5/13/2018 I 18-96 semnaliz

1/70

Editat de:Ins ti tu tu l Nat iona l de Cercetare -Dezvo ltarein Constructii i Economia Constructiilor

Bucureti - ~os.Pantelimon nr. 266Telefon: 255.22.50; 255.10.20/176 - redactie116 - difuzare

BULETINUL CONSTRUCTIILORVol. 13 1997

1. PRESCRIPTII TEHNICE "Ghid pentru refacerea etanseitiitii rosturilor la cliidirile civile cu

fatade realizatc din panouri mari prefabricate din beton annat" indicativGE 035-97, aprobat de MLPATcu ordinul nr. 62/N din 17 martie 1997 3

"Normat iv pen tru proiectarea siexecu tarea instalat ii lor de telcco- "~municatii ~isemnalizare din cladiri civile ~ide productie", indicativ IIX-% l~~) ' 'Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor ~ielementelor componente ale constructiilor. lnterventii la inchideri exte-rioare", indicativ NE 007-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 7Y1Ndin 20 mai 1997 99

Ordinul MLPAT nr. 82/N din 19 noiembrie 1996 privindaprobarea "Ghidului pentru pro iec tarea si executarea insta lat ii lor decanalizare a apelor meteoriee din cladiri civile, social-culturale ~iindus-triale", indicativ P 96 / 96 13X

2.INDICI VALORICI

"Tabel sinopt ic a l indici lor or ientat ivi medi i de aetualizare avalorii cladirilor si constructiilor speciale in perioada 30.09.1997 -31.12.1997 (de la 0 etapa la alta / curnulati la fieeare etapa) plansa

"Tabel eu indici medii de aetualizare a valorii cladirilor ~ieons-tructiilor speciale, ca mijloaee fixe, evaluate in preturi valabi Ie lao 1.01.1965 plansa

Toate dreptur ile asupra acestei editi i sunt rezervate INCERC Bucuresti .Nu este permisii reproducerea integrali i sau par tiala a mater ialelor dinBuletinul Construqiilor tara consimliimantul scr is al INCERC Bucuresti

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

2/70

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE~I AMENAJARII TERITORIULUI

ORDIN nr. 62/N/din 17.03.1997

Avand in vedere:_ Avizul Consiliului Tehnico-Stiintifie nr. 35 din 15.01.1997,_ In temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994 privind organi-

zarea si [unctionarca Ministerului , Lucrarilor Publice si Amenaja-rii Teritoriului,_ In eonformitate eu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 sia Decretului nr. 591/1996,_ In baza Raportuiui Directie iGenerale de ReglementarisiAtestari Tehnicc,_ Ministrul Lucrarilor Publice Sl Arncnajarii Teritoriuluiemite urmatorul:

ORDIN_ Se aproba reglemcntarea tehnica intitulata "Ghid pentrurefacerea etanseltatil rosturilor la cladirile civile cu fata-de realizate din panouri mari prefabricate din beton ar-mat", Indieativ GE 025-97.

Art. 2 _ Reglcmcntarea tehnica de la art. 1 intra in vigoare la datapublicarii in Buletinul Constructiilor.

Art. 3 - Directia de Programe de Cercetare si Reglementari Tehnieeva due~ la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. I

MINISTRU,NICOLAE NOICA

2

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARIITERITORIULUIDIRECTIA COORDONARE CERCET ARE STllNTIFICA~I REGLEMENTARI TEHNICE PENTRQ CC)NSTRUCTII

GHIDpentru

REFACEREA ETAN~EITA:rIl ROSTURILOR LACLADIRILE CU FATADE REALIZATE DIN PANOURI

MARl PREFABRICATE DIN BETON ARMATINDICATIV GE 025-97

Elaborat de:INSTITIITUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTAREIN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR

Director general: Conf. asoc. fng. Paul PopescuResponsabillucrare: Ing. Mihai StanescuElaboratori: Ing. Mihai Stanescu

Ing. Eugenia DabuIng. Mfhaela ~tefanescuIng. Claudiu Matei

Avizat de:DIRECTIA COORDONARE CERCET ARE STIINTIFICA. SIREGLEMENTA.RI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIf

Director: Ing. O. MJnoiuResponsabillucrare M.L.P.A.T.: Ing. Paula Dragomirescu

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

3/70

GHID PENTRU REFACEREA ETANSEITATII ROSTURILORLA CLADIRILE CIVILE CU FATADE REALIZATE DINPANOURI MARl PREFABRICATE DIN BETON ARMAT

Indicativ: GE 025-97

CAP. - 1 PREVEDERI GENERALE

1.1. SCOP .51DOMENIU DE APLICARE1.1.1. Ghidul se aplica la proiectarea si executia lucrarilor deremediere a fatadelor constructiilor civile, .din punctul de vedere aletanseitatii la apa a rosturilor.Prezenta reglementare tehnica este aplicabila la toateconstructiile (publice sau private) pentru Iocuinte, birouri, scoli, spi-tale, hoteluri s.a..Domeniul de aplicare se poate extinde si la anumite constructiiindustriale la care fatadele sunt concepute in solutii asemanatoare, cuasumarea responsabilitatii de catre proiectant.1.1.2. Rosturile din fatada care fac obiectul prezcntului ghidsunt: - rosturile dintre panourile prefabricate de fatada din betonarmat; - rosturile de pc conturul tamplariei (ferestre si usi de fatada),1.1.3. Refacerea etanseitatii rosturilor sc va face eu chit deetansare,1.1.4. Anexa 1 cuprinde referiri la reglementarile tehnice com-plcmcntare prezentului ghid.

1.2. CONDITII.51 REGULI DE APLICARE1.2.1. Lucrarile de refacere a etanseitatii rosturilor la fatada uneicladiri civile vor incepe numai dupa indepartarea matcria1elor de

etansare existente in rost si terminarea lucrarilor de recti ficare a ros-turilor.Elaborat de:

IN ST IT UT UL N AT IO NA L D EC E RC ET A RE -D E ZV O LT A RE i N C O N ST R Uq II~ I E C ON O M IA C O N ST RU q II LO RINCERC

Aprobat de:M IN IS TR UL L UC RA RIL OR P UB LI CE~ I A M E NA JA R II T ER IT O RI UL U IMLPATC U O RD IN U L N R. 6 2IN D IN 1 7.0 3. 19 97

4

1.2.2. Lucrarile de refacere a etanseitatii rosturilor de la fatade sevor executa de echipe de lucru specializate in astfel de lucrari, sub con-ducerea si controlul permanent al unui personal ingineresc de specia-litate.

1.2.3. Inainte de inceperea lucrarilor de remediere a etanseitatiirosturilor de la fatada, prevederile din prezentul ghid vor trebui prelu-crate cu echipele de lucru in vederea insusirii lor de catre acestia,1.2.4. Lucrarile de remediere a etanseitatii rosturilor se vor exe-cuta din sisteme care sa asigure accesulla fatada in conditii de sigu-ranta.

1.2.5. Se interzice executarea lucrarilor de etansare a rosturilor:- in schimbul delucru pe timp de noapte;- pe timp de ploaie sau imediat dupa ploaie daca fatada respec-

tiva este m c a uda datorita precipitatiilor;- la umidi tati ale suportului mai mari de 4%- in perioadele de timp rece, rand temperatura exterioaracoboara sub +5C.

5

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

4/70

CAP.2 - TERMINOLOGIE

Termenii folositi in prezentul Ghid in legatura eu alcatuirea ros-turilor si materialelor de etansare folosite, sunt definiti in tabelul I.Tabelull

Nr. crt. Termen Definltie() I 2

Interspatiu vertical sau orizontal, rezultat InRost intre elementele de fatadii fatada, dupii montarea elementclor care ()2.1 cornpun (panouri mari prefabricate din beton

annat sau tamplarie)Valoarea principalelor rnarimi ale rosturilorCaracteristici dimenxionale ale (latimea, lungimea ~iadfincirnea)2.2 rosturilor prevazute In_proiecte.

Valoarca minima In tatalia pentruLatirnea rostului (I) deschlderea rostului dintre elemcntele de1.2.1 fatadii, fara cvcntuale tesituri practicate pe

muchiile clementelor (fig. 1).Valoarea marirnii. In fatada, a interspatiului

Lungimea rostului dintre elementele de fatadii, cup rinse intre2.2.2 douii intersectii ale acestora.

Valoarea in profunzime a rostului dintreAdancimea rostului (a) elementele de fatudii pana in zona2.2.3 lmbiruirilor de rczistenta sau a

terrnoizolatiei din dreptul acestora (fig. 1 ) .Tolerante avute in vedere la remedicrea ros-

Tolerante referitoare la dirnen- turilor pentru asigurarea functionulitatii2.2.4 siunile rosturilor acestora.

Forma geometrica a sectiunii transversale a

1Configuratia rostului interspatiului (vertical sau orizontal) dintre2.3 elementele de futadii, dupa montarea )i

asamblarea acestora.

6

() I 2Forma geornetrica a sectiunii 'trunsvcrsule a

Profilatia conturului fetelor laterale ale elernentelor de fatadii2.3.1

Suprafetele profilatiilor de pe feteIe lateraleFlancurile (peretii) rostului a le e lemcntelor de futada care yin In contact2.3.2 cu mater ia le le de etansare (fig. I)

Partea vazuta In fatada, a interspatiului din-t re e lementele de fatada precurn si ~ ecnt~u-2.3.3 Fata exterioarii a rostului lui de etansare, neluflndu-se in consideratietesiturile practicate pe muchiile ele-mentelor.Ecran de etansare Bariera pentru realizarea etansarii rostului,2.3.4 dispusii In configuratia acestuia

Suprafetele de aderentii sunt parti ale flan-2.3.5 Suprafete de aderentatb) curilor rosturi lor In contact cu chi tul deetansare (fig. 1)

Ordinea si modul de dispunere a mater i-alelor de etansare in configuratia rostului2.4 Akiituirea rostului pentru realizarea conceptiei zonule a aces-teia.Lucrari previizute pentru asigurarea irnper-

2.4.1 Etansarea rosturilor rneabilitatii rosturilor orizontale si verticalede la fatadele cladirilorProdus utilizat ca barierii da etansare, care,

2.4.2 Chit de etansare In perioada de lucrabi li ta te , se prezint ii ca 0rnasa vascoasii (fig. 1)Chit de etansare Material livrat gata pentru utilizare2.4.3 monocomponentChit de etanxare Material livrat in mai multe cornponente,

2.4.4 multicomponent care se amesrecii inainte de pozare, conformrecornandiirilor produciitoruluiProdus aplicat prin pensulare pe peretii2.4.5 Material de amorsaj (grund) rostului pentru asigurarea aderentei materi-alelor de etansare pe ucesti pereti.Produs deforrnabil introdus in deschiderearostului, care serveste ca suport pentru apli-

2.4.0 Pat de rost carea ecranului de etansare de tipul chituri-lor sau maxticurilor

7

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

5/70

0 .' 1 2Nivelul posiblitiitilor tie xatisfaccre a cxi-

2.5 Perforrnanta materialelor tic gentelor functionale ~idurabilitatc a mate-etanxare rialului

A rn pl it ud in ea m is ci ir ii Vuriatia deschiderii rostului functie tie2.5.1 rosturilor (A) variatiile tie temperatura.Domeniu de deformatie in care chi tul isi2.5.2 Deforrnatia totala admixiblii pastreazii capacitatea tie etansare In timp.

Capacitutea materialului tieetansare tie a2.5.3 Revenire elastica reveni la forma ~idimensiunile initiale in

urma unei solicitiiri de tractiune (%)Stabilitatea chitului tie etansare Capucitatea materialului tie etunsure tie a se

2.5.4 in functie tie deschiderea rostu- mentine In rostlui (S)Timp de lucrabilitate Intervalul de timp in care, dupii ameste-2.5.5 (aplicare) carea cornponentelor, chitul se poate aplicain rost (nu reticuleaza),

2.5.6 Timp de lucru pentru grund Intervalul tie timp dupii aplicarea grundului,in care chi tul poate fi pozat.Interva lul t ie t imp dupa pozarea chi tului in

2.5.7 Timp de tinisare rost, in care suprafa ta acestuia poate f inetczitii.

Expunerea chitului de etansare Caracteristicu materialului tie etansare din2.5.~ la intemperii (E) punct de vederc al cornportarii la actiuneadirecta a apei.

