2010
Raportul de activitatepe anul 2009
alCurţii de Apel Ploieşti
PLOIEŞTI
2010
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
CUPRINS
CAPITOLUL IPREZENTAREA CURŢII DE APEL PLOIEŞTI
1.1. Structura organizatorică a Curţii de Apel Ploieşti 1.2. Infrastructura 1.3. Dotarea 1.4. Prezentarea instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti
CAPITOLUL II ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI - ASPECTE CANTITATIVE
2.1. Volumul de activitate 2.1.1.Volumul total de activitate2.1.2.Volumul de activitate pe materii
2.2. Operativitatea la nivelul instanţei2.2.1.Indicele general de operativitate al instanţei2.2.2.Operativitatea pe materii/secţii specializate2.2.3.Operativitatea pe judecător
2.3. Încărcătura pe judecător 2.4. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul instanţei în anul 2009. Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse
CAPITOLUL IIIANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII CURŢII DE APEL PLOIEŞTI
3.1. Efectele principalelor modificări legislative survenite în cursul anului 2009 asupra activităţii instanţei 3.2. Modul de repartizare aleatorie a cauzelor la nivelul Curţii de Apel Ploieşti 3.3. Durata de soluţionare a cauzelor 3.4. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară
3.4.1. Formarea specializată a judecătorilor în mod centralizat, prin Institutul Naţional al Magistraturii şi descentralizat, prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei3.4.2.Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate
3.5 Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de casare, desfiinţare/menţinere a hotărârilor în căile de atac. Principalele motive de casare înregistrate 3.6. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare luate la nivelul instanţei 3.7. Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru Apărarea
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale de către judecători3.8. Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei. Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională 3.9. Asigurarea şi îmbunătăţirea accesului liber la justiţie3.10. Asigurarea transparenţei activităţii instanţei, progresele realizate în acest domeniu3.11.Protecţia datelor cu caracter personal3.12. Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor în format electronic şi participarea la programul Jurindex3.13. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei3.14. Evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului instanţei3.15. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi
vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora
CAPITOLUL IV GESTIONAREA RESURSELOR
4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 20094.1.1. Situaţia judecătorilor4.1.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal
auxiliar 4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009
CAPITOLUL VRAPORTUL DINTRE CURTEA DE APEL PLOIEŞTI ŞI INSTANŢELE
ARONDATE ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME
5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii5.2. Raporturile cu Parchetul şi organele de poliţie
5.3. Raporturile cu mass-media5.4. Raporturile cu justiţiabilii
CAPITOLUL VI CONCLUZII
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
CAPITOLUL I
PREZENTAREA CURŢII DE APEL PLOIEŞTI
Curtea de Apel Ploieşti a fost înfiinţată, ca instanţă judecătorească cu
personalitate juridică, prin Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească şi
funcţionează efectiv începând cu data de 1 iulie 1993, sediul său fiind, în prezent,
în aripa de nord a Palatului Culturii din Ploieşti.
1.1 Structura organizatorică a Curţii de Apel Ploieşti
Conducerea Curţii de Apel Ploieşti este realizată, conform Legii 304/2004,
pe diferite niveluri ierarhice, de către preşedinte (managerul de nivel superior), 2
vicepreşedinţi (manageri de nivel mediu), 4 preşedinţi de secţie (manageri de nivel
inferior). Există, însă, şi alte centre de decizie la nivelul instanţei, şi anume:
colegiul de conducere, compus, în prezent, din 7 membri (preşedinte şi 6 membri
aleşi în adunarea generală a judecătorilor) şi adunarea generală a judecătorilor
instanţei.
Atribuţiile specifice fiecărei funcţii de conducere sunt stabilite prin Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Regulamentul de ordine interioară a
instanţelor judecătoreşti, adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 387/2005, dar şi prin deciziile emise de preşedintele instanţei în
temeiul dispoziţiile art. 10 din Regulament.
În cadrul instanţei, în cursul anului 2009, judecătorii au fost repartizaţi în 4
secţii, în funcţie de specializare, şi anume: Secţia Civilă şi pentru cauze cu
minori şi de familie (14 judecători şi un preşedinte de secţie); Secţia Penală şi
pentru cauze cu minori şi de familie (11 judecători şi un preşedinte de secţie);
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ si Fiscal (14 judecători şi un
preşedinte de secţie); Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale (8
judecători şi un preşedinte de secţie).
Compartimentele auxiliare ce funcţionează în cadrul acestei instanţe sunt
cele prevăzute de lege, si anume: grefa; registratura; arhiva; biroul de informare si
relaţii publice.
În cadrul Curţii de Apel funcţionează şi compartimentul de informatică
juridică, compus din 2 specialişti IT, departamentul documentare, precum şi
departamentul economico-financiar şi administrativ condus de managerul
economic, direct subordonat preşedintelui instanţei. Personalul încadrat în
departamentul economico-financiar şi administrativ este subordonat managerului
economic şi asigură efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa
bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţei.
La acest compartiment îşi desfăşoară activitatea un număr de 4 experţi în
contabilitate, în calitate de funcţionari publici.
1.2 Infrastructura
„La început a fost.... ideea...din 1997: vom avea un Palat al Justiţiei în
Ploieşti”, se consemna în presa locală cu ceva timp în urmă.
Ideea însă, mai veche, de prin 1906, a fost pusă în practică de predecesorii
noştri, în 1930, la începutul crizei, fiind terminat Palatul de Justiţie din Ploieşti,
edificiu inaugurat la 26 noiembrie 1933. În anii următori, în ciuda austerităţii, s-au
găsit banii necesari pentru finisaje, instalaţii şi mobilier.
Astăzi, în anul de graţie 2010, la mai mult de un secol de la punerea pietrei
de temelie a primului Palat de Justiţie din Ploieşti, ne aflăm în aceeaşi situaţie de
austeritate, marcată de o subfinanţare cronică a sistemului judiciar, situaţie în care
nu se găsesc resurse financiare suficiente pentru a finaliza o lucrare ambiţioasă,
menită a servi realizării actului de justiţie. Dar istoria ne învaţă că totuşi se poate.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În momentul de faţă, Curtea de Apel Ploieşti se găseşte în situaţia de a fi
găzduită cu chirie de la Consiliul Judeţean Prahova, încă din data de 1 mai 1996, în
aripa de nord a Palatului Culturii (destinaţie ulterioară dată primului Palat al
Justiţiei din Ploieşti) într-un spaţiu restrâns, insuficient pentru desfăşurarea în
condiţii optime a activităţii.
De altfel, Curtea de Apel Ploieşti nu a beneficiat niciodată, de la înfiinţarea
ei, de un spaţiu propriu, adecvat menirii sale, aceea de a împărţi dreptatea, fiind
găzduită iniţial, din 1 iulie 1993 şi până la 1 mai 1996, în incinta Tribunalului
Prahova, clădire în care îşi desfăşoară activitatea în prezent Tribunalul Prahova şi
Judecătoria Ploieşti, unul dintre edificiile reprezentative ale oraşului Ploieşti, aflat
pe lista monumentelor înregistrate de Ministerul Culturii, construită între anii
1934-1946, însă o clădire cu risc seismic ridicat, în care nici magistraţii, nici
personalul auxiliar şi nici justiţiabilii nu sunt în siguranţă.
Instanţa dispune de 4 săli de judecata, fiecare secţie utilizând, în cursul
anului 2009, câte o sală de judecată proprie. Sala de şedintă a Secţiei Penale a
Curtii de Apel Ploiesti este dotată cu echipamente de înregistrare a şedinţelor de
judecată, respectiv echipamente audio-video şi de înregistrare a martorilor sub
acoperire, potrivit dispoziţiilor legale.
Judecătorii curţii de apel şi-au desfăşurat activitatea în anul 2009 în 9
birouri, lucrând, în medie, 5 sau 6 judecători într-un birou, în condiţii total
improprii. Există şi 6 birouri de grefiere, precum şi încăperi distincte pentru
registratură, arhivă, biroul de informare şi relaţii publice, biroul de informatică,
biblioteca instanţei, compartimentul economico-administrativ, precum şi biroul
preşedintelui, al vicepreşedinţilor instanţei şi al preşedinţilor de secţie.
În condiţiile unor exigenţe sporite ale Uniunii Europene, ca actul de justiţie
să fie înfăptuit cu celeritate şi profesionalism, ceea ce presupune inclusiv alocarea
unui spaţiu adecvat acestei activităţi de maximă importanţă într-un stat de drept,
necesitatea finalizării construcţiei Palatului de Justiţie din Ploieşti nu poate fi
contestată.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Aceasta întrucât, facilităţile pe care le oferă noul sediu vor permite celor
aproape 300 de angajaţi (magistraţi, personal auxiliar, personal tehnic şi
administrativ), precum şi justiţiabililor să beneficieze de un spaţiu adecvat pentru o
bună desfăşurare a activităţii.
Lucrările pentru construirea Palatului de Justiţie Prahova au început în
luna decembrie 1996.
În Palatul de Justiţie din Ploieşti urmează să-şi desfăşoare activitatea două
instanţe judecătoreşti, respectiv Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova.
Clădirea are subsol, subsol tehnic, demisol, parter şi 5 etaje, dispune de 14 săli de
judecată, iar ca facilităţi: separaţia circuitului personal- public-arestaţi, un nivel de
siguranţă adecvat, ceea ce constituie cele mai importante obiective ale realizării
unei clădiri în care îşi desfăşoară activitatea o instanţă de judecată.
În prezent, s-au realizat sistemul de fundaţii şi subsolul în procent de 100%,
iar structura de rezistenţă (suprastructura) în procent de 99% şi s-au început
lucrările de finisaj exterior.
Fondurile alocate până la acest moment sunt de 22.881.893,69 lei, din care
construcţii montaj 22.428.169,89 lei, iar lucrările sunt întrerupte din luna ianuarie
2008 deoarece antreprenorul general se află în prezent în procedură de faliment,
între acesta şi Tribunalul Prahova purtându-se mai multe litigii, inclusiv sub
aspectul valabilităţii contractului de execuţie.
Tema de proiectare pentru obiectivul – Palatul de Justiţie Prahova, aflat în
curs de elaborare de către Tribunalul Prahova în colaborare cu Curtea de Apel
Ploieşti, urmează a fi avizat în Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului
Justiţiei. După avizare, se vor putea demara procedurile organizării unei licitaţii în
vederea achiziţionării serviciului de proiectare pentru stabilirea stadiului fizic şi
reproiectare a Palatului de Justiţie Prahova.
Finalizarea lucrărilor depinde de alocaţia bugetară, investiţia fiind finanţată
integral de la bugetul de stat, astfel încât nu se poate estima data finalizării
acestora.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Prin urmare, darea în folosinţă a acestui Palat de Justiţie înseamnă
rezolvarea problemei lipsei acute de spaţiu cu care se confruntă cele două instanţe
judecătoreşti sus-menţionate, care în prezent îşi desfăşoară activitatea în clădiri
vechi, cu risc seismic ridicat, cu arhive neîncăpătoare pentru afluxul zilnic de
justiţiabili, precum şi pentru păstrarea în bune condiţii a documentelor gestionate,
cu birouri supraaglomerate şi insuficient iluminate natural (spre exemplu, la Curtea
de Apel Ploieşti, într-un birou îşi desfăşoară activitatea, în medie, 5-6 persoane).
Trebuie menţionat că eforturile conducerii Curţii de Apel Ploieşti vor
continua până când Palatul de Justiţie din Ploieşti va fi edificat şi va deveni un
punct de reper pentru cei care păşesc zilnic în Sala Paşilor Pierduţi în căutarea
dreptăţii, un veritabil „adăpost pentru aceia cari au chemarea de a împărţi
dreptatea”, aşa cum spunea regele Carol al II-lea al României în cuvântarea
inaugurală a primului Palat al Justiţiei din Ploieşti, un edificiu menit a întări
respectul justiţiabililor faţă de actul de justiţie înfăptuit de magistraţi.
În ceea ce priveşte infrastructura şi sediile instanţelor arondate Curţii de
Apel Ploieşti sunt clădiri vechi si necorespunzătoare specificului activităţii
desfăşurate, excepţie făcând Judecătoria Sinaia si Judecătoria Moreni, ale căror
sedii sunt recent edificate şi reprezintă construcţii moderne ce răspund exigenţelor
unei instanţe de judecată.
Astfel, Tribunalul Prahova şi Judecătoria Ploieşti îşi desfăşoară activitatea
într-un imobil construit în anul 1935, ce necesită ample lucrări de consolidare,
fiind înscris în lista clădirilor cu risc crescut de prăbuşire în caz de cutremur.
Frecvent se întâlnesc situaţii în care judecătorii, dar şi grefierii, stau câte 7-8
într-un birou, cu mobilier vechi şi fără a beneficia de un minimum de condiţii de
igienă ori de dotare materială cu calculatoare şi consumabile de birotică.
Sediul Judecătoriei Vălenii de Munte necesită lucrări de reparaţii, acestea
urmând a demara în momentul stabilirii modalităţii de elaborare a proiectului şi
finanţarea acestuia. Până la acel moment, s-a procedat la închirierea unui nou sediu
pentru a asigura funcţionarea optimă a acestei instanţe. Situaţia este similară în
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
cazul Judecătoriei Câmpina, ce necesita lucrări urgente de consolidare si reparaţii
capitale, dar cu privire la care, deşi s-a obţinut avizul de principiu al
Inspectoratului de Stat în Construcţii, lucrările sunt întârziate, ca urmare a
observaţiilor formulate de reprezentantul Serviciului Tehnic din cadrul
Ministerului Justiţiei.
O situaţie particulară o prezintă Judecătoria Mizil, al cărei sediu se află
într-o clădire aflată în administrarea Ministerului Justiţiei, conform H.G. nr.
669/24.06.2008, urmare a procedurilor demarate anterior. Condiţiile de lucru, în
acest caz, sunt precare, sediul arhivei fiind într-o magazie, nu exista încăperi
pentru arestaţi, grupul sanitar se afla în afara instanţei şi este comun pentru
justiţiabili şi personalul instanţei.
Tribunalul Buzău şi Judecătoria Buzău funcţionează, de asemenea, într-un
spaţiu comun total necorespunzător, fiind suspendată procedura de achiziţionare a
unui nou sediu.
În ceea ce priveşte Tribunalul Dâmboviţa, este de menţionat că la sfârşitul
anului 2007, a avut loc inaugurarea noului sediu, iar începând cu octombrie 2008,
personalul a funcţionat, efectiv, în noul sediu, iar Judecătoria Târgovişte şi-a
desfăşurat activitatea la vechiul sediu, demarând o serie de proceduri pentru
reabilitarea acestui spaţiu.
1.3 Dotarea
Dotarea Curţii de Apel Ploieşti cu mijloace de transport este deficitară, fiind
puse la dispoziţia instanţei doar 4 autovehicule – trei maşini marca Dacia, o maşină
marca Cielo şi un Volkswagen Passat.
În ce priveste dotarea instanţei cu echipamente informatice, la nivelul curţii
au fost achiziţionate prin programul Phare RO2006/018-147.01.04.10.01
„Continuarea informatizării sistemului judiciar – I”, 20 de staţii de lucru Myria cu
monitor LCD 17”, un multifuncţional laser monocrom A3 de reţea XEROX
WORKCENTER 5645.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Prin programul Phare RO2006/018-147.01.04.10.01.01 „Continuarea
informatizării sistemului judiciar – II”, s-a făcut update de memorie pentru
serverele ECRIS.
De asemenea, s-a făcut upgrade de memorie pentru toate staţiile de lucru ale
instanţei, atât prin programe Phare cât şi din fonduri proprii.
La sfârşitul anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti a achiziţionat din fonduri
proprii UPS-uri pentru toate staţiile de lucru ale instanţei.
Şi în cursul anului 2009, toate instanţele din raza curţii au aplicat sistemul
ECRIS de repartizare aleatorie a cauzelor, sub monitorizarea permanentă a
Ministerului Justiţiei, în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii.
În urma unor investiţii din fonduri proprii, la Curtea de Apel Ploieşti a fost
creat un spaţiu în vederea realizării operaţiunilor de arhivare electronică a
dosarelor.
1.4. Prezentarea instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti
În circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Ploieşti se află Tribunalul
Prahova, Tribunalul Dâmboviţa şi Tribunalul Buzău şi cele 14 judecătorii situate în
localităţile: Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil, Sinaia, Târgovişte, Găeşti,
Moreni, Răcari, Pucioasa, Buzău, Râmnicu-Sărat, Pătârlagele si Pogoanele.
Tribunalului Prahova îi sunt arondate 5 judecătorii: Judecatoria Ploieşti,
Judecătoria Câmpina, Judecătoria Vălenii de Munte, Judecătoria Mizil, Judecătoria
Sinaia.
În raza teritorială de competenţă a Tribunalului Dâmboviţa functionează 5
judecătorii care îşi au sediile în municipiile Târgovişte si Moreni şi oraşele Găeşti,
Pucioasa şi Răcari.
Tribunalului Buzău îi sunt arondate 4 judecătorii: Judecătoria Buzău,
Judecătoria Râmnicu-Sărat, Judecătoria Pătârlagele şi Judecătoria Pogoanele.
La nivelul celor trei tribunale arondate, funcţionează şi alte compartimente
auxiliare, cum ar fi: Compartimentul Executări Penale; Compartimentul Executări
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Civile; Biroul Reorganizare Judiciară şi Faliment; Biroul de aplicare apostilă;
Biroul Persoanei Juridice (Federaţii); Biroul Specialitate Informatică; Biroul Local
pentru Expertize Tehnice Judiciare; Biroul pentru luarea în evidenţă a interpreţilor
şi traducătorilor autorizaţi.
Tribunalele sunt structurate în secţii penale, civile, comerciale şi de
contencios administrativ şi fiscal, precum şi complete specializate în soluţionarea
cauzelor cu minori, a faptelor de corupţie şi a infracţiunilor la regimul drepturilor
de proprietate intelectuală, a litigiilor de munca şi asigurări sociale, a litigiilor
funciare şi a adopţiilor şi măsurilor de protecţia copilului, a dosarelor de insolvenţă
şi a cauzelor de contencios administrativ si fiscal.
La judecătorii funcţionează complete specializate pentru soluţionarea
cauzelor de fond funciar şi cauzelor cu minori de familie, iar la Judecătoriile Buzău
şi Ploieşti, funcţionează o Secţie Civilă şi, respectiv, o Secţie Penală. Raportat la
volumul de activitate în materie comercială, este de arătat că la nivelul
Judecătoriilor Ploieşti şi Târgovişte funcţionează complete specializate în litigii
comerciale.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
CAPITOLUL II
ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI - ASPECTE CANTITATIVE-
2.1 VOLUMUL DE ACTIVITATE
2.1.1. Volumul total de activitate
Volumul total de activitate înregistrat de Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele
arondate acesteia se ridică, în anul 2009, la suma de 156.176 de cauze, fiind
înregistrată o creştere de 12,9 % faţă de anul 2008, când au fost înregistrate
138.322 de cauze.
În ceea ce priveşte volumul de activitate înregistrat de Curtea de Apel
Ploieşti, în anul 2009 au fost înregistrate 9253 de cauze, faţă de 9722 de cauze
înregistrate în anul 2008. Prin urmare, vorbim în anul 2009 de o scădere a
volumului de activitate cu 4,82 % faţă de anul 2008.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În ce priveşte Tribunalul Prahova şi cele 5 judecătorii arondate, volumul de
activitate în anul 2009 a înregistrat o creştere de 14,9%, de la 58730 de cauze în
anul 2008, la 67490 cauze în anul 2009.
Volumul de activitate al Tribunalului Dâmboviţa şi judecătoriilor arondate a
crescut în anul 2009 cu 8,52 %, de la 40.439 cauze în anul 2008, la 43.885 cauze
în anul 2009.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Similar, în cazul Tribunalului Buzău şi al instanţelor arondate, volumul de
activitate a înregistrat o creştere de 20,78%, de la 29.431 de cauze în anul 2008,
la 35.548 cauze în anul 2009.
Comparativ cu tribunalele, volumul de activitate înregistrat de Curtea de
Apel Ploieşti în anul 2009 situează această instanţă pe locul al IV-lea, un volum
mai mare de activitate fiind înregistrat de Tribunalul Prahova (17.749 cauze), în
timp ce Tribunalele Dâmboviţa şi Buzău au înregistrat un număr mai redus de
dosare (12.861 dosare şi, respectiv, 9.675 dosare).
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Situaţia comparativă a volumului de activitate înregistrat de instanţele din
raza Curţii de Apel Ploieşti este evidenţiată de graficul anexat:
2.1.2. Volumul de activitate pe materii
Pe materii, Curtea de Apel Ploieşti a înregistrat în cursul anului 2009 un
număr de 1.684 de cauze civile, 2.763 de cauze comerciale, 1.602 de cauze penale
şi 3.204 de litigii de muncă şi asigurări sociale.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Astfel, în materie civilă, numărul cauzelor înregistrate pe rolul Curţii de
Apel Ploieşti în anul 2009 a fost de 1.684, faţă de 1924 de cauze înregistrate în
anul 2008, fiind înregistrată o scădere de 12,47%.
În materie comercială, în anul 2009 s-au înregistrat 2763 de cauze, faţă de
2595 de cauze în anul 2008, înregistrându-se o creştere de 6,47% a volumului de
activitate.
În materie penală, în anul 2009 s-au înregistrat 1602 de cauze, faţă de 1670
în anul 2008, scăderea volumului de activitate fiind de 4,07%.
În materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, s-a înregistrat un număr de
3204 de cauze în anul 2009, faţă de 3533 de cauze în anul 2008, activitatea acestei
secţii scăzând cu 9,31%.
2.2. OPERATIVITATEA LA NIVELUL INSTANTEI
2.2.1. Indicele general de operativitate al instanţei
Indicele de operativitate al instanţei = numărul total al dosarelor soluţionate
x 100/ numărul total al dosarelor aflate pe rol.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În anul 2009, Curtea de Apel Ploieşti a soluţionat un număr de 7837 de
cauze dintr-un total de 9253 cauze, procentul de operativitate de 88,06% fiind
superior celui din anul 2008 (88,03%).
Tribunalul Prahova a soluţionat în anul 2009 un număr de 11.946 de cauze
dintr-un total de 17.749 cauze, procentul de operativitate de 69,06% fiind inferior
celui din anul 2008 (71,70%).
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Tribunalul Buzău a soluţionat în anul 2009 un număr de 7477 de cauze dintr-
un total de 9675 cauze, procentul de operativitate de 80,00% fiind inferior celui
din anul 2008 (83,47%).
Tribunalul Dâmboviţa a soluţionat în anul 2009 un număr de 9.954 de cauze
dintr-un total de 12.861 cauze, procentul de operativitate de 80,83% fiind inferior
celui din anul 2008 (81,68%).
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Privind comparativ indicele general de operativitate al Curţii de Apel
Ploieşti cu cel înregistrat de tribunalele din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti,
constatăm faptul că această instanţă a obţinut operativitatea cea mai mare
(88,06%), fiind urmată de Tribunalul Dâmboviţa (80,83%), o operativitate mai
scăzuta înregistrând, în anul 2009, Tribunalul Buzău (80,00%) şi Tribunalul
Prahova (69,06%).
2.2.2. Operativitatea pe materii/secţii specializate
Indicele de operativitate al Curţii de Apel Ploieşti pe secţii este de 85,48% la
Sectia Civila, 88,39% la Sectia Comercială şi de contencios administrativ şi
fiscal, de 90,56%, la Secţia Penală şi de 87,78% la Secţia de conflicte de muncă şi
asigurări sociale.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Evoluţia indicelui de operativitate înregistrat de secţiile Curţii de Apel
Ploieşti, pe stadii procesuale (fond, apel, recurs) este evidenţiată de graficul anexat:
În materie civilă, au fost soluţionate, în cursul anului 2009, 1.348 de cauze,
dintr-un total de 1.684 de cauze (1.340 cauze nou intrate şi 344 de cauze aflate pe
rol la sfârşitul anului 2008), rezultând un indice de operativitate de 85,48%.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În funcţie de stadiul procesual, în materie civilă, operativitatea a fost de
84,21% la fonduri (16 dosare soluţionate din 19 cauze înregistrate), de 76,18% la
apeluri (259 de cauze soluţionate din 378 de cauze pe rol) si 88,10% la recursuri
(1.073 cauze soluţionate din 1.287 cauze pe rol).
În materie comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, au fost
soluţionate 2391 de cauze dintr-un total de 2.763 de cauze, 58 fiind suspendate,
înregistrându-se astfel o operativitate de 88,39%, în scădere faţă de anul 2008 când
operativitatea a fost de 88,27%.
Din cele 505 dosare au fost soluţionate 405 dosare, înregistrându-se în
această materie o operativitate de 81,65%, astfel :
-100 % în fond comercial, în sensul că din cele 32 dosare au fost
soluţionate 32 dosare;
-87,68 % în apel comercial, în sensul că din cele 220 dosare au fost
soluţionate 185 dosare;
- 74,30 % în recurs comercial, în sensul că din cele 253 dosare au fost
soluţionate 188 dosare.
Din cele 2258 dosare de contencios administrativ şi fiscal au fost
soluţionate 1986 dosare, înregistrându-se o operativitate de 89,90%, astfel:
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
- 81,12% în fond de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că din
cele 432 dosare de fond au fost soluţionate 331 dosare,
- 91,89% în recurs de contencios administrativ şi fiscal, în sensul că din
cele 1826 dosare au fost soluţionate 1655 dosare.
În funcţie de stadiul procesual, s-a înregistrat o operativitate de:
-82,50 % în soluţionarea dosarelor de fond - 363 cauze soluţionate din
cauze pe rol (comparativ cu anul 2008 când operativitatea a fost de 90,48% - 418
cauze soluţionate din 482 cauze pe rol);
-87,68 % în soluţionarea dosarelor de apel - 185 cauze soluţionate din
220 cauze pe rol (comparativ cu anul 2008 când operativitatea a fost de 88,26% -
248 cauze soluţionate din 289 cauze pe rol);
-89,73% în soluţionarea dosarelor de recurs - 1843 cauze soluţionate din
2079 cauze pe rol (comparativ cu anul 2008 când operativitatea a fost de 89,12%-
1614 cauze soluţionate din 1824 cauze pe rol)
2.2.3. Operativitatea pe judecător
Indicele de operativitate medie pe judecător = numărul mediu de cauze
soluţionate de un judecător x 100/ încărcătura medie pe judecător.
Având în vedere numărul dosarelor soluţionate în anul 2009, de 2391 şi
numărul de judecători, de 14, rezultă un număr mediu de cauze soluţionate de un
judecător de 170, astfel operativitatea medie pe judecător în anul 2009 a fost de
88,39%.
Operativitatea medie pe judecător în anul 2009 a fost de 88,39% calculată la
un număr de 2391 cauze soluţionate din cauze repartizate în medie unui judecător.
În materie penală, operativitatea înregistrată a fost de 90,56%, faţă de
87,58% în anul 2008, fiind soluţionate dintr-un total de 1.602 de cauze (1.392
cauze nou intrate şi 210 de cauze aflate pe rol la sfârşitul anului 2008) un număr
total de 1.448 cauze.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În ceea ce priveşte operativitatea pe secţie şi pe materii, dacă în anul 2008 se
afla în creştere faţă de anul 2007, în anul 2009 s-a înregistrat o scădere de 4,07%.
În funcţie de stadiul procesual, operativitatea în fonduri a fost de 91,29%,
faţă de 86,43% în anul 2008, fiind soluţionate un număr de 220 de cauze din
totalul de 242 cauze ( 206 cauze nou intrate şi 36 cauze aflate în stoc la sfârşitul
anului 2008 ), în apeluri a fost de 87,32%, faţă de 82,81% în 2008 fiind
soluţionate un număr de 124 cauze din totalul de 143 cauze (110 cauze nou intrate
şi 33 cauze aflate în stoc la sfârşitul anului 2008), în recursuri operativitatea a fost
de 90,79 %, faţă de 88,58% în anul 2008, fiind soluţionate un număr de 1104
cauze din totalul de 1217 cauze (1076 cauze nou intrate şi 141 cauze aflate în stoc
la sfârşitul anului 2008).
În materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale, au fost soluţionate
2650 de cauze, dintr-un total de 3.204 (473 cauze aflate pe rol la sfârşitul anului
2008 si 2731 de cauze nou intrate), operativitatea fiind de 87,78 %.
La data de 1 ianuarie 2009 Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
avea în stoc un număr de 473 dosare (374 recursuri şi 99 fonduri).
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În cursul anului s-au înregistrat un număr de 3204 dosare, cu 331 dosare mai
puţin faţă de anul precedent (3533 dosare), scăderea volumului de activitate fiind
de 9,31 %.
Din totalul de 3204 dosare (stoc + nou intrate) s-au soluţionat un număr de
2650 dosare, faţă de 3060 dosare soluţionate în anul 2008, scăderea fiind de 13,39
%.
Din cele 2650 dosare soluţionate, 2569 s-au rezolvat prin hotărâri (decizii +
sentinţe), iar 82 prin încheieri.
La data de 31 decembrie 2009 au rămas nesoluţionate un număr de 554
dosare din care 185 dosare suspendate, cu 81 mai mult faţă de 31 decembrie 2008.
Trebuie menţionat faptul că acest stoc reprezintă în proporţie de peste
66,60% dosare intrate la sfârşitul anului 2009 şi cărora le-a fost stabilit primul
termen de judecată, prin programul ECRIS, la începutul anului 2010.
În funcţie de stadiul procesual, operativitatea a fost de 100% la fonduri (169
cauze soluţionate din 169 cauze aflate pe rol) şi 87,05 % la recursuri (2.481 de
cauze soluţionate din 3.035 cauze pe rol).
Operativitatea medie pe secţie a fost de 87,78%, iar în raport numai cu
dosarele nou intrate de 97,03%.
La sfârşitul anului 2009 pe rolul secţiei există 20 dosare mai vechi de 6 luni.
Încărcătura medie pe judecător a fost de 899 dosare, faţă de 1293 dosare în
anul precedent, din care 265 au fost soluţionate.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Situaţia comparativă privind operativitatea pe judecător, înregistrată la
Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate, situează aceasta instanţă pe primul
loc, după Tribunalul Dâmboviţa, unde operativitatea medie pe judecător a fost de
80,83%. La Tribunalul Buzău operativitatea medie pe judecător a fost de 80,33%.
O operativitate medie pe judecător mai scăzuta a înregistrat Tribunalul Prahova,
respectiv 71,05%.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
2.3. ÎNCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR
Încărcătura medie pe judecător = numărul total de cauze pe rol/numărul de
judecători.
