Download - Image 0001
rezistente. Astuparea defectelcr in pldcile de placa.l interiorpoate li fdcutd cu mastic'uri preparabe cu colofoniu (tabela 61-).
Masticul se prepard intr-o baie de aph sau de nisip. Maiintii se topeqte gelacul, dupi care se adaugd colofoniu Sipigmentul (amcstecindu-se continuu). Uneltele folosite in,
Tabela 6I
Compozifia masticurilor pentru repararea defectelorr in placaj (g)
Ctloareanra st;cuiui
D/ pentru astuparea crripalurilor din calcare de tipul Ta-russe Ei albele : ciment - 1, var stins - L,i-2, nisip - l-,_pra f de p ia t rd - 2 ;
c) pentru calcarele rnai compacte qi pentru marmure :cirnpnL - 1-, var stins - 2-3, praf de piatra - 2.
Pdrfile cornponente se arnestecd. cu apd pind cind se ob-fine consistenla necesardL (groasd - pentru crapilturile largi:Si mai plasticd - pentru crApaLu;:ile inguste) ; masa rezul-tatd se aplicd pe placd cu ajutorul unei spatule de alamd. Intimpul intdririi masa trebuie men{.inutd in stare umedd (circa,10-14 zi le).
in cazul cind suprafala placajului este lustruitd, locurile,astupate dupd qlefuire trebuie gpacluite in plus cu morlar de,ciment, dupd care locul astupat poate fi lustruit.
Compozifia mortarelor cle ciment magnezian pentru astu_parea crdpdturilor este a,ceeaEi ca qi pentru lipire (rr. mai sus) ;crapaturile se astupd cu mortar pina la margini, qi clupd 24ore surplusul se indeparteazd prin slefuire. in timpul prizeim.ortarului, Iocurile astupate trebuie protejate contr-a aciiuniisoarelui Ei vintului. Pe timp ploios qi umed este interzisafolosirea cimentului magnezian in aer liber.
Cleiul de carbinol (v. mai sus), intrebuinfat pentru astupa-rea crd.pdturilor, se amestecd cu material
'de'umpluturd de
culoare corespunzdtoare, pind cind se obtine o ionsistentaca aceea a smintinii groase, cu masa obtinutd se astupd crir-paturile. Crdpdturile largi, clin cauza contracfiei cleiului, pornecesiLa dupa priza primei porf.ii de clei repetarea operagiei.Timpul de inti{rire a cleiului, clupd astupaiea crdpdtuiii, estedrl circa 12 ore.
Ca materiale de untpluturd pot fi intrebuinfate : albul dezinc, creta, pigmenlii minerali in formd de praf. Rezistentacleiului (tabela 62), in acest caz scacle intrucitva.
AlbdRoqie
AlbastrirGalbendNeagrd
t impul astupdri i cu mast ic: lampa d.e l ip i t , c iocandel ipi l pentruintfoducereh masticului, dalta de alamd, acul cle aletmd, oserie de pietre abrazive pentru glefuire Ei lustruire.
Succesiunea operafiilor de lucru. Dupd curdfirea ingri.iitia crdpdturii, suprafala placii se incdizegte pind la o terlpera-tura de circa 100", apoi cu ajulorul cioca.nului de lipit, incal-zit pind Ia temperatura de 200-250', se introduce masticul,care trebuie sd umple crapdtura pind la margini. Dupii rAciresurplusul de mastic se inldturd ; suprafa-la masticului se gle-fuieqte sau se lustruieEte in funcfie de aspectul pldcii.
Fisurile cu ld1ime foarte mici (fracfiuni de nlil imetru) sepot astupa cu o s.olufie consistentd de qelac sau colofoniuin spirt.
Metoda la rece pentru astuparea crdpdturilor. Pentru as-tuparea crdpdturilor in placajele exterioare prin metoda larece, se intrebuin{eazd mortare de var cu ciment, mortare deciment magnezian si clei de carbinol ; acesta din urmd d[ceie mai bune rezuitate.
ln cazul degraddrilor mari ale placajului se intrebuin-teazd (in pdrlile din greutate) :
a) pentru astuparea calcarului moale de tipul celor deMiacikov, Pudo.'i si altele : ciment - 1, var stins - 2, nisipcernut - 1, praf de piatrd - 3;
200
Tabela 62,
gi duri tatea cleiului de carbinol
I n"rirt nl,-" r,'p"t. 1t,gi.n,r)-l.-=_--.-.--l:_=_- - t I
| | | lD i l r i t a l cn (d r rpd i ,
I ra rorrc,.are I r" inriuo.r.l Jl"!,lll'; I tlri"elt)
Ir t t l l
l roo-ruo j roo-ruo
l'*Il ;
u m - l l l l
I 100-170
I 170-180
11000-1400i 18-20
Oxid de zincBdcan, miniude plumbUltr,amarinOcruNegru de fum
130TJU
130130100
Rezistenfa de rupere
20r
.ci r lefectele lslabe (cle ipsos).
202
inlocuirea elementelor rle placaj. La restaurarea placa-jului este necesar a fine "uurni
de aspectul generai al fini*sajului ; de aceea, nu esre aclmis a int"ienuinti-nu"lti-i"ti--platoare-de piatrd clin.acela,si ia"a-int, far.d o potrivire in_grijitd dupd culoare qi ciesen. pentiu ca par[ea restaurata"a placajului sd corespundd cu originatut, se recomandi cal?i:I"_9",,inceperea iucrdrii,- plu;;;l s6 fie rotog;afial .l in'clteva pozifii gi sd se faca rndzurarea lui.
In cazul inlocuirii unor elemerite intr_un ornalnent sauiintr-o scurpturd, este necesa" "u
purtuu lipsri sd fie executatain prealabil .din plastilind, c"araj a"gild
.;;; -ipio"r."b".i",r,oi
comod de folosit este plastilina.M a t e r i a l e p e n t r u i n l o c u i r e . p l a c a j e l e a f l a t ern exterior se restaureazd cu pietre din aceeaEi rocd din care'au fost executate inifial, iar a6teciete retativ mici _ cu mor*tar de cimentl). plaiajele interioare
"" .u.tur"eazd cu ipsos'cu.condifia ca pozi[ia lor sil le apere oe eventuale degraddri.Defectele pardosel i lor ' , scdr iror, ' g lafur i lor etc.--"u-"r lp*aneaparat cu piatrd.
., La restaurarea placajelor pla_de.obicei cu pldci intregi, ."ei c"mai pufin vizibil. in cazul cincl ses,culpturi, ne vofil limita numaifi inlocuitd.
fetcle Prelucrate Prin toui,u Pot fireiletaia, numai felele bucearc{ate,'din telele prelucrate . abraziv, cele
restabilite, Prin Prelucrarecu qanluri Ei netede; iar
Elefuite brut, Elefuite fin
I'l]iill
trilriiiir
V o l u m u l l u c r d r i ine inlocuirea pietrei se faccface ca locul reparat sa fielucreazd la ornamenre saula porfiunea care necesitd a
qi cu iustru de oglind6.llrelucrarea cu tlnelte de lovire se face pe cale manualA'
"u_'i-c"-ajutorut ciocanelor pneumatice sau al buceardelor
"G"iti"". Ac6astd prelucrare se face cu o deosebitd precaufie
Dentru a nu sparge placajul 9i poate fi admisd numai in cazu-
iii"-"i"J u.uii pLu"ul este executat din placi cu grosimea ma-
inaie ae 100 min. nite de dorit ca toate elementele de placal
"a ti" prelucrate pe perimetru. pe cale manual[ - cu aju-
iorul unei ddlt.i cu laqimea de ciica 20 mm, indiferent de fala
generald a Pldcilor.R o s t u r i l e d i n t r e e l e m e n t e l e d e p l a c a j s e f i t r i s e a z [ c 1 i n n o u .
(in cazul foilor cle plumb - se -gtemuiesc)'Prelucrarea cu pietre abrazive este o repetare -a proce-
sului de glefuire. Lu6rarea se executd pe cale *ut't"ll it -':tY-,:u.ajutorul
'sculelor portative electrice (tnetoda se lrltreDuln*
feazl numai la suprafetele plane)'' i" suprafegele verticals glefuirea nu este productivd. din
c a u z d , c a n l r s e p o a t e l u c r a i n c o n c l i { i i c o t n o d e , n e c e s i t i n c l ] u a -rea unor m6suri sPeciale : -" -..
il Elefuirea se face numai cu ajutorul pietrelor abrazive,,deoarece pe o suprafald verticald abrazivul din granule nu
lf"r.ili1:i:"lgt? "*::.::,": artificiara - a cuiorir pracajurui,:f", l":::?.y:i""1r." in cdzur*e
"i"a' "i,'" i;;':;;t.f '"r:5jij[i:
n:i^ o:::'^Tl jl^. rl ::"_r-e- pentru ;; ";n"e "", nu !, L, ;;: " : ;
Acoperirea se face de citeva ori, ldiind sd se usuce stratul.aplicat anterior.Fixarea elementelor noi de placaj se face prin procedee"obiqnuite.
Refacerea felei ini{iale
"'^ ^|:fu."urea .lefei. iniliale (la aceasta se recurge numaitn cazuri excepfionale) poate fi fdcuta numai prin Drelucrareat"p:"! =jrprafetei cu unelte Ae-bvire sa,u abrazirre. Di'trrr')^jn ca.z,u1. restautdnii unor monnmentede arhitectulE se va ciuta
gi plScile izolate, clefecte,cu ajutorul unor moftare
ca pe'-cit porsibil sd nu fie inlocuite;lil;;ii;I.:i",l:.
f ::1.
I p- f ocale c o,ns tatate st ii ;' ;;b;-;";inlocuite elei:rentele
se menfine ;b) r'ostttrile
d,e 2-3 mm qinlacajuh:i se eurdtd de mortar Pe ose spil6 in mod ingrijit,
suprafafd, la lustruireapentru a nuulterioard ;
adincimese pro-
prafuri albe, deoarecelustruire colorate €stt)
garni{tura necesard de
Prima Elefuire, cindde 1 mm, se Tace cu
in cazul degraddrilorabrazive mai subliri
, :"j:,:"?:T:S.? .,:.rl"ylq: .u. 9 _"9u"1a' ""n-iiti"ra. i3'l"ji duce sgirieturi Pe"de cafea tare sau cu o solu;ie-rr"La ,i"'d".#ftffifh1 ;;,j;,ili c) lustruirea se face nurnai cuinldturarea urmelor de Prafuri dc( l l l ICl la.
Vlbcanlsmcle se inzestreazd cu
unelte: discuri de carborund pentru qlefuirea brutd' cu gra-
nulozitatea 24, discuri de carborund pentru qlefuirea mijlo-
cie, cu granulozitaLea 40, discuri de carborund pentru Elefu-
irela mai find, cu granul:zitatea de 60 qi 100, discuri de car-
trorund pentru slef.rire find, discuri de pisld pentru lustruire'
praf de lustruire.S u c c e s i u n e a o P e r a ! i i l o r '
,este necesar a :coate un strat mai mare
ajutorul discurilor cu granulozitatea 24'
mai mici, se intrebuingeazir numere cle- 40 sarr 60.
Scopul primei qlefuiri - scoaterea sl-ratuiui degradat-l'relucrarea se face in mod succesiv, de fiecare datd in litni -tele unei singure pldci. Procesul poate ii uscat sau umed (ctludarea neintreruptd cu apd a sqprafetei supusd prelucrdrii).
$lefuirea a doua se executd cu discuri, avind granulozi-tatea 60-100. Ea se face in mod obligator cu udarea continut:cu apd.
$lefuirea find se face cu ajutorul pietrelor abrazive na-turale'.
Lustruirea se face cu ajutorul unui disc de pisl6, cu pra-furi de lustruire albe Ei cu folosirea unei cantitS[i rriici deapd. Dupd terminarea lucririi, placajul se spald bine gi seacoperd cu mastic de ceard.
A N E X A 1(la ca:pitolul Vll)
1. PLACAREA FATADELOR CU PANOURI MARI
(Din proiectul Instrucfiunilor provizorii al Institutuluipentru tehnica construc{iilor din eadrul Academiei
de Arhitecturi a U.R.S.S.)
lvletoda de placare a clddirilor cu panouri mari se carac-'terizeazd, printr-o productivitate foarte mare a lucrarilor,,care depdqeqte de mai multe ori productivitatea metodelorslab industrializate, de executare a placajelor cu elemente dinbucdfi. Afard de aceasta, metoda cu panouri mari poate fiintrebuinlatd cu aceleagi bune rezultate in orice anotimp,'astfel incit lucrdrile nu mai au caracter sezonier., Un panou de placaj mare acoperd dintr-o datd o suprafalirinsemnatd a fafadei; el se compune din rinduri . finisate depldci de placaj subfiri, aplicate pe o suprafafd cle bazd din,beton armat, in timpul confecfiondrii pinourilor in fabricd(in s^tanduri speciale).
