Descoperiri si
invenţii care au
revoluţionat lumea
Antichitate• Mărturiile arheologice si documentele scrise dovedesc că egiptenii,
indienii, chinezii, scitii , grecii si alte popoare antice cunosteau:
- prelucrarea metalelor,
- fabricarea tesăturilor,
- vopselele,
- sticla,
- emailurile,
- cosmeticele,
- ceramica,
- varul,
- săpunurile,
- băuturile,
- medicamentele,
- hartia etc.
Listă cronologică a invențiilor
• 1,4 mil. ani: cuțitul în Etiopia
• 1 mil. ani: focul controlat și sterilizarea mâncării prin gătire
în Africa de Est
• 500.000 ani: construcția de locuințe
• 500.000 - 100.000: îmbrăcămintea
• 400.000 de ani: Zambia - pigmenții
• 60.000 de ani: Noua Guinee - bărca
• 50.000 de ani: Tunisia - arcul cu săgeți
• 43.000 de ani: mineritul în Swaziland și Ungaria
• 30.000 de ani: acul de cusut
• 26.000 de ani: ceramică in Moravia: "Venus din Dolní Věstonice”
http://en.wikipedia.org/wiki/Venus_of_Dolní_Věstonice
http://ro.wikipedia.org/wiki/Listă_cronologică_a_invențiilor
Listă cronologică a invențiilor• 10.800 - 8.200 î.Hr.: apar primele sate ocupate în mod permanent;
cultivarea grâului, măcinare și obținerea făinei
• 10.500 î.Hr.: prima atestare a ceramicii în lume - Japonia, peștera
Fukui
• 9.000 î.Hr.: tehnica zidăriei, arcul cu săgeți, plugul, ceramica, praștia
• 7.500 î.Hr.: apar tacâmurile, vesela și alte ustensile de bucătărie
• 6.600 - 6.300: producerea plumbului și a cuprului la Çatal Hüyük
• 5000 î.Hr. :
cultura viței de vie
Egipt: fabricarea berii și a pâinii
Mesopotamia: ansamblul roata - osie
Scandinavia: patinele
Valea Indusului: cultura bumbacului
Primele datari istorice ale placarilor cu faianță in interiorul
piramidelor egiptene
• 4.500 î.Hr. : Suedia - guma de mestecat
• 4.000 î.Hr.: barajul Heluan din Egipt
• 4.000 î.Hr.: statuete reprezentând oameni care gândesc în
România,Cultura Hamangia
• 3.630 î.Hr. : mătasea în China
• 3.500: inventarea scrisului în Sumer, utilizarea carului în Sumer
Gânditorul de la Hamangia Cultura Hamangia-România
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Shawabti_of_Lady_Sati.jpg
Listă cronologică a invențiilor• 2.800 î.Hr.: Scandinavia : schiurile India antică: nasturele, baia, closetul cu toaletă și canal
colector, instalații de canalizare, sisteme de drenaj Mesopotamia: domesticirea calului, apariția săpunului încep construcțiile din piatră apar primele unelte din fier (dalta, ciocanul)
• 2.700 î.Hr.: Piramida lui Kheops, una dintre Cele șapte minuni ale
lumii antice mine de cupru în Peninsula Sinai și Nubia Marea Piramidă din Giza: începe construcția
• 2.680: Egipt: piramidele în dublă pantă din Meidum și Dahshur extinderea construcțiilor cu arcade și bolte lucrări de canalizare și derivare a Nilului
• 2.630 - 2.611: piramida în trepte construită de Imhotep sub domnia faraonului Djoser
Piramida lui Kheops
Listă cronologică a invențiilor• 2.600 î.Hr.: Egipt: apariția cimentului, utilizarea
papirusului pentru scris, a cremelor farmaceutice și a suturii chirurgicale, atribuite lui Imhotep
• 2.500 î.Hr: Egipt și Mesopotamia: tehnica sticlei Tăbliţă cu fragment din Epopeea lui Ghilgameş,
cea mai veche operă literară, veche de aproape 5 milenii
• 2.400 î.Hr: șantier naval și doc în Lothal (India antică) Egipt: războiul de țesut vertical
Tăbliţă cu fragment din
Epopeea lui Ghilgameş,
Sticla• Cand,unde, de cine si cum a fost fabricata cea dintai sticla
este un mister – dar suntem aproape siguri ca descoperirea a
fost facuta in Egipt.