Încărcătura medie pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut de
soluţionat în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea numărului total
de dosare inregistrate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti în anul 2009 la numărul
judecătorilor care au funcţionat efectiv la o instanţă (excluzând magistraţii aflaţi în
concediu de creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, pe cei aflaţi în concediu
fără plată sau care au fost detaşaţi sau delegaţi, din diferite motive nu au activat la
instanţa respectivă). Trebuie precizat că pentru calcularea acestui indicator statistic
a fost avut în vedere nu numai numărul de cauze ce a revenit spre soluţionare la
Curtea de Apel şi tribunale, ci şi specificul acestora de a fi atât instanţă de fond, cât
şi de control judiciar, judecând deopotrivă în apel şi recurs, respectiv 25232 de
cauze la un numar de 50 de judecatori, caţi se aflau în functie, rezultand o medie
de 504 dosare pe judecător.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Prin urmare, corelativ creşterii volumului de activitate, se constată de
asemenea o scădere cu 1,75% a încărcăturii pe judecator în anul 2009, faţă de
anul 2008, când această încarcatură medie a fost de 513 dosare pe judecător.
La instanţele din raza Tribunalului Buzau, se constată că cea mai mare
încarcătură pe judecător a fost înregistrată la Tribunalul Buzău (704 dosare pe
judecător), iar cea mai redusă încărcătură la Judecătoria Rm.Sărat (475 dosare pe
judecator).
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
La instanţele din raza Tribunalului Dâmboviţa, se constată că cea mai mare
încărcătura pe judecator a fost înregistrată la Judecatoria Pucioasa (1102 dosare pe
judecător), iar cea mai redusă încarcătură la Judecătoria Moreni (583 dosare pe
judecator).
La instanţele din raza Tribunalului Prahova, se constată că cea mai mare
încărcătura pe judecator a fost înregistrată la Tribunalul Prahova (1291 dosare pe
judecator), iar cea mai redusă încărcătură la Judecătoria Sinaia (595 dosare pe
judecator).
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Comparativ cu tribunalele din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, se
constată că încărcătura medie pe judecător la această instanţă este cea mai mică
faţă de celelalte trei tribunale. Numărul mediu cel mai mare de dosare repartizate
unui judecător înregistrându-se la Tribunalul Prahova (1291 dosare pe judecător).
2.4. CONCLUZII PRIVIND EVOLUŢIA INDICATORILOR STATISTICI LA NIVELUL INSTANŢEI ÎN ANUL 2009. VULNERABILITĂŢI
IDENTIFICATE. MĂSURI DE REMEDIERE PROPUSE.
Principala concluzie ce se desprinde se referă la o uşoară tendinţă de scădere
a volumului de activitate la unele instanţe din raza Curţii de Apel Ploieşti,
respectiv la Curtea de Apel Ploieşti şi la Tribunalul Dâmboviţa şi, implicit a
încărcăturii medii pe judecător, cât şi a operativităţii instanţelor şi judecătorilor la
aceste instanţe.
Pe de altă parte, se poate remarca o creştere sensibilă a indicatorilor sus-
menţionaţi la Tribunalul Prahova şi Tribunalul Buzău.
O altă concluzie importantă a analizei efectuate este tendinţa de creştere a
încărcăturii pe judecător la toate instanţele din raza Curţii de Apel Ploieşti,
evidenţiindu-se astfel, ca principală vulnerabilitate, supraîncărcarea unor
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
judecători, în special de la judecătorii, ca o consecinţă directă a existenţei unui
număr mare de posturi vacante de judecător la unele instanţe. Se poate vorbi, însă
şi de o repartizare nejudicioasă a posturilor de judecător între judecători, raportat la
volumul de activitate al acestora.
În ceea ce priveşte analiza indicelui de operativitate, la nivelul Curţii de
Apel Ploieşti a fost înregistrată o uşoară creştere faţă de anul 2008, respectiv de la
88,03% la 88,06%, în condiţiile în care numărul de judecători a scăzut (51 de
judecători în anul 2008, respectiv 50 de judecători în anul 2009).
La anliza indicelui operativitate în funcţie de stadiul procesual, Secţia
Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Curţii de Apel Ploieşti a obţinut o
operativitate de 100% la fonduri (din 169 cauze aflate pe rol s-au soluţionat
169).
Dintre tribunalele arondate Curţii, cea mai bună operativitate a obţinut-o
Tribunalul Dâmboviţa, respectiv de 80,83%, la un număr de 36 judecători şi un
volum de activitate ce clasează această instanţă pe locul al II-lea între tribunalele
din raza Curţii de Apel Ploieşti.
Măsurile de remediere ţin, evident, de politica de resurse umane desfăşurata
de Consiliul Superior al Magistraturii, fiind necesar, pe de o parte, ocuparea tuturor
posturilor vacante cu absolvenţi ai Institutului National al Magistraturii ori în alte
modalităţi prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
CAPITOLUL III
ANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII CURŢII DE APEL PLOIEŞTI
3.1 EFECTELE PRINCIPALELOR MODIFICĂRI LEGISLATIVE SURVENITE ÎN CURSUL ANULUI 2009,
ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI
Ca şi în anii precedenţi, în cursul anului 2009, a avut loc o dinamică
accentuată a modificărilor legislative, aceasta constituind, prin ea însăşi, o
vulnerabilitate a întregului sistem judiciar, în primul rând prin aceea că nu există
un interval de timp rezonabil pentru crearea unei practici unitare la nivel naţional.
Astfel, în materie civilă, în cursul anului 2009, au existat modificări
legislative care au influenţat activitatea Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori
şi de familie în mod considerabil.
Dintre acestea menţionăm Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu
caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Potrivit art. 4 alin.1 din acest act normativ, acţiunile formulate în temeiul său
sunt în competenţa de soluţionare a secţiei civile în circumscripţia căreia
domiciliază partea interesată. Aşa fiind, calea de atac exercitată împotriva hotărârii
tribunalului intră în competenţa de soluţionare a Secţiei Civile a Curţii de Apel.
O altă modificare legislativă a fost introdusă prin Legea nr. 276/2009.
Deşi acest act normativ reglementează materia taxelor de timbru, fiind
adoptat pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă - 212/2008 pentru modificarea
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în cuprinsul
său au fost inserate norme care reglementează procedura de judecată.
Este vorba, în primul rând, de introducerea unui articol care instituie
obligativitatea comunicării hotărârilor judecătoreşti irevocabile.
Acest text de lege influenţează activitatea de judecată prin prelungirea
duratei de soluţionare a cauzelor în situaţia casărilor cu trimitere spre rejudecare
întrucât, înainte de a se restitui dosarul instanţei de rejudecare, trebuie să se aştepte
returnarea dovezilor de comunicare.
Totodată, chiar dacă pricinile având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care
să ţină loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, ajung
într-un număr relativ mic la Secţia Civilă a Curţii de Apel, de multe ori fiind
supuse numai căii de atac a recursului la tribunal în funcţie de valoarea bunului, nu
putem să nu remarcăm introducerea prin acest act normativ a unei reglementări
potrivit căreia „dacă instanţa de judecată va dispune efectuarea unei expertize
tehnice judiciare, aceasta va fi avizată de Oficiul de cadastru şi publicitate
imobiliară”.
Legiuitorul nu a menţionat însă cine va solicita respectivul aviz, cine va
suporta cheltuielile cu avizarea şi ce se întâmplă în situaţia în care Oficiul de
cadastru refuză să efectueze respectiva operaţiune.
De altfel, această dispoziţie legală a şi dat naştere la dificultăţi de aplicare,
prin adresa nr.88506/23.12.2009 a Directorului OCPI Prahova, înregistrată la
Curtea de Apel Ploieşti sub nr. 6611/A/30.12.2009 comunicându-se instanţelor că,
până la obţinerea punctului de vedere al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară, nu se poate proceda la recepţionarea expertizelor tehnice
judiciare dispuse de instanţele de judecată.
Legat de problematica analizată, menţionăm Decizia nr. 32/9.06.2008
pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite într-un recurs în
interesul legii,cu privire la caracterul evaluabil în bani al litigiilor civile şi
comerciale având ca obiect constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
patrimonial, constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea unor acte
juridice privind drepturi patrimoniale în scopul stabilirii competenţei materiale.
Această decizie, având caracter de izvor de drept secundar, a fost publicată
în Monitorul Oficial nr. 830/10.12.2008, însă efectele ei pe planul activităţii Secţiei
Civile şi pentru cauze cu minori şi de familie din cadrul Curţii de Apel Ploieşti s-
au resimţit abia în cursul anului 2009.
Similar, raportat la perioada analizată şi cu influenţă asupra activităţii secţiei
în anul 2009, sunt de amintit şi efectele Legii nr. 115/2008 privind respingerea
OUG nr.126/2007 pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei
circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.
Prin respectiva ordonanţă a fost stabilită competenţa de soluţionare a
cauzelor întemeiate pe dispoziţiile art.38 lit. a în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Ca efect al respingerii prin lege a acestei ordonanţe, s-a revenit la competenţa de la
domiciliul persoanei returnate, cu consecinţa înregistrării pe rolul Secţiei Civile şi
pentru cauze cu minori şi de familie din cadrul Curţii de Apel Ploieşti a dosarelor
având ca obiect astfel de cauze în faza procesuală a apelului.
În anul 2009, activitatea Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a
fost marcată atât de adoptarea anterior acestui an a unor acte normative, cât şi de
modificarea altora pe parcursul perioadei de referinţă, după cum se va arăta în cele
ce succed, cu efectul schimbării competenţei materiale de soluţionare a unora
dintre cauze ori al suspendării de drept a judecăţii lor.
În anul 2008 a intrat în vigoare OUG nr.75/2008, publicată în Monitorul
Oficial nr. 462/20 iunie 2008, care prin art.I (1) a modificat competenţa materială a
curţilor de apel, conferindu-le atribuţia de a soluţiona în primă instanţă cererile
având drept obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din
sistemul judiciar, iar prin alin. 2 s-a reglementat competenţa de soluţionare a
recursurilor exercitate împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile
de apel, în favoarea ICCJ.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Art.II din acest act normativ a stabilit că modificarea afectează şi cauzele
aflate pe rol, în curs de judecată, care vor fi trimise de îndată spre soluţionare
instanţelor devenite competente, prin încheiere care nu este supusă căilor de atac.
Art.I şi II din OUG nr.75/2008 au fost abrogate expres prin Legea nr.
76/2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 231/8 aprilie 2009, astfel că în perioada
de acţiune a ordonanţei, au fost primite de la tribunale, ca instanţe de fond, toate
cauzele aflate sub incidenţa actului normativ, pentru a fi soluţionate în primă
instanţă de curtea de apel, corelativ cu scoaterea de pe rol şi înaintarea la instanţa
supremă ca instanţă de control judiciar, a cauzelor aflate în recurs la curte.
Începând cu data de 1 ianuarie 2009, potrivit datelor statistice, celor 99 de
cauze de fond rămase în stoc la finele anului 2008, li s-au adăugat 70 de cauze de
fond trimise de cele 3 tribunale, judecătorii Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări
Sociale având de soluţionat 169 de cauze ca instanţă de fond.
Toate aceste dosare au fost judecate, fiind finalizate prin sentinţă - 134 de
dosare şi prin încheiere - 35 dosare, astfel că procentul de operativitate al secţiei ca
instanţă de fond este de 100% pentru acest tip de cauze.
Având în vedere perioada limitată în care a operat schimbarea normelor
procedurale de competenţă, instanţa supremă nu a soluţionat niciun recurs dintre
cele exercitate împotriva sentinţelor pronunţate în fond de curte, toate fiind
retrimise de ICCJ (fie prin încheiere de scoatere de pe rol, fie prin hotărâre de
declinare) la Curtea de Apel, care le-a soluţionat apoi şi ca instanţă de recurs.
În consecinţă, schimbarea normelor de competenţă a produs ca prim efect
temporizarea actului de justiţie, prin prelungirea artificială a ciclului judecăţii în
perioadele transferului dosarelor între cele 3 tribunale – curte - ICCJ şi ICCJ -
curte, iar sub un al doilea aspect, reconfigurarea completelor de judecată ca şi
instanţe de fond compuse din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.
În plus, în aceste circumstanţe, volumul de activitate al Secţiei a înregistrat
o creştere semnificativă, prin lărgirea competenţei materiale pe de o parte, iar pe
de alta, după abrogarea OUG nr.75/2008, prin soluţionarea de către aceiaşi
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
judecători constituiţi în instanţă de control judiciar, a cauzelor în care au pronunţat
sentinţe ca instanţă de fond, ceea ce a generat numeroase şi îndreptăţite cereri de
abţinere, înlocuirea aproape zilnică a unora dintre judecătorii aflaţi în situaţia de
incompatibilitate (art. 24 alin. 1 Cod pr.civ.) şi în final, perturbarea activităţii de
judecată şi a timpului de lucru al judecătorilor, obligaţi de dispoziţiile
regulamentare să participe, conform planificărilor de permanenţă, la întregirea
completelor de judecată, devenite instabile atât sub aspectul componenţei, cât şi al
zilelor de şedinţă.
O altă modificare legislativă care a afectat activitatea Secţiei a constituit-o
reformularea art.36 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, care,
începând cu data de 17 iulie 2009, prin Legea nr.277/2009 publicată în Monitorul
Oficial nr.486/14 iulie 2009, prevede că "de la data deschiderii procedurii
(insolvenţei) se supendă de drept toate acţiunile judiciare sau măsurile de executare
silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia
căilor de atac declanşate de debitor”.
Această dispoziţie legală, aparent fără incidenţă directă asupra activităţii
judiciare a Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, a influenţat modul de
soluţionare a unei anumite categorii de cauze, astfel cum se va arăta în continuare.
Astfel, o societate comercială cu un mare număr de angajaţi, acţionată în
judecată în calitate de pârâtă de salariaţii săi, pentru revendicarea unor drepturi
salariale în numeroase cauze, a intrat în procedura insolvenţei la începutul lunii
martie 2009, astfel că, potrivit art.36 din actul normativ sus-citat anterior
modificării sale, cauzele aflate în recurs au fost suspendate de drept pe acest temei,
numărul acestora fiind la 31 decembrie 2009 de 86, comparativ cu aceeaşi perioadă
a anului 2008 când a fost suspendat un singur dosar pe baza art. 36 din Legea
85/2006.
După data de 1 septembrie 2009, preşedintele de secţie a luat măsura
verificării cauzelor suspendate şi repunerii pe rol, în scopul continuării judecăţii, a
celor în care societatea în discuţie nu a exercitat recurs, fiindcă în raport de
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
modificarea art. 36 din Legea nr. 85/2006, temeiul suspendării de drept nu mai
subzistă, astfel că la 31 decembrie 2009 figurează suspendate pe acest temei de
drept 86 de dosare.
Şi în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale, modificarea
legislativă introdusă prin art. III din Legea nr. 276/2009 privitoare la
obligativitatea comunicării către părţi a hotărârilor judecătoreşti irevocabile, a
influenţat activitatea administrativ-judiciară a Secţiei, circuitul dosarelor în sensul
restituirii lor către instanţele de fond, conform dispoziţiilor art. 115-116 ale
Regulamentului, fiind condiţionat de dovezile de comunicare a hotărârilor care
trebuie ataşate la dosar, chiar dacă aceste acte procedurale nu au semnificaţia dată
de dispoziţiile art.102 şi 103 din Codul de procedură civilă.
Alte modificări legislative dispuse prin acte normative sau ca urmare a
declarării ca fiind neconstituţionale a unor texte legale, cum ar fi: Legea nr.
331/2009 care a modificat art. 276 alin. 1, lit. e din Codul muncii, O.U.G. nr.
42/2009 de modificare a art. 3731 şi art. 402 Cod pr.civ., O.U.G. nr. 114/2009 de
modificare a art. 80 alin. 1 şi 3 şi art. 1651 din Legea nr. 19/2000, art. 136 din
Legea nr. 304/2004, Decizia Curţii Constituţionale nr. 458/2009 privind
neconstituţionalitatea art. 3731 Cod pr. civ. şi decizia nr. 303/2009 privind
neconstituţionalitatea art. 288 alin. 2 din acelaşi cod, etc. nu au influenţat
activitatea judiciară sau administrativă a Secţiei.
La nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a
Curţii de Apel Ploieşti, au fost identificate, în materie de contencios
administrativ, O.U.G. nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii
administraţiei publice şi O.U.G. nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul
funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor
servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul
demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
cabinetul alesului local, care abrogă pe cea dintâi, au influenţat numărul de cauze
având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici şi suspendare executare act
administrativ.
Ambele Ordonanţe de Guvern au fost declarate neconstituţionale, prin
Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 a Curţii Constitutionale, prin care s-a
constatat că Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 37/2009 privind unele măsuri de
îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice este neconstituţională, respectiv
prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, prin care s-a constatat că
dispoziţiile art. I pct. 1-5 şi 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din
O.U.G. nr. 105/2009 sunt neconstituţionale.
Tot în materie de contencios administrativ, O.U.G nr. 19 din 7 martie 2009
şi O.U.G. nr. 72 din 17 iunie 2009 au modificat şi completat O.U.G. nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, au adus modificări
importante în ceea ce priveşte procedura de atribuire, inclusiv în ceea ce priveşte
procedura de judecată în faţa instanţei de judecată, formularea plângerii, termenele
de soluţionare, timbrajul, comunicarea actelor de procedură, soluţiile pe care le
poate pronunţa instanţa.
În materie comercială, au intervenit modificări legislative ale căror efecte cu
privire la volumul de activitate al secţiei se vor regăsi în anul următor şi anume
Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-
hoc, publicată în Monitorul Oficial nr. 870 din 14 decembrie 2009, competenţa de
primă instanţă aparţinând tribunalului în jurisdicţia căruia se află sediul sau
domiciliul profesional al debitorului, curtea de apel fiind instanţă de recurs pentru
hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic.
În materie comercială, nu au survenit modificări legislative cu efecte în ceea
ce priveşte volumul de activitate al secţiei, ci în ceea ce priveşte activitatea de
judecată, şi anume modificările aduse Legii insolvenţei nr. 85/ 2006 prin Legea nr.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
277/2009 din 7 iulie 2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 173/2008 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Au avut loc modificări şi în ceea ce priveşte taxele judiciare de timbru în
materie de insolvenţă şi contencioa administartiv, prin Legea nr. 276/2009 privind
aprobarea O.U.G. nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, prin Legea nr. 277/2009 din 7 iulie
2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, O.U.G. nr. 72 din 17 iunie 2009
de modificare şi completare a O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii.
O modificare importanţă o reprezintă dispoziţiile art. 6 din Legea nr.
277/2009 potrivit cărora, toate procedurile prevăzute de legea insolvenţei sunt de
competenţa secţiei de insolvenţă a tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are
sediul debitorul. În circumscripţia curţii de apel va funcţiona o singură secţie de
insolvenţă. Aceasta se organizează în cadrul tribunalului din localitatea în care îşi
are sediul respectiva curte de apel.
Legea nr. 276/2009 - articol unic, pct. 10 - a mai cuprins o dispoziţie cu
deosebite implicaţii financiare pentru instanţe, respectiv comunicarea hotărârilor
judecătoreşti irevocabile părţilor.
De asemenea, este de menţionat şi modificarea Legii registrului comerţului
nr. 26/1990 prin O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind
activitatea de înregistrare în registrul comerţului, care a intrat în vigoare la 14
ianuarie 2010, potrivit căreia, competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare
în registrul comerţului şi, după caz, a altor cereri aflate în competenţa de
soluţionare a judecătorului delegat, pe o perioadă de maximum 6 luni de la data
intrării în vigoare, aparţine directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă
tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate de către directorul general al
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Împotriva rezoluţiei directorului
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate se poate formula plângere, în termen
de 15 zile de la pronunţare pentru părţi şi de la data publicării rezoluţiei sau a
actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al Romaniei, pentru
orice alte persoane interesate.
În materie penală, în cursul anului 2009, nu au intervenit modificări
legislative semnificative, aceasta fiind, probabil, o consecinţă firească a adoptării
noului cod penal, prin Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial nr.
510/24 iulie 2009, cod care nu a fost încă pus în aplicare, dar care cuprinde
dispoziţii ce constituie schimbări esenţiale în domeniu.
Din această perspectivă, anticipându-se aceste modificări importante ce vor
fi operate prin punerea în aplicare a acestui nou cod penal şi a codului de procedură
penală, care se află actualmente în forma proiectului legislativ, pe parcursul anului
trecut, legiuitorul nu a mai recurs la adoptarea altor schimbări majore ale cadrului
legislativ, care a fost păstrat, în mare parte, în forma în vigoare.
Singurul act normativ adoptat în materie penală, pe parcursul anului 2009,
este reprezentat de Legea nr. 8/2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 105/
20.02.2009, care constituie de fapt o lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă
ce fusese adoptată în cursul anului precedent şi anume O.U.G. nr. 31/ 19.03.2008,
prin care s-a instituit obligativitatea efectuării referatului de evaluare, în cauzele cu
infractori minori, de către serviciile de probaţiune ce funcţionează în cadrul
tribunalelor.
Practic, adoptarea acestui act normativ nu a produs un efect major asupra
activităţii secţiei, dat fiind faptul că, în cele mai multe dintre cauzele de
competenţa Curţii, în raport de gradul de jurisdicţie, aceste referate de evaluare
sunt deja efectuate, fără a mai fi necesară amânarea cauzelor în scopul întocmirii
acestora.
Însă, pe parcursul anului precedent, exercitându-şi funcţia de unificare a
practicii judiciare prin intermediul recursurilor în interesul legii, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie a admis în materie penală un număr de 17 recursuri în interesul
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
legii promovate de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, aceste decizii constituind calea jurisprudenţială prin care sunt
interpretate şi rezolvate în mod unitar problemele de drept care au primit o
soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti.
Ca de altfel toate deciziile adoptate prin intermediul acestei căi extraordinare
de atac, impactul în activitatea de judecată este unul concret, prin aplicarea directă
şi obligatorie a acestora în cadrul fiecărei speţe aflată în curs de soluţionare, astfel
încât, în cursul anului precedent, pronunţarea acestor decizii a fost avută în vedere
de către completele de judecată, fără a se înregistra însă perturbări sau alte efecte
secundare în activitatea normală a secţiei penale.
3.2 MODUL DE REPARTIZARE ALEATORIE A CAUZELOR LA NIVELUL CURŢII DE APEL PLOIEŞTI
În cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi a instanţelor din circumscripţia sa
teritorială, repartizarea aleatorie automată a dosarelor se realizează exclusiv prin
utilizarea programului ECRIS, versiunea 3.0.0.16.
De asemenea, de la data de 1 ianuarie 2007, în conformitate cu art. 992 din
Regulamentul de ordine interioară, s-a generalizat utilizarea numărului unic de
dosar care presupune păstrarea, pentru fiecare dosar în parte, a aceluiaşi număr,
indiferent de faza procesuală pe care o parcurge.
Sistemul manual de repartizare a cauzelor este utilizat în cazul incidentelor
procedurale referitoare la componenţa completului de judecată, repunerii pe rol,
îndreptării de eroare materială, precum şi în cazul transpunerii dosarelor de la o
secţie la alta.
Curtea are configurat propriul sistem de întocmire şi numerotare a
completelor de judecată şi a planificării de permanenţă, fiind desemnate, prin
ordin de serviciu, persoanele având ca atribuţii aplicarea programului informatizat
de repartizare aleatorie.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Generalizarea utilizării sistemului ECRIS a impus însuşirea de către
judecători şi personalul auxiliar de specialitate a tehnicilor şi procedurilor de
utilizare a calculatoarelor, echipamentelor şi aplicaţiilor informatice prin
participarea la cursuri de specialitate, ale căror costuri au fost suportate din
fondurile ordonatorilor principali de credite, demers care a continuat şi în cursul
anului trecut.
La nivelul instanţei, există registre speciale privind evidenţa schimbării
componenţei completelor, în care se trec încheierile de abţinere/recuzare şi
procesele verbale de înlocuire, ce au determinat schimbarea completului iniţial.
Grefierul informatician ţine în evidenţă şi completează un registru în care se
consemnează toate incidentele intervenite în cadrul procesului de repartizare
aleatorie, cum ar fi repartizarea dosarului într-o zi nelucrătoare, calificarea greşită
a căii de atac, erori de operare etc., dar şi un registru privind înlocuirea titularului
care repartizează aleatoriu cauzele.
La nivelul Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori şi de familie, în cursul
anului 2009, repartizarea dosarelor nou-intrate s-a făcut prin utilizarea aplicaţiei
ECRIS. În utilizarea aplicaţiei s-au înregistrat şi dificultăţi cum ar fi nespecificarea
drept obiecte distincte a contestaţiei în anulare şi a revizuirii.
Planificările de permanenţă au fost întocmite de preşedintele de secţie şi
aprobate de Colegiul de Conducere. Întocmirea acestora s-a făcut pentru o perioadă
de 6 luni.
În ceea ce priveşte compunerea completelor de judecată, inclusiv cele
specializate în judecarea cauzelor cu minori şi de familie, pe grade de jurisdicţie,
aceasta a fost propusă de preşedintele de secţie şi aprobată prin hotărârea
colegiului de conducere. De asemenea, pe perioada vacanţei judecătoreşti, a fost
propusă şi aprobată compunerea completelor de vacanţă.
Schimbarea compunerii completelor, inclusiv a celor specializate, s-a datorat
unei fluctuaţii a judecătorilor prin promovarea unuia dintre aceştia la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi pensionarea a doi magistraţi.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Planificarea în şedinţele de judecată a fost întocmită de preşedintele de
secţie.
În cursul anului 2009, sistemul manual de repartizare a cauzelor a fost
utilizat în cazul dosarelor trimise spre rejudecare în baza art. 98 alin. 6 teza I din
Regulamentul de Ordine Interioară, în cazul repunerilor pe rol, a cererilor de
îndreptare eroare materială.
Incidentele procedurale au fost soluţionate cu respectarea dispoziţiilor art. 98
alin. 2 din Regulamentul de Ordine Interioară, respectiv art. 98 alin. 4 din
Regulamentul de Ordine Interioară, fie de completul cu numărul imediat următor,
în cazul în care cererea de abţinere sau recuzare a privit întreg completul, fie prin
includerea judecătorului de permanenţă, în situaţia în care incidentul a privit numai
o parte din magistraţii care făceau parte din compunerea completului.
În cazul admiterii incidentului procedural privitor la întregul complet de
judecată, s-a procedat la o nouă repartizare aleatorie a cauzei, cu respectarea
dispoziţiilor art. 98 alin. 3 din Regulamentul de Ordine Interioară.
Situaţiile de schimbare a componenţei completelor în cazul înlocuirii
determinate de absenţa unuia sau mai multor membri ai completului de judecată au
fost evidenţiate prin întocmirea proceselor-verbale de înlocuire în două exemplare,
din care unul a fost ataşat la dosar, iar celălalt păstrat într-o mapă specială la
grefierul şef de secţie. De asemenea, aceste procese verbale au fost evidenţiate într-
un registru special ţinut de grefierul şef de secţie.
În ceea ce priveşte schimbarea componenţei completelor, ca urmare a
admiterii cererilor de abţinere sau recuzare a unei părţi din membrii completului de
judecată, acestea se evidenţiază într-un registru special care se ţine de grefierul şef
de secţie.
Din punct de vedere al criteriilor de repartizare aleatorie a cauzelor, în
cursul anului 2009, la Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie din
cadrul Curţii de Apel Ploieşti, a fost utilizată complexitatea. Astfel, a fost stabilită
o complexitate maximă cumulată la dosarele nou-intrate, care la rândul său a fost
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
defalcată pe grade de jurisdicţie, respectiv: o complexitate maximă aferentă
dosarelor de fond, apel, recurs.
Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie nu a operat în cursul
anului 2009, ca şi criteriu de repartizare aleatorie, cu numărul maxim de dosare la
prim termen, acesta variind de la o şedinţă la alta, în funcţie de complexităţile
dosarelor nou-intrate, până la atingerea complexităţii maxime.
Prin art. 3 din Hotărârea nr. 24 din 3 decembrie 2008 a Colegiului de
Conducere al Curţii s-au aprobat propunerile privind componenţa completelor de
judecată şi a planificărilor Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
pentru perioada ianuarie-iunie 2009, precum şi modificarea componenţei unor
complete (de la 1 aprilie 2009) sau desfiinţarea altora, justificat de următoarele
circumstanţe: judecător Cristina Pigui a lipsit din profesie în perioada 16
decembrie 2008 - 31 martie 2009, fiind înlocuită de judecător Dan Andrei Enescu -
promovat la Curte; ulterior, prin art.6 din Hotărârea nr. 6/17 martie 2009 a
Colegiului de Conducere, judecătorul Dan Andrei Enescu a fost trecut începând cu
data de 1 mai 2009 la Secţia penală, locul său fiind preluat, pentru toate dosarele,
de judecător Lucian Crăciunoiu, conform Hotărârii nr. 10/30 aprilie 2009;
judecător Marilena Panait a fost trecută la Secţia civilă de la 1 aprilie 2009,
conform Hotărârii nr. 2/9 februarie 2009 a Colegiului de Conducere iar locul
acesteia, în toate dosarele instrumentate şi aflate pe rol, s-a aprobat a fi preluat de
judecător Violeta Dumitru, începând cu aceeaşi dată, potrivit Hotărârii nr. 13/19
mai 2009; două complete de recurs aparţinând Secţiei Comerciale şi de Contencios
Administrativ şi-au exprimat acordul ca, pentru semestrul I 2009, să participe la
soluţionarea cauzelor aparţinând Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale,
formând completele C4 şi C5 (R.A.Tudose-A.Secreţeanu-M.Stoicescu şi respectiv
V.Niţă-A.Urleţeanu-A.Giurgiu).
Prin hotărârea nr. 14 din 22 mai 2009 a Colegiului de Conducere al Curţii s-
a aprobat desfiinţarea ultimelor două complete şi excluderea lor din planificarea
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, începând cu luna iunie 2009,
dosarele acestora fiind distribuite ciclic celorlalte 3 complete ale secţiei.
Prin Hotărârea nr. 10/30 apr.2009 a Colegiului s-a aprobat ca judecătorul
Alexandru Bobincă - preşedintele Secţiei, pensionat începând cu 28 aprilie 2009,
să fie înlocuit în toate dosarele cu judecător Elena Simona Lazăr, promovată la
Curtea de Apel începând de la aceeaşi dată, iar în funcţia de preşedinte de secţie a
fost propusă spre delegare judecător Simona Petruţa Buzoianu. Ulterior, prin
hotărârile nr. 379 din 21 mai 2009 şi respectiv nr. 824 din 22 octombrie 2009 ale
Secţiei pentru judecători a C.S.M., a fost aprobată delegarea şi apoi s-a dispus
numirea în funcţie a acestui judecător pentru o perioadă de 3 ani.
