și concurență” se adresează studenților
înscriși la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Științe
Economice.
Schimbările care au loc în economia românească impun unele
considerări teoretice şi practice în comportamentul agenţilor economici.
În cadrul autonomiei economice pe care o are, fiecare agent
economic, îşi va putea elabora un program de producţie proprie, îşi va
fundamenta decizia preţurilor de vânzare, îşi va gestiona liber capitalul
existent, va lua decizii cu privire la utilizarea creditelor şi cele privind
schimburile interne şi internaţionale.
Cursul “Prețuri și concurență” este structurat în șase unități de
învățare (capitole), fiecare dintre acestea indicând urmatoarele elemente:
timp estimativ de studiu pentru asimilarea informației; competente
specifice unitatii de invatare; cuprins al unitatii de invatare; teme de
control; bibliografie specifica unitatii de invatare.
Evaluarea cunoștintelor – constă in evaluarea finală, concretizată
prin examenul susținut în perioada de sesiune
Prețuri și concurență 3
Universitatea Hyperion București
Cuprinsul suportului de curs
1. Unitatea de învatare nr. 1 – MECANISMUL
PREŢURILOR
6
1.1. Preț – aspecte teoretice 7
1.2. Formarea liberă a preţului 9
1.3. Oferta şi cererea sub incidenţa comportamentului
agenţilor pieţei
12
1.3.1. Oferta 12
1.3.2. Cererea 14
1.4. Tema de control 19
1.5. Testul de autoevaluare 19
1.6. Bibliografia specifică unității de învățare 21
2. Unitatea de învatare nr. 2 - STRATEGII DE
ADAPTARE A PREŢURILOR LA CERINŢELE PIEŢEI
22
2.1. Strategii de adaptare a preţurilor la cerinţele pieţei, pe tipuri
de concurenţă
23
2.1.1. Formarea preţului de echilibru în cadrul concurenţei
perfecte
24
2.1.2. Formarea preţului în situaţia de monopol 25
2.1.3. Formarea preţurilor în situaţia monopsonului şi a
concurenţei monopolistice
29
2.1.4. Obiectivele politicii de preţ 30
2.2. Strategia fixării preţurilor de către stat 30
2.3. Formarea preţurilor în cadrul ciclului de viaţă al produselor 32
2.4. Tema de control 35
2.5. Testul de autoevaluare 36
2.6. Bibliografia specifică unității de învățare 36
Prețuri și concurență 4
Universitatea Hyperion București
3. Unitatea de învatare nr. 3 - ACTIVITATEA
DECIZIONALĂ PRIVIND PREŢURILE
38
3.1. Decizia de fundamentare a preţurilor la nivel micro şi
macroeconomic
39
3.2. Organizarea activităţii de formare a preţurilor în economia de
piaţă
40
3.3. Obiective principale de reglementare legală a preţurilor 42
3.4. Protecţia socială a populaţiei în perioada de liberalizare a
preţurilor
44
3.5. Tema de control 46
3.6. Testul de autoevaluare 47
3.7. Bibliografia specifică unității de învățare 48
4. Unitatea de învățare nr. 4 - SISTEMUL PREŢURILOR
ÎN ROMÂNIA
49
4.1. Necesitatea liberalizării preţurilor 50
4.2. Sistemul de preţuri în românia 50
4.2.1. Categorii de preţuri în funcţie de sfera de aplicare 51
4.2.2. Categorii de preţuri în funcţie de mecanismul pieţei 52
4.3. Mecanismul formării preţurilor sub incidenţa TVA-ului 55
4.3.1. Formarea preţurilor cu ridicata ale producătorilor sau
importatorilor
55
4.3.2. Formarea preţurilor de comercializare 56
4.4. Tema de control 61
4.5. Testul de autoevaluare 62
4.6. Bibliografia specifică unității de învățare 63
5. Unitatea de învațare nr. 5 - PROTECŢIA
CONCURENŢEI ECONOMICE
64
5.1. Aspecte generale privind protecţia concurenţei economice 65
5.2. Protecţia concurenţei economice în România 66
5.3. Piaţa relevantă 72
Prețuri și concurență 5
Universitatea Hyperion București
5.4. Tema de control 76
5.5. Testul de autoevaluare 76
5.6. Bibliografia specifică unității de învățare 77
6. Unitatea de învatare nr. 6 - PRACTICILE
ANTICONCURENŢIALE
79
6.1. Concertarea preţurilor – o formă de încălcare a principiilor
concurenţei corecte
80
6.2. Fixarea preţurilor de revânzare a produselor 82
6.3. Strategia preţului de ruinare 83
6.4. Strategia preţurilor de discriminare 85
6.5. Preţurile în strategia de dumping 86
6.6. Tema de control 90
6.7. Testul de autoevaluare 90
6.8. Bibliografia specifică unității de învățare 93
7. BIBLIOGRAFIA ÎNTREGULUI SUPORT DE CURS 94
8. NOTIȚELE CURSANTULUI 96
Prețuri și concurență 6
Universitatea Hyperion București
Unitatea de învățare nr. 1
MECANISMUL PREŢURILOR
Timpul de studiu individual estimat: 4 h
Competenţele specifice unităţii de învăţare:
După studiul acestei unităţi de învăţare studentul va avea
cunoştinţe despre:
preț
modalitatea de formare a prețurilor
piață
ofertă
cerere
categoriile de piaţă şi de preţ
funcţionarea mecanismului autonom al preţurilor
Cuprinsul unității de învățare:
1.1. Preț – aspecte teoretice
1.2. Formarea liberă a preţului
1.3. Oferta şi cererea sub incidenţa comportamentului agenţilor
pieţei
1.3.1. Oferta
1.3.2. Cererea
1.4. Tema de control
1.5. Testul de autoevaluare
1.6. Bibliografia specifică unității de învățare
Prețuri și concurență 7
Universitatea Hyperion București
1. PREȚ – ASPECTE TEORETICE
Existenţa preţurilor este legată de procesul de schimb, proces
care are loc pe piaţă.
Pentru a defini o piaţă trebuie îndeplinite patru condiţii şi anume:
existenţa unor unităţi economice autonome şi
independente unele faţă de altele;
între aceste unităţi economice să existe legături directe de
vânzare-cumpărare;
existenţa preţului liber – datorită confruntării permanente
a cererii şi a ofertei pe piaţă;
manifestarea liberă a concurenţei economice loiale.
În cadrul autonomiei economice pe care o are, fiecare agent
economic, îşi va putea elabora un program de producţie proprie, îşi va
fundamenta decizia preţurilor de vânzare, îşi va gestiona liber capitalul
existent, va lua decizii cu privire la utilizarea creditelor şi cele privind
schimburile interne şi internaţionale.
Legătura cu statul al fiecărui agent economic se face prin impozite
şi taxe.
Dacă avem de-a face cu societăţi sau companii naţionale, ce deţin
o poziţie de monopol în piaţă, preţurile produselor realizate, vor fi nişte
preţuri reglementate de autoritatea naţională de reglementare.
DE REȚINUT !
Aceste preţuri vor reflecta atât costul încorporat în produsele
respective cât şi politica guvernului referitoare la aceste produse
sau servicii.
Prețuri și concurență 8
Universitatea Hyperion București
În cadrul tipurilor de economie avem următoarele categorii de
piaţă şi de preţ.
Economie de piaţă
(exclusiv) Preţuri libere
– proprietate privată;
– proprietate cooperatistă.
Economie planificată
(exclusiv) Preţuri fixe (limită)
– proprietate de stat; stabilite de stat
– proprietate cooperatistă.
Economie mixtă (de piaţă
şi planificată) Preţuri libere
– proprietate privată; Preţuri dirijate
– proprietate cooperatistă; Preţuri fixe
– proprietate de stat.
Economia politică clasică subliniază că munca este cea care poate
aprecia valoarea mărfurilor, munca fiind preţul real (natural) al mărfii, iar
cantitatea de bani care o măsoară defineşte preţul nominal al mărfii. Dar,
în realitate, în preţul de vânzare-cumpărare intervin o serie de elemente
de capital şi de fiscalitate, de aceea aceste raporturi sunt mai complexe.
DE REȚINUT !
Raportul dintre preţul natural şi preţul pieţei este influenţat
de raportul cerere-ofertă şi de concurenţă.
Sub influenţa jocului pieţei, preţul pieţei ca preţ al
momentului, poate fi mai mare sau mai mic decât nivelul preţului
Prețuri și concurență 9
Universitatea Hyperion București
natural (real). Din punct de vedere al raportului cerere-ofertă,
când cele două laturi sunt egale preţul pieţei = preţul real; când
oferta este excedentară preţul pieţei coboară sub preţul real; când
oferta este deficitară, preţul pieţei urcă peste nivelul preţului real.
Funcţionarea mecanismului autonom al preţurilor se caracterizează
prin următoarele 4 aspecte:
1) reflectarea reală prin preţuri a cheltuielilor de producere şi desfacere
a produselor;
2) nivelul şi structura preţurilor se fundamentează în mod direct pe
baza raportului dintre cerere şi ofertă;
3) estimarea valorii mărfurilor, diferă în fiecare moment sau etapă,
ceea ce duce la modificarea deciziilor de preţ;
4) în fundamentarea deciziilor de stabilire a preţurilor se ţine seama
atât de elemente subiective cât şi de elemente obiective, care n-au
putut fi identificate prin calculul estimativ al raportului cerere şi
ofertă.
1.2. FORMAREA LIBERĂ A PREŢULUI
Preţul se formează în mod liber, prin negociere şi consens, tinzând
către un preţ de echilibru, determinat de evoluţia raportului dintre cerere
şi ofertă, în condiţiile concurenţei.
Negocierea preţurilor are la bază atât comportamentul
producătorilor (al vânzătorilor) cât şi comportamentul beneficiarilor (al
cumpărătorilor).
Comportamentul vânzătorilor ţine cont de transparenţa pieţei şi de
strategia preţului de vânzare, iar cel al cumpărătorilor, la fel, de
transparenţa pieţei şi de strategia preţului de cumpărare.
Prețuri și concurență 10
Universitatea Hyperion București
Negocierea preţurilor este influenţată şi de politica statului care
trebuie să ţină cont de:
– preţuri şi concurenţă;
– fiscalitate;
– subvenţii;
– alocarea resurselor şi eficienţa folosirii lor;
– echilibrul macroeconomic;
– bunăstare.
Preţul produs de producător pentru negociere cu cumpărătorii este
format din costul unitar şi marja de profit. Jocul liber al preţului este
rezultatul a doi factori, raportul cerere-ofertă şi concurenţă, astfel:
când cererea este mai mare decât oferta: se manifestă mai
puternic concurenţa dintre cumpărători obţinându-se o creştere
a preţului;
când cererea este mai mică decât oferta: se manifestă mai
puternic concurenţa între producători ceea ce va duce la
scăderea preţurilor.
Un alt factor care contribuie la adaptarea ofertei în raport cu
cererea este concurenţa. Aceasta presupune mai mulţi producători sau
mai mulţi cumpărători fiind opusă economiei bazată pe monopol.
Economia de piaţă modernă se bazează pe conservarea principiului
libertăţii de concurenţă, care îşi are limitele în practicile comerciale
cinstite.
Formarea preţului trebuie făcută în condiţiile unui mediu
concurenţial normal, care este definit prin câteva coordonate:
a) existenţa mai multor producători şi respectiv, cumpărători,
condiţie care elimină posibilitatea exitenţei monopolului sau
monopolismului;
b) existenţa diversificării sortimentale a unui bun omogen;
Prețuri și concurență 11
Universitatea Hyperion București
c) decizia preţului să aparţină exclusiv agenţilor economici;
d) rolul statului să se manifeste pentru reglarea
comportamentelor operatorilor economici de pe piaţă;
e) bunăstarea consumatorilor finali, asigurată de existenţa
cantitativă, calitativă şi structurală a bunurilor pe piaţă, în
concordanţă cu utilitatea recunoscută de consumatori, ale
căror preţuri pot fi absorbite de către veniturile acestora.
Se poate vorbi în economia de piaţă şi de un preţ de concurenţă,
ca preţ de vânzare minim al pieţei. Acest preţ de concurenţă nu trebuie să
fie un preţ de ruinare pentru ceilalţi producători existenţi pe piaţă, ci
trebuie să acţioneze ca o barieră la intrarea în ramura respectivă a altor
producători, fiind un preţ care trebuie să acopere toate costurile.
Efectele concurenţei asupra nivelului preţurilor, consumului şi
câştigului sunt prezentate succint în schema următoare:
Schema 1.1.
Un singur producător (monopol de
stat, privat sau mixt)
Mai mulţi producători (inclusiv
diferite forme de proprietate)
Un singur consumator (monopson
de stat, privat sau mixt)
Mai mulţi consumatori (inclusiv
diferite forme de proprietate)
Sursa: Moşteanu T., Dumitru D., Floricel C., Alexandru F. – Preţuri şi
concurenţă, Ediţia 3, Editura Didactică şi Pedagogică, 2000.
– preţuri de vânzare mici; – câştiguri diminuate, ponderate-
decent; – consum mare.
– preţuri de vânzare foarte mari; – câştiguri foarte mari; – consum limitat.
– preţuri de cumpărare mici; – cheltuieli mici; – consum ridicat.
– preţuri de cumpărare mari; – cheltuieli mari; – consum redus.
Prețuri și concurență 12
Universitatea Hyperion București
1.3. OFERTA ŞI CEREREA SUB INCIDENŢA
COMPORTAMENTULUI AGENŢILOR PIEŢEI
1.3.1. OFERTA
Oferta (O) – producătorii vor fi preocupaţi de determinarea acelui
nivel de producţie pentru care profitul obţinut să fie maxim şi de
elasticitatea ofertei în raport cu preţul pentru descoperirea celei mai bune
pieţe de desfacere.
Funcţia ofertei, ca raport între preţ şi profit are la bază nivelul
producţiei:
CFρ(q)qpCV)(CFqpCTqpπ(q)
unde: p = preţul de vânzare;
CV = costul variabil total;
ρ(CV) = variaţia costului variabil;
CF = costul fix;
π = profitul.
Oferta reprezintă cantitatea oferită de producători la diferite
niveluri de preţ. Trebuie făcută distincţie între ofertă şi curba ofertei.
Curba ofertei separă combinaţiile preţ-cantitate, care sunt compatibile cu
condiţiile ofertei, de cele care nu sunt. I se asociază o funcţie crescătoare
de preţ:
n
1i
ii PQO
Prețuri și concurență 13
Universitatea Hyperion București
Grafic, oferta se determină astfel:
Preţ P
oferta
Cantitate Q
Oferta reacţionează în acelaşi sens cu variaţia preţului: la o
creştere a preţului, oferta creşte, pentru a aduce venituri totale mai mari
producătorului; la o reducere a preţului, oferta scade, pentru a determina
pierderile producătorilor pe seama reducerii preţurilor.
