1
MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI,
COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT
Departamentul de Comerț Exterior
BPCE Ljubljana
ÎNDRUMAR DE AFACERI
Cuprins
1. Profil de ţară
Denumire oficială: Republica Slovenia
Poziţia geografică: Slovenia este situată în Europa Centrală (46.07- latitudine nordică şi 14.49
- longitudine estică; distanţa nord-sud: 163 km; distanţa est-vest: 248 km). Într-o oră şi
jumătate se poate ajunge, cu autoturismul, din Ljubljana la graniţa cu Croaţia şi Ungaria şi în
mai puţin de o oră, la graniţa cu Italia şi Austria.
Suprafaţa: 20.149 kmp.
Lungimea frontierelor pe uscat / 1.322 km: cu Austria 318 km, Italia cu 232 km, cu Ungaria
100 km, cu Croația 672 km
Lungimea liniei de coastă / 47 km.
Resurse naturale: Cărbune brun şi lignit, ţiţei, gaze naturale, zinc, mercur, argint.
Geografia fizică: Ţară cu relief alpin şi mediteranean, panonic şi dinaric (munţii alpi - 42,1%;
alpii dinarici - 28,1%; câmpie - 21,2%; spaţiul mediteranean - 8,6%.
Din total suprafaţă, 50% păduri).
Clima: Continentală în centrul ţării şi în nord-vest, submediteraneană de-a lungul coastei;
temperatura medie -2 grade C - în ianuarie, 21 grade C - in iulie.
Populaţia:
• 2.081.825 locuitori (mai 2019);
• densitatea: 103 locuitori/kmp. În mod similar cu alte societăți moderne, țara se
confruntă cu probleme demografice, cum ar fi îmbătrânirea și rata scăzută a natalității.
Familia, ca unitate de bază în societate, s-a schimbat, în timp ce numărul mediu al membrilor
familiei a scăzut.
• Vârsta medie în Slovenia este de 43,3 ani.
2
• Speranța de viață / 81,2 ani - 78.2 ani pentru bărbați și 84 ani pentru femei (2017).
• naționalități; 83%-sloveni; Italieni 0,1%; Maghiară 0,3%; Croată 1,8%; Sârbă 2,0%;
Republica Slovenia are două minorități naționale - comunitățile naționale italiene și maghiare
- și o comunitate specială a romilor. Toate cele trei comunități sunt protejate de Constituție
(articolele 64 și 65 din Constituția Republicii Slovenia).
Există minorități slovene autohtone în Italia, Austria și Ungaria. Între 250.000 și 400.000 de
sloveni (în funcție de numărul generațiilor secundare și ulterioare) trăiesc în afara țării, pe
alte continente și în țările UE.
• populaţia urbană: 49,9%
Religie:
Împreună cu dreptul garantat de păstrare a identității naționale, poporul din Slovenia are
dreptul la propriile convingeri religioase. Majoritatea slovenilor sunt romano-catolici, deși
există 43 de alte comunități religioase, grupuri spirituale, societăți și asociații înregistrate în
Slovenia. Printre cele mai vechi se numără Biserica evanghelică, cea mai răspândită în partea
de nord-est a Sloveniei: Romano-catolică (71,6%), ortodoxă (1,9%), protestantă (1,1%) alte
comunităţi creştine (1,0%), islamică (2,4%), alte comunităţi non-creştine (0,2%), fără
apartenenţă la o comunitate religioasă (17,8%).
Urbanizarea / Aproximativ o treime din populație trăiește în orașe cu mai mult de 10.000 de
locuitori, restul trăiește în aproape șase mii de orașe și sate mai mici.
Limba oficială: Slovena, în unele zone mixte la granița națională și italiana și maghiara.
Moneda naţională: euro (de la 1 ianuarie 2007)
Principalele oraşe: Capitala: Ljubljana (280,310 (2017), Maribor (94,876), Celje (38,079),
Kranj (37,553), Koper (25,319), Velenje (24,923), Novo Mesto (23,321).
Alte orașe mari: Jesenice, Trbovlje, Nova Gorica, Murska Sobota.
Municipalitățile:
212 (11 dintre acestea au statut de municipiu urban: Celje, Koper, Kranj, Ljubljana, Maribor,
Murska Sobota, Nova Gorica, Novo mesto, Ptuj, Slovenj Gradec, Velenje).
Diviziunea geografică a Sloveniei :
Alpii: 42,1% din teritoriu
Alpii dinarici: 28,1% din teritoriu
Câmpia Panonică: 21,2% din teritoriu
Marea Mediterană: 8,6% din teritoriu
Cel mai înalt vârf: Mt. Triglav: 2,864 de metri
Cea mai mare arie naturală protejată: Parcul Național Triglav, 83.807 ha
3
Cea mai mare peșteră carstică: Peștera Postojna: 19,5 km
Cel mai mare lac: Lacul Cerknica (intermitent): 26 km2
Cel mai lung râu: Sava - 221 km
Slovenia a fost primul nou stat membru care a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene
în prima jumătate a anului 2008 (președinția slovenă a UE în 2008 ).
La 1 ianuarie 2007, Slovenia a devenit al 13 - lea membru al zonei euro (primul din valul de
extindere din 2004).
La 21 decembrie 2007, Slovenia a intrat în zona de liberă circulație Schengen - frontiera cu
Croația devenind astfel frontiera externă a UE.
Începând cu 29 martie 2004, Slovenia a devenit membră a NATO .
Slovenia a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite la 22 mai 1992. În octombrie 1997
a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate pentru o perioadă de doi ani. În
această perioadă, de asemenea, a condus de două ori Consiliul de Securitate. La 17 mai 2007,
Republica Slovenia a fost aleasă la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru perioada
iunie 2007 - iunie 2010.
Slovenia a devenit membru cu drepturi depline al Consiliului Europei la 14 mai 1993.
La 21 iulie 2010 Slovenia a devenit în mod oficial al 32-lea membru al Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică . Slovenia cooperează cu vecinii săi în cadrul legăturilor
patrulare; funcționează, de asemenea, alături de alte state din Europa Centrală în cadrul
Inițiativei Central Europene (CEI) și al Parteneriatului regional și contribuie la stabilizarea
Europei de Sud-Est în cadrul Pactului de Stabilitate.
Ziua Naţională: 25 Iunie (proclamarea independenţei Republicii Slovenia pe 25 iunie 1991).
Însemnele naţionale: Drapel tricolor (alb, albastru, roşu) pus pe orizontală, stema stânga sus.
Forma de guvernământ: Republică semi-prezidenţială
Preşedinte: Borut Pahor - ales pe o perioadă de 5 ani, a preluat funcţia de Preşedinte al
Republicii în noiembrie 2017.
Autoritatea legislativă
Exercitată de către Adunarea Naţională a Republicii Slovenia, care are 90 deputaţi aleşi pe o
perioada de 4 ani.
Președintele Adunării Naționale este Dejan Židan.
Partidele politice reprezentate în Adunarea Națională, alese la 3 iunie 2018:
4
Partidul Democrat al Partidului Democrat (SDS), Marjan Šarec (LMŠ), Social Democrat (SD),
Partidul Centrului Modern (SMC), Stânga, Noua Creștină Democrată (NSi), Partidul Alenka
Bratušek din Slovenia (DeSUS), Partidul Național (SNS) și un reprezentant al fiecărei comunități
naționale maghiare și italiene.
Parlamentul:
Bicameral: Adunarea Naţională şi Consiliul Naţional.
Adunarea Naţională este camera aleasă prin vot direct şi cea care exercită puterea legislativă.
Consiliul Naţional este alcătuit din 40 de membri, reprezentanţi aleşi de către angajatori,
angajaţi, fermieri, comercianţi, precum şi de alte sectoare sociale non-profit. Nu are putere
legislativă, ci doar o funcţie consultativă. Datorită acestor prerogative minime pe care le are
Consiliul Naţional, parlamentul sloven este considerat a fi doar Adunarea Naţională.
Consiliul Național îndeplinește un rol consultativ. Membrii sunt aleși pentru un mandat de cinci
ani (40 de membri).
Președintele Consiliului Național este Alojz Kovšca .
Autoritatea executivă
Guvernul este alcătuit din prim-ministru și alți miniștri. Guvernul și miniștrii sunt independenți
în cadrul jurisdicției lor și sunt responsabili față de Adunarea Națională.
Guvernul este condus de prim-ministrul Marjan Šarec .
Actuala coaliție guvernamentală este formată din Lista Marian Šarec (LMŠ), Social Democrat
(SD), Partidul Centrului Modern (SMC), Partidul Alenka Bratušek (SAB) și Partidul Democrat al
Pensionarilor din Slovenia (DeSUS).
Şeful diplomaţiei: Ministrul afacerilor externe: Miro Cerar.
Judiciar
Puterea judiciară în Slovenia este pusă în aplicare de către instanțele cu responsabilități
generale și instanțele specializate care se ocupă de aspecte legate de anumite domenii
juridice.
Procuror de stat
Există 11 parchete regionale regionale, 4 parchete superioare și Oficiul Procurorului General
al Republicii Slovenia.
Avocatul Poporului pentru Drepturile Omului și Libertățile Fundamentale
Primul Ombudsman sloven a fost ales în septembrie 1994. Ombudsmanul raportează Adunării
Naționale cu privire la activitatea sa.
5
Curtea Constituțională
Curtea Constituțională decide cu privire la conformitatea legilor cu Constituția. Curtea
Constituțională este compusă din nouă judecători - experți juridici. Ei sunt aleși pentru un
mandat de nouă ani.
Administraţia locală: Slovenia nu are organe locale ale puterii de stat, nu există instituţia
"prefecturii".
2. Economia Sloveniei
Produsul Intern Brut 43.000 de milioane de euro (2018)
PIB-ul pe cap de locuitor: 22,182 euro
Deficitul public şi datoria publică
În 2018, Republica Slovenia a generat un excedent în valoare de 337 milioane euro sau
0,7% din PIB. Datoria publică a fost estimată la sfârșitul anului 2018 la 32 232 milioane
euro sau la 70,1% din PIB.
Inflaţie, luna mai 2019
lunară: 0,8 %
anuală: 1,7 %
Rata dobânzilor, februarie 2018
lunară: 0,2 %
anuală: 2,64 %%
Salariul mediu, ian. 2019:
brut: 1.752.34 euro
net: 1.128,15 euro
Salariul minim pe economie: 886,63 euro pe lună (ian. 2019)
Rata șomajului: 4,4% (luna mai 2019)
Persoane angajate: 984,000
Împrumuturi nete trimestriale (+) / împrumuturi nete (-) din economia totală: 583,5
milioane euro
Datoria publică ca pondere în PIB: 70,1%
Excedent guvernamental (+) / deficit (-) ca pondere în PIB: 0,7% din PIB
Creșterea volumului PIB (comparativ cu același trimestru al anului precedent): 4,1%
6
Creșterea anuală a volumului PIB: 4,5% (Ultimele date pentru anul 2018)
Ponderea producției interne în oferta totală de bunuri și servicii: 69,7 %
Ponderea importurilor în oferta totală de bunuri și servicii: 25,2 %
Contribuția produselor, adică a bunurilor, în valoarea totală a producției interne: 33,8
%
Contribuția serviciilor la valoarea totală a producției interne: 66,2 %
Ponderea impozitelor nete pe produsele realizate în tranzacții cu produse, respectiv
bunuri: 67,6 %
Ponderea impozitelor nete pe produsele realizate în tranzacții cu servicii: 32,4 %
Ponderea turismului PIB: 5,3 %
Situația economică:
Slovenia este cea de-a 64-a economie de export cea mai mare din lume și cea de-a 12-
a economie cea mai complexă, conform Indicelui Complexității Economice (ECI).
Slovenia are o forță de muncă foarte educată, o infrastructură bine dezvoltată și este
situată la o intersecție majoră de transport în centrul Europei. Pe de altă parte, nivelul
investițiilor străine directe este unul dintre cele mai mici, dar a crescut constant în
ultimii ani. Economia slovenă a fost grav afectată de criza economică europeană, care
a început la sfârșitul anilor 2000. După 2013, PIB-ul pe cap de locuitor şi-a reluat
creșterea. PIB-ul nominal în 2018 este de 42.534 milioane EUR, iar PIB-ul nominal pe
cap de locuitor de 21.267 EUR. Aproape două treimi din populația activă este angajată
în servicii.
