Download - potential turistic
POTENŢIAL TURISTIC ŞI TURISM
CAP I. RESURSE MATERIALE ŞI ANTROPICE ALE
EFORIEI – NORD
1.1. Aşezarea geografică
Astfel, Eforie-Nord este situată la 14 km sud de Constanţa şi la 40 km
de aeroportul Mihail Kogălniceanu, fiind o staţiune balneoclimaterică
permanentă, situată din punct de vedere geografic în extremitatea nord –
estică a acului Techirghiol, între aceasta şi Marea Neagră. Distanţa dintre
Eforie Nord şi Bucureşti este de 239 km,. Altitudinea este cuprinsă între 0 şi
20 de metri.
Ea dispune de o plajă lungă de 4 km şi lată de 25-100m, dominată de
o faleză înaltă de 15-20m.
La 4km sud de Eforie Nord este situată staţiunea Eforie Sud care, din
punct de vedere teritorial, împreună cu Eforie Nord formează o singură
unitate administrativă – oraşul Eforie.
1.2. Căile de acces
Căile de acces sunt multiple, dintre care amintim:
feroviare: calea ferată Bucureşti- Constanţa- Mangalia (239 km de la
Bucureşti şi 29 km de la Mangalia);
rutiere: E95(D.N.39). Curse auto: Constanţa- Mangalia cu parcurgerea
staţiunilor Eforie Sud, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus şi Saturn;
aeriene: Bucureşti- Constanţa(curse interne).
1
1.3. Clima
Climatul este unul intermediar între cel de stepă şi cel marin.
Temperatura medie anuală este de 11,5 C . Nebulozitatea este redusă.
Temperatura medie a lunilor de vară este de 21,1 C. Iernile sunt blânde, cu
zăpadă puţină. Durata de strălucire a soarelui este în medie de 10-12 ore pe
zi şi anual de 2400de ore. Presiunea atmosferică variază între 758mm în
timpul verii şi 766mm în timpul iernii.
1.4. Factorii terapeutici
Factorii naturali de cură sunt următorii: apa lacului Techirghiol (80g
săruri/kg), nămolul sapropelic extras din lacul Techirghiol, nisipul plajei,
climatul maritim existent caracterizat rin bogăţia de aerosoli
terapeutici(sodiu, clor, magneziu, brom, calciu, iod etc.) şi intensitatea
energiei radiate de soare şi mai ales a radiaţiilor infraroşii şi ultraviolete.
1.5. Indicaţii terapeutice
Aceste indicaţii terapeutice sunt următoarele: afecţiuni ale aparatului
locomotor; reumatisme cronice; afecţiuni ortopedice; stări postoperatorii pe
sistemul osos, muscular şi articular; afecţiuni ale sistemului nervos periferic;
afecţiuni ginecologice, afecţiuni respiratorii(ca boli asociate); afecţiuni
dermatologice etc.
1.6. Instalaţiile şi procedurile de tratament
Dintre aceasta amintim: instalaţii pentru băi saline, concentrate, calde
cu apă adusă din lacul Techirghiol; instalaţii pentru împachetări cu nămol şi
băi cu apă calde cu nămol; aerosoli; gimnastică medicală etc.
2
Afecţiunile ce pot fi tratate, ca şi instalaţiile utilizate pentru acesta,
reflectă sfera largă de implicare a staţiunii în ceea ce priveşte tratamentele,
precum şi segmentul foarte larg de adresare.
1.7 Istoricul
Staţiunea a debutat prin sau datorită deciziei Eforiei spitalelor civile
de la Bucureşti, în jurul anului 1990 de a construi un sanatoriu la Eforie,
ceea ce a determinat un val puternic de lucrări de construcţii, vilele fiind
mereu în extinderea atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ.
