MICRONUTRIENŢII: VITAMINELE ŞI SĂRURILE
MINERALE
Tabla de materii
Vitaminele Definiţie. Caracteristici generale ale vitaminelor. Vitaminele liposolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare Vitaminele hidrosolubile: roluri, caracteristici, surse alimentare
Sărurile minerale Clasificare. Rolurile în organism Calciul Fosforul Magneziul Sodiul Potasiul Clorul Fierul
1.VITAMINELE
DefiniţieVitaminele sunt substanţe organice, cu greutate moleculară mică, active în doze reduse, fără valoare energetică intrinsecă, care ajung în organism prin aport exogen, biosinteza endogenă a unora fiind insuficientă pentru a asigura promovarea creşterii, menţinerea vieţii şi a capacităţii de reproducere.
Clasificarea vitaminelor în funcţie de solubilitate:
vitamine hidrosolubile (grupul B şi vitamina C)
Vitaminele B: Tiamina (B1), Riboflavina (B2), Niacina (B3- PP), Acidul Folic, Vitamina B6 (Piridoxina), Vitamina B12, Biotina, Acidul pantotenic
vitamine liposolubile (A,D,E,K)
Caracteristicile de bază ale vitaminelor liposolubile
solubile în grăsimi şi solvenţii acestorasursa alimentară de bază o reprezintă
alimentele grasesunt absorbite din tubul digestiv în
prezenţa bilei, în limfă şi circulă în curentul sanguin legate de cărăuşi proteici
Caracteristicile de bază ale vitaminelor liposolubile
sunt depozitate în lipidele tisulare, mai ales la nivel hepatic
surplusul de aport ridică riscul hipervitaminozei, cu manifestări toxice datorate tezaurizării excesive
deficitul de aport duce la folosirea iniţială a rezervelor depozitate, iar semnele hipovitaminozei apar tardiv
au acţiune asemănătoare hormonilor, participând la procesele anabolice din organism
Caracteristicile de bază ale vitaminelor hidrosolubile sunt solubile în apă, pierzându-se uşor din alimente prin
spălare excesivă sau prin menţinere îndelungată în apă, iar în organismul uman prin transpiraţii patologice, deosebit de abundente şi repetate
sunt absorbite uşor din tubul digestiv în prezenţa acidului clorhidric din sucul gastric, direct în sânge unde circulă liber, nelegate
în mod obişnuit nu suferă tezaurizare semnificativă în organism, excesul fiind preluat de lichidele extracelulare, transportat pe cale sanguină şi eliminat prin urină. Semnele hipovitaminozei apar rapid
catalizează procesele care eliberează energia din proteine, glucide şi din lipide, fiind cofermenţi ai enzimelor.
Vitamina A(axeroftol)
Retinol in regnul animal
Caroteni in regnul vegetal
Vitamina A : roluri
facilitează vederea crepusculară, intrând în constituţia pigmenţilor retinieni (rodopsinei);
indispensabilă pentru funcţionalitatea ţesuturilor epiteliale (cornee, piele, mucoasă respiratorie, digestivă)
rol trofic tegumentar şi muscular, rol în creştere: proteinogeneză, osteogeneză,
odontogeneză rol în reproducere rol anticanceros rol antioxidant
Vitamina A : caracteristici sensibilă la lumină şi la căldură, aerCarenţa : hemeralopie (orbul găinilor),
xeroftalmia (uscarea şi îngroşarea corneei), hipercheratoză foliculară, tulburări de creştere, osificare
Excesul : ← suplimente vitaminice sugari, copii: pierderea apetitului, stagnare în
greutate, prurit femei gravide : malformaţii adulţi : cefalee, greaţă, vărsături, dureri
osoase, musculare, amenoree, căderea părului
Vitamina A : surse alimentare
Retinol: ficat, lapte integral, smântână, unt, gălbenuş de ou.