Parte a zonei euro încă din 2007, economia slovenă s-a relansat în ultimii ani, depășind
criza economico-financiară care o afectase profund. Astfel, în 2016 a crescut numărul
investițiilor străine într-un mod semnificativ, s-a dezvoltat foarte mult turismul, în
timp ce rata șomajului a scăzut (6,8% în 2018), în special în rândul tinerilor. În mai
2016 Comisia Europeană a notificat ieșirea Sloveniei din procedura de deficit excesiv,
cu mențiunea că țara și-a redus deficitul bugetului de stat în conformitate cu regulile
Pactului de Stabilitate și Creștere, dar totodată că reformele trebuie continuate.
Principalele domenii care au contribuit la creșterea economiei slovene au fost exportul
și investițiile străine. Comerțul Sloveniei este orientat spre alte țări din UE, în special
Germania, Austria, Italia și Franța. Acesta este rezultatul unei reorientări a comerțului
7
către occident și al piețelor în creștere din Europa Centrală și de Est, în fața prăbușirii
piețelor fostelor state iugoslave. Economia Sloveniei depinde în mare măsură de
comerțul exterior. Comerțul este egal cu aproximativ 120% din PIB (exporturi și
importuri combinate). Aproximativ două treimi din comerțul Sloveniei este cu alte
state membre UE.
Situația din economia slovenă a continuat să se îmbunătățească spre sfârșitul anului
2018, deși mai lent decât în 2017. Creșterea redusă a exporturilor este o consecință a
unor factori interni unici și o creștere mai slabă a activității economice în principalii
cu partenerii comerciali. Activitatea în sectoare care depind mai mult de cererea
internă a continuat să crească rapid în ultimele luni ale anului 2018.
Comerțul exterior al Sloveniei cu bunuri în 2018
În 2018, Slovenia a înregistrat din nou o creștere a comerțului exterior al mărfurilor,
atât la export, cât și la import.
În perioada ianuarie-decembrie 2018 exporturile Sloveniei au crescut cu 9,2%, iar
importurile cu 11,0% în aceeași perioadă a anului 2017. În perioada menționată, a fost
înregistrat un surplus al comerțului cu mărfuri, însă într-o oarecare măsură mai scăzut
decât în 2017.
Ca și în anul 2017, creșterea generală a comerțului exterior cu bunuri a fost
înregistrată în 2018. Comparativ cu anul precedent, exporturile au crescut cu 9,2%,
iar importurile cu 11,0%. Valorile absolute anuale ale exporturilor și importurilor au
fost cele mai mari până acum. Exporturile s-au ridicat la 30,9 miliarde EUR în 2018, în
timp ce importurile s-au ridicat la 30,6 miliarde EUR.
În anul 2018, excedentul total al comerțului exterior al mărfurilor s-a ridicat la 0,2
miliarde EUR (cu raportul export / import de 100,8%), dar acest excedent a fost cel
mai scăzut înregistrat până acum. În anul menționat, Slovenia a generat un excedent
în comerțul cu mărfuri cu țările nemembre UE, ca și în mai mulți ani consecutivi, deși
a generat și un deficit cu statele membre ale UE, care a fost cel de-al doilea cel mai
scăzut din 2005 imediat după deficitul din 2014.
În comerțul exterior cu bunuri în 2018 Slovenia a generat mai mult de jumătate din
totalul exporturilor și importurilor sale cu Germania, Italia, Croația, Austria și Franța.
În 2018, aceste țări au fost, de asemenea, cei mai importanți parteneri comerciali ai
8
Sloveniei. În 2018 Slovenia a exportat majoritatea mărfurilor în Germania (20,3% din
totalul exporturilor de mărfuri), urmate de Italia (12,4%), Croația (8,1%), Austria
(7,6%) și Franța (5,6%). Slovenia a importat, de asemenea, majoritatea mărfurilor din
aceste țări, și anume 18,1% din Germania, 15,0% din Italia, 10,5% din Austria, 5,5% din
Croația și 4,2% din Franța. În 2018, Slovenia a generat 77,1% din totalul exporturilor și
78,3% din totalul importurilor în comerțul cu statele membre ale UE.
În anul 2018, cele mai importante grupuri de export de produse din totalul exporturilor
de bunuri au fost produse din grupul de vehicule rutiere, medicamente și produse
farmaceutice și produse din grupul de mașini, aparate și aparate electrice. De
asemenea, produsele din grupul de vehicule rutiere au contribuit cel mai mult la
importul total de bunuri, urmate de produsele din grupele de petrol, produse
petroliere și materiale conexe și mașini, aparate și echipamente electrice.
Schimburile comerciale de mărfuri, decembrie 2018, Slovenia
Dec. 2018 Ian-Dec. 2018 Dec.2018
Dec. 2017 Ian-Dec.2018
Ian-Dec.2017
Mii euro Indici %
Export 2,242,187 30,874,795 102.0 109.2
EU-28 1,627,669 23,804,620 100.3 109.8
State non EU 614,518 7,070,174 106.7 107.5
Import 2,382,400 30,633,849 106.0 111.0
EU-28 1,778,296 23,973,844 101.2 108.4
State non EU 604,104 6,660,006 123.1 121.3
Balanţă comercială -140,213 240,945 -1) -1)
Grad de acoperire % 94.1 100.8 -1) -1)
3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale
Investitorii străini aleg Slovenia pentru o mare varietate de motive:
O structură bine dezvoltată a afacerilor, o forță de muncă competitivă și cunoaștere și un
acces favorabil pe piețele europene sunt motive excelente pentru a începe afaceri în Slovenia.
Cele mai importante sunt etica înaltă a afacerilor și angajamentul față de munca de calitate,
legăturile bune cu piețele din Europa de Vest și de Sud-Est, o poziție centrală în Europa și o
9
bună infrastructură și, nu în ultimul rând, calitatea vieții. Legislația în conformitate cu
standardele UE, înființarea simplă a unei afaceri, taxele reduse, transferul nerestricționat al
repatrierii de profit și de capital, poziția pro-investițională a Guvernului etc. au creat un
climat pro-business. Ajutând lucrătorii să concureze pe piața mondială, guvernul sloven
sprijină angajatorii, astfel încât aceștia să poată menține locuri de muncă și să crească
productivitatea. Prioritățile strategice naționale sunt concepute pentru a sprijini spiritul
antreprenorial, pentru a stimula internaționalizarea afacerilor și pentru a încuraja inovarea
IMM-urilor și antreprenoriatul pentru tineri.
Persoanele care doresc să înfiinţeze o companie sau să iniţieze o afacere în Slovenia, pot opta
între următoarele variante:
• Societatea în nume colectiv/Societatea cu răspundere nelimitată (Družba z
neomejeno odgovornostjo –d.n.o.)
• Societatea în comandită simplă (Komanditna družba – k.d.)
• Societatea în comandită pe acţiuni (Komanditna delniška družba - k.d.d.)
• Societatea pe acţiuni (Delniška družba – d.d.)
• Societatea cu răspundere limitată (Družba z omejeno– d.o.o.)
• Partneriat pasiv (Tiha družba)
• Compania Europeană – Societas Europaea (SE)
• Sucursala/Reprezentanţa
• Comerciant în nume propriu (întreprinzător individuali) - samostojni podjetnik, s.p.
Majoritatea companiilor din Slovenia sunt organizate ca societăţi cu răspundere limitată (SRL),
respectiv societăţi pe acţiuni (SA).
După mărime, companiile pot fi împărţite:
(Mărimea societăţilor comerciale este relevantă d.p.d.v. al contabilităţii, auditului şi
evidenţelor), fiind definită după cum urmează:
Micro-întreprindere (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite):
- mai puţin de 10 angajaţi;
- un venit anual sub 2 milioane de euro;
- valoarea activelor mai mică de 2 milioane de euro.
Companie mică (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite):
- mai puţin de 50 angajaţi;
- un venit anual sub 8,8 milioane de euro;
10
- valoarea activelor mai mică de 4,4 milioane de Euro.
Companie mijlocie (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite):
- mai puţin de 250 de angajaţi;
- un venit anual sub 35 milioane de euro;
- valoarea activelor sale este mai mică de 17,5 mil. euro.
Companie mare (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite):
- mai mult de 250 de angajaţi;
- un venit anual de peste 35 milioane de euro;
- valoarea activelor sale este mai mare de 17,5 mil. euro.
Băncile, companiile de asigurări şi asocierile de companii sunt considerate a fi companii mari.
ASPECTE GENERALE
Fondatorii
Toate formele de societăţi comerciale pot fi stabilite de către cetăţeni sloveni sau străini,
persoane fizice sau juridice.
Legea prescrie numărul minim sau maxim de fondatori pentru un anumit tip de companie.
Personalitate juridică
Toate tipurile de societăţi, cu excepţia parteneriatului pasiv, sunt persoane juridice, obţinând
acest statut prin intermediul instanţei de înregistrare.
Înregistrarea numelui
Denumirea înregistrată (firma) este numele sub care o compania funcţionează.
Elementele obligatorii ale numelui sunt: numele companiei, un reper privind activitatea
companiei economice şi forma de organizare.
Numele înregistrat trebuie să fie în limba slovenă, orice traducere trebuie să fie în conexiune
cu un text sloven.
Cuvintele într-o limbă străină pot fi utilizate numai dacă acestea reflectă numele companiei -
mamă, fondatorii sau mărci comerciale înregistrate.
Cuvântul "Slovenia" sau derivate ale acesteia pot fi utilizate numai cu aprobare
guvernamentală.
Denumirea înregistrată nu trebuie să fie în contradicţie cu legea, morala publică sau cu
proprietatea intelectuală.
Sediul social
11
Sediul social este cel înscris în registrul comertului, putând fi locul în care societatea îşi
desfăşoară activitatea principală sau se află conducerea companiei.
Activitatea economică
Compania îşi poate desfăşura activitatea numai în cadrul domeniului de activitate declarat şi
înregistrat ca atare.
Reprezentare
Compania are obligaţia de a declara şi înregistra cel puţin o persoană (director, împuternicit)
care este autorizat să reprezinte societatea şi să semneze documentele companiei.
Conducere
Cerinţa ca directorul şi majoritatea Consiliul de administraţie să fie cetăţeni sloveni a fost
abrogată în anul 1999.
• Societatea în nume colectiv / Societatea cu răspundere nelimitată (Družba z
neomejeno odgovornostjo –d.n.o.)
Este un parteneriat a două sau mai multe persoane, obligaţiile societăţii sunt garantate cu
patrimoniul social şi cu raspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor.
Această răspundere nu poate fi diminuată printr-un acord ulterior.
Numele societăţii trebuie să conţină numele a cel puţin unui partener, precum şi abrevierea
d.n.o.
Fondatorii
D.n.o. poate fi înfiinţată de două sau mai multe persoane autohtone sau străine, prin semnarea
unui acord de parteneriat - act de înfiinţare.
Contribuţii
Capitalul minim nu este precizat, contribuţiile nefiind necesare la înfiinţarea unui astfel de
parteneriat, capitalul fondator este înlocuit cu răspunderea nelimitată a partenerilor.
Dacă nu este prevăzut altfel actul de înfiinţare, fondatorii contribuie cu părţi egale.
Contribuţiile sociale pot fi în numerar, în natură, în drepturi şi servicii.
Valoarea contribuţiilor care nu au loc în bani se evaluează în comun de către toţi fondatorii.
12
Înfiinţarea unei societăţi în nume colectiv
Contractul original (acordul de constituire) sau o copie autentificată va fi anexată
cererii de înregistrare, completată cu semnăturile certificate ale persoanelor autorizate să
acţioneze în numele parteneriatului.
Nu este necesar nici un document cu privire la numirea conducerii, din moment ce afacerea
reprezintă responsabilitatea comună a tuturor partenerilor.
• Societatea în comandită simplă (Komanditna družba – k.d.)