Pentru perioada iulie-decembrie 2009, Colegiul de Conducere al Curţii a
aprobat prin Hotărârea nr. 13/19 mai 2009, planificările şedinţelor de judecată şi
regulile de amânare şi înregistrare a cauzelor în timpul vacanţei judecătoreşti.
Din cele prezentate, rezultă în sinteză că în anul 2009 componenţa
completelor de judecată a suferit mai multe schimbări generate în esenţă de
pensionarea/lipsa din profesie/trecerea la alte secţii/promovarea unor judecători,
inclusiv vacantarea funcţiei de conducere, ceea ce a impus modificarea repetată a
structurii schemei de funcţionare.
La nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, repartizarea
manuală a dosarelor are loc în situaţiile prevăzute de art. 99 alin. 2, 4-6 şi art. 961
din Regulamentul de organizare şi funcţionare al instanţelor judecătoreşti
(disjungerea, trimiterea spre rejudecare, cereri accesorii, suspendarea provizorie a
executării, cereri de îndreptare a erorii materiale şi de completare a dispozitivului,
etc.)
Astfel, în situaţia disjungerii, conform art. 99 alin. 4 din Regulament,
dosarul nou format se repartizează aceluiaşi complet, pentru respectarea
principiului continuităţii, fixându-se termen de judecată prin încheierea de
disjungere.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Pentru transpunerea cauzei, conform art. 99 alin. 2 din Regulament, la
instanţele la care dosarele nu se înregistrează separat pe secţii, dosarul îşi păstrează
numărul şi va fi transpus la completul similar care judecă în aceeaşi zi, la secţia
competentă, sau, dacă în ziua respectivă nu există şedinţă de judecată la această
secţie, la completul imediat următor al secţiei competente, prin „completul imediat
următor” înţelegându-se completul cu numărul următor potrivit numerotării
completelor, iar nu completul din ziua următoare.
În anul 2009 nu s-au înregistrat transpuneri de dosare de la Secţia Conflicte
de Muncă şi Asigurări Sociale la alte secţii ale Curţii.
În dosarele în care s-a dispus/cerut repunerea pe rol după suspendare pentru
continuarea judecăţii sau pentru perimare, după caz, termenul de judecată se
stabileşte manual de completul învestit iniţial aleatoriu cu soluţionarea cauzei, iar
în cazul în care acest complet a fost desfiinţat sau membrii acestuia nu mai
funcţionează în cadrul instanţei, dosarul se repartizează tot manual, după criteriile
stabilite prin art. 99 al. 5 din Regulament, astfel cum au fost interpretate prin
Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 6/17 martie 2009.
Aceleaşi reguli se aplică şi pentru soluţionarea cererilor de completare a
dispozitivului hotărârii.
În situaţia desfiinţării completului, adică atunci când niciunul din judecătorii
care au format completul nu mai funcţionează în secţie, cauzele repartizate acestui
complet se repartizează manual aleatoriu, în sistem ciclic, în ordinea crescătoare a
numerotării completelor, potrivit art. 99 alin. 10 din Regulament.
Operaţiunea de repartizare se consemnează într-un proces verbal existent în
fiecare dosar astfel repartizat şi în registrul de repartizare în sistem ciclic înfiinţat
la nivelul Secţiei.
Cererile de suspendare provizorie a executării hotărârii întemeiate pe
dispoziţiile art. 403 alin. 4 Cod pr.civ. sunt de asemenea repartizate manual,
conform dispoziţiilor art. 96 din Regulament, exclusiv Preşedintelui de Secţie, în
aplicaţia ECRIS fiind configurat un complet denumit „complet Preşedinte Secţie”.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
La Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, soluţionarea incidentelor
procedurale care se referă la o parte din membrii completului de judecată se face
prin includerea unuia dintre cei 3 judecători planificaţi săptămânal la permanenţă,
respectându-se ordinea planificării acestora, iar pentru incidentele care se referă la
întregul complet se aplică dispoziţiile art. 98 alin. 2 din Regulament, potrivit cărora
incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecată, precum
incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea, se vor soluţiona de completul cu
numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia
respectivă nu există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale
referitoare la toţi membrii completului vor fi soluţionate de completul imediat
următor, indiferent de materia în care judecă. Desemnarea efectivă a completului
care soluţionează incidentul se face de Preşedintele de Secţie, prin rezoluţie
aplicată pe cererea de recuzare/abţinere.
O situaţie deosebită s-a înregistrat la Secţie în anul 2009, în cauzele având
drept obiect cereri de acordare a drepturilor băneşti formulate de judecătorii sau
personalul auxiliar al Curţii, ori de judecători/procurori sau personalul auxiliar din
cadrul instanţelor ori parchetelor din raza teritorială a Curţii, situaţii în care,
invocând incompatibilităţile stabilite prin lege, s-au formulat cereri de abţinere
pentru soluţionarea cărora a fost necesară scoaterea cauzelor de pe rol şi înaintarea
lor la Î.C.C.J., spre competentă soluţionare, conform art. 30 alin. 2 Cod pr.civ.
La 31 decembrie 2009 se aflau în astfel de situaţii 28 de dosare în care
Instanţa Supremă nu soluţionase încă cererile de abţinere (24) şi respectiv de
strămutare (4), deşi acestea le-au fost trimise spre competentă soluţionare începând
cu luna aprilie 2009.
La nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, pentru
evidenţierea modificărilor aduse repartizării aleatorii, sunt întocmite următoarele
registre: registrul privind modificările intervenite în programul de repartizare
aleatorie a cauzelor, în care sunt evidenţiate toate situaţiile în care au intervenit
modificări faţă de repartizarea iniţială, aşa cum am arătat în cele ce preced; aceste
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
modificări sunt evidenţiate şi în programul informatic de repartizare
aleatorie; registrul cu înlocuirile judecătorilor în caz de absenţă, recuzări şi
abţineri, ţinut separat. Motivele incidentelor procedurale sunt detaliate şi în
procese verbale care sunt întocmite în dublu exemplar din care unul se păstrează în
mape separate iar cel de-al doilea în dosarul cauzei, fiind verificate şi semnate de
preşedintele de secţie; registrul de avarie (repartizări eşuate) pentru situaţii
obiective în care sunt înscrise pe bază de proces-verbal, motivele ce au generat
imposibilitatea funcţionării aplicaţiei (întreruperea curentului electric, defecţiune în
sistemul informatic, etc).
Cum potrivit programului informatic, tipul de termen este asociat automat
obiectului dosarului, iar modificarea acestuia în timpul vacanţei judecătoreşti se
realizează pe grupuri de dosare (obiecte), pentru repartizarea unor dosare a fost
necesară folosirea mai multor parametri de distribuire, datorită atingerii gradului
maxim de complexitate pe şedinţele planificate în respectivele intervale de timp. În
cazul blocării repartizării, se procedează la modificarea parametrilor de
repartizare sau prin alocarea altui tip de termen, cu interval de repartizare mai
mare sau mai mic stabilit de Preşedintele de Secţie printr-o decizie motivată,
pentru fiecare situaţie în parte.
Mărirea complexităţii se face prin majorarea punctajului cu numărul de
puncte necesar pentru a fi repartizate cauzele din lista de repartizare eşuată. După
repartizare se revine la complexitatea prestabilită pentru fiecare complet în parte-
conform procesului-verbal în care se menţionează că, pentru deblocarea
repartizării, s-a modificat complexitatea maximă.
La nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a
Curţii de Apel Ploieşti, repartizarea cauzelor se efectuează aleatoriu, în sistem
informatic, prin programul ECRIS.
A fost aplicat Sistemul ECRIS al numărului unic de dosar, număr unic dat de
instanţa de fond, care se păstrează fără modificări pe tot parcursul soluţionării
dosarului, până la executarea hotărârii, cu excepţia situaţiilor în care în mod
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
obiectiv programul nu permite păstrarea aceluiaşi număr, când se generează un
număr nou în sistem informatic.
Atunci când s-a constatat imposibilitatea repartizării aleatorii în sistem
informatic a cauzelor, întrucât în aplicaţia ECRIS figura deja numărul unic al
dosarului, s-a recurs la adiţionarea unei cifre la numărul unic iniţial, fiind astfel
posibilă repartizarea aleatorie a respectivelor cauze.
În vederea repartizării aleatorii a dosarelor, s-a stabilit compunerea
completelor de judecată specializate în soluţionarea cauzelor de fond comercial şi
contencios administrativ şi fiscal, apel comercial şi recurs comercial şi contencios
administrativ şi fiscal, precum şi numerotarea acestora.
S-a întocmit planificarea şedinţelor de judecată, precum şi planificarea de
permanenţă, pentru perioadele 1.01.2009 - 30.06.2009, 1.07.2009 - 31.08.2009,
1.09.2009 - 31.12.2009.
În cadrul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a
Curţii de Apel Ploieşti şi-au desfăşurat activitatea în anul 2009 15 judecători.
Creşterea volumului de activitate a impus majorarea numărului de judecători
în anul 2009, comparativ cu anul 2008, când în cadrul secţiei şi-au desfăşurat
activitatea 13 judecători.
Modificarea numărului completelor de judecată de recurs s-a impus urmare
promovării în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Ploieşti a d-nei judecător
Tudose Ana Roxana, în vederea degrevării activităţii acesteia de o parte din
şedinţele de judecată, pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de
conducere.
Componenţa completelor de judecată s-a modificat, în ceea ce priveşte
completele de judecată 2COMR, 1COMA, 3COMF, pe parcursul anului 2009, la
data de 1.04.2009, urmare eliberării din funcţie prin pensionare a d-nei judecător
Giurgiu Afrodita şi Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 6/17.03.2009, de trecere
a d-rei judecător Stan Aida Liliana, de la Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi
familie, la Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Planificarea de permanenţă întocmită iniţial pentru perioada 1.01.2009-
30.06.2009 s-a modificat începând cu data de 30.04.2009, prin înlocuirea d-nei
judecător Giurgiu Afrodita cu d-ra judecător Stan Aida Liliana.
Pentru perioada vacanţei judecătoreşti, pentru a se asigura judecata cauzelor
urgente, s-au constituit complete separate pentru luna iulie 2009, respectiv pentru
luna august 2009.
Sistemul manual de repartizare a cauzelor a fost utilizat în situaţiile strict
prevăzute de dispoziţiile legale şi Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor
judecătoreşti, astfel: cazul cererilor accesorii referitoare la un dosar repartizat
aleatoriu, care se judecă de acelaşi complet, cererilor privind măsurile asigurătorii,
care se repartizează aleatoriu numai dacă nu este pe rol o judecată asupra fondului,
cererilor de preschimbare a primului termen de judecată, care se soluţionează de
completul de judecată ce a primit dosarul prin repartizare aleatorie, cererilor de
suspendare a executării hotărârilor supuse căilor de atac, care se soluţionează de
completul care a fost învestit cu judecarea cauzei (numai dacă cererea de
suspendare se înregistrează înainte de sosirea dosarului, aceasta se repartizează în
procedura aleatorie), cazul repunerilor cauzelor pe rol după suspendare, pentru
continuarea judecăţii sau pentru perimare, cererilor de îndreptare a erorilor
materiale şi de completare a hotărârii, cazul cererile de învestire cu formulă
executorie şi cazul cererilor de suspendare provizorie a executării hotărârii supusă
căii de atac a recursului, până la soluţionarea cererii de suspendare de către instanţa
de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă,
ambele soluţionate de către preşedintele de secţie.
Cauzele trimise spre rejudecare după desfiinţare/casare se repartizează
manual, la completul iniţial învestit, conform art. 99 alin. 6 din Regulamentul de
ordine interioară al instanţelor judecătoreşti .
În cadrul procedurii insolvenţei, cererile de recurs ulterioare, formulate
împotriva altor hotărâri, care vizează acelaşi debitor, în conformitate cu disp. art.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
991 din ROI, se repartizează manual completului de judecată iniţial învestit
aleatoriu cu soluţionarea primului recurs.
De asemenea, au fost aplicate dispoziţiile Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti privind situaţiile de absenţă ale judecătorilor,
soluţionarea incidentelor procedurale referitoare la compunerea completelor de
judecată, recalificarea căilor de atac.
Cu privire la repartizarea manuală a dosarelor, au fost înfiinţate registrul
privind situaţiile în care nu se efectuează repartizarea aleatorie a cauzelor şi
registrul special privind evidenţa repartizării aleatorii în sistem ciclic a cauzelor.
De asemenea, pentru evidenţierea incidentelor procedurale a fost înfiinţat
registrul cererilor de abţinere şi recuzare, iar pentru modificările aduse compunerii
completului de judecată a fost înfiinţat registrul de evidenţiere a acestora.
Toate acestea evidenţe sunt efectuate de grefierul şef de secţie, cu avizul
Preşedintelui de secţie.
În ceea ce priveşte încărcătura şedinţelor de judecată a fost aplicat in
repartizarea aleatorie a cauzelor criteriul numărului maxim pe dosare la prim
termen de judecată, iar de la data de 1.10.2009 criteriul indicelui de complexitate
maximă a dosarelor repartizate pe şedinta de judecată, astfel: o complexitate
maximă de 90 puncte/dosare de recurs la prim termen de judecată, o complexitate
maximă de 30 puncte/dosare de recurs la prim termen de judecată, o complexitate
maximă de 35 puncte/dosare de recurs la prim termen de judecată.
La nivelul Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii
de Apel Ploieşti, potrivit art. 95 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr. 387/22.09.2005 şi republicat în
Monitorul Oficial nr. 64/3.02.2009, repartizarea cauzelor se efectuează în sistem
informatic, prin programul ECRIS.
Pentru aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic sau ciclic, dosarele
de înregistrează în ordinea sosirii la instanţă şi se repartizează în aceeaşi ordine de
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
către persoana desemnată anual de către preşedintele instanţei, cu avizul Colegiului
de conducere.
La sfârşitul fiecărei zile se listează cauzele repartizate în ziua respectivă,
ţinându-se o evidenţă separată a listelor.
Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente în materie penală, se respectă
programele informatice sau, după caz, metoda sistemului ciclic privind repartizarea
aleatorie pentru completele specializate.
Încheierile şi procesele verbale întocmite în procedura repartizării aleatorii a
cauzelor sunt păstrate în mape separate.
Cererile accesorii referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de
acelaşi complet, iar cererile privind măsurile asigurătorii se repartizează aleatoriu,
dacă nu este pe rol o judecată asupra fondului.
Planificările de şedinţă şi a celor de permanenţă se întocmesc de preşedintele
de secţie la sfârşitul anului pentru următoarele 6 luni.
În timpul vacanţei judecătoreşti, colegiile de conducere, la propunerea
preşedinţilor de secţie stabilesc numărul şi compunerea completelor de judecată
care vor funcţiona numai pentru această perioadă şi vor judeca acele cauze pentru
care legea prevede soluţionarea de urgenţă şi cu celeritate, conform art. 159 - 160
din Regulament.
Pentru perioada septembrie – decembrie, planificările de şedinţă şi cele de
permanenţă se întocmesc şi se aprobă la finalul semestrului I.
Cauzele trimise spre rejudecare după desfiinţare/casare revin la completul
iniţial învestit, fiind repartizate manual de către preşedintele de secţie, urmând ca
judecătorii completului să fixeze măsurile şi termenul de judecată.
Incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecată,
precum incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea, se vor soluţiona de completul
cu numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia
respectivă nu există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
referitoare la toţi membrii completului vor fi soluţionate de completul imediat
următor, indiferent de materia în care judecă.
În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii
completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet
constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea
de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin semestrial. Completul de judecată
astfel constituit va păstra cauza pentru judecată în situaţia în care, în urma
soluţionării incidentelor procedurale, se va stabili că judecătorul sau judecătorii cu
privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea
cauzei.
Planificarea de permanenţă se face pentru fiecare zi. În cazul în care
incidentele procedurale) nu se soluţionează în ziua în care au fost invocate,
întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de
permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate. Dacă incidentul procedural se
invocă între termenele de judecată, în alcătuirea completului intră judecătorul sau
judecătorii din lista de permanenţă aferentă zilei în care s-a stabilit termenul de
judecată.
În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin
participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, întocmindu-se în acest
sens un proces-verbal.
În cazul existenţei, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau
a situaţiilor de absenţă a membrilor completului de judecată, soluţionarea acestora
se face, prin rotaţie, de judecătorii aflaţi pe planificarea de permanenţă din acea
dată, în ordinea înregistrării.
Incidentele procedurale, altele decât cele menţionate mai sus, ivite în cursul
procesului sunt soluţionate cu respectarea continuităţii completului de judecată, în
condiţiile legii, precum şi a normelor privind repartizarea aleatorie, în cazul în care
nu se poate aplica principiul continuităţii. În aceleaşi condiţii se soluţionează şi
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
declaraţiile de abţinere sau cererile de recuzare a procurorului sau grefierului de
şedinţă.
La Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie se utilizează
repartizarea cauzelor după complexitatea maximă cumulată/şedinţă de judecată
care este de 146 puncte (total).
Complexitatea maximă a dosarelor nou intrate este de 112 puncte/şedinţă.
Începând cu data de 1 octombrie 2009, complexitatea maximă pe grade de
jurisdicţie a dosarelor nou intrate la Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de
familie este de: 70 puncte pentru dosarele de recurs; 21 puncte pentru dosarele de
apel; 21 puncte pentru dosarele de fond.
3.3 DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR
Cerinţa „termenului rezonabil” în care orice persoana are dreptul sa fie
judecată constituie o alta garanţie de ordin general înscrisa în art. 6 paragraful 1 al
Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind consacrat astfel principiul
celerităţii procedurilor judiciare.
Prin impunerea respectării unui „termen rezonabil” pentru înfăptuirea
actului de justiţie, Convenţia subliniază importanta faptului că justiţia trebuie sa
fie administrată fără întârzieri de natura a-i compromite eficacitatea şi
credibilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor
sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare.
În genere, în cursul anului 2009, la Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori
şi de familie soluţionarea litigiilor, indiferent de gradul de jurisdicţie,
s-a făcut cu respectarea principiului celerităţii şi implicit a termenului rezonabil.
Au existat şi situaţii însă, în care acest termen a fost depăşit, la situaţia
creată concurând atât factori obiectivi, cât şi subiectivi.
Dintre factorii de natură obiectivă menţionăm: complexitatea unor cauze,
mai ales în faza apelului, cum ar fi cele privind litigiile întemeiate pe Legea nr.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
10/2001 sau pe Legea nr. 198/2004, efectuarea cu mare greutate a expertizelor
tehnice dispuse, împrejurare determinată şi de numărul tot mai scăzut de experţi pe
anumite specializări sau conţinutul necorespunzător al lucrărilor efectuate şi care
conduce la dispunerea refacerii sau uneori chiar a unei noi expertize.
În categoria factorilor subiectivi includem acordarea, în anumite cauze, a
unor termene de judecată în urma admiterii unor cereri formulate în mod abuziv
de către părţi ori avocaţi, sau lipsa de fermitate în aplicarea unor amenzi judiciare
în temeiul art. 1081 Cod pr.civilă, mai ales în ceea ce priveşte experţii judiciari.
În ceea ce priveşte durata de soluţionare a cauzelor pe grade de jurisdicţie
aceasta se prezintă astfel: în fond, din cele 16 dosare, toate au fost soluţionate într-
un interval cuprins între 0-6 luni; în apel, din cele 259 dosare, 223 au fost
soluţionate într-un interval cuprins între 0-6 luni, 29 într-un interval cuprins între
6-12 luni şi 7 într-un interval de peste 1 an; în recurs, din cele 1073 dosare, 1060
au fost soluţionate într-un interval cuprins între 0-6 luni şi 13 între 6-12 luni.
Cu privire la dosarele mai vechi de 1 an, la sfârşitul anului 2009 pe rolul
Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori şi de familie se află 1 dosar de fond şi 5
dosare de apel.
Sub aspectul indicării motivelor care au concurat la întârzierea acestor
dosare, acestea au fost menţionate şi în cadrul factorilor obiectivi, respectiv:
necesitatea administrării unui probatoriu complex şi în cadrul căruia de cele mai
multe ori se situează şi o expertiză tehnică de specialitate, numărul insuficient de
experţi de anumite specializări, conduita culpabilă a unor părţi care nu doresc
achitarea onorariului de expertiză.
De menţionat că la această situaţie s-a ajuns şi ca urmare a casărilor repetate
cu trimiterea cauzei spre rejudecare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în
vederea efectuării de noi lucrări de expertiză, deşi pe respectiva specialitate fusese
deja administrată o astfel de probă, uneori prin depunerea în urma refacerii sau
completărilor a mai multor rapoarte.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Pentru remedierea situaţiilor apărute au fost folosite mijloacele procedurale
şi s-a luat legătura cu experţii, întocmindu-se în acest sens note telefonice.
La data de 31 decembrie 2009, pe rolul Secţiei Conflicte de Muncă şi
Asigurări Sociale nu se afla nici un dosar mai vechi de un an.
Referitor la dosarele mai vechi de 6 luni, aflate pe rol la aceeaşi dată, acestea
sunt în număr de 20, iar cauzele pentru care judecata a fost temporizată sunt în
esenţă determinate de perioada celor 2 luni de vacanţă judecătorească la care s-a
adăugat amânarea datorată protestului magistraţilor din luna septembrie 2009, ceea
ce în fapt reprezintă o prelungire artificială a judecăţii pentru 3 luni.
Durata medie de soluţionare a cauzelor aflate pe rolul Secţiei Comerciale şi
de Contencios Administrativ şi Fiscal diferă în funcţie de materie şi stadiul
procesual, complexitatea dosarelor înregistrate, durata de soluţionare a cauzelor
fiind influenţată de administrarea probatoriilor specifice în fond, apel sau recurs.
Cauzele aflate în stadiul procesual de fond şi apel se soluţionează, în medie,
în 2-4 luni, iar cauzele aflate in stadiul procesual de recurs sunt solutionate, în
medie, într-un interval de 1 -3 luni.
Din cele 363 cauze aflate în stadiul procesual de fond, soluţionate în anul
2009, 9 cauze s-au soluţionat în intervalul 6-12 luni, iar 354 în intervalul 0-6 luni.
Din cele 185 cauze aflate în stadiul procesual apel, soluţionate în anul 2009,
o cauză a fost soluţionată în intervalul 6-12 luni, iar 184 în intervalul 0-6 luni.
Din cele 1843 cauze aflate în stadiul procesual de recurs, 2 cauze au fost
soluţionate în intervalul 6-12 luni, iar 1841 în intervalul 0-6 luni.
La finele anului 2009 au rămas nesoluţionate două dosare mai vechi de un
an, respectiv un dosar de apel comercial (dosar nr. 2186/114/2007), având ca
obiect acţiune în constatare şi un dosar de fond contencios administrativ (dosar nr.
392/42/2008), având ca obiect anulare act administrative, ambele cu amânări
dispuse în vederea administrării probei cu expertiză.
Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil a constituit, în anul 2009 un
obiectiv al magistraţilor Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Datele statistice relevă în această privinţă faptul că, în cele trei grade de
jurisdicţie, durata medie de soluţionare a cauzelor în anul 2009 a fost de 3 luni
pentru dosarele de fond şi recurs şi 4 luni pentru cele de apel, astfel că la sfârşitul
anului au fost înregistrate ca soluţionate pe rolul secţiei două dosare de apel mai
vechi de un an şi 12 dosare de recurs mai vechi de 6 luni.
În anul 2009, la toate cele trei grade de jurisdicţie, a fost atacat stocul de
dosare rămas, iar gradul de operativitate a fost în anul 2009 de 90,56%,
comparativ cu 87,58% în anul 2008.
La obţinerea acestor rezultate au contribuit: aplicarea promptă a sancţiunilor
procedurale în cazul neîndeplinirii dispoziţiilor instanţei, pregătirea
corespunzătoare a şedinţelor de judecată, buna colaborare cu corpul avocaţilor din
oficiu, astfel încât să nu mai existe amânări ale cauzelor din lipsa desemnărilor
apărătorilor din oficiu şi nu în ultimul rând analiza lunară efectuată la nivelul
Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La finalul anului 2009, pe rolul Secţiei penale s-au aflat cinci dosare al căror
termen de soluţionare a depăşit 6 luni în materia recursului şi respectiv un an în
materia fondului şi apelului.
Statistic, în ce priveşte cauzele aflate în recurs, termenul de soluţionare de 6
luni a fost depăşit în cazul dosarelor cu nr. 4209/105/2006, nr. 5850/200/2008, nr.
525/42/2009 şi nr. 1760/283/2009, iar în ceea ce priveşte cauzele aflate în fond,
dosarul nr.609/42/2008 a depăşit termenul de soluţionare de 1 an.
Motivele ce au generat aceste întârzieri ale judecăţii sunt strict obiective,
legate în primul rând de complexitatea cauzei, de necesitatea administrării de
probatorii, în raport de stadiul procesual al judecăţii, de necesitatea asigurării şi
garantării efective a dreptului la apărare al părţilor, prin asigurarea asistenţei
juridice prin intermediul apărătorilor aleşi,dar şi de împrejurarea că o parte din
aceste cauze sunt strămutate de la alte instanţe, aspect care a generat de asemenea
o prelungire a termenului de soluţionare, dată fiind distanţa semnificativă pe care o
au de parcurs părţile şi apărătorii aleşi, aceştia formulând uneori cereri repetate,
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
motivate de imposibilitatea de prezentare, datorită unor condiţii legate de trafic sau
fenomene meteorologice.
Astfel, în cazul dosarului de fond nr. 609/42/2008, este vorba despre o
cauză complexă, a cărei judecată a fost strămutată de la Curtea de Apel Iaşi şi în
cadrul căreia s-a impus administrarea unui volum mare de probatorii, printre care
nu mai puţin de 21 de martori, pentru citarea şi aducerea cărora a fost necesară
emiterea repetată a unor mandate de aducere ce au fost puse în executare de către
Jandarmeria Iaşi, însă martorii fiind prezentaţi instanţei în etape, motivat de
considerentul ce vizează, aşa cum am arătat mai sus, distanţa mare de la care se
efectuează deplasarea.
Ca măsură întreprinsă pentru accelerarea judecăţii, s-a dispus la termenul din
17 decembrie 2008 disjungerea şi soluţionarea separată a cauzei faţă de doi dintre
inculpaţii care au fost trimişi în judecată în această cauză, inculpaţi în raport de
care instanţa s-a pronunţat la acel termen de judecată, iar faţă de ceilalţi doi
inculpaţi a fost necesară acordarea în continuare a unor termene de judecată pentru
epuizarea tuturor probatoriilor ce s-au impus a fi administrate.
Dosarul nr.4209/105/2006 a fost înregistrat la nivelul Curţii de Apel Ploieşti
la 13.05.2009, fiind vorba , de asemenea, despre o cauză strămutată, de data
aceasta de la Târgu - Secuiesc, iar întârzierea judecăţii a fost determinată de cauze
obiective legate în primul rând de complexitatea speţei, de numărul recurenţilor,
între care figurează nu mai puţin de 13 părţi civile-societăţi comerciale aflate unele
dintre ele în proceduri de insolvenţă comercială, în raport de care s-a impus citarea
prin intermediul lichidatorilor judiciari, dar şi de dificultăţile întâmpinate de părţi
şi apărătorii aleşi în legătură cu distanţa de la care se face deplasarea, ceea ce a
generat formularea unor cereri repetate de amânare a cauzei.
Măsurile dispuse pentru soluţionarea mai rapidă a cauzei au fost
sancţionarea apărătorilor aleşi prin aplicarea unor amenzi judiciare conform
dispoziţiilor Codului de procedură penală, precum şi desemnarea unor apărători
din oficiu.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În cazul ultimelor 3 dosare, după cum se va arăta mai jos, este vorba doar de
o întârziere aparentă în soluţionarea acestora, deoarece primul termen de judecată a
fost fixat în toate aceste cazuri la mai mult de două luni de la data înregistrării,
după epuizarea vacanţei judecătoreşti, nefiind vorba despre cauze urgente.
Astfel,dosarul nr.1760/283/2007 a fost soluţionat la data de 11 ianuarie
2010,acesta a fost înregistrat la data de 24 .06.2009, primul termen fiind fixat la
finele lunii septembrie 2009, după vacanţa judecătorească, iar întârzierea judecăţii
a fost determinată de solicitările repetate formulate de către apărătorul ales. Măsura
dispusă pentru scurtarea termenului de soluţionare a fost aceea a sancţionării
apărătorului ales prin aplicarea unei amenzi judiciare, precum şi desemnarea unui
apărător din oficiu.
Dosarul nr.525/42/2009 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti la
19 iunie 2009, iar întârzierea în soluţionarea acestuia a fost determinată iniţial de
termenul acordat prin intermediul repartizării aleatorii, care a fost fixat după
epuizarea vacanţei judecătoreşti, respectiv la finele lunii septembrie 2009, iar
ulterior de necesitatea asigurării asistenţei juridice efective, ceea ce a impus a se da
curs solicitărilor repetate, motivate de fiecare dată, formulate de inculpat şi de
apărătorul ales, de amânare a cauzei.
Dosarul nr.5850/200/2008 a fost soluţionat la termenul din 21 ianuarie
2010.Acesta priveşte o cauză ce a fost înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti la 19
iunie 2009 şi al cărei prim termen de soluţionare a fost fixat la sfârşitul lunii
septembrie 2009.
După acordarea a două termene de judecată, instanţa de recurs s-a pronunţat
prin decizie, la data de 4 noiembrie 2009, dispunând casarea hotărârilor atacate şi
completarea probatoriilor prin audierea părţii vătămate minore, în prezenţa
reprezentantului legal al acesteia, precum şi a unui martor.
Pentru administrarea acestor probe a fost necesară acordarea unor termene
de judecată, iar ca măsură întreprinsă pentru scurtarea termenului de soluţionare, s-
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
a dispus emiterea unor mandate de aducere, a căror executare nu a fost încă
asigurată de către organele poliţiei.
Practic, şi în cazul acestui dosar este vorba despre o întârziere aparentă în
soluţionare, deoarece de la data înregistrării instanţa a pronunţat deja o soluţie de
casare cu reţinere, dosarul figurând sub acelaşi număr.
