2
Edita:Consejería de EmpleoDirección General de Seguridad y Salud Laboral
Producción y redacción:Fundación Andaluza Fondo de Formación y Empleo
Diseño:la azotea, arte y diseño
Impresión:J. DE HARO
Depósito Legal:
prezentare
LEGEA PROTECŢIEI MUNCII stabileste în articolul 18 obligaţiunea omuluisau femeii de afaceri de a informa muncitorii şi muncitoarele lor despre ris-curile ce le pot afecta sanatatea şi măsurile preventive ce trebuiesc aplicatepentru evitarea acestora . Pe de altă parte, muncitorul sau muncitoareaeste principalul interesat sau interesată în menţinerea unor adecvate şioptime condiţii de siguranţă si sănătate la locul de muncă şi în plus, are oserie de obligaţii aşa cum sunt măsurile de autoprotecţie şi de colaborarecu firma agrícolă în ceea ce privesc măsurile preventive, folosirea adecvatăa maşinilor, a echipamentului de lucru, etc.
În această privinţă şi în concordanţă cu filozofia creată de Legea de Prote-cţie a Muncii, apare acest ghid, ce pretinde aducerea la cunoştinţa munci-torilor şi muncitoarelor din sectorul măslinilor în Andalucia, într-o formăscurtată, simplă şi grafică, riscurile existente în timpul desfăşurării principa-lelor operaţiuni ce se realizează pe durata întreagă a ciclului culturii, şi caresunt cauza majorităţii accidentelor din acest sector. În acelaşi timp se aratămăsurile preventive ce trebuiesc luate pentru evitarea sau controlul acestorriscuri.
Se asteaptă ca această publicaţie să contribuie la ridicarea nivelelor desiguranţă şi sănătate în această activitate. Principalul destinatar este per-sonalul muncitoresc, pentru că fără îndoială este elementul cheie în proce-sul de transformare ce trebuie să experimenteze sectorul măslinului înAndalucia.
ECHIPAMENTELE DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ
ECHIPAMENTELE DE PROTECŢIE 7
TRUSĂ DE PRIM AJUTOR 11
ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL 13
CAMPANIILE DE RECOLTARE 15
Muncile de “batere” 17
Muncile de “solare” 20
Maşinilor portabile 29
Folosirea tractoarelor 32
Platformei de înaltare 33
Accesul la parcele 35
Folosirea scărilor 37
CAMPANIILE DE TĂIERE 39
Folosirea drujbei 40
Sculelor manuale 51
Taietoare pneumatice 54
Alte măsuri de precauţie 55
TOCAREA RESTURILOR TĂIATE 57
COSITORI PORTATILE 61
TRATAMENTE FITOSANITARE 67
TRACTORUL AGRICOL SI RISCURI 87
sumar
7
ECHIPAMENTELEDE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ
Sunt echipamentedestinate a fi
purtate sau susţinute de persoa-nă, pentru a o proteja de risc.
Referitor la aceste echipamentetrebuie:
� Să ne asiguram ca sunt omo-logate (standarde CE). Aceastagarantizează că au fost proiectateîn conformitate cu criteriile desiguranţă
� Să utilizăm şi să procurăm oîngrijire urmărind instrucţiunilefabricantului.
Alte considerente sunt, respectiv:
� Folosirea incorectă a EPI-urilor, ce nu protejează dar parca o fac, ceea ce măreste riscul lacare se supune muncitorul saumuncitoarea.
� Folosirea echipamentelorde protecţie individuală trebuie safie personal din mai multe motive:
- Motive de igienă.- Necesitatea de a avea EPI-ului dea se ajusta caracteristicilor anato-mice ale persoanei care îl utilizeazăşi ca aceasta să se responsabilize-ze de îngrijirea şi conservarea lui.
În urmatorul tabel (1) se identificăechipamentele de protecţie indivi-duală asociate diferitelor sarcinişi operaţiuni ce apar pe durataunui ciclu de cultură a măslunului.
8
NO
SI
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
CULES
MUNCA CE TREBUIE DESFĂSURATĂ ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE
INDIVIDUALA (EPI)
MUNCI DE BATERE
MUNCI DE SOLEO
MUNCI CU SUFLANTAŞI MOTOBĂT4TOAREA
Mănuşi, ochelari de protecţie,Ghete de protecţie, cu vârf de oţelşi înalte.
Mănuşi, genunchiere, ghete de pro-tecţie, cu vârf de oţel şi înalte.
Mănuşi, ochelari de protecţie, pro-tecţie acustică tip “căsti”, ghete deprotecţie, cu vârf de oţel şi înalte.
TAIAT
MUNCI CU DRUJBA
MUNCI CU SCULE DETĂIAT PORTABILE
MUNCI CU TĂIETORIPNEUMATICE
Ochelari de protecţie, mănuşi cuprotecţie antităietură şi anti-alune-care, protecţie acustică, tip “urechi”sau “căşti”, haine ajustate şi căldu-roase pentru zilele frigurose, ghetede protecţie, cu vârf de oţel şi înalte,haine de protecţie antităiere (sortscurt sau lung de protecţie, panta-lon, salopetă de muncă), cască cuvizor flexibil.
Mănuşi, ochelari de protecţie, ghetede protecţie, cu vârf de oţel şi înalte.
Mănuşi tip “degetare metalice”,ochelari de protecţie, ghete de pro-tecţie, cu vârf de oţel şi înalte
9
ECHIPAMENTELE DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ
Tabelul 1
MUNCI CU MAŞINIDE DEBITAT AŞCHIICU ALIMENTAREMANUALĂ
MUNCA CETREBUIE
DESFĂSURATĂ ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE INDIVIDUALA (EPI)
Ghete de protecţie, cu vârf de oţel şi înalte.
Sort antiproiecţii, preferibil de piele.
Haine ajustate şi călduroase pentru zilele friguroase.
Ochelari de protecţie.
Mânuşi de protecţie, preferibil de piele.
Protecţie acustică de tip “urechi” sau “căsti”.
Ecran facial de protecţie cu vizor sau din material plastictransparent.
COSITORIPORTABILE
Ghete de protecţie, cu vârf de oţel şi înalte.
Manuşi de protecţie pentru muncile de cosire, preferibil dinpiele.
Sort antiproiecţii, preferibil de piele.
Ecran facial de protecţie cu vizor sau material plastic trans-parent iar în lipsa lor, ochelari de protecţie.
Protecţie acustica de tip “urechi” sau “căşti”.
TRATAMENTEFITOSANITARE
Cap
Faţă 7i ochi
Brate, corp si picioare
Mâini
Picioare
Căi respiratorii
� Pălării, şepci, scufii.
� Ochelari de protecţie şi ecrane faciale.
� Costume de protecţie tip“salopeta” şi şorţuri.