Fenomenul tie modificare it lanturilor rnolecu-2.5.'1 Reticulate lare prin rarnificare ~i/sauextindere spatiala' a

catenelor polimerului de bazii

8

PIG. f

t Fig. 1 - Schema unui rost1. - elemente prefabricate de fatada;2. - peretele (flancul) rostului;3. - material de pat de rost;4. - material (chit) de etansare:5. - hidroizolatie din folie butarom;6. - termoizolatie din polistiren celular expandat;7. - beton de monolitizare.1 - latimc rost;a - adancime rost;b - suprafata de aderenta.

9

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

6/70

CAP. 3 - CONDITII TEHNICE - pastrarea aspectului elementelor invecinate;- sa nu prezinte dezlipiri, fisuri, crapaturi;- permeabilitate la apa 0.015 Bar;- mentinerea aspectului si culorii de timp;- durabilitate minima de 10 ani.3.4 Conditii referitoare la materialele pentru patul de rost:- imputrescibilitate;- rezistenta la solicitarile produse la aplicarea si finisarea chitului.

3.1 Conditii referitoare la concepti a rostului.Deschiderea rostului trebuie astfel conceputa incat sa poata pre-

lua in timp deforrnatiile datorate variatiilor de temperatura.Deschiderea minima admisibila este de:- 20 mm pentru rosturile dintre elementele de beton (fig. 9);- 5 mm pentru rosturile dintre elementele de tamplarie si cele debeton. .Grosimea stratului de chit de etansare se stabileste in functie de

deschiderea rostului si natura chitului folosit, astfel:- chiturile cu revenire elastica de pana la 40% (tip Rl si R2) tre-

buie sa aiba 0 grosime cchivalenta cu deschiderea rostului;- chiturile cu revenire elastica de 40 - 9Q% (tip R3, R4 si R5)

trebuie sa aiba 0 grosime cuprinsa intre 1/3.. .1/2 din deschiderea ros-tului, nira sa fie mai mica de 5mm.

3.2 Conditii referitoare la f1ancurile rostului.Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca flancurilc rostului

CAP. 4 - CRITERII DE SELECTARE A MATERIALELORDE ETAN~ARE

sunt:

Capacitatea functionala a unui rost etansat cu chit trebuie sa sementina sub actiunea concornitenta a mai multor factori de solicitare.

4.1. Temperatura.Sub efectul temperaturi i un chit de etansare poate suferi urma-toarele modificari:- contractie sau intarire datorita pierderii de materiale volatile,

de plastifianti sau ca urmare a modificarilor de natura chimica;- modificarea comportamentului la deformatie,Temperaturile de lucru normale ale chitului in rost se incadreaza

in limitele -30C si +70C.4.2. Apa.Apa poate avea 0 actiune fizica, chimica si mecanica asupra:- chitului de etansare: eroziune, umf1are etc.;- la zona de contact intre chitul de etansare sau grund si ele-

mentcle de constructie adiacente: pierderea aderentei prin coroziunc,infiltratii prin chitul dc etansarc sau prin suprafetcle de adercnta,umf1are datorita presiunii vaporilor.

4.3. insoieiere.Soarele poate provoca 0 degradare chimica a chitului de

etansare sau 0 schimbare de culoare a acestuia.

- mortarul cu care se refac f1ancurile rosturilor trebuie sa fiecapabil sa preia eforturile datorate deformatiilor chitului;

- suprafete de aderenta plane si paralele;- capacitate de uscare rapida;- sa nu contina componente care pot diminua aderenta;- nivel maxim de umidi tate 4%.3.3 Conditii referitoare la chit, inclusiv grund.Penlru asigurarea etanseitatii la aer si la apa a rosturilor, chitul

trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- transportul si depozitarea conform indicatiilor producatorului;- utilizare in perioada de garantie si aplicare in rost in intervalul

de lucrabilitate si in conditiile climatice indicate de producator;- stabilitate in rost;- compatibilitate cu materialele de pat de rost, materialele

folosite la refacerea t1ancurilor rostului, cu grundul si cu produse1c denetezire si finis are;10 11

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

7/70

4.4. Actiuni chimice (Transformari chimice ale chitului).- Gazele atmosferice (oxigen, ozon) produc transformari chim-

icc ale chitului de etansare.- Alc~liile ce provin din elementele de constructie adiacente,

produc 0miscare a aderentei chitului de etansare.- Produsele de intretinere a fatadelor (detergenti) pot provoca

transformari chimice ale chitului de etansare cu producerea de infil -tratii,

4.5. Microorganismele pot provoca schimbari prin modificareaculorii (de exemplu innegriri) ale chiturilor de etansare.

4.6. Deplasari.Din cauza variatiilor dimensionale ale rostului, chitul este supus

la deformatii de:- intindere ~i compresiune;- forfecare paralela cu axul longitudinal al.rostului;Aceste deformatii pot fi cauzate de:- variatii dimensionale ale elementelor de constructie datorate

temperaturii;- variatii dimensionale ale elementelor de constructie datorateumiditatii;- contractie (de exemplu beton);. - variatii ale incarcarii elementelor de constructii;- tasari de teren.Deformatiile sunt caracterizate prin:- marirnea amplitudinii;- viteza de miscare- directia miscarii,4.7. Deteriorari mecanice:- chitul de etansare poate fi deteriorat de actiuni mecaniee acei-

dentale.

CAP. 5- MATERIALE, SCULE, DISPOZITIVE5.1. MATERIALE DE ETANSARE

5.1.1. Chituri.Dupa struetura chirnica, prineipalele clase de materiale deetansare utilizate la fatade sunt:- chituri silieonice, monocomponente;- ehituri poliuretaniee, bieomponente;- ehituri polisulfidiee, mono si bicomponente;- ehituri acriliee, in solventi sau dispersie apoasa, monoeompo-nente;- chituri pe baza de caueiue butil sau eaueiue butil aditivat eu

rasini alchidice sau uleiuri sicative;- chituri alchidice sicative.5.1.2. Grunduri, amorse.In functie de natura chirnica a materialului de etansarc x i de

recomandarea furnizorului, ehiturile pot f i util izate cu aplicarea degrunduri sau amorse speciale pe flaneurile rostului.

5.1.3. Materiale de pat de rost.Ca materiale de pat de rost in rosturile cu adancimca mai marc

decat grosimea nccesara a chitului, se recomanda ut ilizarea de ra~iisau cordoane din:

- poliuretan expandat rigid aplicat in rost;- polietilena de joasa densitate, expandata, si alti polimeri cxpan-dati;- polistiren eclular expandat.In eazul utilizarii poliuretanului expandat rigid si a polistirenu-

lui eelular expandat se vor folosi fasii din folie de polictilcnii delatimea rostului sau benzi autoadezive de tip Adeband pentru evitareaaderarii matcrialului de ctansare la patul de rost.

12 1 3

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

8/70

5.3. SCULE s t DISPOZITIVE

- panourile prefabricate de Iatada:- panouri si tamplarie.c) Detalii ale rosturilor dintre clemcntele de fatada pcntru refa-

cerea etansarii, intr-o solutie de rost inchis cu chit de ctansarc, unde sevor preciza: dimcnsiunilc rosturilor rectificate (Iatime, adancimc s.a.),dcformatiilc maxime ale ros!urilor din temperatura, tipul de chit uti-lizat, materialul pentru pat de rost etc.

d) Tehnologia de rectificare a muchiilor panourilor si dectansare a rosturilor .e) Cantitatile de lucrari si de materiale estimate pentru intrcagalucrare.1) Costul estimativ al Iucrarilor.g) Masuri speciale de protectic a muncii si prevenirea si stin-gerea inccndiilor.h) Fazele determinate pentru controlul calitatii lucrarilor con-stau in verificarea:- calitatii lucrarilor de refacere a muchiilor si flancurile rostului;- dimensiunilor rostului;- conditiilor de aplicare si caracteristicilor chitului;- calitatii ctansarii.Documentelc intocmite se atascaza la cartea constructiei.

5.2. MATERIALE PENTRU REMEDIEREA MUCHIILOR SIFLANCURILOR ROSTURILOR

La remedierea muchiilor si flancurilor rosturilor se folosescmortare de ciment eu adaosuri de polimeri.

Sculelc si dispozitivele uzuale necesare pentru refacereaetanseitatii rosturilor sunt:

- foarfeca, cutite etc.;- pensule diferite;- spacluri;- sabloane;- dalti;- cioeane cu dalti pneumatice;- pistol de aplicat chit;- dispozitiv de amestecat componentele chitului;- dispozitiv de umplut rezerve pentru pistol.

CAP. 6 - PROIECTARE 6.2. SOLUTII UZUALE DE ROSTURI INTREELEMENTELE DE FATADA.

6.1. CONTINUTUL PROIECTULUI PRIVIND REFACEREAETANSEIT ATn ROSTURILOR DINTRE

ELEMENTELE DE FATADA6.2.1. Rosturi dintre panourile rnari de fatada, prefabricate, c1inbeton armat.in proiectelc pentru constructiile de Iocuintc cu Iatadclc rea-

Iizate din panouri mari prefabricate au Iost utilizate, in principal, treisolutii c1istinctepentru asigurarea ctansarii rosturilor si anume:- rosturi inchisc cu ecran de chit;- rosturi c1eschise in care etansarea se rcalizcaza prin pctrccere(tip caplama);- rosturi deschise cu ecran de ctansare din profile de PVc.

Proiectul privind refacerea etanseitatii rosturilor se claboreaza lasolicitarea beneficiarului constnictiei si consta in:a) plan parter, plan etaj curent si fatade, preluate din documen-

tatia initiala a constructiei sau refacute pe baza de rclevee;b) Detalii de rosturi dintre elementelc de fatada conform proiec-

tului de cxecutie a constructiei dintre:

14 15

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

9/70

In toatc situatiile desehiderea rostului in fatada a fost proiectatade 2 em, eu abateri dimensionalc de 5 mm. Celelalte clemente geo-metr iee care definese rosturi le in soluti ilc aratate mai sus, fig. 2 ... .4,variaza astfel:

adancimea rostului, a = 8 - 12 em; inaltimca pragului, respeetiv a.rebordu1ui rostului orizon-tal, h = 6 - 30 em; Iatimea rebordului, e = 5 - 8 em.6.2.2. Rosturi pe eonturul tamplariei (ferestre si usi de fatada),In peretii exteriori din panouri mari prefabricate din beton armat

a fost inglobata tamplarie din lernn, metalica sau din mase plastiee.Tamplaria montara in panouri mari prefabricate de fatada din

beton armat, formeaza pe contur un rost eu latimea de 10 mm care afost etansat eu chit (fig. 5,6,7).

EXEMPLE PRIVIND ALCATUIREA ROSTURILORDINTRE PANOURILE MARl PREFABRICATE

DE FATADA DIN BETON ARMAT

F i: .! . 2 - R us tu ri inchi.Rost vertical

s

Fig. 3 - Ros tu ri deschisc - varianta IRoxt vertical Ru,( \ LrtiL;1I

5

- l ur im c .: roxtuluia - a du nc im ca r ox tu lu ih - l ni il timea p ra gu lu i ro st ul ui o ri zio nt al- i na ltimc a r eb or du lu i ro st ul ui or izo nt al

b - latirnca rebordului care acopera pragul ruxtuluiI - ccran de ctansare2 - strut suport pcntru chit3 - profil inglobut4 - p ro fi l d e et un sa re:; - band.i cornpresibilii

16 17

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

10/70

EXEMPLE PRIVIND ALCA.TUIREA ROSTURILORPE C()1\JT1'Rl 11 . T!\I\1PLARIEI EXTERIOARE 6.3. CORECTAREA ROSTURILOR INTRE ELEMENTELE DE

FATADA. IN VEDEREA REFACERII ETANSEITA.TII

Fi~. 6 - 1 , "I 1I ,I ,o ll IC dill , , 111111111111 11I ( lI IL ,Lo,iIlI'L'I,'11 dl' 1"1,,,1:' , dill jldlli111r1marl

6.3.1. Rosturi dintre panourile mari de fatada.Prin proiect, se va preciza tehnologia de rectificare a muchiilor

si flancurilor panourilor.Recti ficarea se va face prin urmatoarelc operatii:- cioplirea muchiilor;- desprafuire;- corectarea muchiilor si a t1ancurilor cu mortar.Rosturilc dintre panourile mari de fatada prefabricate vor avea

latimea de 20 5 mm6.3.2. Rosturi intre panourile de beton si tamplarie.In functie de stadiul de degradare al tamplariei existente, aceas-

ta poate fi reparata sau inlocuita Cll tamplarie noua din lemn, metal sauPVc.