• Cea mai veche sticla cunoscută este de origine egipteană,
din anul 3200 î.e.n .
• La inceput, egiptenii foloseau sticla numai ca să acopere
obiectele făcute din lut; dar în jurul anului 2000 î.e.n. au
descoperit că mărgelele ar putea fi făcute în totalitate din
sticlă.
• Aproximativ în anul 250 î.e.n. s-a făcut o invenţie foarte
importantă – arta suflării sticlei.Cum s-au petrecut lucrurile
nu se ştie exact : probabil cineva a încercat să sufle în sticlă
şi a observat spre marea sa uimire cum sticla topită se
transformă într-un glob.În orice caz,descoperirea s-a dovedit
extrem de folositoare. Vasele goale în interior puteau fi
obtinute mult mai uşor şi mai repede decît prin oricare alta
metoda.http://www.referate-lucrari.com/referat_Povestea-sticlei-1288.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_Egypt#Predynastic_period
• 2000 - 1.000 î.Hr.:
Orientul Mijlociu - sistem monetar
Mesopotamia - parfumul, invenție atribuită lui Taputi
Mesopotamia: sabie de bronz, umbrela
Egipt: sticla, ceasul cu apă
America Centrală: cauciucul
Indo-iranieni - rota cu spițe
China: roata olarului
China: monedele
Asiria: lentila
Coreea: încălzirea centrală
• 1500 – 1480 î.Hr - Hatshepsut, prima femeie-faraon; i se atribuie celebrele obeliscuri placate cu aur
• 800 î.Hr - cadranul solar
• 753 î.Hr : fondarea Romei
• 750 î.Hr : Grecia antică: teoria sferelor cerești, o primă imagine a
Universului
Listă cronologică a invențiilor
Sarmizegetusa RegiaCadran solar
http://gnrmarius.wordpress.com/sarmizegetusa-regia/sar17/
Hatshepsut, prima femeie-faraon
Cadranul solar – măsurarea timpului la romani
Ziua naturală avea la început numai două limite extreme, adică răsăritul (ortus) şi apusul (occasus) soarelui.
Mai târziu, probabil spre sfârşitul secolului al IV-lea î.e.n., s-a putut stabili, cu ajutorul unor mijloace primitive, momentul când soarele
se afla la zenit, pe meridian, adică mijlocul zilei (meridies); în funcţie de acest moment s-a împărţit ziua în două părţi egale: înainte de
amiază şi după-amiază.
Din timpul războiului cu Pyrrhus (280-275) datează împărţirea fiecărei jumătăţi de zi în câte două subdiviziuni: dimineaţa (mane),
înainte de amiază (ante meridiem), pentru prima jumătate, urmează după amiază (de meridie) şi seara (suprema) pentru cea de-a doua.
Ziua civilă se subdiviza în unităţi mai numeroase, dar de durată mai scurtă în raport cu cea naturală şi anume ea se împărţea în 24 de ore.
Dar această diviziune în ore nu s-a putut face decât după introducerea calendarului solar (solarium) şi a ceasornicului cu apă (horologium
ex aqua).