Elasticitatea ofertei (eo) reprezintă mărimea reacţiei ofertei (O)
la modificările preţului de vânzare (p):
p
Δp
Q
ΔQ
eo sau Δp
p
Q
ΔQeo
unde: eo = elasticitatea ofertei;
Q, ΔQ = oferta şi modificarea acesteia;
p, Δp = preţul şi modificarea acestuia.
Dacă preţul urcă la eo ori, producţia oferită creşte de eo ori şi
invers. Elasticitatea ofertei este întotdeauna pozitivă: eo>0.
Prețuri și concurență 14
Universitatea Hyperion București
Elasticitatea ofertei în raport cu preţul fiind pozitivă, oferta poate
fi:
– elastică, eo>1;
– de elasticitate unitară, eo=1;
– inelastică, 0<eo<1.
Prin elasticitatea ofertei se pot compara reacţiile diferitelor
întreprinderi pe diferitele pieţe, pentru diferite niveluri de preţ.
Este folosită în studiile de piaţă pentru alegerea celei mai bune
pieţe de către producători. Cumpărătorii trebuie să se orienteze spre
pieţele unde elasticitatea ofertei este mai redusă, rezultând preţuri mici.
1.3.2. CEREREA
Cererea (C) – reprezintă cantitatea exprimată valoric, a
mărfurilor de care au nevoie consumatorii.
Cererea nu este o cantitate fixă. Ea reprezintă relaţia dintre
diferitele preţuri posibile ale produsului şi cantităţile care pot fi cumpărate
pentru fiecare preţ.
n
1i
ii PQC
Grafic, cererea se prezintă astfel:
Preţ P
cererea
oferta
Cantitate Q
Prețuri și concurență 15
Universitatea Hyperion București
Elasticitatea cererii (ec) măsoară variaţia cererii rezultată la
variaţia venitului sau la variaţia preţului unui bun considerat, sau la
variaţia unui alt bun.
a) elasticitatea cererii în raport cu venitul consumatorului (ev):
este calculată cu ajutorul raportului dintre variaţia relativă a
consumului bunului (Ci, ΔCi) şi variaţia venitului alocat procurării de
bunuri şi servicii (V, ΔV).
V
ΔV
C
ΔC
e i
i
v sau ΔV
V
C
ΔC
i
i sau i
i
C
V
ΔV
ΔC
În funcţie de aceste valori ale elasticităţii în raport cu venitul,
bunurile se clasifică în:
bunuri inferioare (ev<0), cererea scade odată cu creşterea
venitului;
bunuri normale (0<ev<1), cererea creşte, în proporţii mici odată
cu creşterea veniturilor;
bunuri superioare (ev>1), cererea creşte în proporţii mai mari
odată cu creşterea veniturilor;
bunuri cu consum proporţional cu venitul (ev=1).
b) elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul (ep) e formată
din următoarele:
elasticitatea directă: măsoară variaţia relativă a consumului
bunului i (Ci, ΔCi) faţă de variaţia relativă a preţului aceluiaşi bun
(Pi, ΔPi).
Prețuri și concurență 16
Universitatea Hyperion București
i
i
i
i
PΔP
P
C
ΔCe
i .
elasticitatea încrucişată: măsoară variaţia relativă a
consumului bunului i (Ci, ΔCi) faţă de variaţia relativă a preţului
altui bun j (Pj, ΔPj).
j
j
i
i
P
P
ΔP
C
ΔC
eij sau
i
j
j
i
C
P
ΔP
ΔC .
Se disting următoarele cazuri:
a) dacă eij>0 şi eji>0 atunci bunurile sunt substituibile;
b) dacă eij<0 şi eji<0 atunci bunurile sunt complementare;
c) dacă eij>0 şi eji<0 sau invers, atunci bunurile sunt indiferente,
nu există între ele nici relaţie de complementaritate sau
substituibilitate.
Elasticitatea cererii este folosită de către ofertanţi pentru studierea
pieţei în vederea folosirii strategiilor de preţ în raport cu cantităţile.
Deoarece funcţia cererii este descrescătoare în raport cu preţul,
elasticitatea cererii este negativă, cererea fiind:
elastică, când ec<-1;
inelastică, când -1<ec<0;
elastică unitară, când ec=-1.
Prețuri și concurență 17
Universitatea Hyperion București
EXEMPLE
Problema nr. 1
O societate cu o producţie de 100 bucăţi poşete damă la preţul de
50 €/bucată doreşte ca în anul următor să-şi extindă producţia pe alte 3
pieţe, pieţe caracterizate prin următoarele valori ale elasticităţii: e1=4;
e2=2,04; e3=0,5. Dorind să obţină un preţ cu 10% mai mare, ce piaţă de
desfacere va prefera?
Rezolvare
01
0
0
01
PP
P
Q
ΔP
P
Q
ΔQe
45055
50
100
100Qe 1
1
410100
100Q1
10
4100100Q1
40100Q1 Q1 = 140 buc.
2,045055
50
100
100Qe 2
2
20,8100Q2 Q2 = 120,8 buc.
0,510100
100Qe 3
3
5100Q3 Q3 = 105 buc.
Producătorul va alege piaţa 3, la un preţ mai mare, cererea se
apropie de valoarea producţiei.
Prețuri și concurență 18
Universitatea Hyperion București
Problema nr. 2
Veniturile unui consummator sunt de 400.000 lei, din care
economiseşte 100.000 lei. Consumul său lunar are următoarea structură:
CA = 100.000 lei, CB = 70.000 lei, CC =50.000 lei, CD = 80.000 lei. În
anul următor veniturile îi cresc la 500.000 lei, economisirea rămâne
aceeaşi, iar în structura consumului său se produc anumite modificări: CA
scade cu 20.000 lei, CB creşte cu 60.000 lei, CC creşte cu 70.000 lei, CD
scade cu 10.000 lei.
Să se calculeze pentru fiecare categorie de bunuri şi servicii
elasticitatea cererii în funcţie de venitul consumatorului şi să se determine
ce categorii de bunuri s-au consumat.
Rezolvare
Formula elasticităţii cererii în funcţie de venitul consumatorului
este:
ΔV
V
C
ΔCe
i
i
v
300.000100.000400.000V0 ;
400.000100.000500.000V1 ;
100.000C0A 70.000C
oB 50.000C0C 80.000C
0D
80.000C1A 000.130
1BC 120.000C
1C 70.000C1D
300.000
300.000400.000
100.000
100.00080.000
V
VV
C
CCe
0
01
0A
0A1A
vCA
0,0660,330,2eAvC bunuri inferioare.
Prețuri și concurență 19
Universitatea Hyperion București
300.000
300.000400.000
70.000
70.000130.000
V
VV
C
CCe
0
01
B0
B0B1
vCB
0,280,330,85eBvC bunuri superioare.
300.000
300.000400.000
50.000
50.000120.000
V
VV
C
CCe
0
01
C0
C0C1
vCC
0,460,331,4eCvC bunuri superioare.
300.000
300.000400.000
80.000
80.00070.000
V
VV
C
CCe
0
01
D0
D0D1
vCD
0,0390,330,12eDvC bunuri inferioare.
1.4. TEMA DE CONTROL
1. Care sunt condiţiile pentru definirea unei pieţe?
2. Cum funcţionează mecanismul autonom al preţurilor?
3. Care sunt elementele caracteristice ale mediului concurenţial
normal?
1.5. TESTUL DE AUTOEVALUARE
1. Care din următoarele expresii defineşte cel mai bine
discriminarea prin preţ?
a) diferenţierea preţurilor pentru bunuri cu costuri de
producţie diferite;
Prețuri și concurență 20
Universitatea Hyperion București
b) vânzarea unui anumit bun, de aceeaşi calitate şi în
aceeaşi cantitate, la preţuri diferite, pentru diverşi
cumpărători concurenţi între ei;
c) modificarea diferenţiată a preţurilor bazată pe costul
serviciilor oferite la vânzarea produsului.
2. Intervenţia statului în fixarea şi urmărirea evoluţiei preţurilor este
justificată de:
a) penuria de resurse de materii prime şi energie;
b) scăderea excesivă a preţurilor datorită creşterii
productivităţii muncii;
c) susţinerea produselor interne care altfel nu ar fi competitive
pe piaţa externă;
d) oferta deficitară la unele produse prelucrate;
e) apariţia unor situaţii de monopol sau de oligopol şi
utilizarea practicilor anticoncurenţiale.
Răspuns: A(a,b,d) B(d,e,c) C(a,d,e).
3. Pentru a fi eficient, preţul prag (minim) fixat de stat trebuie să
fie:
a) mai mic decât preţul de echilibru;
b) egal cu preţul de echilibru;
c) mai mare decât preţul de echilibru.
4. În fixarea preţului, următoarele date sunt endogene:
a) costul complet;
b) concurenţa;
Prețuri și concurență 21
Universitatea Hyperion București
c) reglementările juridice;
d) relaţia cost-volum de activitate-profit;
e) economiile în scară.
Răspuns: A(a,d,e) B(b,c,d) C(c,d,e).
1.6. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂȚII DE
ÎNVĂȚARE
1. Moşteanu, T. (coordonator), – Culegere de aplicaţii şi studii de
caz la disciplina „Preţuri şi Concurenţă”, Editura a II-a, EDP,
Bucureşti, 1999;
2. Moşteanu, T., Dumitrescu, D, Floricel, C., Alexandru, F., – Preţuri
şi concurenţă, Ediţia a III-a, EDP, Bucureşti, 2000;
3. Moşteanu, T., – Concurenţa. Abordări teoretice şi practice,
Editura Economică, Bucureşti, 2000;
4. Moşteanu, T. (coordonator),– Preţuri şi concurenţă, sinteze şi
aplicaţii, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2003;
5. Moşteanu, T., – Preţuri, echilibru concurenţial şi bunăstare
socială, Editura Economică, Bucureşti, 2001;
Prețuri și concurență 22
Universitatea Hyperion București
Unitatea de învățare nr.2
STRATEGII DE ADAPTARE A PREŢURILOR LA
CERINŢELE PIEŢEI
Timpul de studiu individual estimat: 4 h
Competenţele specifice unităţii de învăţare:
După studiul acestei unităţi de învăţare studentul va avea
cunoştinţe despre:
concurenţă perfectă
monopol
monopson
concurenţă monopolistică
discriminare prin preţ
concurenţă prin produs
concurenţă prin preţ
cost marginal
Cuprinsul unității de învățare:
2.1. Strategii de adaptare a preţurilor la cerinţele pieţei, pe tipuri de
concurenţă
2.1.1. Formarea preţului de echilibru în cadrul concurenţei perfecte
2.1.2. Formarea preţului în situaţia de monopol
2.1.3. Formarea preţurilor în situaţia monopsonului şi a concurenţei
Monopolistice
Prețuri și concurență 23
Universitatea Hyperion București
2.1.4. Obiectivele politicii de preţ
2.2. Strategia fixării preţurilor de către stat
2.3. Formarea preţurilor în cadrul ciclului de viaţă al produselor
2.4. Tema de control
2.5. Testul de autoevaluare
2.6. Bibliografia specifică unității de învățare
2.1. STRATEGII DE ADAPTARE A PREŢURILOR LA
CERINŢELE PIEŢEI, PE TIPURI DE CONCURENŢĂ
Prin concurenţă se cunoaşte comportamentul agenţilor economici
în piaţă, în dorinţa de a obţine un profit cât mai mare pe seama capitalului
investit.
Pentru a exista un mediu concurenţial pe piaţă, trebuie îndeplinite
mai multe condiţii:
a) existenţa mai multor producători specializaţi în producerea şi
livrarea unui anumit bun;
b) îndeplinirea cerinţelor de competivitate a produsului respectiv
privind performanţa;
c) individualizarea interesului pentru o utilizare eficientă a
capacităţilor de producţie precum şi a resurselor umane,
financiare şi materiale;
d) respectarea disciplinei legale comerciale şi fiscale;
e) devansarea sau, cel puţin, echilibrarea cererii de către ofertă.
În economia de piaţă se pot întâlni situaţii diferite din punct de
vedere al concurenţei:
concurenţa perfectă;
monopolul;
Prețuri și concurență 24
Universitatea Hyperion București
concurenţa monopolistică;
duopolul;
oligopolul.
2.1.1. Formarea preţului de echilibru în cadrul concurenţei perfecte
În cadrul concurenţei perfecte piaţa este pe deplin suverană.
Adaptarea agenţilor economici la cerinţele pieţei se face numai prin
cantităţi sau numai prin preţuri.
Formarea preţului de echilibru este influenţată de acea cantitate de
mărfuri (cerută sau oferită) pentru care există compatibilitatea
cumpărătorilor şi a vânzătorilor în raport cu nivelul preţului fixat.
Într-o concurenţă perfectă echilibrul pieţei este stabil iar orice
perturbare va conduce în final la o nouă stare de echilibru.
Există patru tipuri de perturbaţii:
1) Cererea creşte; oferta este fixă. Adaptarea pieţei şi restabilirea
echilibrului se realizează pe 2 căi:
prin preţuri: preţul creşte până când cererea începe să scadă;
prin cantităţi: creşte oferta până când preţul cererii să fie egal
cu cel al ofertei.
2) Cererea scade; oferta este fixă.
prin preţuri: scade preţul până când creşterea cererii asigură
echilibrarea acesteia cu oferta;
prin cantităţi: oferta scade până când preţul cererii să se
stabilizeze la un nou preţ de echilibru.
Prețuri și concurență 25
Universitatea Hyperion București
3) Oferta creşte; cererea este fixă.
prin preţuri: preţul scade;
prin cantităţi: cererea creşte până la echilibru.
4) Oferta scade; cererea este fixă.
prin preţuri: cresc preţurile;
prin cantităţi: scade cererea până la echilibru.
Decizia întreprinderii asupra volumului de ofertă pe care îl produce
este legată de egalizarea preţului pieţei cu costul marginal, fiecare
întreprindere decide cât să producă pentru a se obţine profit maxim.
În economia modernă, concurenţa perfectă reprezintă un model de
referinţă, realitatea confirmând existenţa unor modele complexe ale
concurenţei imperfecte, bazate pe strategii de adaptare concomitentă a
preţului şi a cantităţilor la cerinţele variabile ale pieţei.
2.1.2. Formarea preţului în situaţia de monopol
Monopolul are avantajul puterii economice ridicate în faţa riscului,
al inovaţiilor, al apariţiei de noi bunuri.
Obiectivul fundamental al întreprinderii situate în poziţia de
monopol îl reprezintă maximizarea profitului, utilizându-se de o serie de
strategii:
1) Strategia stabilirii preţului pentru acel nivel al încasărilor
medii obţinute, la un nivel al producţiei pentru care încasarea
marginală este egală cu costul marginal, iar profitul unitar
este maxim.
Demonstraţie:
CV)(CFRTCTRTπ
Prețuri și concurență 26
Universitatea Hyperion București
unde: π = profitul;
RT = încasările totale;
CT = costurile totale;
CF = costuri fixe;
CV = costuri variabile.