Rcpararea tamplarici consta din:- identificarea elementelor de f1anede rost ale tamplariei degra-date prin putrezire (lemn), coroziune (metal) sau solicitari mecaniceaccidentale sau imbatranire (PVC);

- remedierea zonelor de t1ane de rost degradat prin chituire sauinlocuire (lemn), indepartarea ruginei, revopsire (metal), inlocuire(PVC).

Reetificarea elementului de beton se va face ulterior reparatieitamplariei, in conformitate cu recomandarile de la pet. 6.3.1.

Rostul dintre elementul de beton si tamplarie va avea latimea de10 5 mm.

Fi~.:; -I .unpl.u : ~IIII l cmn 1111"1",1"1 1 11 " ," ( 1' "1 1 'l l' '' dl lK " il ' dl'

1,,1. '1 0, dll h ,' I( l1 I , 11 1 1" ,1

6.4. PROIECT AREA SISTEMELOR DE ET ANSAREPentru proiectarea sistemclor de refaccre a etanscitatii rosturilor

dintre elementcle de fatada se va lua in consideratic, la alegerea mate-rialelor de etansare:

Fig. 7 - T;-Ulll'l;'lril' dill PVC' 11111111;11;'1llpcrcu de i"dldd;\ din IXUlolirt man

lS 19

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

11/70

_ valoarea minima admisibila a aderentei chiturilor la diversesuporturi (tab. 2);- clasificarea chiturilor dupa criteriile:

deformatia totala admisibila - amplitudine (A):Al - max 5%A2 - max 10%A3 - max 15%A4 - max 20%

In funct ie de situatia concreta din proiectul de remediere si dematerialele de etansare existente, in tabelul 2 sunt prezcntate chit~rilcde etansare clasificate dupa natura lor chimica si domeniile de utilizarela etansarea rosturilor din fatadele cladirilor civile.

Tabelul2

Rl::::;10%R2 - 10 40%R3 - 40 70%R4 - 70 90%R5 > 90%

Valoa re m in im admis ib il ii a ade rentel (N/mm')Tip supor t

revenire elastica - R -Tip chit AluminiuBeton Olel Lemn PVC

Chituri n,4 o .s 0,5 0,5siliconice -_-Chituri (),h O, S n,5 n,s

S1 - stabil in rosturi eu latimca maxima de 20 mm;S2 - stabil in rosturi eu latimca maxima de 40 mm.

, pol iureranicc 04- :hituri III--I--o .e o .s 0,2polisulfidice

Chituri o .z 0,3 o .z n,2acrilice

Chituri n .t n,n5 D ,I O,OSbutilice

Chituri 0,1 0,05 0,1alchidice -

stabilitate in rost vertical si orizontal (S):

comportarea la actiunca directa a apei (E) .EO - materialede etansarenerezistentela actiuneadi recta a apei;El - materiale de etansare care dupa intarirc devin rezistente la

actiunea directa a apei;E2 - materiale de etansare rezistente la actiunea directs a apei,chiar in ~tadiul neintarit.

La alegerea sistemului se va tine cont de recomandarile pro-ducatorului de chit in privinta utilizarii de grunduri sau amorsc.

2120

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

12/70

Tabclul3 CAP. 7 - EXECUTIENatura Amplitudinea Rcvenire elastica (~I() Rezistenta Utlllzarechimicii maxima la apa

AI A2 A, A4 RI R2 R3 R4 RS ~) EI ~0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Chituri X X - R o xt ur i i nt reelcmentele desiliconicc beton.- Rosturi peconturul fere-strelor dinmetal, PVC,IcmnChituri X X X X Idem chituriXpoliuretanice siliconice!chituri - Rosturi intreirolisultidicc . elementclc debeton.ricompo- Rosturi pcrente, x x x x x X conturul te-tm()n()com- rcst relor dinponcnte X X X X mctal s i lemnChituri poli- - Rosturi intreclemcntele deicrilice beton eli am- in solventi X X X X plitudini neim- indispersie X X X X X X X r ,ortante (spacti si parapeti)apoaxi - Rosturi pcl\nturul fercstrelor din lemnr :hitur i pe X X X~,I/Je can - Idem chituri.iucbutilsiaditivat CI pol iacri l icca~inialchidiceChituri -Rosturi intreX X X X elcmentele dalchidice betm cuamplitudini ncimportanre (spalcti .si parapeti) , i durat:de viut.i suI10 ani.-R".;twlpc conturul feresrrclor din Icmn

Lucrarile de pregatire a rosturilor se fac pe intreaga fatada si nupe rosturi izolate.

7.1. PREGATIREA ROSTULUI7.1.1 Rosturi dintre clementele de beton:- se indeparteaza din rost materialele de etansare existente. Se

curata perctii rostului cu peria de sanna de bavuri, resturi de chit, mortaretc.;

- se rectifies muchiile panourilor, pe 0 adancime de cel putin 30mm, pe poniunilc in care latimea rostului variaza in raport cudcsehiderea nominala din proiectul initial cu mai mull de 5 mm.

Lucrarilc de rectificare a muchiilor panourilor cuprind urma-toarelc operatii:a) Largirea rosturilor inchise, prin cioplirea muehiilor

panourilor eu dalti de otel, avand varful lat, bine ascutit, In cazul ros-turilor eu dcsehidere mai mare de 25 mrn.imuchiile panourilor se voreiopli pe 0 adancime de cca. 50 mm, pentru rcalizarea unei suprafeterugoase in vederea adercntei mortarului de reetifieare.

Se interzice folosirea spitului la astfel de lucrari.b) Curatirea rosturilor de orice impuritati: resturi de beton, mor-

tar, praf etc., prin periere sau suflarc cu aer comprimat.c) Sc uda cu apa suprafetele de beton ale rosturilor , eu pensula,

~i sc introduce drcptarul cofraj (fig. 9). Dreptarul se introduce in rostpe 0 adancimc de minimum 50 mm si se fixeaza prin impanare, inpozitia corespunzatoare alinicrii sale eu rosturile in prelungire.

Inaintc de introducerca in rost pc dreptar se va aplica un

22 23

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

13/70

decofrant fad continut de materiale grase (de tip decofrol) pesuprafetelc laterale care yin in contact cu mortarul de rectificare.

Rost vertical

l2

_JFig. 8 - So luti .: de r.nn ifi curc-ctu nx.u c a 1, ,,turti nL

I . - chit de ctansurc:2. - pat de rost:3. - mortar de cimcnt cu adaos de aracct.

24

Adtincimea deimp/an/are Inrosf trebule S afie de min, 50mm

Scctiunca drcpt.rrulu: colrajpcntru rccuficurc.i rosturilor.

Fig. 10 - Sablon dill lcmn

25

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

14/70

d) Se prepara mortarul de reetifieare a rosturilor, care se rea-lizeaza dintr-un mortar de eiment eu adaos de polimeri.

Mortarul se va indesa in interspatiile dreptar - peretii rostului -si se va netezi eu spaclu in timp de eel mult 1/2 h de la aplieare.

Mortarul nu se mai utilizcaza dupa inceputul prizei.e) Dupa 1/2 - lora de la netezirea mortarului, se seoate drep-

realizat din alte materiale decat polietilena sau la rosturile fara pat derost, se aplica un strat de separatic din adeband sau ffisii de polictilcnade densitate rcdusa.

taruI.Daca la scoaterea dreptarului se produe ruperi locale ale mor-

tarului de reetifieare sau se constata unele goluri, acestca se vor com-pleta eu mortar de eiment eu adaos de polimeri.

t) Lucrarile de etansare cu chit vor putea incepe numai dupa eelputin 10 zile de la terminarea lucrarilor de rcctificare a rosturilor, iarumiditatea Ilancurilor sa fie de max. 4%.

Se indepartcaza praful din rost eu 0 pensula sau prin suflare eu Fig. II A lc.uuirca rostului lu ct.m varc.. cu ch it.aer.

Rosturile eu urme de matcriale grase se sterg (degrcscaza) cudeseuri textile inrnuiate in solventi adecvati.

La rosturile mai adanci de 20 mm se aplica materialul ee consti-tuie patul de rost: cordon sau banda de polietilena cxpandata, poliure-tan expandat direct in rost sau m~ii de polistiren celular, taiate in prea-labil la latirnea rostului; la introduecrea si nivelarea materialelor careformcaza patul de rost se folosestc un sablon din Icmn (fig. 10).

Patul de rost se po ate realiza din m~ii din foi de polietilcnaexpandata eu latimea mai marc decat desehiderea rostului eu 4 - 5 mm,care se introdue fortat in rost, i'ormand 0 curba spre exterior (fig. 11).

Pentru ehiturile la care producatorul recornanda utilizarea degrunduri speciale, se aplica pc t1ancurile rosturilor, cu pcnsula, grun-dul reeomandat; se Iasa pentru usearea grundului timpul specificat deproducator,

Pentru evitarea adcrarii materialului de etansare la patul de rost

pe

rb

Fig. 12 - Sch em a operatic: de umplcrc a tubului cu ch it.a - curia de amcstccarc:b - placii pcrforata;c - tub pentru um plut cu ch it;d - capac;c ~'parghic;f - supart.

26 27

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

15/70

7.1.2 Rosturi dintrc elementele de heton si tamplaric:- se indepancaza din rost materialele de etansarc existente. Se

cura\{\ pcrctii rostului de bavuri, resturi de chit, materiaJe neadcrentc,rugina ete.;

- se rcctifica muchia panoului de beton pe portiunilc in carelatimea rostului variaza in raport eu deschiderea nominala din proicc-tul initial cu mai mull de 5 mm. Lucrarile de rectifieare a muchieipanoului sunt similare eelor indicate la pct. 7.1.1.;

- in rostul desprafuit si cu umiditatea sub 4% se aplica patul derost din poliuretan expand at direct in rost.

7.3. APLICAREA CHITULUIIN ROSTIntroduccrca chitului in rosturi se face cu ajutorul pistolului de

chituit manual (fig . 13) sal! pneumatic (f ig. 14) care se dcplascza 1 1 1lungul rostului.

7.2. PREGATIREA MATERIALELOR DE ETANSAREMaterialele de etansare monocornponcntc nu ncccsita 0

prcgiitirc spcciala, putand Iiaplicatc ca atarc in rust. dac. i sunt livratein cartusc pentru introdus in pistol.

Materialelc de ctansarc rnonocornponcntc, livrate In butoaic, tre-huie introdusc in cartuse pcntru pistol , cu ajutorul dispozit ivului deincarcarc a cartusclor. prczentat schematic in fig. 12.

Materialclc de ctansarc bicomponcntc, livratc prcdozat de pro-ducator , sc amestccii conform recepturii rccomandatc de accsta saudirect 1 1 1 amhalajul de l ivrarc, cand acestea nu dcpasesc 5 kg, cu aju-torul unui dispozitiv de amestecat chituri.

Se prccizcaza c a amestecarea componcntilor se face tinfind contde caracteristica prclucrabilitatc - durata de aplicarc, pana la reticulare- rcspcctiv pcnctratia chitului, spre a se evita intarirca (vulcanizarea)chitului In vasul in care s-a Iacut amcstecarca.

Dozarea corcctii a componentelor si amcstccarca pana la omo-genizarea pcrfccta a accstora, sunt Iactori dctcrminanti In realizareaunor ctansari de buna calitate.

I ig. 1 3 - P is to l m .m ual pcnuu , , , > i l c .uc.: c h u u lu r.I - c ilin dru : 2 - g arn illlr:i: 3 - tij:i d e a ctio na rc : 4,5 - capac:() , xuruh de x trangcrc: 7 - stut: X - corp pistol: l) - p,irghie:

I () - are de intindere: II - opriio r: 12 - bolt: II

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

16/70

Aplicarea chitului in rosturile verticale se inccpe de la baza ros-tului, mentinand inclinatia pistolului la 45, astfcl ca la iesirca ehituluiprin duza pistolului acosta sa fie prcsat pc perctclc rostului si pe patulde rost. Viteza de inaintare a cordonului de chit este impusa de unifor-mitatea acestuia. Daca rostul are liitirnea mai mare de 1e rn si in masurain care este necesar, se aplicii alte cordoane de chit, pana la umplcreatotal a a rostului. Daca se constata 0 tendinta de curgere a chitului inrost se sistcaza lucrarile si se verifica in laborator ca lita tca ..chitului.

