255O INVITAÞIE LA PRÂNZ35LECÞIA 35
Limba – mijloc de integrare socialã
O INVITAÞIE LA PRÂNZ
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Viitorul IIViitorul IIViitorul IIViitorul IIViitorul II
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem cã suntem sau cã nu suntem la curent cu o informaþieCum spunem cã suntem sau cã nu suntem la curent cu o informaþieCum spunem cã suntem sau cã nu suntem la curent cu o informaþieCum spunem cã suntem sau cã nu suntem la curent cu o informaþieCum spunem cã suntem sau cã nu suntem la curent cu o informaþie
IV. TEXT-SINTEZÃ
a amâna
a bate
a consuma
a exprima
a fierbe
a frige
a gãti
a servi
biscuit
bucate
bucurie
concediu
faþã de masã
fripturã
friºcã
garoafã
gospodinã
gust
gustare
legume
mãr
miere
orez
sare
bucuros
gata
ocupat
proaspãt
altceva
256 O INVITAÞIE LA PRÂNZ 35LECÞIA 35
Limba – mijloc de integrare socialã
VOCABULAR
Încercãm
1. Priviþi imaginea de la începutul lecþiei. Memoraþi cuvintele ce denumesc obiectele reprezentate1. Priviþi imaginea de la începutul lecþiei. Memoraþi cuvintele ce denumesc obiectele reprezentate1. Priviþi imaginea de la începutul lecþiei. Memoraþi cuvintele ce denumesc obiectele reprezentate1. Priviþi imaginea de la începutul lecþiei. Memoraþi cuvintele ce denumesc obiectele reprezentate1. Priviþi imaginea de la începutul lecþiei. Memoraþi cuvintele ce denumesc obiectele reprezentate
în imagine.în imagine.în imagine.în imagine.în imagine.
22222. Spuneþi toate formele adjectivelor. Spuneþi toate formele adjectivelor. Spuneþi toate formele adjectivelor. Spuneþi toate formele adjectivelor. Spuneþi toate formele adjectivelor.....
Model:Model:Model:Model:Model: Bucuros, bucuroasã, bucuroºi, bucuroase Bucuros, bucuroasã, bucuroºi, bucuroase Bucuros, bucuroasã, bucuroºi, bucuroase Bucuros, bucuroasã, bucuroºi, bucuroase Bucuros, bucuroasã, bucuroºi, bucuroase
Proaspãt ... ocupat ... drag ... îndrãzneþ ... simplu ... obiºnuit ... urât ...
Lucraþi în grup. Lucraþi în grup. Lucraþi în grup. Lucraþi în grup. Lucraþi în grup.
3. Cinci cuvinte.3. Cinci cuvinte.3. Cinci cuvinte.3. Cinci cuvinte.3. Cinci cuvinte.
Grupa se divizeazã în douã echipe. Sarcina este urmãtoarea:
În timp ce un cursant din prima echipã numãrã pânã la 5, un
reprezentant din altã echipã trebuie sã numeascã 5 cuvinte la
tema datã. Dacã nu reuºeºte, iese din joc. Câºtigã echipa care
rãmâne cu mai mulþi membri.
4. Cât mai multe cuvinte.4. Cât mai multe cuvinte.4. Cât mai multe cuvinte.4. Cât mai multe cuvinte.4. Cât mai multe cuvinte.
Fiecare echipã trebuie sã numeascã cât mai multe cuvinte (ce þin de tema datã sau de temele
anterioare) care încep cu o literã pe care le-o spune profesorul. Câºtigã echipa care a numit mai
multe cuvinte.
Modificãm
5. Îmbinaþi adjectivele cu substantivele.5. Îmbinaþi adjectivele cu substantivele.5. Îmbinaþi adjectivele cu substantivele.5. Îmbinaþi adjectivele cu substantivele.5. Îmbinaþi adjectivele cu substantivele.
profesor, profesoarã bucuros
mâncare, bucate gata, gustos
arhitect, vânzãtoare ocupat
pâine, apã, alimente proaspãt
6. Alcãtuiþi propoziþii.6. Alcãtuiþi propoziþii.6. Alcãtuiþi propoziþii.6. Alcãtuiþi propoziþii.6. Alcãtuiþi propoziþii.
Model:Model:Model:Model:Model: Friºca este albã. Friºca este albã. Friºca este albã. Friºca este albã. Friºca este albã.
Garoafa este........... Mãrul este........ Concediul este............ Mierea este............ Gustarea
este..... Friptura este.........
7. Completaþi propoziþiile dupã modelul: 7. Completaþi propoziþiile dupã modelul: 7. Completaþi propoziþiile dupã modelul: 7. Completaþi propoziþiile dupã modelul: 7. Completaþi propoziþiile dupã modelul: Friºca este albã ºi dulce.Friºca este albã ºi dulce.Friºca este albã ºi dulce.Friºca este albã ºi dulce.Friºca este albã ºi dulce.
Garoafa este ................ ºi..............; Biscuiþii sunt...............ºi..............
Bucatele sunt................ºi...............; Cafeaua este.................ºi............
Mierea este..................ºi...............; Friptura este.................ºi............
Bomboanele sunt.........ºi...............; Legumele sunt.............ºi.............
8. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.8. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.8. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.8. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.8. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: Azi amân întâlnirea – Ieri am amânat întâlnirea. Azi amân întâlnirea – Ieri am amânat întâlnirea. Azi amân întâlnirea – Ieri am amânat întâlnirea. Azi amân întâlnirea – Ieri am amânat întâlnirea. Azi amân întâlnirea – Ieri am amânat întâlnirea.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
257O INVITAÞIE LA PRÂNZ35LECÞIA 35
Limba – mijloc de integrare socialã
(eu, tu) a pune masa, (el, ea) a coace plãcinte, (noi) a consuma multe legume, (ei, ele) a gãti
bucate gustoase.
Alcãtuim
9. Completaþi propoziþiile.9. Completaþi propoziþiile.9. Completaþi propoziþiile.9. Completaþi propoziþiile.9. Completaþi propoziþiile.
Model 1:Model 1:Model 1:Model 1:Model 1: Când veneam acasã, mama cocea pâine. Când veneam acasã, mama cocea pâine. Când veneam acasã, mama cocea pâine. Când veneam acasã, mama cocea pâine. Când veneam acasã, mama cocea pâine.
Când veneam acasã, mama (a gãti).......... Când veneam acasã, mama (a frige)........ Când
veneam acasã, mama (a fierbe)....... Când veneam acasã, mama (a pregãti).....
Model 2:Model 2:Model 2:Model 2:Model 2: Când era sãrbãtoare, invitam oaspeþi. Când era sãrbãtoare, invitam oaspeþi. Când era sãrbãtoare, invitam oaspeþi. Când era sãrbãtoare, invitam oaspeþi. Când era sãrbãtoare, invitam oaspeþi.
Când era sãrbãtoare, (a aranja)......... Când era sãrbãtoare, (a servi)............... Când era sãrbãtoare,
(a consuma).......... Când era sãrbãtoare, (a se plimba)......... Când era sãrbãtoare, (a se scula)..........