� Mânuşi
� Ghete înalte
� Măşti de protecţie respiratorie
11
TRUSĂ DE PRIM AJUTORŞI TELEFONUL MOBIL
Este obl igator ie exis-tenţa în fiecare
parcelă sau zonă de lucru a uneitruse portabile de prim ajutor,complet echipată şi dotată cumateriale pentru tratamentuliniţial de răni, tăieturi, hemoragii,lovituri, antihistaminice pentrureacţii alergice la inţepături deinsecte… precum şi mijloacepentru a putea să ne comunicamcu serviciile de urgenţă, spreexemplu telefonul mobil. +
13
OPERAŢIILE DE ALIMENTARE CUCOMBUSTIBIL ALE MAŞINILOR ŞI
ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂPORTABILE
Alimentareacu combusitbil a acestui tip demaşini de muncă trebuie (motobă-tătoare, drujbe, suflante, coase,…)să se facă urmărind cu grijă indi-caţiile următoare:
� Cu un bidon de combus-
tibil omologat.
� Întotdeauna cu motorul
oprit.
� Luând măsuri de pre-
cauţie extreme pentru a
evita scurgeri pe ferăstrăul
electric. Dacă se produce o
scurgere, pentru a controla
riscul unui incendiu, se
curătă imediat locul şi maşi-
na, lăsând-o să se usuce
timp de câteva minute şi
pornind-o la o distanţă de
cel putin 3 metri de locul
unde s-a produs scurgerea.
� În aer liber sau un loc
aerisit.
� În timpul alimentării este
interzis fumatul, din cauza
riscului de incendiu pe care
îl prezintă.
14
NO
SI
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Muncitor alimentând cu
combustibil drujba cu
ajutorul unui bidon neomo-
logat şi fără echipament de
protecţie individuala.
15
CAMPANIILE DERECOLTARE
Culesuleste faza culturii unde se producecel mai mare număr de accidentede muncă, datorită, între altele,numărului mare de persoaneangajate. Folosirea maşiniloragricole este generalizat, muncilese realizează pe terenuri denive-
late şi în condiţii climatice adver-se, ceea ce contribuie la creste-rea riscurilor de accidente. Înplus, sunt frecvente ritmuri demuncă intensă pentru agilizareamuncilor şi scurtarea duratei cam-paniilor.
Principalele riscuri în timpul aces-tor lucrări de cules în livada demăslini sunt:
Principalele riscuri
� Tăieturi şi înţepături cu crengi şi frunze.
� Lovituri în faţa, ochi, datorită crengilor scăpate.
� Proiecţii de particule şi fructe în faţa şi ochi.
� Căzături, entorse de gleznă, luxaţii, lovituri, datorită terenului denivelat.
� Oboseala şi probleme musculare scheletice agravate de multeori de catre temperaturile scăzute.
� Vibraţii şi zgomote derivate din folosirea maşinilor agricole(vibratoare, suflătoare, tractoare,… ).
� Lovituri, ciocniri şi căz3turi derivate din folosirea maşinilor şi echipamentelor de muncă.
Tabelul 2
16
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
CAUZA% ACCIDENTE CU
CONCEDIU
Leziuni muscular-scheletice
Căderi de la acelasi nivel şi călcări pe obiectes
Căderi de la alt nivel (inălţime)
Lovituri cu obiecte imobile
Lovituri şi tăieturi cu obiecte, scule, crengi…
Altele (utilaje)
30 %
21 %
12 %
12 %
11 %
14 %
Prin urmare, adoptarea obiceiuri-lor şi practicilor de sigurantăca acelea ce se vor descrie încontinuare sunt absolut necesare.Cu ele se poate obţine o scăderedrastică a numărului de accidentece campanie dupa campanie serepeta in miile de livezi de măslinidin Andalucia.
Sursa: Uniunea Micilor Agricultori şi Fermieri deJaén (UPA- Jaén) Departamentul Tehnic de Sigu-ranţa şi Sănătate a Muncii
NU
DA
Muncile de “batere”.Bătătorii/arele
Lovituri, înţepăturişi leziuni pe faţă, ochi
şi mîini.
Această sarcină se realizează în modnormal în timpul lunilor de decembrie,ianuarie şi februarie, fie manual, fie cuajutorul utilajelor mecanice de vibraţie(motovibratoare). Acest tip de muncăcere ca lucrătorul să se bage sub coro-ana copacului, fiind astfel frecventeînţepături cu crengi şi frunze, precumşi proiecţia de particule şi fructe întimpul baterii, în faţă şi ochi.
� Înţepăturile şi leziunile în
ochi se vor evita prin folosi-
rea obligatorie a ochelarilor;
şi loviturile pe mâini, prin
folosirea mânuşilor.
17
CAMPANIILE DE RECOLTARE muncile de “batere”
Supra-eforturi şioboseala musculară
În baterea manuală, datorităeforturilor ce se realizează cuspinarea, braţele şi articulaţiilecoatelor şi mâinilor, apar în modfrecvent dureri muscular-scheleti-ce de tipul: junghiuri, supra-încar-care musculară a umerilor şibraţelor şi leziuni în articulaţiilecoatelor şi mâinilor, etc. De ase-menea sunt frecvente leziuni învertebrele cervicale datorităfaptului ca braţele se menţin timpîndelungat deasupra capului.
Pentru reducerea acestor efectese recomandă:
� Sprijinirea fermă a pi-
cioarelor pe păm5nt pentru
a controla căderile, la ace-
laşi nivel, prin alunecare
� Evitarea îndoirii spinării
spre înapoi pentru a lua
avânt pentru mişcarea
băţului.
� Evitarea mişcării circulare
a corpului în timpul baterii.
18
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Realizarea de mici
pauze, întinzand braţele şi
gâtul pentru a reveni din
oboseala muscular3.
� Alternarea muncilor în
timpul zilei de muncă,
pentru a evita ca miscările
repetitive să producă su-
praîncărcări corporale.
� Utilizarea unui baţ cât
mai scurt posibil şi întotde-
auna cu o greutate mai
mică de 4 kg.
19
� Utilizarea de preferinţa a
beţelor fabricate cu mate-
riale sintetice, şi nu a tra-
diţionalelor beţe de lemn,
mai grele şi mai rigide.
NU
DA
CAMPANIILE DE RECOLTARE muncile de “batere”
Muncile de “solare” şimiscarea de încărcături.Culegătorii/arele.
Supra-eforturi şi posturiforţate
Când în exploatări lipsesc maşinileunelte pentru culegerea fructelor căzu-te pe pamânt, acestea trebuie sa fiestrânse de către muncitori şi muncitoa-re cu mâinile, în cea mai mare parte atimpului, stând în genunchi, stând peciuşi sau aplecaţi. În rândul acestorpersoane sunt frecvente dureri şi leziu-ni de genunchi, de spate, precum şiprobleme reumatice la articulaţii.
� Pentru strângerea ma-
nuală de măsline este obli-
gatorie folosirea mănuşilor
şi genunchierelor adecvate.
Aceste genunchiere prote-
jează articulaţiile genunchi-
lor şi uşurează munca în
genunchi, fiind poziţia cea
mai comodă pentru spate şi
picioare.