La rosturile orizontale se aplica primul cordon de chit In unghiulde baza a rostului si in straturi succcsivc sc umple treptat tot rostul.

In eazul intreruperii lucrarilor de etansare, la chiturilc bicornpo-nente, pe 0 durata mai mare de 1,5 ore sau la tclminarca lucrarilor,sculele si dispozitivclc utilizate se cura(a de resturile de chit cu ajutorulunor dcscuri textile inmuiatc in sol vcnti adecvati, sprc a se evita reti-cularea chitului pc aces tea.

CAP. 8 ..VERIFICAREA CALITATn LUCRA.RILORDE ETAN~ARE

7.4. FINISAREA CHITULUI IN ROST

8.1. Executantul va organiza un sistem de control al calitatiipcntru lucrarilc de etansare, cu personal propriu si responsabili tehnicicu cxecutia, atcstati.

In conformitate cu sistemul asigurarii calitatii in constructii,certificarea calitatii materiaJe lor folosite la exccutarea lucrarilor dectansarc sc cfectueaza prin grija producatorului. In caz de incertitudinesc vor face teste de vcrificarc de catre un institut specializat, conformreglcmentari lor de produs.

La aprovizionarea Cll materia1c pc santier, executantul va veri-fica aspcctul ~ietanscitatca ambalajelor ce contin chitu l, concordantadintre numarul de lot de pc etieheta ambalajului si eel de pe certifica-tul de cali tate si incadrarea in terrncnul de garantie a materialelor.

8.2. Dupa terminarea operatiilor de prcgatire a rosturilor, in ve-derea aplicarii chitului, rcspcctiv etansarca acestora, se intocmeste pro-ccsul-verbal pcntru lucrari ascunsc, in care sc inrcgistreaza starca elc-mcntclor vcrificatc:

- dimensiunile gcomctricc: Iatimc, adancimc, starca muchiilorrostului;

- continuita tea stratului de grund: nu sc admit discontinuitati;- rcspcctarca adancimii chitului in rost;- respcctarca umiditatii suportului;- continuitatea Iolici de polictilcnii pc patul de rost.8.3. La amcstecarca cornponcntclor matcrialclor de ctansarc sc

va veri f ica:- dozarca corccta a acestora. In cazul chiturilor livratc in can-

ti tati prcdozaic, se ver if icii goli rea intcgrali i a continutului ambalajului,

La icsirca din stutul cartusului, chitul aplicat in rost prczinta 0suprafata ncrcgulata care trcbuic nctczitii cu un spaclu profilat, care saasigure curhura nccesara.

La rosturilc verticalc netezirea sc face pornind de jos in sus si pcmasura cc se strange chit pc spaclu, accsta sc indepartcaza, sprc a sccvita murdarirca pcrctilor din bcton carc alcatuicsc rostul. Suprafatachitului se finiscazii cu curbura sprc interior, astfcl ca scctiunea ccn-tralii a chitului in rost sa Iie mai mica dccat grosimea chitului lasuprafata de contact cu bctonul si conform recomandarilor Iacutc deproducatorul de chit.

10 31

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

17/70

fara pierderi pc peretii acestuia sau din ncglijenta. Dozarca incorcctanu permite reticularea intcgrala a materialului, dupa amcstccarc .

Omogcnizarca materialului amestecat sc vcrifica prin uniformi-tatca culorii finale a acestuia, dupa amestccarc.

8.4. Dupa terminarea lucrarilor de ctansare se verifica:- continuitatea chitului in rost;- aderenta chitului la t1ancurile rostulu i;- mcntincrea materia lului in rost, fara manifestarea Ienomenului

de curgere;- abscnta umflaturilor, bulelor, fisurilor in masa de chit.

- Normativ de prevemre, ~I stingere a inccndi ilor pe durataexecutiei lucrari lor de constructii si instalatii aferente acestora C 300.

- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilorprivind protectia la actiunea focului - P 118.

9.3. In cazul folosirii unor componente toxice pentru pick scimpune respectarea Oecretului nr. 466/1981.

CAP. 9 - MAsURI PRIVIND TEHNICA SECURITATIIMUNCH ~I PREVENIREA ~I STINGEREA INCENDIILOR

9.1. Proiectul va coniine masurilc de protcctie a muncii care trc-buie respectatc la cxccutarca lucrarilor de pregatirc si aplicare a mate-rialclor dc ctansarc conform "Normelor de protcctie a muncii in acti-vitatea de constructii-montaj'', in vigoare, aprobate de MinistcrulMuncii si Ministerul Saniltatii cu ordincle nr. 34/1975, 60/1975,1233/0/1980 si a cclor recomandate de producatorul de material deetansare.

Personalul utilizat la Jucrarile de ctansarc va face un instructajspecial releritor la utilizarca dispozitivc lor de lueru , rnodul de cxccutiea lucrarii, masurilc de protcctic impotriva elcctclor toxiee a matcri-alclor folositc si modul de lueru la inaltimc in conditii de siguranta,

9.2. Se vor rcspecta eu strictetc masurile de prevenire si slingerea ineendiilor:- Norrne gencrale de protcctic impotrivu inccndiilor la

proieetarca si realizarca constructiilor si instalatiilor, aprobatc euOeeretul 290/1977.

12 33

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

18/70

ANEX A I STAS 10579 Rosturi dintre panourile de fatada la cladirile executate cupanouri mari prefabricate. Clasificare, terminologie siprincipii generale de proiectare.LISTA DOCUMENTELOR CONEXE

C 140SREN 196-7 Metode de inccrcare a cimcnturilor. Mctodc de prelc-yare si prcgatirc a probclor de ciment. C 149

SREN 196-6 Meiode de inccrcarc a cimcnturilor. Dctcrminareafinctci de macinarc.

SREN 196-3 Metode de inccrcarc a cimenturilor. Dcterminarca tim-pului de priza si a constantci de velum.

C 197

SREN 196-1

SR 22 7

STAS 790

STAS 1667

STAS 70S6.STAS 4Sg2

STAS X622

34

Mctodc de inccrcarc a cimenturilor. Dctcrminarca re -zistcntclor mccanicc.

C42

Cimcnturi. Inccrcilri Iizicc. Dctcrminarca caldurii dehidratare.

C 17

Apa pentru hetoane si mortare. P 101

Agregate naturale grele pentru bcioanc ~i mort arc culianti minerali. C 167

Dispcrsic apoasii de poliaectat de vinil ncplastifiat. P 118Coordonarc modulara in constructii. Goluri pentru us isi Icrcstrc. Dimensiuni modularc. C 300Chituri de ctansarc a rosturilor in construct ii.Condi tii tehnice generalc in constructi i.

Normativ pentru executarea lucrarilor de bet on si be-ton armat.Instructiuni tehnice privind procedee de remediere adefectelor pentru elernentele din beton si betonarmat.Instructiuni tehnice pentru util izarea chi turi lor t iocoli-ce la etansarea rosturilor in constructi i.Normativ pentru executarea constructiilor din panourimarioInstructiuni tehnice privind compactarea si preparareamortarelor de zidarie si tencuiala.Instructiuni tehnice pentru proiectarea cladirilor de 10 -cuit cu structura de rezistenta din panouri marioNorme privind cuprinsul si modul de intocmirc, com-pletare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor.Norme tehnice de proiectare si realizare a constructii-lor privind protectia la actiunea focului.Normativ de prevenirc si stingere a incendiilor pe dura-ta executarii lucrarilor de constructii si instalatii afe-rente acestora.

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

19/70

C 16 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrari-lor de constructii ~i a instalatiilor aferentc.

ANEXA II

C 185 Instructiuni tehnice privind manipularea, livrarea , de-pozitarea, t ransportul si f !1ontarea in construct ii a feres-trclor si usilor de balcon din PVc.

MODUL DE PREPARARE A MORTARULUI DECOMPLET ARE DIN CIMENT CU ARACET

(EXEMPLIFICA TIV)

C 199 Instructiuni tehnice privind l ivrarea, depozitarea,transportul si montarea in constructii a tarnplarici dinlcmn.

1.Mortarul de ciment cu adaos de aracet se va prepara conformurmatoare i rctc te, cantitatilc fiind expcrimentatc 'in parti - volum:

AT 004 - 1005 Ghid tehnic de agrement pentru materiale de etansarea rosturilor dintre elcmentcle de construct ii .

- ciment: . 1,00- nisip de cariera sau de rau: sort 0 ... 1 mm 1,50

** * Directives UEAtc pour I' agrement des mast ics d'e-tacheite utilises dans les facades des batiments. sort 1 ... 3 mrn- aracet:

0.500.50

** * Norme republicane de protectie a muncii.

- apa, in cantitatea necesara obtincrii unui mortar deconsistcnta plastid! avand caractcris tica dctcrrninata CLI conul ctalon de7 ... /{ em

2. Cantitatea de apii ncccsara se stabileste prin incercari preli-rninare, In functic de umidita tca nisipulu i si de vascozitatca aracetului.Consistcnta mortarului sc verifies la Iiecarc ~ar.ia de mortar prcpara t,conform prevederilor din STAS 2634 "Mort arc de zidaric ~i tencuieli.Mctode de inccrcare a mortarului In stare proaspata si Intarita".

3. Prepararea mortarului sc face manual ~i in cantitati reduse; 0~ar.ia nu trcbuie sa dcpascasca 15 kg deoarecc punerea in lucrare a mor-tarului trehuie facuta In timp de 40 minute de la preparare.

4. La prepararea mortarului se vor respecta riguros urmatoareleconditii:

- dozarea exacta a componentclor;- omogenizarea perfects a mortarului.

Legea 10 Legea calitatii In constructii.

Lcgea 137 Legea privinc! protect ia mcdiului.

37

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

20/70

5. Prepararea mortarului se va face in modul urrnator:- se dilueaza eantitatea calculata de emulsie de araeet eu eea.

50% din apa ncccsara si se amesteca pana la obtinerea unci solutiiomogene;

- in acest ames tee se introduc apoi t reptat componentele uscate(eiment si nisip), amcsteeate si omogenizate in prealabil;

- sc amcstcca cncrgie eomponentele timp de 3 - 4 minute, euadaugarea treptata a restului de apa necesara obt inerii consistenteidorite;

- sc verifies consistenta mortarului eu ajutorul eonului etalon.

CUPRINS

Cap. 1 Prevederi generaleDomenii de aplicare (1.1.1 - 1.1.13) : 4Conditii si reguli de aplicare (1.2.1. - 1.2.5) 4

Cap. 2 Terminologie (2.1 - 2.5) 6Cap. 3 Condltll tehnice (3.1 - 3.4) .10Cap. 4 Criterii de selectare a materialelor

de etansare (4.1 - 4.7) .11Cap. 5 Materiale, scule, dispozitive

Materialc de etansare (5.1.1 - 5.1.3) 13Materiale pentru remedierea muchiilorsi f lancurilor rosturilor (5.2) 14Scule si dispozitive (5.3) .1 4

Cap. 6 ProiectareContinutul proiectului privind refacereaetanseitat ii rosturi lor dintrc elementelede fatada (6.1) 14Solutii uzuale de rosturi,intre elcmentele de fatada (6.2.1.-6.2.2) 15Corcetarea rosturilor intre elementele defatada in vederea refacerii etanseitatii (6.3) .19Proieetarea sistemelor de etansare (6.4) .19

Cap. 7 ExecutiePregatirea rostului (7.1) 23Pregatirea materialelor de etansare (7.2) 28

38 39

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

21/70

Aplicarea ehitului in rost (7.3) 29Finisarea ehitului in rost (7.4) 30

Cap. 8 Veri fica rea calit ati] lucr arflorde etansare (8.1 - 8.4) 31

Cap. 9 Masurl privind tihnica secur itatilmuncil ~i prevenirea ~i stingereaincendiilor (9.1 - 9.3) 32

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE~I AMENAJARII TERITORIULUI

ORDIN nr.64/N/din 19.03.1997

ANEXE: I - Lista docurncntclor eonexe 34II - Modul de preparare a mortarului deeomplctarc din eimcnt eu aracet(cxcmplifieativ) 37

Avand In vedere:- Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 308 / 22.10.1996,- In temeiul Hotararii Guvemului 11f. 456/1994 privind organizarea si

functionarea Ministerului Lucrarilor pubJice si Amenajarii Teritoriului,- In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 si a

Decretului nr. 591/1996,- Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite

urmatorul:

ORDINArt. 1 - Se aproba "Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor

de telecomunicatii si semnalizare din cladiri civile si de productie",Indicativ I 18 - 96

Art. 2 -Normativul de la art. l sc publica In Buletinul Constructiilor si Inbrosura t ipari ta de IPCT - S.A.