10. Rãspundeþi la întrebãri.10. Rãspundeþi la întrebãri.10. Rãspundeþi la întrebãri.10. Rãspundeþi la întrebãri.10. Rãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – S-a întâmplat ceva?S-a întâmplat ceva?S-a întâmplat ceva?S-a întâmplat ceva?S-a întâmplat ceva? – – – – – Aþi pus masa?Aþi pus masa?Aþi pus masa?Aþi pus masa?Aþi pus masa?– Nu, totul e în regulã.– Nu, totul e în regulã.– Nu, totul e în regulã.– Nu, totul e în regulã.– Nu, totul e în regulã. – Da, totul e gata.– Da, totul e gata.– Da, totul e gata.– Da, totul e gata.– Da, totul e gata.
– Aþi uitat ceva? – Aþi pregãtit produsele?
– Nu,______________ – Da,______________
– Aþi obosit? – Aþi marinat carnea?
– Nu,______________ – Da,______________
– Aþi pierdut ceva? – Aþi cumpãrat bãutura?
– Nu,______________ – Da,______________
GRAMATICÃ
Observãm
– Eu am sã învãþam sã învãþam sã învãþam sã învãþam sã învãþ limba românã. ªi tu ai sã înveþiai sã înveþiai sã înveþiai sã înveþiai sã înveþi limba românã?
– Da, ºi eu am sã învãþam sã învãþam sã învãþam sã învãþam sã învãþ limba românã.
– Dar el?
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
Dicþionar de contexte minimeDicþionar de contexte minimeDicþionar de contexte minimeDicþionar de contexte minimeDicþionar de contexte minime
a aranja lucrurile, cãrþile gospodinã bunã
a coace pâine mâncare gustoasã
a consuma cafea faþã de masã curatã
a gãti bucate
a frige carne Totul e în regulã.
a servi pe prieteni cu cafea Totul e gata.
a exprima bucurie, încredere
a bate la uºã
258 O INVITAÞIE LA PRÂNZ 35LECÞIA 35
Limba – mijloc de integrare socialã
– ªi el are sã o înveþeare sã o înveþeare sã o înveþeare sã o înveþeare sã o înveþe.
– Dar ea are sã o înveþeare sã o înveþeare sã o înveþeare sã o înveþeare sã o înveþe?
– ªi ea are sã o înveþeare sã o înveþeare sã o înveþeare sã o înveþeare sã o înveþe.
– Noi avem sã învãþãmavem sã învãþãmavem sã învãþãmavem sã învãþãmavem sã învãþãm limba francezã.
– De ce vreþi sã învãþaþi franceza?
– Pentru cã e o limbã romanicã ºi nu e o limbã grea.
– Dar voi aveþi sã învãþaþiaveþi sã învãþaþiaveþi sã învãþaþiaveþi sã învãþaþiaveþi sã învãþaþi engleza?
– Da, noi avem sã învãþãmavem sã învãþãmavem sã învãþãmavem sã învãþãmavem sã învãþãm engleza pentru cã vom lucra într-o firmã strãinã.
– Dar ei?
– ªi ei au sã lucrezeau sã lucrezeau sã lucrezeau sã lucrezeau sã lucreze la o firmã strãinã pentru cã ºtiu deja engleza.
Viitorul IIViitorul IIViitorul IIViitorul IIViitorul II
eu am copiez
tu ai copiezi
el, ea are s ãs ãs ãs ãs ã copieze
noi avem copiem
voi aveþi copieþi
ei, ele au copieze
Prezentul verbului + Conjunctivul verbului ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ Viitorul II al verbului
a aveaa aveaa aveaa aveaa avea a învãþaa învãþaa învãþaa învãþaa învãþa a învãþaa învãþaa învãþaa învãþaa învãþa
am sã învãþ am sã învãþ
ai sã înveþi ai sã înveþi
are sã înveþe are sã înveþe
avem sã învãþãm avem sã învãþãm
aveþi sã învãþaþi aveþi sã învãþaþi
au sã înveþe au sã înveþe
Aplicãm
11.Observaþi ºi reþineþi.11.Observaþi ºi reþineþi.11.Observaþi ºi reþineþi.11.Observaþi ºi reþineþi.11.Observaþi ºi reþineþi.
Dacã am sã lucrez, am sã reuºesc.
Dacã ai sã lucrezi, ai sã reuºeºti.
Dacã are sã lucreze, are sã reuºeascã.
Dacã avem sã lucrãm, avem sã reuºim.
Dacã aveþi sã lucraþi, aveþi sã reuºiþi.
Dacã au sã lucreze, au sã reuºeascã.
12. Puneþi verbele la viitorul II.12. Puneþi verbele la viitorul II.12. Puneþi verbele la viitorul II.12. Puneþi verbele la viitorul II.12. Puneþi verbele la viitorul II.
Model 1:Model 1:Model 1:Model 1:Model 1: Eu (a servi) oaspeþii Eu (a servi) oaspeþii Eu (a servi) oaspeþii Eu (a servi) oaspeþii Eu (a servi) oaspeþii Eu am sã servesc oaspeþii.Eu am sã servesc oaspeþii.Eu am sã servesc oaspeþii.Eu am sã servesc oaspeþii.Eu am sã servesc oaspeþii.
Tu (a fierbe) un ou. El, ea (a consuma) bãuturã rece. Noi (a
gãti) bucate gustoase Voi (a clarifica) problema mâine. Ei, ele (a
decide) cum sã se îmbrace.
Model 2:Model 2:Model 2:Model 2:Model 2: Eu (a comenta) acest text, pentru cã este interesant.Eu (a comenta) acest text, pentru cã este interesant.Eu (a comenta) acest text, pentru cã este interesant.Eu (a comenta) acest text, pentru cã este interesant.Eu (a comenta) acest text, pentru cã este interesant.Eu o sã comentez acest text, pentru cã este interesant.Eu o sã comentez acest text, pentru cã este interesant.Eu o sã comentez acest text, pentru cã este interesant.Eu o sã comentez acest text, pentru cã este interesant.Eu o sã comentez acest text, pentru cã este interesant.
eu consum
tu consumi
el, ea o são são são são sã consume
noi consumãm
voi consumaþi
ei, ele consume
259O INVITAÞIE LA PRÂNZ35LECÞIA 35
Limba – mijloc de integrare socialã
Tu (a amâna) ºedinþa, pentru cã————————-
El, ea (a gãti) bucate, pentru cã—————————-
Noi (a bate) friºca, pentru cã—————————-
Voi (a servi cafea), pentru cã—————————-
Ei, ele (a fierbe) orezul, pentru cã—————————-
Model 3:Model 3:Model 3:Model 3:Model 3: La varã eu (a consuma) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare. La varã eu (a consuma) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare. La varã eu (a consuma) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare. La varã eu (a consuma) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare. La varã eu (a consuma) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare. La varã eu o sã consum mai multe fructe, pentru cã sunt folositoareLa varã eu o sã consum mai multe fructe, pentru cã sunt folositoareLa varã eu o sã consum mai multe fructe, pentru cã sunt folositoareLa varã eu o sã consum mai multe fructe, pentru cã sunt folositoareLa varã eu o sã consum mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare.....
La varã tu (a cumpãra) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare.
La varã el (a folosi) mai multe legume, pentru cã sunt bune.
La varã noi (a marina) mai multe legume, pentru cã sunt folositoare.
La varã voi (a mânca) mai multe mere, pentru cã sunt necesare.
La varã ei (a procura) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare.
13. Citiþi dialogul pe roluri.13. Citiþi dialogul pe roluri.13. Citiþi dialogul pe roluri.13. Citiþi dialogul pe roluri.13. Citiþi dialogul pe roluri.
– Duminicã am sã fac un tort. Ai sã vii la mine?