În anul 263 î.e.n., a fost instalat în Forul roman primul cadran solar; dar, dat fiind că el funcţionase până atunci la Catana, în Sicilia, de
unde a fost luat ca pradă de război la începutul primului război punic, indicaţiile date de acesta erau corespunzătoare pentru o altă
latitudine, care pentru Roma nu se potrivea. De-abia un secol mai târziu, în anul 164 î.e.n., a fost adus din Grecia un cadran solar special
construit pentru latitudinea Romei, aşa încât acum indicarea timpului era mai puţin imprecisă decât înainte. Deoarece cadranul solar
furniza date numai pe timp cu soare, pentru măsurarea timpului şi în zilele cu ceaţă şi în timpul nopţii, în anul 159 el a fost dublat de un
ceasornic cu apă.
http://liviudanila.blogspot.com/2011/09/impartirea-timpului-la-romani.html
Romanii distingeau la început limitele zilei (dies) şi ale nopţii (nox) prin alternarea
luminii şi a întunericului. Ziua cuprindea intervalul de timp dintre răsăritul şi apusul
soarelui, iar noaptea invers, de la apusul până la răsăritul soarelui. Aceasta era diviziunea
naturală între zi şi noapte.
Mai târziu, în locul acesteia au adoptat o altă împărţire, după care ziua cuprindea în
realitate şi noaptea, dar împărţită în două jumătăţi, adică ziua se socotea de la miezul nopţii
precedente până la miezul nopţii următoare. Aceasta era ziua civilă, spre deosebire de
prima, care era ziua naturală.
Listă cronologică a invențiilor
• 300 – 100 î.Hr. :
China – hârtia, busola, catalog de stele - Gan De și Shi Shen
Grecia - filetul (elicea)
India - cerneala
• 283 - 280 î.Hr. - Farul din Alexandria - Sostrate din Cnidos
• 217 î.Hr. – încheierea construcției Marelui Zid Chinezesc
• 287 – 212 î.Hr. – Arhimede - studii asupra pârghiilor,
hidrostaticii, mașinilor de război, șurubului, etc.
Marele Zid Chinezesc, una dintre cele mai
îndrăznețe și impunătoare construcții realizate
vreodată de om, aflată acum sub Patrimoniul
Mondial UNESCO
Farul din Alexandria, imagine desenată de
arheologul german Prof. H. Thiersch (1909)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Farul_din_Alexandria
Arhimede Gânditorul by Fetti (1620) Se spune că Arhimede a făcut următoarea
remarcă în ceea ce priveşte pârghiile:
Dați-mi un punct de sprijin și voi muta
Pământul din loc.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhimede
Hârtia• În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe
atunci confecționată din cârpe de mătase.• Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia în
varianta ei mai modernă, materialele de bază fiind cânepa, țesătura și bumbacul amestecate cu apă, transformată în pastă și întinsă pe o foaie.
• Un document indică precis că hârtia, a fost descoperită în anul 98, însă procedeul de fabricare a fost ținut secret până secolul al VIII-lea, când Samarkandul era un centru însemnat de producere a hârtiei.
• Hârtia a ajuns în Bagdad în 793, în Siria și Egipt în cca. 900 și în Africa de Nord puțin după aceea. În Europa hârtia a ajuns târziu, abia prin anii 1100 iar prima fabrică de hârtie din Europa este deschisă în 1150 la Jativa, Valencia, Spania.
• Mai târziu au apărut fabrici și în Franța, Germania, Anglia iar în România primele fabrici s-au construit în 1539 la Sibiu și în 1546 la Brașov.
• Primul act oficial scris pe hârtie este dat de Mircea cel Bătrân Mănăstirii Tismana în anul 1406.
Privilegiu comercial acordat de Mircea
braşovenilor (1413)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_Bătrân
Procedeul industrial modern pentru obținerea hârtiei
Procesarea fibrelor• Celulele plantelor sunt alcătuite din fibre celulozice conectate.
