Download - ITS MG nov 2010
Infecţii transmise sexual
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Facultatea de Medicină
U.M.F.”Gr. T. Popa” Iaşi
Sifilisul (Luesul) - Etiologie
Treponema pallidum: microorganism spiralat, 7-14microni lungime, 0,25 microni grosime, subţire,mobil
- pusă în evidenţă prin metode speciale:- microscopia în câmp întunecat;
- metode de colorare şi impregnare;
- microscopie în contrast de fază;- microscopie în contrast de fază;
- imunofluorescenţă;
- microscopie electronică.
- Treponema pallidum - fragilă, nu poate fi cultivatăpe medii artificiale, poate fi inoculată la animale(maimuţă, iepure);
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul (Luesul) - Patogenie
Patologie generală:
- evoluţie cronică, ondulatorie, perioade active
şi perioade de latenţă.
Imunitatea şi alergia:
- imunitate care este limitată în timp;
- reactivitatea alergică maximă în faza terţiară.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul câştigat – aspecte clinice (I)
I. Sifilisul primar
Şancrul sifilitic:
- eroziune rotundă sau ovalară, 0,5-2 cm diametru, margini netede,fundul curat, baza dură, nedureros
- aspecte atipice: pitic, gigant, ulceros, hipertrofic, fisurar etc.
Adenopatia satelită:
- la 7 zile de la constituirea şancrului - poliganglionară (inghinală)/- la 7 zile de la constituirea şancrului - poliganglionară (inghinală)/monoganglionară (alte localizări);
- Ganglionii – duri, mobili, indolori
Diagnostic diferenţial – leziunile genitale:
- leziunea traumatică; herpes simplex; balanită erozivă; şancrul moale;şancrul limfo-granulomatos; aftele; şancrul scabios; carcinom penian.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilis primar – şancru sifilitic
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilis primar – şancru sifilitic
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul câştigat – aspecte clinice (II)
II. Sifilisul secundar – la 42-45 zile de la debutul şancrului
- erupţii cutaneo-mucoase generalizate, rezolutive,poliadenopatie, manifestări generale şi viscerale
Manifestări cutaneo-mucoase:
- sifilidele secundare:- sifilidele secundare:
- sifilide eritematoase (rozeola);
- sifilide erozive mucoase (plăci mucoase);
- sifilide papuloase; varietăţi: sifilide papulo-erozive, papulo-hipertrofice, lichenoide, psoriaziforme, seboreice, papulo-pustuloase (acneiforme), impetigoide;
- Alte tipuri: sifilide pigmentare, ulceroase, ulcero-crustoase.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul câştigat – aspecte clinice (III)
Atingerea fanerelor: alopecia sifilitică, perionixis,onixis
PoliadenopatiePoliadenopatie
Simptome generale: febră, cefalee, dureri osoase
Manifestări viscerale – pot exista reacţii meningeale
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilis secundar – rozeolă sifilitică
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilis secundar – rozeolă sifilitică
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilis secundar – sifilide erozive
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilis secundar – sifilide papuloerozive
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilis secundar – sifilide papuloerozive
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilide papuloase
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilide papuloase palmare şi palmare
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilide papuloase şi acneiforme
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilis secundar – alopecie sifilitică
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul câştigat – aspecte clinice (IV)
II. Sifilisul secundar
Diagnostic diferenţial – leziunile cutanate- lichen plan
- psoriazis gutat
- acnee- acnee
- scabie
- prurigo
- dermita seboreică
- vegetaţii ano-genitale (pentru sifilidele hipertrofice)
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul câştigat – aspecte clinice (V)
III. Sifilisul latent
- sifilis latent precoce
- Sifilis latent tardiv
Diagnosticul sifilisului latent:
- istoricul bolii
- istoricul seroreacţiilor
- examenul clinic al bolnavului
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul câştigat – aspecte clinice (VI)
IV. Sifilisul tardiv (terţiar):
- survine după un timp variabil (3-20 ani);
- nu este o perioadă evolutivă obligatorie
- leziuni distructive, localizate la nivelul oricărui organ sauteritoriu
Manifestări cutanate:
- sifilide tuberculoase: noduli duri, rotunzi, roşii-arămii,de la un bob de linte la un bob de mazăre, evoluţia sprecicatrici; se grupează în placarde; sifilide tuberculoaseuscate şi sifilide tuberculoase ulcerate
- goma sifilitică: nodozitate rotundă sau ovalară, cât oalună sau nucă, evoluţie stadială, în general solitară
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul câştigat – aspecte clinice (VII)
Manifestări terţiare bucale
Manifestări terţiare osoase:- osteoperiostită, osteomielită, artropatii
Atingeri viscerale:- cardio-vasculare, hepatice, splenice, intestinale, pulmonare, renale
Manifestări nervoase:- tabes, paralizie generală progresivă, neurosifilisul meningeal şi
vascular, mielite
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilis terţiar – gomă sifilitică
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilide nodulare
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul congenital (prenatal)
- sifilisul transmis transplacentar din luna a 5-a de lamama cu sifilis recent la produsul de concepţie
a. Manifestări letale
b. Manifestări neletale:precoce, tardive
Sifilisul congenital precoce: de la naştere sau înSifilisul congenital precoce: de la naştere sau înprimii 2 ani de viaţă
Sifilis congenital tardiv: manifestări care apar dupăvârsta de 2-5 ani până la 25-30 ani
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul congenital precoce
Semne cutaneo-mucoase: pemfigusul palmo-plantar,sifilidele, coriza, laringita
Semne osoase: craniotabesul, osteocondrita diafizo-epifizară,osteoperiostita, osteomielita
Manifestări viscerale: hepato-splenomegalia, atingeri renale,hidrocel
Alte semne clinice: febra, anorexie, greutate subnormală,facies senescent, malformaţii ale craniului şi feţei,adenopatii, meningită, atingeri oculare
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul congenital tardiv (I)
Sifilisul congenital tardiv – manifestări care apar dupăvârsta de 2-5 ani până la 25-30 ani
Manifestări active: pe tegumente şi mucoase – sifilidetuberculoase, gome
- leziuni osoase – afectează de preferinţă oasele proprii- leziuni osoase – afectează de preferinţă oasele propriiale nasului şi cartilagiile
- manifestări oculare: keratita parenchimatoasă,corioretinita pigmentară, nevrita optică
- tulburări auditive: afectarea urechii medii sau interne
- manifestări neuropsihice
- leziuni testiculareConf. Dr. Daciana Brănişteanu
Sifilisul congenital tardiv (II)Stigmate: cicatrici peribucale, sechele oculare, auditive
Distrofii:
- parţiale – dentare, sunt interesaţi numai dinţii definitivi –primul molar, incisivii, caninii; privesc structura, forma,mărimea, rezistenţa acestor dinţi; vulnerabilitate dentarămărimea, rezistenţa acestor dinţi; vulnerabilitate dentară
- Generale – perturbări endocrino-metabolice: sindromuladiposo-genital, gigantism, nanism, infantilism
Sifilisul congenital rămâne complet latent într-o proporţiemare de cazuri, numai serologia fiind pozitivă
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Diagnosticul serologic al sifilisului (I)
Reacţii cu antigene lipoidice netreponemice:
- floculare (VDRL, RPR)
- Fixare a complementului (reacţia Bordet-Wasserman clasică, reacţia Kolmer –scoase din uz)
Reacţii de fixare a complementului care au ca antigen Tr. Reiter
Reacţii care au ca antigen Tr. pallidum:
- reacţii de imunofluorescenţă indirectă (FTA-Abs, FTA-Abs-IgM, FTA-Abs-IgG,19 S-FTA-Abs-IgM)
- Testul de hemaglutinare pasivă (TPHA, TPHA-IgM, 19 S-TPHA-IgM)
- Testul de imobilizare a treponemelor (TIT)
- Reacţia imunoperoxidazei
- Teste imunoenzimatice (ELISA)
- Metode de amplificare genică: PCR, LCR
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Diagnosticul serologic al sifilisului (II)
Sifilisul primar:
- FTA-Abs şi TPHA se pozitivează cel mai precoce, apoi serologia lipoidică
- Ultramicroscopia – precizarea diagnosticului în faza şancrului seronegativ
Sifilisul secundar:
- toate testele serologice sunt pozitive la un titru ridicat- toate testele serologice sunt pozitive la un titru ridicat
Sifilisul visceral tardiv:
- toate testele sunt pozitive, serologia lipoidică poate fi negativă sau discordantă
Sifilisul latent:
- diferenţierea de o eventuală reacţie fals pozitivă – este necesară efectuarea acel puţin 2 teste treponemice
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Diagnosticul serologic al sifilisului (III)
Sifilisul congenital la nou-născut: FTA-Abs-IgM, TPHA-IgM, 19 S-
FTA-Abs-IgM, 19 S-TPHA-IgM
Sifilisul congenital tardiv – serologia este asemănătoare aceleia
din sifilisul visceral tardiv.