In cazul intrebuinldrii panourilor de placaj mari, solufia.arhitectonicd a fafadei trebuie sd prevadd o divizare rafionald.a intregului placaj intr-un numdr cit mai mic cle elernente cleacelaqi tip. Aceasti condilie de industrializare, concordd pedeplin cu condiliile impuse de expresivitatea arhitectonica a,clddirii.
Panourile se intrebuinleazd pentru diferite scopuri; laplacar'ea in masi a suprafefelor continue ale zidului, a anca-':dramentelor intregi ale golurilor, zidurilor dintre goluri, stil-pilor, corni5elor, antablamentelor briurilor etc.
Panourile de placaj pentru finisarea cimpului zidului seeonfeclioneazi cu indlfimea egald cu a etajului gi se reazemdla fiecare etaj pe consolele speciale ale scheletului sau peieqindurile zidului de rezistctnfd, in scopul de a evita produ-icerea unor' eforturi unitare prea mari in piatra de placaj.
Placarea cu panouri se poate face simultan cu -e"ecutareu
ziddriei, cum gi pe ziduri gata terminate.
205
SISTNMUL DE CONSTRUCTIE A PANOULUI
;p;fi;';;1":iS? de 6*B mm q,'osim; F,-;#':#i:i?at:' ;";;;' .i';;i:lil, I'i3if"-*j^,":lir 0." *liii',il' o,n--r-'^ 'r"ror a'1 eano-'llyi : deformar""
^p"ntr'i;i ^,i,'iJjiit
ill$'",i'1l,1ftil"*Tilffi:tJ{.1}iii 'T rie de "ur n,,rt'i)iooo- Durab'itatea in- exproaiare a fanouritor se cietermina au* rrt"
::::fl': "l1g::ll_r:1t",. "3* "#'"up,,.u pracajur.Grosimea prdcilor- pru"u:urrl" r;; ;i;ffi tffif:,:
esre de1Y;"9^mm; grosil-ea^-"aiu-l i"to,{rrrui. in panouri -- cer,,,",;".;;H ::H,T:,1I1,T:^a "i,uiurui de beron _ 40 mrn.^^-^
olTu.ea panourilor se t"." "r-ilrur
qe oecon - 40 mrn.cate, din sirmd de 4_B .,"-n".1,._:.:T,"-:rgate prefabri-a betonului (pind la u"rnat".;\ "_"::i"_:-.itratul de protecfie
Musfit;te ̂ ^ ^-:Trnaturd) _ cel puprn 15 mm.
.i ", " y5ff;,' L""S?,llT: t urd pent ru r;;il" ilil: "1T r, " pro t e _
:ff:,:"ilii,"1""i,f f.tr3 :: '*:Tislj"1f cer pufin doud an-o,r"l';:i.::iljljl "":-",tut" .u[.
- i,,,,i,J,r", n"T|". o'" spare . a
Pentru incercarc se confeciioneazd cuburi clo 10)n.r0xX I0 cm, rezultatele obfinute se inmulfesc cu 0,8.. Pentru a asigura aderenfa necesard a pietrei- de plaea.; cu,betonul este necesar:. . curdlirea pietrei de praf; inainte de trrrnarea betonuluipiatra trebuie sd fie stropita cu apd; betonul ;r"b;;';
"*1'abela 6t
Alraterile admistbile pentru dlmensiunlle panourilor ds placaj (mm)
Abalerile adnrisibile
Pentru panou
Pentru rost
+3 . L , + 5
intdreascd la o umiditate a mediului de cer plfin 600/o ; intd-rirea betonului trebuie :e ig faca prin irdi;i;; p-ini ia-ss.c(nu mai mult); rdcirea- duph incdlzirb _ cu cel mult 1O"C peord;.dup5.rd-ci_1e- panoul se fine timp de patru "itu-i;
o i"*_peraturd de lSoC (se udd cu apd de doud'ori p" ,il.- " "
- Pdstrarea: panourile confec{ionate se pistreazd intr_undcpozit descopefit, in pozifie .r#onlura ""u'*rtiJiia i""
Transportul : in-cdrcarea panourilor in autocamion se face-cu ajutorul macaralei, in pozilie orizontatd, ",
p;;i;;;ta"ata ini-os, rs?u $ nozipie vertici,ld ; se intrebuin{eazd conteilere.speciale de inventar..o^ ,!-onf""{ionarea pldcilor oo nuior.r-,,yrtr
u€ bb".de beton sau de .*i,-il lg.i o#:.ilXH;#
"T?##:ff;t1t jos ; pozifia fiecdrei pietrel-la
-u!uru."u Ior in tiparl, se
:"fi r ti t,l''uii,X'""""1r:,?""i1i?# :t:r i;' iiiarri'.fi il depranul de trasaj ar piet"reror-;";il.T.lffr,ij|l} conform cu
g3ryi;$ffi*-*fffi*;ruRezistenta betonului la compresiunepar - 100 kg/cm2, rezrstenta Ia montai
206
EXECUTAREA LUCRARILOR DE PLACAJ
.. Montarea panourilor la locul ior se faee cu ajutorul unuidispozitiv de rnontaj special ,,LK.., prop,*s de laboratorulpentru piatre al Instituturui pentru tehn'ica-construcliibr ae pe.lingd Academia de Arhitectuia u u.n.s.sl-tpiiii.:i #i:liuilru.impreund cu colectivul constructorilor din MGU.Dispozitivul,,Lf::.. (varianta principatd)
tije de lungime reglabila ' prevazute cu urecni
plasarea prc/cisd in planul orizontal in timpulse regleazS. printr-un sistem de guruburi.
Ia scoaterea din- 140 kglcm2
se compune dinde prindere. De-
montdrii panoului
207
l-I
PLAN$A 55
IIIi
Pentru ridicarea panoului in pozilie sirict verticald, sefolosesc dispozitive de prindere fixate de tiJe, pe care sint pre-vdzuti reoulatori cu surub: acestia din urmd deplaseazd punctulvdzu{i regulatori cu qurub; acegtia din urmd deplaseazd punctulde suspendare a urechii de prindere (planqa 55, fig. 2).
Acest dispozitiv poate fi inlocuit printr-o serie deexecutate in urechea de prindere (planga 55, fig. L).
La ridicarea qi montarea panourilor se tau mdsuri detecfie pentru a nu vdtdma panourile montaLe deja.
Ridiearea panoului se face la o distanfi de 1,5 -
de la suprafala zidului, luindu-se mdsuri, prin legarea cughii de cinepi, pentru protejarea suprafe{eior placate
ti.jele sintunor sus-
0lsgozitivu ,, / lf 'penlru ridtcarea panau/ui
@ ledtre /atcrati @ veaere d/n ftlJltPazta lnarnle suspendarea panou/ur/
Pilastra d€cdr,lnDi
giuri
pro-
2,0 mfrin-aflate
II
t0
mai .jos.Montarea panourilor prln metoda suspendirii (a fost apli-
cat6 la construirea clddirii noi a Universitdfii de Stat dinMoscova.
ln partea superioari a panoului, in spatele lui qi perpen-dicular pe el, sint fixate doud benzi de prindere in consold su-date de armdtura panoului; cu aceste console panoul se rea-zemd pe capetele libere alc unei grinzi de ofel, solidarizatecu scheletul principal.
ln console existd cite o gaurd cu diametrul de 30 mmpentru fixarea urechii de centrare, cu ajutorul cdreia panoulse asazd la locul lui.
Patul de jos are bucqe pentru dornuri din o[el inoxidabilsprc, a putea imbina panourile aldturate pe verticald.
Loeul de muncd la lucriri de placaje se inzestreazd cuurmdtoarele dispozitive: aparat de sudurd electricd pentru su-darea ansamblului principal al prinderii; o serie de dornuripentru solidarizarea panourilor aldturate; un dispozitiv demontaj ,,LK" cu garnitura eompletd de scule gi unelte (barepentru rotirea tijelor de ridicare, chei, buloane etc); dreptar,echer, fir cu plumb, boloboc etc ; cantitatea necesard demortar gi de lac asfaltic.
Montarea panourilor se compune din urmdtoarele opera-{ii : a) ridicarea panoului cu ajutorul tijelor riispozitivului demontaj qi introducerea dornurilor in bucEe; lr) verificarea po-zifiei panoului Ei aqezarea acestuia.pe dornuri; c) sudarea cucorniere do montaj a benzii de fixare de profilul U; d) betona-rea ansamblului de fixare; e) cdlfdtuirea rostului de compen-
. satie cu $nur de azbest lmpregnat cu ulei naltenip.ln ultima variantd a dispozitivului de montaj,
scurtate qi fixarea dispozitivului se face cu ajutorulpensii din fringhii.
l 4 Gh idu l e rh i tec tu lu i vo l , X IV
(V 0 variantg aurechiv da cent'nara'
/eEenol| - urechl pentru cab/uri2 - P/alfqrma de sus
.e J - 0/6iere- 4- tlrhge p/.or/nder.'egrlnzli5- [srinn ln form;7" O,ttun6- frJe tl su,ipendare7- au/oa/7e Dt nnnderea urechi0 - Arechea de susltendare a ltdnaulai9- Conso,la de rcazcmapanou/ur
/0- fanou dE o/dca/ de 220x3/Jcm
209
Placa1 dn panoa/l mdr/
"".,44 guni 1[' rli,'5lfll]tfr ilH d) rrlili.#rrr
,i:i -ri '' '
'rhotl;' i'l i t : i ,.,
i _ . . - r ; : : :
| : ' f "
ZACAMINXE .DE:
i
PIATITA: . r . i - . r ] . : ' .
. , i i l - . , ./ : ! : : i i " ! . i ' .
l l , J I i : i t l ; : l
i . i , . . , ' ) , :
DECORATIVA
pentru piatre de constructie al Institutului de gtiinfe geolo_gice, precum Si de laboratorul Institutului unional al materieiprirne minerale (acestea din urmii sint notate cu stetute)., iPentru prescurtare se dau numai proprietatile de bazd ale pie-,trei : rezistenfa la compresiune qi incovoiere, greutatea speci_ficd aparentS, pierderile produse prin uzura qi saturalia
"u apd;ll
ulTy? qifrd- aratd porozitatea. Gerivitatea rocilor "rt.
*"niiJnata in gnod special.
Datele privitoare Ia folosirea rocilor in constructii impor_tante au fost obtinute de la A. M. Orlov, V. I. Dloughi gl sintluate, de asemenea, qi din observagiile personale ale autorului., Zec[rninteld sint impdrlite in trei grupe: pietre dure, deduritate mijlocie qi moi. In fiecare grupd, zdciimintele sintaranjate dupd criterii geografice, aproximativ de la norcl
'caractaristic,ile fizico-mecaniccr ale rocilor sint adoptate,:iin cea mai mare parte, dupa datele furnizate de labor;tdr;ii
spre sud.rRegiunile de dezvcltare sint impdrfite
subfire.Fentru unele roci bine cunoscute datele.
au fost omise. Aceasta s-a fdcut in cazurile,care se dispune nu inspira incredere.
2I0
A N E X A
IN U.R.S.S.
printr-o linie
fizico-mecanicecind indicii de
Inf ormaf iile privitoar e Ia- o t""* ^n,.1tt-"",.1t:, irfi:*iil" r::n''lliTT;JJll"'il";;i,::.:,:'t*1T'ffi:T'i"TJft;publicl-Pen"" -l:Ii"ua rRovno clin U'R's'S" bogat in graniteionul Clesovo' reglu r^ ^,ron*o din oartea ,de vestl#H'lJ"::ll;'1"?#I*'lit-*-:1"i:'":":[-:i'#J,,"tH::" l':. 3: iliiijl"'"a1i' ;;';" n;' + ::i:?i' li: o ll" ;;;j, ::l-a R.S.S. Karelo-tlna vt u'r rvv's'-- ,: 'minfeleide ghipsuri.
At"r" O" Lengheolnerudtrdst'..tou11::^^^ aneast6 qrupf, dde LengneQlrrer Lruur!p!', i--^^^""o.o aceasta grUpfl de
in tablorr.r lipsesc gresiile, t":itT: -*o ro noi o,intre.
,o",,tluTii# #";;;t";' deocamdatr nu are la noi o'intre'
buinlare Pe scari larg6'
B. P. BELIKOVCand,idat,:, itt ftiinle gealogice
qI minera[o.gigs
PRINCIPALELE ZACAMINTE DE PIATRA DECORATIVA DIN U. R. S. S.!!b9
E t r< c
g 5E ?
