Download - metodologie licenta atasament
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 1/15
COORDONATE PRINCIPALE
Prezenta lucrare îşi propune studierea modului în care se manifestă ataşamentul elevilor cu
deficienţe de auz, comparativ cu elevii de aceeaşi vârstă din învăţămâmtul de masă, precum şi
rolul ataşamentului în relaţiile interpersonale la această vârstă.
De-a lungul timpului, la nivel mondial , s-au realizat diverse studii, cercetări pe copiii
cu deficienţe de auz, comparativ cu copiii fără deficienţe. Atenţia multor cercetători s-a
îndreptat asupra inteligenţei copiilor surzi. Astăzi opinia predominantă (Pufan, Slama-
Cazacu, Herren, Ewing, Oleron, Şchiopu) este ca aceşti copii în dezvoltarea intelectuală
manifestă o inferioritate faţă de copiii auzitori de aceaşi vârstă, iar odata cu trecerea de la
copilărie la vârsta adultă declajul între auzitori si şi surzi se accentuează. Cercetările
efectuate de Smolenska şi Zorska, au demonstrat că marea majoritate a copiilor surzi (68%)
au nivel intelectual situat între limitele normale. Însă odata cu vârsta s -ar diminua numărul
elevilor cu nivel intelectual deasupra normalului. Trebuie menţionat că lipsa voorbirii îşi
pune amprenta asupra inteligenţei surzilor şi o influenţează în mod negativ, deoarce analiza,
sinteza, abstractizarea, generalizarea, evocarea şi învăţarea se realizează doar pe cale
senzorială şi intuitivă la copiii surzi (Stănică, Popa, 1997) .
Surditatea îi privează pe copii de însuşirea experienţei de tip auditiv şi a simbolurilor verbale,
are influenţă asupra dezvoltării mentale, mai ales asupra capacităţilor intelectuale. Asupra
acestor situaţii a atras atenţia Pinter(1982) prin cercetările sale încă de la începutul secolului
nostru.
Diacikov combate exagerările unor medici şi surdologi europeni precum Sclovski, Betzold,
Barczi, etc. cu privire la nedezvoltarea fizică a copiiilor cu deficienţe de auz. Dacă există
totuşi diferenţe în dezvoltarea fizică între copilul auzitor si cel cu deficienţe de auz, acestea
se datoresc izolării surzilor în societate, lipsa de antrenament sau a hranei insuficiente. La noi
în ţară, Fătu Z., în urma măsurarii efectuate, constată la deficientul de auz o dezvoltare fizică
apropiată de cel cea a auzitorului de aceeaşi vârstă. Totuşi, atât observaţiile, cât şimăsurătorile efectuate la unii copii deficienţi de auz (surzi sau hipoacuzici) la intrarea în
şcoală, au demonstrat uşoare deficienţe de coordonare, un echilibru static mai slab, indici
scăzuţi derezistenţă la eforturi de lungă durată şi ai capacităţii respiratorii etc.
În ceea ce priveşte dezvoltarea psihică, părerile sunt împărţite. Astfel unii cercetători susţin
ideea căreia, structurile psihice ale deficienţilor de auz nu au o dezvoltare specifică ci sunt
numai retarde, în mod temporar, până îşi vor însuşi limba. Pe de altă parte, alţi autori
menţionează faptul ca structurile psihice ale surzilor prezintă dezvoltare specifică datorită particularităţilor instrumentale operaţionale determinate de prezenţa limbajului gestual,
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 2/15
specificitate ce se menţine într+o măsură mai mare sau mai mică pe tot parcursul vieţii.
Debesse (Franţa), consideră ca structurile psihice sunt „alterate” numai la niveluri înalte de
funcţionalitate, astfel la testele de raţionament abstract, rezultatele surzilor sunt vizibil
scăzute în comparaţie cu cele ale auzitorilor.
Erwinh si Herren(1987)au sesiyat întârzieri în domeniul motor, postural şi chiar afectiv. Ei
afirmă ca surzii fac primii paşi la un mic interval după auzitori datorită nestimulării şi
neîncurajarii verbale, de exemplu prin cuvinte „hai la mama”.
Literatura de specialitate atestă faptul că, în ţara noastră Zenaide Andronic şi Ioan Andronic,
printre alte studii au efectuat o cercetare pe copiii surzi cu scopul de a scoate în evidenţă
potenţialele tulburari de natură pulsională (nevoie, un impuls spre o activitate). Astfel ei au
aplicat pe un lot de 25 de puberi surzi, cu vârste între 12 şi 16 ani o baterie de teste
proiective, printre care şi proba Syondi.