– Am sã vin cu plãcere.
– Dar voi aveþi sã veniþi?
– ªi noi avem sã venim.
– Dar Dana ºi Andrei au sã vinã oare?
– Cred cã au sã vinã.
– Am uitat de Dan. El are sã vinã oare?
– Sigur cã are sã vinã.
14. Continuaþi dialogul.14. Continuaþi dialogul.14. Continuaþi dialogul.14. Continuaþi dialogul.14. Continuaþi dialogul.
Model:Model:Model:Model:Model:
– Duminicã am sã fac un tort. Ai sã vii la mine?– Nu, n-am sã vin. N-am timp.– —————————————————
15. Completaþi propoziþiile.15. Completaþi propoziþiile.15. Completaþi propoziþiile.15. Completaþi propoziþiile.15. Completaþi propoziþiile.
Model 1:Model 1:Model 1:Model 1:Model 1: Acum copiii sunt mici. Când vor fi mari,Acum copiii sunt mici. Când vor fi mari,Acum copiii sunt mici. Când vor fi mari,Acum copiii sunt mici. Când vor fi mari,Acum copiii sunt mici. Când vor fi mari,o sã înþeleagã mai multe.o sã înþeleagã mai multe.o sã înþeleagã mai multe.o sã înþeleagã mai multe.o sã înþeleagã mai multe.
Acum afarã e frig. Când (a fi cald)————————————————————-
Acum ea este ocupatã. Când (a fi liber) ———————————————————
Acum suntem studenþi. Când (a deveni)——————————————————-
Acum aºtept oaspeþi. Când (a veni)———————————————————
Acum suntem tineri. Când (a fi)———————————————————-
Model 2:Model 2:Model 2:Model 2:Model 2: Astãzi e cald. ªi mâine are sã fie cald.Astãzi e cald. ªi mâine are sã fie cald.Astãzi e cald. ªi mâine are sã fie cald.Astãzi e cald. ªi mâine are sã fie cald.Astãzi e cald. ªi mâine are sã fie cald.
Astãzi e soare. Astãzi magazinele sunt deschise. Astãzi la piaþã sunt multe fructe.
Astãzi preþurile la carne sunt mici. Astãzi am citit mult. Astãzi am alergat pe stadion.
Astãzi am fãcut un duº. Astãzi cursul dolarului a rãmas acelaºi.
16. Puneþi verbele la viitorul II.16. Puneþi verbele la viitorul II.16. Puneþi verbele la viitorul II.16. Puneþi verbele la viitorul II.16. Puneþi verbele la viitorul II.
Model: Model: Model: Model: Model: Eu (a merge) la mare Eu (a merge) la mare Eu (a merge) la mare Eu (a merge) la mare Eu (a merge) la mare Eu am sã merg la mare.Eu am sã merg la mare.Eu am sã merg la mare.Eu am sã merg la mare.Eu am sã merg la mare.
260 O INVITAÞIE LA PRÂNZ 35LECÞIA 35
Limba – mijloc de integrare socialã
Tu (a pleca) la Bucureºti. El (a citi) un roman. Noi (a primi) o invitaþie. Voi (a consuma)
multe fructe. Ei (a gãti) bucate. Eu (a bate) la uºa casei tale. Voi ( a fierbe) mult carnea?
Gospodina (a servi) oaspeþii în salon. Oaspeþii (a exprima) mulþumiri.
17. Alcãtuiþi dialoguri similare cu îmbinãrile de mai jos.17. Alcãtuiþi dialoguri similare cu îmbinãrile de mai jos.17. Alcãtuiþi dialoguri similare cu îmbinãrile de mai jos.17. Alcãtuiþi dialoguri similare cu îmbinãrile de mai jos.17. Alcãtuiþi dialoguri similare cu îmbinãrile de mai jos.
Model:Model:Model:Model:Model: – – – – – Eu am sã gãtesc fripturã. Dar tu?Eu am sã gãtesc fripturã. Dar tu?Eu am sã gãtesc fripturã. Dar tu?Eu am sã gãtesc fripturã. Dar tu?Eu am sã gãtesc fripturã. Dar tu?– – – – – Eu am sã gãtesc altceva.Eu am sã gãtesc altceva.Eu am sã gãtesc altceva.Eu am sã gãtesc altceva.Eu am sã gãtesc altceva.
A fierbe cartofi, a frige carne, a servi cafea, a consuma fructe, a copia
un exerciþiu.
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem cã suntem sau nu la curent cu o informaþie
StructuriStructuriStructuriStructuriStructuri
Ai auzit despre...? / cã....? – Da, am auzit despre...? / cã....
– Nu, n-am auzit despre...? / cã....
Ai aflat despre...? / cã...? – Da, am aflat despre...? / cã....
– Nu, n-am aflat despre...? / cã....
ªtii cã...? – Da, ºtiu cã....
– Nu, nu ºtiu cã....
Eºti la curent cu...? – Da, sunt la curent cu....
– Nu, nu sunt la curent cu....
Nu eºti la curent cu ultima noutate? – Ba da, sunt la curent.
Utilizãm
18. Citiþi dialogul pe roluri.18. Citiþi dialogul pe roluri.18. Citiþi dialogul pe roluri.18. Citiþi dialogul pe roluri.18. Citiþi dialogul pe roluri.
– Bunã ziua, Dan.
– Bunã ziua, Mihai.
– Ai auzit cã Dana pleacã la studii în Franþa?
– Da, am auzit. Mi-a spus prietena ei. Dar ea de unde a aflat?
– Ei i-a spus Dana.
19. Completaþi.19. Completaþi.19. Completaþi.19. Completaþi.19. Completaþi.
– Eºti la curent cu orarul nou?
– Nu, —————. Dar ce s-a schimbat?
– Mâine, în loc de limba francezã, o sã avem româna.
– Mulþumesc pentru informaþie.
– Ai aflat cã mâine o sã fie salariul?
– Da,———————————————.
– ªtii ºi la ce orã?
– Nu,———————————————.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
261O INVITAÞIE LA PRÂNZ35LECÞIA 35
Limba – mijloc de integrare socialã
SINTEZÃ
O invitaþie la prO invitaþie la prO invitaþie la prO invitaþie la prO invitaþie la prânzânzânzânzânz
Mã numesc Andreea. Am primit o invitaþie la prânz de la prietenii mei. Întotdeauna mã duc
bucuroasã la ei. Anul trecut am fost în concediu împreunã cu ei. Dana este o gospodinã bunã.
Învãþ multe de la ea. Ea ºtie sã coacã, sã facã fripturã, sã facã tort cu friºcã ºi cu miere. Toate
bucatele ei au un gust foarte bun. Mi-a spus la telefon cã are sã facã ºi mere coapte, ºi fripturã de
gãinã cu legume, ºi ouã cu maionezã, ºi multe altele.
Aºtept cu nerãbdare ziua de mâine. Am sã cumpãr un buchet de flori. Mie îmi plac trandafirii, dar
Danei îi plac garoafele. Am sã cumpãr niºte garoafe frumoase. Mâine e duminicã. Am sã dorm mai
mult, ca sã mã simt mai bine.
Când am ajuns la prietenii mei, totul era gata. Dana punea masa în grãdinã. Faþa de masã era albã
ºi curatã.
La gustare am mâncat ouã fierte cu maionezã, caºcaval, salam ºi salatã de legume. La felul doi
Dana a fãcut o fripturã de gãinã foarte gustoasã. Pe masã era sare, dar nimeni n-a avut nevoie de ea.
