În primul rând, ne ceremscuze cã vã informãm acumdespre un eveniment emoþionantcare a avut loc pe data de 19aprilie, însã publicaþia noastrã seafla deja în tipografie, pentru aajunge în casele dvs. în preajmasãrbãtorilor pascale.

Aºadar, 19 aprilie, o zisuperbã de primãvarã, ne varãmâne în memorie ca ziua cândMarian Frangulea s-a reântors înlocul unde împreunã cu copiii sejuca atât de frumos cu universulculorilor - la Clubul Copiilor caredin acea zi, a devenit ClubulCopiilor - Marian Frangulea.

Acest gest de recu noaº -tere ºi preþuire pentru tot ceea ce aînsemnat Marian Frangulea pen-tru noi, se dato reazã domnuluiprimar Emil Proºcan care a pro-pus acest proiect ConsiliuluiLocal, ºi ulterior a fost aprobat cumajoritate de voturi.

La eveniment au fostprezenþi: funcþionari publici ºiconducerea instituþiei noastre,consilieri, cadre didactice dinMizil ºi directori ale CluburilorCopiilor din judeþul Prahova ºi nuîn ultimul rând soþia ºi fiica"poeziei de om" aºa cum frumosl-a denumit pe Marian, nouldirector al Clubului, doamnaLiana Teodor - prietenã ºi colegãcare ne-a promis cã va continuacu toatã dãruirea ºi dragosteamunca acestuia. ªi parcã pentrua-ºi întãri spusele, la Club, erauprezenþi toþi copiii de la cercuricare împreunã cu profesorii, ne-audezvãluit parte din pasiunile lor,unii dansau alþii desenau sau con-struiau machete de planoare, alþiistudiau civilizaþia englezã, unzumzet plãcut, un loc încãrcat cuenergie pozitivã ºi bucurie, un local creaþiei, locul ºi copiii pe careMarian i-a iubit atât de mult.

Aºa cum spunea cumultã emoþie, domnul primarEmil Proºcan: "Marian a lãsaturme peste tot, în tot oraºul ºiîn noi, a fost un prieten altuturor, era sincer, ºi mã bucurcã am avut prilejul de a-l cu -noaºte. Mã gândesc aproape

zilnic la el, fãcea parte dinzâmbetul copiilor, reuºea sãcomunice într-un anumit modcu ei, mã bucur cã existã astfelde momente în care ne aducemaminte de el".

Finalul îl acord doamneidirector Liana Teodor, care cuochii în lacrimi ne-a împãrtãºit:"Îngerul nostru pãzitor de aicieste Marian Frangulea... sunt con-vinsã cã ºi acum este cu noi ºi sebucurã cã am venit la el la Club,la el acasã, pentru cã a petrecutfoarte mult timp cu copii aici,învãþându-i sã descopere taineleminunate ale culorilor, ale dese -nului, ale rãbdãrii ºi nu în ultimulrând al frumosului. Cred cã ºiacum picteazã, cred cã ºi acumiubeºte culorile ºi-mi imaginez cãacolo sus culorile sunt cu ade-vãrat pure. Copiii din Mizil vorpicta în continuare pentru cã aºa,Marian va fi mereu aici cu noi.Copiii din Mizil vor dansa, vorînvãþa englezã, vor râde ºi vorpetrece clipe frumoase în acestclub aflat sub o steluþã norocoasãºi vor povesti altor copii cã a fostodatã un profesor minunat, blând,cu harul penelului, un profesorcare a plecat sã picteze norii.

Întâlnirea cu Marian m-afãcut foarte bogatã ºi promit sãdãruiesc ºi altora din ce am pri -mit. Dumnezeu sã-l binecuvân-teze ºi sã-i dea luminã - pentru cãnu poþi picta pe întuneric!"

Foarte multã emoþie,foar te multã sensibilitate, copii,culoare, amintiri frumoase, re gre -te - 19 aprilie, Clubul Copiilor -Marian Frangulea.

Nu pot sã închei decât cuun citat, foarte drag mie, a luiGabriel Garcia Marquez "Nuplânge cã s-a terminat, zâmbeºtecã s-a petrecut!"

Gabriela NEGOIÞÃ

Copilãria este secretul di -vin al naºterii noastre, este dumne -zeirea ce rãmâne în noi.

Din când în când fac incur-siuni prin sfânta mea copilãrie. Re -gu lile impuse de pãrinþi, bunici,rude, aparþineau bunului simþ! Aºaera ºi în noi. Nu ºtiu dacã se poatevorbi de o conºtientizare a copiilorla realitatea de atunci. Poate, maidegrabã, o ra li ere la tot ce exista.Oamenii, adicã pãrinþii copiilor,mun ceau! Toþi! ªi asta aducea li -niºtea ºi starea de bine. Noi copiiînþelegeam acest lucru ca pe firesculvieþii ºi ne ajutam cu plã ce re pãrinþii.De fapt, acest ajutor era mai mult unritual al necesitãþii ca fiecare sã facãceva. Totul se transmitea de la o ge -neraþie la alta. Co pi lãria, adicã viaþade zi cu zi a celor care erau fii oame-nilor, era pentru pãrinþi un laitmotivpeste care se suprapuneau zbaterilefiecãrei zile. Aºa îºi simþeau rostulgândurilor ºi al palmelor, aºa zâm-beau ºi se bucurau de fiecare zi pã -rinþii noºtri. Câm pu rile, dealurile,pã durile, gârlele, luncile, cãrãriletoa te, erau în libertatea de a fi anoastrã, a copiilor. Priete niile se le -gau între noi, dar ºi cu tot ce exista.Bunicii ne rãspundeau cu mul tã rãb-dare la nãstrujnicele ºi infi nitelenoas tre întrebãri. Erau cei mai în -þelegãtori ºi buni oameni de pe pã -mânt: basme, mângâieri, bunãtãþi,îmbrãþiºãri! Ne pãstrau secretele, iaratunci când era cazul, ne luau apã ra -rea în faþa mult prea serioºilor noºtripãrinþi. Aveam libertatea de a aler-ga, de a ne urca în copaci, de amerge des culþi, de a ne scãlda îngârla satului! Aveam libertatea de ane bucura de fiecare zi, indiferentdacã era cu ploaie, zãpadã, soare...Aveam libertatea de a face pozne ºia ne primi pedepse. Precum frumu -seþea liber tã þii din zborurile pãsã -rilor erau alergãrile noastre!

Darul cel mai de preþ nueste viaþa, ci frumuseþea ei, felul încare sufletul fiecãruia reuºeºte sã vi -breze prin cunoaºterea de sine ºiprin cunoaºterea, de cel puþin a -ceeaºi profunzime, a ceea ce existã,peste tot, în jur. Copilãria este ceacare "ne face cunoºtinþã" cu munþii,copacii, pãsã ri le, cerul, apele ºi totce existã pri virii noastre. Girul des -luºirilor ºi înþelegerii este dat de ino -cenþa gân dirii, a judecãþii primitã înmomentul când s-a hotãrât venirea

noastrã în aceastã lume. Aveam li -bertatea de a fi aºa cum gândeam, ºiasta ne producea starea de bucurie.Eram înþe leºi, respectaþi ºi chiar dis-cret încurajaþi în ceea ce fãceam,pentru cã zbur dãlniciile noastre pu -teau defini par tea autenticã a frum o -sului. Pãrin þii noºtri, privindu-ne, îºimângâiau copilãria din ei ºi zâm-beau. Poate cã atunci când noi um -pleam aerul ce ei îl respirau cu stri -gãtul zâmbetului nostru ºi zburdam,ei îºi trãiau adevãratele momente defericire.

Copilãria este un drept uni-versal ce ne învaþã mãsura adevãru-lui ºi a zâmbetului!

Alergãrile noastre se pliaupe oferta fiecãrui anotimp. Iarnamis tificam lumea albului cu ru -menul o bra jilor noºtri, cu larma ºibucuria de a fi, simþitã ºi de pãrinþiinoºtri. Do rinþele noatre erau leginescrise ºi e ner gia lor exploda în fru-museþea fie cãrui anotimp, înnobi -lându-le. Cu si guranþã fãceam partedin fiecare ano timp! Copilãriile ve -neau din generaþiile moºilor ºi strã-moºilor noºtri ºi aveau aceeaºi pu -tere de zâmbet.

Cam aºa erau zilele în pe -rioada când învãþam despre viaþã!

Acum? Îmi dau seama cã, în mare

parte, nu ºtiu ce este în sufletul copi-ilor de acum. Ceea ce ºtiu este cãsunt nedreptãþiþi ºi cã ei meritã multmai mult. Copilãriile de acum aualtfel de libertãþi. Cele mai multesunt pseudolibertãþi ce-i depãrteazãde lu mea mirificã a adevãrului ce artrebui sã hrãneascã aceastã unicã pe -rioadã a vieþii lor. Copilãriile de a -cum se rup de neantul ºi ritualul tre-cutului. Co pilãriile sunt altfel, pen-tru cã totul este altfel! Munþii, dea -lurile, câmpurile, uliþele satelor numai rãsunã de larma copiilor. Des -culþul prin ro uã a devenit o tapiserieroasã de timp într-un posibil muzeucu cioburi din zâmbetul acestuipopor. Pãrinþii co piilor de acum îºipoartã disperarea pe la uºi strãine,bunicii sunt tãcuþi ºi au ochii triºti.Ziua de mâine fuge printre degeteletremurânde ale celor mai mulþi, lafel speranþa, bucuria, zâmbetul.Chipurile oamenilor sunt marcatede îngrijorare, teamã ºi chiar spai -mã. Braþele lor devin inutile, rostuldevine fãrã rost. Pãrinþii îºi pãrã sescpãrinþii, casele, copii, familiile, a -min tirile, dreptul elementar de a trãiîn casa lor, în þara lor. Chiar dreptulla copilãrie e în mare pericol. Totmai multe gânduri se duc acum înrugã ciuni ºi lacrimi!

Dã Doamne zâmbet de co -pil în rostul tuturor lucrurilor!

Emil Proºcan

Despre copilărie

Edi

tori

al

UN GEST DERECUNOASTERE

1 IUNIE - ZIUACOPILULUI

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

Mini-interviuJUSTIN RÂNCEANU - membru al CL Mizil

ŞEDINŢELECONSILIULUI LOCAL

CÂT DE VERDEESTE ORAŞULMIZIL?

COPIII NIMĂNUI

Încă un pas făcut în pierderea identităţii

Locuri de muncă

Festivalul ConcursInterjudeţean"HAI CU NOI PRINEUROPA"

PAG 2

PAG 2

PAG 4

PAG 4

PAG 5

PAG 5

Ştefania Hermenziu- un copil care şi-a învins destinulPAG 5

PAG 5

Cum să ne ferim de infractori

PAG 8

PAG 12

PAG 6

Întâlnire de Conştiinţă(cu Părintele Jonathan AllenHemmings, Anglia)

Salvati mediul inconjurător!

Povestea care văva schimba viaţa

PAG 7

PAG 3

PAG 8

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Anul IX /Nr. 102 / iunie 2013 www.primaria-mizil.ro

OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiPublicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂCristina COLÞ / Gabriela NEGOIÞÃ /

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro ISS

N 1

54

8 -

69

03

LOCALNr. 102 / iunie 2013

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

office@excelltipo.roAdriana POPA adyzest@yahoo.com

Avem Campioanã Europeanã laMizil

În perioada 15-19 mai, aavut loc la Caorle (Italia), Cam -pionatul European de Karate Tra -diþional stilul FUFOKAN. Þãrileparticipante au fost: Italia, Ger -mania, Serbia, Polonia, Belarus,Rusia, România, Tatarstan, Cipru,Turcia, Belgia ºi Slovenia cuaproximativ 300 de karateka, a -vând vârste cuprinse între 6-13 ani.