Este un parteneriat a două sau mai multe persoane, din care cel puţin unul (un partener
principal) este pe deplin responsabil, inclusiv cu avutul privat, şi cel puţin unul (partener cu
răspundere limitată) care nu raspunde pentru obligaţiile parteneriatului.
Denumirea trebuie să conţină numele a cel puţin unui partener principal şi abrevierea k.d.
Fondatorii
K.d. poate fi înfiinţată de două sau mai multe persoane autohtone sau străine, prin semnarea
actului de înfiinţare.
Cel puţin un partener este pe deplin răspunzător (partenerul principal) şi cel puţin un partener
nu este de natură să răspundă pentru obligaţiile de parteneriat (partener cu răspundere
limitată).
Contribuţii
Capitalul minim nu este defint, dacă nu prevede altfel actul de înfiinţare, fondatorii contribuie
cu părţi egale.
Contribuţiile sociale pot fi în numerar, în natură, în drepturi sau servicii.
Valoarea contribuţiilor care nu sunt efectuate în bani este evaluată de către toţi fondatorii în
comun.
Partenerul cu răspundere limitată, care a plătit integral contribuţia în societate, nu are în
continuare nicio răspundere pentru datoriile acesteia.
Înfiinţarea unei societăţi în comandită simplă
- acordul de parteneriat (contract între parteneri),
- acordul partenerilor cu privire la evaluarea contribuţiei aduse de către un alt partener,
dacă aceasta este într-o altă formă decât numerar, şi
13
- semnăturile autentificate ale persoanelor autorizate să acţioneze în numele şi în contul
societăţii.
• Societatea în comandită pe acţiuni (Komanditna delniška družba - k.d.d.)
Reprezintă societatea care, în afara companiei în sine, are unul sau mai mulţi parteneri care
îşi asumă pe deplin responsabilitatea.
Ei se numesc parteneri/asociaţi principali şi au dreptul de a conduce compania, putând fi
privaţi de acest drept numai din motive bine întemeiate şi printr-o hotărâre judecătorească.
O societate în comandită pe acţiuni poate fi stabilită de către cinci persoane, autohtone sau
străine, prin semnarea unui act de înfiinţare, obţinându-se statutul de persoană juridică prin
înregistrarea în instanţă.
Numele societăţii trebuie să conţină abrevierea k.d.d.
Raporturile juridice dintre partenerii principali şi acţionari sunt reglementate de aceleaşi
dispoziţii ca în cazul societăţilor în comandită simplă, alte aspecte fiind reglementate de către
dispoziţii specifice societăţilor pe acţiuni.
Partenerii pricipali pot fi persoane fizice (care pot fi membrii consiliului de administraţie sau
director în cazul în care există doar un singur partener principal), în timp ce acţionari pot fi
şi persoane juridice.
Înfiinţarea unei societăţi în comandită simplă pe acţiuni
Procedura este similară ca şi în cazul societăţilor în comandită simplă
• Societatea pe acţiuni (Delniška družba – d.d.)
Societatea pe acţiuni este societatea în care capitalul social este divizat în acţiuni şi ale cărei
obligaţii sunt garantate cu patrimoniul social, acţionarii fiind obligaţi să răspundă numai în
marja capitalului social subscris.
Se constituie prin contract de societate şi statut, poate fi încheiat şi sub forma unui înscris
unic, denumit act constitutiv.
Numele trebuie să conţină abrevierea d.d.
Există două forme de constituire a societăţii pe actiuni: prin subscriere integrală şi simultană
a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv; sau prin subscripţie publică.
Fondatorii
Nu există restricţii legale privind numărul minim sau maxim de fondatori.
14
Capital
Capitalul minim este de 25.000 euro, contribuţiile sociale putând fi în numerar sau în natură,
cel puţin o treime din capitalul de înfiinţare trebuind să fie în numerar.
Minimum 25 % din valoarea nominală a acţiunilor în numerar trebuiesc plătite înainte de
înregistrare.
Contribuţiile în natură trebuie efectuate în totalitate înaintea înregistrării.
Acţiuni deţinute
Acţiunile sunt titluri de valoare, valoarea nominală minimă a unei acţiuni fiind de 1 euro, orice
valoare mai mare trebuind să fie exprimată în multiplii de 1 euro.
Acţiunile pot reprezenta şi procent din capitalul societăţii (în locul valorii nominale), acestea
putând fi acţiuni la purtător sau nominative.
În ceea ce priveşte drepturile asigurate, acţiunile pot fi simple (comune) sau acţiuni
preferenţiale.
Acţiunile simple asigură proprietarului dreptul de vot, dreptul la o parte din profit (dividende)
şi dreptul la o cotă-parte după lichidarea activelor societăţii sau faliment.
Acţiunile preferenţiale asigură în plus anumite drepturi suplimentare comparative cu cele
ordinare, precum dividende fixe sau plata preferenţială după lichidarea societăţii, etc.
Conducere
Societăţile pe acţiuni pot opta pentru două forme de conducere: pe un nivel, constând într-
un consiliu director; şi a doua, constând într-un consiliu de admistraţie şi un consiliu de
supraveghere.
Adunarea acţionarilor
Adunarea acţionarilor ia cele mai importante decizii, precum distribuirea profitului, numirea
consiliului de supraveghere / consiliului de administraţie, etc.
Adunarea acţionarilor poate fi convocată de către consiliul de administraţie, consiliul de
supraveghere sau de către acţionari (reprezentând cel puţin 5 % din capitalul de vot),
adoptându-se decizii cu majoritate simplă, cu excepţia cazurilor prevăzute în actul constitutiv
şi legislaţia în vigoare (modificări statutare, modificări de capital, etc.), în cazul în care este
necesară o majoritate de 75 la sută.
Dizolvarea societăţii
O societate pe acţiuni se poate dizolva în următoarele cazuri:
15
- expirarea duratei de funcţionare din statut;
- pe baza hotărârii acţionarilor, adoptată cu o majoritate de vot de 75 %;
- consiliul de administraţie nu a funcţionat o perioadă mai mare de 12 luni;
- hotararea instanţei de înmatriculare;
- falimentul societăţii;
- reducerea capitalului social sub valoarea minimă prevăzută, fuziuni sau alte
transformări.
Înfiinţare a unei societăţi pe acţiuni
Sunt necesare:
- o declaraţie emisă de banca la care compania are deschis contul, care să ateste că au fost
vărsate contribuţiile în numerar şi precizarea că societatea poate dispune de soldul de
numerar fără restricţii,
- declaraţia fondatorilor privind obligaţia notificării instanţei în cazul existenţei unor
impedimente privind conflictul cu prevederile articolului 246 din Legea Societăţilor (ZGD) în
ceea ce priveşte statutul de membru al consiliului de administraţie al societăţii cu răspundere
limitată publice (D.d.),
- o copie a documentului notarial cu articolele de asociere în baza cărora au fost elaborate
actul constitutiv şi de asociere, şi a documentului în baza căreia fondatorii au preluat acţiunile
(dacă este cazul),
- calculul cheltuielilor de înfiinţare (dacă acestea sunt debitate de către companie)
- documentele oficiale privind la numirea consiliului de administraţie şi de supraveghere
- raportul de înfiinţare şi raportul de audit privind membrii consiliului de administraţie şi
consiliului de supraveghere; raportul trebuie să fie însoţit de către documente oficiale
care susţin concluziile materialelor menţionate, şi
- semnăturile autentificate (specimenele) ale membrilor consiliului de administraţie
Cererea de înregistrare a societăţii pe acţiuni având un fondator unic trebuie însoţită de un
document care să ateste faptul că este asigurată o garanţie (în cazul în care cota contribuţiei
în numerar nu a fost plătită integral înaintea depunerii cererii de înscriere în registru).
• Societatea cu răspundere limitată (Družba z omejeno– d.o.o.)
Societatea cu răspundere limitată este societatea ale carei obligaţii sunt garantate cu
patrimoniul social, asociaţii răspunzând numai în limita capitalului social subscris, numele
companiei trebuind să cuprindă abrevierea d.o.o.
16
Fondatorii
O societate cu răspundere limitată poate fi stabilită de către una sau mai multe persoane
autohtone sau străine, fizice sau juridice, în urma semnării actului constitutiv.
O societate cu răspundere limitată poate avea maximum de 50 de asociaţi, peste acest număr
fiind necesară aprobarea ministrului sloven al economiei.
Din februarie 2008, procedurile de înregistrare a unei societăţi cu răspundere limitată au fost
simplificate.
Capitalul social
Capitalul social minim de înfiinţare este de 7.500 euro.
Contribuţia minimă a fiecărui asociat este de 50 euro, cota participării fiecărui asociat putând
fi diferită.
Înainte de înregistrare, trebuie plătită minimum 25 % din contribuţia în numerar a fiecarui
acţionar; suma totală a contribuţiilor trebuind să fie de cel puţin 7.500 de euro.
Cerinţa ca cel puţin 1/3 din capitalul fondator trebuie să fie achitat în numerar a fost abrogată
în anul 2006.
Capitalul social poate fi constituit integral din contribuţii non-numerar sau sub formă de
achiziţii.
Contribuţiile în natură trebuie realizate în totalitate înaintea înregistrării.
În cazul în care contribuţiile în natură depăşesc 100.000 de euro, valoarea acestora trebuie
evaluată de un evaluator contabil independent.
Acţiuni deţinute
În baza contribuţiilor, partenerii dobândesc acţiuni (părţi sociale) ce reprezintă o cotă-parte
din capitalul social al companiei, nefiind necesar ca pentru aceste acţiuni să se emită titluri
de valoare.
Acţiunile sunt transferabile, ceilalţi asociaţi având drept de preempţiune.
Conducere
O societate cu răspundere limitată poate avea unul sau mai mulţi directori (manageri), numiţi
de către adunarea asociaţilor (sau consiliul de supraveghere, dacă este cazul), pentru un
mandat de cel puţin doi ani.
Nu există restricţii cu privire la cetăţenia managerilor.
17
Consiliul de Supraveghere
Societatea cu răspundere limitată poate avea un consiliu de supraveghere, în cazul în care
actul constitutiv prevede astfel, dar nu este o cerinţă obligatorie.
Nu există restricţii în ceea ce priveşte naţionalitatea membrilor consiliului.
Adunarea acţionarilor (asociaţilor)
În mod normal, dacă actul constitutiv nu prevede altfel, fiecare contribuţie de 50 euro asigură
un vot.
Reuniunea acţionarilor poate fi convocată de către administratorul societăţii sau de către
acţionari - reprezentând cel puţin 10 % din dreptul de vot (capital).
Adunarea generală a acţionarilor decide cu privire la distribuirea profitului, numirea
directorilor, măsuri pentru supravegherea şi controlul managerilor, majorările sau reducerile
de capital şi alte aspecte prevăzute de lege sau actul constitutiv.
Adunarea generală a acţionarilor adoptă decizii prin vot cu majoritate simplă, cu excepţia
cazurilor prevăzute de actul constitutiv al societăţii şi legislaţie (modificări statutare,
modificări de capital, dizolvarea societăţii), unde este necesară o majoritate de 75 de
procente.
Înfiinţare a unei Societăţi cu Răspundere Limitată SRL
1. În anumite cazuri particulare (asociat unic, plata integrală în numerar a capitalului
social, etc.), apelarea la una dintre cele peste 200 de puncte de acces VEM (ghişee unice) din
Slovenia asigură un efort si costuri minime (fără plata procedurilor de înfiinţare a societăţii,
timpul alocat procedurilor de înfiinţare fiind de 2-5 zile).
Lista punctelor de acces VEM (ghişee unice) poate fi găsită pe situl http://evem.gov.si/.
În cazul asociatului unic şi plata integrală în numerar pentru capitalul social, există
posibilitatea înregistrării directe prin AJPES (Agenţia Slovenă pentru Evidenţele Juridice
Publice şi Servicii Conexe) – Registrul de Evidenţă a Afacerilor, prin intermediul portalului de
stat denumit e-VEM (http://evem.gov.si), care permite înscrierea în Registrul de Evidenţă a
Afacerilor şi transmiterea informaţiilor la administraţia fiscală, permiţând şi aplicarea pentru
asigurarea de sănătate obligatorie prin Institutul Sloven de Asigurări Sociale de Sănătate.