Aşa cum de altfel arătam anterior, în cursul lunii ianuarie 2010, două din
cele cinci dosare de recurs mai vechi de 6 luni, au fost soluţionate, la termenele din
11 ianuarie, respectiv 21 ianuarie 2010.
3.4. CREŞTEREA GRADULUI DE SPECIALIZARE ÎN ACTIVITATEA JUDICIARĂ
La nivelul Curţii de Apel Ploieşti au funcţionat, în cursul anului 2009,
4 secţii, respectiv Secţia Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Secţia
Comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, Secţia Conflicte de Muncă şi
Asigurări Sociale şi Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
În perioada ianuarie - septembrie 2009, în cadrul Secţiei Civile şi pentru
cauze cu minori şi de familie şi-au desfăşurat activitatea 5 complete de recurs,
dintre care două în materie civilă şi 3 specializate şi în judecarea cauzelor cu
minori şi de familie, 15 complete de apel, dintre care 9 complete specializate şi în
judecarea cauzelor cu minori şi de familie şi 15 complete de fond.
În perioada septembrie - decembrie 2009, în cadrul Secţiei Civile şi pentru
cauze cu minori şi de familie au funcţionat 6 complete de recurs, dintre care 4
specializate şi în judecarea cauzelor cu minori şi de familie, 14 complete de apel,
dintre care 8 complete specializate şi în judecarea cauzelor cu minori şi de familie
şi 14 complete de fond, dintre care 8 specializate şi în judecarea unor cauze cu
minori şi de familie.
În anul 2009, toate completele constituite la nivelul Secţiei Conflicte de
Muncă şi Asigurări Sociale au soluţionat, potrivit specializării, cauzele având
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
drept obiect conflicte de drepturi şi asigurări sociale, astfel: în perioada 1.01.2009
– 1.04.2009, 7 complete de recurs şi 3 complete de fond; în perioada 1.04.2009 –
1.06.2009, 5 complete de recurs şi 4 complete de fond; în perioada 1.06.2009 –
31.12.2009, 3 complete de recurs şi 4 complete de fond.
La nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal,
numărul şi componenţa completelor de judecată în anul 2009 au fost următoarele:
în perioada 1.01.2009 - 30.06.2009 şi 1.09.2009 - 30.09.2009: 5 complete
specializate de recurs comercial şi recurs contencios administrativ şi fiscal, 4
complete specializate de apel comercial, 7 complete specializate de fond
comercial, 7 complete specializate de fond contencios administrativ şi fiscal; în
perioada 1.10.2009 - 31.12.2009 6 complete de judecată de recurs comercial, 3
complete apel comercial, 7 complete fond comercial şi 7 complete fond contencios
administrativ şi fiscal.
Prin Hotărârea nr. 75/15.02.2007 a Consiliului Superior al Magistraturii, la
nivelul Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie, au fost aprobate
înfiinţarea în cadrul Curţii de Apel Ploieşti a trei complete de fond, cinci complete
de apel şi cinci complete de recurs specializate pentru soluţionarea cauzelor cu
minori şi de familie, în materie penală.
În acelaşi timp, pe parcursul anului 2009, toate completele pe cele trei grade
de jurisdicţie au funcţionat ca şi complete specializate în materie de corupţie.
La finalul anului trecut, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin.1 lit. b
raportat la art. 95 alin.5 din Regulament am sesizat Colegiul de Conducere al
Curţii de Apel Ploieşti, pentru ca în conformitate cu art. 22 alin.2 lit. a din
Regulament să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru
judecători în vederea înfiinţării completelor specializate pentru soluţionarea
cauzelor privind infracţiunile de corupţie, criminalitate organizată şi terorism,
criminalitate informatică, precum şi pentru soluţionarea cauzelor cu minori.
Criteriul specializării operează şi în cazul instanţelor arondate.Astfel,
tribunalele sunt structurate în secţii penale, civile, comerciale şi de contencios
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
administrativ şi fiscal, precum şi complete specializate în soluţionarea cauzelor cu
minori, a faptelor de corupţie şi a infracţiunilor la regimul drepturilor de
proprietate intelectuală, a litigiilor de munca şi asigurări sociale, a litigiilor
funciare şi a adopţiilor şi măsurilor de protecţia copilului, a dosarelor de insolvenţă
şi a cauzelor de contencios administrativ si fiscal.
La judecătorii, funcţionează complete specializate pentru soluţionarea
cauzelor de fond funciar şi cauzelor cu minori de familie, iar la Judecătoriile Buzău
şi Ploieşti, funcţionează o Secţie Civilă şi, respectiv, o Secţie Penală. Raportat la
volumul de activitate în materie comercială, este de arătat că la nivelul
Judecătoriilor Ploieşti şi Târgovişte funcţionează complete specializate în litigii
comerciale.
3.4.1. FORMAREA SPECIALIZATĂ A JUDECĂTORILOR ÎN MOD CENTRALIZAT, PRIN INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII
ŞI DESCENTRALIZAT, PRIN PROGRAMELE DE FORMARE PROFESIONALĂ DESFĂŞURATE LA NIVELUL INSTANŢEI
În cursul anului 2009, în cadrul programului de formare profesională
continuă a judecătorilor şi procurorilor, la seminariile organizate de Consiliul
Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi alte instituţii
naţionale sau internaţionale, au participat un număr de 16 judecători din cadrul
Curţii de Apel Ploieşti. Seminariile au fost organizate în diverse domenii,
precum: managementul judiciar, evaluarea profesională a magistraţilor, politici
publice, drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal şi
dreptul mediului, astfel: 7 seminarii organizate de Consiliul Superior al
Magistraturii, în domenii precum: managementul judiciar, drept civil şi drept
procesual civil, drept penal şi drept procesual penal şi cooperare judiciară în
materie civilă; 14 seminarii organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, în
domenii precum: managementul judiciar, evaluarea profesională a magistraţilor,
politici publice şi domeniul criminalităţii informatice; 3 seminarii organizate de
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Ministerul Justiţiei în următoarele domenii: managementul judiciar şi domeniul
criminalităţii informatice; un seminar organizat de Centrul de Resurse Juridice în
domeniul dreptului mediului; un seminar internaţional, organizat de Ecole
Internationale de la Magistrature, în Franţa, în domeniul dreptului comercial.
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 500 din 19
martie 2009 a fost aprobat Programul de formare descentralizată pentru anul 2009,
respectiv obiectivele şi domeniile formării descentralizate pentru anul 2009,
precum şi numărul minim al seminariilor prevăzut a se realiza în aceste domenii de
către fiecare curte de apel, cele mai importante domenii fiind practică neunitară,
combaterea corupţiei, criminalitatea economico-financiară, CEDO, drept
comunitar şi cooperare judiciară internaţională.
Astfel, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti ar fi trebuit organizate în cursul
anului 2009 un număr de minim 14 seminarii în diferite domenii de activitate.
Importanţa acestor seminarii pentru judecător derivă din necesitatea
menţinerii pregătirii magistratului la un nivel cât mai înalt, având în vedere
modificările legislative fără precedent, precum şi din faptul că, în prezent, relaţia
dintre magistraţi şi societatea civilă contemporană impune, din ce în ce mai acut,
crearea unui nou tip de magistrat, adaptat realităţilor şi adaptabil în perspectiva
provocărilor dezvoltării alerte a societăţii.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că în Opinia nr. 4 a Consiliului
Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), în atenţia Comitetului
Miniştrilor al Consiliului Europei, privind formarea iniţială şi continuă pentru
judecători, la nivel naţional şi european, au fost subliniate câteva caracteristici
comune ale formării continue pentru judecătorii din Europa,astfel: judecătorii au
datoria (etică, dat câteodată şi statutară) de a se forma, precum şi dreptul la
formare; statul are datoria de a furniza mijloacele pentru organizarea formării
judiciare şi de a acoperi costurile aferente; formarea judiciară ar trebui să conţină o
varietate de subiecte, menite nu doar să îmbogăţească cunoştinţele privind legea, ci
şi abilităţile juridice, precum şi cu privire la contextul social; autoritatea
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
responsabilă cu supravegherea calităţii formării ar trebui să fie independentă faţă
de executiv şi legislativ, iar sistemul judiciar ar trebui să joace un rol important
(sau chiar să fie responsabil) în organizarea şi supravegherea cursurilor de formare.
Cu toate acestea, în contextul financiar şi economic general, Curtea de Apel
Ploieşti, la capitolul „Pregătire profesională” - 20.13 din buget, nu a avut alocate
niciun fel de fonduri pentru anul 2009, aflându-se în imposibilitate de a organiza
toate aceste seminarii.
În ciuda acestui fapt, având în vedere „datoria magistratului de a se forma”,
Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate, prin eforturi proprii, au realizat în
cursul anului 2009 un număr de şase seminarii.
Astfel, în domeniul „Practică neunitară” au fost realizate cele minim patru
seminarii prevăzute în programul de formare şi anume :
1. La sediul Curţii de Apel Ploieşti, la data de 14 mai 2009, seminarul cu
tema „Practică neunitară în materie civilă şi procedură civilă”, la care au
participat 37 de judecători, atât de la Curtea de Apel Ploieşti, cât şi de la instanţele
arondate.
2. Tot la sediul Curţii de Apel Ploieşti, la data de 4 iunie 2009, seminarul cu
tema „Practică neunitară în materie comercială şi contencios administrativ şi
fiscal ”,cu participarea a 43 de judecători, atât de la Curtea de Apel Ploieşti, cât şi
de la instanţele arondate.
3. În aceeaşi locaţie, s-a desfăşurat la data de 09 iunie 2009 seminarul cu
tema „Practică neunitară în materie penală şi procesual penală ”, participând un
număr de 30 de judecători, atât de la Curtea de Apel Ploieşti, cât şi de la instanţele
arondate..
4. La sediul Tribunalului Buzău s-a desfăşurat la data de 15 octombrie 2009
seminarul cu tema „Interpretarea dispoziţiilor legilor fondului funciar în lumina
jurisprudenţei CEDO”, având ca obiectiv unificarea practicii judiciare în materia
reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor. La acest seminar au
participat 31 de judecători de la Tribunalul Buzău şi de la cele 4 judecătorii
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
arondate acestuia, precum şi de la Tribunalul Dâmboviţa, Judecătoria Ploieşti şi
Judecătoria Vălenii de Munte.
Şi în domeniul „Combaterea corupţiei” s-a reuşit realizarea seminarului
prevăzut în planul de formare continuă descentralizată, respectiv, seminarul cu
tema „Combaterea corupţiei - Folosirea investigatorilor sub acoperire în
cercetarea infracţiunilor de corupţie. Interzicerea provocării inculpaţilor de
către agenţii statului”, la sediul Tribunalului Dâmboviţa, la data de 11 noiembrie
2009. La acest seminar au participat 22 de judecători de la Curtea de Apel Ploieşti,
de la Tribunalul Dâmboviţa, cât şi de la instanţele arondate tribunalului.
De asemenea, în domeniul „Formarea formatorilor şi a membrilor
comisiilor de evaluare” a fost realizat seminarul prevăzut în planul de formare
continuă descentralizată. Astfel, la sediul Curţii de Apel Ploieşti s-a desfăşurat la
data de 8 octombrie 2009 întâlnirea de lucru privind evaluarea activităţii
profesionale a judecătorilor, cu participarea domnului judecător Adrian Bordea din
cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La acest seminar au participat 19
judecători, atât de la Curtea de Apel Ploieşti, cât şi de la instanţele arondate.
De menţionat faptul că toate cheltuielile necesare organizării acestor
seminarii au fost suportate exclusiv de către judecători .
Deşi subfinanţarea sistemului judiciar face imposibilă realizarea acestui
obiectiv al formării continue a magistratului, fiind conştienţi că este necesar să
continuăm aceleaşi eforturi pe linia formării profesionale, chiar şi în aceste condiţii
dificile, pentru anul 2010 intenţionăm să realizăm un număr minim de 10
seminarii, potrivit înţelegerii realizate între I.N.M. şi reprezentanţii curţilor de apel
- coordonatorii programelor de formare continuă la nivel descentralizat, în
domeniile obligatorii ce urmează a fi stabilite prin hotărâre de către Consiliul
Superior al Magistraturii.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
3.4.2. FORMAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI AUXILIAR DE SPECIALITATE
Activitatea de formare profesională a personalului auxiliar de specialitate al
Curţii de Apel Ploieşti s-a desfăşurat, în cursul anului 2009, prin organizarea de
întâlniri trimestriale sub îndrumarea doamnelor judecator – Afrodita Giurigiu, până
în luna aprilie 2009 şi Simona Lazăr în continuare, în materie civilă şi Elena
Negulescu în materie penală şi a constat în pregătirea unor lucrări scrise şi
dezbaterea orală a acestora, de către întreg personalul auxiliar de specialitate, la
întrunirile stabilite .
Întâlnirile trimestriale au avut loc în lunile aprilie, iunie şi septembrie 2009
când, conform planificării întocmite, au fost dezbătute teme din Dreptul procedural
civil şi penal, precum şi din Dreptul comunitar, de interes pentru activitatea
practică a instanţei, cum sunt : „Activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi
de rezolvare a lucrărilor cu caracter adminsitrativ în materie civilă, comercială,
litigii de muncă şi penală, conform Regulamentului de ordine interioară şi
Codurilor de procedură civilă şi comercială”, „Legea nr. 146/1997 modficată şi
completată prin OUG nr. 212/2008 privind taxele judiciare de timbru”,
„Regulamentul CE nr. 1393/29.05.2007 privind comunicarea documentelor
judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială între statele membre”,
„Protecţia minorilor”, „Asistenţa publică judiciară în materie civilă şi penală” .
Pentru anul 2010, s-a propus ca, pe lângă pregătirea unor lucrări scrise din
temele propuse spre dezbatere, la fiecare întâlnire trimestrială de formare
profesională, să se suţină şi o testare scrisă de evaluare a cunoştinţelor acumulate,
obiectiv ce a fost deja realizat la întâlnirea profesională din 18 ianuarie 2010.
3.5 PONDEREA ATACABILITĂŢII HOTĂRÂRILOR
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
INDICELE DE CASARE, DESFIINŢARE/MENŢINERE A HOTĂRÂRILOR ÎN CĂILE DE ATAC
PRINCIPALELE MOTIVE DE CASARE ÎNREGISTRATE
În ceea ce priveşte ponderea atacabilităţii hotărârilor, din totalul sentinţelor
şi deciziilor susceptibile de calea de atac recursului pronunţate în cursul anului
2009 de Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, respectiv 247, au
fost recurate 144. Aşadar, rezultă un indice de atacabilitate de 58,29 %.
Dintre acestea, în cursul anului 2009, au fost reformate 8 hotărâri, rezultând
un indice de casare de 0,18 %.
În ceea ce priveşte motivele de reformare, acestea au constat, în principal, în
necesitatea, în opinia instanţei de recurs, de administrare de probe cu noi expertize
tehnice de specialitate în cauzele având ca obiect Legea nr. 10/2001 şi Legea nr.
194/2008.
Cum, potrivit normelor de competenţă, Curtea de Apel este instanţă de
recurs în privinţa cauzelor având drept obiect conflicte de drepturi şi asigurări
sociale, în cursul anului 2009, la nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi asigurări
Sociale, datorită modificării normelor de competenţă materială prin O.U.G. nr.
75/2008, aşa cum s-a arătat în detaliu în cele ce preced, au fost pronunţate ca
instanţă de fond 169 de sentinţe din care au fost atacate cu recurs 64 de sentinţe.
În 7 dosare, recursurile au fost admise de Curtea de Apel Ploieşti ca instanţă
de recurs, decizându-se reformarea hotărârilor în sensul modificării parţiale sau
totale a soluţiei pronunţate de aceeaşi curte, ca instanţă de fond.
Din verificarea deciziilor nr. 836 din 27.04.2009, nr. 879/28.04.2009, nr.
1028/15.05.2009, nr. 1328/11.06.2009; nr. 1459/18.06.2009; nr. 1460/18.06.2009;
nr. 1638/12.08.2009 şi nr. 2139/11.11.2009, pronunţate ca instanţă de control
judiciar şi prin care au fost admise recursurile exercitate împotriva sentinţelor
Curţii – ca instanţă de fond, rezultă că, în esenţă, motivele pentru care s-a impus
reformarea constau în: greşita interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
prescripţia dreptului material la acţiune; greşita aplicare a unor prevederi legale,
chiar şi după interpretarea lor uniformă dată prin decizii în interesul legii; greşita
soluţionare a excepţiei autorităţii de lucru judecat.
Din cele 363 de hotărâri pronunţate în fond de Secţia Comercială şi
Contencios Administrativ şi Fiscal au fost recurate 160 sentinţe, iar din cele 185
hotărâri pronunţate în apel comercial, au fost atacate cu recurs 105 decizii,
ponderea atacabilităţii hotărârilor fiind de 48,35%.
Din dosarele înaintate în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cursul
anului 2009, cu hotărâri pronunţate în anul 2009, au fost restituite 37 dosare, iar din
acestea au fost admise, casate ori modificate, 6 din care 5 sentinţe şi un apel,
rezultand până la această dată, un indice de casare/modificare de 1,09%.
Cauzele de casare a hotărârilor în recurs, rezultate din dosarele restituite de
Î.C.C.J. pe parcursul anului 2009, sunt insuficienta motivare a soluţiilor şi
sprecierea necesităţii completării probatoriilor de către instanţa de recurs, iar
cauzele de modificare a hotărârilor în recurs sunt: interpretarea diferită a unor
dispoziţii legale de către magistraţii instanţei de recurs, faţă de dezlegarea dată
pricinii de judecătorii de fond sau apel, interpretarea diferită a probelor
administrate, a conţinutului înscrisurilor depuse la dosar şi a clauzelor contractuale,
de către instanţa de recurs, faţă de instanţa de apel sau de fond, depunerea unor
acte noi în recurs, aplicarea greşită a legii.
În cursul anului 2009, la nivelul Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori
şi de familie, au fost pronunţate 201 sentinţe în fond, 119 decizii în apel şi 967
decizii în recurs. Ponderea atacabilităţii hotărârilor cu apel şi recurs, în perioada
de referinţă a fost de 115 la dosarele de fond, 79 la dosarele în apel şi 10 la
dosarele în recurs.
În concluzie, pe parcursul anului 2009, Secţia penală şi pentru cauze cu
minori şi de familie a pronunţat 1287 de hotărâri, 204 dintre acestea fiind atacate
cu apel şi cu recurs, rezultând o pondere a atacabilităţii de 15,85%.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Tot în cursul anului 2009, Secţie Penală şi pentru cauze cu minori şi de
familie a Curţii de Apel Ploieşti a pronunţat 16 încheieri la dosarele în fond, 96 la
cele în apel şi 337 la cele în recurs. Din totalul de 337 de încheieri pronunţate a u
fost atacate cu recurs 12, rezultând o pondere a atacabilităţii de 2,67%.
3.6. MĂSURI PENTRU UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE LUATE LA NIVELUL INSTANŢEI
Unificarea practicii judiciare constituie unul dintre obiectivele importante
prevăzute în Strategia de reformă a sistemului judiciar, urmărind să asigure
dinamizarea activităţii de judecată si sporirea eficienţei actului de justiţie.
Pe linia activităţii de unificare a practicii judiciare, la începutul anului 2009
au fost întocmite calendare cu întâlnirile lunare ale judecătorilor, pentru discutarea
problemelor de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, precum şi
cu întâlnirile trimestriale ale judecătorilor din cadrul Secţiei Civile şi pentru
cauze cu minori şi de familie şi cei ai instanţelor din circumscripţia acesteia, care
judecă în materie civilă şi alte materii conexe.
În cadrul întâlnirilor lunare, au fost dezbătute problemele de drept apărute în
activitatea judiciară a secţiei, în vederea unificării practicii.
De asemenea, au fost discutate în cadrul colectivului secţiei, problemele
transmise de instanţele arondate Curţii de Apel, atât cu ocazia întâlnirilor
trimestriale, precum şi ori de câte ori a fost necesar, cu transmiterea către aceştia a
practicii secţiei.
Tot în vederea asigurării unei practici unitare, au fost comunicate periodic
către tribunalele arondate hotărârile judecătoreşti pronunţate de judecătorii secţiei,
prin care au fost reformate hotărârile de prima instanţă sau de apel.
De asemenea, cu ocazia întâlnirilor trimestriale cu instanţele arondate Curţii
de Apel, preşedintele secţiei a adus la cunoştinţa magistraţilor discuţiile ce au avut
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
loc în Comisia de Unificare a practicii judiciare de la nivelul Consiliului Superior
al Magistraturii.
Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a identificat ca principale
cauze care au generat practică neunitară la nivelul instanţelor de judecată în
general, în această materie, incoerenţa şi instabilitatea legislativă; modificarea
repetată şi necorelată a actelor normative mai ales în materia asigurărilor sociale şi
a salarizării personalului din sistemul judiciar, celui didactic, etc.; lipsa de
reglementare şi pasivitatea instanţei supreme care, în exercitarea competenţei
exclusive şi fundamentale de a unifica jurisprudenţa naţională prin pronunţarea de
decizii în interesul legii, a fost transformată, urmare unor modificări ale legislaţiei,
în instanţă de drept comun în detrimentul rolului său deosebit de important pentru
societate şi pentru sistemul judiciar.
Uniformizarea practicii judiciare de către Î.C.C.J. este dependentă de
procedura greoaie şi discutabilă, conform căreia două treimi din cei 120 de
judecători ai Instanţei Supreme trebuie să participe la adoptarea deciziilor în
interesul legii şi să fie acord cu motivarea acestora, ceea ce duce la întârzieri şi,
uneori, la formularea unor considerente neclare, astfel cum se arată în Raportul
Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul
Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii la 22 iulie 2009.
În exercitarea atribuţiei prevăzută de art. 26 (1) lit. c din Regulamentul de
ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în anul 2009 s-au organizat lunar
întâlniri în cadrul Secţiei pentru discutarea problemelor de drept ce au generat
practică judiciară neunitară.
Între acestea, pot fi menţionate cu titlu de exemplu: situaţia drepturilor băneşti
revendicate ca suplimente salariale pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă de către
salariaţii unor companii petroliere - 11 februarie 2009; aplicarea retroactivă a Legii
nr. 220/2007 privind acordarea unor drepturi salariale majorate personalului din
învăţământ - 18 martie 2009; recalcularea pensiilor prin luarea în considerare a
veniturilor obţinute în acord global prevăzut de legislaţia anterioară anului 1989 - 6
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
aprilie 2009; excepţia de neconstituţionalitate a art. 298 alin. 2 din Codul muncii -
procedura de soluţionare în fond şi recurs - 18 mai 2009; soluţionarea cererilor de
abţinere formulate de judecători în litigiile având ca obiect drepturi salariale - 4
iunie 2009; stagiul de cotizare în raport de Decizia în interesul legii nr. 40/2008 a
Secţiilor Unite ale Î.C.C.J. - 25 iunie 2009; competenţa materială şi procedura în
cazul acţiunilor în care se invocă discriminarea în raport de Decizia nr. 818/2008 a
Curţii Constituţionale - 11 septembrie 2009; procedura suspendării plăţii pensiei de
invaliditate, în conformitate cu art. 62 alin.4 şi art. 92 din Legea nr. 19/2000 şi
Secţiunii C, cap.II din Ordinul nr. 340/2001 - 5 octombrie 2009;
În anul 2009, la nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale au
fost organizate întâlniri trimestriale ale judecătorilor din cadrul curţii şi al
instanţelor din circumscripţia acesteia, în care au fost dezbătute problemele de
drept care au generat o practică neunitară, conform art. 262 din Regulament.
Acestea s-au desfăşurat la sediul Curţii, în prezenţa majorităţii judecătorilor
Secţiei şi a celor care compun completele specializate în soluţionarea conflictelor
de drepturi şi asigurări sociale de la cele 3 tribunale, la datele de 28 mai 2009 şi 25
septembrie 2009.
Întâlnirea a treia, fixată pentru data de 11 decembrie 2009, a fost amânată,
urmând a fi reprogramată pentru 26 februarie 2010 când va avea loc întâlnirea
aferentă trimestrului IV, datorită imposibilităţii de deplasare a judecătorilor
Tribunalului Buzău, din motive medicale.
Între numeroasele probleme de drept semnalate de instanţele arondate Curţii
ca generând practică neunitară, au fost discutate, de exemplu, cele privind: data
până la care se acordă despăgubiri conform art. 78 alin. 1 din Codul muncii în
cazul anulării deciziei de concediere; procedura revizuirii medicale şi modul de
aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale incidente în cazul încetării/suspendării
plăţii pensiei de invaliditate; admisibilitatea acordării primei de vacanţă
personalului didactic auxiliar şi nedidactic din cadrul instituţiilor şcolare, etc.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Potrivit art. 265 alin.1 din Regulament, instanţele de judecată sunt obligate să
completeze şi să actualizeze permanent portalul, prin publicarea propriei
jurisprudenţe relevante, în condiţiile legii.
În anul 2009, toţi judecătorii Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
au participat la selectarea a 20 de decizii relevante ce au fost publicate pe portalul
de jurisprudenţă al Curţii cu scopul de a facilita cunoaşterea de către toţi cei
interesaţi, inclusiv specialişti ai dreptului-a practicii secţiei în diferite domenii şi
materii din legislaţiei muncii şi din cea a asigurărilor sociale.
În acelaşi timp, deciziile pronunţate de Î.C.C.J în interesul legii sau în
diferite speţe, precum şi cele ale Curţii Constituţionale, cu relevanţă pentru
domeniul de aplicare a legislaţiei muncii şi a asigurărilor sociale, sunt selectate şi
puse în discuţia colectivului de judecători din Secţie, pe măsura publicării lor, fiind
păstrate în mape separate disponibile pentru a fi consultate ori de câte ori este
necesar.
Pentru unificarea practicii judiciare, s-a întocmit la începutul anului 2009
planificarea întâlnirilor lunare la nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios
Administrativ şi Fiscal şi a întâlnirilor trimestriale pentru toate instanţele din raza
de competenţă a Curţii de Ape.
La nivelul secţiei s-au organizat în anul 2009 întâlniri lunare ale
judecătorilor, în care au fost discutate problemele de drept care au condus la
pronunţarea unor soluţii diferite. Aceste problemele de drept au fost analizate în
prealabil de judecătorul delegat, care prezintă un studiu asupra acestora, opiniile
judecătorilor asupra problemelor de drept dezbătute s-au consemnat în minutele
întocmite. Aceste minute au fost comunicate şi Consiliului Superior al
Magistraturii în cadrul Programului „To do list”. De asemenea, au fost discutate,
în vederea interpretării şi aplicării unitare a legislaţiei, soluţiile de principiu pentru
unificarea practicii, adoptate în şedinţa plenului judecătorilor Secţiei de Contencios
Administrativ şi Fiscal a Î.C.C.J. şi minutele întocmite cu ocazia întâlnirilor
trimestriale de unificare a practicii judiciare desfăşurate la C.S.M.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
S-au mai organizat 3 întâlniri trimestriale, de practică neunitară, la data de
19.03.2009, 4.06.2009, 23.09.2009, cu participarea tuturor judecătorilor Curţii de
Apel, la care au fost analizate problemele dezbătute în cadrul întâlnirilor lunare,
atât de la nivelul Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal din
Cadrul Curţii de Apel Ploieşti, cât şi de la nivelul tribunalelor şi judecătoriilor din
cadrul Curţii, problemele de practică neunitară între Secţia Comercială şi de
Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, precum şi între Secţia Comercială şi de Contencios
Administrativ şi Fiscal din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi tribunale.
Un rol important în unificarea practicii l-a avut publicarea hotărârilor
judecătoreşti pe portalul instanţelor de judecată şi întocmirea materialului de
jurisprudenţă intitulat leaflet.
Practica judiciară neunitară constituie una din cele mai importante deficienţe
ale sistemului, motiv pentru care, această problemă s-a aflat în atenţia
organismelor europene.
În acelaşi timp, verificarea practicii judiciare reprezintă un obiectiv
important al strategiei privind reforma sistemului judiciar.
La nivelul Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie, această
problemă a fost abordată în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin.1 lit. c şi i din
Regulament, sub două aspecte, şi anume:
În primul rand, s-a urmărit armonizarea soluţiilor pronunţate în cadrul
secţiei, dar şi cu cele pronunţate la nivel naţional, iar în al doilea rând s-a avut în
vedere aplicarea în practica judiciară a deciziilor C.E.D.O., precum şi a deciziilor
pronunţate în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În ceea ce priveşte primul aspect, evidenţiem întâlnirile lunare sau ori de
câte ori a fost nevoie ale magistraţilor, la nivelul secţiei şi preocuparea permanentă
a acestora pentru adoptarea unor soluţii comune şi a unei interpretări unitare ale
dispoziţiilor legale în vigoare.
Rezultatele foarte bune obţinute au fost asigurate printr-o pregătire adecvată
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
a materialelor supuse discuţiilor, prin distribuirea lor într-un timp care să permită
studiul problemelor, dar şi prin ataşarea unor materiale relevante din practica altor
curţi de apel, care să simplifice luarea unor decizii în cadrul întâlnirii.
Apreciem că fără acest effort, nu ar fi fost posibilă pronunţarea unor soluţii
unitare în anumite materii în care judecătorii s-au confruntat cu dispoziţiile legale
contradictorii sau insuficient reglementate, cum ar fi: mandatul european de
arestare, contestaţia în anulare, măsurile preventive, rejudecarea celor judecaţi în
lipsă în caz de extrădare, deducerea din pedeapsa aplicată şi a perioadelor
executate în străinătate, etc.
Opiniile judecătorilor asupra problemelor de drept dezbătute au fost
consemnate într-o minută, care a fost analizată în cadrul întâlnirilor trimestriale
organizate la nivelul Curţii de Apel Ploieşti.
De asemenea, problemele de drept care au generat practică neunitară au
făcut obiectul întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor din cadrul Curţii şi al
instanţelor din circumscripţia acesteia, în cadrul cărora au fost stabilite cu
majoritate de voturi anumite interpretări care au condus la unificarea practicii
judiciare.
Atunci când nu s-a reuşit adoptarea unui punct de vedere unitar, au fost
întocmite referate care au fost înaintate Comisiei de unificare a practicii judiciare
neunitare ce funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.
Aceste întâlniri, dar şi publicarea propriei jurisprudenţei relevante pe
portalul Curţii au clarificat cu celeritate o serie de probleme controversate.