Cu mândrie, vã relatãm cãRomânia a fost reprezentatã de oparte din inimoºii membri aiClubului "HASU" Mizil, pregãtiþide sensei Florin Carabã. Aceºticopii au avut o prestaþie demnã detoatã lauda, doveditã de rezultateleexcepþionale pe care le-au obþinut,rod al unei mari pasiuni susþinutãde perseverenþã, seriozitate ºifoarte multã muncã: Alina Leescu -medalie de aur + medalie de argint;Alexia Pandelea -medalie deargint; ªtefania Riciu - medalie debronz ºi Bogdan Pandelea - locul Vla douã probe din 70 de concurenþi. Felicitãri copii sunteþi extraordi-nari, sunteþi mizileni, sunteþiromâni, sunteþi campioni, datoritãvouã putem spera într-un viitor maibun mâine!Ajutaþi copiii ºi cu siguranþã noul

Stângã al României va proveni dinMizil

Echipa de handbal aClubului Sportiv Mizil, pregãtitãde domnul Cornel Rusoiu, s-aclasat pe Locul III, cu o victorie ºidouã înfrângeri, la ultimul turneudin cadrul Campionatului deHandbal Juniori 2 masculin, seriaE, desfãºurat la Piteºti. În urmaacestui rezultat domnul Rusoiu ne-a declarat urmãtoarele: “Locul pecare ne-am clasat este unul mulþu-mitor, având în vedere faptul cãeste prima participare a echipeiîntr-un campionat, echipã pe caream format-o de numai un an, maimult aceºti copii nu provin dinlicee cu profil sportiv, aºa cum aufost echipele cu care am concurat.În viitor ne propunem sã par-ticipãm la o categorie superioarã, încadrul aceluiaºi campionat dar laJuniori I, unde provocarea va fi maimare deoarece copiii vor evolua lao categorie mai mare de vârstã ºiefortul va fi dublu având în vederefaptul cã se va juca sãptãmânal. Înacest context, vom avea nevoie încontinuare de sprijinul oamenilorcu potenþial financiar care iubescsportul ºi copiii talentaþi ai acestuioraº.

Profit de aceastã ocazie,pentru a le mulþumi pãrinþilor, pro-fesorilor pentru înþelegerea ºisusþinerea oferitã ºi în mod specialsponsorului nostru principal, dom-nului Tudor Piºcociu - administra-tor S.C. "DAB SECURITY", c

GRUPAJ ININFORMAŢIONAL

UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI

Finalizarea achiziþiilor publice în cadrul proiectului"Centralã fotovoltaicã de producere a energiei electrice din

conversia energiei solare în oraºul Mizil, judeþul Prahova"

Mizil, 24 aprilie 2013

Oraºul Mizil a finalizat în data de 12.04.2013 procedurile deachiziþie publice, desfãºurate conform legislaþiei achiziþiilor pu blice învigoare, stabilite în cadrul proiectului "Centralã fotovoltaicã de produ cerea energiei electrice din conversia energiei solare în oraºul Mizil, judeþulPrahova".

Consiliul Local Mizil, cu sediul în Mizil, bd. Unirii, nr. 14,judeþul Prahova, este beneficiarul proiectului "Centralã fotovoltaicã deproducere a energiei electrice din conversia energiei solare în oraºulMizil, judeþul Prahova" cofinanþat prin Fondul European de DezvoltareRegionalã, în baza contractului de finanþare încheiat cu MinisterulEconomiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, în calitate de OrganismIntermediar pentru Energie, în numele ºi pentru Autoritatea deManagement pentru Programul Operaþional Sectorial "CreºtereaCompetitivitãþii Economice". Valoarea totalã a proiectului este de46.458.212 lei, din care asistenþa financiarã nerambursabilã este de34.868.926 lei, iar durata perioadei de implementare a proiectului este de23 luni: 17.07.2012-16.06.2014.

Construcþia centralei fotovoltaice se va realiza de o asociere for-matã din S.C. TOP RAM PROJECT S.R.L. Bucureºti, S.C. ELECTRO-ELFA INTERNAÞIONAL S.R.L. Botoºani ºi S.C. ENERGOMONTAJS.R.L. Bucureºti, dupã un proiect realizat de S.C. ROMAIR CONSUL -TING S.R.L. Bucureºti. Valoarea contractului de execuþie a centraleifotovoltaice este de 31.132.940,66, iar durata de realizare a investiþiei estede ºase luni de la emiterea ordinului de începere de cãtre oraºul Mizil.

Pe durata execuþiei lucrãrilor, proiectantul S.C. ROMAIRCONSULTING S.R.L. Bucureºti va acorda asistenþã ºi va asigura super-vizarea lucrãrilor.

La finalizarea proiectului, oraºul Mizil va dispune de o investiþiece va permite acoperirea consumului de energie electricã din sectorulpublic, sumele economisite fiind disponibilizate pentru alte proiecte.

Detalii suplimentare puteþi obþine de la:Petronela Sturz - manager de proiect sau Doru

Mladin - responsabil comunicareAdresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul PrahovaTelefon: 0244-250027; fax: 0244-251120E-mail: primaria@primaria-mizil.ro

Programul Operaţional Sectorial "CreştereaCompetitivităţii Economice"

- cofinanţat prin Fondul European de DezvoltareRegională

„Investiţii pentru viitorul dumneavoastră“

COMUNICAT DE PRESĂ

Ziua Internaþionalã aCopilului a fost sãrbãtoritã pen-tru prima datã în lume în lunaoctombrie 1953 ºi a fost spon-sorizatã de cãtre Uniunea Inter -naþionalã pentru Bunãstarea

Co pi lului din Geneva. Nu mulþisunt cei care ºtiu cã ideea de aavea o zi internaþionalã i-a venitlui Rubab Mansoor, elev înclasa a- VIII-a, ºi a fost accep-tatã ºi adoptatã de cãtre Adu -narea Generalã a Naþiu ni lorUnite în anul 1954.

Pe 31 mai, în organi-zarea Primãriei Mizil ºi încolaborare cu Centrul EuropeDirect, am sãrbãtorit cu mic cumare, ce avem noi mai de preþºi mai curat - co pilãria. Chiardacã vremea nu a þinut cu noi,asta nu ne-a împiedicat sã fimpãrtaºi la talentul ºi pasiunilecopiilor - artiºtii au luat cu asaltCentrul Cultural "Adrian Pãu -nescu" iar sportivii au cuceritfãrã drept de apel Sala de Sporta oraºului nostru.

Astfel cã la CentrulCu l tural, copiii ne-au oferit unspectacol al bucuriei ºi ino -cenþei - au cântat muzicã popu-larã ºi muzicã uºoarã: OnuþuCosmina, Onuþu Da na, PotecValentina, Trandafir Maria,Stan Madian, Anton Clau diu,Cri ºu Mirela, Lache Ionuþ,Moise Diana, Preda Daria,Vlai cu Ana-Maria, Necula A -nne, ªtefan Diana, Stoica An -dreea, pregãtiþi de doamna Po -pa Mileta; ne-au încântatpianiºtii: Drãghici Iri nel, Proº -can Andrei, Lãzãroiu Paul,Cocoºatu Lorenzo, Dinu Mã -dã li na, Leþicã Lucian, pre gã tiþide doam na profesoarã LauraStoica; au dansat copiii pre -gãtiþi de Se bas tianStefanov dar ºiAnsam blul "Poe -niþa", pre gã tit dedomnul NicolaeChiriþã, corepetitorMa rian Iorga, toþiaceºtia fãcând partedin cercurile cefiinþeazã în ca drulCentrului Cultural"Adrian Pãu nescu".

Nu s-au lãsat mai pre-jos nici elevii ºcolilor "Sf.Maria" ºi "Sf. Nicolae" care aucântat ºi dansat la fel de frumos.

Dincolo, la Sala deSport, agitaþie mare, micii

sportivi ºi-au luat rolul în seriosºi au participat la tot felul deconcursuri, în apaluzelele ºiîncurajãrile de rigoare alepãrinþilor ºi bunicilor.

Deºi toþi copiii suntcâºtigãtori, vã prezentãm totuºipremianþii:

ROLE GRÃDINIÞÃ-BÃIEÞI - Locul I -Voica

Tudor (ªc.Gimnazialã,,Sf.Maria”),

- Locul II - Cãruþaºu Darius(ªc.Gimnazialã ,,Sf.Maria”),

FETE - Locul I - Ploae Izabela(ªc.Gimnazialã ,,Sf.Maria”),

- Locul II -Neagu Alexia (ªc. Gimnazialã ,,Sf. Maria”) BICICLETE GRÃDINIÞÃ -

BÃIEÞI - Locul I-AnghelGabriel Daniel (ªc.Gimnazialã

,,Sf. Maria”, Locul II- Miticã Alexandru

(Grãdiniþa Nr.1), Locul III- Vasile Gabriel

(Gr.Nr.1)FETE - Locul I-Haralambie

Elena Cristiana (ªc.Gimnazialã,,Sf.Maria”),

Locul II- Cârstea Andreea Ni -co leta (ªc.Gimnazialã

,,Sf.Maria”), Locul III- Butoi Elisabeta

(Gr.Nr.1)BICICLETE FETE GRUPA

MICÃ- Locul I - Stan Andreea De ni -sa (ªc.Gimnazialã,,Sf.Maria”),Locul II- Gheorghe Valentina

An dre ea (ªc.Gimnazialã,,Sf.Maria”)

Continuare în pagina 3

Primãria este ºi locul undese oficiazã cãsãtoriile, adicã sedesã vârºesc poveºtile de dragoste.Dorin þele de a fi pentru totdeaunaîmpreunã, prind aici conturul ade-vãrului.

Câte un "DA" rostit dintoatã fiinþa ºi se unesc aici destine,se nasc familii! Mo mente emoþio-nante, unice în viaþa noastrã, a tutu -ror!

Le urãm o viaþã cât mailungã împreunã, sã trãiascã înrespect, liniºte, adevãr, sãnãtate ºisã constate cât mai des cã au fãcutcea mai bunã alegere ºi cã viaþa edeosebit de frumoasã!

Dacã-i întâlniþi pe:Marin AlexandruMarin Alexandru

Ionuþ cu Cochirleanu Adina;Ionuþ cu Cochirleanu Adina;Duþu Nicu Valentin cuDuþu Nicu Valentin cu

Turcu Elena;Turcu Elena;Mizileanu NicolaeMizileanu Nicolae

Cosmin cu Cobzaru Rebeca;Cosmin cu Cobzaru Rebeca;

Dragomir AndreiDragomir AndreiDaniel cu Gâdea Mihaela;Daniel cu Gâdea Mihaela;

Stoica ConstantinStoica ConstantinEmanuel cu Ion Ana Maria;Emanuel cu Ion Ana Maria;

Constantin Adrian cu Constantin Adrian cu Baniþã Loredana Alexandra;Baniþã Loredana Alexandra;

Marinescu Flavian cuMarinescu Flavian cuªain Maria Florentina...ªain Maria Florentina......sã ºtiþi cã de acum încolo sunt soþºi soþie! Bine ar fi sã le ziceþi cevadespre fericire, dragoste, înþelegere!

Cu siguranþã se vor bucu-ra ºi vor cãpãta ºi mai mare în -credere în lungul drum ce-i aºteaptã!

CASĂ DE PIATRĂ

Despre oameni şi viaţă

Pagina 3 REPORTAJ Nr. 102 / iunie 2013

c fãrã de care copiii nu ar fiputut participa la turneele dincadrul competiþiilor".

În afarã de frumuseþeagestului, remarc corectitudineadomnului Piºcociu care atuncicând l-am intervievat în urmã cuceva timp, ne-a mãrturisit cã-i vaajuta pe aceºti copii dacã vor avearezultate ºi iatã cã s-a þinut decuvânt, motiv pentru care îi mulþu-mim ºi în acelaºi timp îi felicitãmatât pe copii cât ºi pe domnulRusoiu pentru rezultatele obþinutecare dovedesc în afarã de talent,multã dãruire ºi o muncã susþinutã.

Nici muzica nu-i mai prejos...Pe data de 18 mai, a avut

loc la Bucureºti, Festivalul Con -curs interjudeþean "Euro Music",Ediþia I, la care mizilenii au c⺠-tigat: Maria Trandafir (muzicãpopularã) - Premiul I; CosminaOnuþu, Ionuþ Lache, Diana Moiseºi Valentina Potec (muzicã uºoarã)- menþiuni.

Pe data de 25 mai, a avutloc la Poiana Câmpina, Concursuljudeþean de interpretare muzicalã"Flori de cântec prahovean", Edi -þia I, la care Diana Moise (muzicãpop) a câºtigat Premiul III iarCosmina Onuþu (muzicã popu-larã) Premiul II.

Toþi aceºti copii, fac partedin cercul care fiinþeazã în cadrulCentrului Cultural "Adrian Pãu -nescu" ºi sunt pregãtiþi de doamnaMileta Popa.