Această relaţie reprezintă diferenţa dintre încasările totale în
funcţie de q (producţie) şi costurile totale în funcţie de q. Funcţia
profitului este o funcţie de q.
Profitul total este maxim atunci când derivata funcţiei lui prin
raportare la nivelul producţiei este 0 (se anulează).
Astfel:
0dq
dCV
dq
dCF
dq
dRT
dq
dπ
derivata 0dq
dCF fiind derivata unei constante.
mm CRdq
dCV
dq
dRT0
dq
dCV
dq
dRT
Rm = încasarea marginală, sporul sau reducerea de încasare pe
măsura creşterii producţiei vândute cu câte o unitate suplimentară;
Cm = costul marginal, creşterea costului pentru fiecare unitate
suplimentară de produs obţinută în plus.
Pentru o anumită cantitate de producţie se stabileşte un preţ
mediu P . Profitul total este maxim pentru acel nivel al producţiei în
care încasarea marginală este egală cu costul marginal.
Prețuri și concurență 27
Universitatea Hyperion București
2) Incidenţa preţurilor în regulile alternative de gestionare
folosite de monopol. Se cunosc 3 reguli importante care pot fi
aplicate în scopul echilibrului producătorului, bazate pe cuplul
cantitate-preţ:
a) Maximizarea cifrei de afaceri. Această metodă se aplică atunci
când monopolistul urmăreşte evitarea apariţiei concurenţilor,
profituri imediate, nu foarte ridicate, uneori pierderi, pentru a-
şi proteja situaţia de monopol. Monopolistul câştigă nu pe
seama profitului pe produs, ci pe seama cantităţii mari a
producţiei (cifra de afaceri ridicată).
b) Gestiunea la echilibru. Producătorul doreşte să-şi mărească
producţia dar să nu aibă pierderi. Preţul şi costul sunt egale.
Strategia vizează vânzarea ultimelor cantităţi pentru evitarea
creării stocurilor de mărfuri nevândute şi a unor pierderi mari
(π = 0).
CTMp
unde: p = preţul;
CTM = costul total mediu.
Relaţia de maximizare a profitului va fi:
CTMRM
unde: RM = încasarea medie;
CTM = costul total mediu.
Prețuri și concurență 28
Universitatea Hyperion București
c) Stabilirea preţului la nivelul costului marginal.
mCp
unde: p = preţul;
Cm = costul marginal.
Se aplică în situaţia în care monopolul este administrat de
stat, se înlătură supraprofiturile, dar scad şi pierderile.
Metoda oferă şi posibilitatea de diferenţiere a preţurilor si
tarifelor aceloraşi produse sau servicii în funcţie de nivelul
costului marginal (consumul de energie diferenţiat; ziua sau
noaptea; folosirea serviciilor diferenţiat după gradul de încărcare
a reţelelor, taxarea transportului în comun după sezon şi altele).
3) Strategia discriminării în stabilirea preţurilor de către
monopoluri. Această strategie se foloseşte atunci când
întreprinderea vinde aceleaşi produse la preţuri diferite, pe pieţe
diferite, în scopul sporirii vânzărilor. Se vând ultimile cantităţi mai
ieftin decât primele cantităţi. Se aplică numai pe pieţe diferite care nu
comunică între ele. Separarea pieţelor poate fi temporară (sezon),
geografică, sociologică (tratament diferenţiat al diferitelor categorii de
cumpărători).
Dacă obiectivul întreprinderii este maximizarea profitului trebuie să
se egaleze pe fiecare piaţă Rm şi Cm.
Există 3 tipuri de discriminări: discriminarea de gradul întâi sau
perfectă, discriminarea de gradul doi şi discriminarea de gradul trei.
a) Discriminarea de gradul întâi sau perfectă presupune că
întreprinderea aflată în situaţie de monopol cunoaşte curba
cererii fiecărui consumator pentru bunul pe care îl produce,
iar în funcţie de aceasta va încerca, pe de o parte să
Prețuri și concurență 29
Universitatea Hyperion București
determine consumatorul să plătească preţul maxim, iar pe de
altă parte să atragă majoritatea consumatorilor;
b) Discriminarea de gradul doi apare atunci când întreprinderea
monopolistă fixează preţuri diferite de bunuri cerute, caz în
care monopolul încearcă să obţină o parte din surplusul
consumatorului;
c) Discriminarea de gradul trei apare atunci când o înteprindere
în situaţie de monopol îşi va creşte profitul prin vânzarea
producţiei la preţuri diferite pe fiecare piaţă în condiţiile
menţinerii separate a pieţelor.
2.1.3. Formarea preţurilor în situaţia monopsonului şi
a concurenţei monopolistice
În raport cu piaţa, pe poziţia perfect opusă monopolului, se află
monopsonul. Un agent economic devine monopson când, pe piaţa unui
bun omogen, este cumpărătorul unic în confruntarea cu un mare număr
de vânzători.
Preţul produsului în cazul monopsonului este o funcţie crescătoare
de cerere (opus situaţiei monopolului unde este o funcţie descrescătoare
de cantitatea vândută).
Cm de obţinere este mai mare decât preţul (p).
Formarea preţului în concurenţa monopolistică presupune existenţa
a 2 forme pe piaţă: concurenţa şi monopolul.
Există un număr mare de vânzători şi o diversitate de produse,
fiecare întreprindere suportând concurenţa produselor fabricate de alte
întreprinderi.
Fiecare concurent este preocupat de stabilirea preţului şi a
cantităţii de produse, deoarece obţinerea de profit incită alte firme să intre
pe piaţa produselor respective, ducând la o scădere a cifrei de afaceri a
Prețuri și concurență 30
Universitatea Hyperion București
firmei interesate. Apare o concurenţă prin produse care o înlocuieşte pe
cea prin preţuri.
2.1.4. Obiectivele politicii de preţ
Politica şi decizia de preţ este un element cheie al strategiei
generale pentru orice întreprindere.
Obiectivul strategiei de preţ poate să nu fie unic şi poate fi diferit
de la etapă la etapă. În fixarea obiectivului se are în vedere:
nivelul costurilor individuale;
mărimea şi dinamica preţului dominant pe piaţă;
tipul şi intensitatea concurenţei.
Obiectivele strategiei de preţ se pot realiza fie prin creşterea de
preţ peste preţul pieţei, fie prin reducerea de preţ sub preţul pieţei.
Strategia de preţ mai poate fi şi în funcţie de gradul de noutate al
produsului sau de-a lungul duratei de viaţă a produsului.
2.2. STRATEGIA FIXĂRII PREŢURILOR DE CĂTRE
STAT
În prezent a crescut rolul statului ca autoritate publică care
stabileşte coordonatele de dezvoltare economică şi socială. În cadrul
strategiilor de dezvoltare, în ţările Uniunii Europene se alege un orizont de
timp de 7 ani, iar autoritatea publică stabileşte o serie de programe de
creştere economică, de politică monetară şi programe sociale care să
răspundă cerinţelor din Uniunea Europeană.
Această intervenţie a statului, pe lângă coordonatele de dezvoltare
se mai justifică datorită următoarelor elemente:
penurie de resurse energetice şi de materii prime;
ofertă deficitară la unele produse prelucrate;
Prețuri și concurență 31
Universitatea Hyperion București
creşterea excesivă a preţurilor la unele bunuri de consum şi
influenţa negativă a acestora asupra satisfacerii cererii şi
asupra nivelului de viaţă al consumatorilor;
necesitatea acordării protecţiei financiare anumitor produse
pe care statul le acordă, fără a încălca prevederile ajutorului
de stat;
ruinarea unor producători indigeni de concurenţa străină şi
necesitatea protecţiei acestora;
apariţia unor situaţii de monopol şi utilizarea practicilor
anticoncurenţiale.
În situaţia în care statul intervine în economie, această intervenţie
se va face de regulă prin stabilirea unor reguli sau limite de preţ pentru
unele grupe de produse (de obicei produsele alimentare sau produsele de
larg consum) sau prin îngheţarea sau blocarea preţurilor pentru o
perioadă limitată de timp. Prin nivelurile de preţ statul intervine direct.
Dar există şi metode indirecte asupra determinării preţurilor, a cererii şi a
ofertei.
Dintre modalităţile indirecte, statul poate promova fie stocarea
surplusului de produse direct la producător atunci când în piaţă există o
ofertă excedentară, fie prin blocarea unor importuri sau prin distribuirea la
preţuri minimale a cantităţii excedentare.
Când există o penurie de produse, intervenţia statului se face prin
mărirea importurilor, reducerea tarifelor vamale sau reducerea la 0 la
anumite produse, încurajarea producţiei prin acordarea de facilităţi fiscale.
Un capitol aparte în strategia de intervenţie a statului în stabilirea
preţurilor este susţinerea produselor agricole. Există 2 practici:
– stabilirea unui preţ minimal;
– stabilirea unui preţ maximal.
Prețuri și concurență 32
Universitatea Hyperion București
În cazul stabilirii unui preţ maximal restabilirea echilibrului se va
face prin susţinerea unor pârghii financiare care îl vor determina pe
producător să crească producţia sau acesta să obţină unele subvenţii.
Când se practică preţul maximal, acesta nu poate depăşi nivelul mondial.
2.3. FORMAREA PREŢURILOR ÎN CADRUL CICLULUI
DE VIAŢĂ AL PRODUSELOR
Ciclul de viaţă al unui produs este egal cu durata de viaţă a
acestuia, de când apare ca noutate şi până este schimbat de alt produs.
Se manifestă prin tendinţa de îmbătrânire, de uzură morală a produselor
existente pe piaţă, exprimată prin parametri tehnici, devansaţi de cei ai
produselor nou lansate pe piaţă.
În timpul ciclului de viaţă al unui produs, au loc mai multe etape –
apariţia lui ca produs şi lansarea în fabricaţie, maximizarea producţiei,
creşterea cererii şi a consumului, declinul produsului şi dispariţia lui fiind
înlocuit cu produse noi.
Când se lansează pe piaţă un produs nou există o tendinţă de
maximizare a producţiei prin maximizarea consumului, ceea ce duce la
obţinerea unor profituri mari încă de la începutul desfacerii produsului
respectiv.
Paralel cu tendinţa maximizării consumului apare şi necesitatea
minimizării cheltuielilor de producţie.
La nivelul consumului, prin confruntarea permanentă a cererii şi a
ofertei acesta va fi influenţat de puterea de cumpărare şi de necesităţile
cumpărătorilor. Această putere de cumpărare a cumpărătorilor este dată
de veniturile celor care interacţionează în procesul de schimb: populaţie,
întreprinderi, stat.
Prețuri și concurență 33
Universitatea Hyperion București
În toate fazele ciclului de viaţă al produselor, va trebui să existe un
echilibru stabil, între maximizarea consumului (maximizarea producţiei) şi
minimizarea cheltuielilor, preţul devenind un element important al acestei
înfruntări.
Apariţia unui dezechilibru poate genera o serie de situaţii:
abundenţa de produse devine singurul scop al activităţii
economice, ceea ce duce la crearea de stocuri, deci preţul va
scădea;
nivelul redus al preţurilor conduce la cumpărări masive şi la
imobilizări de fonduri;
prin minimizarea cheltuielilor producătorilor, se încetineşte
dezvoltarea şi modernizarea producţiei, stoparea progresului
tehnic, folosirea de utilaje vechi, amortizate deja.
EXEMPLU
Un monopol are curba costurilor totale de forma:
2q0,4q0,1qCT 23
unde: q = cantitatea de produse fabricată (mii buc.)
Curba cererii este: q2
18p .
Se cere:
a) Construiţi curba costului mediu, a costului marginal, a
încasărilor totale, medii şi marginale;
b) Monopolul doreşte să-ţi maximizeze profitul. Care este
cantitatea vândută, preţul cerut şi profitul obţinut?
c) Statul impune întreprinderii stabilirea preţului la nivelul
marginal. Determinaţi cantitatea vândută şi preţul cerut în
această situaţie. Care este profitul realizat?
Prețuri și concurență 34
Universitatea Hyperion București
Rezolvare
a) 2q0,4q0,1qCT 23
20,4q0,1qQ
CTCM 2
20,8q0,3q(CT)C 2'
m
unde: CM = costul mediu;
Cm = costul marginal;
(CT)’ = derivata de ordinul I a costului total.
2q2
18qq)q
2
1(8qpRT RT = încasarea totală;
q2
18p
q
qp
q
RTRM
RM = încasarea medie;
q8(RT)'Rm Rm = încasarea marginală;
(RT)’ = derivata de ordinul I a încasării totale.
b) În situaţia în care monopolul doreşte să-şi maximizeze profitul,
condiţia va fi ca încasarea marginală să fie egală cu costul marginal.
mm CR
q820,8q0,3q2
060,2q0,3q2
q1 ≈ 4
Prețuri și concurență 35
Universitatea Hyperion București
q1,2
q2 = nu convine economic (valoare negativă).
4q
6pq2
18p
162q)0,4q(0,1qqpCTRTπ 23
c) Stabilirea preţului la nivelul costului marginal mCp
q2
1820,8q0,3q 2
060,3q0,3q2
q1 ≈ 5
q1,2
q2 = nu convine economic (valoare negativă).
5q
5,5pq2
18p
152q)0,4q(0,1qqpCTRTπ 23
2.4. TEMA DE CONTROL
1.Care sunt strategiile de stabilire a preţurilor în condiţiile monopolul?
2.Prin ce se manifestă intervenţia statului în fixarea preţurilor?
3.Unde apare concurenţa prin produse comparativ cu concurenţa prin
preţuri?
4. Ce este discriminarea prin preţ?
Prețuri și concurență 36
Universitatea Hyperion București
2.5. TESTUL DE AUTOEVALUARE
1. Puterea de monopol a unei întreprinderi se măsoară prin:
a) indicele Lerner;
b) elasticitatea cererii în funcţie de preţ;
c) elasticitatea ofertei în funcţie de preţ.
2. Ca pârghie economico-financiară, preţurile servesc la:
a) reglarea şi restabilirea echilibrului economic al întreprinderii, al
economiei naţionale în ansamblul ei;
b) asigurarea de profit pentru întreprindere;
c) la stimularea tehnicii noi;
d) la susţinerea exportului.
Indicaţi varianta incorectă.
3. Stabiliţi ordinea următoarelor etape ale procesului negocierii preţului:
a) negocierea sau renegocierea între părţi şi fixarea preţului;
b) antecalcularea preţului de ofertă;
c) informaţii privind factorii care influenţează asupra costului.
Răspuns: A(a,b,c) B(c,b,a) C(c,a,b).