, E EE c
I Proprietllile fizico-mecanlce
I lrinclPale
i : ; 5E a :s:; s
Denumireazictrmln-
tului
I
Kuzna-volok
Sokqinsk
Rovsk
Vanj-ozero
Ciobinsk
KaqinaGora
Viborg(piterlit)
Locul unde se afll catiera CuloareaPartlcularitlti decorative $
exemple de utillzarearhitecturall
A. NOCI DURE1. Cuarfit
RezistenJa derupere inkglcmr € ! i c
gEE
,
2,s3-2;63
E*e 9 5i E :
8-
R.S.S. Karelo-Fin^f,;50 km de la debarca-derul Padani r,ie pe la-cul Segozero
R. S. S. Karelo-Fin5;60 km spre sud-vestde la oragul Petrozavod-sk, pe malul laculuiOnega
Reglu6ss Leningrad,3 km de la debarcade-rul Rovsk de pe fluvlulSvir
Cuarfit alb cu granulaliemlce, aproape tdrd. pete. Zd-camhul nu s€ exDloateaz5
Culoare uniform,{, uneoristratificat, cu granulalle find.-4 tost intrebuinFt pentruMausoleul V. I. Lenin,
-la pa-
vilionul sovietic de la exbc-zitla internatronald dln t,ibwYork, pen,tru' unele monumen-te din Leningrad
Culoarea varlazd de la ce-nuSiu pind la roz, granula{iemijlocie. Un neaiuns al nia-terialului este.
-stratlficarea
iui
Minriqtri al U.R.S.S. -din Mos-cova
Zdcdmintul nu a fost ex-ploatat gi nici exPlorat. A Jostdescoperit cu ocazia execu-tdrii
'qoselel. Rezervele sint
mari
Granulalie neuniform5, tex-turd sneisbidd- Se Prelucrea-zd gr:eu cu maqinile, se' l,us-truieqte bine
Gran'it in blocuri i*r,"mari de tipul ,,raPakivi". Seprelucreazd greu. Din acesLiranit au foit executat€ cheiurile din Leningrad, coloa-nele catedralei Isaakie, co-loana .dlexandru, Pi.edestalede monumente, multe soclurialo ctiidirilor din Lenlntgrad:
AtbS
Roqie
RozS
| 4 2 o o l 8 1 ?
3 280
2 530*
2790
2,5 2760
2 200
i,sa I o,r+
zs6 0,200,08
0,24
0,312r5
2. Granitut gi alte roci asemdndtoareBruneR. S. S. Karelo'Fin5;
l ingd statia Vanjozero
R. S. S. Karelo-Fin5;Raionul Medvejiegorsk.Cu statia Medvejiegor-sk este legat printr-ogosea (de circa 10 kml
R. S. S. Karelo-Fin5;malul estic al laculuiOnega. Existd debarca-der. In aproPlere se a-fl5 mai multe zdcd,min-te de acela$l granlt(Nemelkaia Gora gi al-
tele
Regiunea Leningradin apropiere de oraqulViborg
Nuestestebi
lit
0,07
0,24
0,17
2,63
2,66
r A t
0,38Rozdcu ametist iila
BrunIgi rozd-bruni
Rogie 40 0,07 0,36
la Moscova - soclurille cl6-dirilor. nol din str; Gorkl 9i
h9H
(Contirtuare)
Partlcularttlli decorative giexemple de utilizare
arhiteciurall
Proprietltile fizico-mecaniceprlncipale
Rezistenla derupere ln
kglcmz, i o o
6 0 €
O : Mrcovo-lere
Karlahti(Kuzne-cinoie)
Regiunea Leningrad,siatia Kuznecinoie, inapropiere de Priozersc
Roqie Granit ro,$u cu granulaflemErre, pe alocurea cu dese[stratificat. Se prelucreazdbine. A foet intrebuin{at pen-lru pardoselile din st. ,,fi-rovskaia'i a metropolltanuluidin Moscova, pen,tru pla.3areacl5dirilor cu numdr irare' deetaje din Moscova
1 5 0,r7-0,23
2,65-2,66
0,15-0 ,21
Locul unde se afl[ carlera
Valaam
Sorta-
R. S. S. Karelo.Fin6:raionul Sortavalar.
Insula S,iuskluiianst-sari Iingd litoralul norldic al lacului Ladoga,in apropiere de statiaPiteklaranta.
R. S. S. KareloFinS,raionu-l Sortava,la; In,sula Tulolansaari lingd,maiul nordic al lacului
Ladoga. Exist[ debar-cader
- Gran:t de cuioare rogie des-chisd, acopsrit. cu vdnaiuri,care creeaz5 un desen origi-nal. Este foarte decoratir'.
-A
fost utitizat pentru placareafa{adei Hoteluiui,,Moscova,.
Rogie cudesenvoalat
2 3eo-l,ttrl
,r*o-l -,noo II
/
2,62
2,63
2,58
$i a multor aitor clSdiri din
30
Siberia
Verh-Isetsk
Celea-binsc,
Jdilov
Regiunea: a 3 k mSverdlovsk
Regiuneala 6 km.Sverdlovsk
Sverdiov,de ora$ul
Sverdlwsc,de ora$ut
km. sPre sudorasul Celea-
L a 6vest debinsk
ffD c q lTcratn,ean'4,r t . D. Y' "" ' - - i_ l^ r^
regiunea Rovno' tt: :=-pe-turd de caie Jerata Pe8-iungime de 5- km custatia Clesovo
T9PcJl
Gdlb uie \ r.""Wiin:+'H:-ilB.ll-
Eel mult 1'5 m
N)Frt9
PRINCIPALELE ZACAMINTE DE PIATRA DECORATIVA DIN U. N. S. S.
Denumireazictrm?n-
tuluiLocul unde se afll cafiera
Partlcularitlli decorative glexemple de utlllzare
arhiteclurall
A. ROCI DURE1: Cuartit
I Proprietllile fizico-mecanlce
I princinale
Rezistenta derupere inkglcmr
Culoarea
Albd
Ro.qie
J o . .: 9 :i : ; E.E a ;(r: &
€ i i d
EEF
= d
- 9 i
5 g r -
d t r
U EE 9
E !E c
I
Kuzna-volok
Sokginsk
Rovsk
Vanj-ozero
Ciobinsk
KaginaGora
Viborg(piterlit)
R.S.S. Karelo-Fin"d;50 km de Ia debarca-derul Padani ..le pe la-cul Segozero
R. S. S. Karelo-Find;60 km spre sud-vestde la oragu,l Petrozavod-sk, pe malul laculuiOnega
Regiun'ea Len'in,grad,3 km de la dobarcade-rul Rovsk de pe fluviulSvir
R. S. S. Karelo'FinE;lingd sta{ia Vanjozero
R. S. S. Karelo-Fin5;Raionul Medvejiegorsk.Cu statia Medvejiegor-sk este legat printr-o$osea (de circa 10 km)
R. S. S. Karelo-Find;malul estic al laculuiOnega. Existd debarca-der. In aproplere se a-fld mai multe zdcS,min-te de acela$l granit(Nemetkaia Gora gi al-tele
BeEiunea Leningradin ap"ropiere de oragulViborg
2. Granitul gi alte roci asemdnAtoare
.Cuar{it alb cu granulatiemicd., aproape tdr[-pete. Zd-caml,nul nu se exploateaz5
Culoare unlform,i, uneoristratificat, cu granula{le find.3 tost intrebuinFt pen:iruMausoleul V. I. Lenln,
-la pa-
vilionul sovietic de la exnc-zitla internatronald dln NbwYork, pentru' unele monumen-te din Lenlngrad
Culoarea variazd de la ce-nugiu pind._ La roz, granulafiemijlocie. Un neajuriS al nia-terialulul este.
-straEflcarea
tul
Gran'it in blocuri foar.temari de tipul ,,raPakivi". Seprelucreazd greu. Din acestsranit au fost executate che'Iurile din Leningrad, coloa-n,ele catedralei Isaakie, co-loana .dlexandru, Pidestaie'de monumente, multe socluriale cld.dirilor din LenlnLgrad:la Moscqva - soclurille cld.-dirilor nol din str: Gorkl $i
42001 31?
3 280
530*
2,86 | 0,r4
2,66 | 0,20
2,53-2;63 |
0,24
circa I 0,08
0,312,5
Brund
cova
Rozi I Zdcdmintul nu a fost ex-cu ame-l ploatat qi nici explorat. A Jost
truieste bine
Culoare uniformd, uneori | 5cu filoane roze-cenuqii. Se]lustruie$te bine ; a' fsst intre lbuintat pentru placarea so- |clutui clldiril Consiliului de IMinfi$tri al U.R.S.S. din Mos-l
tist iila I desconerit cu ocazia execu-I terii
'soselel. Rezervele sint
I mari
Bruni 'l Granulatrie neuniformd, tex-si rozS- | turd eneisoidd- Se prelucrea-brund I zd gr-eu cu ma5inile, se' lus-
Nueste
stabi-lit
2 ,5
2 790
2760
2 200
0,07
0,24
0,17
0,0?
' A Q
2,66
2,62
0,38
40 0,36
tele
(eonfirruare)
Denumireaz{c{mln-
tului
Karlahti(Kuzne-cinoie)
Locul unde se aflI carlera CuloareaParticularltlfi decorative gi
exemple de utilizarearhitecturall
Propriet{tile flzico-mecaniceprlncipale
Rezistenta derupere ln
kglcm2
s :
? E
E E
: x
E c (r: b0
E o -* d :
d t s EF 9 a
F E 5J € U
Regiunea Lenlngrad,statia Kuznecinoie, inapropiere de Priozersc
Rogie 1 5 0,r7-0,23
2,65-2 ,66
0,15-0 ,21
2 3eo-l,tttl
,rn -l,n* II
/
\'*"Ex'',.,"'\ ]Wrul-\l-LL''--\ffit*\*,y.:,ffi'J""*'ixi'!\'**'"\r"r;ffifr,'h;il$\ \\\\\""",r.T \ **i-.8 ur';,',n"".iri
\.=t-1 ui31pgil;"'f{sf#i,[""'\:\ \]-\--@\ffi \\\\\' I I lff'.l':d'',$,"'uT"';
s I I ld inMoscovia'c J l l
2,6210R. S. S. Karelo-Find;raionul Sortavalar.
Insula Siuskiuiianst-sari lingd litoralul nor-dic al lacului Ladoga,in apropiere de statiaPitekiaranta.
R. S. S. Karelo-Fin.d,raionu-l Sortavala; In,sula Tulolansaari lingdmalul nordie al lacului
Granit rogu cu granulaflemare, pe alocurea cu dessnstratificat. Se prelucreazdbine. A fost intrebuin,fat pen-tru pardoselile din st. ,,Ki-rovskaia" a metnopolitanuluidin Moscova, pentrir placareacl5dirilor cu riumdr irarer deetaje din Moscova
Granit de culoare ro$ie des-chisd, acoperit cu vdnaluri,care creeazd un desen origi-nal. Este foarte decoratir'.
-A
fost utillzat pentru placareafatadel Hote lu lu i , ,Moscova"Si a multor altor clfiiri dinLeningrad. Nu se exploatea-26l se exploreazd de cdtreLengheolnerudtrest'.
Granit cu granulatle mijiocie. Se prelucreazd bine, for-meazd blocuri deosebit dernarl. Dln blocuri lntregi de
Rogie cudesenvoalet
Cenugie
Valaam
Sorta-vale
30
(Continuare)
r E
X :
9 r* EE o
i-i,H
'Ftt= : =
M : U
Exs= = q
SBFg - t€ i *
n E 6) , ! M
R. S. S. U., i'egiu-nea Rovno, cu calea fe-rat5 inguste pe o lun-gi'rne de 18 km pinala statia Klesovo
R. S. S. U. regiuneaRovno, 10 km pe $o-sea de la statia Toma.q-grad, in apropiere oeKlesovo In imprejuri-mile acestui zdc5mintse afld o grup5 de ca-riere cu acela$i granit0e culoare cenu$:e girozd.