Nu rataþi piesele TeatruluiTineretului "George Ranetti" din

Mizil!Pe data de 24 mai, Teatrul

mizilean "George Ranetti", s-aprezentat cu piesa "Insecta",adaptare dupã Claire Castillon, unspectacol "One Woman Show", otragicomedie care puncteazã per-fect problemele vremurilor noastredatoritã cãrora uneori ne dezuma -nizãm, uitând cine suntem cu ade-vãrat. În regia Marinei CristinaMalaia, actriþa ªtefania Dumitru, afost aplaudatã în picioare, în urmainterpretãrii desãvârºite.

Pe data de 31 mai, pu -blicul mizilean a avut parte de unspectacol - adevãrat catalizator debunã dispoziþie: piesa "Pa-dam,Pa-dam", o comedie savuroasãscrisã ºi regizatã de actorul, profe-sorul ºi regizorul Mihai GruiaSandu.

Din distribuþie au fãcutparte: Sânziana Tarta, Radu Crã -ciun, Mihaela Popa, Silviu Debu,ªtefan Ionescu, Ioana Marcoiu,Oleg Apostol, Luminiþa Bucur ºiEduard Cîrlan.

Un spectacol în carefiecare personaj - clovn demeserie, despicã trucuri vechi dela circ ºi din alte show-uri hilare,însoþite de replici deºtepte care tefac sã râzi pe tot parcursul piesei.

Paginã realizatã de Gabriela NEGOIÞÃ

GRUPAJ ININFORMAŢIONAL

Reporter: DomnuleRân ceanu, aº dori sã începem dis-cuþia noastrã prin a vã prezentacititorilor noºtri!

Justin Rânceanu: M-amnãscut pe 16 decembrie, în anul1957, la Ploieºti. Am absolvitFacultatea de "Politeh nicã Me -

canicã Finã" din Bucu reºti ºi ulte-rior am lucrat la: "ContactoareBuzãu" ca ºi proiectant sistemede supraveghere in cen dii; M.F.A.ca ºi ºef atelier tehnic SDV;patron societate servicii ºi actual-mente, director la S.C. "PajoHolding".

Sunt cãsãtorit, am douãfete, un nepot ºi urmeazã sã fiudin nou bunic.

R.: Ce v-a determinat sãintraþi în politicã?

J.R.: Am intrat înpoliticã acum 8 ani, deoarece mi-au plãcut atât conceptele cât ºi depreºedintele partidului din carefac parte, sunt la al doilea mandatºi mã bucur cã am intrat în viaþapoliticã deoarece ca ºi consilierpot sã-mi aduc aportul la rezol va -rea unor probleme având în ve de -re ºi experienþa mea profesionalã.

R.: Comentaþi vã rog,

poziþia pe care o aveþi în cadrulCon si liului Local ºi prioritãþile peca re le aveþi în acest mandat!

J.R.: Fac parte din Co -misia buget-finanþe, studii prog - noze economice, sociale, admi -nistrarea domeniului public ºi pri-vat iar principalul obiectiv este -gestionare cât mai corectã a buge-tului eliminându-se cheltuielileinutile, canalizând banii cãtreacþiuni care ar duce la crearea delocuri de muncã, la dezvoltareaeconomicã a oraºului nostru.

Proiectele de hotãrâresunt atent analizate, dezbãtute,astfel încât sã se asigure ges-tionarea corectã ºi transparentã aresurselor financiare publice, îninteresul cetãþenilor acestui oraº.

Îmi pare rãu cã cele douãmandate de consilier se desfã ºoa -rã sub auspiciile crizei economi -ce, fiind nevoit atât eu cât ºi

colegii mei din comisie sã luãmniºte decizii dure cum ar fi renun -þarea la centralele termice aleAsociaþiilor de locatari, dar nu neputem permite sã þinem obiectiveneproductive.

R.: Care este cea maiimportantã realizare a dvs.?

J.R.: Cea mai mare satis-facþie din punct de vedere profe-sional, a fost perioada când amlucrat la M.F.A., în cercetare ºi înproiectare. Însã cea mai marerealizare a mea, este familia, oazamea de liniºte ºi de bucurie.

Vreau sã profit deaceastã ocazie ºi sã mulþumesccelor care m-au votat, oferindu-mi astfel încrederea lor ºi sper cãîn toþi aceºti ani nu le-am datvreun motiv pentru a fi deza-mãgiþi.

R.: Vã mulþumesc!

JUSTIN RÂNCEANU - membru al Consiliului

Local Mizil

“ÎMI PARE RĂU CĂ CELE DOUĂ MANDATE SEDESFĂŞOARĂ SUB AUSPICIILE CRIZEI!”

BICICLETE BÃIEÞI - GRUPAMIJLOCIE

-Locul I -Preda Robert ºiCãpãtoiu Ro bert (ªc.Gimnazialã

,,Sf.Maria”),Locul II-Tudor David (ªc.Gimnazialã ,,Sf.Maria”) TROTINETE FETE -

GRÃDINIÞÃ- Locul I-Sãndulescu Sorana (ªc.

Gimnazialã ,,Sf.Maria”), Locul II-Nãstase Antonia (ªc.

Gimnazialã ,,Sf.Maria”)ROLE CLASELE I-IV- BÃIEÞI

- Locul I- Popescu Vlãduþ(ªc.Nr.1),

Locul II- ªapcaliu Rãzvan(Liceul Teoretic),

Locul III-Mareº Tiberiu (ªc.Nr.1)- FETE - Locul I - Dinu Alexia

(Lic.Teoretic), Locul II - Vasile Andreea

(ªc.Nr.1)Locul III- Bãnicã Ana-Maria

(Liceul Teoretic)BICICLETE CLASELE I-IV

BÃIEÞI ºi FETE- Locul I-Iordache Robertino

(ªc.Sf.Nicolae)Locul II- Drãgoi Alexandru

(Liceul Teoretic), Locul III- Matei Alina (ªc.

Gimnazialã ,,Sf.Maria”) ªAH -

Locul I - Frusinoiu Cãtãlin(ªc.Gimnazialã ,,Sf.Maria”),

Locul II- Boarc㺠ªtefan (LiceulTeoretic),

Locul III- Mândreanu Petruþ(ªc.Nr.1)

TENIS DE MASÃ- Locul I Curculescu Ionuþ

(ªc.Sf. Nicolae),Locul II - Nistoroiu Viorel (ªc.1)Locul III - Merticaru ªte fan (ªc.

Gimnazialã ,,Sf.Maria”)HANDBAL FETE GIMNAZIU- Locul I - ªcoala Gimnazialã

,,Sf. Maria”Locul II - Liceul Teoretic

HANDBAL BÃIEÞI GIMNAZIU- Locul I - ªcoala Nr.1,

Locul II- Liceul Teoretic, Locul III- ªcoala Gimnazialã

,,Sf. Maria” FOTBAL BÃIEÞI GIMNAZIU-

Locul I - ªc.Sf. Nicolae, Locul II- ªcoala Gimnazialã ,,Sf.

Maria”, Locul III - ªc.1 ºi Liceul TeoreticHANDBAL BÃIEÞI LICEE -

Locul I - Liceul Teoretic , Locul II- Liceul Tehnologic

FOTBAL BÃIEÞI LICEE -Locul I - L.Tehnologic,

Locul II - Liceul TeoreticAu jucat tennis de câmp

copii de la ªc. Nr.1 ºi Liceul Teo -

retic (pregãtiþi de Florin Brânzoi)ºi fotbal copii (6-10 ani) pregãtiþide Gabi Cozma.

Am stat de vorbã ºi cu otânãrã domniºoarã, câºtigãtoare aconcursului de role, ZahariaAndra Maria (10 ani) care ne-amãrturisit: “sunt foarte emoþio -natã, este prima datã când participla concursul de role ºi mã bucurtare mult cã am ieºit pe Locul I,

este foarte frumos aici ºi abiaaºtept sã mai particip ºi la anul”.L-am abordat ºi pe tânãrul DavidTudor (4 ani) care a participat laconcursul de biciclete ºi care afost foarte expresiv ºi explicit“sunt, bucuros, sunt bucuros, suntbucuros” - foarte tare piciul.

Spre bucuria generalã,toþi copiii au primit din parteaPrimãriei ºi a Centrului EuropeDirect, dulciuri ºi baloane. Salu -tãm prezenþa domnului deputatVlad Cozma care a vizitat copiiiatât de la Centrul Cultural cât ºi pecei de la Sala de Sport. De aseme-

nea, mulþumim instituþiilor de în -vã þãmânt mizilene care s-auimplicat în aceastã manifestare!

Conducerea Primãriei ºiredacþia publicaþiei noastre ureazãtuturor copiilor la mulþi ani, sã fiþimereu la fel de frumoºi ºi de buni,sã vã faceþi pãrinþii mândri de voiºi niciodatã sã nu uitaþi sã fiþicopii!

La mulþi ani!

Pagina 4ADMINISTRAÞIENr. 102 /iunie 2013

Pe data de 25 aprilie, înprezenþa conducerii Primariei ºi ainvitaþilor, membrii ConsiliuluiLocal, sub preºedinþia de sedinþa adomnului consilier Paºol Nicolai,s-a întrunit în ºedinþa ordinarã,având înscrise pe ordinea de ziurmãtoarele proiecte de hotãrâri:

1. Aprobarea proceselorverbale din data de 28.03.2013 ºi04.04.2013;

2. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea decontãrii su -melor reprezentând drepturile dedeplasare a personalului didacticdin instituþiile de învãþãmânt pre-universitar din Oraºul Mizil pentruluna martie 2013;

3. Proiect de hotãrâreprivind efectuarea corecþiilor înbaza localã de date ºi în RegistrulNaþional de Evidenþã a Persoanelorcu privire la denumirea strãzii"George Ranetti";

4. Proiect de hotãrâreprivind avizul pentru folosirea dru-murilor aflate pe teritoriul adminis-trativ al Oraºului Mizil în vederearacordãrii parcului fotovoltaic dinComuna Baba - Ana la staþia elec-tricã Mizil;

5. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea vânzarii lo -cuinþei din Oraºul Mizil, str.Democraþiei, nr. 2, jud. Prahova,proprietate privatã a Oraºului

Mizil, cãtre Ivan Florica din Mizil,str. Democraþiei, nr.2, conformcontractului de închiriere nr.39/06.01.2010;

6. Diverse.Dupã discutarea ºi avi -

zarea proiectelor de hotãrâre,Consiliul Local a hotãrât adoptareapunctelor înscrise pe ordinea de zifiind adoptate cu unanimitate devoturi cu excepþia proiectului dehotãrâre privind avizul pentrufolosirea drumurilor aflate pe teri-toriul administrativ al OraºuluiMizil în vederea racordãrii parculuifotovoltaic din Comuna Baba -Ana la staþia electricã Mizil acestafiind amânat pentru o documentaremai aprofundatã ºi legalã privindinstituirea unei taxe de traversare ºiproiectul de hotãrâre vânzãrii locu -inþei din Oraºul Mizil, str. Demo -

craþiei, nr. 2, jud. Prahova, propri-etate privatã a Oraºului Mizil,cãtre Ivan Florica din Mizil, str.Democraþiei, nr.2, conform con -trac tului de închiriere nr. 39/06.01. -2010 este respins cu 3 voturi "pen-tru" ºi 14 voturi "împotrivã".

Pe data de 13 mai, înprezenþa conducerii Primãriei ºia invitaþilor, 13 din membriiCon si li u lui Local Mizil s-auîntrunit în ºedinþa extraordinarã,sub preºe dinþia de ºedinþa a dom-nului consilier Mãrgãrit Romeo,având înscris pe ordinea de ziurmãtorul proiect de hotãrâre:

1. Proiectul de hotãrâreprivind unele mãsuri în vedereaorganizãrii activitãþii în cadrulSpitalului Orãºenesc "Sfânta Fi -lofteia" Mizil;

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectului de hotãrâre,Consiliul Local a hotãrât adoptareaproiectului de hotãrâre cu unani -mitate de voturi.

Pe data de 16 mai, înprezenþa conducerii Primãriei ºi ainvitaþilor, 11 din membrii Con si -liul Local Mizil s-au întrunit în ºed-inþa de îndatã, sub preºedinþia deºedinþã a domnului consilier PaºolNicolai, având înscris pe ordinea dezi urmãtorul proiect de hotãrâre:

1. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetului localal Oraºului Mizil pe anul 2013;

Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectului de hotãrâre,Consiliul Local a hotãrât adoptareaproiectului de hotãrâre cu unani -mitate de voturi.