Timpul alocat procedurilor de înfiinţare este de 2-5 zile.
În restul cazurilor, se poate apela la serviciile unui notar public, care contra unei taxe situate
între 200-500 euro (în funcţie de capitalul social şi numărul de asociaţi), va asigura într-o
perioadă de 2-5 zile, derularea procedurilor de înfiinţare a societăţii.
18
În toate cazurile menţionate este necesară obţinerea codului de înregistrare de la autorităţile
fiscale.
2. Plata capitalului fondator la o bancă comercială sau on-line, durata maximă o zi, sau
mai puţin, în cazul plăţilor on-line
3. Traducerea documentaţiei în limba slovenă de către un traducător agreat (abilitat de
către instanţă), cu costuri de 20-50 euro/pagină
4. Elaborarea actelor de înfiinţare (la punctele de acces VEM (ghişee unice) / on-line pe
portalul e-VEM / la notar public).
5. Verificarea unicităţii denumirii societăţii în Registrul Comerţului (prin punctele de
acces VEM (ghişee unice) / on-line pe portalul e-VEM / la notarul public).
6. Legalizarea actului de înfiinţare (în cazul apelării la serviciile unui notar public)
7. Înregistrarea la Registrul Comertului (prin punctele de acces VEM (ghişee unice) / on-
line pe portalul e-VEM / la notarul public).
8. Publicarea datelor companiei pe situl AJPES (Agenţia Slovenă pentru Evidenţele
Juridice Publice şi Servicii de Conexe), are loc automat (de către AJPES)
9. Obţinerea codului de activitate AJPES (prin punctele de acces VEM (ghişee unice) sau
la notarul public), sau on-line pe portalul e-VEM în cazul asociatului unic.
10. Obţinerea codului fiscal de la autorităţile financiare (prin punctele de acces VEM sau
la notarul public), sau on-line pe portalul e-VEM în cazul asociatului unic.
11. Înregistrarea angajaţilor la Oficiul Forţelor de Muncă, la Casa de Pensii şi Casa de
Asigurări de Sănătate (prin punctele de acces VEM-ghişee unice sau la notarul public), sau on-
line pe portalul e-VEM în cazul asociatului unic.
Dizolvarea societăţii
O societate cu răspundere limitată se dizolvă în următoarele cazuri:
- expirarea duratei de funcţionare din în statut;
- pe baza hotărârii acţionarilor, adoptată cu o majoritate de vot de 75 de procente;
- hotararea instanţei de înmatriculare;
- falimentul societăţii;
- reducerea capitalului social sub valoarea minimă prevăzută, fuziuni sau alte transformări.
• Parteneriat pasiv (Tiha družba)
Este o formă de parteneriat în care partenerul pasiv investeşte într-o companie pe baza unui
contract, în vederea obţinerii unei cote-părti din profitul acelei companii.
19
Partneriatul pasiv nu este o persoană juridică şi nu are nume înregistrat, existând doar între
parteneri şi neavând nici un efect faţă de terţe părţi.
• Compania publică europeană (Societas Europaea - SE)
Reprezintă o societate pe acţiuni a cărei înfiinţare, conducere, mutare a sediului social şi
lichidare este reglementat prin Regulamentul CE 2157/2001/ES.
Societatea europeană poate fi înregistrată în Slovenia sau orice alt stat UE, putând fi ulterior
transferată într-o altă ţară membră UE.
• Sucursală/Reprezentanţă
Companiile străine şi întreprinzătorii străini pot să-şi desfăşoare activitatea în Slovenia prin
intermediul unei sucursale (podružnica) înregistrate în Slovenia.
Sucursala nu are personalitate juridică, dar poate efectua toate activităţile societăţii-mamă.
Numele şi adresa societăţii-mamă trebuie să fie utilizate în tranzacţii, societatea-mamă fiind
responsabilă pentru toate obligaţiile sucursalei.
Legislaţia societăţilor comerciale prevede că dispoziţiile privind înregistrarea, numele, sediul
social, activităţile economice, etc. se aplică, de asemenea, şi sucursalelor.
Numirea unui mandatar este obligatorie, dar acesta nu trebuie să aibă domiciliul permanent
în Slovenia.
Înfiinţare/Înregistrare
Sucursala trebuie înregistrată la instanţa competentă din Slovenia, prin intermediul unui notar
public.
Cererea de înregistrare în instanţa trebuie să menţioneze activitatea sucursalei, mandatarul
trebuind să pună la dispoziţie:
- o copie a certificatului de înregistrare a societăţii-mamă;
- decizia organului de conducere privind stabilirea sucursalei;
- o copie legalizată a documentaţiei de asociere şi un raport de afaceri în forma scurtă,
confirmate de către societatea-mamă.
• Comerciant în nume propriu (întreprinzător individual) - samostojni podjetnik, s.p.
Este persoana care desfăşoară o activitate de afaceri independentă.
Comercianţii străini pot desfăşura afaceri în Slovenia prin intermediul unei sucursale sau prin
înregistrarea activităţilor la AJPES (Agenţia Republicii Slovenia pentru Evidenţele Juridice
Publice şi Servicii de Conexe) – Registrul de Evidenţă a Afacerilor.
20
Înregistrarea întreprinzătorilor individuali se poate realiza prin intermediul portalului de stat
denumit e-VEM (http://evem.gov.si), care permite ca un potenţial întreprinzător individual
să se înscrie în Registrul de Evidenţă a Afacerilor (în limba slovenă) şi să transmită informaţiile
necesare administraţiei fiscale şi să aplice pentru asigurarea de sănătate obligatorie la
Institutul de Asigurări Sociale de Sănătate din Slovenia.
Toate aceste servicii pot fi accesate prin utilizarea certificatelor digitale furnizate de către
autoritatea slovenă de certificare sau la una dintre cele peste 200 de puncte de acces VEM
(ghişee unice) din Slovenia.
• Forța de muncă
Potrivit datelor publicate recent de Eurostat, în 2018 costul mediu orar al forței de muncă în
R. Slovenia a fost de 18,1 euro, situându-se sub mediile UE (27,4 euro) și a Zonei Euro (30,6
euro).
4. Sistemul de taxare şi de comerţ
Programe destinate mediului de afaceri
Investiții Străine Directe:
Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei (MGRT) din Slovenia este responsabil de
elaborarea politicilor de atragere a ISD, în timp ce agenția de implementare în acest domeniu
este SPIRIT Slovenia, - Public Agency for Entrepreneurship, Internationalization, Foreign
Investments and Technology, care are ca principal obiect de activitate promovarea
internaționalizării și a investițiilor străine directe și care oferă servicii de informare,
consultanță și alte servicii gratuite investitorilor străini, atât personal, cât și prin intermediul
agenției INVESTSLOVENIA:
http://www.spiritslovenia.si/resources/files/2016/Razpisi/Call_for_propsals_16-17.pdf
Măsurile de promovare a ISD sunt destinate investitorilor în toate etapele de intrare pe piața
slovenă, în perioada pre-investițională și post-investițională.
Activitățile de promovare a investițiilor includ:
- furnizarea de informații de calitate, consultanță și alte servicii către investitori;
- activități de comunicare în marketing;
- organizarea de evenimente care contribuie la recunoașterea Sloveniei ca loc de
investiții;
- o abordare bazată pe proiect pentru gestionarea proiectelor de investiții;
- cooperarea cu investitorii existenți în Republica Slovenia în vederea extinderii
activităților lor;
21
- analizând poziția competitivă a Sloveniei ca loc de investiții și propunând măsuri
sistemice de îmbunătățire a acesteia;
- definirea zonelor destinate investițiilor strategice prin documente strategice;
- promovarea măsurilor de politică funciară în vederea încurajării investițiilor;
- alte activități care contribuie la recunoașterea Sloveniei ca o oportunitate de
investiții.
ACTUL DE PROMOVARE A INVESTIȚIILOR
La 15 februarie 2018, Adunarea Națională a Republicii Slovenia a adoptat Legea privind
promovarea investițiilor, publicată la 28 februarie 2018 în Monitorul Oficial al Republicii
Slovenia nr. 13/18. Este o lege în domeniul promovării investițiilor, care echilibrează măsurile
de promovare a investițiilor pentru investitorii autohtoni și străini.
Stimulentele de investiții prevăzute de lege sunt:
- subvenții,
- stimulente sub formă de împrumuturi, garanții și subvenții la rata dobânzii;
- posibilitatea achiziționării de bunuri imobile deținute de municipalități la prețuri mai mici
decât prețurile de pe piață, pe baza unui contract direct.
Pe lângă formele de stimulente pentru investiții, legea definește condițiile, criteriile și
procedura de alocare a stimulentelor pentru investiții. De asemenea, legea definește o
investiție strategică și prevede un nou scop de expropriere pentru implementarea unei
investiții strategice.
În plus, legea stabilește activități generale de promovare a investițiilor și internaționalizării și
înființează un registru al firmelor cu valoare adăugată ridicată și un registru al companiilor
inovatoare de înființare pentru furnizarea unei serii de companii actualizate de importanță
deosebită în ceea ce privește interesul economic al țării.
Decret privind metoda de determinare a condițiilor și criteriilor de alocare a stimulentelor
pentru investiții și a condițiilor pentru o investiție strategică
Un decret privind metoda de determinare a condițiilor și criteriilor de alocare a stimulentelor
pentru investiții și a condițiilor pentru o investiție strategică, care a fost adoptat de Guvernul
Republicii Slovenia pe baza Legii privind promovarea investițiilor, a fost publicat în Monitorul
Oficial al României RS, nr. 47/18 din 6.7.2018.
Regulamentul stabilește modalitatea de determinare a îndeplinirii condițiilor de acordare a
stimulentelor pentru investiții, modalitatea de determinare a îndeplinirii condițiilor pentru o
investiție strategică, criteriile de evaluare a cererilor de alocare a stimulentelor pentru
22
investiții și criteriile de determinare a bunului public prezentat pentru o investiție strategică.
De asemenea, regulamentul servește drept bază pentru comunitățile locale, atunci când
doresc să vândă bunuri imobile la prețuri mai mici decât cele comercializabile. Regulamentul
a intrat în vigoare în ziua următoare publicării în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia.
Promovarea investițiilor străine directe și internaționalizarea întreprinderilor;
Legea privind promovarea investițiilor străine directe și internaționalizarea întreprinderilor a
fost adoptată în 2004. Modificările propuse urmăresc să ofere un temei juridic adecvat pentru
acordarea de stimulente financiare investițiilor străine directe în cadrul unei proceduri
speciale prin încheierea de contracte directe.
Legea adoptată la 15 februarie 2018 prevede condiții esențiale și mai stricte care trebuie
îndeplinite pentru ca o investiție să fie eligibilă pentru un stimulent financiar în cadrul unei
proceduri speciale. Se acordă o importanță mai mare unei investiții care să contribuie la
dezvoltarea economiei slovene, iar numărul de locuri de muncă create de o investiție a
crescut, de asemenea, de la 50%, după cum se prevedea în decret, la 100% mai multe locuri
de muncă. Decretul prevede, de asemenea, că numărul minim de noi locuri de muncă create
este de 25 în industria prelucrătoare, 10 în industria serviciilor și 5 în cercetare și dezvoltare.
Locații pentru investitori
Locații si zone industriale - baza de date interactiva 3D:
https://www.investslovenia.org/locations/
Lista zonelor de afaceri și a entităților din mediul inovator pe teritoriul Sloveniei: În 2018,
MGRT a demarat proiectul CRP pentru Lista zonelor de afaceri și a entităților din mediul
inovativ din Slovenia, care permite o imagine de ansamblu a numărului de zone de afaceri și
a entităților din mediul inovator, precum și structura, dimensiunea, tipologia, potențialul și
adecvarea acestora pentru dezvoltarea lor ulterioară. La finalul proiectului, a fost pregătită o
aplicație web, care permite accesul rapid la toate zonele de afaceri și entități ale mediului
inovator din Slovenia.
Zone defavorizate
Există, de asemenea, un potențial de investiții în anumite zone defavorizate:
Autoritățile locale au pus la dispoziția potențialilor investitori un link către un site unde este
disponibil un registru al zonelor defavorizate și unde pot fi obținute mai multe date despre
locațiile individuale.