3
CAP II. BAZA TEHNICO – MATERIALĂ ÎN CIRCULAŢIA
TURISTICĂ
2.1 Posibilităţile de cazare şi alimentaţie
Eforie – Nord are în componenţa sa un număr de aproximativ 50 de
spaţii de cazare hotelieră cu o capacitate foarte mare. Astfel hotelurile Azur,
Diana, Union, Neptun, Minerva şi Venus formează un grup în partea de nord
a staţiunii, pe faleză în apropiere de plajă, iar hotelurile Felix, Belvedere,
Jupiter, şi Apollo formează un alt grup în partea de sud a staţiunii.
Posibilităţile de agrement existente în staţiunea Eforie – Nord sunt
numeroase: peste 35 de restaurante, discoteci, piscine cu apă de mare,
complex comercial, teatru, cinema în aer liber, o serie de programe artistice,
excursii cu autocarul (turul staţiunilor Mării Negre, la Constanţa unde se
poate vizita Muzeul de Artă, Muzeul de Arheologie, Muzeul Marinei,
Acvariu, la Cetatea Histria şi Monumentul de la Adamclisi, la Tulcea, în
Delta Dunării, la podgoria şi crama de la Murfatlar, în Turcia, Bulgaria etc.).
Se remarcă două hoteluri cu specific tradiţional şi anume: zahanaua
„Berbec ” – restaurant – grădină, ambianţă intimă, specialităţi culinare
dobrogene, muzică şi „Nunta Zamfirei” – restaurant cu arhitectură
românească şi program folcloric din toate zonele ţării.
În cele ce urmează, voi prezenta câteva posibilităţi de cazare şi
alimentaţie.
Hotelurile şi motelurile sunt în număr de 10 şi anume (în anul 1998):
1. Jupiter – hotel de 2 stele, cu o capacitate de cazare de 392 de locuri şi
cu următoarele dotări: salon restaurant, braserie, bar de zi, bar de
noapte, sală polivalentă, garderobă, parcare, radio-Tv etc;
4
2. Diana – hotel de 2 stele, cu o capacitate de cazare de 242 de locuri
având următoarele dotări: salon restaurant, braserie, bar-zi, săli de
recepţie, conferinţe, parcare, garderobă, radio-Tv, etc;
3. Union – hotel de 2 stele, cu o capacitate de cazare de 480 de locuri şi
cu dotările următoare: salon restaurant, braserie, pensiune, bar de zi,
discotecă, piscină, magazin, garderobă, parcare, radio-Tv, etc;
4. Neptun – hotel de 2 stele, o capacitate de cazare 353 de locuri, dotări:
salon restaurant, braserie, bar de zi, cramă cu program folcloric zilnic,
piscină, sală de jocuri mecanice, cofetărie, garderobă, parcare, radio –
Tv, etc;
5. Minerva – hotel de 2 stele, o capacitate de 350, având următoarele
dotări: salon restaurant, salon reuniuni – banchete, pensiune, bar de zi,
parcare, garderobă, bază proprie de tratament: electroterapie,
fizioterapie, sală de gimnastică, recuperare, întreţinere etc;
6. Venus – hotel de 2 stele, are o capacitate de 261 de locuri. Dotările de
care dispune sunt următoarele: salon restaurant, orchestră, săli
recepţie, conferinţe, tratative, radio-Tv etc;
7. Felix – hotel de 3 stele, cu o capacitate de cazare de 275 de locuri şi
cu următoarele dotări: salon restaurant cu orchestră, barde zi, parcare,
săli de conferinţe, tratative, radio-Tv etc;
8. Belvedere – hotel de 3 stele, cu o capacitate de cazare de 375 de locuri
în camere single, apartamente beneficiind de toate dotările specifice
acestui confort şi anume: locuri în restaurant şi pe terasă, parcare, săli
de jocuri, piscină cofetărie, salon de frizerie, cosmetică, garderobă,
radio –TV, etc;
9. Azzur are o capacitate de cazare de 120 de locuri + 60 de locuri la
căsuţe şi următoarele dotări: restaurant, terasă, parcare, etc;
5
10. Apollo – are o capacitate de cazare de 120 locuri şi dispune de
următoarele dotări: restaurant, terasă, parcare, sală de jocuri mecanice,
sală de comferinţe, garderobă, piscină radio – Tv, etc.