R. S. S. U., resiuneaJitomir, 5 km mai lanord de Korosten, Iin-gd halta 245
R. S. S. U., regiuneaKamenef Podolsk,in apropiere de staliaSepetovka
R. S. S. U., regiuneaJitomir, 22 km de lastatia de incdrcare Gor-baqi, 6 km de Ia in-crucigare ,,Km 53"
R. S. S. U., regiuneaJitomir, 1 km de caleferatS largf, de la sta-tia Emelianovka
Granlt cu granulalie ftti:locie. Cariera este descoperitiipe o adincime micd
Particularilltl decoretive !iexemple de ulillzare
arli{ecturalt
Granit cu granulatie mijlocie. Drimeste bine prelucr"areaprin iovire gi lustnilre. Se ex.ploateazl pe o adinctme mice.A fo6t intrebuintat ' pentrLrclddirea inalti a Ministerulttide comunicalii din Moscova
Propriett{lle fizico-mecaniceprlncipale
0,19 2,75
0,23 , a l
Nus-a
0,26
0,23
0,20
0,37
0,35
0,4L
Rogie girogie ce-
nugie
Viri (sec-tia 33)
OsoviiMost
(Tomaq-grad)
Sudlikov
Lezniko-vsk
Emelia-novka
Rogie cuametist
2,6530101 :
IGranit cu granulafie mijlo-
cie ; prime$te blne toate felu-r' i le.de pfelucrare; a.fost in-trebuin{at pentru podul iiras-noho,i.m din Moscova
C"nugi" Icu inclu-lziuni de Iculoare Ibrund
II
I **'" Ittl*"u,", nJI alocurea II cu pete II albicioa-l
l'"IItItIt1.",,"-llportoca- |I lie (tip I
l*'lll
Behi
p,2r-0,23
2,64-2,67
0,09-0,2L
,trl
In trecut se extrdgea gr-a-lnit cenugiu ; in Prezent acolo Ise exDloateazd granitul ro;u l:trp Osnita. Se exPloateazA Iu6,ntru piacarea cl6dir{i inatte Iir Ministerului de comunica{ii l'dln l{oscova
Culoare neuniforme, gl'anu-llatie find. Pe suPrafate mari Ise observd un desen cu vena- |turi. A fost intrebuintat Pen- |tru placarea mausoleului V. l. ILen'in, a monumentului lui IV. I. Lenin din Jitomir' Pen-;tru jeturile de aPd din Pia{a ISverdlov drn Moscova, Pen- |tru Dlacarea clddiri i noi,c!i lnu,rn5i mare de etaje a tlni- |versititii de Stat din Mosco- |va etc. Neajunsurile granitu- Ilui petele albtcioase Pe Imareinile blocurllor 9i Pro-lceniul mic de Productle de Ibi,ocuri - L4% |
Prelucrarea mecanicd difl'|ctlii. A fost intrebuintat ften'ltru placarea intrlril in statial..Beloruskata" a metroului din IIloscova, clidirilor de l'rcui'" Idin str. Gorki, Pentru in')llu- Imentul lui Sevcenko' ieturi-lle de aptr $i magazinut unt- |versal din Kiev, Pentru mo-;numentul lui S. M. Kirov dlu loraqul l{igov
2,6540
t\t
J
Locul unde se aflI cariera
J:r
Denumireazlcimin-
tului
r i
Locul unde se afl{ cariera Culoarea
2
Particularif{li decoraiive $iexemple de utilizare
arhilecturall
\Jts
Continudre
- =Fts;= ! :
; E :
Q ; M
-c.9 :
* a' i .
E-eE €
E t r- .
Proprietttile fizico_mecaniceprincipale
Rezistenfa ae I .S "rupere in I H-
kglcmz j ;ttkgicrnz i ;9.ompre., l"-co"o-l :95s tune I ie re l : * ta ---t_j--.-
b l T l R, t
_ R. S. S. U. , res iuneaJitomir, in apro,pi6re oeora$ul Korostigev. De]a statia Jito,mir 30 kmpe sosea
-. R. S. S. U., regiuneaJ:romir,_ 10 km
-de la6ratrra Jitomir
l . ] - - - _ -
i i*S;fii,*iJ"*.,: ;.?lH: H;
/ l':tg:ffiE;ifilj,ifrt/,F;*HF,i'ff"i:H+HFf$
Cenugie-f Granulalie. .mare, uneo"i IaIbS- | porfiroidd.' S--;/p"*J#[fl*,+,u,*,*l:.Hlll ff :;iJ,,":.x,fl T,, :+ilg n I
/ r,llt"l*rm"'ii$iH':ff II gl *,* " fr::lx"f "Ifl' ?i':l i
Korosti-sev
I rognia
2 440-2 730
0 15-0 ,18
2,66-2,68
0,27 -0,28
0,37i 0 2 840 0,39 2,66
Sokolo-vdgorsk
Kornin
Jejelev
Tot acolo
R. S. S. U. , regiu-nea Jitomir' 5 kfn Pesosea spre nord vest deitatia Krivoe
Verzuie-l Este aproape epuizat' .:Acenugie I fost intrebuintat pentru l''Ia'
I carea caser diir Pia{a Pugkinldin MoscovaI
Cenusie I Granit de granulafie nare;inchii F,l primeqte bine prelucrarea qlincu im- | lovire $i lustruire' Se po-t tor-
"t""rtiil m" blocuri exceplional - de-
r69ii' I mari. Din acest gr.anit. qu JTJmari I executate scutpturlle lul I' v '
I Stalin si a lui V. I. Lenin deplpe canalu l , ,Moscova"; a fost
I i:xecutat Placajul soclurilorlmultor clddiri din Kiev etc'I
Cenusie-l Granit cu granulatie mare,inchisd I aproape negru; prelucrareacu pete I piin tovire ie face in condi{iirosi. in-| inii locii. Lustruirea se face cuchise de l Ereu, din cauza incluziunilorFranat I f,e granule de granat. A fost-
| intrebuintat la tribunele dinI Piata Rosie din Moscova,I peniru so6luri le unor clddirlI iiin Moscova $i Kiev; PenfuI stiiobatul monumenlului luiI V. I. Lenin din Kiev.
Cenusie-l Culoarea variazd pind lainchisd I negru. Structura - granula-
I Ue mi ilocie. Se lustruie$te| 6ine, iirsd Prelucratd nu areI un asPect 6stetic. A fost in-I treluhFta Pentru trePteleI din statia ,,PalatUl Soviete-
20
2-3'
2 050
20402 L70
0 28-0,39
0,48
2,63
q a A
0,14-0 ,20
0,20
R. S. S. U., regiu-nea Vinnita, 12 km Pegosea spre sud de sta-tia Berdicev
2,80
Gnivan 1,5 2 L90 0,26 2,83 0,14R.S.S.U. , reg. Vin-
ni!a, lingd statia Gni-
Continuare
_d! < 9*.= q t sF 3 0
E F
x :
h b
F O
Propriettlile f izico-mecaniceprinciPale
J @ o
: 2 - -= q =
O ; U
3 - sd.: t r
.r gB
Particularitnli decorative !iexemPle de utilizare
arhitecturalI
Rezistenla derupere inkglcmr
e l l o
De numireazLc{mln-
tului
R.S.S.U. , reg. Kiev,5 km pe linia de caleferatd
-ingustd de la
statria Ol$anita
R.S.S,U. , reg. Kiev,10 km de Ia statiaBoguslav
R.S.S.U. , reg. Kiev,16 km de la stalia Po-ta$
lo'r" a metro.ului din Moscol1va. In ealitate de Piatrd de;lPlacai se lntrebuinteazd ."t
lGranulalie mare; excepiio-l 6-8
nal de decorativ; deocanL' Idat5 nu se exploateaz1 ; aId'-,1turi se expdoateazd granilul Icenu$iu
ilGranulalie fin6 ql mijlo- | 4
cie cu iuclqziuni negre cle Ibiotit. So ltstruie$te bine. IDintre granitele ucrainiene Icunoscute aro cdloarea cea Imai deschisS. A fost intre-lbuintat pentru Placarea etteiu-lri lor'diri Moscova 9i Kiev, qila podurilor Krimeea 9i Kras- |'loholm din Moscova. - |
Granula[ie mijlocie, Pe u-.1 Pindnele porliunlFormeazd blocuri excepfional'lde' mari. A fost intrebuint4t'lpe.4tru piedestalul rlo'nurnen- l
2 300
2 210
2540
0,23
0,25
0,24
2,66
2,64
2,65
0,29
0,28
0,23Olganita
Bogusla
StarieBabani(Umans-
koie)
Rozd-cenugie
Cenupie-deschisd
:l
l"'*'"lll l
Karus- I ""l;l;t %' n,i* o5t'i; Ils t . -KaPust ino, 10 km de I
jta stafia Novo-Ukrainka
Ir*^.,^- | R.S.S.U', reg' Kiro-
YJiBt I Is' Ki;3,f,fl ,,1?i" "".hovskie IHutora)
|
I"oono.o-l
R.s.s.u., reg' odes-d*a I sa, 8 km drum natural
I qe. ta sta{ia Podgorod-
I onla
sofievka l- R'S'-S:U" ""9' TlIo"
t tului generalului Kerruahow-I ski din Uman, Ia Placarea Po-I durilor B. Kamennil, Krime-
I ea qi Ustiin .din Moscova
I Granulafle foarte mare,I norfiroid6. cu desern de cu-I ioare rosie neagrd. DesenulI eranitului variazd in func{ieI "de
directia tdieril ferdstrdu-luri. Cu maginile se Prelucrea-zd s,reu. Se lustruieqte Dine'Nu
-se exPloateazl
Porfiroid, structurd trahi-doid6: se Prelucreazd greucu masinile I se lustrute$tebine. A fost intrebuin{at Pen-tru piacarea cheiurilor de Periul
- Moscova $i la cldciirea
noud inaltd a Universitdtilde Stat din Moscova' Dese-
10
3,5
0,0?-0,31
0,0?-0 ,L7
2,67-2 ,69
2,69 0,44Rogie
Rogie
Cenuqie
Cenugiecu petebrune
mici
0,36-0,40
nul eranitulul varl,az| in iun-ctie
"de direclla tdieril feris'trdului
Grariit Porfiro'id ; se clo-oleste binit' A fost utilizati"-'-ot".".e" cheiurilor dinMoscbva qi Odessa
Granit Porfiroid' cu Sranu- |latie miilocie, se Preteaze binelIa'prelu-crarea prin lovire'^ A- Icesi fel de Prelucrare a Iosrlfolosit pentru placarea- -po(lu- IIui Krisnoholm din lvLosco- I
I
2-5 2 680 0,14 2,66 0,19
&-8pe drurm
Ia statia
Continuare
Particularitlli decoralive giexemple de uti,izare
arhitecturall
/.==I
Denumireazicim?n-
lului
Propriet[tile fizico-meca niceprincipale
X ;
E c
ii'P =EE;co- u
* = EF H K
_ o
s F s
Rezistenta derupere.in
V s l " n 2
Trikrati I eruna- Icenulie
, R.S.S.q., res. Niko-taey, -( km pe drumnatural spre este de sta_tia Trikrat
_.^9r1$t de. granuta{ie mijlo-ole; se exploateaze din Couacre; se expioateazd din Coul,canere, pentru produse cioo_
6-8
podului
va
ciop-
mij-bine
Cenug'einchisE
Rogie-cenugie
Ro$ie
Cenugie
Cenugie-deschisi
lite _necesare -construcliiiJr
dln Nikoiaev gi Odessa.' S_ainqepriiqtat pentru- ptacapapodului Krasnoirolm ciin tvtbs_
Konstan-tinovka
Novo-Dani-lovka
Tokovka
lan!evo
Natali-' evka
R.S .S .U .laev, 12 kmnatural de IaVUIll
reg. Niko-pe drumulstalia Ka-
, Granit cu gran,ulatierocre._ se prelucreazdpnn iovire
10
10R.S.S.U., ree. Niko_,
laev, 2,5 km di la sta_fia Novo-Danilovka
Rranit (lvano-Gannov-[a etc.)
Porfiroid, cu desen rogii.L98_ll:, .Se ̂ pretucreazd gr'eucu scutele- Se lustruie$te b-ine.*1^in!Fquin{ar penrru pta-carea cheiurilor din NIoSco_va, a podulul- Moskvorelk, lanoua-clddire inaltd. a Unii,ei-sitlfil de Stat din Moscova
R.S.S.U. , reg. Dng-nropetrovsk, 7 km deia itatia Tok. UnuI dincele mai bune -9i marmari zhcdmin.te de gra-n i t roqu d in U.R.S'S '
R.S.S.U. , reg ' ZaPo'roiie, 6 km Ia sud destdgia Ianfevo
R.S.S.U., reg. TaPYroj ie , in apropie le. decaiiera Iantevo' '/ Kmoind la statia Lejino'in aprop:ere se afld maimulte c'ar;ere de acelagi
I De ciiferite nuanto 9" gY- |I toare - de la raz descnrs II pind ia ro$u. Structura . cu II eran'ulatie mijiocie. S-a Intre- II 6uin,tat la constructia Po$u- |I lui SevastoPol, Pentru Plac'a- |i rea podu,iui Moskvorel,K, a II ltioihtor inatte din Mosco- |
10 2 600-3 020
2 470
3 380
3 020
0,20-0,33
0,33
0,17
0,14
2,65
, R4-
2,66
,. 84
2,63
0,17-0,29
u , t 1
0,17
0,28
Granilatie miilocie' cLlIoa-re'uniformd. Se Prelucreazabine. DuPd lustruire aParel----oo i,t ' .c textura iri;;#;-'A
"f"st intrebuintPt -ia
placarea cheiului de Po rru-l-MoJcova' La Placarea itoil
;g,titi inalte a Universitltiide Stat din Moscova' a llo-;;ritdi B. I(amenniri .9i Ustiin'Li- Mo."oua se intrebuinteazdpe o scard largd
257
Granit de culoare cen'uqie'cu granulatie fi^n1- se Intre-buinteazd bu fala cioPlitd
"
-ioit intrebuiniaf El scard
larEitpent"u cheiurile dinKiew si Nloscova
Granit cu granulalie find ;se prelucreazi bine Prin 1o-vire. A fost intrebtiintat ,Pen-tiu placarea Poduiui Mosc-
lka etc.)