2.6. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂȚII DE
ÎNVĂȚARE
1. Alexandru, F. – Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă, Editura
Economică, Bucureşti, 2002;
2. Căpăţână, O. – Dreptul concurenţei comerciale, Vol. III, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1994;
Prețuri și concurență 37
Universitatea Hyperion București
3. Consiliul Concurenţei, România – Protecţia Concurenţei în România.
Principii şi reglementări, Bucureşti, 1997;
4. Frois, G.A. – Economie Politique, 40 Editure Economics, Paris, 1998;
5. Friedman, M. – Prix et Théorie Economique, Tendances Actualles,
traduit de l’american par Henri P. Bernard, Ed. Economics, Paris, 1983;
Prețuri și concurență 38
Universitatea Hyperion București
Unitatea de învățare nr. 3
ACTIVITATEA DECIZIONALĂ PRIVIND PREŢURILE
Timpul de studiu individual estimat: 4 h
Competenţele specifice unităţii de învăţare:
După studiul acestei unităţi de învăţare studentul va avea
cunoştinţe despre:
preţul
cererea şi oferta
decizia de fundamentare a preţurilor
obiectivele politicii de preţuri
liberalizarea preţurilor
reglementarea preţurilor
protecţia socială a consumatorilor
compensaţia
Cuprinsul unității de învățare:
3.1. Decizia de fundamentare a preţurilor la nivel micro şi macroeconomic
3.2. Organizarea activităţii de formare a preţurilor în economia de piaţă
3.3. Obiective principale de reglementare legală a preţurilor
3.4. Protecţia socială a populaţiei în perioada de liberalizare a preţurilor
3.5. Tema de control
3.6. Testul de autoevaluare
3.7. Bibliografia specifică unității de învățare
Prețuri și concurență 39
Universitatea Hyperion București
3.1. DECIZIA DE FUNDAMENTARE A PREŢURILOR LA
NIVEL MICRO ŞI MACROECONOMIC
Preţul este el însuşi obiect al deciziei. Pe producătorii şi beneficiarii
bunurilor îi preocupă mărimea preţurilor cu care vor vinde şi respectiv, cu
care vor cumpăra mărfurile necesare.
Preţul trebuie stabilit ferm, prin decizia proprie a agentului
economic, printr-o serie de antecalcule, pentru a putea fi folosit ca
mărime orientativă la deciziile economice privind producţia.
Preţurile fac totodată obiect al politicii statului, în interacţiune cu
problemele generale ale echilibrului economic şi financiar, cu orientarea
economiei spre dezvoltare, progres şi bunăstare, în funcţie de cerinţele
pieţei, în condiţii de concurenţă.
Preţurile au şi calitatea de a fi folosite ca pârghii de orientare în
anumite direcţii de dezvoltare economico-socială, astfel:
Preţurile servesc la reglarea şi restabilirea echilibrului economic al
întreprinderii, al economiei în ansamblul ei;
Preţurile servesc ca pârghii economice la stimularea tehnicii noi,
însuşirea structurii producţiei, dezvoltarea unor ramuri ale
economiei naţionale, susţinerea exportului, orientarea importurilor
etc;
Preţurile sunt pârghii economice şi financiare, atât pentru
întreprinderi cât şi pentru stat.
Cea mai simplă formă a politicii de preţuri se manifestă în
microeconomie, prin opţiunea producătorului (furnizorului) în scopul
maximizării profitului, pentru alegerea uneia din variante: ofertă mare cu
preţuri mici sau ofertă deficitară cu preţuri mari.
Pe măsura diversificării structurilor de producţie şi desfacere, în
stabilirea preţurilor pot să apară şi influenţele altor factori în afară de
costuri precum marca firmei producătoare, caracteristicile tehnico-
economice ale producţiei, elasticitatea cererii din piaţă.
Prețuri și concurență 40
Universitatea Hyperion București
Trecerea de la nivel microeconomic, când agentul economic îşi
fundamentează preţul de ofertă, la nivelul macroeconomic, permite
guvernului să aplice o serie de măsuri şi mecanisme economice prin care
poate să orienteze producţia sau consumul pentru realizarea unui obiectiv.
Prin politica de preţuri se urmăreşte o serie de obiective:
asigurarea exprimării nivelului real al preţului pentru fiecare produs
sau serviciu, sub influenţa raportului dintre cerere şi ofertă, în cadrul
procesului de negociere;
asigurarea, prin dirijarea preţurilor, a rentabilităţii produselor şi
serviciilor;
diferenţierea preţurilor în funcţie de valoarea de întrebuinţare
diferită a produselor noi faţă de cele existente şi de nivelul calităţii
lor;
introducerea, în situaţii strict necesare, a unor limite maxime sau
minime de preţ, în funcţie de obiectivele economice, financiare şi
sociale urmărite prin politica statului.
În cadrul unei politici de preţuri ce este definită în cadrul strategiei
de guvernare, decizia de fundamentare a preţurilor devine principalul
instrument prin care producătorul îşi realizează veniturile, iar
consumatorul îşi satisface cerinţa de utilitate.
3.2. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE FORMARE A
PREŢURILOR ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ
În urma negocierii directe dintre producători şi consumatori, într-o
concurenţă liberă şi reală se formează preţurile. Agenţii economici sunt
principalii decidenţi ai preţurilor libere.
Prețuri și concurență 41
Universitatea Hyperion București
Sunt situaţii în care formarea liberă a preţurilor nu este posibilă,
când nu sunt îndeplinite condiţiile de concurenţă sau când unele produse
şi servicii trebuie protejate de stat printr-un preţ fix sau limitat (resurse
de bază ale economiei cu disponibil limitat; produse de importanţă
strategică; recuperarea deşeurilor refolosibile etc.).
Când se constată dezechilibre accentuate între cerere şi ofertă,
care limitează sau fac inexistentă libera concuenţă, guvernul intervine prin
următoarele măsuri:
a) stabilirea directă de preţuri şi tarife fixe prin negociere cu agenţii
economici la produsele şi serviciile deficitare, până la asigurarea
echilibrului necesar dintre cerere şi ofertă;
b) stabilirea de preţuri sau tarife cu limită maximă, care să prevină
practicarea preţurilor de speculă sau de monopol;
c) stabilirea unor metodologii obligatorii de formare a preţurilor şi
tarifelor;
d) interzicerea majorării preţurilor şi tarifelor peste nivelul în vigoare
la o anumită dată.
Competenţele în materie de preţuri se pot delimita la nivelul
următoarelor verigi:
întreprinderi (regii autonome, societăţi comerciale etc);
burse de mărfuri, burse de valori;
organisme cu atribuţii în domeniul preţurilor şi concurenţei
subordonate guvernului, din Ministerul Finanţelor, Ministerul
Muncii şi Protecţiei Scociale, Guvernul, Consiliul Concurenţei,
Parlamentul etc.
O exemplificare a modului în care este organizat sistemul de
urmărire a preţurilor în cadrul Uniunii Europene îl reprezintă modelul
francez.
Prețuri și concurență 42
Universitatea Hyperion București
Până în 1986 în Franţa funcţiona un sistem de preţuri administrate
de stat, prin care statul putea realiza, ori de câte ori erau necesare,
modificări ale preţurilor sau blocarea acestora. Această liberalizare s-a
produs controlat de Guvern prin „planul Delors” care prevedea:
scăderea veniturilor populaţiei, pentru a micşora cererea de
mărfuri şi servicii;
uşurarea sarcinilor fiscale ale întreprinderilor care a însemnat
o diminuare a presiunii fiscale asupra nivelului preţurilor;
introducerea unui sistem de negociere a salariilor bazat pe
indexarea lor cu indicele de inflaţie prognozat;
promovarea unei concurenţei loiale între agenţii economici.
La închiderea procesului de liberalizare, 85% din preţuri au devenit
libere.
3.3. OBIECTIVE PRINCIPALE DE REGLEMENTARE
LEGALĂ A PREŢURILOR
În România, procesul de liberalizare a preţurilor a început în anul
1990 prin H.G. 1109, prin care s-au definit şi categoriile de preţuri, iar în
perioada 1990-1996 s-a desfăşurat o largă activitate legislativă,
reglementând următoarele aspecte:
formarea preţurilor şi regimul acestora în economie;
regimul fiscalităţii indirecte;
regimul subvenţiilor acordate prin preţ;
liberalizarea cursului oficial de schimb al leului în raport cu
valutele liber convertibile;
negocierea salariilor, stabilirea unui salariu minim pe
economie;
tariful vamal şi formarea preţurilor la frontieră;
Prețuri și concurență 43
Universitatea Hyperion București
protecţia concurenţei economice;
protecţia consumatorului;
indexarea salariilor şi a celorlalte venituri ale populaţiei în
cadrul sistemului de protecţie socială.
Procesul negocierii preţurilor şi tarifelor prezintă următoarele
aspecte:
pentru materiile prime de bază, energie electrică, energie
termică şi unii combustibili lichizi produse în ţară, se au în
vedere influenţele care decurg din liberalizarea cursului de
schimb al leului, alinierea preţurilor la nivelul celor existente
pe piaţa externă;
pentru produsele şi serviciile din ramurile intermediare şi
finale, preţurile se stabilesc în funcţie de nişte preţuri şi
tarife la materiile prime şi energie;
pentru produsele subvenţionate, preţurile se stabilesc prin
Hotărâri ale Guvernului;
preţurile cu amănuntul pentru bunurile destinate populaţiei
se formează pe baza preţurilor negociate plus adaosul
comercial.
În prima perioadă a anilor ’90 s-a acceptat indexarea preţurilor şi
datorită ratei ridicate a inflaţiei din economie.
În ţările cu economie de piaţă problema protecţiei consumatorilor
concentrează tot mai mult atenţia autorităţilor publice.
Principalele măsuri de protecţie a consumatorilor sunt: cele
referitoare la preţuri şi cele referitoare la formele de vânzare.
Analiza practicilor privitoare la preţuri, susceptibile de a influenţa
raporturile de concurenţă se referă la: preţuri impuse, preţuri
recomandate, preţuri discriminatorii, preţuri diferenţiate.
Prețuri și concurență 44
Universitatea Hyperion București
În ceea ce priveşte formele de vânzare este vorba de vânzări în
pierdere şi vânzări cu preţ redus.
Asigurarea protecţiei consumatorilor nu se poate rezuma numai la
crearea cadrului legislativ privind concurenţa loială, dar şi la organizarea
unui control administrativ din partea statului prin organisme specializate.
3.4. PROTECŢIA SOCIALĂ A POPULAŢIEI ÎN PERIOADA
DE LIBERALIZARE A PREŢURILOR
Într-o economie de piaţă, posibilitatea de absorbţie a ofertei făcute
de producător depinde în mod direct de nivelul de preţ, de veniturile
consumatorilor şi de cheltuielile totale ale acestora.
Această posibilitate defineşte în esenţă solvabilitatea cererii,
solvabilitate dependentă de:
Venituri totale realizate (salarii, sporuri, venituri
suplimentare etc);
Cheltuieli totale efectuate de consumator pentru satisfacerea
unor obligaţii cotidiene: hrană, taxe, întreţinere locuinţe,
impozite sau pentru a satisface dorinţa consumatorului de
economisire.
O cerere este solvabilă atunci când veniturile totale ale
consumatorului acoperă un consum normal de bunuri şi servicii precum şi
procurarea unor bunuri de folosinţă îndelungată sau a unor bunuri cu
frecvenţă mică de utilizare.
tt CV
papqCn
ni
iit
Prețuri și concurență 45
Universitatea Hyperion București
unde: Vt = venituri totale ale populaţiei;
Ct = cheltuieli totale ale populaţiei;
qi = produsele şi serviciile necesare consumatorilor;
pi = preţurile şi tarifele curente ale acestora;
ap = alte plăţi (impozite, asigurări, dobânzi etc).
În fapt, solvabilitatea cererii permite reglarea echilibrului dintre
cerere şi ofertă. Astfel, când avem o solvabilitate mare în raport cu nivelul
de preţ atunci va creşte şi cantitatea de bunuri ce poate fi procurată şi
invers: când solvabilitatea este mică, volumul bunurilor cumpărate este
scăzut, iar Guvernul va trebui să intervină elaborând un program de
protejare a consumatorilor prin indexarea salariilor, menţinerea sub
control a preţurilor, acordarea de compensaţii pentru produsele de strictă
necesitate.
DE REȚINUT !
Programul de protecţie a consumatorilor cuprinde
următoarele măsuri:
Menţinerea sub control a preţurilor anumitor bunuri şi
servicii: energie termică şi electrică, transport urban
de călători, servicii poştale etc;
Acordarea de compensaţii – compensaţia este sumă
fixă sub formă de indexare acordată pentru fiecare
persoană (salariat, şomer, pensionari de asigurări
sociale, soţii militari în termen, persoane cu ajutor
social şi alte categorii sociale).
Prețuri și concurență 46
Universitatea Hyperion București
Compensaţia la salariu
Compensaţia se calculează prin indexarea acelei părţi din venitul
lunar al salariaţilor astfel:
100
100)(ICC
pi1/0L0
S
unde: Cs = compensaţia la salariu;
CL0 = consumul mediu lunar în perioada precedentă
Ipi1/0 = indicele lui Laspéyres = indicele preţurilor în
perioada curentă (1) faţă de perioada de bază (0).
i0i0
i1i
pi1/0pq
pqI
0
unde: qi0 = cantitatea de produse consumate în medie pe o
lună înainte de majorare;
pi0, pi1 = preţurile corespunzătoare practicate înainte
şi respectiv după majorare.
Pe lângă aceste compensaţii, programul de protecţie socială
prevede şi majorări de burse pentru studenţi şi alocaţii de hrană pentru
elevi.
3.5. TEMA DE CONTROL
1. Care sunt obiectivele urmărite de politica preţurilor?
2. Care sunt măsurile guvernamentale pentru existenţa unei libere
concurenţe pe piaţă?
Prețuri și concurență 47
Universitatea Hyperion București
3. Enumeraţi obiectivele principale de reglementare legală a preţurilor.
3.6. TESTUL DE AUTOEVALUARE
1. Dintre elementele ce determică necesitatea trecerii la liberalizarea
preţurilor unul este fals. Încercuiţi-l.
a) eliminarea disfuncţionalităţilor din domeniul preţurilor;
b) racordarea nivelului şi evoluţiei preţurilor interne la
preţurile mondiale;
c) eliminarea totală a intervenţiei statului în economie.
2. Care din următoarele ecuaţii descrie gestiunea la echilibru:
a) QCTQRT ;
b) PCR mm ;
c) PCR mm ;
d) QCTQRT .
3. Ciclul de viaţă al unui produs cuprinde următoarele etape:
a) declinul produsului: cresc costurile de producţie, creşte
preţul;
b) cercetarea, proiectarea şi asimilarea în producţie;
c) maturizarea produsului: producţie constantă, cerere în
creştere;
d) declinul produsului: cresc costurile de producţie, preţul se
reduce considerabil;
Prețuri și concurență 48
Universitatea Hyperion București
e) maturizarea produsului: creşte cererea, se normalizează şi
se maximizează producţia.
Răspuns: A(a,b,e) B(b,d,e) C(a,b,c).