În urma tratamentului, negativarea serologiei lipoidice se obţine
în 6-12 luni în sifilisul primar şi în 18 luni în sifilisul secundar.
FTA-Abs şi TPHA se negativează într-o minoritate de cazuri, iar
TIT foarte rar.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Tratamentul şi profilaxia sifilisului (I)
Penicilina – eficientă, a înlocuit celelalte medicaţii antisifilitice (mercurul,
arsenobenzolii, bismutul)
- intervine în faza de diviziune a treponemelor (la 30-33 ore), inhibând
sinteza mureinei, component de bază al peretelui celular
- tratamentul – suficient de îndelungat, pentru a surprinde treponemele
intrate mai târziu în diviziuneintrate mai târziu în diviziune
- Penicilina cristalină, preparatul retard (benzatin-penicilina) – cea mai
utilizată actualmente (Moldamin, Extenciline)
- testare cutanată la penicilină înainte de începerea tratamentului,
pentru depistarea unei eventuale stări de sensibilizare
- intoleranţă la penicilină – tetracicline, eritromicină, cefalosporine
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Tratamentul şi profilaxia sifilisului (II)Măsuri de prevenire:
- preîntâmpinarea apariţiei bolii şi depistarea precoce
- educaţia sanitară antiveneriană a populaţiei
- supravegherea epidemiologică a populaţiei (examene
clinice şi serologice periodice sau cu anumite ocazii:clinice şi serologice periodice sau cu anumite ocazii:
angajare, prenupţial, în timpul sarcinii etc.)
- ancheta epidemiologică
- tratamentul preventiv al contacţilor sănătoşi
- tratamentul precoce şi corect al bolnavilor
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Tratamentul şi profilaxia sifilisului (III)
• Prevenirea sifilisului prenatal:– screening serologic în timpul sarcinii:
• controlul de la luarea în evidenţă, din primul trimestru, apoi la
28 săptămâni de sarcină şi la naştere.
• Toţi copiii născuţi din mame cu serologie pozitivă
pentru sifilis trebuie să primească tratament cu
benzatin penicilină, indiferent dacă mama a
efectuat tratamentul corect sau nu în timpul
sarcinii.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Tratamentul şi profilaxia sifilisului (IV)Pacienţii cu infecţie HIV:
• Testele serologie - pot fi considerate de încredere, deşi există rezultatefals pozitive sau negative, seroconversii întârziate.
• Pacienţii cu sifilis recent şi infecţie HIV concomitentă - risc uşor crescutpentru atingeri neurologice şi oculare, o rată crescută a eşeculuitratamentului cu benzatin penicilină, cu repozitivarea testelorserologice.serologice.
– Examenul LCR este recomandat în cazul sifilisuluilatent tardiv sau al sifilisului latent cu evoluţienecunoscută, şi la 2 ani după tratamentul corect alsifilisului recent.
• Schemele terapeutice pentru pacienţii cu infecţie HIV concomitentăsunt aceleaşi ca şi pentru celelalte categorii de pacienţi.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Management-ul pacienţilor şi urmărire
• ancheta epidemiologică.
• sifilis primar - toţi partenerii sexuali din ultimele 3 luni - perioada de
incubaţie a bolii poate fi de până la 90 de zile.
• sifilis secundar florid sau cu sifilis latent recent - până la 2 ani. 40-60%
din partenerii sexuali ai unui pacient cu sifilis recent, inclusiv femeile
însărcinate, pot fi infectaţi.
• Instituirea imediată a tratamentului preventiv - pentru contacţii sexuali.
• Testele serologice - la primul control, apoi la 6 săptămâni, 3 luni.
• Testele serologice specifice pot rămâne pozitive toată viaţă în ciuda unui
tratament corect efectuat.
• Reinfecţia sau recăderile trebuie tratate din nou şi trebuie efectuată şi
reexaminarea partenerilor sexuali.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Infecţia gonococică (Gonoreea)
Definiţie
• infecţie bacteriană contractată aproape întotdeauna pe cale sexuală - poatedetermina sterilitate.
Frecvenţa:
– grupele de vârstă 20 – 24 ani, 25 – 29 ani şi 15 – 19 ani (în special la sexulfeminin).
– mai mare la bărbaţi, dar femeile prezintă adesea forme asimptomatice– mai mare la bărbaţi, dar femeile prezintă adesea forme asimptomaticede boală, dificil de diagnosticat.
– mai mare în mediul urban.