Art. 3 - Prezentul Ordin intra In vigoare la data publicarii in Buletinul Con-structiilor,

Art. 4 - La aceeasi data isi inceteaza valabilitatea "Norrnativul pentru pro-iectarea si executarea instalatiilor interioare de telecomunicatii incladiri le civile s i industr iale" - lndicativ I 18 - 82

Art. 5 -Direcria Programe de Cercetare si Rcglementari Tehnice va aducela indeplinire prevederile prezentului ordin

MINISTRUNICOLAE NOICA40

41

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

22/70

NORMATIVPENTRU PROIECTAREA ~IEXECUTAREA INSTALATIILOR

DE TELECOMUNICATII~I SEMNALIZARE DIN CLADIRI

CIVILE ~I DE PRODUCTIE,

INDICATIV I 18 - 96

43

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

23/70

NORMATIV PENTRLJ PROIECTAREA SIEXECLJTAREA INSTALATIILOR DETELECOMLJNICATII SI SEMNALIZAREDIN CLADIRI CIVILE I DE PRODLJC IE Ind icat iv I til -112 2. TERMINOLOGIE SPECIFIC.\.

Elahora t: SC Elcct rouz lnpr olcc t SACol .ibora to r: SC Tclcr om Pro iect SA

Aprobat de M.L.P.A.T.ell ordinul nr. MIN din 19.03.1997

2.1. c.a. - curent alternativ2.2. c.c. - curent continuu2.3. C. T.A. - centrals telefonica automata2.4. Cutic tetmituilii - constructie speciala metalica sau din

P.V.c. in forma de cutie cu capac, aparenta, folosita ca punct de con-centrare si distributie a retelelor Tc.

2.5. Date - informatii reprezentate digital (text, voce, faximil,video)2.6. Firidii (nisi) de insteletii - un gol anume Iasat in.constructie

(zid), inchis cu usa metalica (inclusiv tocul aferent), folosit ca punet deconcentrare si distributie a retelelor Tc.

2.7. Instaletie de legere 1apiimant - un ansamblu de elementeprin care se stabileste in mod voit legatura cu pamantul a unor pattidintr-o instalatie Tc.

2.S. Insteletie de ceesoiicere - instalatie prin care se realizeazacunoasterea in permanents a orei exacte fie prin intermediul unor cea-suri independente conectate direct la reteaua de c.a.fie prin interme-diuI unei instalatii centralizate (ceas principal, ceasuri electrice secun-dare) si retelei de cabluri Tc.

2.9. Insteletii de inteiton, video-inter/on dispecer si ciiutare depetsoene - instalatii prin care se realizeaza legaturi operative nemij-locite intre anumite puncte de comanda sau control si intre aeestea sicondueerea societatii respective prin intermediul unor echipamente sicabluri Tc. specifice.

2.10. lnstaletii de iediosmpliticere - instalatii prin care se trans-mit comunicari si programe de radio prin intermediul unor statii deradio amplificare, difuzoare si retele de cabluri Tc. specifice.

2.11. Insteletii tcletonice - instalatii cu care se realizeaza lcga-turi telefonice prin intermediul centrale lor tclefonicc si rctelelor decabluri Tc.

1.OBIECTUL ~I DOMENIUL DE APLICARE1.1. Prevederile prezentulu i nonnativ se vor aplica la proiec tarea si

executarea instalatiilor interioare de telecomunicatii ~isemnalizare din con-structiile civile si de productie.

lnstalatii le la care se refers normativul sunt;- instalatii de telefonie;- instalatii de ceasoficare;- instalatii de interfon, dispecer si cautare de pcrsoane;- instalarii de radioamplificare;- instalati i de tcleviziune cu circuit inch is;- instalatii pentru transmisii de date;- instalatii pentru semnalizare incendiu;- instalatii de pazri contra efractiei;1.2. Prevederilc normativului se apl ica pentru categor ii de instalatii

precizate la art 1.1 din constructi ilc noi, modcrnizar ile, schimbari lc de desti -natic prccum si la rcfacerea instalatiilor existente.

1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatii lc de telecornuni-catii pentru:

- exploatari miniere in subteran- obiective din retelele MApN, MI, SRI.- ohiectivcle cxploatate de S.N.C.F.R.Pentru aceste instalatii in masura in care nu sc contravine altor prcve-

deri legale, prezentul normativ arc caracter de rccomandare.1.4. La proiectarea si cxecutarca instalatiilor interioare de telecomuni-cati i sc vor respect a si prevcdcri le cuprinse In rcglcmentarilc din anexele nr.

2 si 3.

44 45

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

24/70

2.12. Instelntii de televiziunc ell circuit incnis - instalatii princare sc supravcgheazii in permanent a interiorul si/sau exteriorul anu-mitor obiectivc sau spatii din accstca cu ajutorul camcrelor de luat ve-deri, a echiparncntelor de prclucrare, scmnalizarc, monitorizarc, inre-gistrarc etc. ~i al cablurilor specificc.

2.13. Instulutii pcnttu tnuistnisii de date - instalatii prin care sctransmit inforrnatii rcprczcnta tc dig ital cu ajutorul calculatoarclor elcc-tronice ~i a rctelelor spccificc.

2.14. Rctelc intctioerc Te - portiuni de eabluri, conductoare intuburi sau conductoarc izolale pc suporti din interiorul cladirilor, de laeloza de conectarc a aparatelor respective pana la punctul de concen-lrare a circuitelor (reglctc din Iiridc, cutii terminalc sau repartitoare incliidiri).

2.15. Post telelonic - instalatie Tc cuprinzand:a) circuitul ele racord intre punctul de concentrate si distributie

(nisa, cutie tcrminala etc.) si punctul de conccntrare al aparatului tele-Ionic (conector);

b) aparatul telefonic propriu-zis;c) toate elementele auxiliare necesare concctarii ~i utilizariiaparatulu i respectiv (alte aparate telefonicc , chei comutatoarc. rozcta,

conectori, cordoane de Iegatura, prize, sonerie etc.)2.16. Rucord tclcionic - portiunc de cahlu cu canalizatia aferen-

ta sau numai cablu tclcfonic instalat intrc dou.i sau mai multc punctede concentrare a circuitclor din instala tiilc in terioare pan{lla punctul deconcctarc la traseul de cabluri din rctcaua tclcfonicii publica.

2.17. Rcpertitor - punct ele intereonexiune dintrc ecntrala te lcfo-nica ~i reteaua de cabluri Te.

2.1S. Subrcpiutitor - punct de concentrare, conectare si dis-tribuire a rctclci de tclccomunicatii dintr-o zona, constand elintr-unelulap cu suporti, instalat fie intr-o incapcrc dcstinata anume, fie pestrada sau in spatii verzi, in centrul de greutate al retelei zonale.

2.19. Rctcu de tclccomunicatii - rctca de telefonic, dispecer,radioficare, ceasoficarc, transmisii de date, Tv.C.!.

2.20. Tc - tclccomunicatii,

2.21. Tv.Ci - televiziune eu circuit inchis,2.22. Alarmii - semnal acustic si / sau optic initiat de om sau un

dispozitiv de scmnalizare prin care persoanele sunt anuntatc dcspreexistenta unui incident, accident ctc .

2.23. Alarm;'i falser- alarma produsa de om sau de un dispozitivin conditiile in care incidentul nu exista.

2.24. Butoti de semnalizarc - c!ispozitiv utilizat pentru actionareamanuala a unei instalatii de scmnalizare.

2.25. Ccntrnlii de semnulizere - cchipament multifunctionalcare, in principal, asigura rcceptionarea, prclucrarca, centralizarea sitransmiterea semnalelor de la si catre clementele periferice in terconec-tate intr-o instalatie de sernnalizare.

2.26. Detector - aparat care supravcgheaza in mod continuu saula anumitc intervale de timp un parametru Iizic si/sau chimic, scsizeazaprczcnta sasr transmne automat un scmnal.

2.27. Detector .unonou: . tctcctcr cu functionarc indcpen,: ::; t' ,

L!~._\J,{J.,.:l~ .1. ... I:!,.U' d~"lli'Zll1V acusucsi/sau opti. .:lizal vcrHr~i l:nHh:[~;i ur, ....,:--,~n.;~.. i:...'ri.', .iiarma.2.29 .. " ' C / 1 J J 1 a J de detect . scrnnat suh forma acustica si/sau

optica, general lie instalatie pnn care se evidcntiaza prezenta unuidefect.

2.30. SUI'S,) ciccuicti lie ba7. ii - sursa ce asigura alimcntarca cuenergie clcctricii a instalatici ele scmnalizare in conditii normalc defunctionare.

2.31. SlIrS,! clcctricii de tczcivii ~ sursa ce asigura alimentarcacu energie clcctrica a instalatici de semnalizare in conditii nonnalc defunctionarc.

2.32. SlIpraD1r,! nominalii de suptuvcgbcrc - suprafata de su-praveghere indicata de fabricant penlru un detector In conditii date.

2.33. Sture normalii (de veghe) - stare a unci instalatii de scm-nalizarc in care aceasta cstc opcrationala din toatc punctclc de vedere.

2.34. Stetc de altumi; - starca unci instalatii de scmnalizare sau

46 47

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

25/70

a unci parti a acesteia detcrrninata de declansarea sistemului de alar-rna la aparitia unui pericol.

2.35. Stare de defect (dcrunjement) - starea unei instalatii desemnalizare care face imposibila Iunctionarea accsteia la parametriinominali ca urmare a unor dcfecte ale elementelor componente.

2.36. Stare de dccoticcuuc - stare crcata In mod dcliherat de per-sonalul autorizat sau neautorizat pentru a face inopcranta 0parte sau intotalitate instalatia de scmnalizare.

2.37. Petiou sinoptic (repctitoi) - panou pc care se totalizcazaindicatiile vizuale prin intermediul carora se poate constata rapid si Inansamhlu starea unci instalatii cle semnalizare.

2.38. lnstelutic de scmtuilirere incendiu - este 0 instalatie com-plexa, compusa dintr-o seric de avertizoare manualc si detectoare auto-mate, conectate la 0 centrala de sernnalizare care pcrmitc indicareaavertizoarclor care scmnalizcaza si poate act iona automat pornireapompelor de inccndiu, oprirea instalatici de ventilare, pornirea insta-latici de evacuare mecanica a Iumului , pornirea sursei elcctricc de re-zcrva, actionarea usilor antifoc, alertarea pompierilor si a salvarii etc.

2.39. Instnlatic de paz;'i contra ciractici - este 0 instalatie com-plcxa compusa dintr-o serie de avcrtizoarc manuaIc si detectoare auto-mate conectate la 0 centrala de semnalizare.

3. DISPOZITII GENERALE

dcstinatiei (tclefonie, transmisii date etc.), tipului echipamentclor (cucomutatie clectromagnetica sau electronica) si tipul regletclor (dintara, import).

3.3. Componentele specifice ale instalatiilor de semnalizare aincendiilor si paza contra efractiilor vor fi utilizate in constructii numaidaca au fost avizate de organele in clrept si cu agrement tehnic.

3.4. Instalatiile de semnalizare a incendiilor, aferenteconstructiilor se stabilesc in functie de categoria de important a a con-structiilor si de parametrii ce trebuie supravegheati static sau dinamic,cum sunt temperatura din incapere, fumul, emanatie de gaze, flacara.

3.5. Instalatiile de paza contra efractiilor, aferente constructiilorse stabilcsc in functie de categoria de importanta a constructi ilor, demarimea si importanta valorilor materiale, spirituale, militare, strate-gice, nation ale sau personale euprinse in constructii.