Referitor la aplicarea în practica judiciară a deciziilor C.E.D.O., precizăm că
s-a asigurat informarea magistraţilor cu privire la aceste hotărâri pronunţate în
cauzele naţionale, dar mai ales în problemele nereglementate sau greşit
reglementate de dispoziţiile noastre procedurale în scopul stabilirii de principii şi
reguli unitare de aplicare în practică şi de prevenire a unor soluţii de condamnarea
României la C.E.D.O.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Aşa cum de altfel arătam la pct.1, deciziile pronunţate de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie în interesul legii, au avut un puternic impact în ceea ce priveşte
unificarea practicii judiciare.
Efectul lor obligatoriu a determinat chiar de la pronunţare o interpretare
unitară şi de durată la nivel naţional, asigurând astfel, în materia respectivă
transparenţă, dar şi predictibilitatea actului de justiţie.
3.7. APLICAREA DISPOZIŢIILOR CONVENŢIEI EUROPENE PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR
FUNDAMENTALE DE CĂTRE JUDECĂTORI
Aplicarea dispoziţiilor CEDO, precum şi a jurisprudenţei Curţii de la
Strasbourg a reprezentat şi reprezintă un obiectiv important al întregului corp al
magistraţilor şi implicit şi al judecătorilor secţiei.
La nivelul Secţiei Civile şi pentru cauze cu minori şi de familie, acest
lucru este demonstrat de desele trimiteri în cadrul considerentelor hotărârilor
pronunţate de judecătorii secţiei, la textele Convenţiei, în special la art.6 & 1 din
aceasta, precum şi la cele din Protocoalele adiţionale, dar şi la decizii pronunţate
de Curtea Europeană cum ar fi cele din cauzele: Străin, Păduraru, Raicu, Virgil
Ionescu, Altino, Gaga.
Totodată, cu ocazia întâlnirilor profesionale ale judecătorilor secţiei, au fost
discutate Hotărârile CEDO publicate în cursul anului 2009 în Monitorul Oficial al
României, precum şi pe site-uri de specialitate.
Similar procedurii adoptate în cadrul Secţiei Conflicte de Muncă şi
Asigurări Sociale, pentru cunoaşterea jurisprudenţei naţionale stabilite de instanţa
supremă şi de cea de contencios constituţional, se procedează şi în ceea ce priveşte
legislaţia şi jurisprudenţa instanţelor europene.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Astfel, dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în special
cele prevăzute prin art.6 prf.1 şi art. 14 sunt analizate şi aplicate direct în procedura
de soluţionare a cauzelor, fiind invocate deseori de părţile procesului ca temei sau
ca apărare pentru protejarea drepturilor lor.
De exemplu, în dosarul nr. 1104/42/2008 soluţionat prin sentinţa civilă nr.
12 din 15 ianuarie 2009, s-a argumentat soluţia de respingere a acţiunii
reclamantei, între altele şi pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului
potrivit căreia a distinge nu înseamnă a discrimina, iar diferenţa de tratament
devine discriminatorie numai dacă se referă la situaţii analoage.
Într-o altă cauză (dosar 2513/114/2008), prin decizia nr. 78 din 21 ianuarie
2009, Curtea de Apel a motivat soluţia respingerii recursului reclamantului pe
împrejurarea că nu a avut loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil,
prevăzut de art. 6 din Convenţie, în condiţiile în care acesta a avut posibilitatea de
a se adresa justiţiei pentru soluţionarea pretenţiei sale, inclusiv într-o cale de atac,
pricina sa fiind supusă examenului de legalitate şi temeinicie de către o instanţă de
control judiciar.
În egală măsură, de la 1 mai 2009, hotărâri (publicate sau nepublicate) ale
Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate asupra unor încălcări ale
drepturilor din Convenţie, în legătură cu interpretarea şi aplicarea unor dispoziţii
legale din legislaţia internă privind raporturile de muncă şi cele de asigurări sociale
sau domenii asociate, sunt discutate în colectivul de judecători ai Secţiei şi
selectate într-o mapă separată, spre a fi folosite la motivarea deciziilor pronunţate;
între acestea,se pot exemplifica hotărârile pronunţate împotriva României de
instanţa de contencios european, în cauzele: Abramiuc (hotărârea din 28 februarie
2008); Zaharia (hotărârea din 4 nooiembrie 2008); Ştefan (hotărârea din 27
ianuarie 2009); Onofrei (hotărârea din 13 noiembrie 2008); Ranete (hotărârea din
13 noiembrie 2008); etc.
Termenul rezonabil de soluţionare a cauzelor constituie una dintre garanţiile
privitoare la desfăşurarea procesului, impuse de exigenţele art. 6 al. 1 din
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Convenţia Europeana a Drepturilor Omului şi a cărui încălcare a atras în
nenumărate cazuri condamnarea Statului Român de catre Curtea Europeană a
Drepturilor Omului.
Operativitatea de soluţionare a cauzelor, reducerea duratei de soluţionare a
cauzelor sunt elemente de natură a duce la concluzia că au existat în mod
permanent preocupări în cadrul Secţiei Comerciale şi de Contencios
Administrativ şi Fiscal pentru soluţionarea cu celeritate şi în termen rezonabil a
cauzelor.
În şedinţele de studiu profesional desfăşurate la nivelul Secţiei a fost
dezbătută jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Este cunoscut faptul că, scopul procesului penal este acela de a se constata la
timp şi în mod complet faptele ce constituie infracţiuni, astfel încât orice persoană
care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsit potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoană
nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea
persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum
şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.
Din acest punct de vedere, nerespectarea unor principii fundamentale ale
procesului penal precum: dreptul la un proces echitabil, nesoluţionarea cauzei într-
un termen rezonabil, garantarea dreptului la apărare, prezumţia de nevinovăţie,
garantarea libertăţii persoanei, pot leza dreptul persoanei la viaţă sau libertate.
De aceea, judecătorii Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de
familie au manifestat o grijă permanentă pentru aplicarea dispoziţiilor Convenţiei
Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, în sensul în care au
fost interpretate de Curtea Europeană în jurisprudenţa sa.
Exemplificăm astfel cauzele: cauza Kusyk contra Poloniei, Hotărârea din
24.10.2006 şi similar Micha contra Poloniei, Hotărârea din 4 mai 200; Hotărârea
Hirst versus GB; cauza Amuur versus Franţa şi cauza Tomassi versus Franţa;
Dragotoniu şi Militaru - Pidhorni împotriva României, cauza Petrina împotriva
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
României – Hotărârea din 14 octombrie 2008; cauza Mircea contra României,
Hotărârea din 29.03.2007, a căror aplicare în practică a pornit de la înţelegerea
principiilor avute în vedere de C.E.D.O. în jurisprudenţa sa, în final magistraţii
dovedind o corectă înţelegere şi aplicare a acestora.
Mai mult decât atât, etape ale procesului panel precum: modul de
administrare a probelor, ascultarea părţilor din proces, aplicarea pedepselor
accesorii, soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, dreptul inculpatului la cel
puţin un grad de jurisdicţie, îşi găsesc corespondent în dispoziţiile Convenţiei.
Pentru aplicarea dispoziţiilor C.E.D.O., în soluţionarea cauzelor, dar şi
pentru cunoaşterea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, la nivelul
Secţiei penale au fost întreprinse măsuri concrete în sensul că, potrivit calendarului
întâlnirilor lunare, aceste probleme au fost dezbătute şi consemnate în minuta
întâlnirii.
De asemenea, la nivelul secţiei, se arhivează într-o mapă hotărârile
judecătoreşti în a căror motivare se face trimitere la texte din Convenţie sau la
jurisprudenţa C.E.D.O.
3.8. APLICAREA DIRECTĂ A DREPTULUI COMUNITAR ÎN ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR INSTANŢEI
ASPECTE PRIVIND COOPERAREA JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ
Spre deosebire de anul 2008, în cursul anului trecut, aplicarea directă a
dispoziţiilor comunitare nu a mai constituit doar o excepţie aplicabilă izolat, unor
cazuri cu caracter singular din materia contenciosului administrativ.
Astfel, faţă de competenţa materială a Secţiei Civile şi pentru cauze cu
minori şi de familie, au existat cazuri de aplicare directă a dispoziţiilor
comunitare.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Exemplificăm în acest sens Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă
circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi
membrii familiilor acestora.
Aceasta a fost aplicată în mod direct de judecătorii naţionali, în cauzele
având ca obiect Legea nr. 248/2005, în urma constatării nerespectării de către
Statul Român a obligaţiei de transpunere a acesteia în dreptul intern până la data de
1 ianuarie 2007.
De asemenea, judecătorii secţiei au dat eficienţă principiului aplicării directe
a dreptului comunitar în ceea ce priveşte Regulamentul 44/2001 - art. 34 pct. 1.
Totodată, în cadrul întâlnirii profesionale din data de 25.03.2009, s-a
discutat procedura de citare conform regulamentelor europene, dar şi altor
convenţii şi tratate bilaterale.
Sub aspectul normelor dreptului comunitar, deşi acestea nu s-au invocat şi
aplicat direct în procedura soluţionării cauzelor, începând cu data de 1 mai 2009 au
fost selectate şi prelucrate în colectivul de judecători, acele hotărâri ale Curţii de
Justiţie a Comunităţilor Europene ce au relevanţă pentru activitatea judiciară
specifică Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în domeniile
condiţiilor de muncă şi organizării timpului de lucru, dreptului la concedii şi plăţii
indemnizaţiilor - Directiva 2003/88/CE – hotărârea din 20 ian 2009; recunoaşterii
diplomelor; omologării titlurilor de studii - Directiva 89/48/CE - hotărârea din 29
ian.2009; menţinerii dreptului lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi -
Directiva 2001/23/CE – hotărârea din 12 februarie 2009; egalităţii de tratament la
încadrarea în muncă; discriminării pe motive de vârstă - Directiva 2000/78/CE –
hotărârea din 5 martie 2009; consecinţelor transpunerii incorecte a unei directive în
cazul contractelor de muncă pe durată determinată în sectorul public - Directiva
1999/70/CE – hotărârea din 23 aprilie 2009; concediului pentru creşterea copilului
- dobândirii de drepturi la o pensie de invaliditate permanentă în timpul
concediului pentru creşterea copilului –Directiva 96/34/CE – hotărârea din 16 iulie
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
2009; principiului contradictorialităţii - proces echitabil - atingere adusă unităţii
sau coerenţei dreptului comunitar – hotărârea din 17 decembrie 2009, etc.
Soluţionarea cauzelor comerciale şi de contencios administrativ se realizează
cu aplicarea a numeroase acte normative, care au transpus în dreptul intern
directivele Consiliului Europei, printre acestea fiind OUG nr. 194/2002 republicată
privind regimul străinilor în România, care a transpus Directiva Consiliului privind
libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii
Europene şi Spaţiului Economic European, O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi
a contractelor de concesiune de servicii, legislaţia în materie comercială şi fiscală,
procedura insolvenţei, registrul comerţului.
În soluţionarea a numeroase cereri de restituire a taxei speciale de primă
înmatriculare, instanţele de judecată au procedat la aplicarea directă a dreptului
comunitar, dispoziţiile art. 90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii
Europene, şi a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie - cauza Weigel (2004)
cauza Costa/Enel (1964), cauza Simmenthal (1976).
În şedinţele de studiu profesional desfăşurate la nivelul Secţiei Comerciale
şi de Contencios Administrativ şi Fiscal au fost dezbătute diferite norme de drept
comunitar şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, în vederea aplicării acesteia.
Potrivit art. 20 din Constituţia României, dispoziţiile constituţionale privind
dreptul şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care
România este parte.
Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte şi legile interne, au prioritate
reglementările externe.
Potrivit art. 20 din Constituţia României, în anul 2009, judecătorii Secţiei
Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie au invocat în mod direct
dispoziţiile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului într-un număr de 300
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
hotărâri, iar principiile consacrate în practica judiciară a C.E.D.O., au devenit o
constantă în activitatea lor şi un argument important în luarea deciziilor.
Efortul magistraţilor a presupus un studiu aprofundat, discuţii şi dezbateri pe
această temă, aspect ce s-a realizat cu ocazia învăţământului profesional organizat,
potrivit calendarului întâlnirilor profesionale, la data de 10 noiembrie 2009, tema
fiind „Practica C.E.D.O. şi efectele ei în activitatea Secţiei penale şi pentru cauze
cu minori şi de familie”.
Un exemplu concret de aplicare directă a dreptului comunitar în activitatea
judecătorilor îl reprezintă Cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi
în care, prin Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.
224/2006, O.U.G. nr. 102/2006 şi Legea nr. 222/2008 a fost dată în competenţa
curţilor de apel o parte importantă a cooperării judiciare internaţionale şi anume
soluţionarea pe fond a cererilor de punere în executare a mandatelor europene de
arestare emise de ţările membre ale U.E.
Cu această ocazie, au fost transpuse în legislaţia naţională o serie de decizii
– cadru ale Consiliului Uniunii Europene.
În anul 2008, au fost înregistrate pe rolul Secţiei penale şi pentru cauze cu
minori şi de familie un număr de 15 astfel de cereri, toate soluţionate într-un
termen foarte scurt, dovedindu-se disponibilitatea magistraţilor de integrare şi
asimilare a principiilor legislaţiei comunitare, precum şi implicarea în cooperarea
judiciară internaţională pentru care fac parte din reţea.
3.9. ASIGURAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA ACCESULUI LIBER LA JUSTIŢIE
Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public instituie
dreptul oricărei persoane de a solicita şi obţine de la autorităţile şi instituţiile
publice informaţii de interes public, autorităţilor şi instituţiilor publice revenindu-le
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
obligaţia de a asigura persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public
solicitate în scris sau verbal.
Ca o garanţie a asigurării acestui drept, la nivelul instanţei funcţionează
Biroul de Informare si Relaţii Publice, organizat în baza dispoziţiilor menţionate şi
ale art.77-81 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti,
sub coordonarea doamnei judecător Simona Petruţa Buzoianu, care îndeplineşte şi
rolul de purtător de cuvânt al instanţei.
Activitatea desfăşurată în cadrul acestui compartiment este cuprinsă în
Raportul de activitate pe anul 2009 al Biroului de Informare şi Relaţii Publice din
cadrul Curţii de Apel Ploieşti.
Aşa cum se evidenţiază în cuprinsul raportului, în cursul anului 2009 au
fost înregistrate la Biroul de Informare şi Relaţii Publice 75 solicitări de
informaţii de interes public, dintre care 34 solicitări au vizat relaţii privind
dosarele aflate pe rolul instanţei, 11 au fost solicitări de acreditare pentru
jurnalişti, iar 30 de solicitări au privit alte relaţii referitoare la activitatea Curţii.
Din totalul de 75 solicitări de informaţii de interes public, 73 de solicitări
au fost rezolvate favorabil, 2 solicitări fiind respinse întrucât nu se încadrau în
domeniul de aplicare al Legii nr. 544/2001.
Solicitările de informaţii de interes public au fost transmise Biroului de
Informare şi Relaţii Publice atât în format scris, în format electronic, cât şi prin
telefon sau fax.
Din totalul de 75 solicitări de informaţii de interes public, 17 solicitări au
fost adresate de persoane fizice, iar 58 solicitări au fost adresate de persoane
juridice.
Trebuie menţionat că, în cursul anului 2009, nu a fost înregistrată nicio
reclamaţie administrativă la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel
Ploieşti.
De asemenea, din cuprinsul Raportului de activitate al Biroului de Informare
şi Relaţii Publice rezultă că în cursul anului 2009 au fost înregistrate 188 petiţii,
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
dintre care 10 petiţii vizând eliberare acte, 6 petiţii prin care s-au solicitat copii din
dosare, 131 petiţii prin care s-a solicitat efectuarea de cercetări în dosare şi 41
petiţii privind alte solicitări. Din totalul de 188 de petiţii, 10 petiţii au fost clasate.
Petiţiile au fost transmise Biroului de Informare şi Relaţii Publice atât în
format scris, în format electronic, cât şi prin telefon sau fax.
Din totalul de 188 petiţii, 173 petiţii au fost adresate de persoane fizice, iar
15 petiţii au fost adresate de persoane juridice
Comparativ cu anul 2008, în cursul căruia la Biroul de Informare şi Relaţii
Publice al Curţii de Apel Ploieşti au fost înregistrate 49 de solicitări de informaţii
de interes public şi 165 de petiţii, se poate remarca o creştere sensibilă a numărului
de cereri adresate acestui compartiment al instanţei.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
3.10. ASIGURAREA TRANSPARENŢEI ACTIVITĂŢII INSTANŢEI, PROGRESELE REALIZATE ÎN ACEST DOMENIU
În baza Hotăririi nr. 365/17.05.2006 a Plenului C.S.M., s-au aprobat
termenii de referinţă ai Strategiei de comunicare publică şi PR pentru sistemul
judiciar, menţionîndu-se în acest document că unul din punctele cheie ale acestei
Strategii este reprezentat de transparenţa actului de justiţiei şi cultivarea abilităţilor
de comunicare.
Lipsa unei comunicări eficiente, corecte şi directe în interiorul sistemului
judiciar şi între sistemul judiciar şi societatea civilă sau instituţiile statului este una
dintre cele mai importante cauze ale lipsei de transparenţă a sistemului judiciar.
În ceea ce priveşte transparenţa actului de justiţie, trebuie menţionat că
sistemul de justiţie, ca şi oricare alt sistem funcţional din România, are reguli
proprii de activitate, instituite prin Regulamentul de Ordine Interioară al
Instanţelor Judecătoreşti şi Hotărîri ale C.S.M. Mai mult decât atât, actul de
justiţie reprezintă aplicarea unor norme reglementate de Codul Penal şi Codul
Civil, Codul de Procedură Penală şi Codul de Procedură Civilă, precum şi de
celelalte coduri în materie fiscală, administrativă, etc.
Ritmul tot mai alert al transformărilor sociale din ultimii ani a generat
un proces intens de profesionalizare a justiţiei, normele şi procedurile judiciare
devenind tot mai specializate şi mai complexe.
În acelaşi timp, acest proces generează o "ermetizare" a modului de
funcţionare a mecanismului judiciar pentru marea majoritate a cetăţenilor,
acestora fiindu-le tot mai dificil să-şi valorifice drepturile în procedurile
judiciare, atunci când nu beneficiază de asistenţă juridică calificată.
Or, principiul realizării binelui public, care guvernează statul de drept, face
inadmisibil ca justiţia să devină un mecanism abstract pentru cetăţean.
Creşterea gradului de transparenţă a procedurilor judiciare, astfel încât
acestea să fie pe deplin accesibile fiecărui cetăţean în parte, reprezintă o necesitate
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
a societăţii actuale, în vederea asigurării respectării principiului constituţional al
liberului acces la justiţie.
În cursul anului 2009 s-au asigurat condiţiile necesare pentru ca persoanele
interesate să se poată adresa instanţei, iar pe de altă parte au fost create mijloacele
pentru ca aceste persoane să obţină informaţii necesare pentru a-şi putea exercita
drepturile care le sunt recunoscute de lege şi, în anumite situaţii, chiar sprijinirea
exercitării acesteia.
În acest sens, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti funcţionează Biroul de
Informare si Relaţii Publice, care are program zilnic şi în cadrul căruia
funcţionează un judecător delegat, care îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvânt
al instanţei şi un funcţionar public care asigură efectuarea lucrărilor specifice.
Aceştia asigură, în condiţiile legii, accesul publicului la informaţiile de
interes public şi, de asemenea, dau răspuns la petiţiile şi cererile justiţiabililor.
De asemenea, în incinta instanţei au fost organizate puncte de informare -
documentare, care permit accesul justiţiabililor şi reprezentanţilor mass-media la
informaţii şi documente de interes public, la materiale informative referitoare la
activitatea de judecată cuprinzând elementele necesare pentru introducerea unei
cereri în justiţie, pentru susţinerea şi promovarea căilor de atac şi de asemenea, pe
pagina de internet a Curţii de Apel Ploieşti pot fi accesate informaţii de interes
public.
În vederea realizării accesului liber la justiţie, au fost instalate şi puse în
funcţiune patru infochioşcuri destinate uzului public, care permit accesul la
dosarele instanţei, respectiv la datele referitoare la stadiul soluţionării cauzei.
Reţeaua informatică, în speţă programul Ecris, permite realizarea accesului
la informaţiile din dosar ale justiţiabililor, fără a mai fi necesară deplasarea la
sediul instanţei.
De asemenea, tot în cursul anului 2009 a fost deschis accesul publicului larg
la hotărârile judecătoreşti, în mod gratuit şi integral, prin punerea în funcţiune a
programului informatic JURINDEX.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Indexul de jurisprudenţă, dezvoltat încă de la început ca o aplicaţie menită să
faciliteze accesul gratuit şi liber al profesioniştilor şi publicului larg la
jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, se constituie astfel într-un instrument care
contribuie la creşterea gradului de tranparenţă al activităţii judiciare.
Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată reprezintă
documente de interes public prin excelenţă, caracterul public al activităţii de
soluţionare a litigiilor de către instanţe având o importanţă majoră pentru
funcţionarea corectă a statului de drept.
De asemenea, punerea la dispoziţia publicului a tuturor documentelor
produse de sistemul judiciar în exercitarea procesului de înfăptuire a justiţiei
reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare.
Tot în vederea asigurării transparenţei activităţii instanţei, în cursul anului
2009 au fost transmise reprezentanţilor presei şi postate pe web site-ul Curţii de
Apel Ploieşti 12 comunicate de presă prin care au fost aduse la cunoştinţa
publicului acţiunile organizate de Curtea de Apel Ploieşti, hotărârile adoptate de
Adunarea Generală a judecătorilor din circumscripţia acestei instanţe referitoare la
protestul magistraţilor cu privire la conţinutul legii de salarizare unitară a
personalului plătit din fonduri bugetare, precum şi informarea mass-mediei şi a
justiţiabililor cu privire la aspectele discutate în cadrul conferinţei de presă
organizate la sediul C.S.M. cu tema „Colapsul instanţelor judecătoreşti”.
De asemenea, au fost transmise reprezentanţilor mass-media invitaţii de
presă pentru a participa la diferitele evenimente organizate de Curtea de Apel
Ploieşti.
În scopul restabilirii încrederii între cei care înfăptuiesc actul de justiţie,
beneficiarii acestuia şi societatea civilă, dar şi pentru a apropia justiţia de cetăţeni,
Curtea de Apel Ploieşti a organizat în cursul anului 2009 o serie de acţiuni ce s-au
constituit într-o bună oportunitate de a-şi face cunoscută activitatea, cu plusurile şi
minusurile ei şi un bun prilej pentru justiţiabili şi reprezentanţi mass-media de a
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
se informa asupra felului în care funcţionează organele judiciare şi a modului
cum se desfăşoară procedurile judiciare.
Acţiunile desfăşurate de Curtea de Apel Ploieşti în cursul anului 2009 au fost
următoarele:
14.04.2009 – Curtea de Apel Ploieşti a organizat acţiunea „O rază de
lumină tuturor copiilor!” cu ocazia Sărbătorilor Pascale, în urma căreia
copiii găzduiţi de Complexul de Servicii Comunitare – „Rază de Soare”
Băicoi au primit în dar cozonaci, dulciuri, hăinuţe, jucării şi un calculator,
cadouri donate de colectivul de magistraţi şi personalul Curţii de Apel
Ploieşti.
08.05.2009 – Curtea de Apel Ploieşti a organizat o manifestare prilejuită de
Ziua Europei, sărbătorită în fiecare an la 9 mai, invitând în acest sens un
grup de 14 elevi ai Liceului Pedagogic „Jean Monnet”, interesaţi în
cunoaşterea semnificaţiei acestei zile, precum şi a sistemului judiciar
românesc.
23.10.2009 – Curtea de Apel Ploieşti a organizat festivităţi prilejuite de Ziua
Europeană a Justiţiei Civile, eveniment destinat să permită cetăţenilor
Europei să înţeleagă mai bine funcţionarea concretă a propriilor sisteme
judiciare, avându-se în vedere în acest sens o acţiune de sensibilizare şi de
informare destinată publicului larg cu privire la drepturile de fiecare zi. Cu
această ocazie, conducerea Curţii de Apel Ploieşti a decis să invite la sediul
său un grup de 42 de elevi de la Liceul de Artă „Carmen Sylva”, precum şi
un grup de studenţi de la Universitatea George Bariţiu Braşov - Centrul de
Studii Ploieşti, interesaţi în cunoaşterea sistemului judiciar românesc, care să
participe la acest eveniment.
17.12.2009 – Curtea de Apel Ploieşti a organizat acţiunea „Moş Crăciun
există pentru toţi!” cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, în urma căreia sacul lui
Moş Crăciun a fost umplut generos cu hăinuţe, jucării, dulciuri şi cadouri
donate de colectivul de magistraţi şi personalul instanţei, copiilor din
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
cadrul Centrului de Servicii Comunitare „Sfânta Maria” - Vălenii de
Munte, judeţul Prahova.
Astfel, Curtea de Apel Ploieşti a manifestat un rol activ în sensul desfăşurării
unor acţiuni de sensibilizare şi de informare destinate publicului larg, având drept
scop creşterea gradului de transparenţă a activităţii instanţei.
3.11. PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
În scopul garantării şi protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, a fost
adoptată Legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, iar în temeiul acestui
act normativ Curtea de Apel Ploieşti este operator de date cu caracter personal.
În condiţiile în care instanţa prelucrează date cu caracter personal şi în
materie civilă întrucât în cauzele de acest gen se indică domiciliile justiţiabililor,
iar în anumite situaţii, în functie de specificul unor speţe, se menţionează datele de
stare civilă ale părţilor, profesia şi locul lor de muncă, ceea ce permite ca ele să fie
identificabile, notificarea întocmită sub acest aspect având ca scop "administrarea
justiţiei" fiind înregistrată sub nr.3120.
Numărul corespunzător înregistrării fiecărei notificări a fost menţionat pe
documentele aferente prelucrărilor de date efectuate în scopurile declarate,
prelucrări prin care datele cu caracter personal sunt colectate, stocate sau
dezvăluite.
În cursul anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele din circumscripţia
acesteia nu au fost confruntate cu exercitarea de către persoanele vizate a
drepturilor recunoscute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date,
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
dreptul de intervenţie, dreptul de opoziţie şi dreptul de informare şi nici nu s-au
înregistrat litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de acest act
normativ, drepturi încălcate în procedura prelucrării datelor cu caracter personal.
În vederea informării justiţiabililor, s-au afişat în locuri vizibile anunţuri cu
privire la calitatea instanţei de operator care prelucrează date cu caracter personal,
inclusiv a drepturilor prevăzute de această lege, respectiv dreptul de acces la date,
dreptul de opoziţie, dreptul de intervenţie şi dreptul de informare, realizându-se, de
asemenea, prezentarea dispoziţiilor actului normativ şi personalului din cadrul
instanţei.
Având în vedere evoluţiile legislative pe plan comunitar şi naţional, este
evident că se impune o armonizare a dispoziţiilor legale interne, astfel încât
asigurarea accesului la informaţiile de interes public să nu încalce principiul
protejării datelor personale care sunt incluse în documentele gestionate de
autorităţile şi instituţiile publice ce intră sub incidenţa Legii 677/2001.
Instanţa a luat act de decizia nr.60/2006 emisă de preşedintele Autorităţii
Naţionale de Supraveghere prin care s-au aprobat noi formulare de notificare,
procedându-se în consecinţa, prin înaintarea unei notificari simplificate.
În procesul aplicării Legii nr.677/2001 s-au înregistrat dificultăţi în privinţa
înţelegerii corecte a termenilor cu care aceasta operează şi a domeniului său de
aplicare, impunându-se, de aceea, distribuirea unor materiale informativ –
explicative, suplimentare celor existente pe website-ul autorităţii de supraveghere,
elaborarea unor ghiduri care să prevadă atribuţii specifice în vederea aplicării
corecte a legii, precum şi organizarea unor întâlniri, în scopul pregătirii
personalului responsabil cu monitorizarea aplicării legislaţiei privind protecţia
datelor cu caracter personal.
3.12. ASPECTE PRIVIND SITE-UL INSTANŢEI
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
STOCAREA DOCUMENTELOR ÎN FORMAT ELECTRONIC ŞI PARTICIPAREA LA PROGRAMUL JURINDEX
Aspecte privind site-ul Curţii de Apel Ploieşti
Web site-ul Curţii de Apel Ploieşti are următoarea structură:
1. Prezentare – cuprinde informaţii privind data înfiinţării instanţei,
sediul în care îşi desfăşoară activitatea, competenţa materială.
2. Organizare – cuprinde informaţii privind conducerea instanţei,
componenţa colegiului de conducere, precum şi date referitoare la structura
organizatorică a Curţii de Apel Ploieşti, cu indicarea compartimentelor instanţei şi
a componenţei acestora, respectiv se indică componenţa biroului de informare şi
relaţii publice, numele şi prenumele purtătorului de cuvânt al Curţii, componenţa
secţiilor, a compartimentului arhivă-registratură, personalul care îndeplineşte alte
atribuţii (psiholog, auditor, grefier-statistician), componenţa compartimentului
informatică juridică, documentare, a departamentului economico-financiar şi
administrativ şi audit intern, precum şi conducătorii auto.
3. Liste şedinţe – cuprinde planificarea şedinţelor de judecată
4. Dosare – asigură accesul publicului larg la informaţii referitoare la
dosarele aflate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti
5. Jurisprudenţă - aplicaţie menită să faciliteze accesul gratuit şi liber al
profesioniştilor şi publicului larg la hotărârile judecătoreşti pronunţate de această
instanţă
6. Informaţii statistice – asigură accesul justiţiabililor la Bilanţul Curţii
de Apel Ploieşti pentru anii 2005, 2006, 2007, 2008 precum şi la Raportul de
activitate referitor la Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de
interes public pentru anii 2007, 2008
7. Informaţii de interes public - asigură accesul justiţiabililor şi al
reprezentanţilor mass-media la următoarele informaţii: extras din Legea nr.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; comunicate de
presă; date de contact ale purtătorului de cuvânt al instanţei; modele de
cereri-tip pentru exercitarea dreptului prevăzut de Legea nr. 544/2001; taxe
judiciare de timbru (cuantum, nr. de cont şi codul fiscal al Curţii); taxe pentru
efectuarea de copii xerox (cuantum, nr. de cont şi codul fiscal al Curţii); plată
cauţiuni (nr. de cont); model citaţii; competenţa jurisdicţională a instanţelor
judecătoreşti române în materia dreptului internaţional privat, civil şi comercial;
programul de funcţionare al instanţei; compartimentele auxiliare ale instanţei –
atribuţii şi organigramă; ghiduri practice pentru jurnalişti şi justiţiabili; date privind
oragnizarea de concursuri; Bilanţul Curţii de Apel Ploieşti pentru anii 2005, 2006,
2007, 2008; Raportul de activitate referitor la Legea nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public pentru anii 2007, 2008; posturi vacante de
judecător; lista documentelor produse/gestionate de Curtea de Apel Ploieşti
conform Legii nr. 544/2001; declaraţii de interese judecători ai Curţii de Apel
Ploieşti; declaraţii date de judecătorii Curţii de Apel Ploieşti conform art. 5 alin (3)
din Legea nr. 303/2004 , date în anii 2007, 2008, 2009; informare mandat
european.