În timpul procedeului de extragere a pulpei celulozice, aceste fibre microscopice sunt separate unele de altele, iar acolo unde lanțul polimolecular a fost rupt chimic sau mecanic, suprafețele "libere" intră în contact una cu alta creând punți hidrogenate care conferă duritate, dar și elasticitate viitorului material.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hârtie
Structura microfibrelor din hârtie
• Procedeul chimic utilizat astăzi pe scară largă este un complex de tratări chimice numite Procesul Kraft.
• Scopul acestei tratări chimice este eliminarea structurii ligninei (din pulpa supusă procesului), care este liantul organic care menține fibrele împreună, prin folosirea unui amestec care o dizolvă.
• După eliminarea acesteia, fibrele rămase pot fi folosite pentru realizarea unei hârtii de culoare maroniu nedefinit, nefinisată, utilizată la realizarea de pungi de hârtie sau a cutiilor din carton.
• Materialul brut astfel obținut poate fi folosit în continuare, printr-o purificare accentuată a ligninei rămase, conducând la obținerea pulpei de calitate superioară, pentru hârtie albă pentru scris și tipărit.
Procedeul industrial modern pentru obținerea hârtiei
Resurse necesare pentru a obține o tonă de hartie: 17 copaci 30.000 de litri de apă
4.000 de KWh.
http://stiati.ca/17-copaci-sunt-taiati-pentru-o-tona-de-hartie/
Listă cronologică a invențiilor
• 105 d.Hr. : China: Cai Lun inventează hârtia
• 180 d.Hr. : China - Ding Huan inventează: strămoșul
ventilatorului (un fel de evantai rotitor ) Zoetrope-ul și un dispozitiv de vânturare a semințelor
• 200 d.Hr. :
China - lanterna Kongming: balon cu aer cald prevăzut
cu un felinar cu tub de bambus în care ardea ceară
potcoavele în zona Germaniei
Ding Huan http://simplyairconditioninglondon.co.uk/index.php/latest/
Un Zoetrope este un dispozitiv
format dintr-un cilindru cu găuri,
sau fante. Este asezat pe un suport,
astfel încât să se poate invarti.
În interiorul ciclindrului este o
bandă de hârtie cu imagini desenate
pe ea, fiecare dintre aceste imagini
este ca o celulă într-o animaţie. http://j3ssi.wordpress.com/2010/12/04/the-zoetrope/
http://www.howcast.com/videos/169724-How-To-Create-a-Zoetrope
Lanterna Kongming
• Secolul al V-lea
Roma: medicii romani utilizează, pentru examinare și intervenție
chirurgicală, sonda, forcepsul, scalpelul, speculum, foarfeca, ace,
cauterizarea, tratează chirurgical cataracta
India: progrese în domeniul navigației: velatura de-a lungul
direcției corăbiei (mai buna valorificare a curenților), dispozitive
de determinare a latitudinii
China: vasul comercial cu trei catarge, tiparul cu caractere fixe
• Secolul al VI-lea
jocul de șah în India
589: hârtia igienică în China (Yan Zhitui)
• Secolul al VII-lea
610 - 632: peria de dinți în Arabia
618 - 700: porțelanul în China
618 - 907: ventilator acționat prin forța apei în China
634 - 644: moară de vânt la Umar
673: focul grecesc (Callinic din Heliopolis)
673: aruncător de flăcări în Siria
• Secolul al VIII-lea
725: China: mecanism de ceas cu pendul cu clichet (Yi Xing)
721 - 925: parfumul de trandafiri - Al-Razi, Al-Kindi, Geber
Listă cronologică a invențiilor
• 800 - 857: Ziryab:
deodorantul
salonul de înfrumusețare
buclarea părului
depilatorul chimic
• 800 - 873: frații Banū Mūsā:
robinetul, valva cu plutitor
dispozitive hidraulice de
autoreglare
automatul de cântat
felinarul cu petrol
• 800 - 1.000: Afganistan, Pakistan, Iran:
moara de măcinat acționata eolian
rafinarea zahărului
primele mari universități islamice
Iran: ceramica faianței
China: praful de pușcă
De-a lungul istoriei oamenii de știință au formulat multe
idei
ce au avut o influență binefăcătoare asupra
evoluției ...