Printr-o serie de rezultate raportate la Eu, la impulsuri sexuale, vectorul pulsiunii de contact
scoate în evidenţă următoarele caracteristiciŞ nevoia de contaczt emoţional, nevoia de
afectivitate, de suport afectiv securizant, nevoia de ataşare faţă de cadrele didactice cu care
intră în contact, sentimentul de solitudine, senzaşia de abandon trăită cu depresie şi
sentimentul nerealizării, relaţii infantile cu lumea exterioară, proximitatea (Verzea, 1990)
În ceea ce priveşte studiile realizate cu privire la ataşamentul copilului nou -născut, este
suficient sa spun ca Institutul Pentru Centrarea intervenţiei precoce a Universităţii Utah, aşa
cum arată Castro şi Mastropieri (1986) indentificase mai mult de 450 de studii asupra
programelor de intervenţie adresate copilului de la naştere la 5 ani. În cercetările ulterioare,
Main şi Solomon (1986, 1990), au descris un al treilea tip de ataşament nesigur, cel
dezorganizat, legat de comportamentul specific al mamei, datorat unor traume şi disociere
(Main si Hesse 1990). Ataşamentul văzut ca o nevoie optimă de proximitate a fost studiat şi
cercetat de Main şi Cassidz (1988), Marvin (1977), Waters (1979),Wall (1972)
În ţara noastră, a relizat o serie de studii cu privire laataşamentul nou-născuţilor doamna
doctor Violeta Olivia Stan devenind expert la ataşament, realizatoare a unor proiecte de
cercetare- acţiune – formare precum”Casa cu ferestre deschise”şi „Universitatea părinţiolr”,
fondatoare , membră şi director al fundaţiei Ovidiu Timişoara.
OBIECTIVE ŞI IPOTEZE ALE STUDIULUI
Scopul prezentei lucrări este acela de a surprinde rolul ataşamentului în relaţiile
interpersonale la elev , printr-un studiu comparativ între copiii deficienţi de auz şi copiii
auzitori. O pentru aceasta îmi propun să surprind modul în care se manifestă
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 3/15
ataşamentul în cele doua situaţii, factorii care determină ataşamentul faţă de cadrul
didactic, faţă de familie şi faţa de colegii de clasă , precum şi tipul de ataşament specific
celor doua categorii de şcolari.
Obiective
1. Indentificarea tipului de ataşament la copiii deficienţi de auz comparativ cu copiii auzitori din
învăţământul de masă
2. Surprinderea impactului pe care îl are ataşamentul asupra relaţiilor interpersonale
Ipoteze
1) Ip. Generală - exista diferenşe privind tipurile de ataşament la copiii deficienţi de auz şi
copiii auzitori
Ip. Specifică – tipul de ataşament nesigur ambivalent predomină la copiii deficienţi de auz
2) Tipul de atasament se reflecta asupra relatiilor interpersonale dezvoltate de copil
Ip . specifică - copiii deficienti de auz isi manifesta comportamental atasamentul fata de
cadrele didactice mai pregnamt comparative cu elevii auzitori.
DESCRIEREA LOTURILOR EXPERIMENTALE
Experimentul a fost efectuat atat in clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, din cadrul C.S.E.I. „C-tin
Pufan” Timişoara cât şi în clasele V-a, a VI-a, a VII-a ale Şcolii generale nr 25 din
Timişoara. Loturile sunt alcătuite dintr -un număr de 33 de subiecţi proveninţi din
învăţământul special pe de-o parte, (lot I) şi 33 de subiecţi proveniţi din învăţământul de masă
(lot II)pe de altă parte.