NU
DA
20
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
21
CAMPANIILE DE RECOLTARE muncile de “solare”
� În oricare din posturile
adoptate pentru culesul
manual al fructelor trebuie
să se menţină spatele cât
mai drept posibil.
� Evită munca stând pe
ciuşi timp îndelungat pentru
că poate cauza leziuni impor-
tante muşchilor de la picioare.
� Se recomandă alterna-
rea muncilor de solare cu
alte munci ( strângerea gră-
mezilor, batere, etc. ) sau
luarea unor scurte îns3
repetate pauze pe durata
întregii zile de lucru.
NU
DA
Supra-eforturi şi mani-pularea manuală a încăr-căturilor
Târârea grămezilor sau a pânzelorîncarcate de măsline este foarte fre-cuentă în muncile de cules. Pentru acontrola riscurile ce apar aşa, trebuiesă se adopte următoarele măsuri:
� Foloseşte încălţări anti-derapante
� Realizarea târârii de către
mai multe persoane.
� Descărcarea pânzelor
dacă se depaşesc 25 kg.
Această măsură este foarte
importantă în terenuri ude şi
umede, fiind terenuri ce
opun o rezistenta mai mare
la târât.
� Evită mişcări bruşte în
timpul târârii pânzei.
22
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
23
Pentru controlarea problemelormusculare-scheletice asociatemanipularii şi mişcarii de încărcă-turi trebuie să se adopte următoa-rele măsuri:
� Pentru transportarea
încărcăturilor superioare
a 25 kg cere ajutorul unei
alte persoane sau folose-
şte mijloace mecanice.
� Foloseşte coşuri bine
îngrijite şi menţinute,
dotate cu două mânere.
CAMPANIILE DE RECOLTARE muncile de “solare”
24
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� În plus, în timpul ope-
raţiunilor de mişcare se va
adopta această ordine:
1 Separă picioarele,
asezând unul înaintea
celuilalt.
2 Flexionează picioa-
rele, nu spatele.
3 Apucă strâns încăr-
cătura şi lipeşte-o de
corp.
4 Ridica-te încet, enţi-
nând spatele drept.
5 Evită mişcarea cir-
culară a corpului când
susţii o încărcătură.
6 Transportă încărcă-
tura menţinându-te drept
şi având-o lipită de corp.
25
NU
DA
CAMPANIILE DE RECOLTARE muncile de “solare”
26
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Cate o dată, încărcărea
fructelor în remorci se
realizează manual şi ele
sunt mai înalte decât
lucrătorii, cerând ridica-
rea coşurilor la o înalţime
ce se află deasupra ume-
rilor sau inclusiv a capu-
lui. În aceste cazuri, ridi-
carea coşurilor se va rea-
liza în platforme poziţio-
nate pentru acest stop
sau se vor folosi denive-
lările terenului (şanţuri şi
ridicături); înalţimea la
care se va ridica încărcă-
tura va fi cea mai mică
posibilă.
� Se sfătuieste să se
alterneze sarcinile de ridi-
care a greutăţilor sau cutii-
lor cu alte lucrări.
27
CAMPANIILE DE RECOLTARE muncile de “solare”
Căderi de la acelaşi nivel
În mod frecvent, terenul fermeieste denivelat, inclusiv cu coasteabrupte şi datorită faptului cărecoltarea se face între lunile dedecembrie şi februarie, în primeleore ale zilei de lucru, este obiş-nuita prezenţa nămolului, apei şia pământului îngheţat şi se potproduce căderi şi alunecări ce potprovoca luxaţii, entorse de gleznăsau răni asemănătoare. Pentru acontrola acest risc trebuie să:
� Se folosească încăltă-
minte de protecţie şi de
susţinere adecvată, tip
gheaţă. În plus, acest tip
de încălţăminte protejează
lucrătorul/area de tempe-
raturile scăzute.
NU
DA
� Evită mersul pe pânze, în
special în zonele cu iarbă
umedă şi pământ ud.
28
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
NU
DA
Utilizarea maşinilor porta-bile: suflători, motobătăto-
are şi bătătoare electrice.
Zgomot, vibraţii şisupraîncărcare musculară
Introducerea progresivă a echipa-mentelor şi maşinilor unelte înmuncă a adus o îmbunătăţire înceea ce priveşte condiţiile demuncă, însă de asemenea acesttip de echipamente portatile potprovoca răni şi leziuni.
� Când se folosesc suflăto-
ri şi motobătătoare trebuie să
se folosească protectoare
auditive, pentru că zgomotul
intens poate provoca pierde-
rea capacitaţii auditive. Este
de preferat protecţia de tip
“căşti” şi nu dopurile de
unică folosinţă pentru urechi
pentru că aceştia din urmă se
murdăresc cu uşurinţa şi pot
provoca infecţii ale urechii.
29
CAMPANIILE DE RECOLTARE maşinilor portabile
� Trebuie sa se folosească
un ham de susţinere sau
amortizante de cauciuc cu
carabiniere care să minimi-
zeze mişcările şi vibraţiile
maşinii în timpul folosirii ei.
30
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
31
CAMPANIILE DE RECOLTARE maşinilor portabile
� E recomandabilă folo-
sirea unui ham prevazut
cu bretele de cauciuc şi
pernuţe de aer, care per-
mit o distribuţie mai omo-
genă pe spate a greutaţii
maşinii, şi micşorează
tensiunea musculară.
� Se sfătuieşte alternarea
lucrărilor şi efectuarea unor
pauze scurte dar repetate.
Arsuri şi incendii
Pentru evitarea acestor tipuri deriscuri în timpul umplerii cu com-bustibil a motobătătoarei şi asuflantei trebuiesc urmate instruc-tiunile oferite în paragraful dedi-cat operaţiunilor de alimenate alemaşinilor şi echipamentelor demuncă de tipul motobătătoarelor,ferăstraie electrice, suflante,coase,…(pag. 13 şi 14)
NU
DA
Folosirea de tractoaredotate cu vibrator frontal şivibratoare autopropulsate.
Lovituri şi ciocniri
În timpul culesului se folosesctractoare, remorci, vehicule 4x4,platforme de înaltare şi vibratoareautopropulsate. Cu aceste maşinisunt frecvente lovituri şi ciocniri,pentru a preveni aceste riscuritrebuiesc adoptate următoarelemăsuri de protectie a muncii:
� El 1 Lucrătorii nu trebuie
să stea în raza de acţiune a
maşinii. Trebuie să se res-
pecte, în orice moment, o
distanţa de siguranţa de
aproximativ 10- 12 metri.
32
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
33
CAMPANIILE DE RECOLTARE folosirea de tractoare
� Personalul responsabil
de funcţionarea şi manevra-
rea acestor maşini trebuie
sa avizeze în mod acustic
manevrele când în raza de
acţiune a maşinii se gasesc
lucrători.
Folosirea platformei deînaltare hidraulice.