Tabloul TECDEV de apreciere a potenţialului staţiunii Eforie -
Nord
Elementele ofertei turistice
Ponderea
fiecărui
element al
ofertei în
total (%)
Nivelul
calitativ al
staţiuni
Eforie -
Nord
Indicele de
atractivitate
al staţiuni
Eforie -
Nord
1 2 3 4
1. Mediu natural 35 178.5
- relief 16 83.5
- mare 13 63.5
-accesibilitate 5 6 30
- puritate 5 4 20
- temperatură medie 1.5 5 6
- valuri 1 5 5
- plajă 3 20
- dimensiune 2 9 8
- fineţea nisipului 2 8 6
- accesibilitate 1.5 7 9
- alte forme de relief 2 2 8
- climă 13 81
6
- temperatura medie 5 7 35
- nr. de zile însorite 7 6 42
- precipitaţii 0.5 5 2.5
- curenţii de aer 0.5 3 1.5
- floră 4 7
- estetică 4 5 3.5
- funcţională 2 5 3.5
- faună 3 3 2.5
-puritate 9 14
- aer 3 3 2
- apă 3 6 6
- sol 3 3 6
2. Structuri materiale 17 104
- de cazare 7 45.5
- cantitativ 4 27.5
-capacitate 1.5 7 10.5
- diversitate 3 7 7
- amplasare 3 8 8
-estetică 3 6 2
- calitativ 3 7 18
- de alimentaţie 5 21
- cantitativ 2.5 15
- capacitate 1 7 7
- diversitate 2 6 2.5
- amplasare 2 7 3.5
- specific 0.5 5 2
7
- calitativ 4 6 6
- de transport 5 7 3
- de agrement 6 34.5
- de zi 3 16.5
- sportiv 1.5 7 9
- de divertisment 1.5 7 7.5
- de noapte 3 6 18
3. Infrastructura 25 126
- de acces 15 65
- rutier 4 7 15
- feroviar 0.5 3 10
- aerian 5 7 25
- naval 5.5 8 25
- de alimentare 10 59
- apă 4 6 24
- energie electrică 4 5 17.5
- combustibil 2 4 17.5
4. Suprastructura 13 68.5
- generală 6 30
- de organizare 3 7 15
- de pază 3 6 15
- turistică 7 38.5
- de organizare 3.5 7 17.5
- de pază 3.5 6 21
5. Mediu economic 10 41.5
- sectorul primar 1.5 3 3
8
- sectorul secundar 1.5 3 3
- sectorul terţiar 7 35.5
- de consum 4.5 25.5
- calificare 1.5 7 10.5
- dimensiune 1.5 6 7.5
- diversitate 1.5 6 7.5
- de producţie 2.5 5 10
6. Mediu cultural 12 20
- spectacole şi festivaluri 3 6 15
- muzee şi monumente 7 6 2
- folclor (specific local) 2 5 3
TOTAL 100 538.5
Comentarea abaterilor.
Se observă că staţiunea Eforie-Nord are un indice de atractivitate
superior celui al etalonului, şi anume 538,5 faţă de 356,5, acest lucru arătând
faptul că staţiunea aleasă spre lansare pe piaţa turistică este atractivă din
punct de vedere turistic, pretându-se în acest fel la un astfel de program de
marketing.
Analiza justificării punctajelor superioare acordate staţiunii reale în
comparaţie cu cea de bază (cea a minimului necesar) nu va face apel la cifre,
ci la factori de natură calitativă, de referinţă în această privinţă.
Astfel, mediul natural este alcătuit dintr-o sumă de resurse ce vin în
sprijinul practicării unui turism atât de organizat, cât şi neorganizat. Au fost
subliniate în acest sens natura deosebit de avantajoasă a elementelor de
structură specifice acestui mediu.
9
Am considerat că puritatea apelor nu este la nivelul celor prescrise,
stare ce caracterizează şi defineşte aproape toate staţiunile din România.