Aceste instalatii se refera la elementele cladirii , cum sunt exte-riorul si interiorul acesteia, dille de acces inclusiv ferestre, vi trine,goluri functionale etc.

3.6. In masura in care nu contravin altor reglernentari, prezen-tele prevecleri se pot aplica si altor sisteme de semnalizare si inter-ventie din cladiri, de tipul alarmelor tehnice (pentru energic, com-bustibil, apa etc.).

3.7. Instalatiile de telecomunicatii si/sau semnalizare, seproiecteaza, executa si exploateaza astfel incat sa asigure conditiilc desiguranta si Iiabilitatc necesare.

3.8. Producatorul (sau furnizorul) de elemente componente aleinstalatii lor de telecornunicatii si /sau semnalizare are obligatia salivrcze odata cu echipamentele si instructiunile de montaj, utilizare siverificare ale acestora.

3.9. Constructorul are obligatia sa clectuczc lucrarile in confor-mitate cu prevedcrile proiectelor si rcglcmentarilor tehnice.

3.1. La proiectarea si executarea instalatiilor interioare de tcle-comunicatii , bcncficiarul si proiectantul de tchnologic vor prcciza sis-temeIc de tclecomunicatii si curcnti slabi necesare si conditiile perfor-mante ale acestora, rcspcctandnormclc si normativcle specificc acti--vitatii precum si actele nonnat ive cuprinse in anexa 3 la prezentul nor-mativ.

3.2. Dimensionarea instalatiilor interioare de telecornunicatii Siarnenajarea spatiilor necesare instalarii echipamentelor Tc sc stabilcstcde proiectantul specialist in instalatii de curcnti slabi, corespunzator48 49

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

26/70

3.10. Beneficiarul (utilizatorul) arc obligatia de a exploata siintrctinc in conditii de siguranta ~i Iiabilitatc, instalatiile de telecomu-nicatii si/sau semnalizare din dotarc.

3.11. Folosirea de echipamente, aparatc, dispozitive etc. se vaface numai pc baza agrementului tehnic si a avizelor eli berate deorgancle abilitate conform prcvcdcrilor legale.

3.12. Tipul instalatiilor de semnalizare care se adopta, modul deactivare, dispunerc si dimesionare a acestora, trebuic sa corespunda ca-racteristieilor cladirii si manifestarilor specifice clemente lor.

Instalatiile cu video-interfon se vor prevedea, de la caz la caz, inunitatile cu regim special de acces, indiferite perioade de timp ale zileietc.

4.1.2. Incaperile in care se desfasoara activitatea de exploatare acailor ferate uzinale (CFU) vor fi dotate cu minim doua posturi telefo-nice.

4. ECHIPAREA CLA.DIRILOR CU INSTALATIIDE TELECOMUNICATII ~I S~MNALIZARE

In acest caz, un post telefonic va fi coneetat la reteaua telefo-nica a intreprinderii, iar eel de-al doilea la reteaua telefonica feroviara.

4.1.3 . In birouri le mari in care se desfasoara activitati ce nece-sita legaturi telefonice multiple cum sunt serviciile relatii, dispeeerat,aprovizionare, contabilitate etc., numarul posturilor telefonice se vastabili dupa necesitati.

4.2. Instalatii de ceasoficare4.1. Instalatii telefonice

4.1.1. Instalatii pentru eel putin un post telefonic se vor prcvedeain urmatoarclc Iocuri:- in apartamentelc cladirilor de Iocuit- in cladirile institutiilor publice, obiectivelor social culturale, de

productie etc.:- societati comerciale si regii autonome- in incaperile rezervate personalului de eonducere a activitatilor

productive.- in spatiile destinate publicului (siili de asteptarc, hoiuri, spatii

metrou) se pot prevcdea posturi tclcfonicc pentru public de comunacord cu beneficiarul invcstitici.- in incaperile destinate serviciilor de pompieri, la statiile de

pornparc' apa pentru inccndiu, preCUI11i in incapcrilc cu echipamentcde tclccomunicatii cc au Iunct ic in caz de incendiu.

4.2.1. Ceasurile electrice se recomanda a se instala in incaperiledestinate centralelor de telecomunicatii, secretariate, birouri de infor-matii, cabine de portar, servicii de pompieri, centrale de semnalizareincendiu, vestiare mari, hoi uri sau culoare de circulatie intensa,birourile personalului de conducere, statii, porturi, aeroporturi, metrou,si in aIte incaperi in care specificul activitatii necesita cunoasterea inpermanents a orei exacte,

4.2.2 . Instalatiile de ceasoficare cu comanda centrala (de la 0centrala de eeasoficare prin reteaua complexa din incinta sau reteauade cabluri separate dupa eaz) se pot prevedea in urmatoarele eazuri:

- cand specificul activitatii impune cunoasterea orei exactesimuItan in diverse compartimente;

- in cazul unor cladiri publiee de irnportanta deoscbita (sediidepartamentale, institut ii de invatamfl llt superior , magazine mari,statii , porturi, aeroporturi, metrou ctc.. in statiile de productie in care

50 i 51

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

27/70

f luxul tehnologic impune cunoasterea orei exacte - otelarii, statii detransformare, laboratoare etc.)

4.2.3. In incaperile in care se desfasoara activitati legate de con-ducerea si dirijarea circulatiei CPU si in exteriorul cladirilor respectivese va prevedea cate un ceas electric care va fi de acelasi tip cu celefolosite in instalatia de ceasuri a intreprinderii.

4.5. Instalatii de televiziune cu circuit inchis

4.3. Instalatii de interfon, dispecer ~i cautare de persoane

4.5.1. Instalatii TvCi se vor prevedea pentru unitatilc care impuno supravegherevideo (porti de acces, sectii de productie, unitati ball-care; supermagazine, centre de afaceri, baraje, locuri de parcare,supraveghere trafic auto, metrou, porturi, aeroporturi etc.)

4.5.2. Amplasarea camerelor de luat vederi trebuie sa asigureatat eficienta cat si siguranta in functionare.

4.3.1. Dotarea cu aceste tipuri de instalatii se va prevedea pen-tru asigurarea conducerii operative a unitatii,

4.3.2. Dimensionarea instalatiilor de dispecer, interfon si cautarede persoane se va face tinand seama de faptul ca in cazul unor centralede dipecerat sau interfon de mare capacitate cu un numar mare de lega-turi aferente acestora, dispecerul este sustras de la sarcinile sale.

4.6. Instalatli pentru transmisii de date

4.4. Instalatii de radioamplificare

4.6.1. Instalatiile pentru transmisie de date se vor prevedea inunitatilcsi cladirile in care se vor instala periferice pentru transmisiile de date.

4.6.2. Transmisiile de date se pot realiza fie prin centrale tclclo-nice digitale de institutie cu posibilitatea de transmitere simultana devoce - date, fie prin centre de calcul .

4.6.3. Transmiterea simultana de voce - date, prin ccntrala tele-fonica digital a de institutie se face prin intermediul retelei de cabluritelefonice.

Fiecare terminal de date se poate atasa unui post te1efonic,transmisia facandu-se pe acelasi circuit (ocupand 0 singura linieinterna in centrala).

4.6.4. Transmisiile de date prin centre de calcul proprii se raeprin intermediul unei retele de cabluri cu arhitectura specifica, functiede caracteristicile fiecarui echipament.

4.4.1. Instalatiile de radioamplificare se vor prevedca, de la cazla caz, in unitatile In care se cere transmiterea de comunicari, programede radio, avertizarea persoanelor in caz de pericol, dirijarea activitatiide la distanta etc.

Difuzoarele se vor instala doar In incaperile in care functionarealor nu deranjeaza activitatea, nu conduc la scaderea randarncntuluimuncii.

Acestea se pot instala in incaperile cu mediu normal sau In spatiiCll pericol de explozie cu asigurarea montarii tipului corespunzator deaparataj:

4.7. Instalatii de semnalizare incendiu4.7.1. Echiparea cu instalatii de semnalizare a inccndiilor, potri-

vit scenariilor de siguranta la foe elaborate, se asigura, dupa caz, laurmatoarele constructii, compartimente de incendiu si incaperi:

52 53

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

28/70

- toate categoriile de constructii prevazute conform reglemen-tarilor cu instalatii automate de stingere cu apa, tip drencer sau pulve-rizatoare cu gaze inerte, spuma, abur, pulberi etc.

- constructiile inchise din categoriile de importanta exceptionalasi deosebita A,B incadrate conform legislatiei in vigoare, neechipatecu instalatii automate de st ingere a incendiilor, sau cele echipate, lacare este necesara asigurarea semnalizarii incendiului, inainte deintrarea in functiune a instalatiilor automate de stingere.- cladirile inalte si foarte inalte, cu exceptia locuintelor;

- cladirile cu sali aglomerate;- constructiile pentru productie si depozitare incadrate in catego-

riile A, B (BE3) sau C (BE2) de pericol de incendiu, cu aria desfasu-rata de eel putin 600 m' precum si depozite cu stive inalte (peste 4minaltime),

- constructii destinate activitatilor turistice (hoteluri, moteluri,cabane, restaurante, baruri, videodiscoteci etc.) cu mai mult de patruniveluri sau care adapostesc peste 150 de persoane.- construct ii pentru spitale, camino de copi i, camine de batranisau persoane care nu se pot evacua singure, cu capacitatea de peste 150locuri.

In functie de categoriile de pericol de incendiu, riscuri1c deincendiu, combustibi litatea si valoarea constructiei si a bunuri lor,investitor ii pot stabili necesitatea echiparii si in alte cazuri, cele dinnormativ fiind minimale.

4.7.2. In aceste situatii, daca este cazul (in functie de dcstinatiacladirii) se pot monta detectoare de concentratie pentru gaze sau vaporice in anumite concentratii pot deveni periculoase (explozive sau toxi-ce).

nirii incendiilor se asigura in timp util. In rest instalatiile de sem-nalizare incendiu se prevad cu detectoare automate.

4.7.4. Instalatiile prevazute cu detectoare automate se prevadobligatoriu si cu butoane de semnalizare manuale.

4.7.5. Instalatiile de semnalizare incendiu se proiecteaza si mon-teaza conform prevederilor prezentului normativ si indicatiilor dindocumentatia tehnica a producatorului de echipamente.

4.8. Instalati i de pad contra efractiei4.8.1. Acest tip de instalati i se prevad in cladir i sau comparti-

mente din cladiri, civile sau industriale care adapostesc valori materi-ale sau spirituale.

4.8.2. Instalat iile de paza contra efract iei se pot dota cu averti -zoare si detectoare manuale si/sau automate in functie de tipul desupraveghere al acestor valori.4.8.3. Instalatiile de paza contra efractiei se proiecteaza si semonteaza conform indicatiilor din documentatia tehnica a furnizoru-lui de echipamcnte.

4.9. Prevederi speciale

4.7.3. Instalatiile de semnalizare incendiu se prevad doar cubutoane de semnalizare manuale, numai acolo unde observarea izhuc-

4.9.1. In locuri foarte zgomotoase (cazangerii, forje, stati i decompresoarc, gospodarii de pompe de incendiu etc.) daca sunt nece-sare posturi telefonice, interfon, dipecer sau difuzor, acestea se vorinstala in cabine izolate fonic si vor fi prevazute cu semnalizare acus-tie a sau optica.

4.9.2. Instalatiilc de scmnalizare ineendiu amplasate in locurilezgornotoase conform articolului 4.9.1. vor asigura semnalc sonore cu

54 55

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

29/70

5.1. Conditii generale

racorduri pentru caloriferele din incaperile respective.g) Sa nu fie amplasate sub incaperi incadrate in clasa U3 (AD4)

din normativul I7.b) Spatiile pentru centrale telefonice, centrale de semnalizare a

incendiilor sau centrale de semnalizare contra efractiei sa fie prevazutccu instalatii pentru iluminat de siguranta in vedcrea continuarii lucru-lui.

Incaperile trebuie sa fie prevazute cu tablou electr ic scparat,racordat inainte de intrerupatorul general.

5.1.2. Planseele incaperilor destinate instalatiilor Tc si de sem-nalizare se vor dimensiona la sarcini normate (conf. STAS 10001).Planseele incaperilor pentru centrale telefonice si subrepartitoare sevor dimcnsiona conform indicatiilor sau in lipsa acestora conformanexei 1.