Lovituri şi blocaje
Folosirea platformelor de înalţăreuşurează munca de încărcare şidescărcare a cutiilor cu fructe.Pentru evitarea accidentelor cepot aparea datorită acţionăriihidraulice a maşinii sau blocareadegetelor în operaţiile de agăţareşi dat drumul ale platformei deînălţare este obligatoriu ca:
34
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
Manevrele sa fie realizate de osingură persoană, care trebuie săefectueze procedura următoare:
� Apropierea platformei
de înălţare de pânza cu
măsline.
� Lucrătorul/area va co-
bori din tractor şi va agăţa
pânza de platforma de înă-
lţare.
� Se va întoarce la tractor
şi va acţiona platforma
de înălţare, pentru a o
descarca în remorcă.
35
CAMPANIILE DE RECOLTARE accesul la parcele
Accesul la parcele şi ladrumurile de circulaţie.
Căderi şi accidente cuvehicule şi maşini agricole
� Transportul muncitorilor
şi muncitoarelor la exploa-
taţie sau parcela trebuie să
se realizeze în siguranţă şi
cu vehicule adecvate.
� Este interzis transportul
muncitorilor într-o remorcă
sau alt mijloc neadecvat.
� La suirea şi la coborarea
din vehicul trebuiesc folosi-
te dispozitive aşezate spe-
cial pentru acest scop
(scări, sprijinitori) fiind
interzis săritul din remorci
sau tractor pe pământ.
36
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Pentru a evita căderi,
alunecari şi lovituri, aceste
dispozitive trebuie sa fie
menţinute în bună stare şi
curate, eliminând nămolul
sau murdăria de pe ele.
Ciocniri
De multe ori zonele de lucru(baterea de măslini, târârea depânze, încărcatul măslinelor…) seaflă aproape de drumurile de cir-culaţie ale vehiculelor (piste, dru-muri asfaltate sau de pământ,cale ferată, şanţuri, şosele…),mărindu-se riscul. Pentru a preve-ni acest risc trebuie sa se:
� Folosească haine reflec-
torizante şi de bună vizibili-
tate şi să se semnalizeze
zonele de lucru.
37
CAMPANIILE DE RECOLTARE folosirea scărilor
Folosirea scărilor în campa-niile de “măsline de alma-zara 7i masline de verdeo”
Căderi de la alt nivel( înălţ ime)
În mod frecvent exploatările au copaciînalţi, fapt ce face difícil culesul fructe-lor când acesta se realizează prin sis-temul de “batere”. În aceste cazurimuncitorii obişnuiesc să se suie şi săse caţere în copaci pentru a culegefructele de pe crengile înalte, fapt ceprovoacă situaţii riscante şi accidenteprin căderi şi lovituri cu crengile. Pen-tru a controla acest risc trebuie să:
� Folosirea prăjinilor de
lungime mai mare pentru a
asigura doborârea măsline-
lor fără a fi nevoie de căţărat
sau folosirea scărilor.
În exploatările a căror producţieeste destinată “măslinelor de ver-deo” este necesară folosirea scă-rilor pentru a putea “mulge” copa-cii. Precauţiile de bază ce tre-buiesc adoptate în timpul folosirii:
� Dacă sunt din lemn, nu
se vor vopsi cu vopsea care
să ascundă noduri, deterio-
rări sau rupturi.
� În nici un caz treptele nu
vor fi rotunjite, nici un vor fi
legate cu sârmă, corzi, sau
fixate…
� În cazul deteriorării, evi-
dent scara nu trebuie sa fie
folosită.
� Scările cu deschidere
trebuie sa dispună de un
lanţ suficient de rezistent
pentru a evita ca aceasta să
se deschidă în întregime şi
să provoace căderea mun-
citorului.
� Este recomandat ca
picioarele sau baza scării
cu deschidere să se poată
fixa ferm pe pământ pentru
a evita mişcări şi deschideri
involuntare ale acesteia;
pentru restul tipurilor de
scări, muncitorul sau mun-
citoarea trebuie să asigure
o bună sprijinire pe pămant
şi copac înainte de a se sui
pe ea.
38
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� O scară nu se va folosi
niciodata de doua persoane
în acelaşi timp.
� În timpul “mulgerii”
scara trebuie să fie menţinu-
tă în poziţie verticală. Daca
nu se ajunge la creanga
dorită, lucrătorul va coborî
şi va mişca scara.
� Scările cu deschidere se
vor mişca şi se vor muta de
către doua persoane.
39
CAMPANIILE DE TĂIERE
Muncile de tăiereurmează
culesului şi obiectivul lor funda-mental este acela de a reîntinerişi renova copacul pentru a puteaproduce recolte abundente saupentru a forma copaci mai tineri.
Din punctul de vedere al siguranţeităierea presupune o altă fază criticăfiindcă este necesar să se realizezecel puţin din doi în doi ani, suntangajaţi un mare număr de munci-tori şi muncitoare şi an după an serepetă accidente, consecinţa aurmatoarelor situaţii de risc:
Principalele riscuri
� Tăieturi şi lovituri pe mâini, picioare şi faţă din cauza mişcării maşinii la începerea operaţiuni de taiere.
� Proiectarea de elemente sau părţi ale lanţului prin rupereaacestuia.
� Proiectarea de particule sau fragmente în faţă sau ochi întimpul operaţiunii de tăiere
� Lovituri şi înţepături cu crengile copacului.
� Leziuni provocate de zgomote şi vibraţii.
� Leziuni ale spinării, ca de exemplu: lumbago, dorsalgii, hernii de disc, sciatice lumbare…, ca şi consecinţa a adoptării unor poziţii forţate şi manipularea greşită a drujbei.
Folosirea drujbei.
În decursul operaţiunilor cu druj-ba trebuiesc adoptate următoare-le măsuri preventive:
� În timpul tăierii se vor
folosi echipamente de pro-
tecţie individuale indicate
în tabelul 1.
40
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
Tăiere
� Nu trebuie să lucreze
niciodată mai mult de o per-
soană în acelaşi copac.
41
NU
DA
CAMPANIILE DE TĂIERE folosirea drujbei
� Dacă lucrezi cu lanţul
nestrâns sau strâns în mod
greşit, există riscul că aces-
ta să se rupă sau să iasă pe
la lamă, ceea ce ar putea
produce un grav accident.
Pentru aceasta, în decursul
zilei de lucru trebuie să se
controleze dacăa lanţul
este strâns şsi dacă este
bine uns, de câte ori este
necesar. În plus, şi după fie-
care zi de lucru, trebuie să
se verifice dacă există găuri
în bolţuri şi zalele lanţului,
dacă s-au tocit sau dacă
lanţul este rigid.
42
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
43
� Tăieturile trebuiesc rea-
lizate cu partea inferioară a
lamei. Nu se va incepe
niciodată cu vârful lamei
pentru că acesta, cu sigura-
nţă, va sări îinapoi. De ase-
menea, şi pentru a evita
acest lucru, maşina trebuie
îintotdeauna să fi acelerată
şi se va susţine ferm cu
ambele mâini.