Şedinţele Consiliului Local

Oraºul Mizil este partenerîn cadrul proiectului RE-GREEN,finanþat prin Programul INTER-REG IVC. Obiectivul proiectuluieste acela de îmbunãtãþire a politi-cilor locale de dezvoltare orientatespre promovarea oraºelor verzi încadrul noii paradigme a "economieiverzi", acordându-se o atenþie deo -sebitã ecologizãrii sectorului con-strucþiilor prin creºterea eficienþeienergetice ºi utilizarea energiilorregenerabile, subliniind importanþaacestui sector ca incubator de noipieþe în domeniul energiei, tehno -logiilor, serviciilor ºi modelelor deafaceri.

În prima etapã a proiectu-lui oraºul Mizil, ca toþi ceilalþiparteneri implicaþi în proiect, a rea -lizat un studiu de auto-evaluare con-centrat pe eficienþã energeticã ºienergii regenerabile, identificândresursele locale ºi oportunitãþi, pre-cum ºi constrângerile locale ºifragilitãþile, cu privire la urmã-toarele domenii: mobilitatea la nivellocal ºi transportul public, utilizareadurabilã a terenurilor ºi disponibili-tatea zonelor publice verzi, con-sumul de apã ºi gestionarea apeiuzate, contribuþia la schimbãrile cli-matice, calitatea aerului ambientallocal, condiþiile locale de producþiea energiei regenerabile ºi consumulacesteia, clãdiri, sisteme urbaneverzi, ºi guvernare verde. Rezul -tatele studiului, sintetizate în conti -nuare, vor fi utilizate de elaborareaplanului de implementare localã ceva fi realizat în cadrul proiectului.

Resurse locale ºi oportunitãþiOraºul Mizil este un oraº

de mici dimensiuni, de aproximativ5 km2. De aceea, principala caleutilizatã de cãtre populaþie pentru ase deplasa în interiorul oraºului estemersul pe jos, dar municipalitateaintenþioneazã sã creeze, de aseme-nea, piste pentru biciclete în interi-orul ºi în jurul oraºului, prin progra-mul finanþat de AdministraþiaFondului pentru Mediu. Dimensiu -nea redusã a oraºului face ca mij loa -cele de transport public sã fie nece-sare în special în cazul deplasãrii înoraºele ºi satele care îl înconjoarã.Traficul este redus, concentrat înspecial în jurul drumului europeancare traverseazã oraºul ºi în centruloraºului în care se aflã principaleleinstituþii ºi companii. Municipa -litatea a reabilitat 70% din strãzi ºinoile proiecte de reabilitare suntpregãtite în aºteptarea de oportu-

nitãþi de finanþare din Fonduri Euro -pene prin Programul Opera þionalRegional. Municipalitatea are, deasemenea, un program de întreþine rea strãzilor pentru ca acestea sã fiemenþinute în bune condiþii.

Oraºul are acces facil lacalea feratã, la principala cale feratãcare leagã douã regiuni din Româ -nia (Muntenia ºi Moldova). Oraºuleste, astfel, legat de capitala Bucu -reºti ºi alte oraºe principale dinRomânia (Ploieºti, Buzãu, Braºov),creându-se posibilitatea de a se uti-liza transportul feroviar în loculdeplasãrilor cu maºina.

Pentru a îmbunãtãþi mobi -li ta tea localã în oraº, Programul"Ra bla" reprezintã o oportunitate.A cest program, finanþat de guvern,oferã posibilitatea proprietarilor deautomobile de a schimba o maºinãve che, cu un voucher ce oferã undiscount la achiziþia unui automobilnou.

Oraºul Mizil are un PlanUrbanistic General, incluzând toateprevederile referitoare la dezvolta -rea urbanã. Însã planul trebuie actu-alizat, întrucât municipalitatea esteinteresatã de dezvoltarea sectoruluieconomic.

Planul este realizat în con-formitate cu legislaþia românã, carestabileºte gradul de utilizare a tere -nurilor pentru construcþii, pãstrareaunui echilibru între spaþiile constru-ite ºi alte spaþii (spaþii verzi, zonepentru alte utilitãþi, etc.). Oraºul nuare arii protejate, oferind posibili-tatea de a utiliza terenul la maxim.Zonele verzi proiectate pentru acce-sul publicului reprezintã doar1,87% din suprafaþa totalã a oraºu -lui, dar ele sunt amenajate. Oraºulare nevoie de spaþii verzi pentru aechilibra spaþiile construite, iar obunã oportunitate pentru crearea ºiamenajarea acestor spaþii este facili-tatã de guvern prin "Programul pen-tru crearea ºi reabilitarea spaþiilorverzi". 73% dintre gospodãrii suntlocuinþe individuale, iar 27% suntsituate în blocuri de locuinþe, iarprocentul de spaþii degradate esteredus. Oraºul este bine acoperit destrãzi ºi reþele de utilitãþi.

Aproximativ 90% din lo -cuinþe sunt conectate la sistemele deapã ºi canalizare. În vederea înde pli -nirii prevederilor directivelor euro -pene pentru apã ºi a ape uzate, carestabilesc calitatea apei ºi a apeiuzate, oraºul Mizil a devenit benefi-ciar al Programului Operaþional

Sec torial Mediu, finanþat din Fon -dul European pentru DezvoltareRegionalã, pentru "Extinderea ºimodernizarea sistemelor de apã ºiapã uzatã ". O altã oportunitate de aîndeplini obligaþiile privind calitateaapei ºi a apelor uzate este datã de"Programul guvernamental pentruprotecþia surselor de apã, sistemeintegrate de alimentare cu apã, staþiide epurare, reþele de canalizare ºiinstalaþii de ape uzate".

Cu un consum anual de837 m3 pe cap de locuitor, oraºulMizil are un consum mic de apã,comparativ cu consumul mediu lanivel mondial.

Începând cu anul 2011,oraºul Mizil are o nouã ºi modernãfacilitate pentru epurarea apeloruzate, finanþatã prin fonduriPHARE.

În ceea ce priveºte con-tribuþia la schimbãrile climatice,emisiile de CO2 de 1,64 tone pe capde locuitor, în conformitate cuinventarul de bazã pentru "Planul deacþiune privind energia durabilã"fãcut de municipalitate, sunt subnivelul european, ca urmare adeclinului din sectorul economiccare face zona una curatã din punctde vedere al emisiilor. Oraºul Mizilse integreazã în miºcarea europeanãpozitivã pentru controlul schim-bãrilor climatice. Astfel, oraºulMizil a semnat Convenþia Prima -rilor angajaþi în producþia localãdurabilã de energie, asumându-ºiobligaþia de a reduce cu 24% emisi-ile de CO2 pânã în 2020 în raport cuanul 2008. Din acest motiv, munici-palitatea a elaborat un Plan deAcþiune pentru Energie Durabilã,care a fost aprobat de ConsiliulLocal ºi Comisia Europeanã ºi careacum este în implementare.

Oraºul Mizil are o bunãcalitate a aerului, toþi indicatorii decalitate (particule PM10, SO2,ozon), fiind sub þinta UE, datoritãfaptului cã industria localã este îndeclin ºi nu mai existã poluare, trafi-cul este scãzut ºi concentrat mai alesîn zona centralã, iar încãlzirealocuinþelor se face în general cu gaz.

De aceea, oraºul reprezintãun mediu bun pentru plante. Ooportunitate pentru îmbunãtãþireacalitãþii aerului la nivel local estereprezentatã de fondurile europenepentru reabilitarea siturilor poluate.

(continuare în numãrul urmãtor)

Petronela Sturz

Oraºul Mizil - participant activ la activitãþile de reþea ale proiectuluiRE-GREEN

În 7-8 mai 2013 a avut loc, în cadrul proiectului european RE-GREEN "REgional policies towards GREEN buildings" (Politiciregionale pentru clãdiri ecologice), finanþat prin Programul INTER-REG IVC, întâlnirea de la Stockholm (Suedia).

Organizatorul întâlnirii a fost Nordregio - Centrul Nordic pen-tru Dezvoltare Teritorialã (Suedia). La întâlnire au participat reprezen-tanþi ai urmãtorilor parteneri din proiect: Centrul de Inovare INTELI(Portugalia), Universitatea din Postdam (Germania), Municipalitateadin Dabrowa Gornicza (Polonia), Agenþia Regionalã pentru EnergieTartu (Estonia), "Building for the Future" (Marea Britanie), AgenþiaLocalã pentru Energie Spodnje Podravje (Slovenia), Oraºul Mizil(România), Departamentul de Arhitecturã din cadrul ConsiliuluiOrãºenesc din Dublin (Irlanda) ºi AGENEX - Agenþia Energeticã dinExtremadura (Spania).

Prima zi a întâlnirii a fost dedicatã vizitelor de studii organi-zate de Nordregio. Prima vizitã de studii s-a desfãºurat în cartierulHagastaden, unul dintre cele mai mari ºi mai importante proiecte dedezvoltare urbanã. Pânã în 2025, aria din jurul gãrii Norra, pe graniþadintre oraºele Stockholm ºi Solna, va fi dezvoltatã într-un cartier nou,cu multiple funcþiuni, combinând apartamente, spaþii de lucru, atracþiiculturale, spaþii verzi, centre de cercetare de înalt nivel, precum ºi cen-trul de îngrijire medicalã înalt specializat New Karolinska.

A doua vizitã de studii a fost realizatã în cartierul Järva, încare se desfãºoarã un proiect de dezvoltare sustenabilã din punct devedere ecologic, social ºi economic. Integrând noi tehnologii, infor-maþii ºi educaþie, Järva va deveni un model de sustenabilitate, pro-movând responsabilitatea cu privire la mediu ºi eficienþa energeticãconservând, în acelaºi timp, valorile culturale ºi istorice unice din zonã.Obiectivul este de face Järva un model naþional ºi internaþional dereabilitare sustenabilã a ariilor care fac parte din Programul suedez alcelor 1 milion de locuinþe sociale.

Ultima vizitã de studii a fost efectuatã la Hammarby Sjöstad,un exemplu de dezvoltare urbanã sustenabilã, vizitat în fiecare an depeste 10.000 de factori de decizie ºi specialiºti în domeniu, fãcându-lunul din cele mai importante destinaþii ale Stockholmului. De laînceputul construirii lui, Oraºul Stockholm a impus cerinþe de mediuambiþioase pentru clãdirile din zonã, sistemele de mobilitate ºi insta-laþiile tehnice pentru managementul deºeurilor ºi apei. Zona exempli-ficã, de asemenea, utilizarea, la nivel local, a multiplelor surse deenergie regenerabilã, incluzând panourile fotovoltaice ºi o facilitate deproducþie biogaz.

Ziua de 8 mai a fost dedicatã conferinþei internaþionale cutema "Reînnoirea oraºului: reabilitare ºi dezvoltarea proiectelor lacheie", desfãºuratã în cadrul proiectului RE-GREEN. Scopul activitãþilor de reþea desfãºurate în cadrul proiectului este acelade a identifica bune practici pe care partenerii le pot prelua în propriileplanuri de implementare pentru eficienþã energeticã, cu impact asuprareducerii cheltuielor cu consumul de energie electricã ºi asigurarea uneidezvoltãri durabile a zonei oraºului.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la:Petronela Sturz - Coordonator proiectAdresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul PrahovaTelefon/fax: 0244-250551; e-mail: primaria@primaria-mizil.ro

ORAŞUL MIZIL

Mizil, 02.04.2013COMUNICAT DE PRESĂ

CÂT DE VERDE ESTE ORAŞUL MIZIL?

Pagina 5 OAMENI... MAI MICI Nr. 102 / iunie 2013

Henry Ward Beecher spunea:"Copiii sunt mâinile cu ajutorul

cãrora atingem cerurile"

Tot mai des auzim ºivedem cazuri de copii lãsaþi pestradã, în maternitãþi sau spitalede pediatrie, maltrataþi, folosiþica sursã de venit, duºi într-uncentru de plasament sau lãsaþiîn grija rudelor apropiate (bu -nici, fraþi, surori etc.).

Abandonul devine totmai frecvent, iar vârstele la caremamele sau rudele lor decid sãse despartã de copii capãtã pro-porþii îngrijorãtoare.