Tabel 1. – Distribuirea loturilor în funcţie de sex
Sex Feminin Sex Masculin
Lot I 17 16
Lot II 19 14
Total 36 30
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 4/15
Datele privind situaţia familială a subiecţilor (mediul de provienienţă), au fost colectate prin
doua modalităţiŞ la lotul I, format din copii cu deficienţe de auy, au fost studiate fişele
psihopedagogice individuale, iar la lotul 2 format din copii auyitori din învăţământul de masă
am utilizat metoda interviului structurat aplicată cadrelor didactie de la clasele vizate
Tabel. 2. – Distribuirea loturilor în funcţie de situaţia familială
Situaţia familială Lot I (copii cu deficienţe de
auz)
Nr. de subiecţi
Lot II (copii auzitori)
Nr. de subiecţi
Părinţi auzitori
(climat familial armonios)
22 25
Părinţi divorţaţi 3 6
Unul din părinţi decedat 0 2
Ambii părinţi surzi 2 0
Oferiţi spre îngrijire
rudelor
4 0
Centru de plasament 2 0
Total 33 33
Din tabel se poate observa ca mediul si si situaţiile familiale din care provin copiii deficienţi
de auz sunt mai variate decât cele din care provin copiii auzitori din învăţământul de masă.
Astfel, există copii care provin din centre de plasament, oferiţi spre îngrujirie rudelor, părinţi
divorţaţi sau ambii părinţi surzi dar totuşi marea majoritate provin din familii cu parinţi
auzitori, care le oferă un mediu familial armonios. În ceea ce priveşte lotul II compus din
copii auzitori , aceştia provin din familii cu părinţi divorţaţi , presupuse familii dezorganizate,
(6 subiecţi), un numar relativ mare comparativ cu copii surzi, precum si familii cu un părinte
decedat, caz inexistent la lotul I, în lotul IIIi marea majoritatea a subiecţilor provin din
familii organizate, având parte de un climat armonios.
Trebuie precizat faptul că în cazul copiilor cu deficienţe de auz ( lotulI), un procent de 60% îl
constiuie copiii care au domiciliul în alte localităţi, drept urmare sunt cazaţi în inicinta
internatului din cadrul C.S.E.I. „C-tin. Pufan”
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 5/15
METODE PROBE SI PROCEDEE UTILIZATE
În vederea atingerii obiectivelor propuse ale studiului , am utilizat metoda testelor, metoda
anchetei pe baya de chestionar, observaţia.
În prezenta lucrare pentru a atinge obiectivele stabilite, am utilizat trei probe (teste) distincte:
1) Testul familiei;
2) Testul sociometric;
3) Chestionarul.
1) Pentru a indentifica tipul de ataşament specific celor două loturi conform
O1, am folosit datele rezultate în urma aplicării testului familiei sub
coordonarea psihologului şcolii C.S.E.I „C-tin. Pufan” Timişoara, la
ambele loturi experimentale.
TESTUL FAMILIEI - prezentare generală
Este derivat din testul persoanei umane a lui K. Machower, dar urmăreşte alte aspecte
decât acesta. Astfel se colectează informaţii în legătură cu structura familiei, cu climatul
familial, posibilităţile educative, relaţiile membrilor familiei faţă de copil, iar aceste date
se confruntă cu imaginea familiei din perspectiva copilului. Se poate observa astfel cum
resimte şi cum interpretează copilul în propria sa personalitate structura şi climatul
familiei, ce răsunet şi ce efecte au pe planul personalităţii sale dintre membri familiei şi
mai ales relaţiile sale diferiţi membri ai familiei.
Dintre mijloacele care oferă informaţii preţioase în legătură cu aspecte este testul familiei.
Elaborat de I. Ciorman care utilizează 2 variante:”familia mea” şi „” o familie cum aş dori
eu să fie”, testul constă în interpretarea desenului familiei. Dintre cele 2 variante ale
testului, eu am ales-o pe prima.
Desenul familiei traduce imaginea familiei aşa cum a fost ea construită de subiect.
Copilul desenează nu ceea vede sau ceea ce ştie, ci ceea ce este important pentru el.
Imaginea familiei este o creaţie subiectivă, purtând amprenta a tot ceea ce simte şigândeşte subiectul referitor la experienţele pozitive şi negative acumulate în interiorul
familiei sale.
Testul are o valoare simbolică în ceea ce priveşte modalitatea de interpretare, tributară
concepţiei psihanalitice. Este desigură necesară cunoaşterea unor date privind mediul
familial pentru o interpretare corectă complectată de comentariile spontane sau provocate
ale subiectului examinat. Pentru interpretare se utiliyeayă o serie de indici exteriori care
să ajute prin semnificaţiile lor la descifrarea „imaginii subiective a familiei” aşa cum o arecopilul care desenează. Se interpreteayă proiectiv:
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 6/15
I. Aşezarea în pagină a desenului sau raportului fond – figură, din care se pot obţine
informaţii asupra unor trăsături psihice ale copiilor:
a) Partea stângă a paginii exprimă emotivitatea, anxietatea, imaturitatea afectivă;
b) Partea dreaptă a paginii exprimă adaptabilitate;
c) Partea superioară a paginii indică tendinţa de „idealizare a familiei”
d) Partea inferioară a paginii semnifică dificultăţi marcante în relaţiile familiale,
depresie.