� Dacă în timpul unei tăie-
ri se întalneşte o zonă dură
în mod special ( cum ar fi,
spre exemplu, unele noduri
ale lemnului sau alte ele-
mente ) maşina nu trebuie
forţată, pentru că se riscă
ruperea lanţului sau un salt
înapoi al acesteia.
� Deplasările trebuiesc
efectuate cu maşina mer-
gând în relanti, cu lanţul
oprit şi cu frâna de mână
stangă activată.
� Dacă masina se zmuceş-
te în timpul operaţiei de
taiere se vor folosi clemele
motoferastrăului pentru a
evita zmucituri bruşte spre
înainte.
� În exploatările care pre-
zintă teren înclinat, tăierea
se va începe din partea cea
mai înaltă a terenului şi îin
zona cea mai accesibilă a
copacului. Prin aceasta se
va micşsora adoptarea de
poziţii forţate, lovituri cu
crengile tăiate, etc.
CAMPANIILE DE TĂIERE folosirea drujbei
44
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
Trebuie asigurată o stare perfectăşi curăţirea următoarelor meca-nisme ale motoferăstrăului:
� Frâna de lanţ. Se folo-
seşte pentru a evita tăieri
când se produce o zmucitu-
ră. Dând drumul întrerupă-
torului de la mâner, lanţul
se opreşte.
� Vizibilitatea este un fac-
tor foarte important îin sigu-
ranţă. În decursul zilei de
lucru trebuiesc realizate
pauze mici dar frecvente
pentru curăţarea rume-
guşului din masină şi ale
echipamentului de protecţie
a feţei (ecrane şi vizoare) şi
ochi (ochelari).
45
� Siguranţele din partea
din spate a maşinii.
� Siguranţa de accelera-
tie. Blochează accelerato-
rul pentru a evita accelerări
nedorite.
� Captator de lanţ. În
cazul unei rupturi neaştep-
tate, se adună în interiorul
carcasei.
� Comandă pe mâna
stângă. Reglează funcţio-
narea maşinii. Se actione-
ază cu mâna stângă şi
evită pierderea controlului
maşinii.
� Siguranţa de relanti.
Frânează lanţul când moto-
ferăstrăul pierde viteză.
� Siguranţa de lanţ. Blo-chează lanţul dacă acestapierde viteza.
Sistem anti-vibrator la
mânere şi punctele de apu-
care. Reduce vibraţiile
transmite sistemului mâna-
braţ, ceea ce economiseşs-
te efort, creşte comodita-
tea în folosire şi uşurează
lucrul.
CAMPANIILE DE TĂIERE folosirea drujbei
Nu trebuie să se uite că mecanis-mele de sigurantă îincorporate înmasina sunt un complement la otehnică de lucru sigură.
� Trebuie să se foloseas-
caă un protector pentru
lamă cand nu se foloseste
sau se transportă. Transpor-
tul se va realiza întotdeauna
cu motorul oprit.
46
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
Supra-eforturi şi
poziţ i i forţate
� Picioarele trebuiesc
situate cu fermitate, sepa-
rate unul de celalalt şi cu
genunchii uşor flexionaţi.
În caz contrar, se opreşte
absorbţia corectă a vibraţii-
lor şi creşte riscul de
lovituri şi tăieturi prin
zmucituri şi Întoarceri ale
ferăstrăului electric.
47
NU
DA
CAMPANIILE DE TĂIERE folosirea drujbei
� Dacă în timpul tăieri
ferăstraul electric se asează
foarte departe de corp, cen-
tral de greutate al maşinii
se va afla foarte departe de
corp, crescând astfel riscul
de supra-eforturi în zona
dorso-lumbară.
48
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Datorită greutaţii şivibraţiilor, evită aşezareamotoferăstrăului deasupraumerilor. Foloseşte scaradacă este necesar.
� Trebuie să se dispună de
drujbe de mărimi şi greutaţi
variate, folosirea depinzând
de mărimea şi diametrul
crengilor ce trebuiesc tăiate.
� Realizează pauze scurte
dar frecvente pentru a te
recupera de oboseală.
49
NU
DA
CAMPANIILE DE TĂIERE folosirea drujbei
50
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
Arsuri şi incendii
Pentru evitarea acestui tip de ris-curi îin timpul umplerii cu com-bustibil al ferastrăului electric tre-buiesc urmate instrucţiunile oferi-te în paragraful dedicat operaţiu-nilor de realimentare cu combusti-bil al maşinilor şi echipamentelorde muncă portabile de tipul moto-bătătoarelor, drujbelor, suflante-lor, coaselor. (pag. 13 şi 14)
Alte măsuri de siguranţă
� Lucrările de tăiere cu
ferăstraul electric nu se
realizeazăa de unul singur.
ÎIn toate parcelele trebuie
să se afle cel puţin două
persoane şi ele trebuie să
dispună de mijloace de
transport şi vehicule adec-
vate, precum şi de un tele-
fon mobil cu principalele
numere de telefon ale ser-
viciilor de urgentă locale.
� Nici un minor nu poate
realiza lucrări de tăiere, în
mod special când se cere
manipularea directă a
motoferăstrăului.
Folosirea sculelormanuale pentru tăiere.
Pe lângă motoferăstrău, lucrăarilede tăiere cer folosirea de sculemanuale de tăiat de tipul ferăs-traielor, toporiştilor, foarfecelor,etc.
Tãieturi şi proiecţi i
� ÎIn cazul foarfecelor,
acestea trebuie să aibă
mânerul cât mai larg posi-
bil, pentru a evita ca mar-
ginea capătului să presio-
neze pe palmă îin timpul
tăierii şi cu arc care sa
permită deschiderea auto-
matică a foarfecei.
NU
DA
51
CAMPANIILE DE TĂIERE sculelor manuale
� Întotdeauna trebuiesc
folosite mânuşi şi protecţii
pentru faţă şi ochi.
52
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
53
NU
DA
� Transportul acestor
scule trebuie realizat în
huse. Este interzisă purta-
rea lor în buzunare, la cen-
tură…, pentru că aşa creş-
te riscul de tăieturi şi înţte-
păaturi.
CAMPANIILE DE TĂIERE sculelor manuale
54
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
le ce trebuiesc tăiate. Pentru acontrola acest risc se recomandă:
� Folosirea foarfecelor cu
tăiere progresivă şi nu a
celor de tăiere bruscă. În
cazul acţionării involuntare,
timpul de răspuns şi/sau de
reacţie al muncitorului/arei
este mai mare în cazul pri-
mului tip şi se poate evita
un accident prin tăiere.
� Foarfeca trebuie să aibă
dispozitive sau mecanisme
care să evite actionarea
involuntară.
� In timpul transportului
lor, trebuie săa fie puse îin
huse.
� ÎIn timpul folosirii lortrebuiesc săa fie utilizateechipamente de protectieindividual adecvate, ca deexemplu: mânuşi cu dege-tare metalice şi ochelaride protecţie şi/sau ecranpentru faţă.