Bucatele erau foarte bune. E adevãrat cã unul consumã mai multã sare, iar altul, mai puþinã. De
aceea la masã este sare întotdeauna. La desert Dana a servit un tort cu friºcã ºi cu miere. Ne-a servit
ºi cafea. La cafea erau bomboane ºi biscuiþi.
Am stat pânã târziu la masã. Am discutat despre toate noutãþile ºi am aflat multe lucruri interesante.
Soþul Danei este un om erudit. Vorbeºte o limbã frumoasã ºi povesteºte multe lucruri interesante.
20. Rãspundeþi la întrebãri.20. Rãspundeþi la întrebãri.20. Rãspundeþi la întrebãri.20. Rãspundeþi la întrebãri.20. Rãspundeþi la întrebãri.
De la cine a primit Andreea invitaþia? Cum este Dana? Ce învaþã Andreea de la Dana? Ce
ºtie sã gãteascã Dana? Ce o sã gãteascã Dana pentru prânz? Ce zi e mâine? Ce are sã-i
cumpere Andreea Danei? Totul era gata când a ajuns Andreea? Ce fãcea Dana? Unde era
masa? Ce au luat ei la gustare? Ce a gãtit Dana la felul doi? Cum erau bucatele? A avut
cineva nevoie de sare? Ce au mâncat la desert? Cum este soþul Danei?
21. Descrieþi masa Danei.21. Descrieþi masa Danei.21. Descrieþi masa Danei.21. Descrieþi masa Danei.21. Descrieþi masa Danei.
Situaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicareSituaþii de comunicare
Vã sunã o colegã ºi vã aduce la cunoºtinþã cã mâine o sã fie o
conferinþã. Spuneþi dacã sunteþi la curent sau nu cu informaþia aceasta.
V-a invitat cineva la prânz. Acceptaþi sau refuzaþi invitaþia. Motivaþi
din ce cauzã aþi refuzat.
Povestiþi despre bucatele pe care le gãteºte prietenul, prietena dvs.
Joc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rolJoc de rol
Profesorul îi roagã pe participanþi sã pregãteascã o masã imaginarã
pentru oaspeþi. Le spune cu ce ocazie vin oaspeþii, unde vor fi ei primiþi
ºi cine este gazda care îi primeºte. Participanþii pun masa, numesc
bucatele, gazda le descrie.
Jocul se terminã cu sosirea oaspeþilor care se aºazã la masã.
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
262 O INVITAÞIE LA PRÂNZ 35LECÞIA 35
Limba – mijloc de integrare socialã
Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale
Am sã pun masa în grãdinã
Ai sã accepþi invitaþia?
Are sã plece la munte.
Avem sã amânãm întâlnirea.
Au sã mãnânce legume.
O sã accepþi propunerea?
O sã plece la munte.
O sã amânãm examenul.
O sã mãnânce fructe.
Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative
– Ai auzit despre ...? – Da, am auzit.
– Ai auzit cã ...? – Nu, n-am auzit.
– Ai aflat despre ...? – Da, am aflat.
– Ai aflat cã ...? – Nu, n-am aflat.
– Eºti la curent cu ...? – Da, sunt la curent.
– Nu, nu sunt la curent.
– Nu eºti la curent cu ultima noutate?
– Ba da, sunt la curent.
Învãþãm un proverbÎnvãþãm un proverbÎnvãþãm un proverbÎnvãþãm un proverbÎnvãþãm un proverb
Sarea-i bunã la fierturã, însã nu peste mãsurã.Sarea-i bunã la fierturã, însã nu peste mãsurã.Sarea-i bunã la fierturã, însã nu peste mãsurã.Sarea-i bunã la fierturã, însã nu peste mãsurã.Sarea-i bunã la fierturã, însã nu peste mãsurã.
Generalizãm
263RECAPITULARE
Limba - mijloc de integrare socialã
RECAPITULARE (lecþiile 31–35)
Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:
Pronumele personal în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfectPronumele personal în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfectPronumele personal în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfectPronumele personal în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfectPronumele personal în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect
mã cãuta la serviciu îmi comunica noutatea
te cãuta la serviciu îþi comunica noutatea
El îl cãuta la serviciu El îi comunica noutatea
o cãuta la serviciu ne comunica noutatea
ne cãuta la serviciu vã comunica noutatea
vã cãuta la serviciu le comunica noutatea
îi cãuta la serviciu
le cãuta la serviciu
Viitorul IViitorul IViitorul IViitorul IViitorul I
Viitorul verbelor pronominaleViitorul verbelor pronominaleViitorul verbelor pronominaleViitorul verbelor pronominaleViitorul verbelor pronominale
Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate acelaºiacelaºiacelaºiacelaºiacelaºi
Masculin Feminin
Singular acelaºiacelaºiacelaºiacelaºiacelaºi aceeaºiaceeaºiaceeaºiaceeaºiaceeaºi
Plural aceiaºiaceiaºiaceiaºiaceiaºiaceiaºi aceleaºiaceleaºiaceleaºiaceleaºiaceleaºi
Pronumele personal în acuzativ ºi în dativ cu verbe la viitorul IPronumele personal în acuzativ ºi în dativ cu verbe la viitorul IPronumele personal în acuzativ ºi în dativ cu verbe la viitorul IPronumele personal în acuzativ ºi în dativ cu verbe la viitorul IPronumele personal în acuzativ ºi în dativ cu verbe la viitorul I
mã va înþelege îmi va dãrui
te va înþelege îþi va dãrui
el, ea îl va înþelege el, ea îi va dãrui
o va înþelege ne va dãrui
ne va înþelege vã va dãrui
vã va înþelege le va dãrui
îi va înþelege
le va înþelege
eu voi discuta voi aºtepta voi ierta voi liniºti
tu vei discuta vei aºtepta vei ierta vei liniºti
el, ea va discuta va aºtepta va ierta va liniºti
noi vom discuta vom aºtepta vom ierta vom liniºti
voi veþi discuta veþi aºtepta veþi ierta veþi liniºti
ei, ele vor discuta vor aºtepta vor ierta vor liniºti
cu pronumele în acuzativ
mã voi duce
te vei duce
se va duce
ne vom duce
vã veþi duce
se vor duce
cu pronumele în dativ
îmi voi aminti
îþi vei aminti
îºi va aminti
ne vom aminti
vã veþi aminti
îºi vor aminti
îmi va fi dor
îþi va fi dor
îi va fi dor
ne va fi dor
vã va fi dor
le va fi dor
264 RECAPITULARE
Limba - mijloc de integrare socialã
Viitorul IIViitorul IIViitorul IIViitorul IIViitorul II
Dumneavoastrã deja puteþi:
Sã liniºtiþi o persoanã:Sã liniºtiþi o persoanã:Sã liniºtiþi o persoanã:Sã liniºtiþi o persoanã:Sã liniºtiþi o persoanã:
Fii mai calm! Nu te neliniºti! Totul va fi bine! Nu este nimic grav. Fii pe pace!
Sã spuneþi despre o acþiune care va avea loc în viitor:Sã spuneþi despre o acþiune care va avea loc în viitor:Sã spuneþi despre o acþiune care va avea loc în viitor:Sã spuneþi despre o acþiune care va avea loc în viitor:Sã spuneþi despre o acþiune care va avea loc în viitor:
Mâine va fi conferinþa studenþilor. Sãptãmâna viitoare va avea loc întâlnirea lor.