Slovenia distribuie fonduri întreprinzătorilor străini care decid să deschidă o companie în
Slovenia
23
Slovenia a decis să încurajeze investițiile străine directe și va distribui fonduri în anul 2019 în
valoare de 4,6 milioane de euro investitorilor străini care decid să deschidă o companie în
Slovenia și care sunt gata să investească în Slovenia și să deschidă noi locuri de muncă vacante.
Agenția Publică Spirit a emis o notificare pentru promovarea investițiilor străine directe în
Slovenia în 2017 și 2018 pentru o primă intrare de capital pentru investitorii străini în Slovenia.
O primă intrare în capital este considerată deschiderea unei prime companii în Slovenia cu
mai mult de 18 luni înainte de data depunerii cererii de obținere a stimulentelor financiare.
Stimulentele vor fi aprobate numai pentru investiția inițială în active fixe și/sau nemateriale
la deschiderea unei noi societăți și/sau la intrarea într-o companie existentă, dacă investiția
aduce o diversitate produselor companiei sau o distincție în procesul de producție al companiei
slovene pentru activitățile de producție, servicii și cercetare. Valoarea investiției trebuie să
fie de cel puțin un milion de euro în producție sau cel puțin o jumătate de milion de euro în
servicii sau activități de cercetare și dezvoltare. În orice caz, investitorii străini trebuie să
participe cu cel puțin un sfert din fonduri din resurse proprii.
Lege privind stimulentele investiționale
În cadrul celei de a 156-a sesiuni ordinare a Guvernului Republicii Slovenia a fost adoptat
proiectul Legii privind stimulentele investiționale, care va încerca să atragă investitorii pentru
a face investiții pe termen lung pe teritoriul Sloveniei. Proiectul de lege introduce stimulente
adecvate și alte activități pentru promovarea investițiilor. Proiectul de lege îi face pe
investitorii interni și străini egali, prevede tratamentul prioritar al investițiilor strategice
importante pentru stat și prevede sprijin pentru acele investiții care vor fi făcute pe termen
lung.
Datele pozitive privind tendințele economice actuale indică faptul că Slovenia oferă un
potențial de creștere continuă pentru intrarea noilor investitori și pentru extinderea afacerilor
atât pentru întreprinderile autohtone, cât și pentru întreprinderile străine.
Actul definește investițiile strategice ca fiind cele în valoare de 40 de milioane de euro și care
oferă 400 de noi locuri de muncă în industria prelucrătoare și servicii. În activitatea de
cercetare și dezvoltare, o investiție strategică este una care se ridică la 20 de milioane de
euro, ceea ce creează 200 de noi locuri de muncă.
Un grup de lucru condus de Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei, care operează cu
un calendar stabilit, va fi responsabil pentru fiecare investiție strategică. Grupul de lucru va
include și un reprezentant al Ministerului Mediului și Amenajării Teritoriului. Scopul principal
al acestui grup este să pună în aplicare o asigurare cât mai rapidă posibilă a obținerii
autorizațiilor, cum ar fi acordul de mediu, permisele de mediu și autorizațiile de construire.
24
Investițiile vor fi evaluate utilizând criterii care vor determina dacă investiția va beneficia de
orice stimulent și ce fel de stimulare va fi. În conformitate cu normele privind alocarea
ajutoarelor de stat regionale, stimulentele vor varia de la 10 la 25%.
Printre criterii, accentul va fi pus pe aspectele durabile și de mediu ale investiției. Fiecare
investiție are un impact propriu asupra mediului natural și social și este corect că, în
conformitate
cu poziția social responsabilă a companiilor, sustenabilității să-i fie atribuită un loc special în
actul de investiții.
Strategie guvernamentală de atragere a investițiilor străine în Slovenia
Guvernul a elaborat un plan de acțiune menit să stimuleze exporturile și investițiile străine
directe în anii 2019 și 2020. Proiectul intitulat International Challenges vizează identificarea
oportunităților pentru produsele și serviciile slovene de înaltă tehnologie cu scopul de a
extinde exporturile către țări care investesc în Slovenia.
Executivul consideră că internaționalizarea constituie principalul motor al dezvoltării
strategice a economiei țării. Prin urmare, măsurile planului vizează menținerea creșterii și
diversificarea exporturilor, precum și creșterea numărului de companii exportatoare, în
special a celor mici și mijlocii. Astfel, companiile slovene vor putea oferi produse și servicii
de nișă de înaltă calitate, precum instalații inteligente din domeniile e-mobilitate și
robotizare.
Conform planului de acțiune, Slovenia va profita de nivelul crescut al exporturilor în industria
serviciilor, punându-și în valoare poziția geostrategică și resursele naturale, precum apa și
lemnul.
În acest context, Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei (MDET) promovează prioritar
activitatea economică în sectoarele în care beneficiază de avantaj competitiv: autovehiculele,
dispozitivele electrice și electronice, turismul și transportul.
În ceea ce privește investițiile străine directe, MDET se concentrează pe producătorii europeni
(Germania, Austria, Elveția și Italia), dar și pe firme din SUA și Japonia.
Pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în proiect guvernul a alocat în acest an peste
13 milioane de euro din fonduri UE și din bugetul de stat.
Investițiile străine directe în Slovenia în 2017
Investițiile străine directe în Slovenia au totalizat 13,7 miliarde de euro la sfârșitul anului
2017, ceea ce reprezintă o creștere de 5,4% față de anul precedent. În ultimii trei ani,
investițiile străine directe au crescut cu 12-15%.
25
Ponderea investițiilor străine directe în PIB a fost de 31,85% în 2017, în comparație cu 32,1%
în 2016. Investițiile directe din Slovenia în străinătate au totalizat 5,9 miliarde de euro la
sfârșitul anului 2017, în creștere cu 2,9% într-un an. Creșterea medie în ultimii trei ani a fost
oarecum mai ridicată, la 3,5%.
Investițiile directe ale Sloveniei în străinătate s-au ridicat la 13,7% din PIB în 2017, cu jumătate
cu un punct procentual mai mic decât în 2016.
investițiile străine directe în 2018:
• SI a atras mai multe investiții străine în 2018 însumând 1,2 miliarde euro, față de 694
milioane euro înregistrate în 2017 (creșterea s-a datorat capitalizării prin profituri superioare,
reinvestite pentru finanțarea investițiilor, dar și reducerii poverii financiare și fiscale în 2018);
• datoria externă brută a SI a scăzut cu 1,2 miliarde euro, totalizând 42,6 miliarde;
• BCS și principalele bănci comerciale și-au redus gradul de îndatorare (leverage ratio);
• „Exportul” de investiții străine directe ale SI a crescut cu aproape 63 milioane euro
(270 milioane capital reinvestit și scădere de 208 milioane a finanțării nete pentru filialele din
străinătate).
BERD a adoptat o nouă strategie pentru SI referitoare la perioada 2019-2024, proiectele
prioritare vizând susținerea tranziției către o economie ecologică, consolidarea
competitivității și promovarea unor standarde de guvernanță corporativă.
Notă: BERD a aprobat primul proiect pentru Slovenia în 1993; în 25 de ani, a investit peste un
miliard de euro în 85 de proiecte. A participat de două ori la privatizarea băncii NLB (cea mai
mare bancă aflată în proprietatea statului), iar în 2016 a achiziționat, împreună cu fondul
american de investiții Apollo, NKBM, cea de-a doua mare bancă din țară. Banca europeană
este unul dintre potențialii finanțatori ai noii căi ferate care va lega localitatea Divača și portul
Koper.
Pe termen mediu, continuarea creșterii economice din ultimii ani depinde de reforme
structurale, inclusiv de creșterea productivității în sectorul privat din R. Slovenia.
Principalele sectoare ale industriei
Slovenia are o forță de muncă calificată și productivă de aproape 980.000 de persoane din
populația sa de 2,08 milioane de locuitori. Sectorul agricol este în scădere și atinge doar 1,7%
din PIB în 2018 (față de 3,6% în 1995). Aplică aproximativ 4,8% din populație. Suprafața agricolă
utilizată totală echivalează cu 24% din suprafața totală a țării, iar 8,6% este destinată
producției ecologice. Silvicultura este un factor economic esențial, 66% din suprafața
împădurită fiind împădurită și o valoare anuală de producție de 250 milioane EUR pentru
economie.
26
Sectorul industrial reprezintă 28,77% din PIB și ocuparea forței de muncă (31,79%). Din punct
de vedere istoric, industriile dominante din Slovenia au fost industria forestieră, textilă și
metalurgică. Începând cu anii 1980, industriile mecanice (automobile, mașini de scule) și
industriile cu valoare adăugată mare (electronică, farmacie și substanțe chimice) au fost
foarte dezvoltate.
Serviciile rămân cel mai semnificativ sector al economiei slovene. Acest sector, care
reprezintă 56,39% din PIB și a ocupat 63,41% din totalul forței de muncă, a înregistrat un model
puternic de creștere în ultimii zece ani, în special în domeniul tehnologiilor informației și
comunicațiilor (ITC), al serviciilor financiare și comerciale comerțul cu amănuntul. Sectorul
turistic este foarte dinamic și se află într-o perioadă de dezvoltare puternică (3,5 milioane de
turiști în 2017), ajutat de Strategia de dezvoltare durabilă a turismului sloven pentru perioada
2017-2021.
Cea mai mare parte a economiei Sloveniei provine din fabricarea produselor farmaceutice, a
pieselor auto, a aparatelor electrice și a procesării produselor alimentare.
La începutul 21 st secolului economia națională s-a bazat în principal pe servicii și comerț.
Tranziția spre o economie de piață deschisă a îmbunătățit în mod semnificativ standardele de
trai în zonele rurale și a produs "tajkuni", un mic grup de indivizi care au dobândit o imensă
bogăție. O parte semnificativă a economiei a fost privatizată. Sursele primare de venit din
țară provin din fabricarea produselor farmaceutice, a pieselor auto, a aparatelor electrice și
a procesării produselor alimentare
Sectorul alimentar și al băuturilor
Sectorul alimentar și al băuturilor este printre cele mai vitale din economie. Venitul generat
de acest sector a fost de peste 2,1 miliarde euro. Sectorul se numără printre al treilea cel mai
mare angajator în activitățile de prelucrare, alături de producția de aparate electrice și de
prelucrarea metalelor. Cele mai mari industrii din acest sector sunt prelucrarea cărnii,
măcinarea făinii, copt, producția de băuturi și prelucrarea laptelui. Companiile din cele patru
industrii oferă aproximativ 30% din locurile de muncă din sector. Industria de prelucrare a
cărnii a fost cea mai importantă în sectorul alimentar și al tehnologiei în 2009, reprezentând
30% din veniturile din vânzări, reprezentând 28% din locurile de muncă din sector și a contribuit
cu 22% din valoarea adăugată. Aproximativ o zecime din companiile înregistrate în acest sector
desfășoară activități de prelucrare a laptelui și angajează aproximativ 8% din forța de muncă
din sector. Industria băuturilor este formată din băuturi nealcoolice, producția de vin și de
27
bere și reprezintă aproximativ 16% din veniturile totale din vânzări, precum și aproximativ 12%
din locurile de muncă din sector.
Produse chimice și farmaceutice
Companiile din sectorul chimic și farmaceutic sunt printre cele mai de succes din țară. Sectorul
este format din aproximativ 700 de companii care angajează aproximativ 26.000 de persoane.
Aproximativ 72% din vânzările din sector sunt obținute de pe piața de export. Produsele
farmaceutice sunt coloana vertebrală a sectorului și sunt urmate de producția de anvelope și
tuburi interioare și de fabricarea materialelor plastice. Produsele chimice și farmaceutice din
țară sunt printre cele mai populare în Uniunea Europeană. Cererea din ce în ce mai mare
pentru un standard înalt al asistenței medicale este de așteptat să asigure creșterea continuă
a sectorului și să stimuleze națiunea ca destinație atractivă pentru companiile farmaceutice.