Utilizarea maşinilor detăiere pneumatice.
Pentru a controla acest risc serecomandă: Mecanizarea crescutăşi progresivă a livezii de măslinipresupune că din ce în ce mai multsă fie mai obişnuită folosirea tăaie-torilor pneumatice, ce agilizeazăamunca de tăiere, în mod special înexploatările cu plante tinere.
Tăieturi şi proiecţi i
Folosirea acestui tip de echipa-ment presupune un risc înalt detăieturi la degetele de la mânaopusă celei care actionează foarfe-ca de tăiere, când se apucă crengi-
Alte măsuri de precauţieîn timpul realizării de
munci de tăiere.
Riscuri de cădere de laalt nivel (înaltime)
� Niciodata nu trebuie sa
se caţere sau să se suie in
copac. Este necesară folo-
sirea scarilor aflate îin bună
stare, de marime adecvată,
rezistente şi fără trepte
rotunjite.
� Pe scară trebuie să se
suie şi să se coboare cu
faţă, niciodată cu spatele.
55
CAMPANIILE DE TĂIERE taietoare pneumatice
� Garantarea unei bune
sprijiniri a scării, prinaşeza-
rea fermă a picioarelor ei pe
pământ astfel încat să se
evite mişcări şi alunecări
involuntare ale acesteia,
precum şi susţinerea sigură
şi cu un grad de înclinare
adecvată a părţtii superioa-
re a scării pe crengile copa-
cului.
56
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
in stareproasta
in starebuna
rãusprijinita
bsprijinitabine
57
TOCAREA RESTURILOR TĂIATE.FOLOSIREA MAŞINILOR DE DEBITATAŞSCHII CU ALIMENTARE MANUALĂ
Acest tip de maşiniunelte se
foloseşte în livadă de măslinipentru eliminarea resturilor rezul-tate (trunchiuri, crengi şi frunze)prin marunţirea şi tocarea lor şiarderea posterioară în fermă sauîincorporarea lor în sol sub formăde materia organică. Pentru con-trolarea riscurilor asociate aces-tor maşini trebuie adoptate urmă-toarele măsuri preventive:
Lovituri si agaţari
� Zona de transmisie (axul
prizei de fortă) dintre tractor şi
maşina de debitat aşchii tre-
buie să fie protejată în întregi-
me cu ajutorul unui protector
tubular de plastic. Când trans-
misiile sunt frontale (priza de
forţă) sau laterale (curele)
acestea trebuie protejate com-
plet şi să un fie accesibile.
58
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Operaţiile de desfundare
şi reparare trebuiesc reali-
zate cu maşina oprită com-
plet. De aceea, muncile de
întreţinere şi ungere cer
oprirea totală a tractorului
şi a maşinii de cosit, spriji-
nirea acestuia sigur şi sta-
bil pe pământ.
Riscul de proiecţie departicule şi folosireaechipamentelor deprotectie individuală.
� Datorită faptului că ris-
cul de proiecţii şi agăţarea
hainelor şi mânuşilor este
frecvent şi că acest tip de
maşini produc îinalte nive-
le de zgomot este necesa-
ră folosirea echipamente-
lor de protecţie individua-
lă indicate în tabelul 1.
� Pentru a controla riscul
proiecţiilor de pietre, cren-
gi… se interzice prezenţa
altor persoane îin preajma
maşinii în timpul operaţiilor
de alimentare.
59
TOCAREA RESTURILOR TĂIATE
� Tractoarele care pun în
miscare acest tip de maşini
trebuiesc prevazute cu gea-
muri, cortine de siguranţa
sau alt element asemănător
şi eficient pentru a evita
impactul elementelor rezul-
tate prin tocare (pietre,
aşchii, crengi…)
� Zona de insertare este
formată de nişte ecrane sau
cortine protectoare, din
cauciuc ale caror datorie
este să împredice ca aşchii-
le să fie proiéctate către
muncitorul/area care ali-
mentează. Acestea se dete-
riorează frecvent şi este
necesară schimbarea lor.
61
FOLOSIREA MAŞINILORDE COSIT PORTATILE
Folosireaacestui tip de echipamente estegeneralizat în multe exploatări, îinmod special îin cele mici, undecultura este ecologică şi în zoneleunde accesul maşinilor unelteautopropulsate este difícil, ca sis-tem de control al zonelor vegetale
Tăaieturi şsi proiecţtii departicule.
� Funcţionarea acestui tip
de maşini de cosit produce
mult zgomot, adăugat la
proiectarea de pietre cu
mare viteză, ceea ce face
necesară interzicerea pre-
zenţei altor persoane în
preajma zonei de muncă.
� Muncitorul care mani-
pulează utilajul trebuie să
folosească echipamentul
de protectie individualaă
specificat în tabelul 1.
62
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Având ca obiectiv micşo-
rarea numărului de pietre
proiectate, zona de tăiere
(capetele de tăiere) trebuie
sa aibă întotdeauna pus
protectorul.
� Recomandări de sigura-
nţa 1n timpul manipulării
cositorii.
63
COSITORI PORTATILE
Supra- eforturi, tensiune físi-că şi oboseala musculară
Greutatea echipamentelor maiputernice poate prezenta o impor-tantă tensiune în muncile îndelun-gate şi cu muncitori care nu suntcorpolenţi, îin mod special femei.Pentru aceasta:
� Este indispensabil, în
mod special îin modelele mai
grele, să se ajusteze bien un
ham tip “confort” de talia
adecvată. Acest ham distri-
buie greutatea în mod uni-
form între umeri, spate şi
şolduri, şi este dotat de per-
niţe moi care amortizează
vibraţiile şi permit un lucru
mai comod îin decursul lun-
gilor zile de lucru.
64
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Trebuie ajustat atât în
înăltime cât şi în gradul de
deschidere sau amplitudine
mânerul cositoarei, având
ca scop îmbunătăţirea
comodităţii atunci când se
foloseşte maşina.
� Fiind vorba despre o
muncă dură şi care produ-
ce o mare oboseală mus-
culară este recomandabilă
alternarea sarcinilor şi
efectuarea unos pauze
scurte dar repetate pe par-
cursul întregii zile de
muncă.
Arsuri şi incendiiPentru evitarea acestor tipuri deriscuri în timpul alimentăarii cucombustibil a cositoarei trebuieurmate instrucţtiunile oferite înparagraful dedicat operaţiilor derealimentare cu combustibil a uti-lajelor şi echipamentelor demuncă portabile de tipul motobă-tătoarelor, drujbelor, suflantelor,cositoarelor,… (pag. 13 şi 14)
65
COSITORI PORTATILE
67
CAMPANIILE DETRATAMENTE FITOSANITARE
Întreţinereaunor condiţii fitosanitare adecvateîn exploatările de măslini cereaplicarea produselor fotosanitareîn anumite perioade ale anului.