Sã spuneþi despre o acþiune probabilã:Sã spuneþi despre o acþiune probabilã:Sã spuneþi despre o acþiune probabilã:Sã spuneþi despre o acþiune probabilã:Sã spuneþi despre o acþiune probabilã:
E posibil sã vinã ºi mâine.
E posibil cã ei s-au rãtãcit.
Probabil cã ei vor pleca mâine.
Sã vã exprimaþi îndoiala:Sã vã exprimaþi îndoiala:Sã vã exprimaþi îndoiala:Sã vã exprimaþi îndoiala:Sã vã exprimaþi îndoiala:
Mã îndoiesc de succesul lui. Stau la îndoialã ºi nu ºtiu ce sa fac. De ce stai la îndoialã? Mã
îndoiesc cã ei vor reuºi. El se îndoieºte de prietenii sãi.
Sã vã exprimaþi satisfacþia:Sã vã exprimaþi satisfacþia:Sã vã exprimaþi satisfacþia:Sã vã exprimaþi satisfacþia:Sã vã exprimaþi satisfacþia:
Sunt mulþumit de comportamentul lui. Sunt satisfãcut de întâlnire. Am o mare satisfacþie sã
spun cã am rezolvat totul. Îmi produce o mare satisfacþie faptul cã te vãd.
Sã spuneþi cã sunteþi sau nu la curent cu o informaþie:Sã spuneþi cã sunteþi sau nu la curent cu o informaþie:Sã spuneþi cã sunteþi sau nu la curent cu o informaþie:Sã spuneþi cã sunteþi sau nu la curent cu o informaþie:Sã spuneþi cã sunteþi sau nu la curent cu o informaþie:
Am auzit de conflictul de ieri. Am aflat cã orarul s-a schimbat. Sunt la curent cu ultima noutate.
Nu ºtiu când aterizeazã avionul.
Dumneavoastrã deja cunoaºteþi 1221 de cuvinte.
eu am sã amân eu învãþ
tu ai sã amâni tu înveþi
el, ea are sã amâne el, ea o sã înveþe
noi avem sã amânãm noi învãþãm
voi aveþi sã amânaþi voi învãþaþi
ei, ele au sã amâne ei, ele înveþe
265UN CARACTER NEOBIªNUIT36LECÞIA 36
Limba – mijloc de integrare socialã
UN CARACTER NEOBIªNUIT
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I. VOCABULAR
II. GRAMATICÃ
Viitorul II al verbelor pronominaleViitorul II al verbelor pronominaleViitorul II al verbelor pronominaleViitorul II al verbelor pronominaleViitorul II al verbelor pronominale
Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul IIPronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul IIPronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul IIPronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul IIPronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul II
III. INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþiiCum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþiiCum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþiiCum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþiiCum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii
IV. TEXT-SINTEZÃ
a continua
a se deprinde
a descoperi
a descrie
a forma
a se potrivi
a rãbda
a râde
a realiza
a rupe
a semãna
amabilitate
caracter
cunoscut
excepþie
impresie
ambiþios
comunicativ
curajos
deosebit
fricos
hotãrât
ingenios
înþelept
mândru
modest
neatent
neobiºnuit
obiectiv
potrivit
rãbdãtor
sever
stãruitor
talentat
vesel
aºadar
cu excepþia
în afara
în afarã de
266 UN CARACTER NEOBIªNUIT 36LECÞIA 36
Limba – mijloc de integrare socialã
VOCABULAR
1. Caracterizaþi o persoanã cunoscutã folosind cuvintele de mai jos.1. Caracterizaþi o persoanã cunoscutã folosind cuvintele de mai jos.1. Caracterizaþi o persoanã cunoscutã folosind cuvintele de mai jos.1. Caracterizaþi o persoanã cunoscutã folosind cuvintele de mai jos.1. Caracterizaþi o persoanã cunoscutã folosind cuvintele de mai jos.
amabil comunicativ hotãrât neatent sever
ambiþios curajos ingenios obiectiv sincer
ascultãtor deosebit îndrãzneþ optimist stãruitor
atent educat înþelept pesimist talentat
binevoitor exigent mândru punctual trist
bun fricos modest rãbdãtor vesel
calm
2. Gãsiþi antonimele urmãtoarelor adjective: 2. Gãsiþi antonimele urmãtoarelor adjective: 2. Gãsiþi antonimele urmãtoarelor adjective: 2. Gãsiþi antonimele urmãtoarelor adjective: 2. Gãsiþi antonimele urmãtoarelor adjective: atent, ascultãtoratent, ascultãtoratent, ascultãtoratent, ascultãtoratent, ascultãtor, curajos,, curajos,, curajos,, curajos,, curajos,
educat, mândru, optimist, reducat, mândru, optimist, reducat, mândru, optimist, reducat, mândru, optimist, reducat, mândru, optimist, rãbdãtorãbdãtorãbdãtorãbdãtorãbdãtor, talentat, trist., talentat, trist., talentat, trist., talentat, trist., talentat, trist.
3. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din3. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din3. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din3. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din3. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din
limba rusã.limba rusã.limba rusã.limba rusã.limba rusã.
44444. Folosiþi în propoziþii cuvintele: . Folosiþi în propoziþii cuvintele: . Folosiþi în propoziþii cuvintele: . Folosiþi în propoziþii cuvintele: . Folosiþi în propoziþii cuvintele: a ra ra ra ra rãbda, rãbda, rãbda, rãbda, rãbda, rãbdare, rãbdare, rãbdare, rãbdare, rãbdare, rãbdãtorãbdãtorãbdãtorãbdãtorãbdãtor.....
5. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile:5. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile:5. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile:5. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile:5. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a rupe o floare, a r a rupe o floare, a r a rupe o floare, a r a rupe o floare, a r a rupe o floare, a râde cu poftã.âde cu poftã.âde cu poftã.âde cu poftã.âde cu poftã.
6. Puneþi verbele la prezent ºi alcãtuiþi propoziþii.6. Puneþi verbele la prezent ºi alcãtuiþi propoziþii.6. Puneþi verbele la prezent ºi alcãtuiþi propoziþii.6. Puneþi verbele la prezent ºi alcãtuiþi propoziþii.6. Puneþi verbele la prezent ºi alcãtuiþi propoziþii.
Profesor a continua (ce?) lecþie / discuþie
Fecior / sorã a semãna (cu cine?) tata / mama / mine
Avion a semãna (cu ce?) o pasãre
Ziarist a descrie (ce?) un eveniment / întâmplare
Costum a se potrivi (la ce?) cravatã / pantofi
Colegi a râde (de cine? de ce?) noi / desenul meu / rãspunsul tãu
7. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de cuvinte de mai jos.7. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de cuvinte de mai jos.7. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de cuvinte de mai jos.7. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de cuvinte de mai jos.7. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de cuvinte de mai jos.
A realiza un proiect. A rupe o hârtie. A fi mândru de copii sãi. A
semãna cu pãrinþii sãi. A râde de o glumã bunã. A descrie situaþia. A
se deprinde cu colectivul. A continua tradiþia. A fi exigent cu elevii.
Dicþionar de contexte minimeDicþionar de contexte minimeDicþionar de contexte minimeDicþionar de contexte minimeDicþionar de contexte minime
discuþia
a continua lucrul
sã scrie
un tablou
a descrie o situaþie
o istorie
o comisie
a forma grupe
specialiºti buni
un interviu
a realiza un plan
o idee
o scrisoare
a rupe o paginã din caiet
piciorul unui scaun
cu oamenii
a se deprinde cu ordinea
cu zgomotul
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
I.