Pe fondul sãrãciei, afla -

te în cãutarea unui trai mai bun,mii de familii se destramã,alegând drumul strãinãtãþii pen-tru a munci ºi a câºtiga baniinecesari unui trai decent, banipe care în România nu-i potobþine prin muncã. În acest con-text, cel mai mult au de suferitcopiii, care, lipsiþi de afectivi-tatea mamelor sau de sprijinulambilor pãrinþi, ajung la com-portamente deviante, vicii com-promiþãtoare pentru ei ºi, încazuri extreme, chiar la "de -zertarea" din mediul familial ºi- implicit - educaþional.

Conform mai multordate publice ale Direcþiilor

Generale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului, în Româ -nia, cauza principalã a acestuifenomen este sãrãcia.

În oraºul nostru, con-form datelor Serviciul deAsistenþã Socialã, din situaþiaprimitã de la D.G.A.S.P.C.Prahova, s-a dispus o mãsurã deprotecþie pentru un numãr deaproximativ 57 de copii. Maisunt însã cazuri în care, faþã deunii copii, s-a impus o mãsurãde protecþie în regim de urgenþã(copii a cãror situaþie nu s-afinalizat, ei aflându-se într-uncentru de primire în regim deurgenþã sau la un asistentmaternal profesionist, în funcþiede caz, de vârsta copiilor, de

numãrul loretc.)

" U nco pil abando-nat de cãtrepãrinþi va re -simþi toatãvia þa, într-unfel sau altul,efec tele aces-tei tra umeemoþio na le.Situaþia de -vine cu atâtmai gravã cucât co piii înainteazã în vârstã ºicresc într-un centru de plasa-ment, fãrã a cunoaºte dragosteapã rinþilor ºi cãldura unui cã -min." - ne-a precizat repre ze n -

tantul S.P.A.S Mizil, EmiliaIonescu. Tot dumneaei a reiteratinformaþia refe ritoare la "Te -lefonul copilului" - 0244983 -un numãr la care pot fi sezizatecazuri de abuz, neglijenþã etc.

COPIII NIMÃNUI

Are 14 ani, este în clasaa-VIII-a ºi "un exemplu decopil pentru ceilalti", dupã cumafirmã diriginta ei, doamna Pas -tramã Ecaterina, profesor laªcoala Nr. 1 din Mizil. O fetiþãcare, la numai patru ani a pier-dut notiunea de dragoste pãrin-teascã, dupã o tragedie petre-cutã în familia ei.

Crescutã de bunicamaternã, la Bacãu, ªtefania aînvãþat sã facã primii paºihotãrâþi în viaþã de la cea care i-a devenit tutore."A iubit-o ca peochii din cap",ne spunea omãtuºã a fetei,despre bunica. Pânã la vârsta de10 ani (clasa aIV-a), ªtefania amers la ºcoalã pejos, doi km dus,doi întors, în fie -care zi, înso þitãde bunica. A fostun copil exem-plar de la în -ceput. Din cla saI-a a învã þat sin-gurã tot ceea cealþi copii învãþau de la pãrinþiilor.

Din clasa a-V-a, ªtefa-nia a intrat în grija mãtuºiimaterne, doamna Rodica B. dinMizil. Aceasta mai are doicopii, un bãiat de 24 de ani ºi ofatã de 17 ani. A fost crescutãcu dragoste, cu dãruire, pentru anu simþi prea tare golul lãsat depãrinþii ei. Lucrul care ne-a im -presionat pe noi, cei ce am aflatpovestea tristã a fetiþei, este fap-tul cã ea s-a dovedit o adevãratãluptãtoare. Cu medii peste nouãla ºcoalã, cu un comportamentexemplar, cu un suflet sensibilºi iubitor de frumos, ªtefania nui-a dezamãgit niciodatã pe ceice au sprijinit-o ºi i-au fost a -proa pe. Dupã cum ne spuneadoamna dirigintã, "ªtefania, fe -tiþa care a crescut fãrã mân gâ -ierea mamei, o fatã de nota 10este nu numai harnicã ºi

serioasã, dar ºi deosebit de ta -lentatã: ea picteazã ºi a obþinutmai multe diplome la concur-surile de picturã ºi literaturã".

Rodica B., mãtuºa carei-a devenit o a doua mamã, ne-amãrturisit cã a luat-o în îngrijirepentru a o ajuta sã-ºi facã un vi -i tor. Aici, ºcoala este mai a -proape, ºi cu toate cã i-a fostgreu la început, sã se acomo -deze cu noii colegi ºi cu atmos-fera oraºului, în cele din urmã s-a dovedit cã aceastã schimbare

a fost favorabilã pentru ea."Sunt mulþumitã cã am reuºit sãfac ceva pentru fata surorii meleºi am avut tot timpul încredereîn Dumnezeu, ºi am crezut cãdrumul ei în viaþã, chiar dacã nuva fi unul uºor, va fi unul sigur"ne-a mai spus "mama" ªte faniei.

Legãtura fetei cu tatãls-a rupt în urmã cu 10 ani, deatunci nu l-a mai vãzut. Astfelîncât rãmâne în grija mãtuºiipânã la împlinirea vârstei de 18ani, dupã care va decide singurãce vrea sã facã mai departe.Oricum, sprijinul familiei actu -ale va fi, întotdeauna, unulnecondiþionat.

ªi ªtefania ºtie asta:"Ei sunt pãrinþii mei, ei m-aucrescut ºi le mulþumesc pentruasta. Îi iubesc foarte mult, iar pebunica o iubesc la fel de mult!",ne-a declarat la final, ªtefania.

Despre tradiþii ºi desprece se întâmplã în "inima" satuluiromân, acolo de unde ne tragemseva, s-au scris multe de-a lungultimpului.

Se spune cã tradiþiile ºiobiceiurile unei culturi sunt celecare ne fac sã ne pãstrãm identi-tatea. Ele se transmit din generaþieîn generaþie, fãrã a fi învãþate laºcoalã sau scrise în vreo carte.România ºi-a pierdut, de-a lungulanilor, multe din tradiþiile sale, iaraltele au fost deturnate de lamenirea lor, devenind prilejuri dedistracþie ºi... doar atât. Sunt pre-luate, în schimb, multe "obi-ceiuri" europene sau americane(vezi Sfântul Valentin), care nu aunici o legãturã cu zestrea nostrãspiritualã, fãcându-ne sã uitãm cãsuntem români, nu italieni, spa -nioli, americani etc. Pânã ºinumele pe care le dãm copiilor,din ultimile generaþii, sunt prelu-ate de la strãini. Într-o dupã-ami-azã, stând pe o bancã în parc, omulþime de copii zburdau ºi sebucurau de frumosul cer albastruºi razele de soare le strãpungeauprivirile. Deodatã aud: "Ianis,vino la mama!" sau, "Antonio, aigrijã!". Sunt doar o mostrã aschimbãrilor radicale ce s-a pro-dus în mintea noastrã. Imediat m-am gândit cã ar fi interesant dedezbãtut ºi aceastã noutate. Ammers ºi am stat de vorbã cumamele acestor copii frumoºi ºi

le-am întrebat de unde ideea de ale pune aceste nume. Mi-aurãspuns, fãrã a sta pe gânduri preamult: "Ne-au plãcut niºte perso -naje dintr-un film, iar numelesunã chiar frumos!" Cred cã nicinu poþi contraargumenta unrãspuns mai sincer de atât.

Românii au întors spa -tele tradiþiei ºi au început sã uitenumele româneºti cu care au fostbotezaþi, la "modã" fiind nume cese adaugã, precum nuca în perete,patronimului: Ianis, Estera, Pa -tricia, Fabian, Sebastian, Justin,Mario, Rebeca, Alessia, Elisa,Sara, Eric... ºi lista ar putea con-tinua.

Numele tradiþionale cese foloseau des în anii `20 - `50:Maria, Alecsandru, Gheorghe,Neculai, Mihail, Marioara, Fãnel,Marcel, Elisabeta, Lucreþia, Mar -gareta, Filofteia, Trandafira, Du -mitra, Dumitru, Vasile, Petru,Simion, Pavel, Ioan, Luca, suntdoar câteva exemple de nume cese foloseau în acea perioadã ºi cucare România se deosebea detoate celelalte þãri. Acum totuleste "la comun": nume, mâncare,sãrbãtori, obiceiuri... sau aproapetotul. Numai capitalul este diferit.Ionela Duþu, funcþionar la StareaCivilã, Primãria Mizil, ne-a mãr-turisit cã "numele strãine care sepun acum copiilor se datoreazãmai ales intrãrii României înUniunea Europeanã. Astfel, ro

mânii ajunºi acolo, preiaucu uºurinþã obiceiurile ºi tradiþiilelor. Mulþi copii se nasc în strãinã-tate ºi automat li se dau nume uti-lizate în þara unde s-au nãscut.Totul se adapteazã foarte repedeschimbãrilor sociale care inter-vin. Aºa se întâmplã ºi cunumele. Desigur, ofiþerul de starecivilã nu trebuie sã ia în conside -rare prenume indecente, ridicoleºi altele care pot afecta bunelemoravuri ori interesele copilului.E drept cã nu sunt uitate de totnume tipic româneºti, dar suntmai rar folosite. Potrivit statisti-cilor, în 2012 cele mai desprenume date nou-nãscuþilor dinzona Mizilului au fost: Andrei,George, Bianca, Diana, Mãdãlin,Ionuþ, Daria, Gabriel, ªtefan,Darius, Andreea, Dãnuþ, Maria,Elena, Petru, Teodora, Natalia,Anastasia, Costin, Leonard,Valentin(a), Marta....

Numele se pun ºi înfuncþie de religie. Alte religiifolosesc cel mai des nume bi -blice, de exemplu." -a încheiatinterlocutoarea noastrã.

Ştefania Hermenziu- un copil care şi-a

învins destinul

Încă un pas făcut în pierderea identităţii

Subsemnata Gore Georgeta, în vârstã de 64 de ani ºi fiica mea Trandafir Karla, din Mizil, str. Teilor,vã felicitãm pentru tot efortul depus de a transmite în direct Slujba din noaptea de Înviere.

De asemenea vã mulþumim cã vã gândiþi la cei vârstnici, care nu pot ajunge la bisericã. Am ascultatcu interes ºi bucurie ºi vocea caldã a persoanei care a comentat.

Vã mulþumim cã sunteþi alãturi de noi, cetãþenii oraºului ºi ne mândrim cã sunteþi primarul nostru!Cu respect, Gore G.

S.C. ERYN MODAMAX S.R.L.,an gajeazã muncitor necalificat în in -dustria confecþiilor (pentru maº i nade cusut) Mizil, str. Tohani, nr. 36,tel: 0244.253411, vechime 2 ani,studii medii, perioadã determinatã.S.C. PLOLAR PROD S.R.L.,angajeazã muncitor necalificat în

industria textilelor (maºinist), Mi -zil, str. M. Bravu, nr.63, tel/fax:0244.253259, office@plolar.ro,ve chime în domeniu min 1 an, ti -chete de masã, prime lunare, pe ri -oa dã nedeter mi natã, cunoº tinþe lama ºina de cusut.S.C. PLOLAR PROD S.R.L.,

angajeazã muncitor necalificat înindustria textilelor (cãlcãtor), Mi -zil, str. M. Bravu, nr.63, tel/fax:0244.253259, office@plolar.ro,ve chime în domeniu min 1 an, ti -che te de masã, prime lunare, pe -rioadã nedeterminatã, cunoºtinþe lamaºina de cusut.

Locuri de muncă vacante pentru mizileni

De la cititori...

ªi noi vã mulþumim, atât pentru scrisoare, cât ºi pentru cã sunteþi alãturi de noi, ºi vã dorim cât maimulte evenimente de o asemenea încãrcãturã emoþionalã!

8 mai, 2013

Paginã realizatã de Cristina COLÞ

Pagina 6EUROPE DIRECT MIZILNr. 102 / iunie 2013

Sub egida zilei de 9 Mai- Ziua Europei la Centrul Cul -tural "Adrian Pãunescu" s-a des-fãºurat ediþia a VI-a a Fes -tivalului "Hai cu noi prinEuropa", organizat de Centrul deInformare Europe Direct Mizilîn parteneriat cu Primãria Mizilºi ªcoala Gimnazialã "Sf.Maria". Alãturi de grupurile ºiansamblurile ºcolilor mizilene aufost invitate sã participe la acesteveniment ºi asamblurile artis-tice ale ºcolilor gimnaziale dincomu nele Glodeanu Siliºtea(Jud. Bu zãu), Baba Ana, Condu -ratu, Cire ºanu, Gura Vadului ºiCãlugãreni.