Folosirea acestor produse aduceun risc înalt pentru sănătatea per-soanelor ce pot intra în contact cuele, pentru aceasta, muncitorii şimuncitoarele care le manipuleazatrebuie să ia măsuri de pecauţiepentru a elimina şi/ sau a micşoa-ra riscul de a fi expuşi la produsetoxice:
Autorizare legală pentrumanipularea produselor
fitosanitare
Toţi muncitorii şi toate muncitoa-rele care manipuleaza şi/sauintervin în aplicarea produselorfitosanitare trebuie săa fie aibăcertificatele necesare stabilite denormativele din Andalucía. Dupăcum urmează:
În acest mod, nici o persoană nuva putea realiza munci de mani-pulare sau aplicare a produselorfitosanitare daca nu are şcolari-zarea şi autorizarea pe care oconferă aceste două tipuri decarnete.
� Carnet de aplicant de
produse fitosanitare.
Folosirea echipamentelorde protecţie individuala(EPI)
Când se manipuleada produse fito-sanitare se pot ridica praf sau vapo-ri toxici datorita conţinerii de diverşidizolvanţi organici volatili sau alte
68
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
Tabelul 2
PARTEA CORPULUI CETREBUIE PROTEJATĂ HAINA SAU ECHIPAMENT DE PROTECTIE
Cap
Fata şi ochi
Braţe, corp şi picioare
Maini
Picioare
Căi respiratorii
Pălării, şepci si scufii
Ochelari protectori si ecrane faciale
Costume de protectie tip “salopeta” şi sorturi
Manuşi
Ghete inalte
Maşti de protecţie respiratorie
substante toxice (exemplu: clor) Întimpul aplicării se vor folosi următo-arele echipamente de protecţieindividual indicate (Tabelul 2):
Mănuşi de protecţie
� Trebuiesc folosite cele
fabricate cu cauciuc de
NITRILO sau NEOPRENO.
Acestea oferă o mai bună
protecţie contra prodúse-
los fitosanitare.
69
NU
DA
TRATAMENTE FITOSANITARE
Haine de protecţie
Datorită faptului că oferă un nivelmai înalt de protecţie sunt de pre-ferat costumele de tip “scafandru”dintr-o singură piesă în detrimen-tul celor “parţiale” cum sunt pan-talonii, sorţuri,…
� Tipul de haine este
determinat de către con-
diţiile climatice şi condiţiile
tehnice ale aplicăarii trata-
mentului.
70
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Când temperaturile sunt
medii şi înalte trebuie folo-
site haine care să permită
un anumit grad de transpi-
raţie ( mai comode şi usure-
ază lucrul ) şi oarecum
impermeabile pentru a îin-
departa lichidele. Dacă este
de bumbac trebuie spăalat
după fiecare folosire.
� Câand temperaturile
sunt scăzute ( tratamente în
primele ore ale dimineţtii )
sunt de preferat costumele
impermeabile care săa
împiedice trecerea produ-
sului către piele.
71
� PPentru a face hainele
de protecţie mai comode
trebuie să se evite condiţiile
ambientale extreme ( tem-
peraturi înalte sau joase şi
vânturi puternice ). Este
recomandat lucrul când
temperaturile sunt răcoroa-
se ( în funcţie de anotimp ),
la latitudinile noastre dis-
de-dimineaţa până dimine-
aţa la 9-19 şi din nou după-
amiaza, după ce orele de
calor intensă au trecut.
� Pentru gradul de prote-
cţie integrală ridicată, este
preferabilă o haină dintr-o
singură piesă, tip “salope-
tă” şi un haine de protectie
parţială, tip jachetă, panta-
loni, jampiere.
� Aceste haine trebuie să
ramână ajustate în zonele
de contact cu ghetele, gâtul
şi pumnii.
TRATAMENTE FITOSANITARE
Ghete
� Trebuie sa fie strânse,
de cauciuc, să acopere
până la fluierul piciorului şi
în înterior nu trebuie să aibă
căptuşală textilă. În plus,
trebiue să ramână ajustată
la picior şi trebuie să fie
acoperită de pantalón pen-
tru a evita intrarea produsu-
lui fitosanitar îin contact cu
pielea.
72
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
Ochelari şi /sauecrane faciale
� Datoria lor este aceea de
a proteja faţa şi ochii de
proiecţii de pesticide prin
stropire sau emanări de
vapori sau gaze.
� Ochelarii trebuie să se
ajusteze perfect la faţă
pentru a evita intrarea
produselor contaminante,
atât prin parţi cât şi pe
deasupra şi pe jos, şi tre-
buie evitată aburirea prin
prezenţa orificiilor care
să permită o aerisire
adecvată.
73
NU
DA
TRATAMENTE FITOSANITARE
Maşti respiratorii
Datoria lor este aceea de a evitaca muncitorul sau muncitoarea sărespire aerul contaminat de cătreprodusul fitosanitar.
� Sunt alcatuite din două
parţti fundamentale: filtrul,
care este elementul ce
curăţă aerul de se respiră, şi
corpul măştii, fabricată din
diverse materiale şi de fiver-
se forme.
74
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Masca trebuie să se
ajusteze perfect pe faţă şi
să fie comodă; pentru ace-
asta trebuie să prezinte
curele ajustabile şi ham
pentru la ceafă, să fie cât
mai uşoară posibil şi să
permită un amplu câmp
vizual.
� Los Filtrele sunt diferite
îin funcţie de grupul de
contaminanţi chimici căro-
ra sunt destinaţi. Toate fil-
trele se pot identifica şi se
poate face diferenţa între
ele cu ajutorul unui simplu
cod numeric şi benzi de
culoare de pe cartuşul fil-
trului. Pentru prodúsele
fitosanitare, în general, se
recomandă folosirea unui
filtru de tip mixt, identificat
cu literele A2P2 şi benzi de
culoare albă şi maro.
75
TRATAMENTE FITOSANITARE
� În orice caz şi datorită
varităţatii produselor şi
condiţiilor de aplicare, se
recomandă urmarirea ins-
trucţiunilor oferite în fişa de
date de siguranţa a produ-
sului ce trebuie aplicat.
Ambalare şsi/sauetichetare
� Consultarea etichetei
ambalajului şi a fişei teh-
nice de siguranta pentru
cunoasterea dozei, a ris-
curilor, măsurilor preven-
tive, potectiei personale,
compatibilitatea cu alte
produse, etc… Îndeplini-
rea indicaţiilor presupune
o garanţie de eficiente şi
siguranţa în folosirea pro-
dusului.
76
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Prodúsele fitosanitare,
în timpul depozitării,
transportului şi folosirii
trebuiesc păstrate în
vasele originale, închise
ermetic şi etichetate
corect.
� În timpul perioadei de
manipulare se vor menţine
în recipientele originale,
refuzâandu-se acele produ-
se fără etichetă sau cu
defecte, în alte vase decât
îin vasele originale, în stare
proastăa, etc…
77
NU
DA
TRATAMENTE FITOSANITARE
Transportul produselorfitosanitare
� În timpul transportului
de produse fitosanitare de
la depozit sau punctul de
cumpărare la fermă, atât
conductorul/area cât şi
pasagerii trebuie să meargă
separaţti de încărcătură.