267UN CARACTER NEOBIªNUIT36LECÞIA 36
Limba – mijloc de integrare socialã
GRAMATICÃ
Observãm
– Ce ai sã faci mâine? – Cum crezi: el are sã se supereare sã se supereare sã se supereare sã se supereare sã se supere
– Dimineaþa am sã mã ducam sã mã ducam sã mã ducam sã mã ducam sã mã duc la facultate, pe noi?
apoi am sã merg la bibliotecã. – Nu cred cã el are sã se supere.are sã se supere.are sã se supere.are sã se supere.are sã se supere.
– Dar ce ai sã faci seara? – De ce crezi aºa?
– Seara avem sã ne plimbãmavem sã ne plimbãmavem sã ne plimbãmavem sã ne plimbãmavem sã ne plimbãm cu – Deoarece el este un om bun.
prietenii prin parc.
VVVVVerbele pronominale la viitor IIerbele pronominale la viitor IIerbele pronominale la viitor IIerbele pronominale la viitor IIerbele pronominale la viitor II
8. Confirmaþi cã ºi dvs. veþi face acelaºi lucru. Spuneþi acelaºi lucru ºi despre celelalte persoane.8. Confirmaþi cã ºi dvs. veþi face acelaºi lucru. Spuneþi acelaºi lucru ºi despre celelalte persoane.8. Confirmaþi cã ºi dvs. veþi face acelaºi lucru. Spuneþi acelaºi lucru ºi despre celelalte persoane.8. Confirmaþi cã ºi dvs. veþi face acelaºi lucru. Spuneþi acelaºi lucru ºi despre celelalte persoane.8. Confirmaþi cã ºi dvs. veþi face acelaºi lucru. Spuneþi acelaºi lucru ºi despre celelalte persoane.
Model:Model:Model:Model:Model: Eu am sã mã bucur de succesele lui. Dar tu?Eu am sã mã bucur de succesele lui. Dar tu?Eu am sã mã bucur de succesele lui. Dar tu?Eu am sã mã bucur de succesele lui. Dar tu?Eu am sã mã bucur de succesele lui. Dar tu?ªi eu am sã mã bucur de succesele lui.ªi eu am sã mã bucur de succesele lui.ªi eu am sã mã bucur de succesele lui.ªi eu am sã mã bucur de succesele lui.ªi eu am sã mã bucur de succesele lui.
Eu am sã mã deprind cu colegii de grupã. Dar tu? … Eu am sã mã pregãtesc de examene. Dar
el? … Eu am sã mã antrenez mult. Dar ea? … Eu am sã mã adresez ºefului. Dar dvs.? …
El are sã se emoþioneze în timpul examenului. Dar ea? … Ei au sã se rãtãceascã prin oraº.
Dar ele? …
9. Alcãtuiþi propoziþii folosind verbele din dreapta la viitor II.9. Alcãtuiþi propoziþii folosind verbele din dreapta la viitor II.9. Alcãtuiþi propoziþii folosind verbele din dreapta la viitor II.9. Alcãtuiþi propoziþii folosind verbele din dreapta la viitor II.9. Alcãtuiþi propoziþii folosind verbele din dreapta la viitor II.
Model:Model:Model:Model:Model: E sigur cã… a se duce la concertE sigur cã… a se duce la concertE sigur cã… a se duce la concertE sigur cã… a se duce la concertE sigur cã… a se duce la concertE sigur cã are sã se ducã la concert.E sigur cã are sã se ducã la concert.E sigur cã are sã se ducã la concert.E sigur cã are sã se ducã la concert.E sigur cã are sã se ducã la concert.
a se calma repede
E sigur cã… a se deprinde cu elevii din clasã
a se grãbi dimineaþa la ore
a se neliniºti din cauza noastrã
E probabil cã… a se întâlni cu adversarul sãu
a se înþelege cu toþi
10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã.
Model:Model:Model:Model:Model: O sã mã apropii de ei. O sã mã apropii de ei. O sã mã apropii de ei. O sã mã apropii de ei. O sã mã apropii de ei. N-o sã mã apropii de ei.N-o sã mã apropii de ei.N-o sã mã apropii de ei.N-o sã mã apropii de ei.N-o sã mã apropii de ei.
O sã mã bãrbieresc. O sã ne culcãm târziu. O sã se ducã la pãrinþi. O sã ne plimbãm cu
prietenii prin oraº. O sã mã întâlnesc cu ei mâine. O sã se obiºnuiascã cu noi.
Observãm
– Când are sã vinã unchiul vostru din Italia? – Când este ziua bunicii?
– Are sã vinã peste douã luni. – Ziua ei este în martie.
– Ce are sã vã aducãare sã vã aducãare sã vã aducãare sã vã aducãare sã vã aducã el? – Ce aveþi sã-i dãruiþiaveþi sã-i dãruiþiaveþi sã-i dãruiþiaveþi sã-i dãruiþiaveþi sã-i dãruiþi de ziua ei?
– El are sã ne aducãare sã ne aducãare sã ne aducãare sã ne aducãare sã ne aducã multe cadouri. – De ziua ei avem să-i dăruim o bluză.
mã
te
se
ne
vã
se
ducem
duceþi
ducã
avem sã
aveþi sã
au sã
duc
duci
ducã
am sã
ai sã
are sã
mã
te
se
ne
vã
se
ducem
duceþi
ducã
o sã
o sã
o sã
duc
duci
ducã
o sã
o sã
o sã
Sau:Sau:Sau:Sau:Sau:
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
II.
268 UN CARACTER NEOBIªNUIT 36LECÞIA 36
Limba – mijloc de integrare socialã
VVVVVerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în dativerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în dativerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în dativerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în dativerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în dativ
Sau:Sau:Sau:Sau:Sau:
11. Puneþi în locul formelor accentuate ale pronumelor personale formele11. Puneþi în locul formelor accentuate ale pronumelor personale formele11. Puneþi în locul formelor accentuate ale pronumelor personale formele11. Puneþi în locul formelor accentuate ale pronumelor personale formele11. Puneþi în locul formelor accentuate ale pronumelor personale formele
neaccentuate în dativneaccentuate în dativneaccentuate în dativneaccentuate în dativneaccentuate în dativ.....
Model:Model:Model:Model:Model: O sã (þie) aduc o carte nouã.O sã (þie) aduc o carte nouã.O sã (þie) aduc o carte nouã.O sã (þie) aduc o carte nouã.O sã (þie) aduc o carte nouã.O sã-þi aduc o carte nouã.O sã-þi aduc o carte nouã.O sã-þi aduc o carte nouã.O sã-þi aduc o carte nouã.O sã-þi aduc o carte nouã.
O sã (þie) explic totul. El o sã (ei) dãruiascã un buchet de flori. O sã
(lor) scriem o scrisoare. Ei o sã (nouã) acorde ajutor. O sã (þie) fac o
cafea. O sã (îþi) telefoneze desearã. O sã (lor) propun o excursie la
munte. O sã (lor) mulþumim pentru toate. Profesorul o sã (vouã) explice
cum trebuie sã lucraþi. O sã (nouã) spunã despre cazul aceasta.
12. Alcãtuiþi propoziþii.12. Alcãtuiþi propoziþii.12. Alcãtuiþi propoziþii.12. Alcãtuiþi propoziþii.12. Alcãtuiþi propoziþii.