Grupul Sandoz și Krka sunt cei mai performanți din industria farmaceutică și sunt lideri
regionali în producția de medicamente generice. Unele dintre companiile notabile din
industria chimică includ Helios, Jub, Color, Henkel și Julon. Singurul producător de anvelope
din țară este Sava Tires, care este deținut de Goodyear Dunlop Tires Europe.
Industria auto
Industria automobilelor a reprezentat aproximativ o zecime din economia națiunii și a
reprezentat peste 20% din exporturile din țară în 2018.
Sectorul minerale nemetalice
Sectorul mineralelor nemetalice constă din industria sticlei, a cimentului, a ceramicii și a
produselor de var. Sectorul se ocupă în principal de prelucrarea mineralelor naturale, cum ar
fi silicele, calcarul și argila. Țara are două fabrici principale de producție a sticlei, Steklarna
Rogaska și Steklarna Hrastnik. Industria sticlei este în principal orientată spre export și oferă
un număr semnificativ de locuri de muncă în acest sector. Unele dintre produsele din industria
sticlei includ sticlă pentru recipiente, produse decorative și sticlă pentru lumini. Țara are două
fabrici de fabricare a ceramicii, Gorenje Keramika Smartno ob Paki și Martex Volcja Draga.
Națiunea are, de asemenea, două fabrici principale de producție a cimentului, care sunt
Lafrange Cement și Salonit Anhovo.
Sectorul Fier și Oțel
Cele mai importante companii din acest sector sunt Store Steel și Sij Steel Group. Companiile
sunt orientate în principal spre export și produc produse din oțel. Produsele principale sunt
28
plăci grele, cilindri, cuțite industriale, materiale de sudură, oțel aliat pentru utilaje și oțel
pentru unelte. Grupul Sij Steel ocupă aproximativ 3400 de persoane cu vânzări anuale de
produse evaluate la un preț estimat de 642 milioane de dolari. Compania Store Steel oferă
locuri de muncă pentru aproximativ 520 de persoane și are o valoare anuală de vânzări de
produse de 1140 milioane euro.
ITC
Sectorul ITC se numără printre cele mai rapide crescânde din țară. În prezent, are peste 22.000
de angajați și are peste 3.300 de companii. Creșterea sectorului se datorează dezvoltării
capitalului uman, angajamentului guvernului față de sector, care include dezvoltarea
infrastructurii TIC.
Perspective economice
Slovenia menține o tradiție de tranzacționare cu vecinii săi, făcând economia vulnerabilă față
de sănătatea economică a vecinilor săi. Creșterea economică a națiunii în 2018 a fost de 4,5%,
rata estimându-se la aproximativ 3,4% în 2019 și 2,8% în 2020. Țara a înregistrat un deficit de
creștere în 2018, care a atins 0,1%. Guvernul estimează un excedent bugetar de 0,4% în 2019,
în timp ce deficitul de 0,8% este așteptat de FMI în 2019. Datoria publică a scăzut de la 78,6%
din economie în 2016 la 69,7% în 2018 și se așteaptă să scadă la aproximativ 67,5% 2019. Rata
medie a inflației a fost de 2,1% în 2018 și este de așteptat să rămână stabilă în următorii ani
la o rată de aproximativ 2%. Rata șomajului a scăzut, țara înregistrând o scădere de 5. 8% în
2018, care a rezultat ca urmare a exporturilor puternice și a creșterii consumului, ceea ce a
sporit cererea de forță de muncă. Rata șomajului va continua să scadă, cu o scădere de 5,9%
așteptată în 2019 și cu o scădere de 5,4% prevăzută în 2020. În 2017, rata sărăciei în țară a
fost de 13,3%. Strategia 2020 pentru persoanele în vârstă în societate este pusă în aplicare
pentru a aborda rata ridicată a sărăciei în rândul populației în vârstă și al minorităților
marginalizate.
Cele mai importante companii slovene (după cifra de afaceri, 2018)
Grupul Petrol (comerţ cu petrol şi carburanţi)
GEN-I Group (energie solară, electricitate, gaze naturale)
Mercator
H.S.E. d.o.o. (energie electrică)
Krka d.d. (produse farmaceutice)
Revoz d.d. (Renault Group, producător de maşini)
29
Lek d.d.(grupul Novartis Sandoz, produse farmaceutice)
Gorenje d.d. (aparatură electrocasnică)
Telekom Slovenije (telecomunicații)
Impol (produse din aluminiu)
TAXE ŞI IMPOZITE
IMPOZITAREA
Impozitul pe profitul companiei
Impozitul pe profit se percepe profitului impozabil realizat, cu o rată anuală de impozitare de
20% (începând cu anul 2010), cu o rată redusă (dar nu sub 10%) aplicată societăţilor cu sediu
în zone economice speciale (defavorizate) sau cu o cotă specială de 0% pentru fondurile de
investiţii, fondurile de pensii şi societăţile de asigurare, în cazul îndeplinirii unor condiţii bine
stabilte.
Rata specială de 0% se aplică, de asemenea, societăţilor cu capital de risc înfiinţate în baza
Legii Societăţilor cu Capital de Risc.
Activitatea de cercetare-dezvoltare C & D beneficiază de o deducere de 20% din baza de
impozitare a sumei investite în cercetare şi achiziţionarea de servicii C & D, dar fără a depăşi
valoarea bazei de impozitare.
Se poate acorda, de asemenea, un stimulent fiscal reprezentând o deducere de 30% din baza
de impozitare a sumei investite în echipamente şi active necorporale, fără a depăşi suma de
30.000 euro şi numai în limitaa valorii bazei impozabile.
În anumite condiţii, se acordă stimulente fiscale pentru companiile care oferă un loc de muncă
stagiarilor sau persoanelor cu handicap.
Dividende
Compania trebuie să achite un impozit de 15% aferent dividendelor distribuite rezidenţilor şi
non-rezidenţilor din Slovenia.
În cazul în care acordurile internaţionale cu privire la evitarea dublei impuneri prevăd o rată
de impozitare diferită (alta decât 15%), se va aplica cota specificată în acord.
Nu se reţine impozit pentru dividendele distribuite persoanelor care beneficiază de sistemul
comun de impozitare aplicabil companiilor- mamă şi sucursalelor, care îndeplinesc anumite
condiţii (cel puţin 10% din capital, acţiuni deţinute de minimum 24 de luni,etc).
Nu se taxează dividendele plătite unui nerezident, care este rezident al UE sau SEE, (cu
excepţia Principatului Liechtenstein) în cazul în care destinatarul dividendului nu este în
măsură să compenseze impozitul reţinut în ţara lui de reşedinţă.
30
Slovenia are implementată directiva privind sistemul comun de impozitare aplicat societăţilor-
mamă şi sucursalelor acestora (în diferite state membre).
Taxa de tonaj
Companiile de navigaţie care îndeplinesc anumite condiţii (îşi desfăsoară activitatea în
domeniul transportului maritim internaţional, vasele sunt operate strategic şi comercial din
Slovenia, au o capacitate de peste 100 de tone, etc.), pot opta, ca alternativă la impozitul pe
profit, pentru taxa de tonaj (incepand cu 1 ianuarie 2008, pentru o perioadă de 10 ani).
Baza de impozitare pentru vasul în cauza se calculează prin multiplicarea taxei zilnice cu
numărul de zile operate în perioada de impunere.
Impozitul pe venitul personal
Impozitul pe venitul personal se aplică veniturilor persoanei.
În Slovenia, există şase categorii de venituri de acest tip: venituri realizate din ocuparea forţei
de muncă, venituri din afaceri, venituri din agricultură şi silvicultură, venituri din închirieri şi
redevenţe, venituri de capital (dobânzi, dividende şi câştiguri de capital) şi alte venituri.
Dividendele şi dobânzile sunt impozitate la o rată fixă, cota de impozitare fiind de 20%.
Rata de impozitare pentru câştigurile de capital depind de perioada de deţinere a acestora:
20% pentru perioada deţinută sub 5 ani, 15% pentru o perioadă situată între 5 şi 10 ani, 10%
pentru o perioadă de deţinere situată între 10 şi 15 ani, 5% pentru o perioadă de deţinere între
15 şi 20 ani şi de 0% pentru o perioadă ce depăşeşte 20 de ani.
Aceste impozite reprezintă un impozit final atât pentru rezidenţi, cât şi pentru nerezidenţi.
Impozitul pe venitul realizat din alte categorii de venituri (venituri din munca desfăşurată,
venituri din afaceri, venituri realizate din agricultură şi silvicultură, venituri din chirii,
redevenţe şi alte venituri; denumite venituri active, se plătesc în cursul anului fiscal sub forma
plăţilor în avans.
Obligaţia fiscală aferentă veniturilor active se calculează astfel: bazele impozabile din diferite
surse de venit obţinute în cursul anului calendaristic se calculează separat, urmand a fi
cumulate.
Baza anuală impozabilă se calculează după plata (deducerea) contribuţiilor sociale obligatorii,
precum şi a deducerii scutirilor eligibile, dacă este cazul.
Există trei cote fiscale în impunerea anuală a veniturilor active, ratele progresive de
impozitare fiind de 16%, 27% şi 41%.
Impozitul plătit în avans în cursul perioadei fiscale este deductibil din impozitul final,
diferenţa urmând a fi colectată de către autorităţile fiscale.
31
Dacă aloarea plăţilor în avans depăşeşte impozitul datorat, diferenţa se va restitui.
Impozitul pe câştigurile realizate din instrumente derivate
Impozitul pe câştigurile din instrumente derivate a fost introdus din iulie 2008.
Taxa, plătită de către persoanele fizice rezidente este percepută pentru diferenţa dintre
valoarea instrumentui derivat înstrăinat şi valoarea de achiziţie a acestuia, fiind perceput în
rate descrescătoare, în funcţie de perioada de deţinere a acestuia (de la cota maximă de 20%,
până la cota de 0% în cazul în care perioada de deţinere depăşeşte 20 de ani).
Câştigurile realizate din contracte pe termen scurt sunt impozitate cu 40%.
Taxa pentru contracte de muncă temporare
Aceast taxă se aplică veniturilor brute realizate de către persoanele fizice care desfăşoară
activităţi de muncă temporare (contractuale), aplicându-se o rată de 25%.
Pentru anumite tipuri de munci contractuale se pot acorda scutiri de impozitare.
Contribuţiile la asigurările sociale
În afara impozitului pe venitul personal, persoanele fizice trebuie să achite contribuţii
obligatorii la asigurările sociale.
Atât angajatorii, cât şi angajaţii trebuie să achite aceste contribuţii, acestea fiind reţinute şi
plătite de către angajator.
Persoanele care desfăşoară activităţi independente trebuie să contribuie la asigurările sociale
pe cont propriu.
Există patru tipuri de contribuţii, plătite către două sisteme de asigurări sociale şi două către
bugetul de stat, după cum urmează:
- Pensii şi asigurări de invaliditate, plătite la fondul de pensii;
- Îngrijiri medicale şi concedii de boală, plătite la fondul de sănătate;
- Asigurări de şomaj, plătite la bugetul de stat; şi
- Concedii de maternitate, plătite la bugetul de stat.
Impozitul pe proprietate
Există două tipuri de taxe pentru posesia de bunuri immobile, aferente terenurilor construibile
şi imobilelor (construcţiilor).
Taxa pe Valoarea Adăugată -TVA
32
Consumatorii suportă plata acestui impozit indirect, companiile sau persoanele autorizate
trebuid să achite TVA-ul administraţiilor fiscale.
Toatesocietăţile comerciale sunt plătitoare de TVA, cu excepţia celor care desfăşoară anumite
activităţi specificate în acest sens, întreprinderile micro şi agricultorii (cu o cifră de afaceri şi
venituri sub pragul minim stabilit); în cazul produselor destinate exportului şi a transportului
intracomunitar și internațional (exclusiv transportul rutier).