8. Alte informaţii – cuprinde decizii relevante ale Curţii de Apel Ploieşti
2006, 2007, 2008, 2009
9. Contact – sunt indicate coordonatele de contact ale instanţei, adresă,
numărul de telefon, numărul de fax, adresă de e-mail, numărul de telefon al
purtătorului de cuvânt al Curţii şi al consilierului de la Biroul de Informare şi
Relaţii Publice
10. Atlas judiciar – sunt indicate localităţile aflate în raza teritorială a
instanţelor judecătoreşti din circumscripţia Curţii şi codurile poştale aferente.
Aspecte privind stocarea documentelor în format electronic
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Tipurile de dosare şi documentele asociate ce urmează a fi scanate de către
instanţe în prima etapă a procesului de arhivare electronică a dosarelor
Se vor scana în toate materiile în principal documentele nou intrate, astfel:
cerere de chemare în judecata (cu completările şi precizările aferente); cerere
reconvenţională (cu completările şi precizările aferente); cerere de intervenţie (cu
completările şi precizările aferente); cerere de chemare în garanţie (cu completările
şi precizările aferente); întâmpinare (cu completările şi precizările aferente); note
de şedinţă; note de concluzii (concluzii scrise); declaraţiile de martori; expertizele;
cererile de apel/recurs;.
De asemenea în materia Insolvenţei se vor scana: cerere de deschidere a
procedurii insolvenţei; declaraţiile de creanţă; contestaţiile; actele lichidatorului
planul de reorganizare.
Toate documentele se scanează de îndată ce au fost primite, înainte de a fi
cusute la dosar, cât timp suportul de hârtie este intact.
Actele care au fost redactate de Instanţă şl inserate în ECRIS nu vor fi
scanate
Recomandări de implementare a Sistemelor de Arhivare Electronică
Documentelor (SAE HiStore)
I. Sistemul de arhivare va fi denumit în continuare SAE (Sistem de Arhivare
Electronică). SAE are ca scop crearea unei arhive electronice de documente,
instrument informatic care să permită eficientizarea muncii utilizatorilor acreditaţi
să aibă acces la documentele din arhiva electronică a instanţelor.
Întreţinerea SAE se realizează exclusiv de către membri ai personalului de
specialitate informatică din cadrul instanţei de judecată, care au atât atribuţiile
necesare, cât şi instruirea corespunzătoare. Componentele sistemului de arhivare:
Componentele majore ale sistemului sunt:
(a) Componenta hardware a SAE:
(a.1.) Echipamente de scanare a documentelor în format hârtie: scanner color
pentru hârtie imprimată pe ambele feţe format A3, A4, B5, etc. Rezultatul scanării
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
unui document îl constituie o imagine a acestuia, într-un format electronic
(recomandat de tip PDF), care nu permite modificarea conţinutului imaginii
documentului şi permite semnarea electronică a documentului cu un certificat
digital calificat sau necalificat.
(a.2.) Infrastructura IT de stocare de documente: servere, UPS-uri (surse
neîntreruptibile de putere pentru servere), echipamente de stocare externă şi discuri
UDO (disc de stocare magneto-optica).
(b) Componenta software a SAE: sisteme de operare, sisteme de gestiune a
bazei de date, modul central aplicaţie arhivare electronică, modul de captură,
indexare şi preluare în arhiva electronică a documentelor scanate sau existente
într-un format digital, modul căutare şi extragere documente din arhiva electronică
a instanţei de judecată.
Principalele funcţionalităţi ale sistemului de arhivare electronică sunt
următoarele:
Scanarea documentelor (transformarea unui document aflat pe suport de
hârtie într-un document în format electronic de tip PDF).
preluarea documentelor scanate de către aplicaţia de arhivare electronică şi
stocarea acestora în mod centralizat şi securizat. Modalitatea de
identificare şi adăugare a documentelor în baza de date se face în funcţie
de datele specifice prestabilite pentru fiecare tip de document în parte, de
exemplu: numărul dosarului, data documentului, emitentul, tipul de
document, etc. Documentele adăugate în baza de date pot fi disponibile în
diverse formate electronice: PDF, TXT, Word, etc. Există posibilitatea de a
extinde în viitor tipurile de documente adăugate în baza de date.
preluarea de documente din mediu nestructurat (hârtie, fişiere din Microsoft
Office, baze de date, XML, multimedia).
Clasificarea structurilor organizatorice, a utilizatorilor şi
documentelor/lucrărilor/dosarelor (acestea pot fi dosare de judecată din
instanţe sau documente cu caracter administrativ).
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Căutarea documentelor/lucrărilor/dosarelor în funcţie de criteriile de căutare
prestabilite.
Extragerea de documente din arhiva electronică, vizualizarea şi imprimarea
acestora.
Transferarea de documente/lucrări/dosare între arhivele electronice ale
instituţiilor sistemului judiciar.
Stocarea documentelor/lucrărilor/dosarelor şi gestionarea acestora cu
respectarea standardelor informatice în vigoare (inclusiv salvarea şi
restaurarea datelor).
Gestionarea utilizatorilor şi acordarea drepturilor de acces conform
politicilor de securitate stabilite de instanţa de judecată.
Toate acţiunile prin care un utilizator are acces la documentele electronice
stocate de SAE sunt monitorizate.
Accesul la un document electronic este acordat exclusiv prin intermediul
interfeţei de lucru a programelor SAE şi exclusiv persoanei care are drept de acces
la acel document.
Sistemul SAE permite utilizarea semnăturii electronice calificate, el fiind
implementat implicit cu utilizarea sistemului de semnare electronică necalificată.
Aceasta însemnă că utilizarea sistemului este personalizată, utilizatorii
răspunzând pentru acţiunile înregistrate de aplicaţie în jurnalele de operaţiuni.
Trebuie menţionat că, în ceea ce priveşte dosarele juridice (care sunt
înregistrate în sistemul ECRIS), arhivarea se poate realiza astfel:
A. Scanarea documentelor şi adăugarea altor tipuri de documente electronice
(audio, video) se realizează pe măsură ce documentele se ataşează la dosar –
constituie varianta de lucru cea mai indicată deoarece oferă o soluţie de
reconstituire a probelor în cazul în care acestea dispar de la dosar.
B. Scanarea documentelor se realizează după ce dosarul a fost soluţionat, dar
înainte de sigilarea acestuia.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
C. În cazul în care dosarul conţine şi dosare componente sigilate şi legate
trebuie a fi stabilite normele de lucru pentru procesele de desigilare şi apoi de
resigilare.
Scanarea acestor dosare se poate realiza la intrarea acestora în instanţă, pe
parcursul soluţionării sau după soluţionarea dosarului.
În vederea implementării sistemului de arhivare electronică la nivelul Curţii
de Apel Ploieşti şi al instanţelor arondate, departamentul IT din cadrul Curţii a luat
măsurile necesare în vederea instalării echipamentelor pentru sistemul de arhivare
electronică la sediul Curţii şi al fiecărei instanţe arondate, fiind instalată aplicaţia
software HISTORE de către reprezentantul societăţii desemnate de Ministerul
Justiţiei.
De asemenea, s-a realizat instruirea administratorilor aplicaţiei şi a
personalului desemnat de conducerile instanţelor.
Aspecte referitoare la participarea la programul JURINDEX
Programul JURINDEX - indexul de jurisprudenţă a fost dezvoltat încă
de la început ca o aplicaţie care să faciliteze accesul gratuit şi liber al
profesioniştilor şi publicului larg la jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti.
Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată reprezintă
documente de interes public prin excelenţă, caracterul public al activităţii de
soluţionare a litigiilor de către instanţe având o importanţă majoră pentru
funcţionarea corectă a statului de drept.
Punerea la dispoziţia publicului a tuturor documentelor produse de sistemul
judiciar în exercitarea procesului de înfăptuire a justiţiei reprezintă un instrument
fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare, care este un principiu de
baza al democraţiei.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Cetăţenii au dreptul să cunoască hotărârile pronunţate de o instanţă, astfel
încât sa nu rişte sa fie luaţi prin surprindere şi să-şi poată realiza drepturile în
instanţă în conformitate cu practica constanta a acesteia.
Accesul la hotărârile judecătoreşti trebuie sa fie integral, fără sa fie limitat
de instituirea unor criterii subiective de selectare a lor, cum ar fi noţiunea de
jurisprudenţă relevantă, şi fără să se intervină asupra formei originale a hotărârilor
judecătoreşti pronunţate de instanţe.
Eficienţa poate fi atinsă doar prin automatizarea procesului de publicare a
hotărârilor judecătoreşti şi depăşirea stadiului revolut de selectare, prelucrare şi
publicare manuală a acestora.
Tehnologia - Aplicaţia de jurisprudenţă JURINDEX este posibilă datorită
dezvoltării în premieră în cadrul Tribunalului Vrancea a unui program software
@Hotmod care permite anonimizarea complet automata a hotărârilor judecătoreşti.
Acest program, asupra căruia JURINDEX deţine drepturile exclusive de
exploatare, face posibil, în condiţii de deplină securitate şi confidenţialitate,
eliminarea total automatizată şi extrem de rapidă a tuturor datelor cu caracter
personal conţinute în hotărârile judecătoreşti.
Scopul acestui proiect este creşterea transparenţei sistemului judiciar prin
asigurarea accesului integral şi gratuit al publicului la jurisprudenţa instanţelor,
creşterea responsabilităţii sistemului judiciar şi, totodată, acesta se constituie într-
un mecanism in vederea unificării practicii judiciare şi creşterii gradului de
predictibilitate a acesteia.
Într-o primă etapă s-au publicat hotărârile judecătoreşti pronunţate de curţile
de apel în anii 2008-2009, urmând ca, pe viitor, pe măsura extinderii aplicaţiei, să
fie publicate hotărârile judecătoreşti pronunţate de toate instanţele judecătoreşti, pe
materii, obiecte şi stadii procesuale.
Aplicaţia informatică Ecris este implementată la nivelul tuturor instanţelor,
iar hotărârile pronunţate şi salvate în cadrul acesteia sunt stocate în bazele de date
aferente.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Prin punerea în practică a programului Jurindex se intenţionează procesarea
hotărârilor în vederea anonimizării prin intermediul programului HOTMOD şi
publicarea acestora pe un site public, la care va avea acces orice persoană
interesată.
Pentru realizarea în condiţii optime a proiectului, Curtea de Apel Ploieşti a
procedat în ceea ce priveşte operarea în cadrul aplicaţiei Ecris, respectiv: toate
documentele de tip hotărâre au fost salvate în programul ECRIS, indiferent dacă au
fost sau nu redactate direct în acesta, toate documentele de tip hotărâre au fost
închise la data când procesul de redactare s-a finalizat, întrucât numai aceste
documente vor fi selectate de programul Jurindex pentru publicare, s-a preocupat
de efectuarea tuturor menţiunilor în programul Ecris pentru dosarele confidenţiale,
conform legii (bifa de confidenţialitate), dat fiind că toate aceste documente vor fi
exceptate de la aducerea pe site-ui public.
Totodată, în cazul în care are loc schimbarea încadrării juridice, ulterior
înregistrării unui dosar, este necesar să fie modificat obiectul cauzei respective şi
în Ecris, pentru a se evita apariţia pe portal, în urma selectării unui anume obiect, a
unor hotărâri ce privesc în realitate speţe diferite.
În privinţa anonimizării poreclei în dosarele penale, sistemul ECRIS nu are o
zonă dedicată introducerii acesteia, ceea ce face dificilă anonimizarea automată a
acestei informaţii. In aceste condiţii, s-a impus introducerea informaţiei în
completarea prenumelui, în pagina Detalii părţi.
Pentru asigurarea posibilităţii efectuării unor căutări după componenţa
completului de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a luat măsuri pentru completarea
componenţa completului pentru fiecare şedinţă şi pentru fiecare dosar în parte.
În conformitate cu prevederile art. 3 lit. a) din Legea nr. 677/2001 pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera
circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă date
cu caracter personal - orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată
sau identificabilă. Aşa cum rezultă din dispoziţiile art 3 lit. b) din acelaşi act
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
normativ, dezvăluirea către terţi a datelor cu caracter personal constituie o
prelucrare a acestora.
Prin urmare, publicarea hotărârilor judecătoreşti, care conţin date cu caracter
personal, reprezintă o prelucrare a acestor date.
În aceste condiţii, în lipsa consimţământului persoanelor vizate, s-a impus
anonimizarea tuturor datelor cu caracter personal, referitoare la orice persoană
menţionată în cuprinsul hotărârii. Intră în această categorie datele privind: numele,
prenumele, porecla, adresele, datele şi locurile de naştere, codul numeric personal
şi ocupaţia.
Hotărârea nr. 308 din 5 martie 2009 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii prevede următoarele:
Art.2 - Anonimizarea datelor caracterizate ca personale, precum: numele,
prenumele, porecla, adresele, datele şi locurile de naştere, codul numeric personal
şi ocupaţia.
Art 3 - Publicarea numelor judecătorilor, numărului de dosar şi numărului
hotărârii.
Art. 4 - Stabilirea următoarelor obligaţii care revin instanţelor: salvarea
tuturor hotărârilor în aplicaţia ECRIS; închiderea tuturor hotărârilor pentru viitor;
bifarea butonului „confidenţial", atunci când legea prevede; modificarea obiectului
cauzei în ECRIS, în situaţia schimbării încadrării juridice; completarea prenumelor
părţilor, în pagina Detalii parte, cu informaţiile privind porecla, în dosarele penale;
completarea componenţei completului de judecată pentru fiecare dosar în parte, in
ECRIS; transmiterea bazei de date ECRIS, în integralitatea sa, precum şi a tuturor
hotărârilor, către echipa Jurindex, la solicitarea acesteia.
Art. 5 - Stabilirea următoarelor obligaţii care revin Consiliului Superior al
Magistraturii: dezvoltarea portalului JURINDEX pentru a răspunde mai bine
cerinţelor de căutare a informaţiilor şi îmbunătăţirea funcţiilor oferite publicului,
asigurarea infrastructurii hardware pentru stocarea hotărârilor şi pentru găzduirea
portalului JURINDEX prin asigurarea cu serverele necesare, precum şi prin
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
asigurarea cu instrumentele de indexare pentru căutare hotărâri după elemente din
conţinutul acestora, asigurarea service-ului şi a mentenanţei infrastructurii
hardware şi a portalului JURINDEX şi asigurarea vizibilităţii proiectului pe toată
perioada derulării lui, prin crearea şi susţinerea unei secţiuni dedicate pe pagina de
web a Consiliului şi promovarea serviciului JURINDEX - indexul jurisprudenţei
naţionale.
Art. 6 - Nu vor fi publicate hotărârile pronunţate în cauzele având
următoarele obiecte:
a) penal - trădarea (art. 155 Cp.), trădarea prin ajutarea inamicului (art. 156
Cp.), trădare prin transmitere de secrete (art. 157 Cp.), acţiunile duşmănoase contra
statului (art. 158 Cp.), spionajul (art. 159 Cp.), atentatul care pune în pericol
securitatea statului (art. 160 Cp.), atentatul contra unei colectivităţi (art. 161 Cp.),
subminarea puterii de stat (art. 162 Cp.), actele de diversiune (art. 163 Cp.),
subminarea economiei naţionale (art. 165 Cp.), propaganda în favoarea statului
totalitar (art. 166 Cp.), acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 1661 Cp.),
complotul (art. 167 Cp.), compromiterea unor interese de stat (art. 168 Cp.),
comunicarea de informaţii false (art 1681 Cp.), divulgarea secretului care
periclitează securitatea statului (art. 169 Cp.), nedenunţarea (art. 170 Cp.),
infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin (art. 171 Cp.), violul (art. 197
Cp.), actul sexual cu un minor (art. 198 Cp.), seducţia (art. 199 Cp.), perversiunea
sexuală (art. 201 Cp.), incestul (art. 203 Cp.), corupţia sexuală (art. 202 Cp.),
hărţuirea sexuală (art. 203' Cp.), contaminarea venerică şi
transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit (art. 309 Cp.), cerere privind
interceptări şi înregistrări audio-video (art. 911 şi următoarele C.p.p.), cerere
privind efectuarea de percheziţii (art. 100 şi următoarele C.p.p.), luarea măsurii
obligării la tratament medical (art. 113 Cp. şi art. 162 C.p.p.), luarea măsurii
internării medicale (art. 114 Cp. şi art. 162 C.p.p.), înlocuirea tratamentului
medical (art.431 C.p.p.), înlocuirea sau încetarea internării medicale (art.434
Cp.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 3091 Cp.), internarea medicala,
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
obligarea la tratament medical, rele tratamente aplicate minorului (art. 306 Cp.),
pornografie infantilă (art. 18 din Legea 678/2001), infracţiuni privind adopţia
(O.U.G 25/1997);
b) minori şi familie: adopţie, contestare paternitate, contestare/recunoaştere
paternitate, deschidere procedură adopţie, divorţ prin acord, divorţ, dezvăluirea
identităţii părinţilor fireşti, nulitate căsătorie, plasament, plasament de urgenţă,
prelungire încredinţare pentru adopţie, recunoaştere paternitate, revocare
încredinţare pentru adopţie, stabilire domiciliu minor, stabilire paternitate, tăgadă
paternitate;
c) civil - punere sub interdicţie;
d) proprietate intelectuală - brevete de invenţii.
3.13. ASPECTE PRIVIND CALITATEA MANAGEMENTULUI LA NIVELUL INSTANŢEI
Instanţa judecătorească se înfăţişează ca un tip special de organizaţie, în
care îşi desfăşoară activitatea magistraţii, în vederea realizării unor scopuri precis
determinate prin lege. Având în vedere că raţiunea existenţei oricărei organizaţii
rezidă în realizarea scopurilor sale, formalizate, dar conştiente, evident că şi
activitatea judiciară desfăşurată de magistraţi, ca activitate socială (umană), se
supune unor exigenţe legate de nevoia de previziune, planificare, organizare,
motivare şi control-reglare.
Faptul că, atât preşedintele cât şi vicepreşedintele instanţei, prin realizarea
funcţiilor manageriale, nu pot influenţa în mod direct activitatea proprie
judecătorului, întrucât aceasta din urmă se bazează în mod deosebit pe lege,
probă şi conştiinţă, ci numai colateral, respectiv sub aspect administrativ, nu este
de natură a contrazice nevoia unui management judiciar, ci dimpotrivă, pune în
evidenţă particularităţile acestuia, marcându-i specificitatea, inclusiv în planul
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
realizării funcţiilor manageriale. Acest lucru presupune proiectare şi realizarea
unui efort conjugat de echipă, materializat în corelarea activităţii de
management, atât între preşedinte şi vicepreşedinţi cât şi cu preşedinţii de secţie.
Cele trei legi cu privire la justiţie şi regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti creează cadrul adecvat pentru un management de echipă,
participativ, apt să asigure cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţii de
judecată şi de înfăptuire a actului de justiţie.
La nivelul Curţii de Apel Ploieşti, echipa managerială a fost formată în anul
2009 din Preşedinte numit în această funcţie pentru un al doilea mandat, în urma
promovării examenului pentru numire în funcţii de conducere, la data de 1 ianuarie
2010, cei doi Vicepreşedinţi, numiţi, în urma promovării aceluiaşi examen, la data
de 15 iulie 2009 şi respectiv 1 ianuarie 2010, în acest ultim caz fiind vorba de
exercitarea celui de-al doilea mandat. Din aceeaşi echipă managerială fac parte şi
Preşedinţii celor 4 Secţii ale instanţei, numiţi prin Hotărâre a Consiliului Superior
al Magistraturii, la propunerea Preşedintelui Curţii, în cursul anului 2009.
Activitatea tuturor celor şase membri ai echipei de conducere, din punct
de vedere al atribuţiilor manageriale, s-a raportat, în sfera iniţiativei, a punerii în
discuţie şi a luării deciziilor la obiectivele pe care preşedintele şi le propune în
actualul mandat individualizat la perspectivele propuse pentru 2010, dar şi la
limitele impuse de atribuţiile fiecărei funcţii, precum şi de statutul impus de lege
Colegiului de conducere al Curţii, dar şi Adunării Generale a judecătorilor.
În activitatea sa de organizare, coordonare şi control, fiecare manager,
indiferent de nivelul la care acţionează, a urmărit să acorde o atenţie deosebită
respectării normelor deontologice, ca factor de armonizare a acţiunilor de
ansamblu ale personalului instanţei, cu aşteptările publicului care vine în contact
cu actul de justiţie.
Întrucât managementul practicat în instanţele judecătoreşti prezintă aspecte
particulare, determinate de specificul activităţii sistemului justiţiei în contextul
general al reformării sistemului judiciar, activitatea managerială a oricărei
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
instanţe trebuie să fie orientată către îndeplinirea cu precădere a două obiective:
creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea imaginii instanţei.
În vederea îndeplinirii acestor obiective, pentru a da eficienţă sporită
managementului instanţei, ţinând cont de caracteristicile fiecărei funcţii în parte,
toţi reprezentanţii echipei de conducere, şi-au propus atât pentru anul 2009, cât şi
pentru 2010, urmărirea unor direcţii prioritare de acţiune constând în: mai buna
organizare a activităţii instanţei, creşterea gradului de transparenţă a actului
de justiţie, asigurarea transparenţei actului de conducere.
La începutul anului, prin ordinul de serviciu dat de preşedinte, cu
aprobarea colegiului de conducere, s-au dispus măsuri organizatorice, cu privire
la componenţa secţiilor şi a completelor specializate, desemnarea şi delegarea
judecătorilor care urmează să îndeplinească şi alte atribuţii în afara activităţii de
judecată, repartizarea personalului auxiliar de specialitate în cadrul
compartimentelor instanţei.
De asemenea, prin măsurile luate s-a asigurat formarea profesională
continuă a judecatorilor, atat în sistem centralizat, cât şi descentralizat, dând
posibilitatea acestora să participe la toate acţiunile pe aceasta temă.
S-a continuat şi în anul 2009 luarea măsurilor pentru asigurarea unei
practici judiciare unitare, organizându-se întâlniri periodice pentru discutarea
problemelor controversate de practica judiciară şi de exprimarea unor puncte de
vedere motivate.
De asemenea, în cursul anului 2009, activitatea managerială a instanţei a
urmaăit şi pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate, în
vederea creşterii calităţii actului de justiţie, prin îndeplinirea corespunzător şi în
termen a lucrărilor încredinţate.
În acest scop, la nivelul instanţei au fost organizate seminarii de prelucrare
a temelor cuprinse în programul de pregătire profesională, şedinţe de aprofundare
a dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară şi a normelor Codului
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Deontologic, s-au comunicat personalului auxiliar de specialitate actele normative
cu incidenţă în activitatea de judecată.
Pe de alta parte, conducerea instanţei s-a preocupat de asigurarea
participării la seminariile de pregătire organizate la Nivelul Şcolii Naţionale de
Grefieri, conform programului anual aprobat de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Din perspectivă managerială, obiectivele echipei de conducere au fost în
cursul anului 2009 realizate în cea mai mare parte.
La aceasta a contribuit, pe lângă eforturile personale ale reprezentanţilor
conducerii şi magistraţii instanţei care au dat dovadă de interes şi profesionalism în
pregătirea şi participarea la întâlnirile profesionale şi au fost receptivi la toate
problemele secţiei, încercând şi găsind soluţii pentru rezolvarea acestora.
Aceasta întrucât, măsurilor adoptate de către conducere s-a răspuns
printr-o atitudine proactivă, colectivul Curţii, judecători şi personal auxiliar,
acceptând şi cooperând pentru crearea unei reţele de comunicare
informaţională, de natură a stabiliza şi consolida obiectivele iniţiale şi
îndeplinite în totalitate până la finele anului 2009.
3.14. EVALUAREA ŞI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A PERSONALULUI INSTANŢEI
În luna martie 2009, s-a finalizat procesul de evaluare a activităţii
profesionale a judecătorilor Curţii de Apel Ploieşti efectuat pentru perioada 2005 -
2007, toţi cei 48 de judecători îndeplinind criteriile şi indicatorii de evaluare
prevăzuţi de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, cu
modificările şi completările ulterioare, de aprobare a Regulamentului privind
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, obţinând calificativul ,,foarte
bine”.
Totodată, în luna martie 2009, s-a finalizat şi procesul de evaluare a
activităţii profesionale a judecătorilor ce compun cele 3 comisii de evaluare din
cadrul Tribunalelor Prahova, Buzău şi Dâmboviţa, aflate în raza de activitate a
Curţii de Apel Ploieşti.
În prezent, se află în curs de finalizare activitatea de evaluare a judecătorilor
din cadrul Curţii de Apel Ploieşti şi a judecătorilor ce compun cele 3 comisii de
evaluare din cele 3 tribunale, aflate în raza de activitate a Curţii de Apel Ploieşti,
pentru anul 2008.
Din activitatea de evaluare efectuată până în prezent, rezultă că se impune
perfecţionarea pregătirii profesionale a judecătorilor, individual şi prin participarea
la seminarii organizate în ţară şi la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, în cadrul formării
profesionale continue, pe studierea şi valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a
Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, precum şi a
recursurilor în interesul legii date de Î.C.C.J. şi deciziile Curţii Constituţionale.
Evaluarea personalului auxiliar de specialitate este reglementată de Legea
nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
Aceste dispoziţii legale se coroborează cu prevederile Hotărârii Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 818/2008 prin care au fost aprobate modelele
orientative ale fişelor de evaluare a activităţii profesionale a personalului auxiliar
de specialitate.
Pentru anul 2009, procesul de evaluare a personalului auxiliar de specialitate
este în derulare.
Preocuparea pentru însuşirea aprofundată a cunoştinţelor de drept, i-a
determinat pe cea mai mare parte a grefierilor să urmeze cursurile unor facultăţi de
profil sau chiar masterate de specialitate.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Nevoia de pregătire continuă a grefierilor va răspunde întocmai programului
ambiţios reprezentat de proiectul “grefierul principal”, care, într-un viitor nu foarte
îndepărtat, va prelua o parte din atribuţiile judecătorilor.
Din păcate, pe parcursul anului 2009, s-au constatat o serie de
disfuncţionalităţi în activitatea personalului auxiliar de specialitate şi, în temeiul
dispoziţiilor legale incidente în materie, la nivelul instanţelor judecătoreşti din
circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, au fost aplicate 9 sancţiuni disciplinare, fiind
dispuse, în acelaşi timp, măsuri pentru remedierea acestora.
În ceea ce priveşte domeniul evaluării funcţionarilor publici, acesta este
reglementat de Hotărârea Guvernului României nr. 611/2008 pentru aprobarea
normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu
modificările şi completările ulterioare, iar dispoziţiile referitoare la răspunderea
disciplinară a acestora se regăsesc în Legea nr. 188/1999, privind Statutul
funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.
Personalul contractual este evaluat conform dispoziţiilor Legii nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a
indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, iar
răspunderea lor disciplinară este reglementată de Legea nr. 53/2003 referitor la
Codul Muncii.
Procesul de evaluare a acestor categorii de personal este în curs de finalizare.
Nici pentru funcţionarii publici şi nici pentru personalul contractual, în
cursul anului 2009, nu s-au aplicat sancţiuni disciplinare, aceştia îndeplinindu-şi
corespunzător atribuţiile de serviciu.
3.15. CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, PRECUM ŞI VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE
ŞI MĂSURILE DE REMEDIERE A ACESTORA
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Vulnerabilităţile cele mai relevante sub aspectul analizei calitative a
activităţii judecătorilor sunt îndeosebi legate de durata rezonabilă de soluţionare a
cauzelor, influenţată de situaţiile de tergiversare a dosarelor, datorate, în principal,
conduitei procesuale necorespunzătoare a părţilor şi avocaţilor, constând în: cereri
nejustificate şi repetate de amânare; lipsa nejustificată a apărătorului la termenul de
judecată; formularea de cereri de recuzare neîntemeiate; lipsa părţilor de la
judecată, fără a se cere judecata în lipsă. Printre vulnerabilităţi, se pot de asemenea
menţiona aglomerarea magistraţilor cu sarcini auxiliare, lipsa unor spaţii adecvate,
pierderea într-un anumit sens a respectului pentru judecătorul ,,de scaun”, toate
fiind pe deplin remediabile, odată cu progresul sistemului judiciar în ansamblul
său.
Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi fost asigurată magistraţilor
posibilitatea absolvirii unor cursuri de informatică ca şi a unor cursuri de limbi
străine încă din anul 2007, influenţele managementului general al instanţei
reflectându-se astfel în creşterea calităţii actului de justiţie.
Eficienţa şi responsabilizarea pe de o parte, precum şi deprinderea
abilităţilor de management al dosarelor pe de alta, constituie preocuparea esenţială
pentru perioada următoare, în condiţiile în care judecătorul trebuie să aibă
permanent controlul propriu asupra volumului de dosare, a evoluţiei acestora, a
motivelor de amânare şi a măsurilor pe care le dispune în vederea finalizării
judecăţii.
Repartizarea aleatorie a dosarelor, cunoaşterea şi utilizarea curentă de către
judecători a sistemului informatic sunt deosebit de importante pentru că asigură
monitorizarea întregii proceduri judiciare, de la termenele de judecată acordate,
la motivele de amânare şi apoi la elaborarea hotărârii şi expedierea corespondenţei
şi a procedurilor dispuse în dosar.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În plus, crearea unui sistem informatizat de lucru în reţea între judecătorii
secţiei, între judecători şi grefieri, precum şi posibilitatea corespondenţei on-line
asigură comunicarea rapidă şi eficientă în modulul judecător/grefier sau între
diverse structuri ale sistemului judiciar, fiind utilizată în cadrul instanţei ca
principal mijloc lucru şi de comunicare.
Preşedintele de secţie trebuie să supravegheze în mod permanent
respectarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor, înregistrarea
lor în ordinea sosirii la instanţă, aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic
şi urmărirea zilnică a listării cauzelor repartizate.