Model:Model:Model:Model:Model: El / a spune / nouã / ce trebuie sã facemEl / a spune / nouã / ce trebuie sã facemEl / a spune / nouã / ce trebuie sã facemEl / a spune / nouã / ce trebuie sã facemEl / a spune / nouã / ce trebuie sã facemEl o sã ne spunã nouã ce trebuie sã facem.El o sã ne spunã nouã ce trebuie sã facem.El o sã ne spunã nouã ce trebuie sã facem.El o sã ne spunã nouã ce trebuie sã facem.El o sã ne spunã nouã ce trebuie sã facem.
Cine? Ce o sã facã? Cui? Ce?
Noi … a dãrui lui un ceas
ei un buchet de flori
Ei … a transmite nouã o scrisoare
vouã un colet
Eu … a aduce þie o carte nouã
lor un calculator modern
13. Rãspundeþi la întrebãri.13. Rãspundeþi la întrebãri.13. Rãspundeþi la întrebãri.13. Rãspundeþi la întrebãri.13. Rãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: – Ce ai sã le aduci?– Ce ai sã le aduci?– Ce ai sã le aduci?– Ce ai sã le aduci?– Ce ai sã le aduci?– Lui am sã-i aduc o carte, iar ei un stilou.– Lui am sã-i aduc o carte, iar ei un stilou.– Lui am sã-i aduc o carte, iar ei un stilou.– Lui am sã-i aduc o carte, iar ei un stilou.– Lui am sã-i aduc o carte, iar ei un stilou.
– Ce ai sã le dai? (lui, un ziar, ei, niºte reviste) – Ce aveþi sã le dãruiþi? (lui, un pulover, ei, o
rochie) – Ce ai sã ne cumperi? (þie, un manual de englezã, lui, un dicþionar englez-german)
Observãm
– Când ai s-o veziai s-o veziai s-o veziai s-o veziai s-o vezi? – Cine are sã-l ajuteare sã-l ajuteare sã-l ajuteare sã-l ajuteare sã-l ajute?
– Am s-o vãd mâineAm s-o vãd mâineAm s-o vãd mâineAm s-o vãd mâineAm s-o vãd mâine la spectacol. – Noi avem sã-l ajutãmavem sã-l ajutãmavem sã-l ajutãmavem sã-l ajutãmavem sã-l ajutãm.
– Te rog sã-i transmiþi scrisoarea aceasta. – Cu ce aveþi sã-l ajutaþiaveþi sã-l ajutaþiaveþi sã-l ajutaþiaveþi sã-l ajutaþiaveþi sã-l ajutaþi?
– Bine, îi transmit. – Avem sã-l ajutãmAvem sã-l ajutãmAvem sã-l ajutãmAvem sã-l ajutãmAvem sã-l ajutãm cu bani.
-mi
-þi
-i
spunã
spunã
spunã
are sã
El are sã
are sã
(mie)
(þie)
(lui, ei)
ne
vã
le
spunã
spunã
spunã
are sã
are sã
are sã
(nouã)
(vouã)
(lor)
-mi
-þi
-i
spunã
spunã
spunã
o sã
El o sã
o sã
(mie)
(þie)
(lui, ei)
ne
vã
le
spunã
spunã
spunã
o sã
o sã
o sã
(nouã)
(vouã)
(lor)
269UN CARACTER NEOBIªNUIT36LECÞIA 36
Limba – mijloc de integrare socialã
VVVVVerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în acuzativerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în acuzativerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în acuzativerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în acuzativerbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în acuzativ
Sau:Sau:Sau:Sau:Sau:
14. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.14. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.14. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.14. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.14. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.
Model:Model:Model:Model:Model: Când ai sã-l vezi? (mâine). Când ai sã-l vezi? (mâine). Când ai sã-l vezi? (mâine). Când ai sã-l vezi? (mâine). Când ai sã-l vezi? (mâine). Am sã-l vãd mâine.Am sã-l vãd mâine.Am sã-l vãd mâine.Am sã-l vãd mâine.Am sã-l vãd mâine.
Unde ai sã le pui? (pe masã) Cine are sã-l întrebe? (eu) Cine are sã-i contacteze? (noi) Cine
are sã-l previnã de pericolul acesta? (colegul) Cine are sã-l influenþeze? (rudele) Cine are sã ne
întreacã? (adversarii) Cine are s-o liniºteascã? (mama) Cine are sã vã întâmpine la garã? (prietenii)
15. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate prin formele pronumelor personale ºi r15. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate prin formele pronumelor personale ºi r15. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate prin formele pronumelor personale ºi r15. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate prin formele pronumelor personale ºi r15. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate prin formele pronumelor personale ºi rãspundeþi la întrebãri.ãspundeþi la întrebãri.ãspundeþi la întrebãri.ãspundeþi la întrebãri.ãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: Când ai sã citeºti Când ai sã citeºti Când ai sã citeºti Când ai sã citeºti Când ai sã citeºti romanul acestaromanul acestaromanul acestaromanul acestaromanul acesta?????
Când ai sã-Când ai sã-Când ai sã-Când ai sã-Când ai sã-lllll citeºti? citeºti? citeºti? citeºti? citeºti?
Ai sã descrii peisajul acesta? Copilul are sã rupã cartea? Aveþi sã continuaþi discuþia ºi
mâine? Cine are sã formeze grupele? Cine are sã corecteze greºelile? Cine are sã copieze
textul? Cu cine ai sã laºi copiii?
16. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.16. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.16. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.16. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.16. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.
– Unde ai pus cartea de istorie? manualul de geografie, mâine
– Nu ºtiu unde am pus-o. bicicleta, peste douã zile
– ªi când ai s-o cauþi?
– Chiar acum am s-o caut.
INTENÞII COMUNICATIVE
Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii
În afarã de tine au venit toþi. În afara lui Mihai ºtiu toþi.
În afarã de Radu sunt toþi aici. Cu excepþia Mariei toþi merg în excursie.
17. T17. T17. T17. T17. Transformaþi propoziþiile.ransformaþi propoziþiile.ransformaþi propoziþiile.ransformaþi propoziþiile.ransformaþi propoziþiile.
Model:Model:Model:Model:Model: TTTTToþi bãieþii au sã meargã în excursie. Numaioþi bãieþii au sã meargã în excursie. Numaioþi bãieþii au sã meargã în excursie. Numaioþi bãieþii au sã meargã în excursie. Numaioþi bãieþii au sã meargã în excursie. NumaiRadu are sã rãmânã acasã. Radu are sã rãmânã acasã. Radu are sã rãmânã acasã. Radu are sã rãmânã acasã. Radu are sã rãmânã acasã. Cu excepþia lui Radu,Cu excepþia lui Radu,Cu excepþia lui Radu,Cu excepþia lui Radu,Cu excepþia lui Radu,toþi bãieþii au sã meargã întoþi bãieþii au sã meargã întoþi bãieþii au sã meargã întoþi bãieþii au sã meargã întoþi bãieþii au sã meargã în excursie.excursie.excursie.excursie.excursie.
Toþi elevii sunt atenþi. Numai Nicolae nu este atent.
Toþi copiii au plecat acasã. Numai Victor ºi Mihai au plecat în parc.
Toate fetele sunt în clasã. Numai Maria este în sala de sport.