II. Dimensiunea desenului, ordinea şi raportul dintre mărimea personajelor, precum
şi plasarea copilului în contextul desenului, dau informaţii despre personajele
preferate şi despre cele pe care subiectul doreşte să le devalorizeze. Astfel, un
desen mare poate exprimă independenţa, autonomie în sânul familiei, dar şi
preocupări sexuale marcante. Un desen mic semnifică expresia unei anxietăţi,
inhibiţie. Un desen foarte mic în comparaţie cu dimensiunea paginii poate
semnifica o tendinţă spre izolare, introversie, imaturitate afectivă.
III. Omiterea unor membrii ai familiei semnifică dorinţa de a-i elimina.
IV. Adăugarea unor personaje neaşteptate semnifică admiraţia, ataşarea faţă de aceştia
cu tendinţa de a-i rejecta pe membrii importanţi ai familiei: mama, tata.
V. Anomaliile şi disproporţionalităţile în desenarea unor segmente ale corpului oferă
informaţii privind sentimentele de abandon, cupabilitate agresivitate.
VI. Caracteristicile expresiei grafice.
VII. Cadrul, evenimentele, situaţiile care pot exista în spatele personajelor ce compun
familia aduc în plus informaţii semnificative.
Evaluarea realţiilor intr a-familiale
Reprezentarea constelaţiei familiale a copilului prin intermediul desenului familiei
este considerat[ ca unul din cele mai bune teste proiective. Este motivul pentru
care mai multe studii efectuate cu acest test se refer[ la rela’iile familiale atuncicand legaturile cuplului parental sunt dizolvate. Cobla şi Brazelton (1994)
menţionează interesul utilizarii testului desenului familiei pentru descoperirea
percepţiilor copiilor asupra recăsătoririi păriţilor lor. Berger(1994) noteayă că
desenele reflectă ambianţa familială, natura relaţiilor, rolurile, alianţele şi factorii
de stres si descrie cum se simte copilul faţă de ceilalti membri ai familiei. Testele
desenului familiei permit copiilor să-şi exprime înttr -o maniera acceptabilă
percepţia lor asupra familiei. Obţinerea acestei informaţii permite şi planificarea
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 7/15
intervenţiilor pentru diminuarea conflictelor, creşterea sentimentului de
apartenenţă, la noua familie precum si ameliorarea calităţii vieţii acestor copii.
Comparaţia a douăzeci şi doi de copii de 6 până la 8 ani cu părinţi divorţaţi şi a
douăzeci şi doi de copii de aceeaşi vârstă din familii intacţe, le-a permis lui Cargo
şi Pestalozzi (1990)să arate că în funcţie de apartenenţa la o familie intactă sau
divorţată, conceptul de familie este perceput diferit. De exemplu, băieţii din
familii separate au mai frecvent tendinţa de a uita tatăl în desenele lor.
Cu ajutorul desenului familiei Morval (1975) a realizat trei studii asupra copiilor
fără tată . Prima concluzie reieşind din aceste studii este că aceşti copii asociază
tim pul ăn care cei doi părinţi trăiau împreună, unei perioade mai fericite în viaţa
lor. Cei ai căror părinţi s-au separat deovedesc o imagine de sine mai perturbată,
mai mult anxietate şi mai multă ambivalenţă faţă de tată. În fine, cei al căror tată
este mort relevă mai mult ambivalenţă faţă de mamă şi faţă de ei însăşi.
Lucrarea de doctorat realizată de Sindou şi publicată în 1991+1992, se referă
la imaginea de sine şi la reuşita şcolară a optzeci de copii între 9 şi 12 ani. Acest
studiu a fost efectuat cu ajotorul desenu7lui familiei, pe copii cu părinţi divorţaţi
sau nedivorţaţi. Rezultatele acestei cercetări arată despre copiii cu părinţă divorţaţi
că exprimă o reprezentare de sine mai slab valorizată în desenul familiei, numai
dacă au un eşec la şcoală.