Caroteni: morcovi, roşii, caise, pepeni Raţia :
- copii 2000 – 4000UI- adulţi 4000 -5000 UI- gravide 6000 UI
1UI = 0,3μg retinol 0,6 μg βcaroteni
Vitamina D : calciferol
D2 – ergocalciferol UVergosterol din vegetale (ciuperci, drojdii)
D3 – colecalciferol UV 7-dehidrocst (piele)
cst (intestin subţire )
Vitamina D: roluri
favorizează absorbţia digestivă a Ca şi P şi reabsorbţia tubulară a Ca
mineralizarea osoasă
(antirahitică, anti osteomalacie) troficitatea musculară protecţie faţă de agenţii infecţioşi
Vitamina D: caracteristici
-sensibilă la lumină şi stabilă la căldură-necesar crescut la copii
Carenţa : copii – rahitism
adult – osteomalacie vârstnici – osteoporoză
Excesul : - hipercalcemie, hipercalciurie, depuneri de Ca la nivel renal (litiază) sau al vaselor mari (stenoză aortică), -cefalee, tulburări digestive, poliurie, polidipsie
Vitamina D: surse alimentare
Ulei din ficat de peşte, ton, sardină, somon, unt, gălbenuş de ou, lapte gras, frişcă
fortificarea alimentelor (lapte, margarină)
Raţia : (UI) - sugari, copii < 7 ani : 400 - copii > 7 ani : 100 – 200 - adulţi : 100 - femei gravide : 600 Femei care alăptează: 600 – 800
Vitamina E ( tocoferol): roluri
menţine structura şi funcţionalitatea organelor de reproducere (vit. antisterilitate)
asigură troficitatea : sist. muscular (rol antidistrofic), neuronilor şi vaselor capilare
scade oncogenitatea unor subst, chimice creşte imunitatea organismului prin protejarea
leucocitelor rol antioxidant la nivel celular (protejează ac.
graşi, vit. A)
Vitamina E : caracteristici
- sensibilă la căldură, aer şi mediu alcalin -stabilă în mediu acid.
Carenţa : ← bl. asoc. cu malabsorbţia grăsimilor tulburări în păstrarea sarcinii, în
ovogeneza/spermatogeneză leziuni degenerative ale fibrelor musculare anemie macrocitară leziuni tegumentare
Viatmina E : surse alimentare- alimente vegetale (surse principale ): Gr. VII - uleiuri vegetale din germeni de cereale, Gr. V- pâine neagră, fasole, mazăre, Gr. IV - fructe cu coajă tare (alune, nuci,
migdale) legume verzi (varză, salată), - alimente animale (surse secundare) : unt, ficat,
gălbenuş de ou, brânză grasă Raţia : 10 – 30 mg / zi
Vitamina K
K1 - fitochinona (plante verzi)
K2 - farnochinona (flora intestinală)
K3 – menadiona (produs farmaceutic)
Vitamina K: roluri
contribuie la sinteza hepatică a unor factori de coagulare (vitamina antihemoragică) : II – protrombina; VII – proconvertina; IX – Christmas; X – Stuart - Power
Vitamina K: caracteristici
stabilă la căldură instabilă la lumină şi aerCarenţă : nou-născut – vit. K străbate greu bariera
fetoplacentară + lipsa florei intestinale după naştere
aport alimentar alterarea florei intestinale tulburări de absorbţie stări patologice : obstrucţie biliară, sd. de
malabsorbţie
Vitamina K: surse alimentare
- surse principale : legume verzi (salată, spanac, lobodă, urzici, ceapa verde)
- surse secundare: ficat, gălbenuş de ou, carne, brânzeturi
Raţia : 2 mg / zi
VITAMINA B1 (tiamina)
Rolurimetabolismului glucidic (oxidare) şi al
cetoacizilor transmiterea influxului nervos integritatea morfofuncţională a sist.
nervos
Caracteristici
- sensibilă la căldură, mediu alcalin Carenţa : - alimente rafinate : orez decorticat,
zahăr, făină albă, lapte praf)
- consum de ceai (factori antitiaminici -polifenoli)
- consum de produse marine crude ( conţin tiaminază)
- alcoolismul cronic.
- stări patologice : infecţii cronice , b. digestive
Clinic : iniţial tonusului nervos periferic (iritabilitate, oboseală, nevralgii, crampe musculare, manif digestive)
stadii avansate – boala beri-beri : polinevrită + tulburări cardiovasculare
la etilici + manifestări neuro-psihice (encefalopatia Wernicke şi sd.Korsakoff)
Hipovitaminoza B1 Bl. Beri-beri: forma uscată: predomină manifestările neuropatiei
periferice – parestezii ale membrelor inferioare, dureri musculare, exagerarea şi ulterior abolirea reflexelor osteotendinoase, slăbiciune musculară, în faze terminale paralizia membrelor şi atrofie musculară.
Forma umedă de beri-beri: (edematoasă): predomină simptomatologia cardiovasculară: dureri precordiale, palpitaţii, edeme (initial la membrele inferioare), cianoză, scăderea TA
La etilici: →encefalopatia Wernicke (confuzie, ataxie, oftalmoplegie)
→ sdr. Korsakoff (amnezie retrogradă, confabulaţie, reducerea capacităţii de memorare)
sugarii ← alimentaţia lacto-făinoasă prelungită şi nediversificată
→ anorexie, vărsături, paloare, anxietate, edeme, convulsii
Surse alimentare
drojdia de bere, germenii cerealelor, fasole şi mazăre uscată, carne de porc, viscere (ficat, inimă).