3.7. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂȚII DE
ÎNVĂȚARE
1. Moşteanu, T. – Preţuri, echilibru concurenţial şi bunăstare socială,
Editura Economică, Bucureşti, 2001;
2. Moşteanu, T. (coordonator) – Preţuri şi concurenţă, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005;
3. Percheron, S. – Exercices de microeconomie, Ed. Armand Collis, Paris,
1996;
4. Legea concurenţei nr.21/1996, publicată în M.O., nr. 88/30 aprilie
1996;
5. Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţă, publicată în M.O, P.Î, nr.
914/16 decembrie 2002;
Prețuri și concurență 49
Universitatea Hyperion București
Unitatea de învățare nr. 4
SISTEMUL PREŢURILOR ÎN ROMÂNIA
Timpul de studiu individual estimat: 6 h
Competenţele specifice unităţii de învăţare:
După studiul acestei unităţi de învăţare studentul va avea
cunoştinţe despre:
sistem de preţuri
preţurile de ofertă
preţuri efective
preţuri cu ridicata
preţuri de contractare
preţuri de import
preţuri de export
preţuri de comercializare
preţuri de gros
preţuri cu amănuntul
Cuprinsul unității de învățare:
4.1. Necesitatea liberalizării preţurilor
4.2. Sistemul de preţuri în românia
4.2.1. Categorii de preţuri în funcţie de sfera de aplicare
4.2.2. Categorii de preţuri în funcţie de mecanismul pieţei
4.3. Mecanismul formării preţurilor sub incidenţa TVA-ului
Prețuri și concurență 50
Universitatea Hyperion București
4.3.1. Formarea preţurilor cu ridicata ale producătorilor sau
importatorilor
4.3.2. Formarea preţurilor de comercializare
4.4. Tema de control
4.5. Testul de autoevaluare
4.6. Bibliografia specifică unității de învățare
4.1. NECESITATEA LIBERALIZĂRII PREŢURILOR
Una din trăsăturile fundamentale ale economiei de piaţă este
formarea liberă a preţurilor.
Liberalizarea preţurilor duce la eliminarea aspectelor negative din
viaţa economică şi socială a ţării şi anume:
eliminarea disfuncţionalităţii din domeniul preţurilor;
înlăturarea anacronismului creat în funcţionarea
mecanismului preţurilor (preţurile moştenite reflectau costuri
mari la anumite consumuri de materii prime, materiale,
combustibili etc datorită necompetitivităţii tehnologiilor);
exprimarea prin preţuri a procesului valoric al formării şi
repartizării veniturilor în economie, a conexiunii dintre
preţuri şi sistemul financiar;
racordarea nivelului şi evoluţiei preţurilor interne la preţurile
mondiale.
4.2. SISTEMUL DE PREŢURI ÎN ROMÂNIA
Sistemul de preţuri creat în România are trăsăturile specifice
economiei de piaţă, distingându-se 2 mari structuri:
Prețuri și concurență 51
Universitatea Hyperion București
Preţurile mărfurilor şi serviciilor, care cuprind preţurile
factorilor de producţie şi preţurile bunurilor şi serviciilor
obţinute pe seama factorilor de producţie;
Preţurile speciale (dobânda, salariul, preţul pământului),
care implică sectoare specifice de activitate, iar evoluţia lor
distinctă este determinată de piaţă sau reglementări juridice.
Preţurile mărfurilor şi serviciilor, predominante în cadrul sistemului
de preţuri, se pot grupa în următoarele categorii:
1) În funcţie de sfera de aplicare, categoriile fundamentale pentru
preţuri ale producătorilor, comercianţilor şi pentru circulaţia
produselor sunt: preţurile cu ridicata ale producătorilor; preţurile
de comercializare (en gros şi en detail); preţurile de transfer.
2) În funcţie de formarea în mecanismul pieţei pot fi:
Preţuri de ofertă:
preţuri de catalog;
preţuri de cotaţii la bursă;
preţuri de deviz;
Preţuri efective:
preţuri de contract;
preţuri de licitaţie;
preţuri de bursă;
preţuri de consum.
4.2.1. Categorii de preţuri în funcţie de sfera de
aplicare
1) Preţurile cu ridicata ale produselor industriale – la care acestea
circulă între agenţii economici indiferent de forma de proprietate a
Prețuri și concurență 52
Universitatea Hyperion București
acestora, nivelul se stabileşte prin negociere şi conţine, pe lângă
cheltuielile de producţie, si un profit;
2) Preţurile de contractare şi preţurile de achiziţie – la care se
cumpără produsele agricole de la producătorii agricoli (cheltuieli de
producţie plus profit);
3) Preţurile de vânzare ale produselor agricole – care sunt egale cu
preţurile de cumpărare plus comisionul;
4) Preţurile mărfurilor din import – stabilite ca atare sau formate pe
baza preţurilor externe în valută, exprimate la cursul de schimb
valutar în vigoare plus taxe vamale, accize, TVA, comision vamal,
marja importatorului dacă este cazul;
5) Preţurile produselor destinate exportului – care includ toate
cheltuielile efectuate pentru producerea, pregătirea, transportul până
la graniţă, comisionul societăţii de import-export;
6) Preţurile de deviz – folosite pentru determinarea preţurilor lucrărilor
de construcţii-montaj şi reparaţii;
7) Preţurile cu amănuntul – pentru desfacerea produselor care
cuprind: preţul cu ridicata negociat, adaosul comercial şi TVA;
8) Tarifele – pentru servicii prestate agenţilor economici şi populaţiei,
stabilite după regulile generale ale formării preţurilor.
4.2.2. Categorii de preţuri în funcţie de mecanismul pieţei
Cotaţiile de bursă se stabilesc şi se utilizează la anumite mărfuri:
petrol, cereale, zahăr, bumbac, cafea, cacao, metale neferoase, cauciuc
natural etc.
Prețuri și concurență 53
Universitatea Hyperion București
DE REȚINUT !
Mecanismul de formare a acestor preţuri prin bursă, constă
în stabilirea punctului de echilibru valoric, dintre totalitatea
ofertelor şi totalitatea cererilor prezentate de către vânzători şi
cumpărători, direct sau prin reprezentanţi, în orele de funcţionare
a bursei.
Preţurile se afişează de către agenţii de bursă.
Preţurile de licitaţie:
Se stabilesc prin licitaţii organizate în cadrul unor organizaţii
comerciale sau în centre comerciale tradiţionale;
Se formează prin:
– metoda preţului minim de strigare;
– metoda de scădere a preţului când acesta este maxim.
Preţul de listă sau de catalog:
se stabileşte de către producători pe baza analizei cheltuielilor
de producţie şi în comparaţie cu preţurile firmelor concurente;
se scriu în cataloage;
se comunică cumpărătorilor potenţiali.
Preţul de acord:
are la bază acorduri internaţionale încheiate pe produse, între
ţările exportatoare şi ţările importatoare;
se aplică la mărfurile cu pondere mare în tranzacţiile
internaţionale.
Prețuri și concurență 54
Universitatea Hyperion București
În ansamblul lor, preţurile şi tarifele care funcţionează în cadrul
acestor categorii pot fi:
Preţuri libere – formate prin negociere şi stabilite prin contractele
încheiate între agenţii economici sau afişate. Acestea reprezintă
majoritatea preţurilor.
Preţuri fixe – se stabilesc de către guvern sau organe
împuternicite de acesta (regii autonome şi societăţi comerciale cu
capital de stat).
Preţuri limită – limitele se stabilesc sub formă de plafoane ca:
limite maxime:
– nu pot fi depăşite de nivelul preţurilor libere;
– se aplică la produsele de foarte mare importanţă pentru
consumul populaţiei;
limite minime:
– sub care nu se permite stabilirea şi aplicarea preţurilor
la tranzacţiile comerciale.
În sistemul preţurilor se stabilesc şi funcţionează:
preţuri fără TVA, care echivalează cu cifra de afaceri pe produs;
ele nu cuprind TVA, fiind însă baza de calcul a TVA-ului care se
formează în stadiul respectiv; sunt preţuri ale factorilor de
producţie sau preţuri ale bunurilor aflate în stadii intermediare ale
circuitului economic al acestora;
preţuri cu TVA, ca preţuri de facturare şi deci, de cumpărare,
plătite de cumpărători.
Prețuri și concurență 55
Universitatea Hyperion București
Preţurile de detaliu includ TVA, iar consumatorul final (populaţia)
este suportatorul real al acestei taxe. Ele sunt denumite preţuri cu
amănuntul.
4.3. MECANISMUL FORMĂRII PREŢURILOR SUB INCIDENŢA TVA-ULUI
4.3.1. Formarea preţurilor cu ridicata ale producătorilor sau importatorilor a) La materiile prime de bază, combustibili, energie şi principalele resurse
naturale, preţurile se stabilesc la nivelul preţurilor mondiale;
b) Pentru celelalte materii prime, piese de schimb, ansamble,
subansamble, maşini, utilaje destinate producţiei şi investiţiilor provenite
din import, preţurile se formează prin transformarea în lei a preţului
extern franco – frontiera română pe baza cursului valutar în vigoare,
adăugându-se:
cheltuieli de transport şi asigurare;
cheltuieli de încărcare-descărcare;
taxe vamale;
comision vamal;
marja societăţii comerciale de import-export;
TVA.
Aceste preţuri se facturează cu TVA, cu excepţia celor prevăzute a fi
scutite.
c) Pentru toate categoriile de produse, lucrări si servicii pentru care
furnizorii datorează statului TVA, preţurile de facturare se formează prin
includerea, alături de preţul care revine producătorilor, a impozitului
respectiv, adică:
Prețuri și concurență 56
Universitatea Hyperion București
TVAPPPR facturat
La produsele nominalizate în lista anexă a legii privind accizele, în
formarea preţurilor şi în baza de determinare a TVA-ului sunt
cuprinse şi accizele:
TVAAccPPPR facturat
4.3.2. Formarea preţurilor de comercializare
Preţurile de comercializare sunt formate din:
a) Preţuri de gros;
b) Preţuri de detaliu sau cu amănuntul.
a) Aceste preţuri de gros se aplică la desfacerea produselor în
cantităţi mari, de către societăţile comerciale specializate pentru
desfacerea mărfurilor en gros. Unităţile cu ridicata cumpără de la
producătorul intern sau din import bunurile la preţul cu ridicata
inclusiv TVA, vânzând la un alt preţ adăugându-şi un adaos comercial.
TVAACGPRPG TVAfarafacturat
unde: PG = preţul de comercializare de gros;
PR = preţul cu ridicata, fără TVA;
ACG = adaosul comercial al angrosistului;
TVA = TVA colectat.
Prețuri și concurență 57
Universitatea Hyperion București
b) Preţurile cu amănuntul se formează în funcţie de cum unităţile
comerciale se aprovizionează cu mărfuri, direct de la producători sau
de la comercianţi en-gros:
colectatTVAfara TVAACAPRPA
sau
colectatTVAfara TVAACAPGPA
unde: PA = preţul cu amănuntul;
ACA = adaosul comercial al detailistului.
Prețuri și concurență 58
Universitatea Hyperion București
Schema 6.1.
Structura preţului unui bun de consum din producţia internă, în drumul
parcurs de la producător la populaţie
Sursa: T. Moşteanu (coordonator) – „Preţuri şi concurenţă”, EDP,
Bucureşti, 2000, pag.171.
TVA
colectat Adaos
comercial
Preţ de
cumpărare
TVA
colectat Adaos
comercial
Preţ de
cumpărare
Cost
Profit
Acciza
TVA
colectat
Preţ
factura
t
Preţ
de
gros
Preţ
de
factură
Preţ
cu
amănuntu
l
PRODUCĂTOR ANGROSIST DETAILIST
Preţ cu
ridicata
Prețuri și concurență 59
Universitatea Hyperion București
Schema 6.2.
Structura preţului unui bun de consum din import, în drumul parcurs de la importator la populaţie
Sursa: T. Moşteanu (coordonator) – „Preţuri şi concurenţă”, EDP, Bucureşti, 2000, pag. 171.
TVA
colectat Adaos
comercial
Preţ
de
cumpărare
TVA
colectat Adaos
comercial
Preţ
de
cumpărare
TVA
colectat
Marja
importatorului Preţ
de
import
Valoarea în
vamă
Taxa
vamală
Comision
Acciza
TVA
în vamă
Preţ cu
amănuntul Preţ de
facturar
e
LA FRONTIERĂ IMPORTATOR ANGROSIST DETAILIST
Preţul
de gros
Preţul
importa-
torului
Prețuri și concurență 60
Universitatea Hyperion București
EXEMPLU
Pentru un bun produs în ţară şi destinat consumului populaţiei se
cunosc următoarele elemente:
– preţ cu ridicata negociat = 300.000 lei;
– cota adaosului comercial practicată de angrosist este de 10% la
preţul de cumpărare negociat;
– cota adaosului comercial practicată de detailist este de 20% la
preţul de cumpărare negociat cu angrosistul;
– cota de TVA = 19%.
Cunoscând aceste elemente să se stabilească:
preţurile negociate între agenţii economici;
preţurile înscrise în factură;
preţul cu amănuntul;
TVA încasat la bugetul de stat de la fiecare plătitor.
Rezolvare
Preţul cu ridicata al producătorului:
300.000PR TVAfara lei
000.357000.57000.300%19000.300000.300 TVAcuPR lei
Preţul en-gros:
000.330%10000.300000.300 TVAfaraPG lei
700.392700.62000.330%10000.330000.330 TVAcuPG lei
Preţul cu amănuntul:
TVAPA %)20000.330(000.330
240.471%19)000.66000.330(000.66000.330 PA lei
Prețuri și concurență 61
Universitatea Hyperion București
sau
240.47119,12,1000.330 PA lei
Total TVA încasat la buget = 75.240 lei, cel cuprins în preţul cu
amănuntul.
Plătitori TVA I: 000.57
pe stadii ale II: 700.5000.57700.62
mărfii III: 540.12700.62240.75
Total: 240.75
4.4. TEMA DE CONTROL
1. Prin ce se caracterizează liberalizarea preţurilor?
2. Definiţi preţurile libere, preţurile fixe şi preţurile limită.
3. Enumeraţi principalele categorii de preţuri în funcţie de sfera lor de
aplicare.
4. Definiţi cotaţiile de bursă, preţurile de licitaţie şi preţul de listă sau
de catalog.
5. Din ce elemente este format preţul produselor din import?
6. Incidenţa TVA-ului asupra preţurilor.
Prețuri și concurență 62
Universitatea Hyperion București
4.5. TESTUL DE AUTOEVALUARE
1. Asupra cărei baze se aplică TVA în vamă?
a) val. în vamă x(1+cota taxe vamale)(1+cota accize);
b) val. în vamă x(1+cota taxe vamale+cota accize);
c) val. în vamă x(1+cota taxe vamale).