itaraia I R.S.S.U., reg. - Stali-Karan lno, 12 km P" _q,tu-T^:l
Rozd
t9t 9
Staraia I R.S.S.U.' reg'. Stali '
i naiurai sPre -
sud i 'estI ae stalia Staraia Ka-
2-3 2 290 1 1 9 0,19 2,66 0,32
N'I.9A
2 380
1 700
2 480,-rl
2 400
r 720
1 980
51 80
Continua16
2,67 0,28
2,66
2,69
0,602,65
2,81
2,64
Denumireazdctrmin-
tuluiLocul unde se afl{ cariera
6 E
ia!.19T F S5 4 f ,s?.: bo
10
Uilu-Kam
(Ak-Ti-ube)
Uruh
Tipa
Gum:sti
ran, in apropiere deor. Jdanov
R.S.S. Georgiand (Ra-ionul Kluhori). Versan-tul nordic al Kaukazu-lui. Aproximativ 60 kmp€ $osea de Ia statiaKluhori, regionala cdiiferate Ordjonikidze
R.A.S.S. Osetind. deNord, drumul din satull-asnal spre Dunta
R. S. S. GeorEian5.,3-4 km. de ia
-sta[a
Tipan.A.S.S. Abhazia, 30
km la nord de Suhu-mi (pe qosea)
vore{k $i a cld.dirtlor din or.Stalino, a teatrului din Ros-tov, a unui sanatoriu din Ki-slovodsk
Granit cu granulafte fin[ ;a fost explorat inainte derdzboi. Se prelucreazd u5or,A fost intrbbuintat peritrupiedestalul sculpi.urii
- ,,Col-
hoenica qi Muncitorul" de laexpozitia unionald din Mas-cova. Nu se exploateazd
Granit porfiroid. Z6.cdmtn-tul nu se exploateazii
Cenugie.deschisd
Cenugie
CenggiedeschisS,
foartedecora-
Cenuqie
Culoarerozd, rarintilnitd
Gdlbuie-cenugiedeschisS
Albe
0,20
Granit cu sranulatielocie. Se ciopGgte gt'setruie$te bine_ GranuJafle mijlocie, cu in-
cluziunl negre uniform dts-persate. Nu se ob[in blocurtregulate, Cariera se exploa-teazd in mod lntermiteni
L l rCa
1
0,31
0 1 5
0,11
= Bambak I R.S.S. ArmeanS, l ln-^ lgd statia Bambak- l
o l
; l+ l
o lq lc l
. ' lo l=
Amza- | n.s.s. Armeand, ra-! ciman lionul Kirovokan. se a-
tsieni.t-1-1ud in apropiere de sa-614't 'u'
l tul Lermontov, 16 km
fde la statia Chrovocantt
Atarbe- | R.S..S. Ar,meand, 5kian lkm de la sta(ia Ahta
(grano- la l iniei ferate in con-diorit) lstructie
IIII
Piati- | Districtul Ordjoniki-gorsk ldze, in imprejurimile
(begta- loragului Piatigorsk $iunit) lale oragului Jelesnovod-
, lsKIII
t\9 |t\9. r l-q t l
Granul.alie miiloeie, cucantitate mare de granule ne-gre de lrorblendd qi de blo-titd. Se lustruie$te blne. S-aintrebuintat Ia placarea maimultor clddiri din' . Erevan 9:din al.te oraEe
Granula{ie mijlocie, de cu-loare cenu$ie-roz5 cu Petealbe. Foarte decorativ
La fel ca granitul de BaIabak. A fost intrebuin{at Pen-tru placarea monumentuluilui Haciatur Abovian din E-revan
Culoare foarte deschise, cupete mdrunte negre de diotit.Granrula(ie fin5. Se lusLru-ieste greu. Are o saturaliecu apd foarte mare, - PindIa 3,5Vo
Muntele Medovata
Muntele Beqtau
90
160
2,33
2,42
3,50
2,dd
Particularitlli decorative giexemple de utilizare
arhilecturalil
{ P
q 9
{ €E c
N\)
Conti nuares g' i sE b
! i 5: 9
r €E c
Propriefiti fizico-m ecanlceprincipa.le
II c t r
t o
l sEel F o G
I E E El d s &l -
1 1 0
CernaiaSalma
Turcin
.R.S.S. _ Karelo-Find",raionul Kandaiaksa, es_tuarul Ambarnaid, inaproplere de Kereti:are debarcader
Particularjtdli decoratjve siexemple de utfizare
arhitbitural{
5
3. Labradorite, gabbro_uri gi alte roci principaleNeagri
..-Gabt-ronorit cu granulatie::F, .99 curoare ariorut-rirlal.gra, tenani f r ro *^-^
i$i:iE id;ii: *Hi;,ff;,';,;se exploateaze
3 844
2 430
3 1 6 - / " '
R.S-.S.U., Reg. Jito.mir, 3 km de i-a statiaqe la statia
Labrado-rit
cenugiu2,5
0,r7
0 1 5Turcinka. Zacemintirf::le._-aproape
. complet"i":":i
:,: cj*yr111e jnrjre-9U un mare
:*i,ge d;"hil'rlhr: l?ff ,1,:iff:T,t?",{$,!iit.#ttrj;1;t:?:*,"_Tl5,"leurui' v. r. Le_
0,26 2,68
epuizat
lll J:ST.I, -q";i."
pavlio_i,iil ";I:y.:). oe ta eipozi[iaX'll ,^]**:Y:.I, ta cUoir'einuil U.R.S.
?;"c -:l,,If'rj,' ,rfti"ut p*-li] 3::yl.ntur lr)i- $evcenkodin^Harkov ;i;:
'S; i'u"t"ri"q_te bineKamen-
naiaPeci -^fgq3$i rocd, ca .u" p"u_f
*r',",y*Jt}:i,tdif#*/,l
0,152 20a
2 t10
/ " '
" r t t III
Golo-vinka
t t . 5 . 5 . u . ,mir, 22 kmtia Borba$i
reg. Jito-de la sta-
Labra-dorttnegru
Labra-doritnegru
Labra-doritnegru
Labra-dorit deculoareneagrS-
brunl
R.S.S.U., reg. Jito-mir. 15 km de la sta-lia Go'rbati pe o linieferatd secundari
Gran'uiatia mare, irlzeazbbine in nuan'te albastre pro-nun{ate. A fost intrebuin{atpentru placarea clddiril Gu-vernului din Kiev, a "st.,,Kurskala"
" 'n.,rou1ui "!lin
Moscova, la mauso,leul V. I.Lenin, la teatrul de operd dinHarkov si [a foarte multealte clddiri din oraqele maria le U.R.S.S.
Granulalie mare, cu nuinlrmare de cristale care irizeazein culori albastre gi aurii. E-xist[ fi,loane fine. Se ]ustru-le4te bine. A fost lntrebuintat pentru ,rnonumentul luiV. I. Lenin din or. Jitomir
Granulatie mare, cu irlza-tie bund in culori albastre.Se observd un desen compusdin pete. A fost intrebuin{atla clddirea hotelului ,,Mosco-va", la gara Kiev
Gran,ula$e marc. Irizafiebund in culorl argintii, aurllFi roqietice. A fost intrebttin-{at la ctddirea Armatei So-vietice- din Minsk. Nu se ex-ploateazd
Gorbilev
Kamen-nii Brod
R.S.S.U., reg. Jlto'mir, 19 km de la sta-
lia Gorbagt'
R.S.S.U. reg. Jitomir, 4 km de la incru'ci$area nr. 54 (Jito-rnir-Korosten)
* )
t9t\9N
Brajin
\5f.o
Partieularitlli decoratlve liexemple de utilizare
arhitecturale
0'3? 2,84 0, i?
1,40
Denumireaz{clmin-
tuluiLocul unde se afll cariera Culoarea
Slipci la I n.q.q.V,.re8.. J i to- Granulalie mijlocie. denuantrd verzuie ugoare. A fostintrebuintat Pentru mausoleu:V. I. Lenin qi la clddir"eanou5 a bibliotecii V. I. Le-nin
Gabbro cu granulatie mare,de culoare absolut neagrd.RocI cu piritd. Nu se exbloa-teaza
A foat intrebuin.tat la ccn-structia palatelor din Krime-ea, pentiu soclul zidului d,eIinie din st. ,,Maiakovskaia.'a metroului din lv[osssyl,pentru gara Hi'mki de pe ca-nalul ,,Moscova". Multeblocuri con{in pirite
Granulalie mare. Se irre-lucreazd +i se lustruieste bine.A fost intrebuin{at
-ia con-
struire_a podu^rilo1 din regio-nala de cdi ferate Transklau-kazia, la coloanele Institutu-lui Marx-Enghels-Lenin dlnTbilisi gi Ia alte cld.diri
mir, 15 km- de la st.Gorbagi pe o linie decale ferat5 secundard
Gabbroverde-inchis
;Gabbrohegru
Dioritverde-cenugiu
Viri, sec-tia 48
-Partenit
R.S.S.U. . reg. Rov-no, 20 km de la statiaKlesov, linie feratd itt-guste
Reg. Krimeea, Iingimalul m6rii, in aProPie-re de satul Partenit. E-xistd debarcader
R.S.S. Georglan5, Ianord- est de oraEul Ku-taisi, in apropiere destalia Kursebi. In aPrc-oiere se afl5 un zdcd-inint de acela$i Te$enitin Opurcihet
R.S.S. Karelo-Find,malul Veslic al laculuiGhii. in drePtul satu-lui
-Belaia Go-ra, la 60
km de sta{ia Nig-Oze-
Jte'g. Sverdlovsk, 6km de la statia NiiniTaghil
ROCI DE DURITATE MIJLoCIE1. Marmure
- Marmurd ' cu gfanulatiefind, fisurat5, cu desen dinpete, de _nuante roze, roqie Eivioletd. Marmurd cu dolomi-t5. Se in'tilnesc . porliuni cucon[i'nut .m?re .9e cuart. Afost intrebujn{a.!5 pentru' pla-carea interioard a Pdatuiiiide marmur6, a Catedralei .lsa-akie_ gi 'a muze.ului etnogra-fic din Leningrad. Nu se retcomandd a fi intrebuinlati,pentru placaj-e exterioare:rmarmura se d€grad.eazd
Marmurd cu granulaliefind, cu desen de culoare ro-pe"prun5. 9i violetd. Unq-_eporfiuni au de,sbn brecgiform.A fost intrebuintat{ pe scardlargrl pentru placarea metro-poiitanului din Mosccrva, qi
*) proprieti{ile fizico-mecanice sint aceleaqi ca Ei la labradoritul de Golovinka.
1,5 2 300*
I 980
Kursebi
Belaia-Gora
(grupa de
minte)
NijiniiTaghil
Tegenitverde-cenugiu
Roqie qip estritd
I ' c -2
B .
Rozd qirogie 193
305I 450
\ | o,o+
ContinuareDenumireazd,c[tnln-
tuluiLocul unde se aflf cariera
Particularittli decorative giexemple de utilizare
arhitecturall
I
I = E
I : ! L
l T oI x €
1E*l 5
Feg. Sverdiovsk, 6oe Ia Hrizolitovii
spre satul Fomin,o 1,gg 2,70
Koliut-kino
gabri
PoIev-skoe
Ufalei
Mauk-skoe
LT:,3i.'tf,il,iil*,# / cenu*e
id:r1 ,:'i:111"'.! ,n9 / "u.,u,'u,::T:ts"1l9_.1'. 25 de pe j
t ' f - ^ - . - r ^ , ,
o u'il*'Jr i"u % ""'.",i, j|ff t;, #
ill,^e,F:^-9u venaturi sau int&re, roarte decorativ
Ulk*;'bJi..ff""i: /fidr-F";iiiig:*ffH /;gS; 1 810 296 I
-**r*l12 km nord de sta-
fost lntrebulntati la zidurilede trece're. din statla ,,PiataSvordlov" a metroului dlnMoscova. Unele blocuri Potfi intrebuintate pentru Iucri-ri de sculpturd.
Marmurd cu . granulafiefind. cu desen cu venaturi deculoare neagrd si alb6. A fostintrebuintatE la stalia ,,Kurska-la" a metro,ului din Mosco'va
Marmur6. cu granulaliefin6; cu desen cu venaturi si-nous sau compus clin petealbe li cenutii. A fost intre-buintatd pe scard largd pen-tru placajele interioare alemetroului din Moscova, pen-tru gara Kazan din Mos:o-va gi pentru placarea clddi'rilor din alte ora$e
Marmurd cu granulatie.mijlocie, stratificat5. In cazultdierii de-a lungul stratelor,se ob{in pldci albe $i canu-$ii. In cazul tdierii sub ununghi fati de slraturi se ob-tino un desen cu venaturi deculoare cenuqie gi albe. S-aintrebuinlat pentru placare'apaviiionu,lui sovietic de la ex-pozifia internalionall din Pa-ris din anul 1937, la metrouldin l\loscova etc.
168 1,29 0,29tia Verhni Ufalei, la 2,5km sud-est de halta deincruciqare nr. 81
Reg. Caleabrnsk, 8km de Ia statia Ufalei
Reg. Sverdlovsk, l inse halta de incrucigare'nr.