Fortificarea produselor cerealiere, a laptelui praf şi a produselor zaharoase cu tiamina
Raţia (OMS):0,6 mg / 1000 Kcal
Vitamina PP (B3) Niacina
Rolurireacţii oxido-reducere eliberarea
energiei din moleculele de G, P, L şi alcool etilic
(rol antipelagros)
Vitamina PP (B3) Niacina
Caracteristici:Prezintă stabilitate.Sinteză endogenă din TRP în prezenţa vit.
B2 şi B6Carenţa: pelagră (3D)-dermatită, diaree,
demenţa
Vitamina PP (B3) Niacina Surse alimentare: Drojdie, ficat, carne, peşte, lapte, cereale
(excepţie porumbul!) Fortificarea cu niacină a făinii, fulgilor de
cereale, a pastelor făinoase şi a biscuiţilor Endogenă: sinteza niacinei din triptofan în
prezenţa vitaminelor B2 şi B6 (60 mg TRP→1 mg PP)
Raţia : 5 mg /1000 kcal (OMS: 6,6 echiv./1000 kcal).
Vitamina B12Ciancobalamina
RoluriHematopoeză troficitate neuronală troficitatea mucoasei tubului digestivsinteza ADN, ARN.
Caracteristici
Carenţa : - risc major de carenţă la vegetarieni.
anemie megaloblastică + leucopenie +trombocitopenie
Surse alimentare:
Numai în alimente de origine animală !!!! (Ficat, carne, lapte, ouă, peşte, crustacee).
Fortificarea fulgilor de cereale cu B12!!!!
Raţia : adulţi 2 μg / zicopii 0,5 -1,5 μg/ zifemei gravide–3 μg/zi
Vitamina C (acidul ascorbic)
Roluri- respiraţia celulară (agent
reducător biologic), antioxidant- formarea colagenului- antiinfecţios, antitoxic- creşte HDL-colesterolul.- creşte abs. Fe (din vegetale)- integritatea osului şi dinţilor- oboseala şi stressul.
Caracteristici
Sensibilă la căldură, mediu alcalin, oxigen, lumină, metale (Cu, Fe).
Carenţa : anemie, tulburări de cicatrizare, mineralizarea scheletului, astenie, scăderea capacităţii de apărare faţă de infecţii; scorbut
Surse alimentare:
Fructe şi legume crude
Raţia : 25 mg / 1000 Kcal
SĂRURILE MINERALE
Clasificare: Macroelementele (Na, K, Ca, Mg, P) –
se găsesc în cantităţi mari în organism Microelementele sau oligoelementele
(Fe, Zn, I, Se, Mn, Cu, Cr, Mo) – se găsesc în cantităţi reduse
Principalele roluri ale bioelementelor în organism:
rol plastic, intrând în structura tuturor celulelor, ţesuturilor şi a lichidelor interstiţiale
reglează balanţa hidrică a organismului, prin menţinerea echilibrului dintre apa intracelulară şi cea extracelulară
menţin presiunea coloid-osmotică şi echilibrul acido-bazic
reglează permeabilitatea membranelor celulare, intervenind în procesele de transport transmembranar
modulează activitatea enzimelor, hormonilor şi a vitaminelor, participând astfel la multiple reacţii biochimice, anabolice şi catabolice. Unele săruri minerale intră în structura unor enzime
intervin în contracţia musculară şi în reactivitatea sistemului nervos
CALCIU
ponderea cea mai mare în organism – 1100 – 1500 g
- 99% în oase şi dinţi ( + P – rol plastic)
- 1% în ţesuturi moi (roluri biologice)
Roluri în organism :
plastic – intră în structura oaselor şi dinţilor intervine în coagularea sângelui activează enzime : tripsina, labfermentul, FA,
colinesteraza activează factorul intrinsec Castle absorbţia
vit. B12 în intestin contracţia musculară reglarea permeabilităţii capilare efecte simpaticomimetice (antagonic K – acţ.