Thales din Milet
Thales din Milet, un mare invătat grec , sustinea că la baza alcătuirii materiei
stă apa.
Aceeasi părere o aveau egiptenii.
Aximenes din Milet nu-i impărtăsea această viziune, crezand in existenta aerului ca un
principiu unic.
Heraclit din Efes a propus focul.
Xenofan din Atena – pămantul.
Ideea unitătii materiei implică si ideea continuitătii sale.
Empedocle
• Empedocle reduce diversitatea lucrurilor la patru elemente: pămantul, aerul, apa si focul.
• El explica asocierea si desfacerea elementelor prin actiunea a două forte antagoniste, prietenia si discordia.
• Empedocle impreună cu Anaxagoras arată natura materială a aerului, folosind un clopot de sticlă arată că apa nu poate intra decat după ce iese aerul.
http://www.nndb.com/people/832/000087571/
http://www.robinsonlibrary.com/philosophy/philosophy/greek/empedocles.htm
Aristotel• Aristotel cel mai mare cugetător al
lumii antice, dezvoltă ipoteza lui Empedocle dandu-i forma in care a dominat timp de aproape de două milenii gandirea stiintifică asupra alcătuirii materiei. După Aristotel la baza alcătuirii materiei ar fi cinci elemente, unul de ordin spiritual (quinta essentia) si alte patru elemente cu insusirile de:
• - rece si uscat (pămantul),• - rece si umed (apa),• - cald si umed (aerul),• - cald si uscat (focul).Este de observat că in afară de foc
celelalte trei elemente reprezintă cele trei stări de agregare.
http://www.psychologies.ro/Cultura/Maestri/Aristotel-inventatorul-enciclopediei-424848
385 i.Hr.:se naste la Stagira, in
Macedonia.
Aristotel
• Discipol al lui Platon, fondatorul Liceului (Lykeon, in greaca), Aristotel a dus investigatia filozofica pe taramuri pana la el neexplorate.
• Liceul = veritabila universitate populara in care el preda discipolilor sai din mers, ceea ce le-a adus apelativul de peripateticieni (din greaca, „peripatein“, „a se plimba”). Fiecare discipol avea sarcina de a investiga domenii noi: fizica, etica, matematica, medicina si cosmologia. Astfel, Teofrast a inventat botanica.
• A fost primul care a clasificat stiintele asa cum o fac enciclopediile de azi.
Leucip și Democrit• Tot in această perioadă apare
atomismul si ipoteza atomică, cea mai veche teorie fundamentala in domeniul chimiei si fizicii, introdusă de filozofii materialisti greci Leucip (500–428 a. Chr.) si Democrit (470–370 a. Chr.).
• Din punct de vedere pur abstract, speculativ, fără ca stiinta si tehnica timpului lor să le fi oferit sprijin experimental, Leucip si Democrit ajung la concluzia logică si filozofică că există o limită inferioară de divizare a materiei, si anume, această limită se opreste la o particulă, extrem de mică, dar indivizibilă, pe care au numit-o atom.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Democrit
http://ro.wikipedia.org/wiki/Leucip
Alchimiștii
• Discutiile anticilor despre atomism nu au continuat in secolele următoare din două motive mai importante:- marea autoritate a lui Aristotel, adversar al
atomismului,- reprimarea ideilor progresiste de către Inchizitie.
• Trebuie precizat că este meritul alchimistilor de a fi introdus metoda de lucru numită experiment cu ajutorul căreia au obtinut substante noi cum ar fi: alcoolul, acidul azotic, unele săruri.
• Evoluția chimiei ca stiintă de-a lungul timpului.