De asemenea, în conformitate cu atribuţia stabilită de art.26 lit. h din
Regulament, preşedintele de secţie trebuie să urmărească situaţiile în care nu se
aplică repartizarea aleatorie şi a dispoziţiilor privind soluţionarea incidentelor
procedurale, a situaţiilor de transpunere a unei cauze între secţii ori de recalificare
a căilor de atac, etc., drept garanţii pentru respectarea principiilor imparţialităţii şi
transparenţei în realizarea actului de justiţie.
Una din principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român
în general, cu incidenţă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei,
este practica judiciară neunitară.
Pentru remedierea acestei situaţii şi pentru asigurarea securităţii raporturilor
juridice, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, este
necesară: îmbunătăţirea accesului judecătorilor la jurisprudenţă şi Monitorul
Oficial, la baza de date şi publicarea on-line a jurisprudenţei relevante a instanţei
supreme, a celei de contencios constituţional naţional şi european precum şi a
Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene; dezlegarea unitară a problemelor de
drept de instanţa supremă prin recursuri în interesul legii.
Pe această linie, Comisia de unificare a practicii judiciare – înfiinţată prin
hotărârea Plenului C.S.M. nr.116/2008, centralizează şi discută problemele de
drept şi de aplicare neunitară a legii care se prezintă şi analizează la întâlnirile
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
organizate la nivelul secţiei – lunar ori trimestrial - la întâlnirile cu judecătorii din
teritoriu.
Scopul unei jurisprudenţe unitare îl constituie previzibilitatea soluţiilor şi
adaptarea permanentă la necesităţile concrete rezultate din fluctuaţia continuă a
legislaţiei.
Motivarea personală şi nevoia de pregătire individuală trebuie stimulate, atât
în privinţa judecătorilor, cât şi a grefierilor prin îmbunătăţirea accesului lor la
legislaţie, jurisprudenţă şi literatură juridică, pentru a determina actualizarea
cunoştinţelor cu privire la legislaţia naţională aflată în permanentă schimbare, dar
şi cu privire la modalităţile de aplicare în practică a prevederilor legale, la nivel
naţional şi comunitar
Principalele obiective avute în vedere de catre preşedintele Secţiei civile şi
pentru cauze cu minori şi de familie pentru anul 2009, se referă la: unificarea
practicii judiciare, soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, perfecţionarea
profesională. O parte din acestea au fost atinse în anul 2009
Astfel, în ceea ce priveşte activitatea de unificare a practicii judiciare
principalele obiective au constat în: informarea permanentă a judecătorilor secţiei
cu privire la problemele de drept care au primit o nerezolvare unitară în practică;
organizarea de întâlniri profesionale la nivelul secţiei pentru dezbaterea
respectivelor probleme şi găsirea de soluţii în vederea armonizării practicii
judiciare; invitarea la întâlnirile de practică neunitară a unui reprezentant al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi pentru proprietate intelectuală; o
permanentă legătură cu instanţele arondate în vederea realizării unui practici
unitare pe diferite probleme de drept; facilitarea unor întâlniri între tribunalele
pentru realizarea unei practici unitare în acele materii în care acestea sunt instanţe
de casaţie; prezentarea permanentă a jurisprudenţei CEDO în ceea ce priveşte
condamnările, pentru pronunţarea de către instanţe a unor hotărâri contradictorii pe
acelaşi probleme de drept.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Cu privire la perfecţionarea profesională a judecătorilor, principalele direcţii
au avut în vedere: fixarea unor teme de învăţământ profesional cu prealabila
consultare a judecătorilor, dintre cele cu aplicabilitate practică frecventă, atât în
domeniul dreptului substanţial, cât şi în domeniul dreptului procedural, precum şi
din jurisprudenţa CEDO şi CJCE; întocmirea de lucrări pe una sau mai multe
dintre temele propuse şi aprobate de judecătorii secţiei; organizarea de mese
rotunde cu magistraţii secţiilor civile ale tribunalelor şi judecătoriilor, dar şi cu
magistraţi de la Înalta Curte în vederea realizării unui schimb de experienţă;
întocmirea unor referate către compartimentul financiar contabil în vederea
obţinerii fondurilor necesare pentru efectuarea unor abonamente la reviste de
specialitate – Dreptul, Pandectele Române, Buletinul Casaţiei, precum şi
achiziţionării unor monografii şi tratate de drept, având în vedere că nu se mai
decontează cărţile de specialitate ale magistraţilor; sesizarea vicepreşedintelui
instanţei în vederea asigurării permanente a accesului la Monitorul Oficial;
sesizarea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel în vederea iniţierii procedurii
de promovare a unor recursuri în interesul legii în caz de neaplicare unitară a legii.
Legat de soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil principalele
obiective au constat în: organizarea de întâlniri profesionale cu reprezentanţii
instituţiilor publice implicate în înfăptuirea actului de justiţie, cu experţii şi
interpreţii judiciari, în vederea cunoaşterii reciproce a greutăţilor întâmpinate
pentru contribuirea la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi căutării mijloacelor şi
modalităţilor de înlăturare a dificultăţilor apărute; sprijinirea judecătorilor secţiei
în vederea aplicării amenzilor judiciare pentru abuz de drept în cazul introducerii
cu rea-credinţă a cererilor de chemare în judecată sau a formulării unor cereri de
recuzare vădit nefondate, precum şi în vederea sancţionării conducătorilor
instituţiilor publice, a experţilor, a martorilor şi a altor participanţi la proces, în
cazul în care din cauza acestora se întârzie cursul judecăţii; organizarea unor
întâlniri profesionale cu avocaţii în vederea conştientizării acestora cu privire la
importanţă aplicării O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar;
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
prezentarea permanentă a jurisprudenţei cu privire la respectarea termenului
rezonabil de soluţionare a cauzelor; gestionarea corespunzătoare a dosarelor vechi
şi dispunerea tuturor măsurilor necesare în vederea soluţionării acestora..
Multe din obiectivele propuse, în special cele privind dotarea cu publicaţii
de specialitate, participarea la întâlnirile trimestriale a unor reprezentaţi ai Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, organizarea
de întâlniri cu reprezentanţii celorlalte bresele care acţionează în domeniul justiţiei
sau a altor organisme care au legătură într-un fel sau altul cu activitatea de
judecată, nu s-au putut realiza din cauze lipsei de mijloace materiale.
Printre principalele progrese în activitatea Secţiei civile şi pentru cauze cu
minori şi de familie din cadrul Curţii de Apel Ploieşti menţionăm: scăderea
ponderii atacabilităţii hotărârilor, cu atât mai mult cu cât s-a înregistrat o creştere a
numărului dosarelor de apel, precum şi un indice de casare scăzut. De asemenea,
se observă un număr relativ mare de cauze de apel soluţionate într-un interval de 0
– 6 luni.
Sub aspectul vulnerabilităţilor, cea mai mare problemă rămâne cea legată de
administrarea probelor cu expertize tehnice de specialitate în faza de apel. În
vederea remedierii acesteia, principala măsură este aceea a organizării, sub
coordonarea vicepreşedintelui a unor întâlniri cu corpul experţilor tehnici judiciari,
pentru a se face cunoscute dificultăţile întâmpinate de ambele părţi şi a se
îmbunătăţi activitatea de expertiză judiciară.
La nivelul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, creşterii
cantitative a volumului de activitate îi este complementară accentuarea laturii
calitative a activităţii, deşi în mod natural numărul sporit de dosare pe şedinţă
(care a fost în medie, până la preluarea funcţiei, de 60-70 dosare/şedinţă, iar
actualmente a scăzut la circa 35 - 40 dosare/şedinţă), precum şi nivelul mare de
încărcare/judecător, duce la tendinţa diminuării calităţii actului de justiţie.
Astfel, volumul de activitate al Secţiei pentru Conflicte de Muncă şi
Asigurări Sociale a înregistrat o puternică creştere încă de la începutul anului
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
2008, în comparaţie cu anul 2007 (232%). În anul 2007 au fost înregistrate 1170
dosare, iar în anul 2008 - 2715 dosare. Activitatea secţiei a urmat o creştere
progresivă şi în anul 2009.
Situaţia dosarelor nou intrate în semestrul I 2009 faţă de semestrul I 2008
indică o continuare a procesului de creştere a volumului de activitate cu peste 100
de cauze la această secţie.
Indicele de operativitate pentru aceeaşi perioadă de referinţă a înregistrat de
asemenea o creştere semnificativă, în condiţiile în care, la toate celelalte 3 Secţii
ale Curţii, operativitatea de soluţionare a cauzelor era în scădere, cum rezultă din
indicatorii statistici prezentaţi.
Încărcătura medie pe judecător la data de 31 august 2009 la Secţia pentru
Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale era cel puţin dublă faţă de Secţia
comercială şi de contencios administrativ şi fiscal şi respectiv triplă faţă Secţiile
civilă şi penală ale Curţii.
Toate datele prezentate relevau, din punct de vedere cantitativ, o creştere
progresivă şi semnificativă a activităţii Secţiei pentru Conflicte de Muncă şi
Asigurări Sociale şi care a generat preocuparea conducerii Curţii de Apel de a găsi
soluţii pentru echilibrarea relativă a încărcăturii şi repartizarea cât de cât judicioasă
şi echitabilă a cauzelor între judecătorii instanţei.
În acest sens, în primul semestru al anului 2009, două complete de recurs
aparţinând Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal şi-au
exprimat acordul de a soluţiona litigii de muncă şi asigurări sociale, însă numai
până la data de 1 iunie 2009, aşa încât întreaga activitate judiciară ulterioară a
secţiei a fost desfăşurată exclusiv de cei 9 judecători care compun 3 complete fixe
de recurs.
De aceea, începând cu luna mai 2009, odată cu preluarea, prin delegare, a
funcţiei, constatând că, în circumstanţele date, creşterea îngrijorătoare a nivelului
de încărcare/judecător presupune o mobilizare fără precedent şi o motivare
exemplară, noul preşedinte de secţie, a hotărât, în exercitarea atribuţiei prevăzute
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
de art. 26 lit.b din Regulament, în acord cu colectivul de judecători ai secţiei, ca pe
perioada vacanţei judecătoreşti să se continue judecata în toate dosarele cu
complete de vacanţă.
De asemenea, s-au stabilit complete de judecată fixe şi zile fixe de şedinţă,
pentru a gestiona cât mai eficient săptămâna de lucru, în condiţiile în care
preşedintele secţiei este programat la fel ca şi ceilalţi judecători, în 4 şedinţe de
judecată pe lună (câte o şedinţă/săptămânal). Instabilitatea completelor de judecată
şi programarea judecătorilor în şedinţe de judecată aproape zilnic diminuează
randamentul şi reduce eficacitatea celorlalte atribuţii judiciare.
Alte măsuri la nivelul aceleaşi secţii privesc degrevarea judecătorilor de
sarcini non-judiciare, repartizarea în module judecători/grefieri astfel încât cele
3 complete fixe de judecată să aibă alocaţi câte 3 grefieri, măsura luată fiind
justificată pentru îmbunătăţirea gestionării dosarelor fiecărui complet de judecată,
operativitate în soluţionare şi eficienţă în redactare, reducerea duratei procedurilor,
elaborarea proiectelor pentru unele hotărâri de o complexitate mai redusă de către
grefierii cu studii superioare.
În esenţă, aceste măsuri au avut drept scop folosirea eficientă a timpului de
muncă şi creează pentru judecători posibilitatea de a optimiza activitatea
personalului auxiliar şi controlul acesteia.
Având în vedere că, din analiza indicatorilor statistici de la finele anului
2009, atât situaţia volumului de activitate, cât şi cea a încărcăturii medii pe
judecător şi respectiv grefier, plasează Secţia de Conflicte de Muncă şi Asigurări
Sociale pe aceeaşi primă poziţie între celelalte secţii ale Curţii, măsurile şi
obiectivele pe care propuse şi îndeplinite deja vor fi continuate şi amplificate în
anul 2010 de către preşedintele secţiei, cu scopul unic de a gestiona printr-un
management eficient şi util, activitatea Secţiei.
Preşedintele Secţiei Comerciale şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a
organizat activitatea administrativ-judiciară a secţiei, având următoarele obiective:
asigurarea bunei desfăşurări a activităţii de judecată a secţiei, repartizarea
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
judecătorilor în mod echilibrat în şedinţe de judecată, şi planificarea
corespunzătoare a acestora, cu asigurarea unui grad aproximativ egal de
complexitate totală a dosarelor repartizate la primul termen de judecată, pentru toţi
judecătorii secţiei, unificarea practicii judiciare prin organizarea întâlnirilor lunare
de practică neunitară, a întâlnirilor trimestriale, discutarea soluţiilor de principiu
pentru unificarea practicii, comunicate de Secţia de Contencios Administrativ şi
Fiscal a Î.C.C.J., discutarea practicii instanţei de control judiciar, organizarea
studiului profesional al judecătorilor, în mod prioritar pentru cunoaşterea
principiilor dreptului comunitar şi a legislaţiei comunitare, a jurisprudenţei Curţii
Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie.
În anul 2009 au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte echilibrarea
volumului de activitate pentru fiecare judecător, asigurarea unei practici judiciare
unitare, cunoaşterea principiilor dreptului comunitar şi a legislaţiei comunitare, a
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei Curţii
Europene de Justiţie.
Din datele statistice aferente anului 2008, au rezultat diferenţe semnificative
între judecători în ceea ce priveşte numărul şedinţelor de judecată, numărul
dosarelor la primul termen de judecată, complexitatea totală a dosarelor repartizate,
motive pentru care s-a impus, pentru anul 2009, echilibrarea volumului de
activitate de judecată, prin repartizarea echilibrată a judecătorilor în şedinţe de
judecată şi planificarea corespunzătoare a acestora.
Problemele de drept nou apărute şi de practică neunitară au fost soluţionate
în şedinţele secţiei, cu opinia majoritară a judecătorilor, neexistând în principiu
soluţii contradictorii la nivelul secţiei şi în raport cu practica instanţei de recurs.
Volumul de activitate în anul 2009, înregistrat de Secţia Comercială şi de
Contencios Administrativ şi Fiscal, a crescut cu 6,47%, comparativ cu anul 2008,
iar pe fondul creşterii volumului de activitate, operativitatea de soluţionare a
scăzut, de la 89,27 %, în anul 2008, la 88.39 % în anul 2009.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În concordanţă cu dispoziţiile art. 26 şi următoarele din Regulament,
principalele obiective stabilite în „Planul propriu de management pe anul 2009”,
vizează învăţământul profesional al judecătorilor Secţiei Penale şi pentru cauze
cu minori şi de familie, activitatea administrativ-judiciară şi buna desfăşurare a
activităţii de judecată a secţiei, dar şi activitatea de unificare a practicii judiciare la
nivelul secţiei.
În scopul îmbunătăţirii activităţii secţiei, au fost luate măsuri de organizare
şi propunere către Colegiul de Conducere, constituirea completelor de judecată
precum şi a completelor specializate, urmărind asigurarea continuităţii acestora.
Un punct important al planului de management a fost elaborarea Buletinului
jurisprudenţei secţiei.
În vederea repartizării aleatorii a cauzelor, au fost emise decizii care să
contribuie la respectarea dispoziţiilor Regulamentului cu referire la repartizarea
cauzelor în sistem informatic prin programul ECRIS.
Obiectivele stabilite în planul propriu de management pe anul 2009 au fost
îndeplinite în totalitate.
În anul 2009, în activitatea Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de
familie, s-au înregistrat progrese evidente în asimilarea şi aplicarea în practică a
jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, urmare asigurării directe
a accesului magistraţilor la internet, la site-urile instituţiilor publice româneşti, dar
şi comunitare, precum şi prin elaborarea de către Institutul Naţional al
Magistraturii a unor manuale şi culegeri cu cele mai importante decizii pronunţate
de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, distribuite, de asemenea, gratuit,
fiecărui judecător sau a manualului de cooperare judiciară internaţională în materie
penală. În acelaşi timp, trebuie precizat că în anul 2009, coeficientul de
operativitate la Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost de
90,56%, cu mult superior anului precedent, când s-a înregistrat operativitate de
87,58%.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Cel mai important progres ar fi însă o mentalitate nouă, integrată în
realităţile Uniunii Europene, conştientizarea responsabilităţilor şi omogenitatea
colectivului, obţinută prin respectul reciproc al magistraţilor.
CAPITOLUL IV
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
GESTIONAREA RESURSELOR
4.1. RESURSELE UMANE AFLATE LA DISPOZIŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2009
4.1.1. SITUAŢIA JUDECĂTORILOR
Potrivit schemei de funcţiuni şi personal aprobată de Consiliul Superior al
Magistraturii, la începutul anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti a avut un număr de
52 posturi de judecători aprobate şi finanţate, toate fiind ocupate.
La data de 15.02.2009 a promovat de la Curtea de Apel Ploieşti la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie doamna judecător David Maria.
La data de 01.04.2009 a promovat de la Tribunalul Prahova la Curtea de
Apel Ploieşti doamna judecător Dumitru Violeta.
La data de 28.04.2009 au promovat de la Tribunalul Prahova la Curtea de
Apel Ploieşti domnii judecători Crăciunoiu Lucian şi Lazăr Elena Simona.
La data de 28.04.2009 s-au pensionat domnii judecători Bobincă Alexandru,
Anghel Ştefana şi Giurgiu Afrodita.
La data de 13.05.2009 s-a pensionat doamna judecător Costea Şubert
Floarea.
La nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti, în anul 2008,
schemele de funcţiuni prevedeau 317 posturi de judecător, fiind ocupate numai 280
de posturi. Se remarcă instanţele din raza Tribunalului Prahova cu un număr de 20
posturi de judecător vacante, Tribunalul Dâmboviţa cu un număr de 10 posturi
vacante şi Tribunalul Buzău cu un număr de 7 posturi vacante. Trebuie menţionată
şi existenţa unui număr de 13 judecători stagiari, dintre care 7 în raza Tribunalului
Prahova, 3 în raza Tribunalului Buzău şi 3 în raza Tribunalului Dâmboviţa.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
La nivelul Curţii de Apel Ploieşti au fost formulate 60 de cereri de transfer,
din care numai 9 au fost aprobate de către Consiliul Superior al Magistraturii, 12
cereri de detaşare, aprobate fiind numai 2 cereri.
De asemenea, au fost acordate avize consultative favorabile unui număr de 4
judecători stagiari, în vederea susţinerii examenului de capacitate.
4.1.2. SITUAŢIA GREFIERILOR ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL AUXILIAR
Corpul personalului auxiliar de specialitate şi conex al Curţii de Apel
Ploiesti a fost compus, în anul 2009, dintr-un număr de 65 de posturi ocupate din
totalul de 69 prevăzute în schemă, fiind vacant un post de grefier. Dintre acestea, 2
grefiere au fost, în cursul anului 2009, în concediul pentru creşterea copilului,
având contractul de muncă suspendat. Din totalul de 9 posturi de funcţionari publici
prevăzute în schemă, unul a fost vacant - un consilier inginer constructor.
În ce priveşte personalul auxiliar de specialitate şi conex, schema de
personal prevedea, în anul 2009, 580 de posturi, ocupate fiind numai 535 posturi.
Personalul specific serviciilor de probaţiune cuprinde 27 de posturi
prevăzute în statul de funcţii, ocupate fiind, în fapt, doar 23 de posturi.
Statul de funcţii prevede şi 37 de posturi de funcţionari publici, ocupate
fiind 33 de posturi, precum şi 43 de posturi de personal contractual, 42 de astfel de
posturi fiind ocupate.
Prin urmare, din totalul de 1012 posturi prevazute în statul de funcţii privind
instanţele din raza curţii, sunt ocupate 921 de posturi, 91 de posturi fiind vacante
(37 de posturi de judecator, 45 de posturi personal auxiliar de specialitate, 4 posturi
personal specific activităţii de probaţiune, 4 posturi funcţionari publici şi 1 post de
personal contractual).
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
De asemenea, în anul 2009, a fost repartizat instanţelor din raza Curţii de
Apel Ploieşti un număr de 11 grefieri absolvenţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri,
dintre care unul la Judecătoria Pucioasa, unul la Judecătoria Buzău, 3 la Tribunalul
Prahova, 5 la Judecătoria Ploiesti şi 1 grefier la Judecătoria Câmpina.
Au fost emise şi 9 decizii de sancţionare, 6 cu reducerea salariului şi 3 cazuri
– avertisment.
Prin prisma celor aratate, este evidentă necesitatea adaptării schemelor de
personal la volumul de activitate specific fiecărei instanţe, prin raportare la un
volum optim de muncă pe fiecare judecător, dar şi la dezideratul constituirii
modulului judecător-grefier, astfel încât, la nivelul fiecarei instanţe, numărul de
posturi de grefier să fie cel puţin egal cu cel al judecătorilor.
Trebuie menţionat şi faptul că anumite posturi prevăzute în schema de
personal, cum ar fi două posturi de consilier – inginer constructor, vacante de o
perioada foarte lungă de timp, condiţiile de vechime cerute la angajare, dar şi
nivelul scăzut al salarizării acestor posturi făcându-le extrem de neatractive pe piaţa
forţei de muncă.
4.2. RESURSELE MATERIALE AFLATE LA DISPOZIŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2009
Datorită constrângerilor bugetare impuse de contextul macroeconomic al
anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti, în calitate de ordonator secundar de credite,
s-a confruntat cu o situaţie deosebit de dificilă din punct de vedere al alocaţiei
bugetare şi al deschiderilor lunare de credite.
Capitolul 61.01 „Ordine publică şi siguranţă naţională”
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Bugetul alocat iniţial, în anul 2009, a fost de 73,47% faţă de bugetul de care
a beneficiat Curtea de Apel Ploieşti în anul 2008, respectiv 72.942 mii lei faţă de
99.275 mii lei.
Urmare rectificărilor bugetare pozitive, alocaţia finală a anului 2009 a fost
de 78.140 mii lei , respectiv 78,71% faţă de bugetul anului 2008.
Bugetul final al anului 2009 pentru Curtea de Apel Ploieşti în cuantum de
78.140 mii lei, prezintă următoarea structură:
Titlul 10 - cheltuieli de personal – 65.236 mii lei
Titlul 20 – bunuri şi servicii – 10.096 mii lei
Titlul 51 - transferuri acţiuni de sanatate – 9 mii lei
Titlul 55 - transferuri programe PHARE – 15 mii lei
Titlul 71 - cheltuieli capital – 2.784 mii lei
Creditele bugetare au fost consumate potrivit destinaţiei aprobate.
Structura cheltuielilor din buget pe destinaţii se prezintă astfel:
cheltuieli de personal – 83,48 %
cheltuieli materiale şi servicii – 12.92 %
transferuri actiuni de sanatate – 0,01 %
transferuri programe PHARE – 0,01 %
cheltuieli capital – 3.56 %
Cheltuieli de personal
În anul 2009, din creditele alocate pentru cheltuieli de personal s-au achitat
drepturile salariale ale personalului Curţii de Apel Ploieşti şi instanţelor arondate,
respectiv Tribunalul Prahova, Tribunalul Buzău şi Tribunalul Dâmboviţa,
indemnizaţii de delegare, alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă,
alocaţii pentru locuinţe privind magistraţii şi personalul auxiliar, care nu deţin
locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea,
decontare medicamente, transportul în limita a 6 călătorii pentru magistraţi,
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
transportul în concediu de odihnă pentru personalul auxiliar de specialitate şi
conex.
De menţionat faptul că în anul 2009 nu s-au alocat credite pentru acordarea
salariului de merit; acordarea primelor lunare constituite în limita a 2% din fondul
de salarii prevăzut în bugetul de venituri; achitarea diferenţelor salariale rezultate
din hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile şi punerea în executare a
titlurilor executorii.
Cheltuieli materiale şi servicii
Asigurarea resurselor financiare la nivelul nevoilor este condiţia primordială
pentru reuşita reformei sistemului judiciar, care reprezintă o prioritate în cadrul
procesului de reformă instituţională din România
Problemele financiare cu care s-a confruntat întregul sistem judiciar din
România în anul 2009 au afectat grav funcţionarea instanţelor judecătoreşti din
circumscriptia Curţii de Apel Ploieşti, cu precădere în prima parte a anului, când a
existat riscul blocării activităţii.
Prin eforturi susţinute şi înţelegere din partea tuturor salariaţilor au fost
depăşite aceste momente şi instanţele şi-au continuat, cu greu, activitatea, Curtea
de Apel Ploieşti reuşind să asigure desfăşurarea atât a activităţii proprii, cât şi a
instantelor judecătoreşti arondate.
Creditele alocate la „Cheltuieli materiale şi servicii” au fost in cuantum de
9.940 mii lei, respectiv 12,75% din total credite alocate la acest capitol. Acestea au
fost utilizate pentru:
achitarea consumurilor privind utilităţile: energie electrică, gaze, apă,
energie termică;
achiziţionare de rechizite, imprimate, registre, materiale consumabile,
copiatoare, calculatoare, imprimante (tonere), carburanţi, plată
servicii curăţenie, actualizare bază legislaţie;
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
transmiterea actelor de procedură: citaţii şi comunicări,
corespondenţă ;
obiecte de inventar;
deplasări;
pregătire profesională magistraţi – cursuri limba engleză (cursuri
începute la Tribunalul Prahova în anul 2008 şi finalizate în 2009)
abonamente la publicaţii juridice pentru anul 2010
plata chiriei spaţiilor în care funcţionează Curtea de Apel Aparat
Propriu, Tribunalul Prahova - Secţia Contencios Administrativ II din
cadrul Tribunalului Prahova şi Judecătoria Vălenii de Munte şi
Tribunalul Buzau – Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare
Socială a Infractorilor;
onorarii avocaţi;
ajutor public judiciar;
expertize medico – legale dispuse de instanţă a fi achitate din
fondurile tribunalului, traduceri şi plată interpreţi;
plata serviciilor de pază pentru obiectivul de investiţii Palatul de
Justiţie Prahova.
Transferuri – acţiuni de sănătate
Prin fila de buget a anului 2009, s-au alocat fonduri pentru acţiuni de
sănătate, pentru plata analizelor restante din anul 2008. Salariaţii instanţelor
judecătoreşti beneficiază de efectuarea controlului periodic anual, conform
prevederilor din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti
aprobat prin Hotărârea nr. 387/22.09.2005 a Consiliului Superior al Magistraturii şi
Ordinului nr. 508/2002 al Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ordinului
nr. 933/2002 al Ministrului Sănătăţii şi Familiei.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Cheltuieli de capital
În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, în anul 2009 s-au alocat prin fila
de buget suma de 2.784 mii lei, s-au deschis credite in cuantum de 2.750 mii lei,
din care s-a achitat suma de 2.750 mii lei, astfel:
Tribunalul Prahova - 908 mii lei:
- plăţi restante din anul 2007 la societăţile de construcţii şi firma de
consultanţă – dirigenţie obiectiv de investiţii Palatul de Justiţie Prahova –
843.122 lei
- inventariere lucrări instalaţii expert tehnic Stroe Vasile – 5.216 lei
- consultanţă – dirigenţie S.C. IVEC CONS Târgovişte – 15.470 lei
- proiectare şi lucrări de execuţie, înlocuire tâmplărie exterioară
Judecătoria Sinaia – 43.579 lei
Referitor la obiectivul de investiţii Palatul de Justiţie Prahova, întrucât nu s-
au finalizat problemele litigioase din anul 2008, ca urmare a declanşării procedurii
falimentului antreprenorului general S.C. Construcţii CORECO S.R.L. Ploieşti,
în acest an lucrările de execuţie au stagnat.
Întrucât antreprenorul general şi o parte dintre subantreprenorii care au
participat la execuţia obiectivului de investiţii nu au dat curs solicitării
Tribunalului Prahova, privind întocmirea procesului-verbal de predare-primire a
obiectivului şi a documentelor pe baza cărora se întocmeşte cartea tehnică a
construcţiei, s-a dispus întocmirea documentaţiei privind inventarierea stadiilor
fizice executate la 312.12.2007 de către experţi tehnici de specialitate construcţii şi
instalaţii.
Tema de proiectare pentru actualizarea proiectului tehnic întocmit în anul
1995 pentru realizarea obiectivului de investiţii Palatul de Justiţie Prahova a fost
discutată în data de 08.12.2009, în şedinţa Consiliului Tehnico Economic din
cadrul Ministerului Justiţiei şi, întrucât s-a schimbat numărul de beneficiari ai
viitoarei clădiri, s-a solicitat Tribunalului Prahova întocmirea unei note de
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
fundamentare care să fie supusă avizării ordonatorului secundar de credite şi
aprobării ordonatorului principal de credite.
Tribunalul Prahova a procedat la întocmirea notei de fundamentare care a
fost aprobată de ordonatorul principal de credite şi transmisă cu adresa nr.
139061/3/29.12.2009.
În paralel, s-au efectuat demersurile pentru întocmirea referatului privind
recepţia structurii de rezistenţă a obiectivului de investiţii Palatul de Justiţie
Prahova de către proiectantul lucrării S.C.Consproiect S.A. Ploieşti.
Având în vedere prelungirea perioadei de întrerupere a lucrărilor de
execuţie, s-a dispus întocmirea de către proiectanţii de specialitate a proiectelor
tehnice necesare execuţiei lucrărilor de conservare, pentru protejarea fondului
construit până la 31.12.2007.
De menţionat faptul că, de la data întreruperii lucrărilor, respectiv
31.12.2007, Tribunalul Prahova a asigurat, în limita diponibilităţilor şi cu forţe
proprii, protejarea zonelor expuse degradării.
Tribunalul Prahova a procedat şi la asigurarea pazei obiectivului de
investiţii, prin încheierea de contract cu o firmă specializată selectată în urma
procedurii de achiziţie, conform prevederilor legale.
În anul 2009, ordonatorul principal de credite a aprobat propunerea
Tribunalului Prahova privind execuţia lucrărilor de înlocuire a tâmplăriei
exterioare la clădirea în care funcţionează Judecătoria Sinaia şi a repartizat
fondurile necesare prin fila de buget.
După finalizarea procedurilor de achiziţie, conform prevederilor legale în
vigoare, s-au contractat lucrările şi în luna decembrie 2009 s-a finalizat execuţia
acestora.
Tribunalul Buzau – 38 mii lei
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
S-au achizitionat un cazan şi un arzător pentru centrala termică de la
Râmnicu Sărat în valoare de 30.000 lei şi un program legislativ informatizat pentru
Tribunalul Buzău şi instanţele circumscrise acestuia, în valoare de 8.000 lei.