Toþi au corectat greºelile. Numai Ion ºi Andrei nu le-au corectat.
mã
te
-l
-o
vadã
vadã
vadã
vadã
(pe mine)
(pe tine)
(pe el)
(pe ea)
ne
vã
-i
le
vadã
vadã
vadã
vadã
are sã
are sã
are sã
are sã
(pe noi)
(pe voi)
(pe ei)
(pe ele)
mã
te
-l
-o
vadã
vadã
vadã
vadã
o sã
El o sã
o sã
o s
(pe mine)
(pe tine)
(pe el)
(pe ea)
ne
vã
-i
le
vadã
vadã
vadã
vadã
o sã
o sã
o sã
o sã
(pe noi)
(pe voi)
(pe ei)
(pe ele)
are sã
El are sã
are sã
are s
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
III.
270 UN CARACTER NEOBIªNUIT 36LECÞIA 36
Limba – mijloc de integrare socialã
18. Rãspundeþi la întrebãri.18. Rãspundeþi la întrebãri.18. Rãspundeþi la întrebãri.18. Rãspundeþi la întrebãri.18. Rãspundeþi la întrebãri.
Model:Model:Model:Model:Model: TTTTToþi au sã meargã la teatru? oþi au sã meargã la teatru? oþi au sã meargã la teatru? oþi au sã meargã la teatru? oþi au sã meargã la teatru? (((((tututututu) ) ) ) ) În aÎn aÎn aÎn aÎn afarã de tine,farã de tine,farã de tine,farã de tine,farã de tine,toþitoþitoþitoþitoþi au sã meargã la teatru. Cu excepþia ta, toþi au sãau sã meargã la teatru. Cu excepþia ta, toþi au sãau sã meargã la teatru. Cu excepþia ta, toþi au sãau sã meargã la teatru. Cu excepþia ta, toþi au sãau sã meargã la teatru. Cu excepþia ta, toþi au sãmeargã la teatru.meargã la teatru.meargã la teatru.meargã la teatru.meargã la teatru.
Toþi au sã vinã? (un coleg) Toþi au sã continue lucrul? (Ion) Aveþi sã realizaþi toate
exerciþiile? (exerciþiul 10) El are sã rupã toate fructele din copac? (fructele verzi) Toþi bãieþii
au sã râdã? (prietenul meu)
19. Citiþi dialogul pe roluri. Completaþi dialogul.19. Citiþi dialogul pe roluri. Completaþi dialogul.19. Citiþi dialogul pe roluri. Completaþi dialogul.19. Citiþi dialogul pe roluri. Completaþi dialogul.19. Citiþi dialogul pe roluri. Completaþi dialogul.
A: – Spuneþi-mi, vã rog, cum pot sã merg de la Botanica la Petricani?
B: – În afarã de taxi, nu aveþi cu ce merge la Petricani.
C: – N-ai dreptate! El poate lua autobuzul.
B: – Nu e adevãrat! Nici un autobuz nu merge de la Botanica pânã la Petricani.
A: – Domnilor, o sã-mi spuneþi cum pot sã ajung la Petricani?
C: – …
SINTEZÃ
Prietenii ºi cunoscuþii meiPrietenii ºi cunoscuþii meiPrietenii ºi cunoscuþii meiPrietenii ºi cunoscuþii meiPrietenii ºi cunoscuþii mei
Victor stã cu un coleg la o bere.
– Vreau sã-þi povestesc despre prietenii ºi cunoscuþii mei. Eu am mulþi prieteni ºi mulþi
cunoscuþi. Ei locuiesc în mai multe oraºe din Moldova.
Cel mai bun prieten al meu este Sandu. El este ziarist. Cunoaºte câteva limbi strãine. Datoritã
profesiei sale el este totdeauna bine informat. El a fost în multe þãri din Europa: Franþa, Italia,
Germania, Spania. El este un om deosebit. Totdeauna este vesel ºi binevoitor. Este comunicativ
ºi amabil cu toþi. Ca om el este modest, dar foarte curajos. El scrie despre cele mai importante
evenimente din þarã ºi despre multe probleme ale zilelor noastre.
Noi ne cunoaºtem de mult timp, dar niciodatã nu ne-am certat. Noi ne potrivim bine la
caractere. El mã ajutã totdeauna când am nevoie. Noi ne întâlnim foarte des. De multe ori
petrecem concediile împreunã.
Un alt prieten al meu este Mihai. El este inginer la o uzinã din Chiºinãu. Este un bun specia-
list. A studiat la Universitatea Tehnicã din Chiºinãu. Cunoaºte foarte bine tehnica electronicã
modernã. Este foarte ingenios. A fãcut multe propuneri de raþionalizare. El mã ajutã totdeauna
sã repar aparatele electrice. Ca ºef el este obiectiv, dar ºi sever.
El este ºi un bun sportiv. Joacã fotbal într-o echipã din oraº. A participat la multe competiþii
sportive. Ca om este foarte ambiþios. Are planuri mari.
Mai am un prieten care este medic la spitalul republican. Numele lui este Nicolae. În orice
situaþie el este calm ºi hotãrât.
Un bun prieten al meu este ºi Radu, un actor foarte talentat. El a jucat în multe spectacole pe
scena teatrului “Mihai Eminescu”. Radu nu este mândru. El este sincer ºi simplu.
Aºadar, prietenii ºi cunoscuþii mei sunt diferiþi, dar toþi sunt oameni de caracter.
E foarte bine când alãturi ai mulþi prieteni buni, cu care te poþi înþelege.
om de caracter – человек с характером
20. Rãspundeþi la întrebãri.20. Rãspundeþi la întrebãri.20. Rãspundeþi la întrebãri.20. Rãspundeþi la întrebãri.20. Rãspundeþi la întrebãri.
Despre cine îi povesteºte Victor colegului sãu ? Cine este cel mai bun prieten al lui Victor?
Ce este Sandu de profesie? Cum este Sandu? Despre ce scrie Sandu? În ce þãri a fost
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
IV.
271UN CARACTER NEOBIªNUIT36LECÞIA 36
Limba – mijloc de integrare socialã
Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative
În afarã de tine au plecat toþi.
În afarã de Sandu sunt toþi.
În afara lui Mihai toþi sunt sãnãtoºi.
Cu excepþia Auricãi toþi merg la teatru.
Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale
Am sã mã scol mai devreme.
Mâine avem sã ne ducem la un spectacol.
N-am sã mã rãtãcesc prin oraºul acesta.
Am sã-l vãd mâine.
N-am sã vã neliniºtesc mai mult.
Am sã-þi explic totul.
Sandu? Cine este Mihai? Unde lucreazã el? Unde a studiat Mihai?
Cum este Mihai ca om ºi ca ºef? Ce este Nicolae de profesie? Ce
caracter are el? Ce este Radu? Cum sunt prietenii lui Victor?
Situaþii de comunicare Situaþii de comunicare Situaþii de comunicare Situaþii de comunicare Situaþii de comunicare
Povestiþi despre prietenii ºi cunoscuþii dvs.
Spuneþi ce vã place ºi ce nu vã place la cunoscuþii ºi la prietenii dvs.
De ce?
Învãþãm un proverbÎnvãþãm un proverbÎnvãþãm un proverbÎnvãþãm un proverbÎnvãþãm un proverb
Cine râde la urmã râde mai bine.Cine râde la urmã râde mai bine.Cine râde la urmã râde mai bine.Cine râde la urmã râde mai bine.Cine râde la urmã râde mai bine.
Generalizãm