Roger Bacon
• Unul dintre cei mai mari savanti ai Evului Mediu a fost călugărul englez Roger Bacon (1210–1292) care a descoperit praful de puscă (produs din sulf, salpetru, cărbune).
• A fost supranumit "Doctor mirabilis"
http://ro.wikipedia.org/wiki/Roger_Bacon
Basil Valentin
• In secolul al XV-lea un alt călugăr alchimist de origine germană Basil Valentin (1392–1450) care cunostea metoda de preparare a acidului sulfuric din sulfat feros a reusit să obtină prin sublimare sulf aproape pur si stabileste si proprietatea acestuia.
• In timpurile alchimiei a fost efectuat un mare volum de lucrări experimentale, ce au asigurat dezvoltarea tehnicii operatiilor chimice si acumularea informatiilor concrete despre proprietătile substantelor.
• Au fost găsite multe metode de identificare a substantelor.
• A fost perfectionată metoda de determinare a aurului si a argintului bazată pe topirea zonală – topirea in prezenta reducătorului si a purtătorului de metal (de obicei de plumb), in a cărui solutie se dizolvă bine metalele pretioase.
• In Franta in sec. XIV, această metodă a fost descrisă detaliat in decretul regal al lui Filip al VI-lea din anul 1343 – tuturor li s-a recomandat să utilizeze anume această metodă.
Mendeleev
• In 1869 si 1870, doi oameni de stiintă, Dmitri Mendeleev si Julius Lothar Meyer, au publicat versiunile clare ale principiului periodicitătii elementelor.
• Nu numai că versiunea lui Mendeleev a apărut prima, dar el a anuntat in 1871 că golurile din tabelul său vor fi umplute pe măsura ce se vor descoperi noi elemente.
• Dintre acestea, el a specificat trei goluri care vor fi completate prin descoperirile dintre 1875–1885.
• Ca urmare, Mendeleev este considerat aproape in unanimitate creatorul tabelului periodic al elementelor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mendeleev
Henry Moseley
• Pe vremea aceea, insă, nimeni nu a stiut de ce proprietătile elementelor erau periodice. Abia după ce electronii si protonii vor fi descoperiti, Henry Moseley va arăta in 1914 că fiecare element are un număr definit de protoni, care, normal, corespunde cu acelasi număr definit de electroni.
• Acest număr atomic Z si nu masa atomică A, stătea la baza tabelului periodic.
• Datorită lui Moseley, a devenit clar că golurile tabelului corespundeau cu numerele intregi de protoni care lipseau.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Henry_Moseley
Ernest Rutherford
• A efectuat cercetări asupra
structurii atomului prin difracția
particulelor alfa pe foițe de aur,
demonstrând experimental că
atomul nu este indivizibil, și a
formulat, în 1911, ideea
modelului planetar al atomului.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ernest_Rutherford
Niels Bohr
• W. Kossel si G. N. Lewis (in acelasi an, 1916) stabilesc, in mod independent, primele teorii electronice ale legăturii chimice pe baza modelului atomic dat de N. Bohr, iar W. Heitler si London (1927) explică legătura chimică din molecula de hidrogen, folosind metode mecanice cuantice moderne.
• Bohr a fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuțiile sale fundamentale, Bohr a fost laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922
• Chemată din ce in ce mai mult să găsească cele mai diverse căi de rezolvare a nevoilor societătii, chimia a trebuit să-si creeze in primul rand cele mai bune metode de lucru. Una dintre acestea fiind sinteza organică, metoda apartinand chimiei organice domeniu definitiv consumat, al cărei obiect il constituie compusii unui singur element-carbonul.
• Savantii vremii in frunte cu S. Berzelius (1779–1848) afirmau că substantele organice nu pot fi sintetizate in laborator; ele apar numai in organismul viu, vegetal sau animal, ca o consecintă a participării la formarea lor a unei forte vitale.