78
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Este interzis transpor-
tul produselor fotosanita-
re împreuna cu furaje, ali-
mente şi animale.
Amestecarea şi prepa-rarea soluţiei detratament
� Amestecurile de pestici-
de nu se vor realiza nicioda-
tă în locuri sau platforme
instabile ce pot provoca văr-
sări şi/sau stropiri.
� Trebuie să se folosească
palete sau strângătoare cu
coadă cât mai lungă posibil
pentru a evita intrarea în
contact cu produsul; de
exemplu, băgând mâna în
saci sau pungi care conţin
pesticid sub formă de praf.
� Nu trebuie folosite mâini-
le sau braţele pentru prepa-
rarea şi/sau amestecarea
soluţiei de tratament.
� Trebuiesc folosite reci-
piente (găleţi sau bidoane)
şi măsurătoare gradate; şi
planíi, filtre şi strecurători
care să permită dozificari
corecte şi care să evite
scurgeri sau stropiri.
79
NU
DA
TRATAMENTE FITOSANITARE
� Este de preferat folosi-
rea formulărilor ce repre-
zintă un mai mic pericol
pentru sănătate: granule
dispersabile îin apă, gra-
nule solubile, tablete efer-
vescente, capsule, micro-
capsule, etc…
Aplicarea produselorfitosanitare
Folosirea echipamentelor de apli-care aflate îin perfecta stare.Niciodată un trebuie realizată oaplicare cu echipamente deterio-rate sau prost reglate. În acestsens trebuie să se:
� Garanteze starea adecva-
tă a furtunelor de aplicare şsi
a rucsacului pentru a evita
scurgeri de solutie, ce pot
provoca impregnarea în hai-
nele sau chiar a pielii munci-
torului sau muncitoarei.
80
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Niciodată nu se vor suge
lichide cu tuburi sau cauciu-
curi pentru al trece dintr-un
vas in altul, pentru înaltul
risc de înghitire accidentală
pe care îl prezintă.
� Revizuirea minutioasă a
echipamentului de aplicare,
înainte şi în timpul tratamen-
tului, şn ceea ce priveşte
impermeabilitatea, bunul
mers, etanşeitatea dopurilor,
orificiilor, etc… care să evite
posibile scurgeri ale produ-
sului. În caz de deteriorare a
vreunui element sau piesă
ea trebuie inlocuită.
81
NU
DA
scurgereaprodusului
TRATAMENTE FITOSANITARE
� Daca se foloseste un
pulverizador de tip ruc-
sac, trebuie să se poarte o
haină impermeabilă între
spate şi rucsac pentru a
preveni vărsări şi impreg-
nări de soluţie îin hainele
de lucru.
82
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Dacă orificiile echipa-
mentelor de aplicare se
infundă, un trebuie să se
sufle pentru a le desfunda,
trebuiesc îinlocuite cu alte-
le de rezervă şi trebuiesc
curătote după cu jet de apă
sau aer comprimat.
� Muncile de aplicare a
produselor fitosanitare tre-
buiesc realizate îin compa-
nie. Niciodată nu trebuie
realizat tratamentul de unul
singur.
83
NU
DA
TRATAMENTE FITOSANITARE
84
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Când se realizează tra-
tamentul pulverizarea pro-
dusului trebuie facută îin
direcţia vântului. Dacă se
face invers, vei sfarşi respi-
rând şi impregnându-te de
produs, intrând în contact
cu norul de produs aplicat.
� Evita sa mănânci, să bei
sau să fumezi în timp ce
manipulezi produse fitosa-
nitare.
� Spală-te pe mâini când
întrerupi activitatea.
85
� La finalizarea tratamen-
tului, este necesară duşsa-
rea şi schimbarea de haine
dacă este posibil chiar în
exploatare.
� Trebuie curaţate cu
atenţie echipamentele de
protecţie individuală.
� La finalizarea campaniei
de tratamente, se vor
curăţa echipamentele de
lucru cu echipamentul de
protecţie personală.
TRATAMENTE FITOSANITARE
87
Tractorula devenit îin ultimele decenii prin-cipalul protagonist îin culturamăslinului, fiind prezent îin majo-ritatea lucrărilor.
în acelaşsi timp este principalulagent implicat în accidentele demuncă în cultură, în special aacelora mai grave.
Riscurile şi pericolele sunt foartevariate precum spre exemplu,răsturnările de diferite naturi,căderi, şocuri, lovituri şi ciocniri,agăţari cu prizele de forţă, etc.
Măsurile preventive cu caráctergeneral ce trebuiesc adoptate cutractorul sunt:
Agăţtări şi zdrobiri
� În timpul operaţiilor de
agăţare şi eliberare de
remorci, trebuie să ne asi-
guram că nu se află nime-
ni în spatele tractorului şi
apropierea îinceată de
remorcă....
FOLOSIREA TRACTORULUIAGRICOL ŞI RISCURILE SALE
88
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Atenţia trebuie săa fie
sporită îin ceea ce priveşs-
te mişcarile circulare ale
prizelor de forţăta sau axe-
lor de transmisie. Aceste
sisteme trebuie să fie pro-
tejate îin orice moment. ÎIn
cazul deteriorării trebuie
să fie înlocuite imediat.
NU
DA
89
TRACTORUL AGRICOL SI RISCURI
� Când se manipulează
prizele de forţă nu se vor
purta haine largi şi/sau
părul desfăcut, brăţătari,
inele, lănţtisoare, etc.
Căzături şi lovituri
� Tractorul trebuie să dis-
pună de scări, sprijinitori şi
puncte de apucare adecva-
te..
� Treptele trebuie să se
gasească iîn condiţii bune,
adică, curate, fără nămol şi
uscate.
� Se interzice suitul sau
coborâtul din tractorul îin
mişcare.
90
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
� Nu este voie să se sară
din tractor. Se va evita
transportul de persoane în
zone nepregatite pentru
acest lucru; majoritatea
sunt fabricate pentru un
pasager şi conductor/a.
� Se vor semnaliza de
forma acustică manevrele
şi mişcările tractorului.
� La punerea îin mişcare a
tractorului, trebuie săa se
garanteze absenţa persoa-
nelor îin zona de manevra a
maşinii, inclusiv în unghiuri
moarte.
91
NU
DA
TRACTORUL AGRICOL SI RISCURI
Alte măasuri preventive
� Purtarea unui extinctor
în perfecta stare şi adecvat
cu materialele ce se trans-
portă.
92
NU
DA
a riscurilor munciighid de preventie
I N C U LT U R A M A S L I N U L U I
93
� Protejarea ţevilor de
eşapament a tractorului
cu plăci ce disipa căldera,
pentru a evita arsuri prin
atingerea involuntara a
acestora.
TRACTORUL AGRICOL SI RISCURI