Spigelman, Spigelman şi Engelson (1992) au studiat desenele familiei a 54 de
copii din familii divorţate şi tot atâţia copii din familii intacte. Băieţii cu părinţi
divorţaţi omit fratriile mai frecvent decât fetele sau băieţii cu părinţi nedivorţaţi.
Pentru toţi copiii, tatăl are un rol important. Exprimarea problemelor familiale ale
copiilor care au trăit experienţa divorţului se realizeayă prin omisiunea de membri
ai familiei, prin separarea unuia sau mai multor membri de restul familiei, prin
disimularea sau absenţa de mâini sau picioare. La o sută treizeci şi şase de copii din clasele a doua, a patra, a şasea şi a opta a fost
administrată o baterie de teste pentru evaluarea sentimentului de singurătate (
două chestionare şi trei desene ale familiei) Copiii cu un sentijment redus de
solititudine faţă de părinţi au obţinut scoruri mai ridicate în termeni de integrare a
propriei lor reprezentări în desenul familiei decât cei cu scoruri ridicate de
solititudine faţă de părinţii lor (Halvorsen, 1996). Aceste rezultate confirmă ca
desenul familiei în acţiune se dovedeşte o măsură utilă pentru evaluarea
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 8/15
proximităţii figurilor parentale faţă de repreyentarea de sine (Holtz, Moran şi
Branningan, 1986).
O cercetare condusă la Universitatea Tulane, de Koening în 1979, arată că în
comparaţie cu bărbaţii heterosexuali8, cei homosexuali au desenat o figură
maternă mai mare decât cea a tatălui în cadrul familiei. Acest rezultat arată că în
anumite cayuri de homosexualitate, indentificarea cu mama, structura familială şi
socializarea pot fi importante.
Deja evocate în partea precedentă, anumite studii aparţin unui nou curent de
cercetare centrat pe ataşamentul evaluat prin desenul familiei, curent ce pare a se
concretiza în cursul ultimilor ani. Cercetarea realizată de Pianta, Longmaid şi
Ferguson ( 19999) pe 200 de copii americani de 5 până la 7 ani cu diverse origini
rasiale şi socio-economice, permite punerea în relaţie a sistemului de clasificare
bazat pe teoria ataşamentului pentru interpretarea desenului familiei şi
clasamentului reaşlizat de învăţătoare referitor la funcţionarea socioafectivă şi
comportamentală a copilului.
Kaplan şi Main (1986) sugerează că organizarea ataşamentului se reflectă în
reprezentările relaţiilor familiale în desenul familiei prin intermediul a opt
dimensiuni” sau constructe: gradul de mişcare prezent în personaje,
individualizarea personajelor, plenititudinea formei umane, calitatea surâsului
dimensiunea personajelor, centrarea în cadrul foii, impresia globală de
vulnerabililitate sau de invulnerabilitate. Impresia globală a desenelor familiei
realizate de copii clasificaţi ca având un ataşament ce dovedeşte securitate este că
familia reprezentată (sau copilul) este în mod esenţial fericită. Aceste desene
conţin elemente trealiste şi descriu adesea persoane în interacţiune unele cu
celelate, în mod contrar, desenekle copiilor clasificaţi ca având un ataşament ce
dovedeşte o lipsă de securitate şi evitant, lasă o impresie generală de fericireirealistă cu personaje nediferenţiate (aceeaşi dimensiune, aceeaşi aparenţă,acelaşi
surâs exagerat)şi fără o legătură. Dimpotrivă , desenele copiilor dovedind lipsă de
securitate şi ambivalenţă dau o impresie generală de vulnerabilitate, copilul
putând apărea ca izoolat de grupul familial sau speriat, neliniştit.Desenele
neinterpretabiele sau sinistre, cu elemente de presiune cum ar fi nori sau sânge,
sau copilul absent, relevă reprezentări dezorganizate.
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 9/15
Evaluarea diferitelor populaţii
În descrierea lor asupra testului în acţiune, Knoff şi Prout (1985) citează cinci
populaţii pe care au utilizat testul desenului familiei în acţiune:
Copii şi adolescenţi „normali”
Copii şi adolescenţi având tulburări afective sau comportamentale;
Populaţii cu nevoi educaţionale speciale (deficienţi mintali, copii cu tulburări de
înţelegere sau cu retard perceptivo-motor);
Copii diabetici;
Copii maltrataţi.