parasimpaticomimetică) excitabilitatea neuromusculară (+ Mg)
Calcemia este reglată de :
parathormon şi vit. D - calcemia
calcitonina - care calcemia
Absorbţia Ca la nivelul duodenului şi jejunului sub influenţa
factori favorizanţi ai absorbţiei:
aciditatea gastrică normală,
vit. D, lactoza, acidul lactic, acidul citric, aminoacizi, săruri biliare
factori care utiliz. digestiv
P (raport Ca/P subunitar),
acid oxalic, acid fitic, exces de grăsimi, hipoaciditate gastrică
Carenţa de calciu
lipsa aportului– gr. I lipsa Ca + lipsa factorilor care favorizează absorbţia intestinală (lactoza)
absorbţiei : boli (pancreatita cr., duodenita cr., lambliază)
deficitul de lactoză, carenţa vit D
exces alimentar de oxalaţi, fitaţi şi fosfaţi
excreţie urinară - nefropatii, acidoza metabolică
nevoi - sarcină şi alăptare
Carenţa de calciu
deficitul de vit. D – prin aport absorbţie intestinală boli grave hepato-renale
(deficit de formare a metaboliţilor activi ai vit D) secreţiei de parathormon – hipoparatiroidism,
alcoolism (hipoMg), diaree cronică
absorbţia digestivă şi renală a Ca
Consecinţe :modificări în structura şi funcţionalitatea
tisularăexcitabilitatea neuromuscularăpermeabilitatea membranelor celulare
Spt: spasmofilie, tetanie şi convulsii la copii + tahicardie, astenie, cefalee, lipotimie, insomnii, capacităţii de concentrare
Excesul de Ca :
• hipervitaminoze D (mobilizarea Ca din oase cu
osteoliză)
• hipersecreţie de parathormon - resorbţia Ca din ţesut osos, intestin, filtrat glomerular
• la bolnavii ulceroşi (lapte + alcalinizante cu Ca) – hipercalcemie tranzitorie
Surse alimentareGr. I – lapte şi produse lactate – cant.
de Ca + factori favorizanţi ai absorbţieiConserve din peşte în sos tomat
Raţia zilnică : - adult : 400-500mg/ zi
FIERUL
- în organismul adultului 4 – 5 g din care : 65% - fierul hemic din Hb, mioglobină şi
feroenzime Restul (35%) – fierul nehemic din
feritină, transferină, hemosiderină
Feritina şi hemosiderina: forme de depozit ale Fe din ficat, splină, măduva osoasă
Transferina– formă de transport a Fe
Roluri
intră în structura Hb, mioglobinei, enzime implicate în respiraţia celulară
rol trofic pentru tegument şi mucoasecontribuie la secreţia gastrică rezistenţa la infecţii asigură o funcţionalitate hepatică normală
Absorbţia fierului :la nivelul duodenului şi jejunuluiCUD 5-10% (adult) 20% (copii, femei gravide, carenţaţi)
CUD este favorizat de :
forma Fe - bivalentă mai absorbabilă decât cea trivalentă
pH-ul normal al sucului gastric
vitamina C : reduce Fe trivalent bivalent
CUD este : hipoclorhidrie rezecţie gastrică acid oxalic acid fitic taninuri fosfaţi grăsimi celuloză
Raţia zilnică :
se absoarbe numai 10% din Fe ingerat nevoia organismului este de 10 ori mai mare decât nevoia reală
copii 7- 15 mg/ziadulţi : - bărbaţi 10-15 mg
- femei 15 -25 mg 20 – 40 mg în ultimul trimestru de sarcină
Carenţa de Fe:
aport alimentar : alimente rafinate, sărace în Fe necesarului fiziologic : sugari, copii, femei în
perioada fertilă pierderi de sânge : fiziologice / patologice boli : malabsorbţie, pierderea transferinei în sd.
nefrotic, hemoliza vasculară cu hemoglobinurieClinic : anemie feriprivă microcitară – tegumente şi
mucoase palide , rezistenţei organismului la agresiuni
Grupuri populaţionale cu risc : copii, adolescenţi, femei în perioada fertilă, vârstnici, persoane infestate parazitar.
Excesul de Fe (supraîncărcarea organismului): - rară, prin
absorbţia excesivă a Fe: în ciroză, insuficienţă pancreatică, etilism cronic
aport excesiv de Fe: transfuzii masive, terapie cu Fe
Clinic : hemosideroză = supraîncărcarea cu Fe fără leziuni tisulare
hemocromatoză = supraîncărcarea cu Fe cu leziuni tisulare
Surse alimentare de Fe: carnea roşie, viscerele, mezelurile, peştele,
gălbenuşul de ou legume verzi, soia, caise, curmale, stafide,
prune uscate, nuci, alune, migdale cerealiere (pâine neagră)– Fe cu absorbţie ! laptele şi produsele lactate sunt alimente
sărace în fier care favorizează instalarea anemiei feriprive
!! spanacul – Fe în cantitate şi absorbţie - valenţele alcaline ale laptelui
inhibă absorbţia Fe