84,20 km de la o-rasul ulaler
Neagrd
Cenugie
1 120
1 610 L,82
2,10
0,22
D
L\- ,
t\?riilF
Cenugie 1 150 1,65 2,71 0,18
Continuaret JCrt
x PE L; -x . =
E 5q =
; 5E c
Proprielitile f izico-.. ecaniceprincipale
C t r= E
'.i-9 oF d cE A ;
l 0
Denumireazdcdmin-
tulqi
Puga-ciovo
Koelga
Trebu-$ani'Dilove)
Novose-lita
(B. Ka-menetr)
Locul unde se afl{ cariera Cnloarea
Particularitlli decorative Siexemple de utilizare
arhitecturallRezisienta de
rupere'lnkglcm,
lncovo-
a - | 9 , t15- 9 | d , : c
i B t I g E Fl . t s M i c , d ' e
_t_8 1 9
lerea
Proho-rovo
Balan-dino
gigim-skoe
I P,"g. Celeabinsk, 20I km de ora.qul Celea-I binsk, lingd satul Pro-I horovo si satul Balan.ldino, 3 km de la stafiaI Derenskaia de pe liniaI Celeabinsk Bagoriak
l\Iarmurd, care in uueieportiuni are o calitate apro-piat5. de cele mai bune feluride marmurd pentru statui.Structura compactd, cu g'ra.nulatie fini. Varietii{iJe cu-rate sin,t transparente po o a.dincime pin5.
-la 10 im. In
masd mare marmura are undesen de cu-loare brund. Seobservd incluziuni de Diritdin formd de praf. A fo3t in-trebuin{atd la placarea sta[iei,,Piata Sverdlov" a metrouluidin Moscona etc, Uneieblocuri pot fi intrebuinlatepentru lucrdri sculpturaie
MarmurS. cu granulafiemare, pe alocurea coloratd innuantd gSlbuie 9i cenu$te jeste o marmurd dorlomiticd.A fost intrebuinfat5 pentfuplacarea Muzeuiui de arreplastice. ,,A. S. Puskin" dinMoseova.
Aibd cupete
voalate
Albe
1 280
mt-rl
1 1 q
t,g2
2,84
2,70
0,17
0,15
0,46-0,63
132
Reg. Celeabinsk, 1,5km. de Ia sta[ia Barit-naia
Ree. Ceieabinsk, 12km ipre est de staliaSirostan, regionala docdi ferate Ural-Sud
Feg. Celeabinsk, 30km de la statia Eman-jelinskaia
R.S.S.U., reg. Tranls-carpati, zdcdmintul seafld in munti, 4-5 kmde Ia stafia Trebugani,regionala de cdi ferateLvov
R.S.S.U. , reg. Trans-carpati, zdcdmintul seaf15 la 5 km Vest desatul V. Novoselila, Pelinia de separatie a a-oelor Dentru riurileVulhovsiik gi Lujanka.Pind la stalia Neresni[a- 12 km linie feraidingustf
Cenugiel Marmurd cu grailulafie ma'II re, cu desen in venaturi, care II se aseamdnd cu desenul mar-lI murei ds ufPle i It - ^ - ' l
{lpd. I Structurd cu granulatie mij- |galDure I tocie. Desen punctiform, de II culoare cen'u9ie-brund, care II de marmurei un aspect mur- II oar. e fost intrebilinlatd lalI placarea clSdirii hotelr-r,iui I| ,,Moscova" qi a majoritifii II sta[iilor de la metroul din II Moscova
ICenuqie I Nlarmur[ cu granula(ie fi- |deschisd I n5, de culoare albd. Ei albS ctt Icu vena-l dungi cenugii. Poate avea o I
turi I mare importan!5 pentru JI R.S.S.U., ea fi ind singura sur'I rd de marmurd cristalin5 de-I corativ5. Sub formd de PliciI mici a fost intrebuinfatd Pen-I tru placaiul interior din' garaI Kiev. Posibilitatea obfineriiI blocuri'lor nu se Poate aPrecia
Roqie gi I Un strat gros stratifieat derozd I calcare com-i'acte, uneori brec-
I ciforme, cristaline. Coloralia
I - O" la roz-deschis Pind la
I roEu. In partea de iqs a stra-
I tului se afld un strat subtireI de marmurd galben5. A fost
i I intrebuintatd la c'l5dirile din| | n r e c r r l T . r ; m r c i l o l \ , f n c n n r l t
180
70-272
51-
2,55-0,81
, 1 0 -
, , 7 R 0 3 6
1,812,77
2,68-2,69
!9
oraEul Lvov $i la llos,qova
DenumireazEc{min_
trduiLocul unde se afl{ cariera
ParticuJarjufj decoratjve siexemple de utiljzare
arhitecturall
E P
i c
E := €< d
Proprietltile fi zico-mecaniceprtncipale
Continuare
E E
c =E - 9 0
: : j
8s i l
Rezistenla derupere in
kgicme E . 9 := = 66 3 E
- 9
N 6 oD&no-
rylt"u pardosealaa. uasei oamenilorl\u se expiloateazd,
dede
mazaLcgtiin{i.
Rogie cufiloanealbe
Rogie gigalbend
aurie
9ll:u" -c-ristalin foarre de_Flilj:',.,_:""9 re p.6iuc.*a"ai:1T9 oi{ie -9t capri,td un tils_
t*rl;
ors I z,es
2,69
734 0,59
ffif.r#'**fffiq*#un lus-
Si cu fi-l?:I:,,9: ai.it"
-&i"LFa va.
Biuk-Iankov_
skoe.Regiunea Krimeee
raionul Simfero,p6i, llnlg3 , satuJ -Mramorocie,i: Km. de Ia stafia Sinl_
di'c ?::li.f :"131'iL,' !, i::.1,:feropol riet5fil or. roqii esi-e-' "neunif
or_
$:.:+,.?f: dgfS-J,nH;*,?*'"*:lg1f_ .qgr;&,i : staiia;,I "*,ff"' :,T u gl^, -,f#q; EEil,t.^, :ll*.8- nori"-,
-',l[ii}:s^Kara.
" ,,Kievsi<aiai'. pinrer-li l, l:,. .,,Kievsriiai.,,,piata
ffI"l$:i.., ei at-tete. precurn$i a hoielului ,J,I;;;#:
Gaspra I Reg. Krimoea, iiugSI satul Gaspra, 10 km
I sud-vest de Yalta
IIII
Balak- | n.g. Krimeea, gru-lava lpa de cariere din im-
I irejurimile Balaklavei,- | in apropiere de Sevas-I topofII
- l
Ghidam I R. S. S. GeorgianS.lVersantu,l nordic allcoamei muntilor Kauka-lzului, raionul Kluhor'i,| 20 km pe gosea pind
lla statia KluhoriGorov I R.S.S. Azerbaidgea-
I nU, Karabahul muntos
Ir-opot I R.S.S. Georgiand, 60
I Irm Oe la stalia Telavi
Ia9 l( ] l lu r l
Cenuqie I Calcar crisfalin compaet,I de culoare cenrugie-brund, culcolif i mari qi rari, pin^{ la 1$I cm diametru - ,,o,chi de pa-I s,6re". Se intrebuinleazi peI scard. largd pentru ffioflun€n-I terle qi placajele din Krimeea.I A fost in,trebuinlat de aseme-I nea pentru ho,telul Moscova
Cenupie | ""i.rro
cristaljne compacte,gi rozd- | carc se extrag periodic dinbruni I citova cariere mici. Unele din
I ele. cu,m ar fi calcarul de Ka-I dik, au fost intrebuintate pen-I trrr niacarea hoteluiui MoscovaI si a metroului din Moscova
- I
I Cenuqie I Calcar CrisLalin cornpaet| | de culoare cenugie-brun5, cu| | coliii mari qi rari, pin^{ la 1$I I cm diametru - ,,o,chi de pd.
I s,6re". Se intrebuinleazi peI scard. largd pentru monumen-I terle qi placajele din Krimeea.I A fost in,trebuinlat de aseme.I nea pentru ho,telul Moscova
Cenupie | ""i.rro
cristaljne compacte,gi rozd- | carc se extrag periodic dinbruni I citova cariere mici. Unele din
I ele. cu,m ar fi calcarul de Ka-I dik, au fost intrebuintate pen.I tru piacarea hoteluiui MoscovaI si a metroului din Moscova
- I
INeagrd I Calcar cristalin cu granula-
cu filoa-l Nie find, cu structurd in for-ne albe I md do pldci. Grosimea p15.c!-
I tor - pind la 0,? mt -I
IRozd I C"1.". cristalin de culoare
I rozd, cu multe semne albeI mari de faund. Nu se exploa-I teaz6"I
Albd si | - Grapulalie find gi mij locie.cenusie I Desenul - neclar cu venatu-'
I rd, cu trecere treptatl spreI nuanfa albd. Unele por{iuniI au o culoare albd pur5.. S-a
, I intrebuiniat pen,'uru placarea
0,5
l-Il -I r i.D.s.u., reg. Trans-
I ; i'#il',i,'f ,,Tl* L f:i'JKm de Ia statia Neres-
Continuare
Denumireaz{c{mln-
tului
lvanetia
Sailieti
$roga
Molita
Sadahlo
Locul unde se all{. cariera
R.S.S. Georgiand, 6km de Ia stalia Sada-hlo (se exploateaze inlrnod periodic)
R.S.S. Georgiand lin-gd. satul Desi, pe go-seaua Svanetia de Sus.Pind la stafla Zusdidi-rUD KM
R.S.S. Georgiand, 1km de la sta{ia Salieti.Cel mai mare z5cdmintde mar,murd din Geor-8ia
F.S.S. GeorgianS, 4km de la stalia Dziru-la, de lingd satul $ro-ia
F.S.S. Georgiand, 4km de Ia sta{ia Moli ta(lingd satul Certala)
a
Particularitlli decorative Siexemple de utilizare
ahitecturall
casei Guvernului R.S.S. Geor-giene, la clSdirea InstitutllluiMarx-Engels-Lenin din Tbilisi, la st. ,,Kalujskaia" a me-troului din Moscova etc.
Granulalie find, de culoarebrun5-cenugie, cu filoane decalcit de culoare albd saugdlbuie. S-a intrebuin{at Pescard largi la Palcarea Be-troului din Moscova (statiile
,,Ohotn'ii Riad", ..Piata Revo-lutiei" Si altele)
Marmur5, cu granulafie ma-re, de obicei de culoare albd.Exploatarea a inceput dup;irazoor.
Calcar c,ristaiin cu granula-tie find, cu desene dif-erite laniveie diferite ale stratului.Predomind. desenele din ineleneregulate inchise, de calcitcerlu$iu pe fond rogu. S-a in-trebuinfat Ia sta[iile metropo.litanului din }loscova: ,,Sta-l inskaia" , , ,E lect rozavodska-ia" gi,,Koltevaia-Kufskaia"
Caicar cristaiin iie grantria-[ie find, cu un desen din Punc-te albe. 9a intrebuinlat Pen-tru placarea statiei ,;Krasnjilvarota" a metroului din Mos.cova, a ciddirii Ministeruluide Comunica(ii din Moscova,pentru placajul exterior alitaairii Pogtei Centrale dinTbilisi qi in multe locuri. !b-losirea p€ntru placajul exterior in cl:matul Moscovei (sta-{ia de metrou ,,Arbafkaia")nu a dat rezultate bune
Calcar cristalin cu granula-tre fin5. cu desen asemdndiol'iu o hartd geograficS, datori-td incluziunilot de calcit co-lorat, concentric. A foat in-trebuintat pentru placarea cld-dirii Inltitutului Marx-Engels-Len,in din Tbilisi Fl Pentruplacarea interioard a mai ncul'ior ctddiri din Moscova
II"*'*t_l 3
Albi
Rogie
froq'e
Rogie-
x :
E =E 9
E c
t
2-3
i o
1 350
1 790
1 490
241 0,91 2,67 0,31
226
2t8
L , A L
I t Q
0,18
2,69
2,68
2,7L
0,29
283 0.50cafeniecenupie
Cenugie1,5 1 200-
1 600
t9cN
Il : €l 6 -| . : e o
| :aE| ;eal -1 1 0
Pro prietllile fizico.mecanicepr.incipaie
s 9 :J € U
-7zl
f9c Continuare
Proprietltile fi zico-mecaniceprincipale
s !
' = 9 oF O d
6 - ;O : i l
Denumireazlclmin-
tuluiLocul unde se afll eariera Culoarea
Parlicularitttli decorative glexemple de utilizare
ahitectural{Rezistenta de
rupere lnkglcmg
Djarhe R.S.S. Armeand. 5km nord-est de satulDjarheciul Mic, raion.Dpli jan, la 50 km destbtia Kirovokan
Conglo-merat
din pia-trd decalcar'
roze
Cenugieu vena-
turi
Conglomerat cu desen mo-zucal. Afost intrebuin{at pen-tru pardoselile clEdirii Insti-tutului Marx-Engels-Lenin dinTbilisl, cum $i la clddirile dinErevan. Un neajuns al pielreisint pietricelele izolate de
3 x r: = o
9EF
,
a -- 9
F E ED } E
8
Grupade cari-ere Ag-veran
Agama-zalu
(onix)
Horvi-rab
DavaIu
pe epuizat
Rozd-
Albi 5igalbeneculoareamierei)
Neagrdfiloa-
ne albe
NeagrEfiloa-
ne gal-bene
Stratiticat, denuan!d
alb5'rozd Pi
cuart, care ii ingreuiazd pne-Iucr€rea
Granulafle mare. Desenuleste format prin succedareavinelor colorate cenuslu, culntensitate diferitS. A foet ira-trebuinlatri pentru finisareaunor ciadiri din Erevan: C.C.P.C. (b) A, Clddirea Guver-nu;lui 'etc.