Concursul a fost struc-turat pe 5 secþiuni: dans, inter-pretare vocalã, teatru, eseuri ºidesen, pe lângã acestea juriul amai oferit ºi premii pentru celemai frumoase costumaþii, origi-nalitate, popularitate, cea maibunã interpretare ºi premiul spe-cial al juriului.

Iatã cãºtigãtorii:Secþiunea DANS:

Premiul I - Trupa Flori deBãrãgan, Trupa Cabaret, LazãrAnaPremiul II - Trupa Orhideea,Trupa Taj Mahal, TrupaCurcubeu, Trupa MirajPremiul III - Trupa No Name,Bianca Constantin, Roxy - Deya

Secþiunea Interpretare Vocalã:Premiul I - Trupa Pussy Cat,Trupa Floricica, Trupa Cocorico,Moise Diana, Stan MatianValentin, Savu Denisa ElenaPremiul II - Trupa LittleButterflies, Trupa Funny Chil -dren, Trupa Gavroche, Cho -pârtac Ale xan dra, Stoican Mino -dora, Can stantinescu LarisaPremiul III - Trupa LesPapillons, Paºol Gabriela, Si -mion Alexandra Elena, LupuMihai ºi Stanciu Loredana

Secþiunea Teatru:Premiul I - Trupa TrenuleþulEuropei, Trupa CireºariiPremiul II - Trupa Micii Muº -che tari, Trupa Micii Actori,Trupa Nun taºi, Trupa Ludic,

Arsenie Ro bertPremiul III - Trupa ªcolarii,Trupa Les Comedians

Secþiunea Eseuri:CLASA a V-a:

Premiul I - Cordoºi Rafaela,Vrânceanu Elena, TudoseNicoletaPremiul II - Rãducanu Denisa,Ciurea DanielPremiul III - Sora Andreea,Marin TeodoraMenþiune - Lambã Bianca,Ristoiu Rareº

CLASA a VI-a:Premiul I - Drãgoþel Cosmin,Leescu PetricãPremiul II - ParaschivoiuTeodora, Ion AndreeaPremiul III - Ilioiu Iuliana,Mihalcea George, Hoza ªtefanMenþiune - Frusinoiu Alexandra

CLASA a VII-a:Premiul I - Niþã GeorgePremiul III - Vasilescu IoanaCarmenMenþiune - Petre Ioana

CLASA a VIII-a:Premiul I - Chiriþã Bianca,Mitrea ªtefanaPremiul II - Meriºor Alexandra,Ristoiu RuxandraPremiul III - Cãruþaºu AdelinaMenþiune - Dinu Paula, CreþuMihaela

Secþiunea (E.D.) Desen:Clasa I:

Premiul I - Rãducan Alexandru,Dobre Diana - Maria, Nãstaseªtefania Isabela, Niþã Flavius,Creþu Iustin Georgian, BucurCãtãlina, Cotocea Alexia,Drãguº Diana, Neca Codruþa,Bute Diana, Popa Rãzvan, PetcuAnastasiaPremiul II - Olteanu Andrei,Necula ªtefania Diana, PopescuAndreea, Avram Casandra,Cojanu Mirela, BãrbuceanuAndrei, Ionescu Vlad, PîsuBianca, Tudor Ilinca, Preda VladPremiul III - Coman Daniela,Budalã Anca, AfanaseAlexandra, Dumitrescu Andrei,Manolache Mihai, Checiu

Amanda, ChiriþãMa ria LarisaMenþiune -Invancea ªtefan,Maf tei Bianca

Clasa a II-a:Premiul I -Papainog RobertValentina, ChivuGabriel, DumitruCosmina Iuliana,Cobzaru Diana,Simion Raluca,Cazacu Raul Iulian,Constantin Ionuþ,Zaharia Andreea,Ristea AndreeaValentina, Carbarãu

Radu Adrian, Bãlan BiancaPremiul II - Zaharia Theodor,Mocanu Beatrice, Ghinea Adina,Rãducan Ana Maria, ComârdiciAlexandru Gabriel, Negoiþã Da -nie la, Cãlugãreanu Gabriel,Paulicã Alexandra, Manole Fa -bian, Blãgoi Elena Daniela,Sîmpetru Bianca

Premiul III - Rotaru Emanuela,Petre Irina, Burlacu Anamaria,Cîrjan Mihai Alexandru, TomaBiancaMenþiune - ªerban Maria Valen -tina, Barbu Claudia, MîndreanuRãzvan, Dobrescu Andrei

Clasa a III-a:Premiul I - Jalbã Maria, CazacuRoxana, Tomescu Gabriela,Albu Eduard, Negreanu Teo -dora, Tulin Diana, Þãruº Anca,Cãsuþã Ru xandra, Diniþã Bianca,Ciopârtac Alexandra, Mãrã ci -neanu AndraPremiul II - Teleru Elena, MarcuGiulia, Stãnica Teodora, TobocIngrid, Dinulescu Adina, Du -mitru Florina, MãrãcineanuAdinaPremiul III - Lica Elena,Antonoiu Alexandra, IvanceaMihail Con stantin, Lupu DanMihai, Zet Andrei MirceaMenþiune - Jipa AlexandraMãlina, Mihãilã Sara, PãsãroiuTeodora, Arsenie Robert,Kissinger Bogdan

Clasa a IV-a:Premiul I - Vînãtoru Mãdãlina,Anghel Vlad, Negoiþã Andra

Miru na, Avramescu TeodoraRaluca, Hriºcã Antonia Lucreþia,Vãnescu Ana-Maria, Vasile Dra -gomir Maria, Dinu TeodoraPremiul II - Ghiþã CãtãlinaAndreea, Vasilicã Radu, BlãgoiAurelian, Grigore Florin Daniel,Ion Marusia, Papuc NicollePremiul III - Coman Denis,Divoiu Denis, Vrînceanu Irina,Avramescu Ioana Isabela, LazãrMihai, Stan Sebastian, PopaAndra, Toader Maria, RageaFrancesca

Grupa Mare - GrupaPregãtitoare:

Premiul I - Pandelea Alexia,Pan tazi Antonio, Tãnase Rareº,David Daria, Dinco Elena, TurcuAmalia, Robaniuc Selena, Ne -grea Cãtãlin An drian, NatiBianca, Cristian DenisaPremiul II - Bãnicã Alexandru,Zamfir Maria, Marfiuc Maria,Pop ciuc Mara, Mintar RobertaAlexan dra, Ungureanu Erik,Ciocan Lari ssa

Premiul III - Traºcã Daria,Hogra Mario, Mihu MihaiGabriel, Ne grea Ana, BãeºuAlexandra, Enescu Elisa Maria,Angheluº IlincaMenþiune - Rada Raluca, IacobAndrei

Grupa Micã - Grupa Mijlocie:Premiul I - Descãlescu Nicuºor,Necula Lucian, Stan AndreeaDenisa, Ignat Mirian, ªtefãnescuAlexandra, Bendea Teodora,Persic Ariana, Floroiu GretaMariaPremiul II - Rãguºitu Sofia,Motan Constantin, Codrean

Simona, Mun teanu Carolina,Sãndulescu Elena Sorana,Avram ªtefan, Gicã IonuþPremiul III - Platon AlexandraAn dreea, Dan Elena, CrãciunDa ria, Ciocan Ruth, Huþu Elena,Stahi Raul

Clasa a V-a:Premiul I - Covaci DenisaPremiul III - Ene Adina ªtefania,Lambã Bianca, Nãstase MariusNicolae, Ene Andreea, DrãganSebastian, Maria Bianca ªtefa-nia, Nãstase Viorel, Sora An -dreea

Clasa a VI-a:Menþiune - Oprea Ana Maria,Stãnicã Adelina Elena, AlbuIoana Florina, ParaschivoiuTeodora, Pârvu Cãtãlina Geor -giana, Cârciu maru Sergiu, JecuElena Rebeca

Clasa a VII-a:Menþiune - Eftenoiu VlãduþConstantin, Oncicã CristinaAlexandra, Stana ªtefania Co -rina, Rusu Mãdãlina, GrosuIuliana Andreea, Lupu Mihaela

Clasa a VIII-a:Menþiune - Pârvu IonuþAlexandru, Creþu Mihaela Ale -xandra

Premiile Juriului:Premii pentru costume: TrupaFlori de Bãrãgan, Trupa Cur cu -beul, Trupa Trenuleþul Europei,Trupa Cireºarii, Trupa Taj Ma -hal, Trupa Micii Actori

Premii pentru originalitate:Trupa Cireºarii, Trupa Curcu -beu, Lazãr Ana

Premii pentru interpretare: TrupaFlori de Bãrãgan, Moise Diana,Stan Madian-Valentin

Premii pentru popularitate:Trupa Taj Mahal, Trupa PussyCat, Trupa Trenuleþul Europei,Trupa Cireºarii

Premiile speciale oferite dejuriu: Trupa Trenuleþul Europei,Trupa Flori de Bãrãgan, TrupaLudic, Moise Diana.

Festivalul Concurs Interjudeţean ((eeddiiţţiiaa aa VVII--aa))

Pagina 7 Nr. 102 / iunie 2013

Întâlnire de ConştiinţăÎntr-o perioadã în care

învãþãmântul este arãtat cu degetulpentru cã nu încurajeazã tinerii, înspecial în ce priveºte cultura, carear trebuie sã-i ghideze în viaþã, înMizil, o micã "republicã a cultu -rii", cum a fost numit oeraºul nos-tru de marile personalitãþi, atât dinþarã cât din strãinãtate, în urmadiverselor întâlniri în care ne-aufost oaspeþi, dorinþa tinerilor de ase implica în activitãþi culturale,este o realitate de necontestat, unmotiv în plus de mândrie pentruoraº, dar ºi un instrument de edu-care.

Joi, 16 mai a.c., a fost o ziplinã de evenimente educaþionaleºi culturale pentru elevii Liceului"Grigore Tocilescu", în prim planfigurând întâlnirea cu pãrinteleJonathan Allen Hemmings, dinAnglia; o veritabilã "Întâlnire deConºtiinþã", tinerii având de în -vãþat de la distinsul oaspete, careeste rolul bisericii ºi descifrarealegãturilor individului cu Dum -nezeu. Întâlnirea a fost posibilãdatoritã Ligii Tinerilor CreºtiniOrtodocºi din Mizil, care l-au invi-tat pe Pãrintele Jonathan AllenHemmings, prilej cu care acestaºi-a lansat ºi cartea "Izvoare îndeºert".

Peste 100 de persoane auasistat la eveniment, printre aces-tea aflându-se: pãrintele BogdanGeorgescu ºi pãrintele Cleopa dela Jercãlãi, domnul profesor VictorMinea (directorul liceului) împre-unã cu alþi colegi-profesori ºibineînþeles, elevi.

Pãrintele Jonathan AllenHemmings s-a nãscut la Wol ve -rhampton, Anglia, Regatul Unit alMarii Britanii. Este absolvent alstudiilor de lingvisticã biblicã laUniversitatea Sheffield (1974), cuspecializare în limbile ebraicã,greacã ºi ugariticã, studii de spe-cializare postuniversitarã în edu-caþie religioasã, St. Martin'sCollege, Lancaster (în prezentUniversity of Cumbria - 1975),studii postuniversitare la OxfordUniversity (1982), coordonatorulcatedrelor de studii religioase de la

King's Grammar School Ottery St.Mary, Devon (1975 - 1978), St.Peter's Collegiate School, Wolver -hampton (1979-82 / 83-84 unde afost ºi capelan asistent), LancasterRoyal Grammar School, Lan cas -ter 1988 - 2011 (de unde a ºi ieºitla pensie în 2011).

Din cartea sa aflãm cã s-aconvertit la Ortodoxie ca urmare aîntâlnirii mai multor persoaneortodoxe de-a lungul unui numãrde ani. Ocrotirea Sfântului Duhl-a fãcut sã se simtã în lumeaOrtodoxiei ca acasã, spune domniasa.

Întâlnirea pãrintelui cumizilenii a fost o adevãratã provo-care, mulþi tineri intrând în dialogcu înaltul prelat, pentru a-ºi lãmurio serie de întrebãri, nu neapãratdogmatice ci mai curând, þinândde viaþa de zi cu zi, despre rolul

credinþei în atât de agitata lumecontemporanã.