• Dar in 1828, cel mai bun elev al lui Berzelius, chimistul Wohler sintetizează ureea arătand că pentru a o prepara nu are nevoie de rinichi sau alt organ animal. Teoria fortei vitale este astfel infirmată lăsand drum liber, pentru totdeauna sintezei organice.
• Intr-un ritm ametitor au apărut sinteze dintre cele mai neobisnuite obtinandu-se substante pe care niciodată nu le vom găsi in natură.
• Realizand medicamente, parfumuri, esente sintetice, mase plastice, cauciuc sintetic, coloranti si fibre sintetice, sinteza organică s-a dovedit a fi unul dintre aliatii de nădejde ai omului in lupta sa pentru o viată mai bună si mai frumoasă.
• Pană nu de mult parfumurile noastre se datorau florilor iar esentele-fructelor.
• Chimistul insă a cercetat si florile si fructele: le-a macerat, extras, distilat, analizat iar la sfarsit ne-a convins că de fapt mirosurile se datorează unor substante organice, uneori foarte simple ca eteri, esteri, alcooli nesaturati, pe care le putem fabrica si noi nu numai natura.
• Astfel parfumul iasomiei este propionatul de benzil, al trandafirilor – geraniolul.
• Astăzi se fabrică prin metode chimice peste 1000 de produse destinate industriei de mirosuri.
Parfumurile
Fibrele sintetice
• Cand lana, mătasea si bumbacul au inceput să nu mai ajungă, chimistii au inventat fibrele si firele sintetice.
• Si astfel nailonul, capron-ul, perlon-ul, tergalul si terilena au rezolvat problema textilelor
Culoarea• Dintre diferitele calităti ale corpurilor cu care omul a
făcut cunostintă incă de la inceputul existentei sale, o atractie deosebită a exercitat-o asupra sa culoarea.
• In natura culoarea inseamnă lumina si viata.
• Hemoglobina si clorofila, acesti doi tainici purtători ai vietii animale si vegetale sunt intens colorati.
• Multe mii de ani s-au scurs pană ce omul a descoperit secretul culorilor. • Culoarea inseamnă in primul rand lumina căci in intuneric toate
corpurile sunt negre. • Florile, păsările, fluturii, pestii strălucesc in cele mai minunate culori. • In schimb omului nu i s-a dat decat culoarea pielii, a ochilor si a părului. • De aceea omul a avut din totdeauna tendinta de a infrumuseta
imbrăcămintea si trupul prin culoare. • De unde lua culoarea? Din natură si ca urmare avea un număr restrans de
culori.
Purpura
• Cea mai aleasă culoare din antichitate era purpura.
• Era privilegiul regilor, simbolizand puterea.
• Colorantul se extrăgea din melcul de purpură de pe coastele Mediteranei.
• Pentru a extrage un 1g de purpură erau necesari 10 000 melci care se găseau foarte greu.
• Pentru a vopsi in intregime un vesmant cu purpură erau necesari 300 000 de melci.
• Un alt colorant, carmaz, extras dintr-o insectă si care colora bumbacul si lana in portocaliu, fiind si el foarte greu de procurat.
Chimia organică
• Una din marile realizări ale chimiei organice o reprezintă producerea de coloranti sintetici care sunt ieftini, la indemana tuturor o imensă gamă de culori si nuante.
• Chimia organică a făcut ca esenta de trandafir si de rom, de vanilie si de camfor, indigo-ul si purpura să fie articole accesibile pentru toti la fel ca sticla si hartia.
• După mai bine de un secol de cercetări astăzi se cunosc peste 50 000 de coloranti diferiti.
• Toti colorantii de sinteză dau la vopsire nuante ale celor sapte culori fundamentale (rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo, violet.
• Fiecare din culorile respective este fabricată in mii de nuante la care se adaugă si culorile rezultate din amestecul acestora. De exemplu: pentru rosu există 3000 de nuante iar pentru negru 400.
• Va continua ...