2. Marja de securitate a unei întreprinderi este dată de următoarea
formulă:
a) (excedentul volumului vânzărilor previzionate în funcţie de
punctul mort)/(volumul produs la punctul mort);
b) (contribuţia netă la profit)/(costuri fixe specifice);
c) (marja brută unitară)/(preţul de vânzare).
3. Indicele preţurilor, calculat după formula Laspéyres, este următorul:
a) Σqi0pi1/Σqi0pi0;
b) Σqi0pi1/Σqi1pi1;
c) Σqi1pi0/Σqi0pi0;
4. Printre principalele obiective ale analizei costurilor nu se numără:
a) folosirea normelor de consum pentru materii prime, materiale,
combustibil şi energie;
b) respectarea indicilor de utilizare a materiilor prime şi materialelor;
c) determinarea manoperei, în funcţie de profitul dorit de
producător;
Prețuri și concurență 63
Universitatea Hyperion București
d) calculul scăzămintelor de materii prime şi materiale, în limitele
cotelor normate de pierderi tehnologice, de depozitare, de transport etc.
4.6. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
1. Handerson, J.M., Quant, R.E. – Micro-économie, Dunod, 1999;
2. Moşteanu, T., Purcărea, Th. – Concurenţa, ghidul afacerilor
performante, Editura Economică, Bucureşti, 1998;
3. Moşteanu, T. (coordonator) – Culegere de aplicaţii şi studii de caz la
disciplina „Preţuri şi Concurenţă”, Editura a II-a, EDP, Bucureşti, 1999;
4. Moşteanu, T., Dumitrescu, D, Floricel, C., Alexandru, F. – Preţuri şi
concurenţă, Ediţia a III-a, EDP, Bucureşti, 2000;
5. Moşteanu, T. – Concurenţa. Abordări teoretice şi practice, Editura
Economică, Bucureşti, 2000;
6. Moşteanu, T. (coordonator) – Preţuri şi concurenţă, sinteze şi aplicaţii,
Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2003;
7. Moşteanu, T. (coordonator) – Preţuri şi concurenţă, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005;
Prețuri și concurență 64
Universitatea Hyperion București
Unitatea de învățare nr. 5
PROTECŢIA CONCURENŢEI ECONOMICE
Timpul de studiu individual estimat: 6 h
Competenţele specifice unităţii de învăţare:
După studiul acestei unităţi de învăţare studentul va avea
cunoştinţe despre:
concurenţa economică
abuz de poziţie dominantă
Consiliul Concurenţei
mediul concurenţial
practici anticoncurenţiale
acorduri orizontale
acorduri verticale
piaţă relevantă
piaţa produsului
piaţa geografică
Cuprinsul unității de învățare:
5.1. Aspecte generale privind protecţia concurenţei economice
5.2. Protecţia concurenţei economice în România
5.3. Piaţa relevantă
5.4. Tema de control
5.5. Testul de autoevaluare
5.6. Bibliografia specifică unității de învățare
Prețuri și concurență 65
Universitatea Hyperion București
5.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROTECŢIA
CONCURENŢEI ECONOMICE
Într-o economie de piaţă statul se poate implica pentru eliminarea
imperfecţiunii din piaţă, numai prin intermediul politicii sale de concurenţă
economică.
Politica statului în domeniul protejării concurenţei economice, ca
modalitate de a corecta deficienţele pieţei, poartă amprenta nivelului de
dezvoltare al economiei şi se află în strânsă corelare cu politica industrială.
Transpusă în acte normative, politica de protejare a concurenţei
economice se materializează în reglementări care:
reprimă politicile monopoliste;
sancţionează concurenţa neloială;
asigură protecţia consumatorilor.
Reglementările juridice privind protecţia concurenţei economice din
Uniunea Europeană abordează concurenţa economică nu ca pe un scop în
sine, ci în mod realist, pragmatic.
Concurenţa reprezintă, de fapt, un mijloc pentru atingerea
anumitor obiective fie de ordin economic, fie de ordin social.
Reglementările comunitare în materie se referă la concurenţa
eficientă sau practicabilă ale cărei principale componente sunt:
Piaţa să fie deschisă: accesul agenţilor economici să fie liber,
ceea ce înseamnă că sunt interzise structurile de tip monopol
şi monopson;
Agenţii economici să dispună de libertate de acţiune pe piaţă,
privind modul de stabilire a preţului, pe baza cererii şi
ofertei, fiind excluse măsurile administrative;
Utilizatorii şi consumatorii să beneficieze de un grad
satisfăcător de libertate în alegerea furnizorului şi a
mărfurilor dorite.
Prețuri și concurență 66
Universitatea Hyperion București
Priorităţile actuale ale aplicării politicii concurenţei pe piaţa
europeană sunt:
mediul concurenţial;
factorii care afectează concurenţa;
cooperarea internaţională;
rolul comisiei în aplicarea regulilor concurenţiale;
transparenţa pieţei;
respectarea principiilor democratice.
Concurenţa contribuie la buna funcţionare a pieţei unice. Cele trei
mari domenii de activitate sunt:
acordurile şi practicile anticoncurenţiale;
sectoarele reglementate sau aflate sub monopol;
ajutoarele de stat.
5.2. PROTECŢIA CONCURENŢEI ECONOMICE ÎN
ROMÂNIA
Reglementarea concurenţei în România printr-o lege organică –
Legea concurenţei 21/1996 – a devenit necesară în vederea creării pieţei
libere.
Legea concurenţei se adresează:
a) Agenţilor economici sau asociaţilor de agenţi economici, persoane
juridice şi persoane fizice, care prin actele şi faptele lor
comerciale provoacă efecte de îngrădire a concurenţei pe piaţa
liberă;
b) Organelor administraţiei publice centrale şi locale, pentru deciziile
prin care acestea intervin în operaţiunile pieţei.
Legea concurenţei din ţara noastră este compatibilă cu legislaţia
Uniunii Europene.
Prețuri și concurență 67
Universitatea Hyperion București
Prin conţinut, ea respectă prevederile comunitare şi asigură
armonizarea legislativă deplină în materie.
Pentru aplicarea legii s-a înfiinţat Consiliul Concurenţei.
Consiliul Concurenţei este autoritatea administrativă autonomă în
domeniul concurenţei, format din 7 membri1. Dispune de asemenea de un
aport de lucru la nivel judeţean. Din punct de vedere al conţinutului
activităţii, Consiliul Concurenţei are competenţă consultativă şi
competenţă contencioasă.
Competenţa consultativă este dată de faptul că această
autoritate trebuie să avizeze toate proiectele de legi şi hotărâri ale
guvernului care pot avea impact anticoncurenţial în domeniul preţurilor şi
al tarifelor.
Competenţa contencioasă – ia decizii în cazul încălcării
prevederilor legale privind:
practicile anticoncurenţiale;
concentrările economice şi ajutoarele de stat care au ca efect
restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei;
Legea concurenţei nu se aplică pe următoarele pieţe:
piaţa muncii şi a relaţiilor de muncă;
piaţa monetară şi piaţa titlurilor de valoare.
Legea concurenţei plasează România între statele în care
reglementarea concurenţei economice corespunde standardelor actuale în
materie.
Practicile anticoncurenţiale sunt constituite din:
a) Înţelegeri între agenţii economici sau asociaţii de agenţi
economici care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea,
împiedicarea sau denaturarea concurenţei;
b) Folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante.
1 7 membri: un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 consilieri de concurenţă.
Prețuri și concurență 68
Universitatea Hyperion București
a) Înţelegerile încheiate între agenţii economici având ca obiect sau ca
efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, pot fi
clasificate din punct de vedere economic în acorduri orizontale şi
acorduri verticale.
acordurile orizontale privesc agenţii economici situaţi la
acelaşi nivel al proceselor economice (ex.: acorduri între
producători, acorduri între distribuitori etc);
acordurile verticale privesc agenţii economici situaţi la nivele
diferite ale aceluiaşi proces economic (ex.: acorduri între
producători şi distribuitorii aceluiaşi tip de produs).
În funcţie de procedeele folosite pentru realizare înţelegerile se
pot grupa în:
Înţelegeri care urmăresc reducerea numărului concurenţilor pe
piaţa respectivă şi avem următoarea clasificare:
restrângerea accesului la o anumită profesiune;
limitarea accesului pe o anumită piaţă a unor produse sau
servicii;
obstacole în calea introducerii progresului tehnic şi în
calea inovării;
înţelegeri privind împărţirea pieţei;
înţelegeri privind organizarea unui boicot faţă de anumiţi
concurenţi.
Înţelegeri care conduc la restrângerea libertăţii de acţiune a
concurenţilor de pe piaţă şi care pot fi grupate astfel:
obstacole în calea drepturilor fiecărui agent economic de
a-şi fixa în mod liber preţurile sau adaosurile comerciale
(marjele de profit);
obstacole în calea drepturilor fiecărui agent economic de a
acorda remize;
Prețuri și concurență 69
Universitatea Hyperion București
alinierea pentru fixarea (stabilirea) de condiţii comerciale
comune;
restrângerea libertăţii de acţiune pe linia conducerii
proprii întreprinderi.
b) Folosirea în mod abuziv a poziţiei dominante
Pentru definirea poziţiei dominante se iau în considerare 3
elemente:
un agent economic sau un grup de agenţi economici
capabili să ocupe poziţii dominante;
o piaţă susceptibilă de a fi dominată;
dominarea acestei pieţe.
Piaţa pe care se realizează dominaţia trebuie analizată din punct
de vedere tehnic, economic, comercial şi în funcţie de segmentele în
care această piaţă se poate împărţi:
utilizatori;
produse;
categorii de producători;
categorii de cumpărători;
forme de comercializare.
Pentru a defini piaţa se iau în considerare:
natura bunurilor sau a serviciilor;
dimensiunea zonei;
diversitatea clientelei.
Poziţia dominantă este condamnabilă doar atunci când aceasta
este folosită în mod abuziv „prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale
care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comerţului sau
prejudicierea consumatorilor”.2
2 Legea Concurenţei nr. 21/1996.
Prețuri și concurență 70
Universitatea Hyperion București
Capitolul 2 din Legea concurenţei, prin articolele 5(1) şi 6 se referă
la o serie de practici anticoncurenţiale care pot fi exercitate de agenţii
economici şi care cu titlu de exemplu sunt prezentate în anexa următoare:
PRACTICI ANTICONCURENŢIALE
(Legea concurenţei nr. 21/1996)
Înţelegeri, decizii ale asociaţilor sau
practici concertate
art.5(1)
Folosirea abuzivă a unei poziţii
dominante
art.6
a) fixarea concertată, în mod direct
sau indirect, a preţurilor de
vânzare sau de cumpărare, a
tarifelor, a rabaturilor, a
adaosurilor, precum şi a oricăror
altor condiţii comerciale
inechitabile;
a) impunerea, în mod direct sau
indirect, a preţurilor de vânzare
sau de cumpărare, a tarifelor
sau a altor clauze contractuale
inechitabile şi refuzul de a trata
cu anumiţi furnizori, beneficiari;
b) limitarea sau controlul producţiei,
distribuţiei, dezvoltării
tehnologice sau a investiţiilor;
b) limitarea producţiei, distribuţiei
sau dezvoltării tehnologice în
dezavantajul utilizatorilor sau
consumatorilor;
c) împărţirea pieţelor de desfacere
sau a surselor de aprovizionare,
pe criteriul teritorial, al volumului
de vânzări şi achiziţii sau pe alte
criterii;
c) aplicarea, în privinţa partenerilor
comerciali, a unor condiţii
inegale la prestaţii echivalente,
provocând în acest fel, unora
dintre ei, un dezavantaj în
poziţia concurenţială;
d) aplicarea, în privinţa partenerilor
comerciali, a unor condiţii inegale
la prestaţii echivalente,
d) condiţionarea încheierii unor
contracte de acceptare, de către
parteneri, a unor clauze
Prețuri și concurență 71
Universitatea Hyperion București
producând, în acest fel, unora
dintre ei, un dezavantaj în poziţia
concurenţială;
stipulând prestaţii suplimentare
care, nici prin natura lor şi nici
conform uzanţelor comerciale,
nu au legătură cu obiectul
acestor contracte;
e) condiţionarea încheierii unor
contracte de acceptare, de către
parteneri,a unor cauze stipulând
prestaţii suplimentare care, nici
prin natura lor şi nici conform
uzanţelor comerciale, nu au
legătură cu obiectul acestor
contracte;
e) realizarea de importuri fără
competiţie de oferte şi tratative
tehnico-comerciale uzuale, în
cazul produselor şi serviciilor
care determină nivelul general al
preţurilor şi tarifelor în
economie;
f) participarea, în mod concertat,
cu oferte trucate la licitaţii sau la
orice alte forme de concurs de
oferte;
f) practicarea unor preţuri excesive
sau practicarea unor preţuri de
ruinare, sub costuri, în scopul
înlăturării concurenţilor sau
vânzarea la export sub costul
producţiei, cu acoperirea
diferenţelor prin impunerea unor
preţuri majorate consumatorilor
interni;
g) eliminarea de pe piaţă a altor
concurenţi, limitarea sau
împiedicarea accesului pe piaţă şi
a libertăţii exercitării concurenţei
de către alţi agenţi economici,
precum şi înţelegerile de a nu
cumpăra de la sau de a nu vinde,
către anumiţi agenţi economici
g) exploatarea stării de dependenţă
economică în care se găseşte un
client sau un furnizor faţă de un
asemenea agent sau agenţi
economici şi care nu dispune de
o soluţie alternativă în condiţii
echivalente, precum şi ruperea
relaţiilor contractuale pentru
Prețuri și concurență 72
Universitatea Hyperion București
fără o justificare rezonabilă.
singurul motiv că partenerul
refuză să se supună unor condiţii
comerciale nejustificate.
5.3. PIAŢA RELEVANTĂ
Noţiunea de piaţă relevantă este folosită în scopul de a identifica
produsele şi agenţii economici care se află în concurenţă directă în afaceri.
Piaţa relevantă este deci piaţa pe care se desfăşoară concurenţa.
Aplicarea prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996, nu ar fi
posibilă fără a se face referire la piaţa pe care se desfăşoară concurenţa.
O piaţă relevantă cuprinde un produs sau un grup de produse şi
aria geografică pe care acestea se produc şi/sau se comercializează. Deci,
piaţa relevantă are 2 componente:
piaţa produsului;
piaţa geografică.
Piaţa relevantă a produsului cuprinde toate produsele care sunt
considerate de cumpărători ca interschimbabile sau substituibile, datorită
caracteristicilor, preţului şi utilizării acestora. Produsele existente pe
această piaţă trebuie să fie suficient de asemănătoare, astfel încât,
consumatorii sau beneficiarii să le poată lua în considerare, în momentul
când iau deciziile de cumpărare.
Prețuri și concurență 73
Universitatea Hyperion București
DE REȚINUT !