Învãþãmintele pãrinteluiJonathan despre acest subiect,despre importanþa comunicãrii,prin noi înºine, cu Dumnezeu, ºitotodatã, îndemnurile sale pentrutineri, de a nu uita "de unde amplecat", i-a fãcut pe elevii aflaþi însalã sã rãmânã neclintiþi timp deaproape douã ore, cât a durat întâl-nirea.

Atmosfera a fost una cuadevãrat spiritualã: "Prin naturacondiþiei noastre umane, suntemdependenþi de Dumnezeu ºi inter-dependeþi unii de alþii" -spuneaPãrintele Jonathan.

În încheiere pãrintele aamintit de un citat al SfântuluiPãrinte Serafim Rose, american,

convertit la ortodoxie: "Voi ceidin rãsãrit, aveti cunoºtinþã ºi rãb-dare, dar voi cei convertiþi la ordo-doxie aveþi râvnã." " Biserica arenevoie de amândouã - a completatpãrintele Jonathan - eu mã rogpentru rãbdare" .

Întrebat, de ce a ales, pen-tru a-ºi prezenta cartea, tocmai...Mizilul, distinsul oaspete a expli-cat cã a fost încântat sã rãspundãinvitaþiei fratelui sãu spiritual,pãrintele Bogdan Geor gescu, iarplãcerea a fost ºi mai mare când aaflat cã va vorbi în faþa unor tineri,despre care sperã cã vor învãþamai multe despre iubirea deDumnezeu, despre cum lucreazãEl prin alþi oameni, prin minþile lorpentru a-i aduce aproape de EL.

Întrebãrile au continuatduminicã, 19 mai, la biserica cuhramul "Sfân ta Fi lof teia” ºi

“Sfântul Dimi -trie cel Nou"din Mi zil, bis-ericã ce s-adovedit ne în -cã pãtoare pen -tru mul þi meade oa meni ce avenit sã asistela sluj ba de ve -cer nie, þi nutãde un sobor depreoþi, de data

aceasta printre invitaþi numãrân-du-se ºi pãrintele Mihail Milea dinBuzãu. Dupã sfânta sluj bã, pãrin-tele Jonathan a þinut un "cuvânt defolos tuturor". A vorbit desprecon vertirea lui la ortodoxie, desprediferite proble me legate de bise -ricã, ispitele lumii moderne etc.

La terminarea slujbei,curtea bisericii s-a transformatîntr-un mic lãcaº de confesiuni.Foarte mulþi tineri au intrat în dia-log direct, în limba englezã, cupreotul Jonathan, pe diferite teme,pro bleme cu care se confruntã ºilucruri pe care încã nu le înþeleg înceea ce priveºte biserica

Iatã câteva pãreri a unorelevi din clasa de filologie, a-X-aC (diriginte, profesor BãdicioiuLau renþiu):

ªTEFÃNESCUALEXANDRA:"Nu m-aº fi gân-dit niciodatã cãun om atât deîndepãrtat de mi -ne îmi poate dacea mai impor-tantã lecþie deviaþã: SÃ NUUIT NI CIO DA -TÃ DE UNDE AM PLECAT! Înochii ºi în spusele pãrinteluiJonathan am vãzut ºi am regãsitdragostea pentru ceea ce sunt ºipentru ceea ce Divinitatea a vrut sãfim: "oameni ai destinului". Chiardacã la început am ezitat, pe par-cursul discursului am observatemoþiile, mimica, ºi faptul cã defiecare datã când dorea sã maiadauge încã ceva la cele spuse, seridica în picioare, având un respectdeosebit pentru noi toþi. Cred cãvorbele pãrintelui Jonathan vorstârni reacþii diverse chiar ºi dupãmult timp ºi totodatã îndemnulprimit de pãrinte: DU-TEACASÃ! (Întoarce-te în loculnatal), este îndemnul pe care ºi euîl dau tuturor oamenilor care ºi-aupãrãsit locul în care s-au nãscut.VENIÞI ACASÃ!"

OANA SPRINCENA -TU: "Mi-a plãcut foarte multîntâlnirea cu pãrintele Jonathan.M-a emoþionat profund ºi m-afãcut sã-mi pun câteva întrebãri.M-a determinat sã cred mai multdecât o fãceam. Asta nu înseamnãcã o sã mã duc sãptãmânal laBisericã, însã am gãsit un strop deadevãr în ceea ce spunea, ºi amsimtit în ochii ºi fiinþa pãrinteluicând povestea cu atâta patimã cãDumnezeu existã. Trebuie doar sãcredem. Încrederea e un sentimentplãcut."

MIROSLAV DORINA:"Deºi pe dinafarã pãrea a fi unpreot obiºnuit, vorbele lui sus -þineau tot mai mult contrariul peparcursul desfãºurãrii activitãþii.Oare de ce spun contrariul?Deoarece, uºor-uºor, cuvinteleconturau o poveste de viaþã... Însãnu una obiºnuitã, ci o adevãratã

lecþie de viaþã. Drumul parcursspre ortodoxie de pãrinteleJonathan Hemmings nu este o calepe care oricine o poate strãbate cuuºurinþã. Cred cã nu voi uita nicio-datã aceatã lecþie de viaþã!

BARBU ROXANA:"Experienþa pãrintelui a însemnatfoarte mult pentru mine, în primulrând privind creºtinismul ºi faptulcã un om poate ajunge la oîntoarcere cãtre Dumnezeu prinviaþa sa, prin experienþele perso -nale ajunge sã conºtientizeze fap-tul cã numai Dumnezeu ºi Orto -doxia (credinþa cea adevãratã)poate aduce lumina în pustiulcotidian, faptul cã uneori putem sãpornim pe cãi greºite, darDumnezeu îngãduie acest lucruspre formarea noastrã ºi îndrep -tarea cãtre El. Situaþia pãrinteluieste una exemplarã, în care omulregãseºte calea spre mântuire, spreadevãratul sens al vieþii în Hristos.

Într-o lume în care tineriiîºi pierd uºor credinþa ºi nãdejdeaun lucru este cert: fãrã Dumnezeuºi credinþã ºi fãrã aceste exemple,nu putem sã învãþãm, sã câºtigãmºi sã ne întãrim credinþa. Sper cã sevor mai face astfel de activitãþi."

Pãrintele Jonathan Allena fost oaspetele Mizilului douãsãptãmâni, timp în care a vizitatoraºul dar ºi bisericile, dupã care aplecat într-un pelerinaj în þarã. Afost invitat luni, 20 mai, împreunãcu Liga Tinerilor Creºtini Orto -docºi, de cãtre Preasfinþitul Var -lam Ploieºteanul, episcop vicarpatriarhal al Bisericii OrtodoxeRomâne, care a felicitat Mizilulpen tru reuºita ºi organizareaexemplarã a întâlnirii.

Cristina Colþ

(cu Părintele Jonathan Allen Hemmings, Anglia)

În datade 10 mai, re -prezentanþii Cen -trului de In for - mare Europe Di -rect Mizil s-audeplasat la ªcoalaGimnazialã BabaAna, unde au des -fãºurat douã acti -vitãþi cu prilejul zilei de 9 Mai - Ziua Europei. Cea dintâiactivitate a cuprins prezen tarea unor filmuleþe despre impor-tanþa zilei de 9 mai, elevilor din clasele I-IV. Aceºtia au aflattotodatã ce activitãþi desfãºoarã Uniu nea Europeanã, rolul eiprivind participarea ºi accesul lor la viaþa economicã ºisocialã în Uniunea Euro peanã. A doua activitate a avut loc cuelevii claselor V-VIII, cãrora le-a fost prezentatã Tripla

Semnifi caþie a Zilei de 9 Mai, informaþiidespre Uniunea Europeanã ºi despre

centrele de informare Europe Direct.Ac tivitatea a fost foarte bine primitãde cãtre elevi, acestia rãspunzândcu entuziasm la întrebãrile legate deUniunea Europeanã.

T o tcu ocazia zileide 9 Mai -Ziua Euro pei,sãrbãtoareaanualã a pãciiºi unitãþii în Europa, Cen trul de Infor mare Europe DirectMizil s-a bucurat de vizita clasei a-VII-a B de la ªcoalaGimna zialã Nr. 1 - Mizil, îndrumaþi de profesorul deistorie Virgil Coman. În ca drul acestei activitãþi elevilorle-au fost prezentate informa þii despre cum a luat naº tereUniunea Europeanã, simbolurile care au fost adoptatede-a lungul anilor de aceasta ºi importanþa pe care o areun centru de informare prin activitãþile pe care le desfã -ºoarã. Elevii au fost foarte multumiþi de informaþiile noi

pe care le-au pri -mit ºi ºi-au ex pri -mat dorinþa ca a -ceste activitãþi sãfie reluate. Aceastãac ti vitate a fostdes fã ºuratã în co -la bo rare cu Biblio -teca oraºului Mizil.

Centrul deInfor mareE u r o p eDirect Mizilîn colabo-rare cu Or -gan iza þ i aJu deþea nã aC a d r e l o rMi litare înRezervã ºiRetragere"Aurel Vlaicu" - filiala Mizil ºi Asociaþia JudeþeanãCultul Eroilor Prahova - filiala Mizil au desfãºurat în salade lucru C.A.R.P. Mizil (Casa de Ajutor Reciproc aPensio narilor Mizil) o serie de prezentãri despre Triplasemnificaþie a zilei de 9 Mai, informaþii despre cum

funcþioneazãU n i u n e aEuro peanã ºibineînþelesimportanþa pecare o are unC e n t r uEurope Directîn zona sa deacþiune.EE

UURR

OOPP

EE DD

II RREE

CCTT

MMII ZZ

II LL

GGRRUUPPAAJJ IINNFFOORRMMAAŢŢIIOONNAALL

Pagina 8SIGURANÞA VIEÞIINr. 102 / iunie 2013

Tupeul escrocilor întreceorice imaginaþie atunci când vinevorba sã inventeze noi metode dea obþine bani cu uºurinþã de la per-soanele naive. Fãrã pic de teamãcã vor fi descoperiþi, aceºtia recurgla metode ce pot aduce în praguldisperãrii o persoanã în vârstã. Înurma datelor oficiale primite de laFormaþiunea de Investigaþii Cri -minale, Poliþia Mizil, cei careacþioneazã sunt deþinuþi, care auprins "firul" unei escrocherii înmasã.

Bãtrânii sunt victimeleideale pentru impostorii care pro -fitã de situaþia financiarã precarãºi care pot fi uºor de intimidat.

Ce metode folosesc aceº -tia pentru a-ºi atinge scopul, ne-aspus domnul Cornel Rusoiu,Formaþiunea de Investigaþii Cri -minale, Poliþia Mizil:

"Ei folosesc operaþiunea"intimidare" iar totul se face tele-fonic. Numerele pe care sunã suntnumere de fix iar, pentru fiecarejudeþ, dacã se cunoaºte prefixul ºiprimele trei cifre restul se for -meazã la noroc. Dupã cum ºtimreþeaua de telefoane Romtelecom,a rãmas cel mai mult în folosinþapersoanelor vârstnice, restul cate-goriilor de persoane fiind amatoride telefoane mobile. Astfel, aut o -rii apeleazã telefonic potenþialelevictime, cãrora le comunicã faptul

cã un membru al familiei acestoraa suferit sau a provocat un acci-dent rutier ºi, sub falsa identitatede avocat sau chiar de membru alfamiliei, solicitã diferite sume debani necesare acoperirii pagubelorcauzate de accident, costuri de spi-talizare, daune materiale, etc.

În oraºul Mizil au existatdouã astfel de cazuri, unul ter-minându-se cu o tranzacþie a fa -mil iei pãgubite, iar în cel de-aldoilea victima a fost o bãtrânã, învârstã de 70 de ani, (P.A , zonaBazar). Am reuºit, împreunã cuangajata bãncii unde se prezentasebãtrâna sã transfere banii, în con-tul presupusului bãiat, sã o oprim.

Bãtrâna a refuzat sã necreadã la început, voia cu totdinadinsul sã trasfere suma cerutã,astfel, a mers la celelalte bãnci dinoraº. Noi am anunþat toate bãncilede acest incident ºi i-am rugat sãnu o ajute pe bãtrânã sã ducã labun sfârºit tranzacþia, pânã nudãm de impostor. În cele din urmãam luat legãtura cu fiica bãtrâneicare, ulterior a luat legãtura cufratele ei, bãiatul real, ºi doar aºa,bãtrâna a crezut ceea ce i se întâm-plase.