5.1.3. Incaperile destinate echipamentelor Tc si de semnalizarese incadreaza din punct de vedere al pericolului de electrocutare, calocuri de munca periculoase definite prin STAS 8275. Din punct devedere al mediului ele se incadreaza in categoria EE (BAS) definitaconform normativului I7.

In aceste incaperi sc vor prevcdea prin proiectul de executic 1-2prize de 16A / 220 V pentru lampi portabile si unelte (scule, accesorii)portabile in conditiile prevazute de normativul I7.

5.1.4. Iluminatul incaperilor destinate instalatiilor Tc si de sem-nalizare se va executa cu lampi fluoresccnte sau incandescente in con-formitate cu STAS 6646/1.

5.1.5. Amplasarea Iampilor din dispeceratele cu monitoarc Tv seva face astfel incat lumina sa nu cada pe ecranele acestora.5.1.6. Spat iile destinate centralelor telefonice, subreparti-

toarelor, instalatiilor si echipamentelor cu functiuni in caz de incendiuse vor dispune in locuri lara pericol de incendiu sau in incaperi sepa-

eel putin 10.dB peste nivelul zgomotului de fond, si totodata vor asigu-ra si 0 scmnalizare optica corespunzatoare.

4.9.3. Pentru alte tipuri de constructii in functie de categoria siimportant a acestora, gradul de dotare si confort necesar, pe langa insta-latii le sus mention ate se pot prevedea la cererea investitorului si alteinstalatii.

5. SPATH DESTINATE ECHIPAMENTELOR DETELECOMUNICATH ~I SEMNALIZARE

5.1.1. lncaperilc destinate echipamentelor de telecomunicatii siscmnalizare trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:

a) Sa fie amplasate cat mai aproape de centrul de greutate alretelei respective, asigurand un grad de securitate corespunzator.

b) Sa fie situate, de regula, la parter.Cand specificul cladirii impune, se admite amp lasarea instalatiei

Tc. si de semnalizare la ctajele superioare, daca este asigurata rezis-tenta constructiei si protectia la actiunea seismica, sau la subsol.

c) Sa asigure posibilitatea de transport pe caile de acces aleechipamentelor (coridoare, usi) corespunzator gabaritului si greutatiiacestora.

d) Sa aiba iluminat natural Si posibilitati de aerisire directa,conditi i normale de temperatura si umiditate, admise pentru cladiriadministrative, sa fie ferite de praf si agenti corozivi.e) Sa fie astfel realizate incat sa impiedice propagarea din exte-rior de inccndii, explozii, trcpidatii si zgomote.

t) Sa nu fie travers ate de conductele principale ale instalatiilorutilitare (apa, canalizare, gaze, incalzire etc.). Sunt admise numai

56 57

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

30/70

5.2. Spatii pentru centrale telefonice~i subrepartitoare

peste 400 perechi) si subrepartitoare, se va urmari ca incaperea pentruechipamentul telefonic sa fie situata la parter, adiacenta peretelui exte-rior al cladirii si orientat spre directia principala de concentrare aretelei exterioare pentru a usura accesul cablurilor din exterior la repar-titorul centralei, respectiv la dulapul subrepartitorului.

La subsolul acestor cladir i, pr in grija beneficiarului , conformproiectului, se va amenaja galeria de cabluri cu inaltimea de 1,7 m silatimea de minim 1,5 m, plasata in asa fel incat sa corespunda inincaperea centralei la peretele plin pe care se monteaza repart itorulcentralei sau dulapul subrepartitorului.

Galeri ile vor fi construite astfel incat sa nu penn ita infil tratii deapa, iar pozitia lor se va alege pentru a permite intrarea directa a cana-lizatiei telefonice exterioare. Lungimea si pozitia galeriei vor fi sta-bilite imprcuna cu proiectantul instalatiilor de Tc.

La proiectarea si executarea galeriei se va tine seama si deprevederile nonnativului PE 107.

rate de restul constructiei prin elemcnte incombustibile (CO)rezistentela foc minim 30 minute.

In toate cazurilc usile vor fi rezistente la foc minim 15 min. sivor fiprevazute cu dispozitive de autoinchidere. .

5.2 .1. Conditiile pe care trebuie sa la indeplineasca spat iile incare sc montcaza centrale telefonicc sau subrepartitoare sunt cclecuprinse in caietele de sarcini ale producatorului de echipament.

5.2.2. In incaperilc in care se instaleaza echipamente telefonicesi in care lucreaza operatoarea nu se vor instala posturi telex de abo-nat, telefaxuri, pupitre dispecer sau statii de radioamplificare.

In camera uncle lucreaza operatoarease admite numai instalareacentralei de ceasuri electrice.

Pentru aparatele telex si telefax nu este obl igatorie prevederea .de spatii special amenajate, acestea putand fi instalate pc mese anumedestinate, amplasate in incaperi uncle se afla personalul care le uti-lizeaza.

Peretii si tavancle incaperilor pentru echipamentul centralelor sisubrepart itoarclor , vor fi vopsi ti in intregime in ulei iar pardoseala vafidin parchct, linoleum sau covor PVc. .

5.2.3. Capacitatea finala a centralclor telefonicc se va deterrninaavandu-sc in vederc atat numarul de posturi initiale cat si perspective lede dezvoltarc pe etape ale instalatiilor.Pentru asigurarea unui trafic normal se recomanda ca incarcareacentralei la instalare sa nu depascsca 90 % din capacitate.

5.2.4. Pentru centralele de capacitati mari, incepand de la 300linii care deservcsc retele complexe in incinta (necesitand cabluri cu

5.3. Spatii pentru central a de dispecer5.3.1. Pentru centralele de dispecer mici, tip pupitru, nu se vor

prevedea spat ii special destinate. Acestea vor fi amplasate pe sau ala-turi de masa de lucru a dispecerului.

5.3.2. Ccntralcle de dispecer electronice (cu baterii incorporate)sau ccle ell rarne cu rclee si amplificatoarc sc pot instala in aceeasiincapere cu dipecerul.

Bateriilc de acumulatoare ale centra lei dispecer se pot instala incamera de baterii a centralei telcfonice, cu conditia ca acestea sa fiecornpatibile ca tip (ambele alcaline sau ambele acidc).

In cazul in care acest lucru nu estc posibil datorita conditiilor deamplasare (se va prevedca 0 incaperc separata) dimcnsionata functie

58 5 L )

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

31/70

de marimea bateriei respective.Bateriile de acumulatoare se pot instal a in dulapuri pe hoI sau in

dreptul parapetelor ferestrelor, atunci cand capacitatea nu depaseste108 Ah.

5.3.3. Distanta minima adrnisa (traseu de cabluri) intre pupitrulde dispecer si rama de relee este de maxim 20 m.

5.6. Spatii pentru statii de radioamplificare, sonorizare

5.4. Spati i pentru instalatii de interfon ~icautare persoane

5.6.1. Echipamentul statiei de radioamplificare sau sonorizarese amplaseaza de regula intr-o incapere anume destinata ale careidimensiuni se stabilesc conform precizarilor din tabelul 1 curespectarea conditiilor ar ticolelor 5.1.1 d si 5.1.5. in cazul in care sefolosesc si pentru avertizarea personalului in pericol.

In cazul statiilor cu puteri pana la 100 W echipamentul se poateamplasa si in incaperi administrative cu al te destinati i Nu se admiteamplasarea statiilor de radioamplificare in incaperile destinate cen-tralelor telefonice

5.4.1. Pentru instalatii de interfon nuse vor prevedea incaperi se-parate, postul principal si cele secundare vor fi pe masa de lucru a per-soanclor servite.

5.4.2. De asemenea, nu se vqr prevedea incaperi special desti-nate pentru echipamente de cautare de persoane prin sistem radio (cubucla de antena inductiva).

Tabelu! 1Spatii pentru "talJl de nulioarnpiiHcan:

r---------------------------------------------,Dimensiunea minima Puterea statiei (W)sub 200 200 - 1000

5.5. Spati i pentru centrale de ceasuri electrice- Suprafuta [m'] l) 12

- L atura m in im a [rn ] 3 3- I nf tl !i me a [ rn ] 2,5 2,5

5.5.1. Centrala de ceasuri electrice se monteaza de regula in ca-mera operatoarei centralei telefonice pentru care se vor rezerva spatiicorespunzatoare.

5.5.2. In cazul in care centrala de ceasuri se amplaseaza inincaperc proprie, se va destina un spatiu de cca. 4 m'

5.5.3. In cazul in care nu se pot realiza prevederile de la arti-colele 5.10.5.; 5.10.8.; 5.10.9. pentru alimentarea instalatiilor de cea-suri electrice se va prevcdea 0 incapere de cca. 4 m"pentru instalareaunei baterii proprii cu indeplinirea conditiilor pentru camerelc bateriilorde acumulare.

5.6.2. Planseul incapcrilor pentru statii de radioamplificare maimari de 200 W se calculeaza la 0 sarcina normata de 3 000 N/m'

5.6.3. In cazul in care instalatiile de sonorizare care neccsita 0cabina de crainici (pentru anunturi, conferinte etc.) aceasta se vaamplasa adiacent incaperii destinate echipamentului respectiv.

Cabina se va izola fonic, va avea 0 suprafata de cca. 4m2 si va fiprevazuta cu ochi de cielop.

60 61

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

32/70

5.7. Spatii pentru instalatii de televiziune cu circuit inchis

5.8. Spatii pentru centrale de semnalizare incendiu

si numai in cazurile bine justificate la subsol.b) S a aibii iluminat natural ~i posibilitati de aerisrrc directa,

conditii normalc de urniditate ~i temperatura adrnise In incaperi admi-nistrat ive.

c) S a fie Icrira de praf, agenti corozivi, inundatii ~i scurgeri deapa. S a fie astfcl realizate inca! s{t impiedicc propagarea din exterior ainccndiilor, cxploziilor, trepidaiiilor, zgomotelor.5.8.4. Incapcrile destinate centralclor de semnalizare a inccndi-ilor amplasate in constructii din catcgoria C (BE2), D, E (BE 1), vor Iiamp las a te In spatii ferite de incendiu sau in incaperi separate prin cle-mente incombustibile (Co) rezistcntc Ia foe, minim 30 min. avandgoluri1c de acccs protcjatc ell U5i rczistcnte la foe 30 min. si prevazutccu dispozitive de autoinchi.lcro.

5.8.5. In mcaperea ccntralclor de scmnalizarc a incendiilor sc vainsiala un post tclcfonic, concctat la sisiemul de telefonie interioara aobicctivului ~i Ull post direct la ccntrala orascneasca.

5.1'1.6. Ine~pcrca ccntralci de scmnalizare a incendiilor se va prevc-dca eu iluminat de sigur,!l1t:l pcntru intcrvcntie.

5.8.7. Echipamcntcle si aparatura de comanda se pol instala pcpcrcti sau stalpi la inalrimc de 0.8 . .. 1.8111de pardoseala,

~Ut8. Ind' tperca in C

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

33/70

5.9. Spatii pentru central a de semnalizare contra efractielexcepteaza tevile instalatiei de incalzire proprie a incaperii acumula-toarelor. Incaperea nu trebuie sa fie traversata de rosturile de dilatatieale cladirii. In situatii cu totul exceptionale se accepta ca sal a de bateriisa fie instalata la etaj, cu conditia sa fie prevazuta cu 0cuva etansa, ast-fel indH in cazurile de devers are a acidului sa nu fie afectate niveleleinferioare. In acest scop sc va prevcdea 0 piinta de 5 em imprejurulsalii de baterii, izolata in acelasi fe l ca pardoseala.

5.10.2. bciipcrik specialc Gc,iina:e hateriilor se scparii de restulcor.suuctici cu ziduri si plansee din beton annat (,11 grosimca de IS ernsau similare, iar accesul se va face printr-o incapcre tampon, usilc fiind

5.9.1. Incaperea destinata centralei de semnalizare contraefractiei este cu acces din interiorul cladirii, In aceasta incapere auacces doar persoane autorizate.

5.9.2. Incaperea va avea, de preferat, iluminat natural si posibi-litati de aerisire directa, dar trebuie sa i se asigure conditii normale detemperatura si umiditate admise in incaperi administrative (18 ... 25C;umiditate 80%).