Identificarea pieţei relevante a produsului are la bază o
analiză luându-se în considerare o serie de factori, cum ar fi:
substituibilitatea, concurenţa, preţurile, elasticitatea cererii unui
produs în funcţie de preţurile altor produse etc.
Aceste principii se aplică şi pentru definirea pieţei relevante
în cazul serviciilor, dar terminologia de piaţă relevantă a
produsului se păstrează.
Piaţa geografică relevantă cuprinde zona în care sunt localizaţi
agenţii economici implicaţi în livrarea produselor incluse în piaţa
produsului, condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care
poate fi diferenţiată în arii geografice vecine ca teritorii pe care se
desfăşoară concurenţa.
Factorii care trebuie luaţi în considerare la definirea pieţei
geografice relevante includ:
tipul şi caracteristicile produselor implicate;
existenţa unor bariere la intrarea în ramură;
preferinţele consumatorilor;
diferenţele dintre cotele de piaţă ale agenţilor economici în
zone geografice învecinate;
diferenţele substanţiale dintre preţurile produselor la furnizori
şi nivelul cheltuielilor de transport.
Pentru a fi considerate pe aceeaşi piaţă geografică relevantă, nu
este necesar ca produsele să fie fabricate în aceeaşi localitate sau în
localităţi apropiate.
Prețuri și concurență 74
Universitatea Hyperion București
Pentru unele produse sau servicii, piaţa geografică relevantă poate
fi o parte dintr-o localitate, o localitate, un judeţ, o regiune sau o zonă din
România, pentru altele, întreaga ţară.
Progresele în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor şi
tendinţele de eliminare a barierelor şi de liberalizare a comerţului
internaţional pot modifica, în timp, limitele pieţelor geografice relevante,
depăşind graniţele unei ţări.
EXEMPLU
Să se stabilească preţul de vânzare pe piaţa internă al unui bun de
consum din import, importat de agentul economic A şi revândut
detailistului B, pentru desfacerea către populaţie.
În documentele vamale sunt înregistrate următoarele date privind
preţul şi alte cheltuieli pe parcurs extern, condiţiile de livrare fiind în
clauza CIF:
– preţul extern/bucată = 50$;
– cheltuieli de transport facturate = 1$/bucată;
– cheltuieli de asigurare = 0,75$/bucată;
– cheltuieli de încărcare-descărcare = 0,25/bucată.
Comisionul vamal este de 1% la valoarea în vamă. Taxa vamală
este de 20% la valoarea în vamă. Produsul nu figurează pe lista accizelor.
În vederea revânzării către detailist, importatorul aplică şi el o
marjă de 10% la valoarea în vamă. Cursul de schimb valutar este 30.000
lei/$. Detailistul B stabileşte PA = 2.600.000 lei.
Să se calculeze:
a) Preţurile de vânzare ale celor 2 agenţi economici;
Prețuri și concurență 75
Universitatea Hyperion București
b) Adaosul comercial al detailistului şi proporţia acestuia la preţul
importatorului;
c) Total TVA încasat la buget şi pe etape ale plăţii:
– în vamă;
– la revânzarea către detailist;
– la desfacerea către populaţie.
Rezolvare:
a) 520,25$0,75$1$50$externPreţ $
1.560.000$30.000lei/52vamăînValoarea lei
600.15%1000.560.1 vamalComisionul lei
312.00020%1.560.000vamalăTaxa lei
1.887.600312.00015.6001.560.000TVAfaraimportPreţ lei
2.246.24419%1.887.6001.887.600TVAcuimportPreţ lei
Preţul importatorului:
600.043.2000.560.1%10600.887.1 TVAfara lei
884.431.2%19600.043.2600.043.2 TVAcu lei
Preţul importatorului A = 2.431.884 lei
Preţul detailistului B = 2.600.000 lei
b) Adaosul comercial al detailistului şi proporţia acestuia la preţul
importatorului:
Deducem TVA din PA de la detailistul B: 126.415119
19000.600.2 lei
874.184.2126.415000.600.2det TVAfaraBPA lei
274.141600.043.2874.184.2 comercialAdaosul lei
6,91%1002.043.600
141.274procenteînAdaosul
Prețuri și concurență 76
Universitatea Hyperion București
c) Total TVA încasat la buget = 415.126 (TVA aferent preţului cu
amănuntul de la detailistul B)
TVA pe etape ale plăţii:
– în vamă: 358.644
– revânzare importator: 29.640 (388.284 – 358.644)
– desfacere detailist: 26.842 (415.126 – 388.284)
Total: 415.126
5.4. TEMA DE CONTROL
1.Subliniaţi reglementările juridice privind protecţia concurenţei
economice în cadrul politicii economice a unui stat.
2. Competenţele Consiliului Concurenţei.
3. Definiţi înţelegerile încheiate între agenţii economici.
4. Definiţi poziţia dominantă.
5. Piaţa relevantă şi componentele ei.
5.5. TESTUL DE AUTOEVALUARE
1. Principalii factori care determină modificări ale costului unitar sunt:
a) preţurile materiilor prime, ale combustibilului şi energiei;
b) mărimea profitului;
c) indicii de utilizare a materiilor prime;
d) salariile şi alte drepturi de personal;
Prețuri și concurență 77
Universitatea Hyperion București
e) cheltuielile fixe;
f) evoluţia preţului la firmele concurente.
Răspuns: A(a,d,f) B(b,c,d) C(a,d,e) D(a,c,d).
2. Folosirea preţului garantat, ca preţ de intervenţie a statului, are efecte
benefice generale dacă nivelul lui este:
a) mai mic decât nivelul preţului format pe piaţă ca urmare a creşterii
producţiei;
b) egal cu nivelul preţului format pe piaţă ca urmare a creşterii producţiei;
c) mai mare decât nivelul preţului format pe piaţă ca urmare a
creşterii producţiei.
3. Curba cererii pentru un produs indică ce cantitate doresc consumatorii
din acel produs, la diferite:
a) momente de timp;
b) preţuri;
c) costuri.
5.6. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
1. Alexandru, F. – Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă, Editura
Economică, Bucureşti, 2002;
2. Căpăţână, O. – Dreptul concurenţei comerciale, Vol. III, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1994;
Prețuri și concurență 78
Universitatea Hyperion București
3. Consiliul Concurenţei, România – Protecţia Concurenţei în România.
Principii şi reglementări, Bucureşti, 1997;
4. Frois, G.A. – Economie Politique, 40 Editure Economics, Paris, 1998;
5. Friedman, M.– Prix et Théorie Economique, Tendances Actualles, traduit
de l’american par Henri P. Bernard, Ed. Economics, Paris, 1983;
6. Gilleta, M. – Les Prix, Politique, Stratégies et Tactiques des Entreprises,
Ed. Eyrolles, Paris, 1990;
7. Handerson, J.M., Quant, R.E. – Micro-économie, Dunod, 1999;
Prețuri și concurență 79
Universitatea Hyperion București
Unitatea de învățare nr. 6
PRACTICILE ANTICONCURENŢIALE
Timpul de studiu individual estimat: 4 h
Competenţele specifice unităţii de învăţare:
După studiul acestei unităţi de învăţare studentul va avea
cunoştinţe despre:
preţul
concurenţa
practici anticoncurenţiale
concertarea preţurilor
preţuri de revânzare, preţuri recomandate
revânzarea în pierdere
preţ de ruinare, preţ de discriminare
discountul condiţional, discountul de volum
remiza profesională
dumping, antidumping
Cuprinsul unității de învățare:
6.1. Concertarea preţurilor – o formă de încălcare a principiilor
concurenţei corecte
6.2. Fixarea preţurilor de revânzare a produselor
6.3. Strategia preţului de ruinare
6.4. Strategia preţurilor de discriminare
6.5. Preţurile în strategia de dumping
Prețuri și concurență 80
Universitatea Hyperion București
6.6. Tema de control
6.7. Testul de autoevaluare
6.8. Bibliografia specifică unității de învățare
6.1. CONCERTAREA PREŢURILOR – O FORMĂ DE ÎNCĂLCARE A PRINCIPIILOR CONCURENŢEI CORECTE
Principalul instrument folosit în practicile concurenţei este preţul.
Practica de restricţionare a concurenţei cu ajutorul preţurilor, prin fixarea
concertată a lor, se sancţionează de către autoritatea concurenţei, fiind
considerată o încălcare serioasă a legii.
Scopul practicilor de fixare a preţurilor este în general acela de a
mări preţurile, prin distrugerea concurenţei, atunci când formatorii
preţurilor se află în poziţie dominantă pe piaţă.
Formele interzise de fixare concertată a preţurilor sunt:
a) înţelegerile privind fixarea preţurilor maxime: înţelegerea se
interzice şi în cazul fixării comisionului maxim;
b) înţelegerile care fixează preţuri minime sunt interzise,
deoarece acestea au ca scop eliminarea concurenţilor care nu
pot face faţă unui astfel de nivel;
c) introducerea creşterii uniforme a preţurilor, ca expresie a
înţelegerilor între competitori, de a încărca uniform nivelele de
discount sau de a anunţa simultan creşteri de preţ;
d) înţelegerile prin liste de preţuri, care comportă respectarea
strictă a listei de preţuri convenită, chiar dacă entităţile
participante la înţelegere sunt capabile să acorde discounturi
sau rabaturi;
e) înţelegeri privind preţul impus de întreprinderea dominantă,
denumit “preţ leader”. Aceste înţelegeri ale preţului dominant
Prețuri și concurență 81
Universitatea Hyperion București
pot fi aplicate şi în diferite zone comerciale din România;
f) înţelegeri cu privire la marjele profitului sau creşterea
procentuală a preţurilor se interzic, chiar dacă părţile
participante nu vor vinde la preţuri uniforme;
g) înţelegerile privind interzicerile cu privire la introducerea
preţurilor;
h) înţelegeri referitoare la menţinerea preţului de vânzare;
i) înţelegeri privind rabaturile agregate – o înţelegere în care un
grup de ofertanţi agreează faptul de a nu acorda rabaturi,
discounturi sau bonificaţii bazate pe totalul cumpărăturilor
făcute de consumator;
j) schimburile de informaţii cu privire la preţuri:
– aceste schimburi de informaţii între concurenţi pot fi un
element adiţional care să conducă Consiliul
Concurenţei la combaterea fixării preţului;
– dintre elementele de informaţii ale preţurilor care nu
pot fi schimbate sunt: lista de preţuri, avantaje şi
termeni ai pieţei, rate şi date ale acestor schimburi şi
tratamentul special al anumitor clienţi;
k) recomandările cu privire la preţuri. O recomandare de preţ
făcută, de exemplu, de o asociaţie având ca ţintă preţurile sau
creşterile de preţuri poate avea ca efect încălcarea legii, chiar
dacă este expres non-intenţionată;
l) forme de contracte standard.
Între factorii care pot fi luaţi în considerare pentru a concluziona
dacă preţurile sunt sau nu paralele sunt următorii:
existenţa factorilor care pot încuraja operatorii economici
din sectoarele particulare să opereze în cartel, şi anume o
recesiune sau un exces de ofertă în acel sector;
Prețuri și concurență 82
Universitatea Hyperion București
folosirea aceleaşi fraze de către concurenţi în anunţarea
schimbărilor de preţuri;
comunicarea între concurenţi a elementelor de preţ
comercial;
înţelegeri între concurenţi cu privire la nivelul preţurilor;
anunţarea schimbării preţurilor înaintea introducerii lor, cu
suficient timp;
6.2. FIXAREA PREŢURILOR DE REVÂNZARE A
PRODUSELOR
Principalele forme în care apar preţurile ca instrumente ale unor
practici comerciale interzise în cadrul acordurilor verticale sunt: preţurile
impuse, preţurile de revânzare recomandate, revânzarea în pierdere.
Preţul de vânzare impus este preţul de vânzare en – gros sau en
– detail, pe care producătorul îl fixează dinainte pentru un anumit produs,
indiferent de canalul de distribuţie utilizat pentru desfacerea produsului
respectiv.
Unii operatori economici eludează legea şi reglementările privind
preţurile impuse, substituind noţiunea de preţ impus cu cea de preţ
recomandat.
Preţurile recomandate trebuie să aibă un caracter orientativ.
Nerespectarea lor de către distribuitori nu trebuie să atragă, prin contract,
sancţiuni din partea furnizorului.
Preţurile impuse sunt categoric interzise.
În ceea ce priveşte revânzarea în pierdere, ea este definită ca
fiind vânzarea oricărui produs la un preţ inferior preţului său de cumpărare
efectiv, majorat cu impozitele asupra cifrei de afaceri aferente acestei
Prețuri și concurență 83
Universitatea Hyperion București
revânzări. Revânzarea în pierdere este asimilată cu practicarea preţurilor
ilicite.
Vânzările în pierdere pot fi justificate. Astfel, vânzarea în pierdere
nu este sancţionată decât dacă procură sau poate să procure un câştig
suplimentar şi anormal comerciantului.
Interdicţia vânzării în pierdere nu se aplică în următoarele situaţii:
produselor perisabile, începând din momentul în care sunt
ameninţate de o alterare rapidă;
vânzărilor voluntare sau forţate, motivate de încetarea sau
schimbarea activităţii comerciale;
produselor la care vânzarea prezintă un caracter sezonier în
timpul perioadei terminale a sezonului vânzărilor;
produselor care nu mai corespund datorită evoluţiei modei
sau apariţiei perfecţionărilor tehnice, fiind uzate moral.
Preţul de revânzare poate fi calculat, nu pornind de la preţul de
cumpărare efectiv, ci pornind de la noul preţ de aprovizionare, altfel spus,
de la valoarea de reaprovizionare.
6.3. STRATEGIA PREŢULUI DE RUINARE
Preţul de ruinare există atunci când o întreprindere aflată în poziţie
dominantă pe piaţă stabileşte, în cadrul unei perioade de timp suficient de
lungă, nivelul preţului atât de coborât, încât unul sau mai mulţi din
concurenţii săi, sunt nevoiţi să părăsească piaţa şi/sau potenţialii noi
intraţi pe această piaţă să–şi abandoneze proiectul de intrare.
Preţul de ruinare este considerat un preţ nerezonabil de scăzut.
Prețuri și concurență 84
Universitatea Hyperion București
Legea concurenţei condamnă producătorul care pe o piaţă
semnificativă va promova un preţ nerezonabil de scăzut, o perioadă relativ
mare de timp.
Deşi strategia preţului de ruinare, ca preţ de vânzare foarte scăzut,
antrenează beneficii pentru cumpărători în cursul perioadei de practicare,
aceste beneficii tranzitorii sunt compensate prin creşterea cheltuielilor
acestora în cursul perioadei de recuperare.
Dacă o întreprindere are o putere de piaţă, atunci se pune
problema de a şti dacă preţul este la un nivel suficient de scăzut pentru a
fi denumit rezonabil.