Structurile materiale de cazare sunt susţinute de gama largă de spaţii
de cazare hotelieră prezentate la începutul acestei lucrări. Toate aceste
unităţi de primire au o capacitate e cazare foarte mare – justificarea rezidând
în scopurile pentru care au fost ele ridicate – şi la nivelul de două stele, adică
pentru sprijinirea sănătăţii oamenilor muncii, prin intermediul sindicatelor.
Problema care ne interesează pe noi este aceea de a reinvesti aceste baze cu
cererea din acea perioadă, în ciuda greutăţilor specifice perioadei de
tranziţie. Acest lucru este deosebit de pretenţios, activitatea de promovare
fiind imperios necesar a fi elaborată de specialişti în domeniu şi la un
standard internaţional, în concordanţă cu bugetul aferent disponibil.
Probleme ridică şi regimul societăţilor din care fac parte aceste hoteluri.
Marea majoritate a acestora face parte din diferite societăţi comerciale
reorganizate conform legilor nr.15/1990 şi 31/1990. Existenţa unei legislaţii
ca creează o stare de confuzie şi ambiguitate reduce aportul capitalului privat
autohton sau străin, condiţii grele de privatizare, interese de stat şi private
obscure, favorizarea locaţiei de gestiune, toate aceste motive determinând
necesitatea creării şi promovării unor programe de revitalizare a turismului
românesc.
Structura materială a alimentaţiei este diversificată, specificul
îmbinându-se în mod armonios cu elemente ale timpului prezent, fapt ce
justifică punctajele acordate.
Transporturile sunt bine organizate, însă ele nu sunt în concordanţă
cu normele de protecţie a mediului înconjurător.
Celelalte componente ale analizei TECDEV – şi anume
infrastructura, suprastructura, mediul socio-economic şi cel cultural – au fost
10
apreciate la nivel mediu, fapt ce necesită o serie de îmbunătăţiri ce vor fi
menţionate în cadrul politicii de promovare.
Politica preţurilor este largă iar în cele ce urmează vom puncta o
mişcare în termeni reali a acesteia.
1. Indicatorul capacităţii de cazare
Capacităţi de cazare în hoteluri şi stabilimente similare
Anul 1997 1998 1999
Număr de camere 2.610 3.255 3.868
Număr de paturi 4.890 5.531 5.954
Rata ocupări camerelor 53% 58% 64%
I = Li / L0 · 100
I1998 / I1997 · 100 = 5.531 / 4.890 · 100 = 113.1%
Aşadar capacitatea totală de cazare a crescut în 1998 cu 13.1% faţă de
1997.
I1999 / I1998 · 100 = 5.954 / 5.531 · 100 = 107.6%
Şi în anul 1999 s-a înregistrat o creştere a capacităţii de cazare cu
7.6% faţă de 1998.
2.2 Circulaţia turistică pentru staţiunea Eforie Nord
1. Indicele cererii turistice
ICE98-97 = 100.540 / 100.025 · 100 = 100.5%
Cererea turistică a crescut în 1998 faţă de 1997 cu 0.5%.
ICE99-98 = 100.986 / 100.540 · 100 = 100.4%
11
Cererea turistică a crescut în 1999 cu 0.4% faţă de anul 1998.
Anii Total vizitatori % Creştere
1997 100.025
1998 100.540 0.5
1999 100.986 0.4
2. Indicatorul duratei medii de sejur
Smediu = numărul de înnoptări / numărul de turişti = Zt / T
Anii Nopţi de cazare în hoteluri şi
stabilimente
Durata medie
de sejur
1997 650.000 6.4
1998 680.500 6.7
1999 710.600 7.0
În 1997: Smediu 3 = 650.000/ 100.025 = 6.4 zile
În 1998: Smediu 4 = 680.500/ 100.540= 8.9 zile
În 1999: Smediu 5 = 710.600/ 100.986= 9.4 zile
Rezultă că în perioada 1997-1999 durata medie de sejur a crescut
anual, ajungând de la 6.4 zile în 1997 la 7.0 zile în 1999.