Există două cote pentru TVA:
- O cotă standard de 22%; şi
- O rată redusă de 9,5% (în general pentru: Produse alimentare; aprovizionarea cu apă; produse
farmaceutice; echipament medical pentru persoanele cu handicap; transportul intern de
călători; cărți (cu excepția cărților electronice); ziare și periodice; evenimente culturale și
parcuri tematice; scriitori și compozitori; locuințe sociale; renovarea și repararea locuințelor
private; curățarea locuințelor private; produse agricole; restaurante (pregătirea meselor
numai); cazare in hotel; admiterea la evenimente sportive; utilizarea facilităților sportive;
servicii de intermediere și incinerare; colectarea deșeurilor menajere; tratarea deșeurilor și
a apelor reziduale; reparații minore de biciclete, îmbrăcăminte și lenjerie de uz casnic,
pantofi și articole din piele; Servicii de îngrijire la domiciliu coafură; bauturi nealcoolice;
transportul rutier de călători în comunitate și internațional; unii iau mâncare; flori tăiate și
plante pentru uz decorativ și pentru producția de alimente; anumite livrări de clădiri noi;
anumite lucrări de construcție pentru clădiri noi.
Accize
Accizele sunt percepute pentru alcool şi băuturi alcoolice, petrol, gaze, energie şi produse din
tutun.
Obligaţia plăţii acestor accize o au producătorii, importatorii de produse, precum şi persoanele
cărora această răspundere poate fi transferată.
Produsele destinate exportului sunt scutite de la plata accizelor.
Taxele vamale
Taxele vamale sunt percepute pe bunuri în momentul importului pe teritoriul vamal al
Comunităţii din ţări terţe care nu aparţin acestui teritoriu.
Ratele aplicate sunt stabilite în Tariful Vamal Comun şi sunt aplicate în conformitate cu
legislaţia vamală comună.
33
5. Relaţiile economice româno-slovene
CADRUL JURIDIC
Raporturile comerciale ale României cu Republica Slovenia se derulează în principal în baza
Tratatului de Aderare, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de
regulile pieţei interne comunitare şi cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene.
Alte acorduri importante:
1. Acord de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor dintre România şi Republica
Slovenia (semnat la Bucureşti la 24 ianuarie 1996, aprobat prin Legea 64/03.07.1996, publicată
în MO 122/10.07.1996 şi intrat în vigoare la data de 24.11.1996);
2. Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea
ştiinţifică şi tehnologică, semnat la Bled, la 12 mai 2000;
3. Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia pentru evitarea
dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,
semnată la Bucuresti, la 8 iulie 2002;
4. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind asistenţa în
domeniul vamal, semnat la Bucureşti, la 25 mai 2004;
5. Memorandumul de cooperare economică între Ministerul Economiei şi Comerţului din
România şi Ministerul Economiei din Republica Slovenia, semnat la Ljubljana, la 21 octombrie
2005.
SCHIMBURILE COMERCIALE
Evoluţia schimburilor bilaterale:
- milioane euro
2011 2012 2013 2014 2015 2016
2017
2018
2019 ( 6 luni)
Total 574,71 498,04 523,22 652,64 744,79 773,06 933,89 1031,05 602,77
Export 203,63 171,73 189,84 255,62 320,25 311,27 427,12 382,61 243,52
Import 371,09 326,31 333,38 397,02 424,54 461,79 506,77 648,44 359,24
Sold -167,46 -154,58 -143,54 -141,40 -104,28 -150,52 -79,65 -265,84 -115,72
Potrivit datelor statistice din țara noastră, în 2018, valoarea schimburilor comerciale româno-
slovene a fost de 1031,05 milioane euro, din care export 382,61 milioane euro şi import 648,44
milioane euro, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de -265,84 milioane euro.
34
Volumul schimburilor bilaterale a avut o evoluţie record - creștere cu 10,54 faţă de anul 2017
- bazată în special pe creşterea importurilor (cu 28,26%) și scăderea exporturilor (cu 10,43%).
Ponderea Sloveniei în total schimburi comerciale a fost de 0,68%, Slovenia fiind pe locul 31 în
rândul țărilor de destinație a exporturilor României (pondere 0,68%), locul 24 în rândul țărilor
de origine a importurilor (pondere 0,67 %) și locul 19 în rândul țărilor cu care se înregistrează
deficit al balanței comerciale (creștere cu 187,44 mil. euro față de anul 2017, de la -79,65
mil. euro la -265,84 mil. euro).
Este de remarcat faptul că ritmul de creștere al schimburilor comerciale bilaterale (+10,54 %)
este superior atât mediei evoluției schimburilor comerciale ale României în țările europene
(9,49%), cât și celei înregistrate cu statele membre UE (8,68%), ceea ce demonstrează
potențialul favorabil majorării schimburilor comerciale bilaterale precum și diversificării
exporturilor românești pe piața slovenă.
În primele 6 luni din 2019, volumul schimburilor comerciale româno-slovene a atins valoarea
de 602,77 milioane euro, din care 243,52 milioane euro export, în creștere cu 39,62% față de
aceeași perioadă a anului trecut şi import 359,24 milioane euro, creștere cu 11,58% față de
aceeași perioadă din 2018, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de -115,72 milioane euro,
în scădere față de -147,55 milioane euro la 30 iunie 2018. Ponderea în total comerț este de
0,79%, Slovenia fiind pe locul 29 în rândul partenerilor comerciali ai României.
Conform datelor Camerei de Comerț și Industrie a Sloveniei, puse la dispoziția BPCE Ljubljana,
România se situează pe locul 17 în topul partenerilor comerciali ai Sloveniei, țara noastră fiind
a 13-a piață de desfacere a produselor slovene și pe locul 19 ca țară de origine a mărfurilor
străine intrate în Slovenia.
INVESTIŢII ŞI COOPERARE ECONOMICĂ
INVESTIŢII RECIPROCE
Conform celei mai recente situaţii disponibile a Registrului Comerţului, la 31 ianuarie 2019,
în România erau înregistrate 237 societăţi comerciale cu capital sloven, cu un volum al
capitalului social subscris de 25,481 milioane euro, aproximativ 0,06% din totalul investiţiilor
străine directe, poziţionând Slovenia pe locul 48 în clasamentul ţărilor de provenienţă a
investitorilor străini.
Investitori sloveni / reprezentanțe în România:
Alpina, ETI, Gorenje, Helios, Kovinoplastika, Kovintrade, Krka, Perutnina Ptuj, SoftNet, Studio
Moderna, Unior Viator & Vektor(ROM).
35
BSH HIŠNI APARATI D.O.O. NAZARJE, subsidiară a companiei multinaționale BSH Hausgerate
GmbH, intenționează să investească 110 milioane de euro într-o nouă fabrică de mașini de
spălat rufe în țara noastră.
În Republica Slovenia îşi desfăşoară activitatea, conform datelor oferite de Registrul sloven al
Comerţului, un număr de 43 companii cu participare românească la capitalul social (39
companii cu capital integral românesc şi 4 cu capital mixt), dintre care menţionăm: ALCATEL-
LUCENT ROMANIA SA - REPREZENTANŢA SLOVENIA din domeniul aparaturii şi serviciilor de
electronică-telecomunicaţii, B-GRAND 1 - în domeniul construcţiilor, AUDENTIA D.O.O. şi
ETHIC D.O.O. - consultanţă în afaceri, ECOLE - consiliere în afaceri şi administraţie,
MULTIINVEST D.O.O. - comerţ, MA-RI-DO - produse de băcănie şi SEECRAN - activităţi de
asistenţă socială.
Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Slovenă, la 31 maI
2019, a fost următoarea:
- motoare cu aprindere prin scânteie;
- piese si accesorii pentru vehicule;
- motoare pentru mașini;
- aluminiu sub formă brută;
- sârmă izolată, cabluri;
- alte articole pentru mobilier;
- lemn de foc;
- echipamente electrice de iluminat sau de semnalizare;
- pneuri noi, din cauciuc;
- aparate de recepție pentru radiotelefon.
Principalele grupe de produse importate din Republica Slovenă, la 31 martie 2019, a fost
următoarea:
- medicamente, pentru vânzarea cu amănuntul;
- uleiuri din petrol;
- pompe și compresoare;
- alte articole din piele;
- motoare ekectrice și generatoare;
- banane, smochine;
- aparate electrice pentru linii telefonice;
- pneuri noi, din cauciuc;
- sârmă izolată, cabluri.
36
Având în vedere evoluţia importurilor slovene, ca volum şi structură, evoluţia schimburilor
bilaterale şi alte aspecte reprezentative, enumerăm câteva produse/categorii de produse cu
potenţial de export pe piaţa slovenă:
- Autoturisme Dacia şi piese de schimb pt. acestea
- Seturi de cabluri electrice pentru autovehicule / conductori electrici
- Piese şi accesorii auto, pentru autoturisme şi vehicule de mare tonaj
- Anvelope din cauciuc pentru autoturisme şi autovehicule de mare tonaj
- Biciclete şi articole sportive
- Articole pentru decoraţiuni interioare
- Instrumente şi aparate de măsură şi control
- Aluminiu brut
- Produse petroliere şi alte hidrocarburi
- Miez de nucă, fructe şi legume congelate/uscate
- Ţigări/produse din tutun
DIALOGUL INSTITUŢIONAL
La data de 22 septembrie 2009, la Ljubljana, s-au desfăşurat lucrările celei de-a VIII-a sesiuni
a Comisiei Mixte româno - slovene de cooperare economică bilaterală, prezidată la nivel de
directori generali pentru afaceri europene din MECMA, respectiv Ministerul Economiei din
Slovenia.
În perioada de 20-21 iunie 2013 au avut loc la Ljubljana lucrările celei de-a X-a sesiuni a
comisiei mixte româno-slovene de cooperare economică bilaterală, la nivel de directori
generali pentru comerţ exterior şi relaţii economice internaţionale. Preşedinte al Părţii
române a fost domnul Radu Zaharia, director general al Departamentului de Comert Exterior
și Relații Internaționale. Cu această ocazie a fost organizată o misiune economică ce a însoțit
delegația oficială și a avut loc întâlniri cu mediul de afaceri sloven.
Pe parcursul anului 2018 a fost înfiinţată Asociația oamenilor de afaceri România-Slovenia
(septembrie 2018 - în Slovenia).
6. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Slovenia
Calendarul manifestărilor expoziționale organizate în Slovenia:
37
https://www.gzs.si/Portals/SN-
cemp/CEMP/Dokumenti/Seznam%20sejmov%20v%20Sloveniji.pdf
https://www.ljubljanafair.com/for-visitors/previous-events/shows-and-exhibitions
https://www.eventseye.com/fairs/c1_trade-shows_slovenia.html
7. Instituţii şi organizaţii economice în Slovenia – date de contact
Ministry of Foreign Affairs
N: Ministrstvo za zunanje zadeve
A: Prešernova cesta 25. SI - 1000 Ljubljana
P:+3861 478 2000
F:+3861 400 2341
W: http://www.mzz.gov.si
Ministry of the Economy
N: Ministrstvo za gospodarstvo
A: Kotnikova 5. SI - 1000 Ljubljana
P:+3861 400 3311
F:+3861 400 1031
W: http://www.mg.gov.si
Ministry of Finance
N: Ministrstvo za finance
A: Županèièeva 3, SI - 1502 Ljubljana
P: +386 1 369 663
F: +386 1 369 6659
W: http://www.gov.si/mf
38
Agency for Public Legal Records and Related Services
(AJPES
N: Agencija za javnopravne evidence in storitve
A: Tržaška cesta 16, Si - 1000 Ljubljana
P: +386 1 477 42 27
F: + 425 70 33
W: http://www.ajpes.si
Employment Service of Slovenia
N: Zavod za zaposlovanje
A: Parmova ulica 32, SI - 1000 Ljubljana
P: +386 1 472 97 00
F: +386 1 436 32 05
E: [email protected] W: http://www.ess.gov.si
Bank of Slovenia
N: Banka Slovenije
A: Slovenska 35, SI - 1505 Ljubljana
P: +386 1 471 90 00
F: +386 1 251 55 16
W: http://www.bsi.si
Ljubljana Stock Exchange (LJSE)
N: Ljubljanska borza
A: Slovenska 56, SI - 1000 Ljubljana
P: +386 1 471 0211
F:+386 1471 0213
E: mailto:[email protected]
W: http://www.ljse.si
39
Asociaţia de cooperare sloveno-română
Društvo slovensko – romunskega sodelovanja
Sediu: Ljubljana, Sestova ulica 2
Preşedintele asociatiei: Ludvik Nazarij Glavina
Telefon: 00386 5 639-26-51
e-mail: [email protected]
Securities Market Agency
N: Agencija za trg vrednostnih papirjev
A: Poljanski nasip 6, SI - 1000 Ljubljana
P: +386 1 280 04 00
F: +386 1 280 04 30
W: http://www.atvp.si
Competition Protection Office
N: Urad za varstvo konkurence
A: Kotnikova 28, SI - 1000 Ljubljana
P: +386 1 478 35 97
F: +386 1 478 36 08
W: http://www.uvk.gov.si
Customs Administration
N: Carinska uprava
A: Šmartinska 55, SI - 1523 Ljubljana
P:+386 1 478 3800
F:+386 1 478 3900
W: http://www.carina.gov.si/
SID Slovene Export and Development Bank (SID Bank)
40
N: SlD Banka
A: Ulica Josipine Turnograjske 6, SI - 1000 Ljubljana
P: + 386 1 200 75 00
F: + 386 1 200 75 75
W: http://www.sid.si
Statistical Office
N: Statistièni urad
A: Vožarski pot 12, SI-1000 Ljubljana
P: +386 1 241 51 04
F: +386 1 241 53 44
W: http://www.stat.si/
8. Evenimente importante în Slovenia :
https://10times.com/top100/slovenia
https://www.visitljubljana.com/en/visitors/plan-your-visit/events/
9. Alte informaţii utile :
Factori importanţi
• Fus orar: UTC +1/ +2
• Limba oficială: Slovena
• Monedă: euro (de la 1 ianuarie 2007)
• Prefix telefonic: +386
• GPD: 18.196 euro/loc.