Examinarea se bazează pe evaluarea raportului preţ/cost:
dacă preţul practicat este mai mic decât costurile variabile
medii, putem afirma că preţul se găseşte la un nivel
nerezonabil;
pentru celelalte situaţii, când preţul este cuprins între costurile
variabile medii şi costurile totale medii sau când preţul este
mai mare decât costurile totale medii, avem de–a face cu o
determinare rezonabilă a acestuia, iar politica de preţ
promovată nu poate reduce sau elimina concurenţa de pe
piaţă.
În funcţie de raporul preţ – cost, putem vorbi de 3 zone de situare
a preţului:
zona albă p > CTM:
zona gri p < CTM;
zona neagră p < CVM.
Prețuri și concurență 85
Universitatea Hyperion București
6.4. STRATEGIA PREŢURILOR DE DISCRIMINARE
Discriminarea este un termen controversat în materie de
concurenţă.
Discriminarea prin preţuri constă în aplicarea unei concesii la preţ,
consimţită de vânzător unui cumpărător, utilizată la vânzarea unui bun
omogen, distribuit în aceleaşi condiţii de vânzare.
Criteriile care trebuie îndeplinite pentru a putea defini practicarea
acestei strategii şi care sunt sancţionate de lege vizează vânzarea de
produse către o anumită persoană juridică, care beneficiază de avantaje în
aceleaşi condiţii de vânzare, de calitate şi de cantitate, avantaje ce nu
sunt oferite şi celorlalţi clienţi.
Discriminarea are loc numai atunci când vânzarea favorizează o
întreprindere în ceea ce priveşte costul achiziţiei în raport cu unul sau mai
mulţi dintre concurenţii săi.
Discriminarea constă în a acorda un discount, un rabat, o concesie
de preţ sau un alt avantaj, faţă de şi în plus de orice avantaj “accesibil”
concurenţilor unui cumpărător.
Formele discriminării prin preţ:
a) discountul condiţional reprezintă o concesie care se acordă
unui cumpărător care respectă o anumită condiţie. Pentru ca
această practică să nu fie sancţionată de lege trebuie ca
această concesie să fie acordată tuturor clienţilor care
respectă condiţia respectivă;
b) discountul de volum reprezintă concesia de preţ pe care
vânzătorul o acordă cumpărătorului când volumul de mărfuri
cumpărat depăşeste cu un anumit procent pe cel din anul
precedent;
Prețuri și concurență 86
Universitatea Hyperion București
c) remiza profesională reprezintă concesia de preţ pe care
vânzătorul o acordă cumpărătorului în cazul în care acesta din
urmă execută unle activităţi (transportul mărfurilor,
depozitarea acestora). Această practică este sancţionată de
lege în cazul în care şi alţi cumpărători care pot oferi aceleaşi
posibilităţi nu beneficiază de aceleaşi condiţii.
d) discountul de exclusivitate este practica prin care
vânzătorul oferă cumpărătorului un preţ mai mic în schimbul
angajamentului acestuia de a face comerţ numai cu produsele
acestui vânzător.În general, legea sancţionează toate tipurile
de înţelegeri care pot conduce la distribuţia exclusivă a unui
produs.
6.5. PREŢURILE ÎN STRATEGIA DE DUMPING
Dumpingul reprezintă modalitatea de a vinde produse pe o piaţă
străină, la preţuri mai scăzute decât preţurile existente pe piaţă la
produsele autohtone.
Prin dumping apare o discriminare internaţională prin preţ.
Preţurile de dumping apar la niveluri mult mai mici decît costurile
naţionale, pentru producţia şi distribuţia de bunuri, consumatorii naţionali
fiind defavorizaţi în ceea ce priveşte consumul bunului din producţia
internă, care are preţuri mai ridicate.
Practicile de dumping au ca efect distorsionarea concurenţei
internaţionale, împiedicând desfăşurarea liberă a comerţului, dând naştere
unor preocupări privind remediul antidumping.
Regulile antidumping sunt declanşate numai ca răspuns la practica
de dumping.
Prețuri și concurență 87
Universitatea Hyperion București
Deşi dumpingul se datorează unor afaceri avantajoase şi
segmentării pieţii care apare ca răspuns la forţele comerciale, uneori este
determinată de anumite politici industriale guvernamentale sau de aspecte
– cheie ale sistemului economic naţional, creat de un guvern care
promovează sau tolerează practici inadecvate, ca dumpingul.
Posibilitatea unui producător dintr–o ţară de a se angaja în practici
de dumping poate decurge din combinarea a 2 tipuri de politici industriale.
Pe de o parte, guvernul poate adopta o serie de măsuri privind limitarea
concurenţei interne a producătorilor, iar pe de altă parte, trebuie să
adopte o serie de măsuri faţă de concurenţa externă, printr–o serie de
bariere tarifare.
Pentru susţinerea unei concurenţe interne, se pot lua o serie de
măsuri care includ câteva politici guvernamentale şi anume:
politici guvernamentale care limitează numărul producătorilor
într-o anumită industrie, prin acordarea restrictivă de licenţe;
monopolul de stat existent în unele domenii;
politici care promovează existenţa unui unic producător în
cadrul unei ramuri industriale;
politici care împart şi stabilesc părţile de piaţă.
Protecţia împotriva concurenţilor străini se poate realiza prin taxe
ridicate sau printr-un număr mare de bariere netarifare şi anume:
restricţii cantitative;
licenţe import;
impunerea de norme restrictive sanitare şi fitosanitare;
practici guvernamentale pentru licitaţii închise;
drepturile comerciale ale statului;
Prețuri și concurență 88
Universitatea Hyperion București
bariere investiţionale ca: limitarea participării capitalului străin
şi limitarea accesului la programe de cercetare fundamentate
şi dezvoltate de guvern;
mita şi corupţia.
O altă categorie de politici industriale guvernamentale, care conduc
la practici de dumping, privesc controlul intern al preţurilor pe care
guvernele îl pot folosi pentru a susţine producţia internă.
Practicile de dumping mai pot apărea şi ca rezultat al subvenţiilor
guvernamentale, care reprezintă un avantaj pentru producătorii interni,
ceea ce duce la exporturi cu preţuri scăzute.
EXEMPLU
Societatea „X” este formată din două uzine, deţinând o poziţie de
monopol în regiunea unde este situată. Funcţia costului total pentru
fiecare uzină, pe baza producţiilor lunare are următoarea estimare:
2
1 0,01q3q11,7C
2
2 0,06q2,4q12,5C
unde: q = cantitatea produsă în mii bucăţi.
Funcţia cererii regionale pentru produsul fabricat de societatea „X”
este următoarea:
0,01q34,2P ,
unde P este preţul de vânzare al unui produs.
Prețuri și concurență 89
Universitatea Hyperion București
Determinaţi:
a) Volumul lunar al producţiei ce permite maximizarea profitului
total şi repartiţia producţiei între cele 2 uzine componente;
b) Preţul de vânzare şi profitul realizat la acest nivel de preţ.
Rezolvare
a) Condiţia de maximizare a profitului mm CR , în cazul nostru, datorită
existenţei celor 2 funcţii ale costului vom avea m2m1m CCR .
1m1 0,02q3C unde q1 şi q2 reprezintă producţiile
2m2 0,12q2,4C corespunzătoare celor două uzine
Încasarea totală a societăţii este:
20,01q34,2q0,01q)q(34,2qpRT
2121m 0,02q0,02q34,2)q0,02(q34,20,02q34,2R
Pentru a determina volumul lunar al producţiei pornim de la
următorul sistem de ecuaţii cu 2 necunoscute:
m1m CR 121 0,02q30,02q0,02q34,2
m2m CR 221 0,12q2,40,02q0,02q34,2
21 0,02q0,04q31,2 21 0,02q0,04q31,2
21 0,14q0,02q31,8 – 2 21 0,28q0,04q63,6
4,32 20,26q
125q2
Prețuri și concurență 90
Universitatea Hyperion București
(ecuaţia 2) 715q1250,140,02q31,8 11
Producţia totală: 840715125qqq 21 .
b) 25,88400,0134,2P u.m.
Profitul obţinut va avea valoarea:
13.153)C(CqpCTRTπ 21 u.m.
6.6. TEMA DE CONTROL
1. Expuneţi formele interzise privind fixarea concertată a preţurilor.
2. Analizaţi formele discriminării prin preţ.
3. În ce constă strategia preţuilor de ruinare?
4. Dumping-ul – modalitate de distorsionare a concurenţei.
6.7. TESTUL DE AUTOEVALUARE
1. În materia concurenţei economice, decizia Consiliului Concurenţei
reprezintă:
a) procedura prin care se aduce la cunoştinţa autorităţii concurenţei un
comportament pe piaţă pentru care Consiliul Concurenţei trebuie să
acorde aviz sau să certifice nonintervenţia;
b) procedura specifică de constatare a actelor şi faptelor incriminate de
Legea Concurenţei;
Prețuri și concurență 91
Universitatea Hyperion București
c) act emis de Consiliul Concurenţei ca hotărâre în plen, în
legătură cu un anumit act sau fapt privind concurenţa;
d) stabilirea unei valori minime a nivelului cifrei de afaceri până la care
concentrările economice nu fac obiectul intervenţiei autorităţii
competente;
e) acte sau fapte incriminate de Legea Concurenţei datorită efectelor
asupra concurenţei şi a mediului concurenţial.
2. În materia concurenţei economice, notificarea reprezintă:
a) procedura prin care se aduce la cunoştinţa autorităţii
concurenţei un comportament pe piaţă pentru care Consiliul
Concurenţei trebuie să acorde aviz sau să certifice nonintervenţia;
b) procedura specifică de constatare a actelor şi faptelor incriminate de
Legea Concurenţei;
c) act emis de Consiliul Concurenţei ca hotărâre în plen, în legătură cu un
anumit act sau fapt privind concurenţa;
d) stabilirea unei valori minime a nivelului cifrei de afaceri până la care
concentrările economice nu fac obiectul intervenţiei autorităţii
competente;
e) acte sau fapte incriminate de Legea Concurenţei datorită efectelor
asupra concurenţei şi a mediului concurenţial.
3. În materia concurenţei economice, regula de minimis reprezintă:
a) procedura prin care se aduce la cunoştinţa autorităţii concurenţei un
comportament pe piaţă pentru care Consiliul Concurenţei trebuie să
acorde aviz sau să certifice nonintervenţia;
b) procedura specifică de constatare a actelor şi faptelor incriminate de
Legea Concurenţei;
Prețuri și concurență 92
Universitatea Hyperion București
c) act emis de Consiliul Concurenţei ca hotărâre în plen, în legătură cu un
anumit act sau privind concurenţa;
d) stabilirea unei valori minime a nivelului cifrei de afaceri până la
care concentrările economice nu fac obiectul intervenţiei
autorităţii competente;
e) acte sau fapte incriminate de Legea Concurenţei datorită efectelor
asupra concurenţei şi mediului concurenţial.
4. În materia concurenţei economice, practicile anticoncurenţiale
reprezintă:
a) procedura prin care se aduce la cunoştinţa autorităţii concurenţei un
comportament pe piaţă pentru care Consiliul Concurenţei trebuie să
acorde aviz sau să certifice nonintervenţia;
b) procedura specifică de constatare a actelor şi faptelor incriminate de
Legea Concurenţei;
c) act emis de Consiliul Concurenţei ca hotărâre în plen, în legătură cu un
anumit act sau o faptă privind concurenţa;
d) stabilirea unei valori minime a nivelului cifrei de afaceri până la care
concentrările economice nu fac obiectul intervenţiei autorităţii
competente;
e) acte sau fapte incriminate de Legea Concurenţei datorită
efectelor asupra concurenţei şi a mediului concurenţial.
Prețuri și concurență 93
Universitatea Hyperion București
6.8. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
1. Alexandru, F. – Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă, Editura
Economică, Bucureşti, 2002;
2. Căpăţână, O. – Dreptul concurenţei comerciale, Vol. III, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1994;
3. Consiliul Concurenţei, România – Protecţia Concurenţei în România.
Principii şi reglementări, Bucureşti, 1997;
4. Legea concurenţei nr.21/1996, publicată în M.O., nr. 88/30 aprilie
1996;
5. Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţă, publicată în M.O, P.Î, nr.
914/16 decembrie 2002;
6. *** www.consiliulconcurenţei.ro
Prețuri și concurență 94
Universitatea Hyperion București
7. BIBLIOGRAFIA ÎNTREGULUI SUPORT DE CURS
1. Alexandru, F. – Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă, Editura
Economică, Bucureşti, 2002;
2. Căpăţână, O. – Dreptul concurenţei comerciale, Vol. III, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1994;
3. Consiliul Concurenţei, România – Protecţia Concurenţei în România.
Principii şi reglementări, Bucureşti, 1997;
4. Frois, G.A. – Economie Politique, 40 Editure Economics, Paris, 1998;
5. Friedman, M.– Prix et Théorie Economique, Tendances Actualles, traduit
de l’american par Henri P. Bernard, Ed. Economics, Paris, 1983;
6. Gilleta, M. – Les Prix, Politique, Stratégies et Tactiques des Entreprises,
Ed. Eyrolles, Paris, 1990;
7. Handerson, J.M., Quant, R.E. – Micro-économie, Dunod, 1999;
8. Moşteanu, T., Purcărea, Th. – Concurenţa, ghidul afacerilor
performante, Editura Economică, Bucureşti, 1998;
9. Moşteanu, T. (coordonator) – Culegere de aplicaţii şi studii de caz la
disciplina „Preţuri şi Concurenţă”, Editura a II-a, EDP, Bucureşti, 1999;
10. Moşteanu, T., Dumitrescu, D, Floricel, C., Alexandru, F. – Preţuri şi
concurenţă, Ediţia a III-a, EDP, Bucureşti, 2000;
Prețuri și concurență 95
Universitatea Hyperion București
11. Moşteanu, T. – Concurenţa. Abordări teoretice şi practice, Editura
Economică, Bucureşti, 2000;
12. Moşteanu, T. (coordonator) – Preţuri şi concurenţă, sinteze şi aplicaţii,
Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2003;
13. Moşteanu, T. – Preţuri, echilibru concurenţial şi bunăstare socială,
Editura Economică, Bucureşti, 2001;
14. Moşteanu, T. (coordonator) – Preţuri şi concurenţă, Editura
Universitară, Bucureşti, 2005;
15. Percheron, S. – Exercices de microeconomie, Ed. Armand Collis, Paris,
1996;
16. Legea concurenţei nr.21/1996, publicată în M.O., nr. 88/30 aprilie
1996;
17. Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţă, publicată în M.O, P.Î, nr.
914/16 decembrie 2002;
18. *** www.consiliulconcurenţei.ro
Prețuri și concurență 96
Universitatea Hyperion București
8. NOTIȚELE CURSANTULUI
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
Prețuri și concurență 97
Universitatea Hyperion București
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
Prețuri și concurență 98
Universitatea Hyperion București
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
Prețuri și concurență 99
Universitatea Hyperion București
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
Prețuri și concurență 100
Universitatea Hyperion București
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------