Factorii de risc:
– Urbanizarea, industrializarea, dezvoltarea mijloacelor de comunicarerapidă, a turismului, raporturile sexuale libere, prostituţia,homosexualitatea, consumul de alcool, folosirea contraceptivelor şiignorarea pericolului venerian au contribuit din plin la răspândirea bolii.
– diminuarea sensibilităţii gonococului la antibiotice
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Infecţia gonococică la bărbat
• poate fi simptomatică şi asimptomatică.
Infecţia gonococică acută
– Uretrita gonococică anterioară– Uretrita gonococică anterioară
– Uretrita gonococică totală:
Infecţia gonococică cronică
– Uretrita gonococică cronică deschisă
– Uretrita gonococică cronică închisăConf. Dr. Daciana Brănişteanu
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Infecţia gonococică la femeie
• Infecţia gonococică acută este rar întâlnită• Infecţia gonococică cronică este forma cea mai
frecventă
• Infecţia gonococică la fetiţe este o uretro-vulvo-vaginită acută.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Infecţia gonococică extragenitală• Infecţia gonococică oculară - nou născutul infectat
intrapartum
• Infecţia gonococică ano-rectală - rezultatulcontactului sexual ano-genital.
• Infecţia gonococică oro-faringiană - adesea• Infecţia gonococică oro-faringiană - adeseaasimptomatică - rar îmbrăcând aspectul uneiangine eritematoase banale, ocazional apărând unexsudat purulent.
• Infecţia gonococică cutanată
• Infecţia gonococică diseminată (gonococcemie)
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Complicaţiile infecţiei gonocociceComplicaţii locale
– la bărbat: fimoză, parafimoză, balanită, litrită, periuretrită,cowperită;
– la femeie: bartholinită, skenită.
Complicaţii regionale– la bărbat: prostatită, veziculită, epididimită, funiculită,
cistită;cistită;– la femeie: salpingită, metrită, boală inflamatorie pelvină.
Complicaţii generale: apar în cadrul infecţiei gonococicediseminate.
Complicaţii tardive: strictura uretrală şi sterilitatea, lafemei - riscul de sarcină ectopică.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Tratamentul infecţiei gonococice• Sensibilitatea gonococului la antibiotice s-a modificat în
decursul timpului, ceea ce a făcut necesară readaptareacontinuă a schemelor terapeutice.
• Partenerii sexuali din ultimele 30 zile pentru formelesimptomatice, respectiv ultimele 60 zile pentru formeleasimptomatice trebuie să fie examinaţi clinic, investigaţiprin metode paraclinice şi trataţi corespunzător.prin metode paraclinice şi trataţi corespunzător.
• Prezervativele şi spermicidele cu nonoxynol 9 asigură oprotecţie bună faţă de infecţia gonococică.
• Gonoreea este o boală transmisibilă sexual ce seraportează obligatoriu de către medicul dermato-venerolog care a diagnosticat şi a tratat pacientul.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Infecţii produse de Chlamydii
• cea mai frecventă infecţie transmisă sexual deetiologie bacteriană întâlnită atât la bărbaţi cât şi lafemei, în toate ţările Europei.
• Infecţiile asimptomatice - frecvente mai ales la• Infecţiile asimptomatice - frecvente mai ales lafemei - pot trece adesea neobservate determinândinfectarea partenerilor şi posibil secheleimportante.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Aspectele clinice
• diferă în funcţie de sex.
• La bărbaţi - simptomatice în proporţie de 75% din cazuri,comparativ cu femeile, unde procentul este de doar 30%.– Complicaţiile posibile - epididimita (poate apare obstrucţia
canalului deferent), proctită (frecvent observată lahomosexuali, manifestată clinic prin sângerări anogenitale,secreţie mucoasă sau mucopurulentă şi diaree).secreţie mucoasă sau mucopurulentă şi diaree).
• La femei – cervicita - depistată întâmplător la examenulcu valve sau cervicita mucopurulentă exteriorizată clinicprin scurgere mucopurulentă şi sângerări postcoitale.– Complicaţiile posibile - salpingita (principala consecinţă fiind
infertilitatea), endometrita, prin infectarea ascendentă aendometrului şi rar perihepatita (Fitz-Hugh-Curtis).
• La nou născuţi - pneumonie sau conjunctivită cu incluzii.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Trichomoniaza uro-genitalăDefiniţie
• afecţiune parazitară a tractului uro-genital transmisă pe cale sexuală.
Epidemiologie
• cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală.
• Frecvenţa mai mare la femei, grupul de vârstă 25-35 ani; rară la fetiţe şi laadultele virgine.