12
CAP III. PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI
TURISTIC AL STAŢIUNI EFORIE NORD
Valorificarea potenţialului turistic în vedere reprezentanţele unor
agenţii de voiaj româneşti în ţară şi străinătate, unor societăţi de transport
intern şi internaţional, cu care vom căuta să avem relaţii puternice,
publicarea unui anuar turistic al staţiunii Eforie-Nord în mai multe limbi de
circulaţie internaţională: germană, engleză, franceză şi italiană etc.
Se are în vedere o mai bună cooperare cu companiile de transport
aerian, care să efectueze curse charter în diversele modalităţi de realizare.
O altă propunere ar fi elaborarea unui sistem de promovare a
turismului interactiv, prin utilizarea diferitelor mijloace de telecomunicaţii,
într-un sistem asemănător cu cel de vânzare de mărfuri prin videotext şi prin
televiziunea cablată, prin corespondenţă şi pe bază de catalog – forme
tradiţionale de vânzare a mărfurilor fără magazine –, în cazul nostru ar fi
vorba de agenţii de voiaj. Problemele care se ridică ar fi următoarele: acest
sistem este posibil de realizat, însă trebuie să existe un sistem de
intercorelare informatică la nivel internaţional asemănător Internet-ului, dar
care să aibă ca obiect exclusiv staţiuni de vacanţă şi existenţa unei adevărate
societăţi de exploatare a acestor destinaţii.
Este un program care ar putea da roade doar în condiţii de cooperare
şi cu sistemul financiar-bancar pentru stabilirea parităţii monedelor-devize,
ar implica puternic ministerele de resort şi ar fi o punte suplimentară în
vederea realizării cooperării internaţionale (mai ales în domeniul protecţiei
zonelor declarate rezervaţii ale naturii).
Acest punct de plecare ar putea surmonta lipsa concretă de
informaţie pe care o acuză agenţiile de turism, putându-se realiza în acest fel
13
o colecţie de date cu toate reglementările fundamentale din acest domeniu al
turismului clasificate pe ţări, regiuni, zone, etc. În acest fel, turismul
potenţial ar putea opta pentru destinaţia dorită în cunoştinţă de cauză şi în
corelaţie cu resursele financiare proprii.
Desigur, resursele de care dispune România sunt insignifiante în
raport cu mărimea acestui proiect. Însă motivaţii există, şi anume: crearea de
noi locuri de muncă, îmbunătăţirea comunicării la nivel mondial, creşterea
rentabilităţii agenţiilor de voiaj implicate în această activitate, sponsorizarea
accesului la acest sistem a unor ţări mai puţin dezvoltate, internaţionalizarea
şi polivalenţa dialogului de specialitate etc.
Se poate înfiinţa în acest sens o adevărată reţea de informare cu
privire la vânzarea în sistem interactiv a pachetelor de programe turistice, o
nouă televiziune, o nouă activitate exclusiv turistică, cu adresare directă
turiştilor potenţiali.
14
CAP IV. PROPUNERI DE PROMOVARE A STAŢIUNI
EFORIE NORD
Pe lângă cele menţionate mai sus mai pot fi adăugate următoarele
elemente:
realizarea pe pliante, broşuri etc. şi prezenţa la toate târgurile
de profil din ţară şi străinătate;
crearea de clipuri publicitare de sezon şi lansarea lor în cadrul
unor emisiuni de specialitate. Acestea ar putea avea următorul moto:
„Un pas mic pentru monedă, un pas mare pentru sănătatea
dumneavoastră”;
segmentul ţintă căruia ne adresăm este următorul: populaţia
Germaniei de peste 25 de ani;
existenţa unor posturi locale de radio care să emită la orele de
maximă audienţă, în diferite limbi de circulaţie internaţională,
programe referitoare la oferta turistică din zona respectivă;
realizarea şi comercializarea de casete video şi audio din care
să reiasă specificul tradiţional al ofertei turistice româneşti. Acestea
pot fi chiar oferite în dar diferiţilor oameni de afaceri din lume prin
intermediul birourilor de turism ale României din aceste ţări;
marca de produs ar putea fi: RONEF (România Nord Eforie) .
15