Trecerea în revistă a acestei probleme pe care am realizat-o referitor la desenul
familiei permite relevarea de studii efectuate despre: Ataşamentul copiilor faţă de animale (Kidd şi Kidd, 1995)
Copii bilingvi (Hamilton, 1984)
Copii cu tulburări afective (McPhee şi Wegner, 1976; Myers, 1978; Feuer 19889);
Copii astmatici (Pechanha, 1997)
Copii cu dificultăţi de înţelegere (Pellettieri, 1971;Raskin şi Pitcher -baker,
1997;Raskin şi Bloom, !979);
Indentificarea copiilor abuzaţi sexual (Hackbarth, Murphy şi McQuraz, 1991);
Kaplan, 1991; 1992; Bristow, 1994) sau a impactului asupra adulţilor care au fost
abuzaţi sexual în copilărie (Glaister, 1994);
Copii în situaţia de doliu (Forest şi Thomas, 1991);
Impactul cancerului asupra copilului şi asupra fratriei (Sourkes, 1991) sau asupra
familiei (Cormman, 1993);
Adolescenţi cu tulburări comportmentale (răspunsuri ale mamelor la desenele
familiei în acţiune realizate de copii, Goldschimidt, 1991), adolescenţi psihotici(Carneiro, 1988);
Femei alcoolice (Soulestrowska, Bienicka şi Arendarska, 1987), copii proveniţi
din familii alcoolice (matejcek şi Strohbachova, 1981; Gardano, 1988);
2) Pentru a surprinde impactul pe care îl are ataşamentul asupra relaţiilr
interpersonale conform O2, şi modul în care subiecţii îşi manifesta
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 10/15
ataşamentul între ei, la nivel de grup (clasa de elevi), am utilizat metoda
sociometrică, aplicată la ambele loturi experimentale.
TESTUL SOCIOMETRIC – prezentate generală
În investigarea şi cercetarea grupurilor sociale mici (şcolare, de muncă, de creaţie etc.)
pot fi utilizate o multitudine de metode şi tehnici. Un loc aparte printre acestea îl ocupă
aşanumitele tehnici sociometrice propuse de psihosociologul american, de origine
română, J.L. Moreno, care îşi propun măsurarea relaţiilor afectiv – simpatetice dintre
membrii grupurilor sociale. Se adresează întrebări de tipulŞ „Cu cine ţi-ar place să stai în
bancă”?; „Cu cine ai dori să petreci timpul liber?”; (pentru a surprinde relaţiile afective de
preferinţă ) „ Cu cine nu ţi-ar place să stai în bancă?” „ Cu cine n-ai vrea să-ţi petreci
timpul liber?” (pentru sondarea relaţiilor afective de respingere). Se poate formula o
întrebare suplimentară („de ce tocmai cu acest coleg ai dori să stai în bancă?” sau „ De ce
tocmai cu acest coleg nu doreşti să stai în bancă?”) pentru a obţine şi motivaşia alegerilor
şi repingerilor. Acest test poartă denumirea de Test sociometric.
Să presupuine, că am aplicat un test sociometric pe şapte elevi care lucrează la orele
de chimie la aceeaşi masă. Pentru a cunoaşte mai bine relaţiile dintre membrii grupului
trebuie să parcurgem următoarele etapeŞ
Întocmirea sociomatricei (un tabel cu dublă intrare, în care membrii grupului sunt
notaţi atât pe verticală, cât şi pe orizontală cu relaţiile dintre ei). În fig 1.
Prezentam sociomatricea reieşită în urma notării cu + (plus) a relaţiilor de
preferinţă şi cu – (minus) a celor de respingere. Sociomatricea se citeşte astfel:
elevul A a preferat pe E şi F şi a respins pe C şi G; elevul B a preferat pe A şi C
etc.