Introducere
Date generale
Denumire oficială: Republica Slovenia
Suprafaţa: 20.149 kmp
41
Populaţia: 2.081.825 locuitori (mai 2019);
Poziţia geografică: Slovenia este situată în Europa Centrală (46 07- latitudine nordică şi 14 49
- longitudine estică; distanţa nord-sud: 163 km; distanţa est-vest: 248 km).
Resurse naturale: Cărbune brun şi lignit, ţiţei, gaze naturale, zinc, mercur, argint
Indicatori macroeconomici (anul 2018):
- PIB/locuitor: 22,182 euro
- Inflaţie: 1,7 %
- Şomaj: 4,4%
- Salariul mediu brut: 1.752.34 euro
Comerţ exterior
Pe ţări, principalii parteneri comerciali ai Sloveniei sunt: Germania, Italia, Croaţia, Austria şi
Franţa.
Oportunităţi
Aderarea Sloveniei la UE, în luna mai 2004, creşterea economică şi puterea de cumparare
relativ ridicate reprezintă puncte de atractivitate pentru exportatorii români.
Dintre principalele categorii de produse importate de către Slovenia amintim: produse ale
industriei chimice, vehicole şi echipamente de transport, maşini, aparate şi echipamente
electrice, produse minerale, combustibili şi uleiuri, produse farmaceutice, etc.
În ultima perioadă se constată creşterea exporturilor româneşti de produse cu valoare
adăugată ridicată.
Domenii de activitate cu potenţial de export şi cooperare pentru companiile românesti
reprezintă: industria energetică, tehnologia informaţiei, industria chimică, industria auto,
construcţiile şi turismul.
Sfârșitul lunii iulie și luna august, precum și perioada Crăciunului și Anului Nou, sunt
perioadele de vacanță.
Sărbătorile naționale din Slovenia
1 și 2 ianuarie - Anul Nou
8 februarie - Ziua Preșeren, Sărbătoarea culturală a Sloveniei
27 aprilie - Ziua de revoltă împotriva ocupației
1 și 2 mai
25 iunie - Ziua Națională. Comemorează actul de independență din 1991
25 octombrie - Ziua suveranității
1 noiembrie - Ziua tuturor sfinților
42
Sărbătorile naționale în Republica Slovenia sunt zile libere de lucru
Alte zile libere în Slovenia
15 august - Ziua Adormirii Maicii Domnului
31 octombrie - Ziua Reformării
25, 26 decembrie - Crăciunul
În general, primavara și toamna sunt cele mai propice perioade pentru contactele de
afaceri.
Prefix telefonic internațional Slovenia: 00386
CONDIŢII DE CĂLĂTORIE
Condiţii de intrare şi regim de şedere
Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, cetăţenii români pot
călători şi în Republica Slovenia doar în baza cărţii de identitate.
In cazul cazării pe teritoriul Sloveniei, dacă cetăţeanul român nu se cazează la hotel, trebuie
să informeze secţia de poliţie din zonă, în termen de 3 zile de la trecerea frontierei de stat,
respectiv de la schimbarea cazării.
Intrarea şi ieşirea în/din Slovenia se face numai pe la punctele de trecere a frontierei, la
intrarea în Slovenia, cetăţenii români trebuie să prezinte un document valabil de călătorie
(carte de identitate, paşaport).
Pentru verificarea condiţiilor particulare de intrare prevăzute de legislaţia naţională slovenă
recomandăm consultarea informaţiilor oficiale furnizate de autorităţile slovene:
• Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei ( www.mzz.gov.si)
Siguranţă şi criminalitate
Slovenia este o ţară sigură din punctul de vedere al criminalităţii.
Infracţiuni minore de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini pot
apărea în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, benzinării sau zone de
servicii pe autostrăzi).
Este recomandabil ca documentele şi valorile personale, biletele de călătorie şi banii sau
cărţile de credit să fie păstrate în locuri sigure şi să nu fie expuse în mod vizibil asupra
persoanei sau în maşini. În cazul călătoriilor cu autobuze sau trenuri este indicat să se
păstreze atenţia asupra bagajelor pe întreaga durată a călătoriei. Pentru ieşirile în oraşe, în
special în zonele aglomerate, este recomandabil ca documentele personale să fie lăsate la
hotel şi să se păstreze numai o copie a actelor de identitate (paşaport, permis de şedere).
43
În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, se recomandă
contactarea celui mai apropiat birou al poliţiei. În cazul pierderii paşaportului românesc, se
recomandă sesizarea, în primul rând a biroului local de poliţie, cât şi a oficiului consular
român cel mai apropiat.
Pentru servicii consulare va puteţi adresa la:
Secția consulară a Ambasadei României în Slovenia
Smrekarjeva ulica 33a, 1107, Ljubljana
E-mail (informații consulare pentru cetățeni români): [email protected]
Telefon: 00386 (1) 5058294
Exclusiv pentru cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu
caracter de urgenţă. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare.
Site web call-center: https://informatiiconsulare.ro/mae/
Site web ambasada: https://ljubljana.mae.ro
Secția consulară efectuează servicii consulare și acordă asistență și protecție consulară
pentru cetățenii români aflați pe teritoriul Republicii Slovenia, în condițiile legii.
Program de lucru cu publicul:
Luni, miercuri, joi: 09:00 - 13:00; 15:00 - 17:00
Marţi, vineri: doar cu programare la adresa de E-mail: [email protected]
Telefon de urgenţă: 00386 4080068 >>>>>> Folosiți numărul doar pentru situaţii deosebite:
ACCIDENTE CU VICTIME, DECESE, CALAMITĂȚI.
ATENŢIE! LA ACEST NUMĂR NU SE FURNIZEAZĂ INFORMAŢII CONSULARE REFERITOARE LA
PROCEDURI UZUALE: amenzi, documente reținute etc.
Condiţii privind traficul auto
În Slovenia, circulaţia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Pe tot parcursul
anului este obligatoriu ca farurile să fie aprinse în permanenţă (faza de întâlnire).
Starea generală a drumurilor şi infrastructurii este foarte bună. În oraş, parcarea este
permisă numai în locuri rezervate, contra cost, iar tichetele trebuie afişate la vedere, în
interiorul maşinii.
În Slovenia, centura de siguranţă este obligatorie. Funcţionează sistemul priorităţii de
dreapta, cu excepţia sensurilor giratorii.
Limitele de viteză admise: în localităţi - 50 km/oră; în afara localităţilor - 90 km/oră;
autostrăzi - 130 km/oră. Depăşirea limitelor de viteză poate atrage aplicarea unor amenzi
44
intre 300 si 1000 de euro şi suspendarea permisului de conducere în cazul în care şoferii au
depăşit cu 30 km/h limita de viteză.
Este interzisă oprirea autoturismului pe autostradă, pe banda de urgenţă.
În cazul în care primiţi o amendă la regimul circulaţiei rutiere şi nu dispuneţi de banii
necesari poliţia are dreptul să vă reţină actele până la plata amenzii.
În cazul în care, în urma unui control al poliţiei rutiere slovene, există suspiciuni privind
provenienţa legală a maşinii, aceştia au dreptul să reţină autovehiculul până la identificarea
acestuia, perioada care poate dura până la 6 luni, fără drept de despăgubire.
Pentru autovehiculele sub 3,5 t, începând cu 1 iulie 2008 s-a instituit obligativitatea
achiziţionării vignetei, aceasta trebuind aplicată pe parbriz.
În cazul în care autoturismele nu au aplicată vigneta pe parbriz, la controlul autorităţilor
slovene, se aplică o amendă de aprox. 300 euro. Dacă amenda este platită pe loc sau in
termen de 8 zile, aceasta este redusă la jumatate, respectiv 150 euro plus taxa de vigneta.
Cetăţenilor care nu plătesc amenda li se reţin actele maşinii, în conformitate cu legislaţia în
vigoare în Republica Slovenia.
Permisul de conducere
Permisul de conducere românesc este valabil în Slovenia. Cetăţenii români care îşi stabilesc
domiciliul în Slovenia pot să solicite preschimbarea permisului românesc şi obţinerea unui
permis sloven.
Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie
În caz de accident uşor, notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat
în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia. Dacă în urma accidentului sunt răniţi,
apelaţi poliţia locală, după ce aţi acordat primul ajutor. Adresaţi-vă pentru sprijin
partenerului societăţii de asigurări din Slovenia.
Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pentru a le prezenta societăţii de
asigurare.
În cazul producerii de accidente de circulaţie care cauzează decesul unui cetăţean român,
autorităţile locale procedează la întocmirea formalităţilor necesare, inclusiv eliberarea
certificatului de deces şi informează Ambasada României.
Pentru repatrierea corpului neînsufleţit, familia persoanei decedate trebuie să se apeleze la
o firmă specializată din Slovenia sau din România, firma în cauză se va ocupa de obţinerea
tuturor avizelor necesare transportului.
Reglementări vamale
45
Regulamentul vamal sloven conţine reglementări similare cu ale celorlalte ţări membre ale
Uniunii Europene. Este permisă introducerea, fără plata taxelor vamale, a bunurilor de
folosinţă personală, constatate de funcţionarul vamal că nu sunt destinate unor scopuri
comerciale.
Este interzisă scoaterea din Slovenia a obiectelor de artă şi cultură. Este ilegal să se
introducă pe teritoriul Sloveniei substanţe toxice şi psihotrope sau otrăvuri.
Utilizarea cărţilor de credit
În Slovenia există un sistem bine dezvoltat şi o reţea puternică de ATM-uri. Se acceptă plata
cu cărţi de credit/debit la cvasi-totalitatea magazinelor, restaurantelor, staţiilor de
benzină.
Regimul animalelor de companie
La intrarea pe teritoriul Sloveniei cu animale de companie trebuie prezentat "paşaportul"
animalului (document de însoţire) cu remarci privind regimul obligatoriu de vaccinare.
Ambasada României la Ljubljana:
Smrekarjeva 33a, 1107, Ljubljana
Telefon: (00386)(1) 505-8294; (00386)(1) 505-7335; Fax: (00386)(1) 505-5432.
E-mail: [email protected]
Internet: http://www.ljubljana.mae.ro
Ambasador: E.S. domnul Anton Niculescu
Biroul de Promovare Comercial-Economică al Ambasadei României în Slovenia – date de
contact :
Consilier economic: dl. Marius Cristian Cristea
Tel: (00386) (1) 5055855, fax: (00386) (1) 5055432
E-mail: [email protected]
Redactat: B.P.C.E. Ljubljana – Marius Cristian Cristea