Granula{,r.e find, cu desenin formd de re,lea d,in filoa-ne cat'eniu-ro9ii. A fost intre-buin,{gt pentru placarea sta-trei ,,NovorKuznetkaia" arhetroului diq Mospova, a tea-
R.S.S. Ar,mean5, lin-gi satul Agveran, 55km de la statia Erevan.Al5turi se afld zecemin-1919 Dallar $i Kaput-l\on
R.S.S. Armeand, 13km de la or. Erevan'Iingd satul Agamazatu
F.S.S' Armean6' Jfm vest de statla $l-razlu
R.S.S. Armean6'. Iin-ea'-iiiut Davalu,. Ia 1i.. O. stalia Ararat'Zdc[mintul este aProa-
tnrilui de oPer5 dln Erevan'X?r?hi.ii clC.-p.c. (!) A si; Ator crlidiri din Armenia
Interesant, fiind se'mltran-sparent. A fost introbuintat-futru
Placarea statiilor me''t
o,iiui 'din
Moscova: ',Belo-russkaia" (nigele din sala cen-it"rej. ,,oi"ti"o" (ziddria Pi'rlontlijr bencii) etc'
", ?tXT, ::'Hlt"ifi S'"'Hit#";;ti-;ui caPdtat o utilt-;";;-;; lCara mlre' A fost ln-trebuintat Pentru finisarea me-troului'din Moscova
0,18Calcar cristalin' A fost in-
t."tilintit -Pe
scare largd'.lapticarea staliilor --lnetroulur'aii--'rvro."out t,,Kievskaia"']Fiat"- n"uolu{iei",,,Belorus-;'ili"t,
--Aeiopott" 9i altele,
&* intietiuin \eizd Pe Porligi-f-" ini.tioate' ale tlacajului
0,?
F.S.S' Uzbek[, - 16km de la or' Nur-Ata'B0 km de la stallaKermine
Cea mai rdsPinditd 'marmu-re. Granulatle
-find, structure
stratificat5, coloratie omogen-ne. feiPite blocurilor sint cc-i.ralJc'. obicei in-roz, Parteainiito"ie a blocurilor este ce-'iiiii..-se
observd fissri recti-
828Gazgan
cenuqie
115
dontinuare
se afli cariera
\ rrs
E ?
! =
E o
Proprietdlile tizico-mecaniceprincipale
= e
6 t r iQ < - q
DenumireazlcLmin-
tuliliLocul unde
Fartiru'arit i l i . decoralive gi
exemple de iltilizare
ahitecturall
Rezi6lenla derupere l n
kglcm?
- l
: - | i i w t
Je I E i :E= 5 ? | E 8 kN o : l - : a q
3 * U l u @ q- l -
R l q" l
| ] linii, cimenrtate cu calcit cenulI I qiu, prir'! care plecilq,:se dgs:I I pic5. u$or. A fost intre,buinf4!I I pentru placajeie interioare aleI I pavilioanelor sovietice 'de IaI I expozitiile internalionaie diaI I Paris Si New York, la majo-I I ritatea statiilor metroului dinI I Moscova gi in clddirile din| | Moscova, cum $i in cld.dlrille| | din Taqkent $i Kievl---l
Districtul Altai, ra. | .ttla, .,rl Granulafie find., structurdio,nul El{ev, 150 km de I desene I brecciform5. cu desen decora-ra stafia Biisk
| '?:'i,it
l[",1f?',1',,ii,i,TJ"1irH"i?t $j-i I fia metroului din Moscoval, l,,Parcul de culturd (centura),
Regiunea auionomE" I A1!i:1"
I Granutagie fin5, nuanf6. deAltaiuf Nluntos, 264 1 clesen. lculoare rol cu desen inr formiikm de Ia sta{ia Biisk lle.8ru, .$r lde re{ea din filoane negre.
I rlrracnlu I A fost intrebuin{at pentruI I placarea coioanelor din, stafiille
"',I so2I , O OPugtulim
Oroktuoi
4,0
' R 286 0,87
2 7 L
, t 7 1
0,10
0,24
o
x
Districtul Altai, 5km de la satul Kazat-{evo, raion. Zmeinogor-sk, 120 km pe So$eade la statia Rubfovsk
Districtul Krasnoiar-sk, raion. Iermakw, pemalul flrrviului Ienisei,120 km de la statiaAbakan
Dlstrictul Altai, 110km de la sta{ia Biiscpe ambele maluri aieriului Anuia
Cenugie-r n c i a
Rozd gi
Cenugiegi rozd
Rozd qialbd
,,Stalinskaia", qlia" ale ,rnetrouluiva
,,Taganska-din Moseo-
Marmurd cu granulatie find,de culoare ro$e gi cenugie custraturi intercalate albe $i cufiloane sub{iri galbene. Seintrebuin{eaz5. pentru obiectemici Si piese intercalate
Granula{ie fin5, cu desen,cu venaturi de culoare nea-gr5, care iese ,.la suprafatS,produs de oxizii.de fier. Estefoarte decorativ. Nu s-a sta-bilit posibilitatea obtineriiblocurilor. Rezervele sint mari
Calcar cristalin, abundentin faund, cu desen pestrif, inculoriie cenugie, rozd gi gdrl-buie. Nu se exploateazd
Blocurimici
1 190
I
I
I
,
0,17
0,78-r,32
Nus-a
stalit
5-6 1,58-1 ,62
RegiuneaEvreeascS, 6statia Birakan
autono'mEkm de la
rt
Granulalie find, coloratieneuniformS. de nuan{e: rozd,Iiliachie $i albe. Se observS.incluziuni de cuar{. A fost in-trebuin[at pentru placarea sta-liel ,,Belorusskaia" a metrou-Iui din Moscova 9i a altor cl5-diri din Moscova
1,5 11
0,82 2,83-2,84
tFE
Voskre-senskoe -,,1
: :-l--"']
Continuare
r o
i ; =: 9
Denumireaz6,cemin-
tuluiLocul unde se afl{ cariera
PartiCularit{ti d ecorative giexemple de utilizare'
ahitecturaltr
l a :
S q f -loRi* :3"3*ii:-'ka (ofioea:cit)
" " * " /
. Insu- | AlbE- J Calcar cu granulatie miiln_lkm de I sElbuie j^.i., 9u curoardsdtb",.. o ,jlil
I I rnfebuintat pentru unele pla_ II l;:fift 'crddiriror
v"chi J;f
"t"""-" L^
/ "
R.S.S. Esto,nd,Saarama, 15debarcader
Pe riul Moscova, ia40 km de o'ragul Mos-cova
. Rogiunea Mosc,ova,malul sting al riuluiOka, 17 km de la sta-lia Kg,lornna (Pe $osea)
..-Ofiocalcitul cu gran,ula{ieIll^1- r9 cornpune dii srratuljsuccesive de ,culori
"6;i6Ji::ny.li.., Desenut eire voarar,,
;[y.i?:ij :l,i " ].',i" ffi . ". j; H:lg:ti. tdieturil N,i ,""",ut,i:joc.yri mari.- Se .intrebuintea-,? y speciatr pentru,tu;ia"i,l: Irlir"fg. A fost irjtrebuin-
ffL,fi, tfi}XJtlf ii,x'sr'1 H:ffi lf 3' i;, Jl"rJie..ii)"i*,, s t;
!
2. Calcare
Calcar detritic, de nuan{5cald5, crem-pal5. A fost in-trebuin{at pentru placarea eld.-dirilor Teatrului Mare, spita-lului ,,Sclifasovski", sirita-lului ordsenesc Nr. 1, Pala-tului ,,Kremlinul Mare", ci5.-dirii vechi a bibliotecii ,,V.I. Lernin" gi a alto,r clddiridi,n Moscova. S.au exnloataturmdtoarele straturi l
1) ,,po,iasnic" ;2) ,,krasnenkli
Ca,lcar, uneori spo,ng'i,os. Afost inrtrebuin{at pentru pla-carea clidirii Sovietului din,Moscova, a cl{dirii Kazan etc.,So exploateazd urmdtoarelestratilri;
Stratul I
Stratul II
Stratul III
Stratul IV
Stratul V
,I
2,50 I 5,121l)IIIIII
t;1 j l 5 s o f l - I 1 , 5 4
i t tl t it t ll l tr t l
4
Calcarul de ltngd Moscova din carboniferul mijlociu (tn special-moi)Miaci-
kovAlbe
Albe,P4Ld-
gdlbuie
I
1400308 I48 1,95
, l t
2,0810,5?12,67
Korob-cev
430-1 060.
410-
900610-
1 000.
440-1 040' '
170
2,59
3,92
2,70
2, I9
2,31-2,33
2,2O-2,83
2,26
2,28-, d n
2,5Q
c r l -
6,5
10,62
7,60
11,09
3r25
,-di
Locul unde se aflI cariera
Ars
Continuare
x :
E bU !t r ! ?
F €
E o
Proprietdllle filico-mecaniceprincipale
!s 5i;= L *
- - i
d s b
Particularitlli de:orative giexemple de utillzare
arhitecturall
1) detritic
2) cu granula[ie foarte find
in straturi oblice
cu pete
i A fost intrebulnfat pentruplacajele exterioare ale sta-[iilor metroului din Mmcova:
,,Serpuhovskaia",,, Bauman-skaia" qi altele. Se exploa-teazd urmdtoarele straturi-:
1) stratul de sus
2) str.atql de jos
A fost intrebuini{at pentr ufinisarea unor case de odihndde lingd Moscova
Calcar compact de structurdstratificatii : ind.lflmea blocu-rllor - cel m,ult 40 cm. Afo$t intrebrrin{at pentru pla-carea cl5dirii Academiei,,Frunze" gi a clSdir:ii noi abibiiotecii ,,V. I. Lerni.n" din,Moscova
A fost intrebuin{at penlfuplacarea cld.dirii Bibliotecii,,V. I. Lenln" Si a cledirii dincol{ul strd.zilor Ka[lnLin 9iPiata Arbat. Se exploateaziurmdtoarele straturi:
1) rindurile ro$ii- 2) rin:durile in trePte
t -
f . .D$oqit,.A fost intrebuinI tat Ia cl5direa Consiliului deI yiltttri"{ a hotelului.,,Mos-cova", lmpreu,nd cu doloml-tui Protopopov (ast6zi epuizat)
- Calcare qi dolomite. Aufost intrebuin,tate penrtru cld-diriie vechi din oraSut Kasi-nl.ov $i Riazan. Se exploatea-zd urmetoarele feluri :'
Rezistenta derupere'?nkglcmr
b 0 -r g 9 .
- { F EJ € U
! 2 S <; l l :
E B a *
2,56Duben-skoe
Male'ev
Goren-skoe
Guriev(Venev)
Gurov
Kazna-ceev lde
"'J '''.'
Reg. Nloscova, L4 l, Alb5,km de la stafia Kolom- fpald-gnlna. 6 k,rn de Ia statia I buieKarasevo
II
Reg. Riazan, halul I AtbI,.drept al riului Oka, 15 lpald-edlkm in amonte de ora. I guiegul Kasimov, 650 krn Ipe apd de la Moscova
IIII
II
3,94
1r5
9)4)
290
980
340
940
4,47
1,66
, 1 1
1,58
t , u I
2,30
2,L7
, 4,'
15,3?