5.9.3. Incaperea se va feri de praf, agenti corozivi, inundatii etc.Aceasta va fi astfel realizata incat sa impiedice propagarea din

exterior a incendiului, explozie i etc.5.9.4. Incaperea va avea acces telefonic la reteaua oraseneasca

si la rete aua interioara a obiectivulu i.5.9.5. Incaperea centralei de semnalizare contra efractiei se va

prevedea cu iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului.5.9.6. Echipamentele, inclusiv monitoarele TvCi se pot instala

pe pcreti pana la cc~. 1,8 m inaltime, dar nu mai jos de 0,8 m.5.9.7. Incaperea in care se amplaseaza centrala de semnalizare

efractie trebuie sa aiba 0 suprafata corespunzatoare, funct ionala, tinandseama de echipamentul necesar.

dCiCL ,Je!( :; iJIC exzcnor , pre l'~Ull ic ell un prag de cca, Sen. in;H~ime.5 . 1 1 J . 3 , ILuniijl.:Ll '/,'. fl.t: tip aGtiG[;B;igrz

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

34/70

deschidere spre exterior directa, sau prin ghena de ventilate, avandgura de introducere arnplasata la parte a infcrioara a peretelui.

Plafoancle salilor de baterii nu vor avca denivelari care sa per-mitii acumularea gazclor.

In incaperile specialc pentru bateriile de acumulatoare se inter-zice rabitarea tavanului. In cazul cand deasupra acestei incaperi se con-struieste unul sau mai multe niveluri, pc tavan, se va executa un finisajde tip bariera de vapori (2 straturi).5 .10.7. La proiectarea incaperilor pentru baterii de acumulatoaresi a instalatiilor aferente, vor fi respectate prevederile normelor invigoare.

5.10.S. In general, se va urmari utilizarea in comun a salii pen-tru baterii de acumulatoare afercnte mai multor categorii de instalatii(inclusiv bateriilc iluminatului de siguranta cand este cazul), dar seinterzice instalarea in aceeasi incapere a acumulatoarelor acide si alca-line.

5.10 .9. Bateriilede acumulatoare In vase de sticla cu capacita teade pana la 108 Ah, precum si bateriile inchise tip auto, cu capacitatepana la 108 Ah pot fi instalate in dulapuri tipizatc amplasate in niscspccializate sau pe coridoare.

5.10.10. Bateriile de acumulatoare capsulate neincorporate inechipamentele Tc care nu dcgaja gaze nocive si amestecuri explozive,se pot instala in spatiile aferentc acestor echipamente.

6. REALIZAREA INST ALATIlLOR INTERIOARE DETELECOMliNICATIl ~l SEMNALIZARE

6.1. 'I' ipuri de executie6.1. L Rctclclc intcrio.irc sc vor rcaliza In cxccutic ing ro pa ta x au

aparcntii, Iolosindu-sc cabluri sau conductoarc izolatc, protcjatc, intuburi mctalicc sau PVC, sau conducioarc izolatc ncprotejatc in tuhuri.

La alcgcrca matcrialclor s i solutii lor specificc de cxccutic xc va(inc scama de prevederilc din subcapitolele rcfcritoarc la dilcritclc ca-tcgorii de instalatii Tc din prczcntul normativ .

La realizarea insta latiilor interioarc Tc sc vor rcspccta prcvcdc-rile "Rcgulamcntului pentru instalurca posturilor tclcfonicc si deradioficarc". Orice dcrogarc de la aces! Rcgulamcnt se va face numaieu acordul utilizatorului instalatiei si al unitatii care va raspundc deintrct incrca ci.

6.2. Instalatii ingropate6.2.1. Instalatiilc de telccomunicatii sc vor executa de regula in

montaj ingropat sub tencuia la, la cladirilc nou proicctatc ~ila cladirilcIa care se executa rcpara tii capita te.

Sc vor Iolosi conductoarc izolatc sal! cabluri protcjatc In tuhuriPVC xau meta lice, in conditiilc prcv.izute de "Normativul I 7 ~i pre-scriptiile tc hn ic c sp cc ifice p cn tru m edii eL L p cri co l d e c xp lo zi c,

6.2.2 . De regula, cxccutia CLl conductoarc protcj.uc In tuhuri scva Iolosi la portiunilc de circuit dintrc punctclc de conccntrarc stprizclc pcntru racor-lurca posturilor Tc (tclcfon. ccax dispcccr, dilu-/ o ,l rc . t r.msmi si i de dale),

6.2.3. Exccutia .u cabluri protcjatc in iuburi sc rccomanda pen-

66

6.4. Gruparea circuitelor

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

35/70

tru lcgatura dintre punctele de concentrare (firide) precum si intre aces-tea si punctele de racord la reteaua exterioara.

6.2.4. La instalatiile in tuburi mgropate sc vor folosi numai eon-ductoare si cabluri din eupru eu diametre sau sectiuni care sa asigurenivclul de transmisie conform normelor C.C.I.T.T. precum si limitaadmisa de semnalizare pe bucla a echipamentclor folosite.

6.3. Instalatil aparente

. 6.~.1. Cireuitele pentru instalatiile telet-oniee, dipecer, interfonsi ceasun electrice, se vor grupa in acelasi tub sau cablu, utilizandu-setrasee comune, in masura in care conditiile de transmisie, din punct devedere al nivclului, permit aceasta.. 6.4.2. Se vor instala in tuburi separate, circuitele de dispccer saumterf~n,.dac~ instalatia de semnalizare eu semnale amplificate ar puteaderanja functionarea celorlalte instalatii Tc .

6.4.3. Circuitele pentru radioamplificare si televiziune eu circuitinchis, se vor instala in tuburi sau cabluri separate. in eazul cand insta-latiile dipecer sau interfon au functiuni de alarma la incendiu circuitclese vor instala in acelasi mod.

6.4.5. Circuitele sau cablurile speciale apartinand instalatiei detransmisii de date se vor instala in tuburi separate si nu vor avea'trasee. comune cu aIte instalatii perturbatoare (energie electrica etc.).

6.3.1. Instalatiilc de telccomunicatie in cladirile civile se admitin montaj aparent in urmatoarele cazuri:

_in constructiile la care nu se admit daltuiri si spargeri._ in cladirile in care si instalatiile electrice sunt realizate in

executie aparenta._in cazul unor instalatii provizorii sau extinderi locale ale unorcircuite._in constructii existente a carer deteriorare nu este admisa.

6.3.2. Pentru realizarea instalatiilor aparente se va utiliza cuprccadere executia de cabluri.

6.3.3. In cazul cand numarul de circuite pe traseu este redus (sub5), sc recomanda folosirea conductoarelor izolate de interior saucabluri de capacitate mica (2,4,6 perechi, dupa caz).

6.3.4. Executia cu conductoare izolate protejate in tuburi mon-tate aparent, se va prevedea de preferinta in halele industriale, precumsi cazurilc In care sc impun conditii speciale de protectie (protect iamccanicii superioara, medii corozive, protectie contra influentei elec-trice ctc.).

6.5. Alegerea traseelor6.5.1. Se va evita insta1area circuitelor si cablurilor Tc in lungul

conductclor calde, interzicandu-se instalarea pe suprafete calde.De asemenea, se vor evita trasee expuse la urnezeala.Pe portiuni reduse ale traseelor apropiate de suprafete calde sau

la incrucisari cu acestea, distanta minima intre circuitcle Tc si cle-mente caldc trebuie sa fie de 12 em sau se vor Iua masuri de izolare ter-mica.

6.5.2. Distanta intrc instalatiile de tclecomunicatii sau transmisiide date ~iccle eIcctrice cu frccventa de 50 Hz si tensiuni pana la 1000V. at at in montaj ingropat cat si in montaj aparent, trebuie sa fie deminimum 25 em, cu conditia ca izolatia sa fie corcspunzatoarc si sa nu

6968

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

36/70

cxisic innadiri la conductoarclc clcctrice pc portiunea de paralclism.6.5.3. Pc trascc comunc. circuitclc pcntru instalatiilc Tc se VOl

monta sub cclc ale instalatiilor clcctricc.In c az ul c li id iri lo r d e lo cu it, acesta distantii s c p o et ic reduce p a n a

la 15 C111, dad. lungimilc de paralclism Ill! dcp.iscsc 30 111.Trascclc comUI1C ale circuitclor difcritilor abonati sc vor monta

nurnai '1 1 'p:qii acccsibilc pcrson.ilului de cxplo.uarc.In caz iu ilc In cure distantclc m cntionatc nu pot li rcalizate din

punct de vcderc tchnic sau due la soluui nccconomicc. circuitclc Tc sevor executa din conductoarc rasucitc TY bifilarc sau trililarc, rcducanddix tarua la minimum ncccsar instalarii ripzelm separate pcntru Iiccarcin sia la ric (n u mai mari de 25 1 1 1 ) .

6.5.4. S,: va cvita instalarca cablurilor de tclccomunicatii intun clc sau ca na lc tch nicc ill care sc gibesc cabluri eke-trice ell tcnsiu-ni mai mari de 1000 V; In cazurilc In care nu cstc posibila () altaso lutio , c ab lu rilc sc v or in -ta la in tu nclu ri sau c an alc tc1ll_licc. p c p c rc ti iopusi, sau pc acccasi parte cu cablurilc clcctricc la () distall\{l de cca.4() em. sub cclc clcctricc.

Cand j ungimi Ie de paralclism dcpascsc ISO Ill. i ar t cn si un il csunt prca mari de lOUOV, sc va Iace. de la caz la caz, calculul de pro-tcctic. luandu-sc masuri corcspunzatoarc conform normativclor ~is t. md ar dc lo r ' in v ig o ur c.

La proicctarc si cxccutic sc va tine scama : ; , i de norrnativul PE107.

- 3 em cand lungimca de paralclism cstc de cca, 30 1 1 1 ;- 2 em cand lungimca de paralclism cstc de cca 10 111.In aceste cazuri, cstc ncccsar s a sc axigurc pcntru cireui te d e ra-

dioarnplificarc continuit.uca clcctrica a tubulaturii si acccsoriilor, pre-cum xi Icgarca la priza de pam ant.

6.5.6. Trascul instalatiilor aparcntc sc va "lege dn mai putin vi-zibil in unzhiuri drcptc, pc Hlng;l pervazuri de-a lungul grinzilor.pasajclor circulahilc, cstacadclor etc. In locur i acccsibilc pcntru mon-taj ~I intrctincrc.

6.5.7. L1 stabilirca trascelor sc VOl' cvita trcccrilc prin spatii ellper;( ol de cxplozic. medii Cuf(l/jVl' xau zone in care cxist.i pcricol descurg crc a uno r lich idc cc ar nutca dctcrio ra inv clisul cub lurilor sau arprczcnta pcricol de inccndiu. alcgandu-sc soluui de montaj pc pcretiicxtcriori accstor spati i (ell conditia protcj.irii rmpotr iva cfcctclor der.uliatii tcrmicc II I cal de inccndiu ~idctcrionirilor mccanirc) si anumcIn sp.uiilc de circulatic, ancxc tchnicc. sal! aile spatii far;! pcricol.

6.5.S. Golurilc pcntru trccerca cal-lurilor, prin planscu saupcrcli . vor Iiproiejatc dupa rnontarca cablurilor, cu matcriale care silasigurc o ctanscitatc corcxpunzatoarc pcntru cvitarca proragi"t!litHcilri lor, trcccrii Iumului xi a gazclor.

6.5.9. Nu se admitc insialarca cablurilor san conductoarclor decurcnti s labi pc Iatade usor combustibilc (lcmn. carton as fall SI altclc)sau prin subsolurilc hlocurilor.

6.5.5. Dixt.mta minima dintrc circuiiclc de mdioamplificarc sic clc la ltc c ir cu itc p cn tru in sta l. uii de tclccomunicarii trcbuic Sil fie de 2() 6.6. Conccntrarea circuitclorem.

i n Cllll] in care

5/13/2018 I 18-96 semnaliz

37/70

pentru cladirile de locuit cu P + 10 nivele, firidele, se vor instala laparter sau ctaju l 1 si la etajele Ill, V, VII, IX ctc., (din 2 in 2 ctaje).

6.6.2. Se vor utiliza puncte de conccntrare comune pcntru insta-latiilc de tclefon, dispecer (cu exce