Tribunalul Dâmboviţa – 1.804 mii lei
În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, în anul 2009 s-au alocat prin fila
de buget suma de 1.804 mii lei, s-au deschis credite de 1.804 mii lei, din care s-a
achitat suma de 1.804 mii lei, pentru:
- plăţi restante din anul 2008 la constructor pentru obiectiv de investiţii
Tribunalul Dâmboviţa – 930.157 lei
- lucrări instalaţii de desfumare pentru obiectivul de investiţii Tribunalul
Dâmboviţa – 823.843 lei
- procurat pentru noul sediu 6 covoare, 315 mp mocheta, 4 imprimante,
4 fax – uri si 9 podumuri procuror.
Întrucât antreprenorul general S.C. Dâmboviţa Construcţii a finalizat în
decembrie lucrările de la subsolul Tribunalului, recepţia la terminarea lucrărilor a
obiectivului de investiţii se va efectua în anul 2010.
Lucrarile de „Reparaţie capitală, extindere şi amenajare pentru Judecătoria
Târgovişte” au fost prinse în bugetul pe 2009 numai cu studiu de prefezabilitate,
dar la prima rectificare bugetară suma a fost preluată pentru datoriile la investiţii
pentru 2008, lucrările urmând a se efectua cu forţe proprii (după ocuparea postului
de inginer constructor şi cu sprijinul personalului din cadrul serviciului Investiţii
din Ministerul Justiţiei).
Tema de proiectare pentru lucrarile de „Reparaţie capitală, extindere şi
amenajare la Judecătoria Târgovişte” este propusă în proiectul de buget pe 2010.
Capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”
La acest capitol, s-au alocat fonduri în cuantum de 32 mii lei pentru
Tribunalul Buzău pentru efectuarea următoarelor plăţi:
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
- compensaţiei financiare în cuantum de 29 mii lei, conform art. 33 al. 2 din
Legea nr. 211/2004 dispusă prin sentinţa civilă nr. 70/27.10.2009 în dosarul
nr. 4138/114/2009
- 2 mii lei pentru efectuarea unei expertize contabile dispusă de instanţă în
dosarul nr. 3471/200/2009.
Capitolul 68.01 „Asigurări şi asistenţă socială”
57.01.01 „Asigurări sociale” s-au alocat fonduri în cuantum de 7 mii lei pentru
Tribunalul Prahova – Legea nr. 51/1993 – în vederea efectuării lunare a plăţilor
către domnul judecător Damian Nicolae.
57.02.01 „Ajutoare sociale în numerar” – s-au alocat fonduri în cuantum de
1.887 mii lei pentru acordarea gratificaţiei de pensionare magistraţilor şi
personalului auxiliar din cadrul instanţelor arondate Curţii de Apel Ploieşti.
În concluzie, în anul 2009, Curtea de Apel Ploieşti, prin intermediul
Departamentului economico-financiar şi administrativ, a reuşit îndeplinirea
obiectivelor, cu respectarea disciplinei financiare a normelor legale în vigoare,
privind cheltuirea mijloacelor băneşti şi gestionarea bunurilor materiale:
calculul şi plata drepturilor băneşti prevăzute de lege pentru
personalul instanţelor judecătoreşti: salarii, diferenţe salariale,
cheltuieli de deplasare, avansuri spre decontare, transport, chirii,
medicamente;
asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în condiţii optime a
activităţii din cadrul instantei;
organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii financiare şi de gestiune,
potrivit dispozitiilor legale;
repartizarea filelor de buget şi a creditelor deschise, pe articole şi
alineate, pentru toate instanţele din circumscripţia Curţii de Apel,
urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
CAPITOLUL V
RAPORTUL DINTRE CURTEA DE APEL PLOIEŞTI ŞI INSTANŢELE ARONDATE ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI
ORGANISME
5.1. RAPORTURILE CU CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII ŞI MINISTERUL JUSTIŢIEI
Importanţa exceptională a creării unui sistem judiciar independent,
imparţial, transparent şi eficient este subliniată de Uniunea Europeană, alături de
respectul faţă de drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului.
În acest sens, s-a realizat actuala strategie a sistemului judiciar susţinută prin
cele trei legi organice cheie: Legea de organizare judiciară nr. 304/2004, Legea
privind statutul magistratilor nr. 303/2004 şi Legea privind Consiliul Superior al
Magistraturii nr. 317/2004.
Un rol important în reforma sistemului judiciar îl are Consiliul Superior al
Magistraturii, care prin activitatea sa are menirea să garanteze independenţa
justiţiei, să apere judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă
atingere independenţei sau imparţialităţii acesteia, în înfăptuirea justiţiei ori să
creeze suspiciuni cu privire la acestea.
Astfel, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, arătăm că în cursul anului 2009
raporturile de colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost directe,
având în vedere solicitările făcute de către această instituţie, dar şi dinspre Curtea
de Apel Ploieşti către Consiliul Superior al Magistraturii.
Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii au avut ca obiect şi
întocmirea actelor de inspecţie judiciară, urmare a sesizărilor făcute de justiţiabili
cu privire la conduita judecătorilor şi modul de soluţionare a cauzelor.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Aceste solicitări ale Serviciului Inspecţiei judiciare pentru judecători din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost soluţionate de către judecătorii
desemnaţi să întocmească astfel de lucrări, conform art.10 lit.g din Regulamentul
de Ordine interioară a instanţelor, iar materialele realizate au prezentat în mod
obiectiv şi realist situaţiile constatate.
Tot în cadrul acestor raporturi se înscriu şi materialele întocmite privind
starea justiţiei în cadrul cărora în mod amplu a fost prezentată analiza calitativă a
funcţionării sistemului judiciar, influenţa modificărilor legislative operate, evoluţia
practicii judiciare, comunicarea între instanţe dar şi alocarea resurselor umane.
Prin intermediul inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii
au fost efectuate o serie de verificări cu privire la modul de repartizare aleatorie a
cauzelor în sistem informatizat, situaţia dosarelor mai vechi de 6 luni, recurs, fond
şi apel, un an, redactarea în termen a dosarelor, managementul instanţelor şi
activitatea compartimentelor auxiliare.
Materialul întocmit de către judecătorii inspectori au prezentat cauzele
obiective şi subiective de tergiversare a dosarelor, iar în concluzie au prezentat
propuneri pentru eliminarea motivelor de amânare nejustificată a cauzelor,
respectiv: completarea numărului de posturi vacante şi suplimentarea posturilor în
raport de volumul de activitate, reorganizarea instituţiei experţilor tehnici,
actualizarea periodică a listelor de experţi aflate la dispoziţia instanţelor,
monitorizarea specială a dosarelor mai vechi de un an.
Trimestrial, s-a realizat comunicarea numărului de cauze nou înregistrate a
cauzelor aflate pe rol şi a perioadei de când se află în sistem, pentru fiecare
judecător/complet.
În ceea ce priveşte raporturile între Consiliul Superior al Magistraturii şi
celelalte instanţe din raza Curţii de Apel Ploieşti, menţionăm că acestea nu au fost
directe, ci s-au derulat prin intermediul Curţii de Apel Ploieşti.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
De menţionat că nu au existat situaţii de întârzieri sau de necomunicare a
datelor solicitate din teritoriu, chiar şi atunci când termenele stabilite erau exagerat
de scurte.
Menţionăm în acelaşi timp şi faptul ca în anul 2009 a crescut considerabil
numărul şi complexitatea solicitărilor de acest fel, justificat poate de contextul în
care s-a desfasurat activitatea (continuarea reformării sistemului judiciar în anul de
aderare la Uniunea Europeană), îngreunând uneori activitatea managerială, dar şi a
judecătorilor implicaţi în rezolvarea acestor probleme.
Alături de Consiliul Superior al Magistraturii, un rol important în reforma
sistemului judiciar îl are şi Ministerul Justiţiei, care prin activitatea sa are menirea
de a asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.
În anul 2009, raporturile cu Ministerul Justiţiei au avut ca obiect, în
principal, gestionarea bugetului Curţii de Apel Ploieşti şi a instanţelor din
circumscripţia acesteia, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de
credite.
Raporturile cu Ministerul Justiţiei au avut ca obiect şi necesitatea unor
intervenţii legislative cu impact asupra funcţionării sistemului judiciar, judecătorii
din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti contribuind cu propuneri de adoptare a
unor acte normative sau de modificare şi completare a celor existente.
Este o realitate faptul că una dintre principalele cauze de tergiversare a
soluţionării dosarelor o constituie neefectuarea expertizelor judiciare în termenele
procedurale şi în condiţii de calitate. O atare situaţie a determinat judecătorii, în
cele mai multe cazuri, să apeleze la dispoziţiile legale ce conferă posibilitatea
amendării expertului, în contextul unor profunde nemulţumiri ale justiţiabililor.
În mod evident, este necesară intervenţia Ministerului Justiţiei pentru a crea
un cadru legislativ coerent care să reglementeze activitatea corpului de experţi
judiciari, atribuţiile şi răspunderea acestora pentru calitatea lucrărilor efectuate,
corelativ cu organizarea unor concursuri de recrutare în cadrul acestui corp
profesional a unor persoane calificate, cu o bună competenţă profesională şi cu
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
retragerea calităţii de expert acelor persoane ce nu răspund exigenţelor acestei
categorii profesionale.
5.2. RAPORTURILE CU PARCHETUL ŞI ORGANELE DE POLIŢIE
În cursul anului 2009 a existat o bună colaborare cu Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Ploieşti pe baza principiilor de respect reciproc, astfel încât s-a
realizat o colaborare eficientă în vederea aplicării corecte a legii.
S-a remarcat preocuparea parchetelor ca sesizarea instanţelor de judecată cu
dosare având ca obiect luarea măsurilor preventive să se realizeze cu respectarea
termenelor scurte prevăzute de lege, astfel încât să fie asigurate drepturile
învinuitului ori inculpatului, dar şi posibilitatea apărătorilor de a studia dosarele.
Totodată, organele de poliţie au fost cele care au executat o parte din
mandatele de aducere emise de judecătorii instanţei, precum şi mandatele de
executare a pedepsei închisorii, iar atunci când au aparut disfunctionalităţi în
colaborarea dintre instituţiile noastre ele au fost rezolvate la nivelul conducerilor,
întotdeauna existând disponibilitatea necesară pentru găsirea celor mai eficiente
modalităţi de soluţionare.
5.3. RAPORTURILE CU MASS-MEDIA
Imaginea unei instituţii sau a unei persoane publice depinde nu doar de
calitatea serviciilor publice pe care le asigură, ci şi de capacitatea lor de a-şi
comunica funcţia şi rolul în societate.
Sistemul judiciar trebuie să accepte critica în mod public din partea presei,
care, ca observator din afara sistemului, poate semnala în mod obiectiv
disfuncţionalităţile şi să contribuie astfel la eliminarea lor şi în manieră
constructivă, la îmbunătăţirea actului de justiţie al cărui beneficiar este cetăţeanul.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Acest deziderat se concretizează prin punerea în valoare a unor contacte
reale şi constructive între instanţe şi jurnalişti, fiind esenţiale buna înţelegere şi
respectul reciproc pentru cunoaşterea şi împlinirea rolului fiecăruia dintre cele
două sisteme.
Există o strânsă legătură între justiţie şi mass-media, presa nefiind adversara
ci partenerul serviciului public care este justiţia unui stat democratic.
Scopul nostru nu este contracararea întrebărilor şi comentariilor presei, ci
comunicarea cu opinia publică prin intermediul mijloacelor mass-media,
prezentând astfel spre exterior, printr-o atitudine proactivă iar nu reactivă,
activitatea justiţiei în ansamblul elementelor sale cele mai relevante, cele mai
solicitate, interesante şi actuale subiecte pe o temă dată, trezind interesul opiniei
publice pentru modul în care se înfăptuieşte actul de justiţie dar şi rigorile, limitele
şi principiile cărora acesta i se supune.
Neînţelegerea de către ziarişti a restricţiilor de comunicare impuse de
principiul prezumţiei de nevinovăţie, dreptul persoanei la imagine şi respectarea
vieţii private ori pentru a se evita „soluţionarea" cauzelor prin mijloacele
mass-media înainte ca justiţia să ia o hotărâre definitivă, dar şi lipsa unei prese
juridice, specializate, se confundă deseori cu lipsa de transparenţă.
Într-un sistem democratic modern, cetăţenii ar trebui să înţeleagă activitatea
sistemului judiciar şi mecanismele sale de funcţionare, de aceea, unul dintre
obiectivele cu termen scurt va fi îmbunătăţirea transparenţei sistemului judiciar şi
explicarea funcţiilor acestuia.
În cele mai multe situaţii, judecătorii ori reprezentanţii sistemului judiciar nu
se pot adresa publicului în afara sălilor de judecată.
Mesajul juridic transmis prin intermediul administrării justiţiei este adesea
interpretat negativ şi criticat datorită frustrărilor şi dezamăgirii încercate de cei
cărora actul de justiţie nu le-a dat satisfacţie.
În mod frecvent, mesajul nu este perceput corect, fiind pervertit într-un
instrument de contestare a integrităţii şi competenţei profesionale a magistraţilor.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
În aceste condiţii, facilitarea înţelegerii şi explicării mesajului juridic privind
diferite chestiuni şi proceduri juridice precum şi importanţa transparenţei activităţii
Curţii, ar trebui îndeplinită cu responsabilitate şi profesionalism de Biroul de
Informare si Relaţii Publice, în principal prin purtătorul de cuvânt.
Purtătorilor de cuvânt ai instanţelor le revine un rol esenţial în menţinerea
unei legături strânse cu presa şi în reflectarea, în media, a unei imagini corecte a
actului de justiţie înfăptuit.
În cursul anului 2009, Curtea de Apel Ploieşti a manifestat deschidere spre
reprezentanţii mass-media, fiind organizate, prin intermediul purtatorului de cuvânt
al instanţei, conferinţe ori comunicate de presa, în cadrul cărora au fost dezbătute
probleme care interesau comunitatea la un moment dat.
De altfel, astfel cum reiese din registrele gestionate de Biroul de Informare
şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Ploieşti, din totalul de 75 de solicitări de
informaţii de interes public, 41 de solicitări au fost formulate de jurnalişti, dintre
acestea 11 fiind cereri de acreditare, restul de 30 de solicitări vizând relaţii
referitoare la cauze aflate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti şi al instanţelor arondate
sau alte aspecte legate de activitatea Curţii de Apel Ploieşti, toate aceste solicitări
fiind soluţionate favorabil.
Nu este mai puţin adevărat, însă, că au existat şi situaţii în care presa a
relatat într-un mod denaturat realitatea, fără ca la nivelul instanţelor din
circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti să existe o reacţie evidentă de restabilire a
adevărului, prin intermediul unui drept la replică.
Dacă, la nivel naţional, vizibilitatea mediatică a instanţelor din raza Curţii de
Apel Ploieşti nu a avut un impact negativ asupra imaginii instanţelor, în schimb
mass-media locală a reflectat uneori o imagine negativă a activităţii instanţelor.
Cauzele unei asemenea stări le constituie, pe de o parte, o comunicare ineficientă
între instanţe şi reprezentanţii presei, iar pe de altă parte, lipsa de reacţie sau reacţia
întârziată a unor purtători de cuvânt de la instanţe.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Reacţia adecvată pentru îmbunătăţirea corectitudinii relatărilor privind
activitatea instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti şi dosarele pe care
le soluţionează nu este aceea de reducere sau interzicere a accesului opiniei publice
şi reprezentanţilor mass-media la informaţiile privind anumite dosare şi
procedurile judecătoreşti care au permis luarea unor măsuri ori justificarea unor
anume soluţii, ci dimpotrivă, modificarea atitudinii legate de raporturile cu
publicul, mass-media şi reprezentanţii societăţii civile, transformând confruntarea,
uneori făţisă, în cooperare şi colaborare.
Acest obiectiv se poate realiza prin furnizarea rapidă, activă şi diversificată
de informaţii sub formă de interviuri, chiar şi telefonice, ori comunicate de presă
difuzate inclusiv prin fax ori e-mail, declaraţii de presă care să reflecte şi explice în
termeni accesibili procedurile judiciare aplicate care nu fac obiect al cerinţelor
legale de confidenţialitate.
Organizarea de întâlniri periodice (de exemplu lunar) cu jurnaliştii este de
natură a-i familiariza cu termenii juridici şi procedurile specifice. Corespondenţii
din mass-media şi ziariştii, nefiind de formaţie jurişti, nu înţeleg întotdeauna
informaţiile puse la dispoziţie şi aleg să le interpreteze în maniera adecvată
interesului instituţiei pe care o reprezintă.
Constrângerile şi cerinţele impuse pentru respectarea interesului părţilor,
vieţii lor private şi dreptului la imagine, contravin uneori nevoii de informare
rapidă, corectă şi completă pe probleme de interes public, fiind necesară stabilirea
unor reguli privind etapele procesuale parcurse şi în special prezumţia de
nevinovăţie.
În cursul anului 2009, elaborarea unor materiale pentru orientarea şi
pregătirea reprezentanţilor mass-media, a avut scopul de la înlesni înţelegerea şi
abilitatea de a relata corect despre activitatea Curţii de Apel Ploieşti şi despre
detaliile tehnice ale speţelor prezentate.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
5.4. RAPORTURILE CU JUSTIŢIABILII
Curtea de Apel Ploieşti, ca parte integrantă a sistemului judiciar, trebuie să-
şi îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de
justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil.
Deschiderea către justiţiabil trebuie să pornească, în mod necesar, de la
cunoaşterea profilului psihologic al celor care apelează la serviciul instanţelor. În
acest sens, trebuie avut în vedere faptul că dobândesc calitatea de « justiţiabil »
persoane cu un grad diferit de instruire, în general şi cu un grad diferit de
cunoaştere a legii, în special.
Regulile proprii ce reglementează funcţionarea sistemului de justiţie şi
aplicarea normelor legale nu sunt cunoscute publicului, fiecare cetăţean care vine
în contact cu legea sau trebuie să apeleze la aceasta se informează de la surse
neoficiale, (avocaţi), în special datorită lipsei mijloacelor financiare sau de la alte
persoane ,,capabile să dea sfaturi înţelepte".Acesta este principalul motiv pentru
care, atunci cînd li se resping acţiunile sau plîngerile depuse la organele de poliţie
nu primesc soluţia dorită de persoana vătămată, aceste persoane acuză sistemul de
justiţie de proastă funcţionare şi incompetenţă.
O soluţie în vederea rezolvării acestei situaţii ar fi popularizarea în sistemul
de învăţămînt, spre exemplu, (sau prin intermediul mass-media-radio, televiziune -
în sensul iniţierii unor emisiuni cu tematică juridică) a unor reguli de drept pe care
trebuie să le cunoască orice persoană, atunci cînd doreşte să apeleze la sistemul de
justiţie sau comportamentul persoanelor atunci cînd li se solicită ajutorul de către
organele abilitate.
De asemenea, pentru o eficientă comunicare cu publicul, trebuie realizată o
pregătire a purtătorilor ce cuvânt ai instanţelor prin intermediul seminariilor,
seminarii la care să participe specialişti din domeniul comunicării, ai jurnalismului,
ai relaţiilor publice şi care să instruiască purtătorii de cuvânt în toate laturile
practice ale acestei funcţii (atitudine, gestică, abilităţi de comunicare,ş.a.).
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
De asemenea, pentru a dezvolta o bună colaborare a instanţelor cu
justiţiabilul necultivat juridic, a apărut ca deosebit de utilă publicarea unor ghiduri
ale justiţiabilului şi afişarea regulilor de conduită în cadrul instanţei de judecată.
Facilitarea accesului la justiţie poate îmbrăca forma redactării unor modele
de cereri de chemare în judecată, de declarare a căilor de atac. Mai mult, practica
instanţelor într-o anumită problemă de drept poate fi adusă la cunoştinţa
justiţiabililor prin publicarea acesteia pe web site-ul instanţelor.
În cursul anului 2009, atât Curtea de Apel Ploieşti cât şi instanţele din
circumscripţia acesteia au postat pe paginile de web din portalul instanţelor de
judecată date despre organizarea administrativă a instanţelor, datele de contact,
listele de şedinţă, situaţia dosarelor aflate pe rol, jurisprudenţa relevantă, informaţii
de interes public şi alte informaţii apreciate ca utile justiţiabililor.
Pentru garantarea accesului la informaţie de natura juridică şi a exercitării
transparente şi nediscriminatorii a dreptului de petiţionare, în anul 2009 s-au pus la
dispoziţia justiţiabililor formularele necesare în format electronic şi pe suport de
hârtie, s-au afişat pe pagina de Internet a Curţii de Apel Ploieşti toate informaţiile
necesare şi utile în vederea accesării în format electronic a oricăror date referitoare
la activitatea şi organizarea instanţei, componenţa nominală a secţiilor, declaraţiile
de interese ale judecătorilor, persoanele şi adresele de contact, extrase din acte
normative şi ghiduri de informare, tipuri de cereri şi taxele aferente acestora,
comunicate de presă, anunţurile privind posturi vacante şi organizarea
concursurilor profesionale, precum şi raportul anual al activităţii Curţii.
Astfel cum reiese din Raportul de activitate pe anul 2009 al Biroului de
Informare şi Relaţii Publice din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, în cursul anului
2009 au fost înregistrate 188 petiţii, faţă de 165 petiţii înregistrate în anul 2008 şi
75 de solicitări de informaţii de interes public, faţă de 49 solicitări înregistrate în
anul 2008, observându-se astfel o creştere a numărului de cereri adresate acestui
compartiment. În cursul anului 2009 nu a fost înregistrată nicio reclamaţie
administrativă.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
De asemenea, este de menţionat faptul că toate cererile înregistrate la Biroul
de Informare şi Relaţii Publice în cursul anului 2009 au fost soluţionate favorabil,
fiecare cerere în parte fiind analizată cu maximă atenţie şi seriozitate, răspunzându-
se punctual tuturor aspectelor semnalate.
Un alt demers menit a veni în sprijinul justiţiabililor a constat în organizarea
unor evenimente la sediul Curţii de Apel Ploieşti sub forma unor Zile ale « Uşilor
deschise », justiţiabilii având, astfel, posibilitatea de a afla condiţiile concrete în
care judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate îşi desfăşoară activitatea.
Pentru obţinerea informaţiilor cu privire la cauzele aflate pe rol, s-a pus la
dispoziţia justiţiabililor infochioşcuri IT în incinta fiecărei instanţe, în acest fel
asigurându-se şi o degrevare a personalului arhivelor de o parte din atribuţiile în
acest domeniu.
Pentru a creşte încrederea comunităţii în actul de justiţie, instanţele trebuie
să fie capabile să demonstreze şi să comunice că au capacitatea să soluţioneze
cazurile mai repede, că justiţiabilii se pot bucura de servicii mai bune şi vor avea
acces la informaţii prompte şi de încredere.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
CAPITOLUL VI
CONCLUZII
Sintetizând rezultatele acestei analize, putem conchide existenţa unor
puncte tari sau atuuri în activitatea instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti,
menite să asigure premisele unei activităţi eficiente, parale cu identificarea şi
înlăturarea deficienţelor. Ne referim, în acest sens, la rezultatele bune obţinute de
către instanţe în activitatea de judecată în cursul ultimilor ani, cu atât mai mult cu
cât în ultimul an s-a înregistrat o uşoară tendinţă de scădere a volumului de
activitate la unele instanţe din raza Curţii de Apel Ploieşti, respectiv la Curtea de
Apel Ploieşti şi la Tribunalul Dâmboviţa şi, implicit a încărcăturii medii pe
judecător, cât şi a operativităţii instanţelor şi judecătorilor la aceste instanţe.
Pe de altă parte, se poate remarca o creştere sensibilă a indicatorilor
sus-menţionaţi la Tribunalul Prahova şi Tribunalul Buzău.
Aceste rezultate bune se datorează, în principal şi preocupării judecătorilor
în soluţionarea cu celeritate a cauzelor, dar şi în perfecţionarea pregătirii
profesionale, în valorificarea experienţei profesionale a unor judecători cu o
înalta reputaţie în domeniu, ca premise necesare ale unui act de justiţie de calitate.
Un alt punct tare se referă la informatizarea şi dotarea instanţelor cu
echipamente IT, la dotarea tuturor judecătorilor şi, în mare măsură şi a personalului
auxiliar de specialitate, cu calculatoare performante şi imprimante, precum şi la
deprinderea cunostinţelor de operare pe calculator de către o mare parte a
personalului acestor instanţe.
De asemenea, introducerea sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a
cauzelor la toate instanţele din judeţul Prahova constituie un punct forte, prin
creşterea încrederii justiţiabililor în modul de distribuire a cauzelor, dar şi prin
asigurarea independenţei judecătorilor.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Nu în ultimul rând, trebuie menţionate şi condiţiile de lucru bune existente
la anumite instante, cum ar fi Judecătoria Sinaia, Judecătoria Moreni, în care
activitatea de judecată se desfăşoară în săli proprii înfăptuirii actului de justiţie, iar
birourile personalului instanţei sunt spaţioase, luminate, creând un climat de muncă
favorabil eficienţei.
Între deficienţele comune tuturor instanţelor din raza Curţii,deficienţe care
influenţează negativ activitatea acestora, mentionăm, cu precădere, deficitul de
personal, atât de judecători, cât şi de personal auxiliar, de natură a conduce la
supraîncarcarea personalului existent şi, implicit, la scăderea calităţii actului de
justiţie. Ca o particularitate a acestui aspect, se constată şi o repartizare
nejudicioasă a personalului, fie între instanţe, ca efect al sub ori
supradimensionării schemelor, fie în cadrul aceleiaşi instanţe, între secţii şi
compartimente, printr-un management defectuos al resurselor umane.
Practica judiciară neunitară a instanţelor, existentă şi la nivelul Curţii de
Apel Ploieşti, este de natură a determina scăderea credibilităţii actului de justiţie,
din punctul de vedere al justiţiabililor, aceasta apărând ca un tratament inechitabil,
discriminatoriu.
În ce priveste durata procedurilor judiciare, la nivelul Curţii de Apel
Ploieşti se poate constata existenţa unui număr mare de dosare mai vechi de 6 luni
şi, respectiv, 1 an, datorată unei aplicări mai puţin riguroase a normelor de
procedură privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în bune
condiţii a proceselor, inclusiv întârzierea nejustificată a solutionării cauzelor.
Trebuie menţionată şi contribuţia negativă a condiţiilor de lucru absolut
improprii în care personalul acestor instanţe îşi desfăşoara activitatea, acestea
afectând nu numai calitatea lucrărilor realizate, dar şi motivaţia personalului şi nu
în ultimul rând, sănătatea acestuia.
Având în vedere acest context, la nivel general, s-au conturat câteva direcţii
ce vor asigura, în viitor, valorificarea punctelor tari ale instanţei şi, respectiv,
diminuarea sau chiar eliminarea celor slabe.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Menţionăm, în acest sens, posibilitatea creşterii calităţii actului de justiţie,
în condiţiile în care judecătorii ce vor ocupa posturile vacante, fie prin
repartizarea, la aceste instanţe, a unui număr mai mare de absolvenţi ai Institutului
Naţional al Magistraturii, fie prin numirea, fără concurs, a avocaţilor cu o vechime
juridică mai mare de 10 ani ori, prin concurs, a juriştilor cu o vechime juridică mai
mare de 5 ani, vor beneficia de experienţa profesională a unor judecători bine
pregatiţi profesional.
Există şi posibilitatea ca, de la acele instanţe unde schema de personal este
completă, în funcţie de volumul de activitate înregistrat, să aibă loc o deplasare a
judecătorilor sau a personalului auxiliar, prin mecanismul delegării, la acele
instanţe din raza Curţii unde deficitul de personal împiedică desfăşurarea normală
a activităţii. Bineînţeles că, în acest caz, nu trebuie produs un dezechilibru în
activitatea instanţei care delegă, o atare operaţiune având loc numai în condiţiile
unui volum de activitate mai redus.
Informatizarea şi dotarea instanţelor cu echipamente IT este o altă direcţie
ce va asigura îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru personalul din cadrul
instanţelor, dar şi creşterea transparenţei actului de justiţie. Nu este de omis
fluidizarea circuitului informaţiei în cadrul instanţei şi posibilitatea realizării
oricărei statistici în mod operativ.
De asemenea, perfecţionarea sistemului ECRIS de repartizare aleatorie a
cauzelor şi respectarea principiului continuităţii la toate instanţele din raza Curţii
vor avea ca efect, pe termen mediu, creşterea încrederii justiţiabililor în justiţie şi
în independenţa judecătorilor .
Asigurarea condiţiilor de muncă corespunzatoare în instanţe este, fără
îndoială, un deziderat cu puternice efecte în ce priveşte motivarea personalului, dar
şi creşterea eficienţei în munca depusa.
Fără îndoialaă că asemenea obstacole se pot ivi, astfel că identificarea
acestora este o etapă inerentă activităţii de planificare a schimbării, urmând a fi
corelata cu măsuri de prevenire a acţiunii acestora.
12Raportul de activitate pe anul 2009 al Curţii de Apel Ploieşti
Un prim obstacol ar viza neacoperirea deficitului de judecători, ca urmare a
inexistenţei, pe piaţa forţei de muncă, a unor avocaţi sau jurişti capabili să
promoveze concursurile de intrare în magistratură ori să întrunească condiţiile
impuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea fără concurs în
această breaslă profesională.
Incoerenţa legislativă constituie un real impediment pentru asigurarea unei
practici judiciare unitare, iar durata mare a procedurilor este puternic influenţată,
în unele cazuri, de modul în care experţii înţeleg să-şi îndeplinească atribuţiile ori
de slaba comunicare între instanţe şi alte instituţii ale statului în cadrul înfăptuirii
justiţiei.
Nu este de neglijat nici rezistenţa la schimbare pe care persoane din
colectivul instanţelor, atât judecători, cât şi personal auxiliar, o vor manifesta în
ipoteza introducerii unor îmbunătăţiri în activitatea instanţei, în scopul
eficientizării acesteia.
În sfârşit, asigurarea condiţiilor decente de muncă în toate instanţele din raza
Curţii este dependenţa de asigurarea fondurilor necesare în acest scop, de către
ordonatorul principal de credite, Ministerul Justiţiei.
În contextul reformării sistemului judiciar, misiunea Curţii de Apel Ploieşti
trebuie să fie, în mod evident, orientată spre direcţiile de acţiune ce ghidează întreg
sistemul, cu precădere urmărindu-se ca scopuri:
Orientarea spre justiţiabil;
Construirea unei culturi a muncii performante;
Organizarea mai eficientă a activităţii Curţii şi a instanţelor arondate;
Dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu factorii (instituţii, persoane)
implicaţi în înfăptuirea actului de justiţie.
Curtea de Apel Ploieşti, ca parte integrantă a sistemului judiciar, trebuie să-
şi îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de
justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil