-
Monocameralism versus bicameralism in
parlamentele europene
Student:
Profesor coordonator:
-
1
Cuprins
Introducere ..pag.
Cap.1 Puterea legislativpag.
Principiului separaiei puterii in statpag.
Istoricul principiului separaiei puterii in statpag.
Consideraii generale.pag.
Analiza si evoluia instituiei Parlamentului.pag.
Evoluia parlamentului..pag.
Parlamentul in cadrul societilor democratice.pag.
Structura parlamentului.pag.
Cap. II Parlamentul bicameral.pag.
Bicameralismul.pag.
Diferenele dintre camerepag.
Structura camerelor secundare.pag.
Avantaje ale bicameralismului..pag.
Studiu de caz Regatul Unit al Marii Britanii.pag.
Parlamentul.pag.
Sistemul bicameral..pag.
Camera Comunelor..pag.
Camera Lorzilor..pag.
Regatul Unit si Uniunea European..pag.
-
2
Cap. III Parlamentul unicameral..pag.
Unicameralismulpag.
Studiu de caz Danemarca..pag.
Parlamentul.pag.
Lucrul in camera Parlamentului danezpag.
Instituiile Parlamentului danezpag.
Comitetul pentru Afaceri Europene al Parlamentului danezpag.
Cap. IV Parlamentul European, un alt tip de parlament .pag.
Apariia si evoluia Parlamentului European .pag.
Organizarea Parlamentului European.pag.
Preedintele si organele de conducere..pag.
Comisiile si intergrupurile parlamentarepag.
Secretariatul generalpag.
Alte organe aflate in legtur cu Parlamentul Europeanpag.
Elemente organizatorice..pag.
Sistemul electiv in Parlamentul Europeanpag.
Grupurile politice in Uniunea Europeanpag.
Relaia Parlamentului European cu celelalte instituii comunitare si cu parlamentele
statelor membre ale Uniunii Europene..pag.
Concluziipag.
Bibliografie...pag.
-
3
Introducere
-
4
Cap.1 Puterea legislativ
Principiului separaiei puterii in stat
Istoricul principiului separaiei puterii in stat
Principiul separatiei puterilor este intai mentionat de Aristotel, dezvoltat de John Locke si
isi gseste consacrarea in lucrrile lui Jean-Jacques Rousseau si Montesquieu. De asemenea,
consacrarea acestui principiu in documente constitutionale, si nu numai, arat importanta ce i se
acord.1
Cu exceptia democratiilor antice, in care puterea public era exercitat de oamenii liberi
in mod direct, fr intermediari, oranduirile moderne de stat au practicat, in general, sistemul in
care puterea este divizat in trei ramuri: legislativ, executiv si judectoreasc. Este o
modalitate de franare a abuzurilor si a arbitrariului.2 Din punct de vedere istoric, principiul
separatiei puterilor se inftisa ca un principiu al suveranittii nationale, ca o arm de rzboi
dirijat impotriva puterii absolute a monarhului.3
In celebra sa lucrare Lesprit des lois, Montesquieu4 a formulat cunoscuta teorie
general a separatiei (sau echilibrului) puterilor in stat. Ideea fundamental a acesteia este c
puterea legislativ, executiv si judectoreasc nu trebuie s se gseasc in aceleasi maini.
Astfel, teoreticienii au gsit in principiul acesta o modalitate eficient de a slbi omnipotenta
statului, divizandu-i prerogativele.
Mai mult, John Locke sustinea c tentatia de a obtine fraiele puterii ar fi prea mare dac
aceeasi oameni ar avea puterea de a face legile si de a le si aplica, deoarece astfel s-ar putea
1 Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 85 91
2 Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 43
3 Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag. 12
4 Considerat astzi printele teoriei separatiei puterilor in stat
-
5
sustrage legilor pe care le creeaz.5 Aristotel afirma in lucrarea sa, Politica, faptul c in orice
stat sunt trei prti. Aceste trei prti, odat bine organizate, statul intreg este, in mod necesar, bine
organizat el insusi.6
In conceptia lui Rousseau, ideea separatiei puterilor se intalneste ca un instrument firesc
pentru limitarea absolutismului monarhic si pentru o pregresiv organizare a statului. Pentru
Rousseau, puterea legislativ se confund cu insusi conceptul de suveranitate si nu admitea
independenta puterii executive, deoarece aceasta era supus puterii legislative ale crei ordine le
execut si care o supravegheaz asupra modului de indeplinire a atributiilor fixate de ea.7
Consideraii generale
Din punct de vedere politic, principiul separatiei puterilor a fost considerat ca generator
de libertti politice, prin echilibrul si colaborarea puterilor separate, apartinand in mod necesat
statului constitutional, de drept, unde este asigurat demnitatea persoanei, in care exist
domnia dreptului.8
Principiul separatiei celor trei puteri ale statului este unul fundamental, un principiu ce
subliniaz organizarea si functionarea activittii statale. Avand in vedere preeminenta legii, acest
principiu guverneaz relatiile ce se stabilesc intre puterea public, pe de o parte, si cetteni de
cealalt parte, precum si relatiile ce se nasc intre legislativ, executiv si puterea judectoreasc.
Aceste trei puteri sunt egale intre ele iar operarea lor pe aceast baz asigur exprimarea deplin
a suveranittii si a exercitiului democratiei in stat.9
Pe de alt parte, cu totul, se aduce in discutie puterea politic ce are intelesul de putere
a poporului, a natiunii si are deci un continut mai larg decat cea de stat (care reprezint partea
institutionalizat a puterii politice). C puterea politic apartine poporului si c, asadar acesta
este titularul puterii, al suveranittii, este un principiu de baz, explicitat in toate constitutiile.10
5 Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 88
6 Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag. 6
7 Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag. 11 12
8 Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag 13
9 Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 85
10 Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 55 56
-
6
Principiul separatiei puterilor a avut o semnificatie atat de mare pe continentul european
si american, incat nu se poate vorbi despre crearea noilor societti democratice in afara acestui
principiu. Iar atunci cand, odat cu regimul constitutional s-a ajuns la ideea statului de drept,
principiul separatiei puterilor a fost considerat ca fiind singurul instrument capabil s il
realizeze.11
Asigurarea echilibrului acestor trei puteri ale statului intr-un regim parlamentar este
caracterizat de urmtoarele aspecte12:
Disocierea autorittii executive in functia sefului de stat si in functiile guvernamentale;
Seful statului nu este responsabil din punct de vedere politic, aceast responsabilitate
revenind guvernului, ca organ colegial pe care parlamentul il poate demite;
Guvernul rspunde direct pentru lucrarea sefului statului, cele mai importante
documente fiind contrasemnate de seful guvernului;
Guvernul este sprijinit in lucrarea sa de ctre o majoritate parlamentar, din randurile
propriului partid; dac guvernul pierde increderea parlamentului, acesta este fortat s se
retrag;
Guvernul, prin presedinte, poate conduce la dizolvarea adunrii, aducand totodat noi
alegeri.
11
Separatia puterilor in stat Gh. Tnase Gheorghe, Editura Stiintific, Bucuresti 1994, pag. 5 12
Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 56 57
-
7
Analiza si evoluia instituiei Parlamentului
Evoluia parlamentului
In istoria politic a Europei au existat diferite organe, foruri ce au avut atributii de
adoptare a legilor si a deciziilor de drept public.
Nu o dat, in limbajul mai vechilor constituionaliti, parlamentele mai erau denumite si
corpuri sau adunri deliberante sau deliberative. Si astzi se consider c parlamentul se
desemneaz prin expresia de putere deliberativ.13
Forme primitive ale parlamentelor de astzi au fost, de exemplu, Gerusia sau Sfatul
btranilor si apella sau Adunarea poporului din Sparta antic, Ecclesia sau Adunrile
poporului din Grecia antic, ori Senatul si Adunarea poporului din Roma antic.14 Vedem
astfel cum principiile si organizarea din spatele parlamentelor moderne nu sunt o idee tocmai
nou, ci semintele acestora au existat inc de acum foarte mult timp, oamenii fiind reprezentati
inaintea puterii oficiale a statului prin aceste forme institutionale.
Prin denumirea de parlament, astzi intelegem in ptimul rand, acel organ de stat care
functioneaz pe baz reprezentativ si este autoritatea public legislativ cea mai important.15
Potrivit acestei definitii, parlamentul este un organ de autoritate public, un purttor al
suveranittii statale. Deciziile luate de acesta, fundamentate pe puterea de stat, sunt obligatorii si
trebuie tratate ca cea mai inalt form a manifestrii de voint statal, avand un rang superior
tuturor deciziilor ce pot fi adoptate de celelalte organe de stat.16
Parlamentele moderne au natur reprezentativ, avand in compunerea lor membri alesi,
care reprezint la randul lor o anumit comunitate, comunitate de interese sau intreaga populatie
si care actioneaz teoretic in vederea influentrii deciziilor luate in parlament in interesul
alegtorilor. Desi adoptarea legilor apare ca principala atributie parlamentar, parlamentele
13
Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 64 65 14
Parlamentul European Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Editura Wolter Kluwer, Bucuresti 2007, pag. 15 15
Idem. 16
Istoria Constitutionalismului si parlamentarismului european B. Mezey, Z. Szente, Editura Osiris, 2003, pag.
579
-
8
moderne exercit si o atributie de control asupra puterii executive, respectiv au atributii in
domeniul adoptrii si modificrii legilor fundamentale, in cazul situatiilor de urgent, la
ratificarea tratatelor internaionale sau in procedura adoptrii bugetului national.17
Institutia parlamentului intr-o form apropiat de cea a legislativelor din zilele noastre, a
aprut in unele state din vestul Europei in secolele XII XIV, ca organ reprezentativ al claselor
dominante. Parerile specialistilor inc sunt imprtite, unii sustin c primele sedinte parlamentare
au fost tinute in regatele spaniole iar altii consider c primul parlament a fost cel al englezului
Simon Monfort din 126518. Denumirea de parlament se pare c a fost folosita pentru prima
oar intr-o cronic scris in 1183. Adunri ale aristocratilor au aprut in secolul XIII in Anglia,
in timp se in Franta, prima adunare de acest gen a fost convocat in 1302.19
De asemenea, pentru istoricul parlamentarismului european, trebuie mentionat
parlamentul Confederatiei Helvetice organizat pe baza Constitutiei Federale din 1848. Camera
inferioar20 avea caracter reprezentativ, cu membri alesi pe trei ani de electori brbati. Camera
superioar21 era format din cate doi reprezentanti ai cantoanelor. Modelul elvetian era
bicameralism simetric, deoarece cele dou camere aveau prerogative legislative egale si similare.
In 1831m dup ce Belgia a devenit independent, constitutia acestei tri, in premier in Europa,
prevedea infiintarea unui parlament bicameral, ale crui camere erau alese Senatul si Camera
Deputatilor.22
Parlamentul in cadrul societilor democratice
In principiu, o democratie poate fi organizat si poate functiona in multe feluri; in
practic, democratiile moderne posed si ele o varietate de institutii guvernamentale formale,
cum sunt legislativele, de asemenea sistemele de partide politice si grupurile de interese.
17
Idem. 14 18
A se vedea studiul de caz despre Marea Britanie. 19
Parlamentul European Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Editura Wolter Kluwer, Bucuresti 2007, pag. 16 20
Nationalrat / Conseil National 21
Standerat / Conseil detat 22
Parlamentul European Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Editura Wolter Kluwer, Bucuresti 2007, pag. 19
-
9
Abraham Lincoln afirma c democratia inseamn guvernarea nu numai de ctre ci si pentru
popor adic, guvernarea in acord cu preferintele poporului.23
Parlamentele moderne care funcioneaz n cadrul unui regim democratic reprezint
sediul democraiei iar principala funcie a unui parlament ntr-un sistem democratic este cea de
reprezentare24
. n mod concret, ntr-o democraie contemporan, reprezentarea se realizeaz prin
intermediul partidelor politice.
Regimul parlamentar se bazeaz pe ideea unei colaborri a puterilor statale. Acesta este
sistemul politic in care corpurile executive si legislative fiind distincte se angreneaz intr-o
colaborare in exercitiul functiilor publice si am parghii politice ce le permite s se controleze de
comun acord. Regimurile parlamentare sunt, in esent, dualiste avand un sef de stat numit de
Parlament si un guvern condus de un prim ministru.25
Sistemele parlamentare ofer o important considerabil parlamentului care este, in
esent, realul forum de guvernare. Aceste sisteme pot fi bipartide (sau Anglo-saxone
caracterizate de alternarea a dou partide principale) si multipartide (sau latine caracterizate
de existenta unei majoritti parlamentare fluctuante, datorit multitudinii de partide).26
Structura parlamentului
Parlamentul poate fi constituit dintr-o singur instan sau dou unicameral sau
bicameral in acest cadru actionand de fapt raporturile dintre reprezentantii poporului si
guvernantii, fortele aflate la guvernare confruntandu-se cu cele din opozitie, intr-o reprezentare
rezultat din alegeri. Parlamentarismul este oglinda anumitor practici democratice iar
bicameralismul si unicameralismul constituie si expresia luptei pentru echilibrarea puterilor, a
preocuprilor de a se evita abuzul de putere.27
O clasificare dihotomic a parlamentelor ca unicamerale sau bicamerale pare simp si
direct, ins realitatea de multe ori ne-a dovedit altfel. Alegerea ntre o Camer sau dou Camere
23
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 25 24
Reprezentarea presupune un transfer al atributelor guvernrii de la popor ctre autoritile sale statale 25
Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 54 55 26
Governance in Europe Mdlina Cocosatu, Editura Pro Universitaria, Bucuresti 2012, pag. 57 58 27
Politologie Ion Mitran, Pamfil Nichitelea, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2006, pag. 157
158
-
10
pentru un parlament nu este exclusiv o chestiune tehnic care ine de construcia instituional.
Decizia de a institui un parlament unicameral sau bicameral este strns legat de modelul de
democraie care funcioneaz ntr-un stat. n general, modelul pur majoritarist atrage
concentrarea puterii legislative ntr-o singur camer, n timp ce modelul pur consensualist
presupune, n principiu, un parlament bicameral, n care puterea se mparte egal ntre cele dou
camere diferit constituite. Bineneles, n practica constituional a statelor democratice, exist
numeroase variante intermediare, precum i o serie de situaii atipice.
Intr-un extins studiu comparat28
despre bicameralism se relata c in jurul anilor 2000
aproape o treime din trile lumii aveau parlamente bicamerale iar dou treimi unicamerale.29 In
cadrul U.E. ins, cele mai multe state au un parlament bicameral.
Pe parcursul istoriei parlamentelor au existat numeroase controverse cu privire la
avantajele sau dezavantajele uni sau bicameralismului. Dup cateva secole de experient s-a
observat c, in procesul dezbaterii si adoptrii legilor, existenta uneia sau a dou camere
legislative este insotit de anumite avantaje si dezavantaje, proportional diferite.30
S-a artat c in societtile omogene, legislativul este unicameral iar in societtile
eterogene din punct de vedere etnic, religios, lingvistic mai potrivit este bicameralismul. John
Stuart Mill spunea ca infiintarea celei de-a doua camere este motivat de acel efect negativ care
este exercitat asupra constiintei celor aflati la putere, care sunt convinsi c in afara lor, nimeni nu
trebuie intrebat sau luat in considerare. Abatele Sieges ins, in favoarea unicameralismului, arta
c legea este vointa poporului, poporul nu poate avea in acelasi timp dou vointe diferite cu
privire la acelasi subiect; de aceea corpul legislativ, care reprezint poporul, in esent poate nu
poate fi decat unul singur.31
Exist si o relatie puternic empiric intre dihotomiile bicameral unicameral si federal
unitar: toate sistemele formal federale au legislative bicamerale, in timp ce unele sisteme
nonfederale au parlamente fie bicamerale fie unicamerale.32
28
Studiul lui George Tsebelis si Jeannette Money (1997) 29
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 190 30
Idem. 31
Idem. 22 32
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 199
-
11
In ciuda deficientelor sale, parlamentul asigur functionalitatea pluralismului politic,
reprezentarea diverselor interese, determinand dezbateri pentru solutii cat mai bune, imprimand
caracter public atat vietii de stat si permitand realizarea intr-o form sau alta a controlului puterii
de ctre societate.
-
12
Cap. II Parlamentul bicameral
Bicameralismul
Bicameralismul ofer, pe de o parte, posibilitatea de a se supune unui dublu examen de
proiecte de legi si de a se asigura un cadru mai larg confruntrilor de idei dar, pe de alt parte, se
ajunge la dilatarea ilogic a timpului deliberrii, ritmul elaborrii legilor fiind incetinit. Cu
timpul, bicameralismul a intrat sub incidenta criticii politicienilor si juristilor pentru neajunsurile
rezultate din simetria atributiilor si puterilor celor dou camere. Exist ins si parlamente
bicamerale asimetrice, una dintre camere avand atributii restranse in raport cu cealalt.33
Limbajul politic utilizeaz uneori conceptele de camer inferioar si camer superioar
chiar in cazul egalittii de atributii. In unele tri, una dintre camere a cptat ascendent fat de
cealalt in privinta prerogativelor legislative, asimetria implicand inegalitti fie cantitative fie
calitative intre cele dou componente parlamentare. Cum ins pentru mentinerea stabilittii
sistemelor politice este nevoie de echilibru, cumpn a fortelor componente, acestea tind spre
mentinerea stabilittii prin autoreglri, societatea in genere fiind un sistem deschis.34
Imprtirea activittii legislative intre cele dou camere este in acelasi timp si un mijloc
tehnic, o garantie pentru ca vointa majorittii poporului s fie exprimat cat mai corect.35
Diferenele dintre camere
Cele dou camere ale legislativelor bicamerale tind s difere in mai multe privinte. La
origini, cea mai important functie a celei de-a doua camere, sau a camerei superioare, aleas pe
baza unui sufragiu limitat, era de a activa conservator impotriva camerei inferioare, aleas mult
33
Politologie Ion Mitran, Pamfil Nichitelea, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2006, pag. 158 34
Idem. 35
Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 127 128
-
13
mai democratic. Diferentele dintre camere determin dac bicameralismul este o insitutie
semnificativ.36
Exist si cateva diferente mai mici care nu indic neaprat acest lucru. In primul rand, a
doua camer tinde s fie mai mic decat prima37. Apoi, mandatul legislativ tinde s fie mai lung
pentru a doua camer decat prima. Mandatele primelor camere variaz de la doi la cinci ani in
comparatie cu variatia camerelor secunde, de la patru la nou ani38. In fine, o trstur comun
camerelor secunde este alegerea lor in trepte. Aceste diferente afecteaz modul in care opereaz
cele dou camere ale mai multor legislative. In particular, de exemplu,camerele mai mici pot s
isi organizeze activittile intr-o manier mult mai relaxat si neceremonioas decat in primele
camere.39
Trei caracteristici ale parlamentelor bicamerale determin forta sau slbiciunea
bicameralismului. Primul aspect important il constituie puterile formal constitutionale pe care le
au cele dou camere. Tendinta general este ca a doua camer s fie subordonat primei.40
In al doilea rand, importanta politic real a celei de-a doua camere nu depinde numai de
puterile sale formale, ci si de metoda de alegere a ei toate camerele prime sunt alese direct de
ctre alegtori dar membrii celor mai multe camere secunde sunt alesi in mod indirect sau, mai
frecvent, numiti. Camerelor secunde, ce nu sunt alege direct, le lipseste legitimitatea democratic
si prin urmare, adevrata influent politic pe care o confer alegerea popular. Invers, alegerea
direct a camerei secunde poate compensa, pan la un anumit punct, puterile sale limitate.41
Pe baza celor dou criterii de mai sus puterile relativ formale ale celor dou camere si
legitimitatea democratic a camerelor secunde legislativele bicamerale se pot clasifica in
36
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 190 191 37
Exceptie face, de exemplu, cazul Regatului Unit, unde Camera Lorzilor are de aproape dou ori mai multi membri
decat Camera Comunelor desi s-ar prea c exceptia este mai degrab aparent decat real, dac se iau in calcul
anumite variabile. 38
In Marea Britanie, de exemplu, calitatea de membru se intinde chiar pe durata intregii vieti respective pan la
pensionare. 39
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 190 192 40
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 192 41
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 192 193
-
14
simetrice si asimetrice. Astfel, camerele simetrice sunt acelea cu puteri constitutionale egale sau
moderat inegale din acest punct de vedere.42
A treia diferent crucial intre cele dou camere ale legislativelor bicamerale const in
faptul c a doua camer poate fi aleas prin metode diferite sau gandit astfel incat s
suprareprezinte anumite minoritti. Din acest punct de vedere, cele dou camere difer in
compozitia lor si pot fi numite incongruente (respectiv, cand este cazul, congruente). Cele mai
izbitoare exemple sunt camerele secunde ce au functia de camere federale si de
suprareprezentare a unittilor componente mai mici ale federatiei sau, din contr43, cand exist
egalitate de reprezentare a statelor sau a contoanelor fr a se tine seama de populatia acestora.44
Aadar, Bicameralismul puternic presupune ca cele dou camere ale legislativului s fie
egale ca atributii si diferite ca formare concret, prin simetrie si incongruent. In legislativele
nationale, devierile de la egalitatea atributiilor tind s vin in avantajul camerei inferioare. In
cazul U.E., de exemplu, situatia a fost pan recent invers camera superioar (Consiliul) era
considerabil mai puternic decat camera inferioar (Parlamentul)45 ins odat cu Tratatul de la
Lisabona acestea au trecut pe picior de egalitate.
In bicameralismul mediu, unul dintre cele dou elemente mentionate lipseste iar in cazul
bicameralismului slab, camerele sunt si asimetrice si congruente.46
Teoreticienii federalismului observ ca trsturi secundare ale acestuia fiind un
bicameralism puternic, o constitutie rigid si un control constitutional energic. Unul dintre
argumentele lor privitor la garantarea divizrii federale a puterii este c aceasta poate avea loc
doar dac exist o camer federal in legislativul national in care regiunile s aib o reprezentare
puternic de aici nevoia de bicameralism.47
42
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 192 193 43
Bundesrat-ul german este un exemplu de camer federal in care unittile componente nu sunt egal reprezentate
dar in care unittile mai mici sunt suprareprezentate iar cele mari subreprezentate. 44
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 193 194 45
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 60 46
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 197 47
Modele ale Democratiei Arend Lijphart, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 27
-
15
Existenta unui sistem parlamentar bicameral se poate justifica in statele federale prin
inssi natura dualist a statului: pe de o parte interesele statelor federate cu particularittile lor,
iar pe de alt parte interesele generale ale intregului stat federal.48
Structura camerelor secundare
Structura acestor camere difer de la stat la stat. Modalitatea de obtinere a functiei,
numrul de membri si durata mandatului senatorilor sunt astfel de diferene.
O varietate de moduri de accedere in functie exist in cadrul sistemelor bicamerale ins
alegerea, prin sufragiu direct sau indirect uneori chiar mixt49, este principiul ntrebuinat cel
mai des. Unele camere sunt partial alese si partial numite iar altele sunt pe deplin numite. Exist
camere mici cu 19 membri sau mai putin, camere medii cu 50 109 membri sau camere mari cu
peste 109 membri.50
In ceea ce priveste puterile acestei camere, in spet cele legislative, modelul cel mai
rspandit este ce al simetriei cu varianta simetriei de facto51. In alte cazuri, camera superioar are
un rol esenialmente consultativ sau are o putere legislativ limitat ori, in anumite cazuri, poate
decide in ultim instant.52
Avand in vedere argumentele prezentate pan acum, se pot enunta concret urmtoarele
avantaje ale bicameralismului, mai mult sau mai putin obiective.
48
Functia legislativ a Parlamentului Irina Zltescu, pag. 127 49
In cazul Spaniei si Belgiei 50
Traducere de pe site-ul oficial al Senatului francez, www.senat.fr, la adresa:
http://www.senat.fr/senatsdumonde/introenglish.html, (accesat ultima oar la data de 01.06.2014) 51
Camera detine, theoretic, aceast putere ins ii este neutralizat de necesitatea unei majoritti calificate. 52
Idem 50
-
16
Avantaje ale bicameralismului53
:
Se evit concentrarea puterii ntr-o singur camer, deoarece in acest mod cele dou se
vor mpiedica reciproc s devin despotice ori un suport pentru regimuri autoritare.
Exercitarea functiei de control in ceea ce priveste executivului poate fi mai eficient.
Sistemul parlamentar bicameral poate minimiza efectele tiraniei majoritii.
A doua Camer, prin posibilitatea de a amna adoptarea legilor, ofer o protecie
mpotriva excesului de legiferare.
Din punct de vedere politic, bicameralismul mbin principiul reprezentrii la nivel
naional cu principiul reprezentrii la nivel teritorial.
Bicameralismul este modalitatea adecvat pentru realizarea unor politici de
descentralizare eficiente.
Sistemul parlamentar bicameral reprezint si o modalitate contemporan de asigurare a
respectrii principiului separaiei puterilor ntr-un stat democratic.
Bicameralismul este, cel puin la nivel empiric, mai potrivit n statele mari, n timp ce
unicameralismul este mai degrab regsit n statele mici54.
53
Site-ul oficial al camerei deputatilor, http://www.cdep.ro/ la adresa:
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7281&prn=1, (accesat ultima oar la data de 27.05.2014) 54
Mai mici ca suprafa i numr de locuitori.
-
17
Studiu de caz Regatul Unit al Marii Britanii
Parlamentul
Aparitia parlamentului in Anglia este legat de numele lui Simon de Monfort, care in
1265 s-a rsculat impotriva regelui. Monfort a convocat o adunare national (Parlamentul
Monfort) in care care, pe lang baroni, au fost convocati cavalerii si trimisii marilor orase.
Ulterior, desi Monfort a fost invins in cursul aeluiasi an, regele a fost nevoit s convoace primul
parlament oficial din Anglia, care a primit denumirea de parlamentul model. De la aceast
dat, ori de cate ori regele avea nevoie de impozite, dorea s declare rzboi sau solicita acordarea
unor atributii suplimentare pe plan national, trebuia s apeleze la sprijinul si voturile
parlamentarilor. Ulterior s-a scindat in House of Lords (Camera Lorzilor), format din
aristocrati si clerici si House of Commons (Camera Comunelor), in care se adunau
reprezentatii cavalerilor si burghezimii.55
Originile Parlamentului merg asadar pan in secolul al XIII-lea si exist numeroase reguli
si obiceiuri ce influenteaz modul in care acesta functioneaz. Unele din acestea sunt scrise56
ins o bun parte s-au cimentat de-a lungul intrebuintrii continue de-a lungul secolelor.
De asemenea, diferite traditii sunt implicate in lucrrile Parlamentului. Printre acestea se
numr votarea cu aye sau no in Camera Comunelor si cu content sau not content in
Camera Lorzilor, rugciunile cretine ale ambelor camere, ridicarea pentru a atrage atentia
vorbitorului si multe altele.57
Atat Parlamentul cat si guvernul joac un rol in formarea legilor Regatului Unit. Ele sunt
institutii distincte, desigur, ins lucreaz indeaproape impreun. Parlamentul este cea mai inalt
55
Parlamentul European Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Editura Wolter Kluwer, Bucureti 2007, pag. 17 56
Numite standing orders acestea sunt formulate de fiecare camer in parte. 57
O list cu mai multe exemple se poate gsi pe site-ul oficial al Parlamentului, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/how/role/traditions/
-
18
autoritate legislativ a statului. Camera Comunelor este cea care nvestete guvernul cu votul de
incredere.
Coroana este, alturi de cele dou camere, parte a intitutiei Parlamentului. Regina
(Regina Elisabeta a II-a actualul monarh ereditar) joac un rol contitutional in deschiderea si
dizolvarea Parlamentului si aprobarea proiectelor de lege, inainte de a deveni efectiv legi. La o zi
dup alegeri, regina invit liderul partidului ce a castigat cele mai multe locuri in Camera
Comunelor s devin primul ministru si s formeze guvernul. Coroana informeaz Parlamentul
despre ideile de politici publici planurile legislative ale guvernului printr-un discurs58
de pe tron,
din Camera Lorzilor.
Parlamentul reprezint, asadar, o parte esential din ceea ce inseamn politicile Regatului
Unit al Marii Britanii. Principalele sale atribute sunt59
:
Examinarea si provocarea lucrarilor guvernului (validare, verificare)
Dezbaterea si aprobarea tuturor legilor (legislatie)
Imputernicirea guvernului de a mri taxele
Suveranitatea Parlamentului este un principiu enuntat in constitutia Regatului Unit. Face
din Parlament autoritatea legal suprem in stat, putand s creeze sau s abroge orice lege. In
general, curtile nu pot trece peste legislatia emis de acesta si nici un Parlament nu poate adopta
legi pe care Parlamentele viitoare s nu le poat schimba. Suveranitatea Parlamentului este cea
mai important parte a constitutiei britanice.60
Adesea, se face referire la constitutia Regatului Unit ca fiind una nescris dar nu este
pe deplin adevrat. Ea poate c nu exist intr-un singur text, cum este cazul de exemplu in
Germania, dar o bun parte este scris multe in legile adoptate de Parlament cunoscute ca
drept statutar61
.62
58
Discursul este tinut de regin, ins guvernul este cel care alctuieste continutul acestuia. 59
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/how/role/ (accesat ultima oar 25.05.2014) 60
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/how/sovereignty/ (accesat ultima oar 29.05.2014) 61
Statute law engl. 62
Idem. 60
-
19
Membrii Parlamentului63
sunt alesi pentru a reprezenta interesele si preocuprile
cettenilor in cadrul Camerei Comunelor. Membrii sunt implicati in formularea si propunerea de
noi legi si se pot folosi de pozitia lor pentru a pune ministrilor guvernului ntrebri despre
problemele curente. In cadrul lucrrilor Parlamentului, in general membrii isi petrec timpul
lucrand in Camera Comunelor. Aceasta poate include votarea de noi legi, participarea la
dezbateri, discutarea problemelor ce ii afecteaz pe cetteni. Cei mai multi parlamentari sunt, de
asemenea, membrii in comitete, ce analizeaz in detaliu diferite probleme, de la politici
guvernamentale si noi legi, pan la subiecte mai vaste, precum drepturile omului.64
Membrii Parlamentului discut chiar si cu alegtorii pentru a afla despre problemele ce ii
privesc. De asemenea, ei trebuie s participe la diverse evenimente, s viziteze scoli si
intreprinderi si in general s incerce s intlneasc cat mai multi oameni posibil. Toate aceste le
ofer membrilor o privire de ansamblu si de detaliu asupra contextului problemelor pe care le pot
discuta in lucrrile lor.65
Parlamentul britanic are membri din toate zonele Angliei, Scotiei, Tara Galilor si Irlandei
de Nord. In plus, exist un Parlament in Scotia, o Adunare National in Tara Galilor si o
Adunare National in Irlanda de Nord. Alegeri distincte sunt organizate pentru aceste corpuri
politice deconcentrate (crora le-au fost acordate puteri la nivel regional, puteri de care inainte
era responsabil Parlamentul Regatului Unit) iar candidatii ce castig locuri in aceste alegeri nu
devin si membri in Parlamentul Regatului Unit.66
Sistemul bicameral
Activitatea parlamentului se desfsoar in dou camere: Camera Comunelor (camera
inferioar) si Camera Lorzilor (camera superioar). Att Camera Comunelor, ct i Camera
Lorzilor, se ntrunesc n Palatul Westminster iar lucrrile acestora sunt similare: intocmirea
legilor (legislatie), verificarea lucrrilor guvernului (validare, verificare) si dezbaterea
63
Pentru membrii Parlamentului se folosete prescurtarea M.P. 64
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/members/mps/ (accesat ultima oar 28.05.2014) 65
Idem. 66
Idem. 60
-
20
problemelor curente. In general, deciziile luate intr-o Camer trebuie aprobate de cealalt. In
acest fel, sistemul bicameral functioneaz drept balant si modalitate de verificare si control
pentru ambele Camere.67
Membrii celor dou Camere sunt organizate in bun parte in acelasi
mod dar cu cateva diferente importante: membrii Camerei Lorzilor nu reprezinta circumscriptii si
multi nu sunt membri intr-un partid politic.68
69
Ambele camere ale Parlamentului tin dezbateri in care membrii discut politici
guvernamentale, propuneri legislative si probleme curente. Acestea au menirea de a-i ajuta pe
membrii celor dou camere s ajung la o decizie informat asupra unui subiect anume. Adesea
se voteaz in incheierea unei dezbateri, ceea ce poate implica adoptarea sau respingerea unei noi
legi sau pur si simplu inregistrarea unei opinii asupra subiectului in discutie. Toate dezbaterile
sunt notate intr-o publicatie numit Hansard.70
Un sistem similar de dezbatere se aplic la cele dou camere. Subiectele sunt introduse,
drept propunere sau motiune, de ctre membrii si apoi dezbtute potrivit unui set strict de reguli.
Astfel, parlamentarii pot da glas preocuprilor si intereselor alegtorilor iar membrii Camerei
Lorzilor pot vorbi despre problemele ce le-au fost aduse la cunostint de ctre public.
Dezbaterile in Camera Comunelor sunt cat se poate de insufletite ins cele din Camera Lorzilor
sunt mai flexibile, avand in vedere caracter auto-reglator al acesteia.71
Un aspect interesant il reprezint culorile diferite pe care le folosesc cele dou camere:
Camera Comunelor verde iar Camera Lorzilor rosu. In slile in care au loc dezbaterile celor dou
Camere, bncile sunt in culorile fiecreia, dar nu numai acestea.
67
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/how/role/system/ (accesat ultima oar 27.05.2014) 68
Lorzii care nu sprijin unul dintre cele trei partied principale sunt cunoscuti sub denumirea de crossbenchers sau
independeti. Exist, de asemenea, un numr mic ce nu sunt afiliati niciunuia dintre gruprile principale. 69
Idem. 64 70
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/how/role/debate/ (accesat ultima oar 27.05.2014) 71
Idem.
-
21
Rosu se pare a fi fost folosit de regi drept culoarea regal. Verdele72 a reprezentat, atat
inainte cat si in timpul perioadei medievale, bogtia naturii dar si fertilitatea culoarea vietii.
Camera Comunelor Camera Lorzilor
Camera Comunelor
Cavalerilor, Cetenilor si Burghezilor adunai in Parlament Aadar, domnilor, avei naintea voastr
ndatoririle, la care se sper c v vei gndi; dar dac vei continua s le neglijai, v putei atepta s fii tratai
potrivit cu resentimentele unei naiuni rnite; pentru c englezii nu sunt mai degrab sclavi ai Parlamentului dect
Regilor. Numele nostru este legiune. Si suntem muli.73 Daniel DEFOE
Funcia legislativ (crearea si amendarea oricror legi dar si aspecte internationale) i cea
de controlare a activitilor guvernului este cea mai important funcie deinut de Camera
Comunelor. Opoziia se nelege mai mult ca o instan critic i ca o for de guvernare aflat
temporar n pauz. Ea formeaz un fel de cabinet din umbr. Camera Comunelor este de
asemenea responsabil de asigurarea finantelor pentru guvern prin aprobarea legilor de mrire a
taxelor.
72
Un intreg document ce explic intrebuintarea culorii verde de ctre Camera Comunelor poate fi gsit pe site-ul
oficial al Parlamentului, la adresa: http://www.parliament.uk/documents/commons-information-office/g10.pdf 73
The English Parliament Kenneth Mackenzie, Penguin Books for Pelican Books, Londra, 1950, pag. 91
-
22
Se voteaz adesea pentru a vedea dac majoritatea membrilor sustin sau resping orice
lege discutat sau orice propuneri.74
Alegerile in Camera Comunelor au loc in mod public. Partidul cu cel mai mare numr de
membri in Camera Comunelor este cel ce formeaz guvernul. Membrii acestei Camere dezbat
probleme politice majore de pe ordinea de zi si fac propuneri legislative. Reprezint unul din
locurile cheie in care lucreaz ministrii guvernului, cum ar fi chiar primul ministru si cancelarul
dar si principalele partide politice. Numai Camera Comunelor este responsabil pentru luarea
deciziilor de ordin financiar, precum propunerea de noi taxe. Camera Lorzilor poate lua in
considerare aceste legi ins nu le poate bloca sau amenda.75
Pentru alegerea parlamentarilor trebuie avut in vedere faptul c Marea Britanie este
mprit in 650 de zone numite circumscriptii76. In timpul alegerilor, fiecare persoan eligibil
de a vota intr-o circumscriptie, alege un candidat pentru a fi membru al Parlamentului.
Candidatul care obine cele mai multe voturi devine membru in Parlament si reprezint acea zon
pan la urmtoarea alegere.77
La alegerile generale, toate circumscriptiile devin vacante si un membru al Parlamentului
este ales pentru fiecare dintr-o list de candidati. Alegerile generale au loc odat la fiecare cinci
ani. Dac un membru moare sau se retrage, o alegere se tine in respectiva circumscriptie pentru a
se gsi un nou reprezentant. Cei mai multi parlamentari sunt membri ai unuia din cele trei partide
politice principale din Marea Britanie. 78
Alti parlamentari reprezint partide mai mici sau sunt
independenti. Pentru a deveni un parlamentar reprezentativ o persoan trebuie s primeasc
autorizatia de a face acest lucru prin nominalizarea de ctre ofiterul partidului politic respectiv.
74
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/how/role/scrutiny/ (accesat ultima oar 24.05.2014) 75
Idem. 70 76
constituencies engl. 77
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/members/electing-mps/ (accesat ultima oar 28.05.2014) 78
Principalele partide politice din Marea Britanie au reprezentanti in ambele Camere. Acestea sunt Partidul Laburist
(Labour Party), cel Conservator (Conservatives Tories) si cel Liberal-Democrat (Liberal Democrats). Sistemul
de partied politice exist, intr-o form sau alta cel putin din secolul XVIII si reprezint un element important din
lucrrile ce tin de constitutie. De la cel de-al II-lea Rzboi Mondial, toate guvernele din Marea Britanie au fost
formate fie din Partidul Laburist fie din cel Conservator.
-
23
Ei trebuie apoi s castige cele mai multe voturi in zona de care apartine.79 Partidul cu cei mai
multi membri in Parlament, dup alegerile generale, formeaz in general guvernul. Urmtorul
partid devine oficial opozitia.80
Vorbitorul Camerei Comunelor81
, ales de ceilalti parlamentari printr-un sistem de votare
secret, este cel ce dezbate intre acestia din urm. El este ofiterul sef si cea mai inalt autoritate in
Camera Comunelor si trebuie s rman tot impul impartial din punct de vedere politic82. In
timpul dezbaterilor, vorbitorul mentine ordinea si cheam membrii Parlamentului s ia cuvantul,
pe rand. Parlamentarii se ridic pentru a semnala c doresc s vorbeasc sau pot anunta in scris,
inainte. El se asigur in acelasi timp c regulile Camerei sunt respectate.83 De asemenea,
vorbitorul reprezint Camera Comunelor in fata monarhului, Camerei Lorzilor si altor autoritti
si membri ai Comisiei Casei Comunelor.84
Mai mult decat atat, Camera Comunelor alege si trei
vorbitori asistenti iar cel principal este cel care, in absenta vorbitorului, poate exercita functia
acestuia. De asemenea, asistentul principal este si presedintele oricrui comitet al intregii
Camere. Si el are, la randul su, doi asistenti.85
Presedintele Camerei Comunelor86
este un ministru al guvernului al crui rol principal
este de a organiza afacerile guvernului in cadrul Camerei. Acesta anunt planul pentru sptamana
ce urmeaz si, de obicei, anunt si problematici provizorii pentru sptamana urmtoare. Este de
asemenea si seful unui numr de comitete ale cabinetelor, inclusiv Comitetul Ministerial de
Afaceri Constitutionale si Comitetul de Programare Legislativ. Seful Camerei Comunelor. 87
79
Idem. 77 80
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/members/partysystem/ (accesat ultima oar 28.05.2014) 81
The Speaker engl. Actualul vorbitor este Rt. Hon John Bercow, membru pentru Buckingham, ales la data de 22
iunie 2009. Acesta a fost momentul in care s-a intrebuintat pentru prima oar votul secret exhaustiv. 82
De aceea, acesta trebuie s se retrag din orice partid politic ar face parte inainte de a putea prelua functia. 83
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/business/commons/the-speaker/the-role-of-the-speaker/role-of-the-speaker/
(accesat ultima oar 25.05.2014) 84
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/speaker/ (accesat ultima oar 25.05.2014) 85
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/deputy-speakers/ (accesat ultima oar 25.06.2014) 86
The leader enlg. Actualul sef este Rt Hon Andrew Lansley. 87
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/leader-commons/ (accesat ultima oar 27.05.2014)
-
24
Secretarul Camerei Comunelor si seful executiv88
este principalul consilier constitutional
al Camerei si este consilier in toate procedurutile si afacerile acesteia, inclusiv privilegiile
parlamentare, si apare adesea in examinrile problematicilor parlamentare si contitutionale. Si el
este, asemenea celorlalti membri in serviciul Camerei, pe deplin impartial din punct de vedere
politic. Rolul su istoric este de a inregistra deciziile Camerei si este consultat de ctre
presedinte, ministri si toti membri, cu privire la orice problem ce poate aprea in conduita unei
adunri. Ca sef executiv are in subordine aproximativ 2000 de persoane si este de asemenea,
seful Consiliului de Administrare, care sprijin lucrrile Camerei si a membrilor si. Totodat, el
este cel care se angajeaz in contracte si chirii si detine toate propriettile Camerei.8990
O alt functie demn de mentionat este cea asa numit Searjent at Arms, responsabil de
securitatea si mentinerea ordinii pe proprietatea Camerei Comunelor. Rolul su presupune si
unele aspecte ceremoniale.
In Camera Comunelor exist un cod de conduit sprijinit de Comisarul Parlamentar
pentru Standarde si de ctre Comitetul de Standarde si Privilegii. Acesta prevede indrumare cu
privire la modul in care membrii ar trebui s isi indeplineasc indatoririle publice si li se cere
totodat s declare orice interese financiare ce ar putea fi relevante pentru lucrarea parlamentar
pe care o depun. De asemenea, comitetul mentionat anterior decide si asupra plangerilor aduse
impotriva membrilor individuali.91
Camera Lorzilor
Mai mult, Regele are deasupra sa o curte, si anume conii si baronii; pentru c aceti coni, aa cum ne
arat si numele lor, sunt companionii Regelui, si cel ce are un coleg are si un stpn.92 BRACTON
88
Un funcionar permanent al Camerei, Sir Robert Rogers este actualul secretar, inc din 1 octombrie 2011. 89
O urmare interesant a acestui aspect este faptul c secretarul este, asadar, proprietarul Big Ben-ului. 90
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/clerk-commons/ (accesat ultima oar 27.05.2014) 91
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/members/standards/ (accesat ultima oar 28.05.2014) 92
The English Parliament Kenneth Mackenzie, Penguin Books for Pelican Books, Londra, 1950, pag. 9
-
25
Camera Lorzilor este cea de-a doua camer a Parlamentului Regatului Unit. Aceasta este
independent de Camera Comunelor ins vine in completarea lucrrilor acesteia din urm.
Camera Lorzilor mparte cu Camera Comunelor sarcina de a formula si modela legi si de a
verifica si pune la test lucrrile guvernului.93
Aceast camer are trei sarcini principale94:
Formularea de legi
Examinarea in profunzime a politicilor publice
Responsabilizarea guvernului
Multi dintre membrii acestei Camere continu s rman activi in domeniile in care
lucreaz si au cariere de succes din afaceri, cultur, stiint, sport, drept, educatie, diplomatie,
servicii publice si de sntate, si nu numai. Acest aspect ii ajut s examineze mai aproape de
realitate chestiunile ce interes public ce ii afecteaz pe cetteni. In prezent exist aproximativ
760 membri95
eligibili pentru a lua parte la lucrrile Camerei Lorzilor. Acestia sunt numiti de
Regin la sfatul primului ministru. Unii membri apolitici sunt recomandati de corpuri
independente, de Camera Lorzilor sau de Comisia de numire.96
Se spune c aceast Camer este caracterizat de libertate in gandire, in bun parte
deoarece majoritatea membrilor nu apartin unui partid politic. De asemenea, cei mai multi dintre
acestia sunt membri pe viat. Printre ei se numr si 26 arhiepiscopi si episcopi si 92 membri
ereditari si nu exist o limit superioar de numr de membri.97
Membrii petrec aproape jumtate din timp analizand si formuland legi (draft, proiecte de
legi). Toate proiectele de legi trebuie s fie evaluate si luate in considerare de ambele camere ale
93
Idem. 91 94
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/business/lords/work-of-the-house-of-lords/what-the-lords-does/ (accesat ultima oar
28.05.2014) 95
Orice cettean britanic, irlandez sau al Commonwealthului, cu varsta peste 21 de ani si pltitor de taxe este eligibil
a fi nominalizat sau poate aplica pentru a deveni membru prin Comisia de numire a Camerei Lorzilor. 96
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/about-lords/lords-types/ (accesat ultima oar 26.05.2014) 97
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/business/lords/whos-in-the-house-of-lords/members-and-their-roles/diverse-experience/
(accesat ultima oar 26.05.2014)
-
26
Parlamentului inainte de a putea deveni legi propriu-zise, cu deplin fort juridic. Pe parcursul
catorva etape, membrii examineaz fiecare proiect, rand cu rand, inainte ca acesta s devin un
act parlamentar (lege propriu-zis). Multe dintre proiecte afecteaz viata de zi cu zi a cettenilor
englezi, acoperind domenii cum ar fi cele de sntate, asigurri si educatie.98
Mai mult decat atat, fiecare membru trebuie s se foloseasc de experienta individual
pentru a cerceta politicile publice. Cea mai mare parte din aceste indatoriri se duc la bun sfarsit
in comitete alese99
grupuri mici (de obicei au, in total, 12 membri) numite pentru diferite
aspecte ale politicilor publice. In sesiunile din anii 2012 2013, comitetele alese ale Camerei
Lorzilor a produs 36 de rapoarte despre subiecte ce includ economia, puterile Uniunii Europene
si progrese stiintifice. Multe dintre intalnirile comitetelor alese includ chestionarea martorilor de
specialitate ce lucreaz in domeniul care face subiectul cercetrii. Aceste intalniri sunt deschise
publicului larg.100
Este extrem de important ca politicile publice s fie aproape de cetteni si s
reflecte realittile curente, asadar prerile expertilor si experienta proprie a membrilor trebuie
valorificate cat mai eficient, reprezentand unelte utile de lucru in comitete. De asemenea, si aici
exist un cod de conduit pentru Lorzi ce ofer indrumare in vederea indeplinirii indeplinii
corespunztoare a indatoririlor publice si parlamentare ale membrilor.
Rapoartele comitetelor sunt dezbtute in Camera Lorzilor, aduc recomandri guvernului
si pot chiar provoca discutii in afara Parlamentului. Numrul de comitete variaz, de obicei
existand intre 10 si 18. De obicei, un comitet cu 12 membri este alctuit din patru conservatori,
98
Idem. 94 99
Comitetele active in prezent sunt: administratie si lucrri, Comitetul de selectie, Comitetul de comunicatii,
Comitetul constitutional, Comitetul pentru puteri delegate si reforme normative, Comitetul pentru afaceri economice
(cu sub-comitetul pentru legea finantelor), Comitetul de selectie pentru U.E. (cu sub-comitete pe domenii
economice, financiare, de piata, infrastructur, piata muncii, afaceri externe, agricultur, piscicultur, mediu,
energie, justitie, protectia consumatorului, afaceri interne, sntate, educatie), Comitetul Camerei Lorzilor,
Comitetul de informare, Comitetul legii pentru mostenitori si tutori legali, Comitetul de legtur, sub-comitetul
pentru conduita Lorzilor, Comitetul pentru mostenirea olimpic si paraolimpic, Comitetul pentru privilegii si
conduit, Comitetul de procedur, Comitetul de improsptare, Comitetul de stiint si tehnologie, Comitetul pentru
verificare legislativ secundar, Comitetul ce priveste puterea soft a Regatului Unit si influenta sa, Comitetul pentru
foile de comand (proiecte de legi private). Sursa: site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit, la adresa
http://www.parliament.uk/business/committees/committees-a-z/lords-select/ 100
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/business/lords/work-of-the-house-of-lords/lords-select-committees/#jump-link-0 (accesat
ultima oar 27.05.2014)
-
27
patru laburisti, doi liberal democrati si doi membri crossbench. In general, acestea se intalnesc
sptmanal iar cele mai multe intalniri sunt deschise publicului larg.101
Nu in ultimul rand, membrii au menirea de a fi atenti la lucrrile guvernului in timpul
dedicat intrebrilor si interpelrilor dar si al dezbaterilor102, in care ministrii guvernului trebuie s
rspund. In sesiunea 2012 2013, membrii Camerei au adresat ministrilor 7.324 de intrebri
orale si scrise si au initiat 193 de dezbateri pe varii teme, de la srcia in randul minorilor pan la
imigrare.103
Rspunsurile (in scris) ar trebui s fie oferite in cel mult dou sptmani.104 Publicul
este, de asemenea, binevenit s viziteze si s asiste la acestea, din galeriile ce privesc ctre sal.
Organizarea Camerei Lorzilor presupune ca membrii s fie asezati in Camer potrivit cu
partidul sau grupul cruia apartin. Guvernul si opozitia sau alte partide au fiecare un lider,
manageri de afaceri care organizeaz lucrrile, si purttori de cuvant care stau pe bncile din
fat.105
Vorbitorul Camerei Lorzilor106
este ales de ctre membrii acestei Camere, putand detine
functia doar de dou ori, insumand un maxim de cinci ani. Acesta este independent de guvern, in
ceea ce priveste numirea si rolul pe care il are. Si vorbitorul Camerei Lorzilor, asemenea celui
Camerei Comunelor, trebuie s fie impartial din punct de vedere politic, responsabilittile sale
incluzandprezidarea dezbaterilor Camerei, oferirea de sfaturi procedurale si de a fi ambasador al
lucrrilor Lorzilor, acas si in strintate. Totusi, spre deosebire de vorbitorul Camerei
Comunelor, are mai putin autoritate, deoarece Lorzii controleaza ordinea de zi a Camerei si se
auto-controleaz.107
101
Idem. 102
Exist trei tipuri principale de dezbateri: dezbateri generale (de obicei in zilele de joi dureaz aproximativ 5
ore), dezbateri scurte (membrii de pe banc pot propune subiecte dureaz intre 60 si 90 de minute) si dezbateri pe
marginea rapoartelor comitetelor sau problemelor generale de pe ordinea de zi (fr un timp anume). 103
Idem. 94 104
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/business/lords/work-of-the-house-of-lords/checking-and-challenging-government/
(accesat ultima oar 27.05.2014) 105
Idem. 97 106
Actualul Vorbitor este baroneasa Frances DSouza, aleas la 18 iulie 2011. Pe 4 iulie 2006 a fost ales primul
vorbitor al Camerei Lorzilor. 107
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/lord-speaker/ (accesat ultima oar 25.05.2014)
-
28
Preedintele Camerei Lorzilor108, numit de primul ministru, este membru al cabinetului si
cel mai senior membru al guvernului din Camer, responsabil pentru ordinea de zi a acesteia. El
conduce o echip de aproximativ 25 ministri si are obligatii fat de Camer, ca intreg.
Presedintele exprim sentimentul colectiv la evenimente formale, oferind motiuni de multumire
si felicitri. De asemenea, ofer sfaturi procedurale si este disponibil de a asista si sftui toti
Lorzii. Fiind si cancelarul ducatului de Lancaster, el este responsabil Suveranului pentru
administrarea ducatului.109
Cancelarul Camerei Lorzilor110
este un ministru de cabinet si membru curent al Camerei
Comunelor. Reformele recente, ce au inclus crearea Ministerului de Justitie si alegerea unui
vorbitor al Camerei Lorzilor, au modificat semnificativ rolul cancelarului. Cand in 2006 s-a ales
primul vorbitor al Camerei Lorzilor, acesta a preluat din responsabilittile cancelarului si, in
acelasi an, i s-a eliminat si pozitia de sef judiciar (pentru curtile din Anglia si Tara Galilor) si
puterea de a numi judectori.111
Secretarul Camerei Lorzilor112
(secretarul Parlamentelor) este cel mai senior functionar al
Camerei. Coroana il numeste drept seful administratiei permanente si consilierul procedural sef
al Camerei. Rolul su este similar cu cel al unui sef executiv intr-o afacere comercial si detine
un numr de responsabilitti administrative si manageriale.113
Asemenea Searjent at Arms pentru Camera Comunelor, exist Black Rod pentru
Camera Lorzilor, indeplinind aceeasi functie de responsabilitate in ceea ce priveste securitatea si
mentinerea ordinii in interiorul Camerei si vecintate, dar si una ceremonial.
108
Actualul presedinte al Camerei Lorzilor este lordul Hill de Oareford. 109
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/leader-lords/ (accesat ultima oar 26.05.2014) 109
Idem. 110
Secretarul de stat pentru justitie si cancelar al Camerei Lorzilor este Rt. Hon Chris Grayling. 111
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/lord-chancellor/ (accesat ultima oar 26.05.2014) 112
Actualul secretar este David Beamish. 113
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/mps-and-lords/principal/clerk-lords/ (accesat ultima oar 26.05.2014)
-
29
In ultimii ani, Camera Lorzilor a determinat guvernul s fac schimbri in politicile
publice in ceea ce priveste o larg arie de domenii. Aceste includ114:
Asigurarea accesului la educatie primar pentru copiii cu nevoi speciale si
dezabiliti.
Protejarea dreptului de asistent legal in cazul persoanelor ce primesc ajutor social.
Insistarea asupra paritii tratamentului din partea Serviciului National de Sntate115
pentru tulburrile mentale si bolile fizice.
Fundamentarea si sustinerea unittilor de ultim generatie ce se ocup cu cercetarea
in domeniul celulelor stem.
Hansard este un raport a ceea ce se spune in Camera Lorzilor in fiecare zi. Este
disponibil online116
la aproximativ trei ore dup o dezbatere si in format fizic a doua dimineat.
Acest raport include toate lucrrile Camerei si a comitetelor sale (dezbateri, rezultatele voturilor,
procedurile comitetelor, declaratiile scrise ale ministrilor si rspunsurile scrise). Un volum
decisiv este de asemenea publicat la cateva sptmani si reprezint o versiune final a
procedurilor din Camera Lorzilor. Camera Lorzilor si Camera Comunelor au rapoarte
separate.117
Regatul Unit si Uniunea European
Regatul Unit al Marii Britanii este unul dintre cele 28 de state membre ale Uniunii
Europene si are in vedere legislatia european. Inc de cand Marea Britanie s-a alturat
Comunittii Economice Europene in 1973, succesivele guverne britanice au avut atitudini
ambivalente cu privire la U.E. si locul Regatului Unit in cadrul acesteia. Acestea si-au exprimat
dorinta de a fi angajate in Uniune pentru a-si exercita influenta in cadrul su. Au cutat s se
114
Idem. 94 115
NHS National Health Service 116
Pe site-ul oficial al Parlamentului, la adresa: http://www.parliament.uk/business/publications/hansard/lords/ 117
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/business/lords/work-of-the-house-of-lords/lords-hansard/(accesat ultima oar 27.05.2014)
-
30
distanteze de anumite efecte ale sale si in acelasi timp a supra-implementat multe din legile date
de aceasta.118
Ministrii britanici sunt implicati in deciziile cu privire la aceast legislatie si o aprob
propunerile odat ce Parlamentul national le-a examinat.119 Rolul Parlamentului in U.E. este120:
De a examina in detaliu legislatia draft a U.E. si alte documente ale acesteia.
Modificarea legilor Regatului Unit pentru a reflecta armonizarea cu tratatele si
legislatia european.
Tragerea la rspundere a guvernului in ceea ce priveste politicile sale europene si
negocierea pozitiilor din intitutiile U.E.
U.E. are autoritatea de a aplica legislatia in Regatul Unit ins aplicarea acesteia cere
Parlamentului national s adopte sau s amendeze aceast legislatie. Parlamentul britanic
primeste copii ale documentelor europene, impreun cu un Memorandum Explicativ pregtit de
departamentele guvernamentale relevante. Documentele sunt luate in considerare de Comitetele
de evaluare atat din Camera Comunelor cat si din cea a Lorzilor.121
In Camera Comunelor, Comitetul de evaluarea european evalueaz toate documentele
primite de la U.E. si face un raport al prerilor sale asupra importantei legale si politice a
fiecruia. Comitetul poate decide ca acestea sunt suficiente sau pot cere informatii suplimentare
de la guvern sau poate recomanda documentele pentru o dezbatere intr-un Comitet de legislatie
european sau in Camera Comunelor. In Camera Lorzilor se examineaz legislatia european
prin Comitetul Ales pentru Uniunea European, intr-o coordonare apropiat cu comitetele
Camerei Comunelor. Aici se analizeaz mai puine documente europene ins se ofer analize
detaliate asupra importantei lor.122
118
Traducere din raportul Parlamentului britanic asupra modului in care Regatul Unit abordeaz afacerile U.E.,
disponibil pentru descrcare si pe site-ul oficial al Parlamentului. 119
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii, www.parliament.uk, la adresa:
http://www.parliament.uk/about/how/role/europe/ (accesat ultima oar 29.05.2014) 120
Idem. 121
Idem. 122
Idem.
-
31
Cap. III Parlamentul unicameral
Unicameralismul
Unicameralismul nseamn a avea o singur camer legislativ. Cei care sustin acest
sistem spun c functia de revizuire si de control a legislatiei de ctre cea de-a doua camer poate
fi realizat si de comisiile parlamentare. In cele mai multe asemenea cazuri, statele au avut doua
camere insa au renuntat la una.
In cazul Uniunii Europene, urmtoarele 12 state din cele 28 membre au un sistem
parlamentar unicameral:
Bulgaria Adunarea National, a fost stabilit ca unicameral prin Constituia din 1879.
Are 250 de membri, alei pentru patru ani.123
Cipru Camera Reprezentanilor are 57 de membri alesi pentru cinci ani de zile.124
Danemarca - Folketing a fost, din 1849-1953, una dintre cele dou camere ale
parlamentului danez, ins cum camera superioar si inferioar aveau puteri relativ egale si
similare s-a decis trecerea la sistemul unicameral. Diferenta era c Folketing - camera inferioar
- era votat de fermieri, comercianti si clasele sociale educate. Landsting, cea de-a doua camer,
era aleas de clasa bogat a societii, iar unii dintre membrii ei erau numiti chiar de rege. Astfel,
vechea aristocratie si conservatorii faceau parte din ea. In anul 1953, prin referendum, a fost
revizuit constituia, iar ea prevedea introducerea unui parlament unicameral, actualul
Folketing.125
123
Site-ul oficial al parlamentului Bulgariei, la adresa: http://www.parliament.bg/en (accesat ultima oar la data de
01.06.2014) 124
Site-ul oficial al parlamentului Ciprului, la adresa: http://www.parliament.cy/en (accesat ultima oar la data de
01.06.2014) 125
Site-ul oficial al parlamentului Danemarcei, la adresa: http://www.thedanishparliament.dk/ (accesat ultima oar la
data de 01.06.2014)
-
32
Estonia Riigikogu a fost initial parlament unicameral, la infiintarea in 1919, devenind
in perioada 1938-1940 parlament bicameral. El a fost apoi inlocuit, iar dup obtinerea
independentei Estoniei, in 1992, a redevenit parlament unicameral.126
Finlanda Eduskunta, parlamentul finlandez, are 200 de membri.127
Grecia Vouli ton Ellinon, legislativul Greciei, are 300 de membri alesi pentru patru ani.
Intre 1844-1863 si 1927-1935, parlamentul a fost bicameral, avand Senatul si Camera
Reprezentantilor.128
Ungaria Orszggyls, parlamentul unicameral ungar, are 386 de membri alesi pentru
patru ani.129
Letonia Saeima are 100 de membri, alesi prin vor direct pentru patru ani.130
Lituania Seimas este constituit la fiecare patru ani si are 141 de parlamentari.131
Portugalia Assembleia da Repblica este parlamentul unicameral din Portugalia.
Initial, a avut 250 de membri, insa reforma constitutionala din 1989 a redus numarul acestora
intre 180 si 230.132
Suedia Riksdag are 349 de membri, alesi pentru patru ani.133
Croaia Sabor are in prezent 151 de membri alesi pe 4 decembrie 2011.134
126
Site-ul oficial al parlamentului Estoniei, la adresa: http://www.riigikogu.ee/?lang=en (accesat ultima oar la data
de 01.06.2014) 127
Site-ul oficial al parlamentului Finlandei, la adresa:
http://web.eduskunta.fi/Resource.phx/parliament/members/index.htx?lng=en (accesat ultima oar la data de
01.06.2014) 128
Site-ul oficial al parlamentului Greciei, la adresa: http://www.hellenicparliament.gr/en/ (accesat ultima oar la
data de 01.06.2014) 129
Site-ul oficial al parlamentului Ungariei, la adresa: http://www.parlament.hu/english-page (accesat ultima oar la
data de 01.06.2014) 130
Site-ul oficial al parlamentului Letoniei, la adresa: http://www.saeima.lv/en (accesat ultima oar la data de
01.06.2014) 131
Site-ul oficial al parlamentului Lituaniei, la adresa: http://www3.lrs.lt/pls/inter/w2008_home.home?p_kalb_id=2
(accesat ultima oar la data de 01.06.2014) 132
Site-ul oficial al parlamentului Portugaliei, la adresa: http://www.en.parlamento.pt/Parliament/ (accesat ultima
oar la data de 01.06.2014) 133
Site-ul oficial al parlamentului Suediei, la adresa: http://www.riksdagen.se/en/ (accesat ultima oar la data de
01.06.2014)
-
33
Un prim argument al unicameralismului ine de filosofia politic i susine faptul c
suveranitatea este indivizibil, deci nu este posibil, n principiu, divizarea reprezentrii
naionale, expresie a acestei suveraniti. Se justific preponderena organului legislativ
unicameral asupra Executivului. Un al doilea, mult mai frecvent invocat i mai pragmatic, se
refer la funcionarea instituiilor. Astfel, neexistnd dou camere, este imposibil s existe o
nenelegere intre acestea.
Se pot totodat enunta cateva avantaje ale unicameralismului. Un parlament ce se
fundamenteaz pe alegerea direct de ctre electorat reflect cel mai bine voina poporului. O
singur camer este si mai convenabil din punct de vedere economic135 dar i din perspectiva
lurii deciziei136. Mai mult dect att, intrebuintarea sistemului bicameral poate crea rivaliti
intre camere, competiie pentru ntietate sau pentru deplin egalitate, ceea ce poate influenta in
mod negativ corecta funcionre a instituiei parlamentare. In ultim instant, sitemul unicameral
este potrivit cu conceptul unitar al naiunii. Un singur stat, o singur Camer parlamentar.
134
Site-ul oficial al parlamentului Croaiei, la adresa: http://www.sabor.hr/English (accesat ultima oar la data de
01.06.2014) 135
Cu referire la cheltuieli mai reduse. 136
Nu exist, spre deosebire de cazul bicameralismului, posibilitatea de a prelungi adoptarea legilor, procesul
legislativ desfurndu-se mult mai rapid.
-
34
Studiu de caz Danemarca
Parlamentul
Danemarca, stat ce este atat o democratie cat si o monarhie constitutional137, a avut
prima constitutie liber in 1849. Constitutia actual dateaz din 1953 si pune bazele valorilor
principale pe care este construit societatea danez si crora toate legile se supun. Aceast
constitutie specific faptul c Danemarca are un Parlament ai crui membri sunt alesi dup
principiul sufragiului liber si egal si un guvern care trebuie s fie acceptat tot timpul de
majoritatea parlamentar.138
Constitutia noteaz diviziunea puterii in stat stipuland separarea ramurilor legislative,
executive si judiciare. Aceste trei puteri sunt independente una de alta dar in acelasi timp se
controleaz una pe alta pentru a preveni abuzul de putere. Impreun cu guvernul, Parlamentul
danez isi exercit puterea legislativ si este singura ramur autorizat s adopte legi.139 Sistemul
de guvernmant este cunosct drept parlamentarism negativ, ceea ce inseamn c guvernul nu
poate vre-odat s aib majoritatea din Parlament impotriva sa dar nici nu e nevoie ca acesta sa
fie sustinut la o mojoritate propriu-zis.140
Statul danez, fiind unul democratic, sustine libertatea presei si drepturile acesteia de a
supraveghea politicul, raportand asupra acestuia si controland sistemul politic. De aceea, presa
are acces liber la Parlamentul danez, la politicienii si si la documentele relevante.141
137
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Danemarcei, www.thedanishparliament.dk la adresa:
http://www.thedanishparliament.dk/Democracy/Democracy_and_monarchy.aspx
(accesat ultima oar la 22.05.2014) 138
Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 3 139
Idem. 140
Id Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 6 141
Idem. 138
-
35
Parlamentul danez este numit Folketing. Acesta reprezint adunarea legislativ in
Danemarca, ceea ce inseamn c adopt toate legile ce se aplic in acest stat. Folketingul este
responsabil si de adoptarea bugetelor statului, aprobarea conturilor, exercitarea controlului
asupra guvernului si participarea la cooperarea international. Acesta este organizat pe modelul
unicameral, inc de la ultima revizuire a constitutiei din 1953.
Membrii Parlamentului danez, in numr de 179, sunt alesi de public, prin vot secret
direct, in alegeri generale ce trebuie tinute cel putin o dat la fiecare patru ani. Dintre cei 179 de
membri, 175142
sunt alesi din Danemarca, 2 din Insulele Feroe si doi din Groenlanda. Impreun
cu Danemarca, Insulele Feroe si Groenlanda constituie unitatea teritorial si, printr-un
amendament al Actului Constitutional din 1953, le-au fost acordate dou locuri in Parlamentul
Danemarcei.143
Alegerile se tin cel putin la fiecare patru ani, primul ministru asigurandu-se de acest
aspect, ins el este imputernicit s tin alegeri in orice moment, astfel c pot avea loc mai des de
patru ani.144
Pentru a fi ales in Parlamentul danez, candidatii trebuie s fie intai eligibili s voteze in
alegerile generale, ceea ce inseamn c trebuie s fie cetteni danezi, s aib domiciliu
permanent in teritoriu si s aib varsta de minim 18 ani. Mai mult decat atat, un candidat trebuie
s nu fi fost condamnat de o fapt care, in opinia public, l-ar face nedemn de a deveni un
membru al Parlamentului. Politicienii care sunt alesi in Parlament sunt reprezentantii intregii
populaii daneze, din perspectiva geografic, a profesiei si a varstei. Componena Parlamentului
s-a modificat considerabil de-a lungul anilor. Exist in prezent mai multi membri tineri si de sex
feminin decat inainte. Multi dintre membri provin dintr-un context academic in timp ce altii sunt
fermieri, mestesugari, profesori sau lucreaz singuri.145
Potrivit Actului Constitutional, membrii Parlamentului sunt legati doar de propriile
convingeri si nu de indrumrile alegtorilor. In principiu, membri sunt astfel independenti si nu
142
Cu 135 de scaune ale circumscriptiilor si 40 de scaune compensatorii. 143
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Danemarcei, www.thedanishparliament.dk la adresa:
http://www.thedanishparliament.dk/About_the_Danish_Parliament/179_Members.aspx (accesat ultima oar la
22.05.2014) 144
Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 5 145
Idem.
-
36
sunt obligati s se conformeze cu ceea ce spun partidele sau alegtorii. Desi majoritatea
parlamentarilor sunt organizati in partide, aceasta nu reprezint o cerint. Cei ce nu fac parte
dintr-un partid sunt numiti independenti.146
Vorbitorul Parlamentului147
danez este ales imediat dup ce un Parlament nou ales se
intalneste pentru prima oar. Principalele responsabilitti ale acestuia sunt de a oferi conditii
optime pentru lucrrile parlamentale, de a se asigura c sesiunile parlamentare sunt in mod
adecvat conduse si c membrii Parlamentului au conditii de lucru favorabile.148
Acesta este, de asemenea, seful administratiei Parlamentului danez. Administratia este
alctuit dintr-un numr de diferite departamente ale cror sarcini sunt de a se asigura c
membrii se pot concentra asupra lucrrilor. Vorbitorul isi desfsoar activitatea ajutat de patru
vorbitori asistenti care sunt numiti149
odat cu vorbitorul. Acestea contituie impreun autoritatea
suprem in Parlament, denumit Prezidiul. Membrii Prezidiului conduc pe rand sesiunile
camerei.150
Alte sarcini alte vorbitorului includ gzduirea familiei regale atunci cand se deschide
Parlamentul, primeste presedintii parlamentelor strine, sefii de stat, ambasadorii si alti oaspeti
remarcabili din strintate. Mai mult decat atat, Prezidiul viziteaz parlamentele altor state, in
principal cu scopul unui schimb de experient.151
In plus, pe lang parlamentari si personalul acestora, Parlamentul danez are o
administraie non-politic, mentionat anterior, a crei sarcin principal este de a se asigura c
politicienii se pot concentra la lucrarea lor. Exist mai bine de 410 angajati ce se ocup cu
activiti diferite, de la curtenie, mentenant, securitate pan la servicii de consultant, suport IT
si diseminarea lucrrilor Parlamentului.152
146
Idem. 147
Actualul vorbitor este Mr. Mogens Lykketoft, desemnat in 2011. 148
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Danemarcei, www.thedanishparliament.dk la adresa:
http://www.thedanishparliament.dk/About_the_Danish_Parliament/The_Speaker.aspx (accesat ultima oar la
22.05.2014) 149
Acestia sunt numiti de cele mai mari patru partied politice, cu exceptia celui din care face parte vorbitorul. 150
Idem. 148 151
Idem. 148 152
Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 15.
-
37
Lucrul in camera Parlamentului danez
Lucrrile parlamentare de la Christianborg153 sunt organizate astfel incat s se desfsoare
in perioada octombrie iunie, desi anul parlamentar incepe in prima marti din octombrie si se
incheie la aceeasi dat, anul urmtor iar Regina si famlia regal sunt in mod traditional martori
la prima intrunire. Apoi primul ministru ia cuvantul si tine discursul de deschidere, expunand
planurile guvernului pentru anul ce urmeaz, inclusiv legile pe care guvernul le va introduce.154
La o zi dup deschiderea Parlamentului se tine o dezbatere in care parlamentarii si primul
ministru discut continutul discursului de deschidere. Apoi, Parlamentul se va intruni de
aproximativ 100 de ori pe parcursul unui an. In dezbateri, Parlamentul poate lua decizii prin vot
numai atunci cand mai mult de jumtate din membri sunt prezenti si particip la vot. Cele mai
multe decizii se iau cu majoritate simpl. Fiecare membru poate propune legi ins guvernul este
cel care introduce cele mai multe propuneri legi. Acestea trebuie citite de trei ori155
in Parlament
inainte de a putea deveni legi propriu-zise.156
Odat ce o lege a fost adoptat, aceasta trebuie
semnat de regin si de ministrul potrivit pentru a cpta fort juridic.157
In afar de aceste sedinte, o serie de alte activitti se desfsoar in Camera Parlamentului,
activitti menite in mare parte s exercite controlul corespunztor asupra guvernului.
Regulile de procedur ale Parlamentului sunt stabilite chiar de acesta si astfel sunt
stabilite principiile pentru lucrul in Camer si in comitetele parlamentare. Dezbaterile sunt
filmate si sunt disponibile online158
, pe site-ul oficial al Parlamentului. Mai mult, acestea sunt si
transcrise, disponibile in acelasi loc.159
153
Palatul Christianborg, situat in centrul orasului Copenhaga. 154
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Danemarcei, www.thedanishparliament.dk la adresa:
http://www.thedanishparliament.dk/About_the_Danish_Parliament/The_course_of_a_year.aspx (accesat ultima oar
la 22.05.2014) 155
La prima citire se dicut termenii generali ai draft-ului, la cea de-a doua citire se discuta si se sugereaz posibile
modificri, propuse fie de parlamentari fie de govern. La citirea final se voteaz pentru sau impotriva legii ori
niciuna. 156
Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 9 157
Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 11 158
Disponibile online, la adresa: www.ft.dk/tv 159
Idem. 157
-
38
Comitetele reprezint atelierul Parlamentului danez. Ele pregtesc deciziile privitoare
la problematicile politice si legi.
Parlamentul danez are 26 de comitete permanente160, fiecare cu pan la 29 membri.
Comitetele discut in principal legile si propunerile rezoluiilor parlamentare introduse in
Camer. In acelasi timp ele exercit control asupra guvernului punand intrebri cu privire la
administrarea legilor existente.161
In plus, comitetele urmresc dezvoltrile curente din sfera
proprie de competene. Fiecare comitet are o arie politic de responsabilitate potrivit cu
competenele ministerelor. Cele mai multe intalniri ale comitetelor sunt inchise.162
Comitetul pentru Afaceri Europene este ce se ocup de aspecte legate de Uniunea
European si autorizeaz ministrii s negocieze la nivelul U.E. Astfel, un ministru nu poate
aproba o decizie in cadrul Uniunii dac majoritatea membrilor din acest comitet sunt impotriva
ei. Comitetul poate, de asemenea, s tin intalniri deschise cu membrii danezi ai Parlamentului
European si altii.163
Partidele politice din cadrul Parlamentului danez sunt in numr de 12, si anume: partidul
liberal, partidul social democrat, partidul popular danez, partidul social liberal, partidul popular
socialist, alianta rosii-verzilor164, alianta liberal, partidul conservator, Inuit Ataqatigiit, Siumut,
Sambandsflokkurin, Javnaarflokkurin (vezi Figura 1, mai jos). Nu se mentioneaz partidele
politice in Actul Constitutional al Regatului Danemarcei dar ele joac un rol important in viata
politic. Fiecare grup de partid primeste finantare ce acoper costurile salariale ale secretarilor,
economistilor, personalului mass-media, si nu numai, aflati la dispozitia membrilor
Parlamentului.
160
Comitetele sunt, dup cum urmeaz: pentru forta de munc; locuinte si afaceri urbane; pentru copii si educatie;
afaceri, crestere si export; afaceri europene; finante; aprare; naturalizare; afaceri eclesiastice; climat, energie si
constructii; afaceri municipale; afaceri culturale; pentru egalitatea sexelor; de mediu; legal; fiscal; servicii sociale;
sntate si prevenire; transport; relatii strine; stiint, educatie si educatie superioar; pentru ordine permanente;
alimentatie, agricultur si pescrii; pentru districte rurale si insule; imigrare si problematici de integrare; de
examinare. 161
Traducere de pe site-ul oficial al Parlamentului Danemarcei, www.thedanishparliament.dk la adresa:
http://www.thedanishparliament.dk/About_the_Danish_Parliament/26_Standing_Committees.aspx (accesat ultima
oar la 23.05.2014) 162
Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 12 163
Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe, iunie 2012, pag. 13 164
Asa numita The Unity List - the Red-Green Alliance.
-
39
1. Distribuia scaunelor in Parlamentul danez165
165
Grafic preluat si adaptat din Publicatie online The Parliamentary System of Denmark, Anita May Jayasinghe,
2012, pag. 4.
Partidul Conservator
Partidul Liberal
Partidul popular
danez
Aliana Liberal
Partidul social liberal
Partidul popular
socialist
Aliana roii-verzilor
Unity List Partidul social
democratic Guvernul
Groenlanda
Insulele Feroe
-
40
Instituiile Parlamentului danez
Exist trei instituii speciale afiliate Parlamentului danez: Comitetul Conturilor Publice,
Biroul Auditorului General si Ombudsman-ul. Acestea sunt finantate de Parlament si incluse in
bugetele sale, ins toate trei institutiile sunt independente de Parlament.166
Comitetul Conturilor Publice este alctuit din patru pan la ase persoane167 numite de
Parlament. Unii sunt membri ai Parlamentului, altii nu. Comitetul revizuieste raportul anual al
Biroului Auditorului General si prezint situaia inaintea Parlamentului. In plus, comitetul poate
cere Biroului Auditorului General s investigheze diverse probleme si, dac este necesar, critic
autorittile relevante pe baza acestor investigatii.168 Biroul Auditorului General rspunde
cererilor comitetului prin rapoarte sau memorandumuri. Comitetul Conturilor Publice este
singura autoritate ce poate cere Biroului Auditorului General s indeplineasc anumite sarcini de
audit.
Comitetul ofer Parlamentului aproximativ 18 20 analize pe an si emite un raport anual
general despre auditul conturilor statului. Practic, acest Comitet se asigur c banii
contribuabililor sunt cheltuiti dup intentiile Parlamentului si c acei bani sunt administrati cat
mai eficient posibil.169
Biroul Auditorului General constituie o autoritate complet independent. Auditorul
General al Danemarcei este n