• Transmiterea - cel mai adesea directă, pe cale sexuală. Rezervorul de paraziţi –femeia - boala poate evolua asimptomatic în 15-20% din cazuri.
• Bărbatul - formă frustă sau asimptomatică de boală - principalul transmiţător.
• Transmiterea extragenitală - obiecte de toaletă, instrumentar medical, apa dinştranduri sau piscine, capacul WC-urilor, mâini murdare ş.a. - rară.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
La femei
• vulvo-vaginită subacută, rar acută.
• Scurgerea vaginală - albicioasă, spumoasă
(datorită florei anaerobe asociate) sau gălbuie-
cremoasă sau verzuie, urât mirositoare; asociază
cu prurit, arsură, disconfort vaginal, uneoricu prurit, arsură, disconfort vaginal, uneori
metroragie, dispareunie, uretrogarie.
• După faza acută (10-15 zile) secreţia diminuă,
fără să dispară complet (cronicizare), devine albă-
lactescentă, fluidă, uneori mirositoare.
• Simptomele generale - rar remarcate;Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
La bărbat
• Principala atingere - uretrală (simptomatică sau
asimptomatică).
• Forma asimptomatică - cea mai frecventă.
• Uretrita simptomatică:
– acută - cu scurgere purulentă, abundentă, însoţită de prurit,– acută - cu scurgere purulentă, abundentă, însoţită de prurit,
arsură uretrală, erecţie dureroasă.
– cronică, primară sau secundară celei acute - forma comună a
uretritei simptomatice a bărbatului - scurgere redusă, muco-
pururlentă apoi seroasă, care pătează lenjeria, prurit discret la
nivelul meatului. Prostata este de regulă afectată, frecvent
vezica, mai rar epididimul. Rar apar simptome generale.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmisesexual (I)
• sunt deosebit de importante dată fiind seriozitatea
problemei.
• aceste boli produc complicaţii grave - necesar un
diagnostic şi tratament cât mai precoce,
împiedicându-se astfel şi răspândirea în populaţie.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmise sexual (II)
Informarea şi educaţia sexuală şi antiveneriană a populaţiei:
– programe speciale - rol important în prevenirea răspândirii infecţiilortransmise sexual.
– diferenţiat, pe grupe de populaţie
– informarea asupra modalităţilor de transmitere şi manifestărilor de debut,necesităţii prezentării cât mai precoce la medic, cunoaşterii măsurilor deprofilaxie individuală, pericolului autotratării etc.
• persoanele cu risc de îmbolnăvire:
– necesitatea limitării numărului partenerilor sexuali şi a selecţiei acestora,– necesitatea limitării numărului partenerilor sexuali şi a selecţiei acestora,
– folosirea prezervativului şi a unor mijloace de igienă personală,
– prezentarea la medic de la primele semne de îmbolnăvire ş.a.
• persoanele îmbolnăvite:
– convingerea asupra necesităţii respectării tratamentului,
– necesitatea declarării sursei de infecţie presupuse şi a tuturor contacţilordin perioada de contagiozitate a bolii,
– necesitatea evitării contactelor sexuale până la vindecare.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmise sexual(III)
Supravegherea epidemiologică a populaţiei:
• utilă în prevenirea şi combaterea ITS.
• examene clinice şi serologice cu ocazia angajării,
prenupţial, la gravide, cu ocazia absolvirii liceului şi
admiterii în învăţământul postliceal şi superior, înadmiterii în învăţământul postliceal şi superior, în
cazul donaţiilor de sânge, cu ocazia controlului
medical periodic al unor categorii de persoane cu
risc de îmbolnăvire, cu ocazia internării în unităţi
sanitare de orice profil etc.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmise sexual(IV)
Măsurile de combatere a ITS:
• izolarea (dacă este necesar) şi tratamentul
corect al bolnavilor,
informarea epidemiologică,• informarea epidemiologică,
• ancheta epidemiologică cu depistarea sursei
de îmbolnăvire şi a contacţilor,
• supravegherea şi tratamentul contacţilor etc.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu
Măsurile de prevenire şi combatere a infecţiilor transmise sexual (V)
• hepatitele virale A, B:– măsurile obişnuite de prevenire a transmiterii
sexuale,– imunizarea activă prin vaccinuri este o realitate,
fiind infecţii transmise sexual ce beneficiază deacest mijloc preventiv.acest mijloc preventiv.
• sindromul de imunodeficienţă câştigată:– variabilitatea antigenică a virusului reduce
posibilităţile de preparare a unui vaccin eficient.
Conf. Dr. Daciana Brănişteanu