Fig. 1
A B C D E F G
A X - + + -
B + X +
C - X + - +
D - + X - +
E + X +
F - - + X -
G - + + - X
Isp 0 0 0,33 0,16 0,16 +0,16 0
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 11/15
Calcularea indicilor sociometrici pentru a cunoaşte care este locul, poziţia
ocupată de fiecare individ în grup. Însumând pe orizontală numărul alegerilor şi
respingerilor emise de fiecre elev, aflăm indicele de expansivitate afectivă. Dacă
însumăm pe verticală alegerile şi respingerile primite de fiecare elev şi aplicăm
formula :
(în care N este numărul subiecţior din cadrul grupului
aflăm indicele de statut preferenţial al subiecţiolr.Statutele pot fi:pozitive,
negative, zero, ceea ce indică existenţa unor subiecţi populari, respinşi sau izolaţi
afectiv în cadrul grupului;
întocmirea sociogramei, adică a unei figuri grafice care să redea tipul şi sensul
relaţiilor existente între membrii grupului ( preferinţe unilaterale sau reciproce;
respingeri unilaterale sau reciproce; preferinţe întâmpinate de respingeri). Citindsociograma întocmită (fig.2), pornind de la datele înscrise în sociomatricea de mai
sus desprindem următoarele fenomene psihosociale existente în grupul celor 7
elevi; împărţirea ( dividerea) grupului în două subgrupuri; tendinţa subgrupurilor
de a-şi promova proprii lor lideri; necoincidenţa dintre liderul formal ( care este
subiectul A) şi liderul informal (subiectul) C; preuenţa unor relaţii de respingere
reciprocă dintre care cei doi lideri; poziţia de „indecis” sau de „veriga de legătură”
a lui B în raport cu cele două subgrupuri create, dar ignorarea lui de ambele;(I.Radu- Psihologie socială – Cluj-Napoca, 1977)
B
A C
F D
E G
Fig. 2 - Sociogramă
A B - Preferinţe unilaterale
A B - Preferinţe reciproce
A B - Respingeri unilaterale
A B - Respingeri reciproce
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 12/15
CHESTIONARUL
3) Pentru a surprinde modul în care se manifestă ataşamentul elevilor faţă de
cadrele didactice de la clasă - raportat la O2 al lucrării - , am utilizat metoda anchetei pe bayă
de chestionar, aplicată cadrelor didactice care predau atât în învăţământul de masă cât şi în
cel special. Am ales acestă metodă, deoarce prin avantajale chestionarului, se numără şi faptu
că, subiecţii se manifestă natural, îşi păstreaya anonimatul, iar eu pot obţine o multitudine de
informaţii într-o perioada relativ scurtă de timp.
Chestionarul aplicat este compus din două părţi astfel: prima parte cuprinde întrebări
referitoare la subiecţi – date personalşe( iniţiale,sex vârstă, profesie, vechime, precum si
tipul de învăţământ în care profesează), iar în a doua parte cuprinde întrebările propriu-
zise raportate strict la tema cercetării.
Chestionarul cuprinde un total de 5 întrebări dintre care 3 sunt întrebări deschise, unde
subiecţii îşi pot exprima liber opţiunile şi două întrebări cu variante de răspuns (evantai).
PREZENTAREA , ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR TESTULUI
FAMILIEI
Ambelor loturi li s-a cerut să-şi deseneze propria familie, pe coli de hârtie format A4
cu creioane colorate, iar în dreptul fiecărui membru să scrie iniţialele şi statutul în cadrul
familiei (tata, mama, sora, etc). Testul a fost aplicat ăntr+un interval de timp prestabilit pentru
fiecare subgrupă ( clasele V-a, VI-a, VII-a- - surzi şi auzitori) respectiv 60 de minute.
Rezultatele au fost interpretate atât cantitativ cât şi calitativ de către psiholog.
Folosind metoda observaţiei, pe parcursul aplicării testelor, am constat faptul ca cei doi
subiecţi din cadrul lotului I (deficienţi de auz ) care provin din centre de plasament, au refuzat
în primă fază să răspundă cerinţei testării, ceea ce a adus la retestare ulterioară. În cazul
lotului Ii (auzitori), nu s-au semnalat incidente.
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 13/15
Evaluarea relaţiilor intrafamiliale
Testul familiei
Tipul de ataşament dezvoltat LotI
(deficienţi de auz) Lot II
(copii din şcoala de masă)
SIGUR 6 15NESIGUR-EVITANT 10 7
NESIGUR-AMBIVALENT 10 6DEZORGANIZAT 7 5
Total 33 33
În urma interpretării testelor atât cantitativ (vezi tabelul de mai sus) cât şi calificativ sub
coordonarea psihologului, am sintetizat următoarele observaţiiŞ
Copiii care dezvoltă un ataşament sigur, ce dovedeştesecuritate au desenat o familie
#fericită”, personajele fiind în interacşiune unele cu altele, mobile.