9,32
9,39
4,99
calcare de ltngd'Moscoua dtn carboniferut inferior (tn special rezistente),. R.g. -Riazan. Linia I Cenugie-l A fost intrebuintat pen,tru | ,9" ..1t".feratd. la_rg-a =- | descifsdl placarea.poduriloi rie .iu- f.:llegatd de sta[ia Vitenki I t iatd 9i de gosea I
p
Reg. Tula, tlnia fe-la statialargE de
Venev
Reg. Tula, 4,km desta{ia Sutrodol
Reg. Tula, 15 kmla sta{ia Alexin
cenusle
,rrl::l780
I
I
I1r401tun-1
1,5
230 2, t3
, t n
, , ,
2,01-2,38
9,51
9,28
3,11Cenugie-deschisd
Cenuqideschisd
Tarussa Kaluga, malulriului Oka, i,5la ora$ul Taru-
Atb5,cenugie-deschisd
265
1.80
2,48
2,38 4,60t 3Acn
Continuare
c ; t r
9 ! F
r :- =! ! 5E 9
F E
E o
Proprietlfile fizico-mecaniceprincipale
o F
t ! 6 ;
:= ts;8.= S
Denumireaz{cImin-
tului
Alexin(carieraJalici-noie)
Volkov(Okikovi
Gori)
$amor-dino
Sovet-skoe
,Locul unde se afl{ carlera
Particularitlti decoratiye $iexemple de ulilizare
arhitecturall
1) rindurile rogii
2) rindurile in trepte
Nu s-a lntrebuin,(at. Se e:r-ploateazd urmitoarele srra-tud :
1) rindu,rile rogil
Ucralnei. Se exPloateazS ur
meto,arele straturi :
Sarmaiian interiol
Torto,n,lan' superior
; Cdlcar cochilife'r, macropo-ros, de nuan{a,. g*lbuie. Pla-carea Si zidfia clddirilsr dinoragul Baku:i Calcar 'moale, se Prelucrea-'zd
usor : se afle r6spinrdit in-[r-o reeiune mare. Din acestmaterial s:a'' exdcutat o serieae
-montrmente 9i Pieddstale
de mon"meotte 'din
orage'leI(utalsi 9i Tbilisi
Rezistenta derupere inkglcm,
in carierd. Expedierease face de asenienea pecalea apei, dis,tantapind la l,Ioscova - 288km.
Ite,g. Kaluga, malulsting al riului Oka, ladistan{a de 255 kr p.calea apei pind ]a Mos-cova, d-e ld stafia Ser.puhov - 22 km.
Reg. Kaluga, 4 1...mde la sta(ia Vorotinsk,de pe linia de cale fe-ratd }foscova-Kiev
910
Cenugie-deschisd
0,68 2,47 4,38
III
i,ss I rs,zs1,86
I 16,04
Rog. Kinov,Sovetsk de pe
llngd or.riul Viat-
Kame-net
Podolsk
Inker-man
Baku
R.S.S.U., imPreluri-mile or. Kamenet'Po-dolsk (aga-numitele cal-care ,,toltrov")
Albd
statia
O serie de. zdciminte (Vih- Ivatnovt, Gumenf, Priitarqti-e Ifi altele) de calcare ter'(tare 1moi, lntrebuin'late Pentru PIa- |
caje in unele ora$e din sudu'l
1 )
2 )
400
200
Krimeea, lingdInkrerman
i Calcar Ponos de culoare al-bd. A fost intrebui"'lat -P1-tru placarea muzeului "V'
' I.
,Leni-n" din Kiev $i. a construc-'!iilo'r din Krimeea
90-1 1 0
16,?
2,3-
27,62
r r t r
Gfu'Pe Qqlingi oraqul
carlerebaku
de
, lt.S.S. GeorgianS,imediata aPropier€ora^Ful - Kutaisi ,.
r la
g.ozd 9ialbd
.F| \J
g .
! i g "
F 3 ED.: U
. Nu s-a intrebuin{at. Sht Ibune pentru placaj urmdtoa- |rele straturi; I
Eklar
:::-.:. i-:=r::!--ii-r .r: I ri:J!r:
t..,r5 Continuare
Particularit{ti decorative !iexemple de utilizare
arhitecturaltr
l * EI F - '
I x : = :
- t t r :
t q :I c ?
I E € ,
I E - r
Rezjstenta derupere inkglcmz
Proprietltile f izico-rnecaniceprinclpale ,
I
I o *
I ! E o 6
l a . = Ml r n
e . x c
gEF
,
- 9 -
S U ;) t M
Denumireaz{cdmin-
luluiLocul unde se afl{ cariera
I
Gadaganl R.S.S. Georgianl, Jlk. de la Kutaisi, peImalul sting al riuluiI Jhal-fiteti
Calcar foarte mo,ale, darcare se intdregte in aer liber.texturii.. un,iformd, se sculp-teazd fin, in co,nditii foariebune. Fo'rm€azd. blocuri foartemari. u\ fost intre,buintat pen_tru diferite baso,reliefuri' dela falada clddirii InstitutuluiMarx-Engerls-Lenin din Tbilisi
C. PIETRE MOI
1. Tufuri
Liparit cu granulatie find,cu incluziuni de caolind. cu de.sen onduiat de cuioare brund,amintind structura lemnului.ln c l imatu l Moscovei nu in-spir5. incredere, in ce priveg-te ^rezistenta lui la in,ghefurl.A.fost intrebuinfat penlru pla-cajul exterio,r ai stltiel ,,Ser-puhovskaia" a m€trdulul dinivloscova, qi la alfele
Tuf I compact : se Pcaresculpta in condit j i foarte bu-ne; de as.ernenea se p'oate pre-Iucra manual. A fost intrebu-intat la Palatul GuveroitluiGdorgian gi ia alte clddiri dinTbil isi
4 , l <
Tufolav6 poroasS' AfarS deeurloarea de bazd., existe va-rietdti de nuante: neagrd, bru-nd si roz5. A fost intrebuiniatLa 6onstructiile centraiei hi-draulice de Pe fluviul NiPru'la clddirile Casei Ministe,ruluiIndustriei Uqoare din M.osc'o-va. a teatrului din Erevan 9ila multe altele
A fost intrebuinfat Pescard larg6 in construrctiile'vechi aie Armeniei. Se intre-buinleazd gi astdzi..
2. GhiPs
Granulatle mijlocie, de cu-loare albddtruie, cu desen i. 'fcrmd de re[ea find
Un strat de ghiPsuri multi-coiore
Bolnis
l(erpl rl
Artik
Kalag-
Zvoz
Ohlebi-neno
- R.S.S. GeorgianS, 14;km pe gosea de la sta-:{ia Sandar
f\10a
Ga,lbendi
Pald-g11-buie qi
verzu'e
Roz6-violetd
Neagra,cum $1' multealte cu-
lori
| - --T U - I J I ' I
" ll c m . l2,13
2 , 1 5
0,88-1 ,50
2,88
9,01
16,?5
26,0-76,0
0,5 l4oo-700*)
Georgiand, laest de staiia
'Armean5, 22la oragul Le-lingd satul Ar-
: \
l- \1020
I
1 , 8 1R.S .S .
L4 kmSadahlo
R .S .S .km deniskan,tik
R.S.S. Armeand, 20knl cle la Kirovokan.
Beg. Arhanghelsk, 36knr de la orasu,l Arllan-ehelsk. pe fluviul Dvi-[a de Nbrd i ingd satulZvoz
R.S.S. Baqkir5, nla-lu1 drept al riului Sirn,lingd iatul Qhlebinenot o
F'lt
Albe
af
Continuare
DenumireazIcLm?n-
luluiLocul unde se afll cariera
Districtul Kaukazulde Nord, imprejurirnileoragului Maikop, lingdstafia Kodjoh
R.S.S. Georgiand, 20km de la oragul I{u-taisi
Particularillfi decorative giexeinple de utilizare
arhitectural{
Gran;ulat,e mdjlocie; blocur:mari. Este folosit de trustul,,Russki samolvetni kamni,.
Granuia{ie fin^d, cu desenin formA de refea aurie $i cenuqie. S€mitranspareht; blocuri
Proprietltile f izico-mecaniceprincipale
Rezisten,ta derupere inkglcm2
t -
l E 'EI x :
I E :
l q 5| t r P
l E oIl -l 5
J o - .
s 5 ;_ - tF - v(r: &
I O
q r E t6 ; E
E 3 ko 9 .= E =D.tsE
Albd 9itozd
AlbSKutaisi(Salo-minao)
R.S.S. Karelo-Find,lingd sta{ia Maselskara
Beg. Sverdlovsk, lin-gA Satul $abri, la 25kp qud de oragul Sver.c{.ovsK
3. Piatrt de talc
Granula{ie fin6; n,uantd. ce-nu$ie. -9a in,treb.uinfat pentruplacajul exterio'r al olddirilordin Leningrad. Astdzi este a-Proape complet epuizat5. ,.
Magnezit-talc de granulafiernijlocie; structurl itratiiiia-
i td; nuantd gilbuie
Ceninchisd
Ce"u$ie-
Fl
r-
ItIl1
3hi
F0Io
H | l
-Y i.rE d^1 E
r ! ,! r ;
ti
t3 ( DD x ' '
+ , t i! ' F x
f ; o9 i 6=. 6"
* t r d .p < E . qE Y . o .
s or i 5G \ EFr :- !,q ;
J
o F
aisoo .
6-
H ral
9"-oo3+SdE6 ' r i t q " 'iE5*HEe?: . . ' : , o d
. . - ' !
g . o .
( D . o .
6-
E T
DJ PJ
l a
xt
ocF
E
I
(D
E
<=( D o
! ) :
o \ v
X X
o Bx
(D5o
d. YItD.
F B. ! )
riH ( D- P
ssTPg ss g 9 g q Ie . * t u c D Iaqq9e e!, a, tJ 9' Dt- l - -o . D . D ( D Ep r p r P P 6 .
a . H + + 9a i ; X . dN @ P ( P \ g : -
? F " ^ . * E 3*p f 3E SO . - D : J +O J N O \
E 5'3.2H. s; <x F n
H.e. ' .6
O o
-
r J a
fd
-
I tc.9 lqq
Iu FHH38 s 19 t9 N'o !.t 19 8 5 8 6 ; 6 E F F * @
12. Prelucrarea decorativd a fe{ei pietrelFele fintsate prin lovireFe{e finisate prin unelte abrazive
^ _ Alegerea pie,trei qi a finisdrii fetelor3. Prelucrarea pietrei pe gantierul de ionstruc{ie
C,anitolul V.
Metodele de incercare a pletrei de placal :
1.. Cercetarea petrografjc5'
2. Incerc5ri chimlce qi f izico-mecanice
I Capitolul VI.
Nomenclatura elementelor din piatrd de pracal gi transportul lor .
de revoiulie
Pag'
l 0?
I07L07108rt2'1 1 5r l S1 r 51 1 6I I8;121t2l1251 3 11 3 9
464759647 t
7+76.
l . BloculCondi{ti le tehnice pe care trebule sd le indeplin".r. i
un blocPiatra de placaj cioplitd brutvlatra _cu lorma regulate
2 .
4 .
4 .5.
Pl5ci de placaj
B l
83:84,B592'929S
1007021 0 2r04.104
5 .Pldcl profilate
Elemente arhitectonice
Pldci cioplitePl5ci tdiate cu ferdstrdul
6 .
Coloane, baluqtr. i , vaze qi alte corpuriProfi le gi ornamente compuse
Transportul elementelor de placaj
Capitolul VII.
Lucrlrl de placaJ
1. lmbinarea elementelor de placal exteriorImbinarea elementelo,r dtetur.atePrinderea placaiului
Mortare pentfu piacajeDispozitive pbntru ridicarea
Transportul verticalTlansportul orizontalPrinclerea pietrei
Unelte de luciu $i de
de zidSrie
Si montarea pietrelor
Executarea lucrdrilorMontare,a socluluiPlacarea cimpuluiPlacarea goltirilor
controlde placaj exterior
Briuri le
,iOrtul
Pag.
CorniqeleStilPi 9i Pilaqtri monoli[iSti lPl din tronsoaneStiIPi PlacatiAntablamentulBalustradeleElementele izolate
6. Executarea lucrdrilor de placaj interlorCondltiile de exPloat'areAlegerea PietreiPre"getirea- pldcltor pentru montareAncoreMateriale $i disPozitiveMontarea PardoselliPlacarea PeretilorPlacajul l iPit de Perete :..Placaiul mbntat Ia distantd tle perete
Aapitolul VIII.
Intreflnerea placaJelor ql restaurarea lor
Intretinerea Placajtt luiCompozi{i i de Proteclie -
' '
Paste $i Prafuri de lustruireMetode de curdlire
Metode , mebanice de "curd[ireMetode'chimice cle curd{ire a placaJulul
Restaurarea placajului degradatDefectele Placajului
1411481 5 1t52156158161
. 164
. 164
. 164
. 165
. 166
. 169
. 169
. t ? l
. L74. 179
. 184
por{iunilor degradatefetei initriale
A n e x a 1. Placarea fa[adelo4 cu panouri mar'iSistemul de construc[ie a panouluiExecutarea lucrdrllor de Placaj
lB5185186186l8B190194195195199202
205206207
2lo
l.
D .
LipireaRefaceraRefacerea
ale placaJtt lui
Anex a 2. Z6,c'amlnte de piatrd decorativ6 in U'R'S'S'
rftP
T 1307Responsabil de carte: lng. $lefinescu Gh.Tehnoredactor : Alexandrescu I.Corector responsabll: Andor E.
Dat lacules: 15.04.56. Bun de ttpar 11.06.56. Htrtleveltnd de 65 grlmz 61x.86116, Colt edttortale 13;26, CoIlde tlpar 16. Crinanda-8 3222 A 06966 Indlcele de clastft-care pentru blblloteclle mqrl 72:624-012:1 Indlcele de
clasi.f,icarc pentru bibliotecile mlct 72.
Tlparul executat sub com. nr. 639 la Intreprlnderea Poltgraflcl,,Apdrarea Pahlel", Str, lzvor 137 Bucur€lti R. P. R.