Desenele în cere familia reprezentată dă impresia generală de vulnerabilitate, iar copilul apare
izolat de grupul familial sau separat, neliniştit pun în evidenţă un ataşament nesigur
ambivalent.
Trăsăturile psihice rezultate din testul familiei evidenţiază tipul de ataşament dezvoltat de
copil. Astfel o anxietate mărită, tendinţa de izolare a copilului, lipsa de securitate, nesiguranţă
şi vulnerabilitate crescută a copilului relevă un ataşament nesigur, ambivalent.
Desenele în care familia reprezentată exprimă agresivitate, iar personajele sunt nediferenţiate,
aşezate fără o legătură între ele, reliefează dificultăţi marcante în relaţiile familiale, o
atmosferă tensionată în familie cu dificultăţi în stabilirea de relaţii normale – determinând
dezvoltarea unuiataşament evitant.
În urma interpretării calitative laborioase a testului, s-au constat şi trăsăturile psihice
specifice celor doua loturi experimentale. Aceste rezultate sunt ilustrate în tabelul de mai jos
astfel:
Trăsături psihice rezultate din testul familiei
Trăsături psihice Lot I Lot II
Anxietate (inhibiţie,timiditate)
19 13
Agresivitate 7 4
Tendinţă de idealizare afmiliei
4 3
Tendinţă de izolare 8 5
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 14/15
La copiii cu deficienţă de auz se reliefeayă tendinţa de izolare, inhibiţie , titmiditate,
sentimente de frustrare şi sentimente de inferioritate, vulnerabilitate, imaturitate afectivă cu
dificultăţi de relaţionare în familia de origine, lipsa de securitate, atmosfera tensionată în
familie.
O explicaţie ar fi lipsa de comunicare dintre familie şi copilul deficient de auz, mai ales la cei
care proivin din familii de auzitori. Relaţionarea cu familia este calitativ mai bună la copii
deficienţi de auz ce provin din familii de surzi.
Datele obţinute prin aplicare probelor(testelor) au fost supuse unei inzterpretări cantitative şi
calittive.
Loturile şi subgrupele acestora au fost comparate între ele în funcţie de ipotezele urmărite,
utilizând următorii indici statisticiŞ (reprezentând frecvrenţa), indici de corelaţie (
reprezentând datele parametrice), R ( reprezentând variantele de răspuns), gragicele. Trebuie
precizat faptul ca prelucrarea statistică a datelor rezultate în urma cercetării, s-au realizat, în
funcţie de aceleaşi variabile, comune fiecărei probe aplicate; şi anume tipul de ataşament
specific fiecărui lor experimental ( S E A D), analiza cantitativă/calitativă a datelor,
răspunsuri, graficele rezultate, aflarea frecvenţei şi sociomatrice) calcularea indicelui de
expansivitate afectivă)
Pentru a atinge O1 al lucrtării mekle şi a confitrma sau infirma ipoteza generală 1,
conform căreia diferenţe privind tipurile de ataşament la copii deficienţi de auz şi copiii
auzitor i, am aplicat, din punct de vedere statistic metoda calculării frecvenţei ,tipurilor de
ataşament specific fiecărui lot experimental.
Numărul subiecţilor incluşi în prelucrarea statistică
Case Processing Summary
Cases
Valid Missing Total
N Precent N Precent N Precent
VAROOOO1*VAR00002 66 100.0% 0 0% 66 100.0%
Tabel1
În tabelul 1 este prezentat numărul total de subiecţi testaţi, subiecţi constitutivi ai
ambelor loturi experimentale, în număr de 66, cotaţi în procent de 100%.
7/27/2019 metodologie licenta atasament
http://slidepdf.com/reader/full/metodologie-licenta-atasament 15/15
Tabelul frecvenţelor obţinut la tipurile de ataşament
VAR00001* VAR00002 Crosstabulation
Count
Tabel 2
După cum se poate observa, în tabelul 2, sunt prezentate tipurile de atsaşament specifice atât lotului 1 şi
lotului 2 (date brute, cuantificate per total) după cum urmează : A= nesigur -ambivalent =16 subiecţi; D=
dezorganizat =12 subiecţi; E = nesigur -evitant =17 subiecţi; S =sigur = 21 subiecţi.
Total1.00 2.00 1.00 2.00
VAR00001 A
D
E
S
Total
10
4
10
6
30
5
7
15
27
3
3
1
5
6
16
12
17
21
66