Un lucru important dereþinut este cã, odatã ce convor-birea a avut loc, iar cel care aprimit trista veste este în stare sãplãteascã oricât pentru a-ºi scãpa

ruda de la necaz, escrociifurnizeazã un numãr de cont, încare ar trebui viratã suma. O datãbanii ajunºi pe mâinile acestora,sunt imposibil de recuperat. Cuma fost cazul celeilalte victime carea dus la capãt tranzacþia.

De aceea îi sfãtuim petoþi cetãþenii oraºului, în special pecei vârstnici, sã nu creadã ce li sespune la telefon pânã când nu ve -rificã veridicitatea anunþului.

Sã ia legãtura cu mem-brul familiei despre care infrac-torul susþine cã ar fi fost implicatîn accident ºi sã NU divulge auto-rilor numãrul de referinþã al tran-zacþiei (MTCN- ul), care permiteinfractorilor sã ridice suma debani fãrã a mai prezenta un docu-ment de identitate.

Nu comunicaþi persoa -nelor necunoscute date cu caracterpersonal (adresã de domiciliu,date despre membrii familiei sauprofesia acestora etc.)", a încheiatdomnul Cornel Rusoiu.

Cristina COLÞ

În perioada care a trecut,de la începutul anului panã înprezent, pe raza oraºului Mizil ºia comunelor arondate, au avutloc un numãr de douã accidentegrave soldate cu un mort ºi doirãniþi grav, comparativ cu anul2012 când au avut loc trei acci-dente grave, soldate cu un mortºi doi rãniþi grav.

Tot în aceastã perioadã,au avut loc ºase accidenteuºoare, soldate cu ºapte rãniþiuºor, comparativ cu 2012 cândau avut loc ºase accidente uºoaresoldate cu ºase rãniþi uºor.

În acest context, obiec-tivul principal al Poliþiei RutiereMizil, este combaterea cauzelorgeneratoare de evenimente ruti -ere, astfel încât sã se ajungã la unprocent de -3% la accidentelegrave, morþi ºi rãniþi grav, iardacã este posibil ºi mai puþin deatât este ºi mai bine.

Pentru realizarea acestuiobiectiv lucrãtorii FormaþiuniiRutiere Mizil, desfãºoarã acti -vitãþi specifice în zonele vulnera-bile ºi la orele care, în urma ana -lizelor, a rezultat faptul cã au

avut loc cele mai multe eveni-mente grave. Dar, dupã cum amspus în aproape toate apariþiilenoastre în "Poºtalionul", estenevoie, cu siguranþã, ºi de spri-jinul tuturor participanþilor latrafic, indiferent de calitatea pecare o au, în sensul de a respectaprevederile legale cu stricteþe.

În perioada imediaturmãtoare, pe lângã activitãþileamintite mai sus, lucrãtorii For -maþiunii Rutiere Mizil, se pre-ocupã intens de educaþia rutierã,a celor mai tineri participanþi latrafic, în unitãþile de învãþãmântde pe raza oraºului.

O zi importantã desti-natã numai pentru astfel de acti -vitãþi este ziua de 1 iunie - ZiuaCopilului, când vor fi organizateactivitãþi specifice, cu sprijinulPrimãriei oraºului Mizil ºi alconducerii unitãþilor de învã -þãmânt.

Le urãm tuturor partici-panþilor la trafic drum bun ºi fãrãevenimente rutiere.

ªef serviciu,Comisar, Adrian Þurcaº

Pe 16 mai a.c, oraºulMizil i-a avut ca invitaþi pe dele-gaþii Agenþiei pentru ProtecþiaMediului, Prahova, dna. PopaCornelia- consilier Arii Protejateºi dna. Doina Gheorghe - consili-er Relaþii Publice, precum ºi peunul dintre realizatorii studiilordin teren, dl.Viorel Olteanu -ecolog, care au participat la oîntâlnire cu douã grupuri þintã dinoraºul nostru, având ca temãprezentarea proiectului: "Manage -mentul durabil ºi participativ alSitului Natura 2000 - Stânca To -hani", proiect demarat la 1 oc -tom brie 2011, care urmeazã sã fiefinalizat pe 1 august 2013.

Partener la acest programeste "Europe Direct Mizil", iarscopul lui a fost atingerea obiec-tivelor principale de protejare amediul înconjurãtor, prin organi-zarea unei campanii de întâlniri cuo mare varietate de grupuri þintãidentificate ºi prin diseminareainformaþiilor legate de protecþianaturii la nivel European ºi, în

speþã, la obiectivul Stânca Tohani. Prima întâlnire a avut loc cu eleviiLiceului "Grigore Tocilescu" Mi -zil, (clasa a X-a D; director - prof.Minea Victor, diriginte - prof.Marian Moise).

Elevii s-au arãtat deo -sebit de interesaþi de problemelecu care natura se confruntã, ame -ninþãrile ce apar ºi duc la poluare,degradare ºi implicit dispariþiaunei lumi vegetale unice în judeþul

Prahova. Pe parcursul întâlnirii aufost dezbãtute toate aceste pro -bleme ºi elevilor li s-au explicat ºienumerat posibilitãþile prin care,ºi ei, pot ajuta la protejarea naturii.Pentru ca întâlnirea sã fie eficien-tã, elevii au avut oca zia sã-ºidemontreze cunoº tin þele în dome-niu, rãspunzând la un chestionar,rezultatele acestuia de mon strândbuna cunoaºtere de cã tre elevi aproblematicii mediului.

Al doilea grup þintã a fostpersonalul Primãriei Mizil, întâl-nirea desfãºurându-se în sala de

ºedinþe a primãriei. ªi aici a fostprezentat proiectulul ºi importantaacþiunii, punându-se accentul pecreºterea gradului de informare ºiconºtientizare a autoritãþilor ºicomunitãþilor locale cu privire lanecesitãþile de conservare ºi ma -nagement durabil în situl Natura2000 - Stânca Tohani. Reprezen -tanþii APM Prahova au invocatfaptul cã: "Programul Natura2000 este o obligaþie asumatã de

toate statele membre ale UniuniiEuropene, iar România ºi-a luatangajamente în acest sens", prin -tre numeroasele acte legislativecomunitare transpuse de Românianumãrându-se ºi cele specificedomeniului protecþia naturii ºiconservarea biodiversitãþii. Reþea -ua ecologicã europeanã Natura2000 a fost conceputã ca rãspunsla toate grijile privind pierdereabiodiversitãþii. Activitãþile umaneîn Europa au atins în prezent unnivel ce cauzeazã o degradareseverã a mediului; urbanizarea,poluarea, schimbãrile climatice ºimai ales agricultura intensivã suntprincipalii factori care au con-tribuit la aceasta. Datele oficialeale proiectului aratã cã, fãrãmãsuri urgente, 50% dintre speci-ile europene vor dispãrea în inter-valul 2010-2050. Reþeaua acoperã15-30% din teritoriul statelormembre UE - ceea ce înseamnãun sistem de management cu ofinanþare bine pus la punct.

Procesul desemnãrii ca

arie naturalã protejatã de interesEuropean a Stâncii Tohani, adevenit oficial sit Natura 2000odatã cu apariþia Ordinului nr.1964/2007 care conþinea hãrþile ºiobiectivele de conservare aletuturor siturilor Natura 2000 dinþarã, rezultat firesc a mai mult deun secol de cercetãri care au evi-denþiat existenþa unei lumi vege-tale unice în Judeþul Prahova ºiextrem de specialã la nivel naþio -nal, dar ºi demnã de a fi protejatãconform criteriilor europene.

Situl Natura 2000-Stânca Tohani este amplasat înpartea de est a judeþului Prahova,pe raza comunei Gura Vadului. Peo suprafaþã de 50 de hectare suntîntâlnite patru feluri de habitate cetrebuie ocrotite: pajiºti, tufãriºuri,anumite grupuri de plante ºi stân-cile calcaroase cu vegetaþie speci-ficã, precum ºi o plantã - capulºarpelui, specificã numai acestuiareal.

Cristina Colþ

STOP ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIEViaţa are prioritate!

Din ABC-ul vigilenţei

Cum să ne ferim de infractori

SSAALLVVAAŢŢII MMEEDDIIUULL ÎÎNNCCOONNJJUURRĂĂTTOORR!!

Pagina 9 AFACERI Nr. 102 /iunie 2013

Revenim, aºa cum v-amanunþat în ultimele douã numereale publicaþiei noastre, cu pre -zentarea societãþilor care fiinþeazãîn oraºul nostru ºi care s-auîncãpãþânat sã-i reziste crizeiecono mice.

Una dintre acestea estefirma "ERYN MODAMEX",înfiinþatã în anul 2009 de cãtredomnii Kurt Mutettin ºi OztabakZafer pe care i-am abordat, învederea obþinerii mai multorinformaþii.

Reporter: Ce anumelucraþi ºi unde ajunge marfa dum-neavoastrã?

Oztabak Zafer: Lucrãmconfecþii damã casual, în sistemLohn (cu materialele clienþilor),nu avem magazine de desfacere înRomânia, produsele sunt numaipentru export ºi ajung în Spania ºiAnglia.

R.: Când aþi resimþit celmai puternic, efectele crizeifinanciare?

O.Z.: O sã vã mirerãspunsul meu dar ãsta este puruladevãr, din fericire firma noastrãnu a resimþit criza, absolut deloc.A fost mai greu în anul 2009,când am deschis aceastã afacere,ºi ca la orice început de drum,dureazã pânã treaba merge ca peroate, iar eforturile depuse de-alungul anilor pânã în prezent s-aureflectat cel mai bine în 2012 carea fost cel mai prolific an ºi conti -nuã la fel de bine ºi în 2013.

Chiar de curând, amachiziþionat maºini performantede ultimã generaþie ºi facem anga-jãri, bineînþeles în urma unorprobe de lucru. Aºadar cinedoreºte sã lucreze la noi ca ºi con-fecþioner este aºteptat la sediulfirmei.

R.: Câþi angajaþi aveþi ºicum relaþionaþi cu aceºtia?

O.Z.: Când am deschisfirma, am început cu 50 de anga-jaþi, în prezent avem 320 ºi dinpunctul meu de vedere este orelaþie bazatã pe respect ºi priete-nie. Este o muncã în echipã carenecesitã disciplinã ºi conºtiincio -zitate, fãrã aceste atribute nu am fiajuns unde suntem. Întotdeaunatrebuie respectat standardul decalitate dar ºi termenul de livrareal clientului ºi acest lucru nu sepoate realiza dacã nu existã orelaþionare corectã între patron ºiangajat.

Doresc sã menþionez cã:salariile au fost plãtite întotdeau-na la timp, sunt peste salariulminim pe economie, mai mult înaceastã firmã se poate promova ºiautomat odatã cu trecerea la altãcategorie se va obþine un salariu

mai mare. Deasemenea, aceºtia

primesc bonuri de masã iar desãrbãtori, în fiecare an primesccadouri ºi prime. Având în vederefaptul cã avem ºi angajaþi care facnaveta, venim în sprijinul acesto-ra asigurându-le transportul.Programul de lucru este întreorele 7.30 - 4.30, iar dacã estenevoie sã se stea peste program,orele suplimentare sunt plãtite,pauza de masã este de o orã, sâm-betele ºi duminicile sunt libere iarconcediile sunt de minim 21 dezile.

R.: Ce vã place cel maimult în România?

O.Z.: De la început amfost atraºi de ospitalitatea ro -mânilor, de cãldura lor sufle -teascã, de felul lor de a fi. În aldoilea rând, aveþi o þarã cu peisajesuperbe, ne-am petrecut concediila mare, la munte ºi ne-a plãcutfoarte mult, ceea ce am vizitatpânã în prezent. Ne plac foartemult ºi tradiþiile de aici ºi consi -derãm cã pãstrarea valorilor au -tentice este importantã pentruidentitatea fiecãrui popor.

R.: Vã mulþumesc pentrutimpul acordat ºi vã doresc multsucces în continuare!

Gabriela NEGOIÞÃ

Þara noastrã deþine otradiþie milenară în domeniul creº-terii albinelor ºi realizãrii de pro-duse apicole, apicultura im pu -nându-se ca ocupaþie de sine stãtã-toare încã din cele mai vechi tim-puri, conform mãrturiilor istoriceexistente în acest sens.

Apicultura, ca ramurã deproducþie agricolã, a constituit încãdin antichitate o îndeletnicire apre-ciatã de cãtre societatea uma nã,iniþial pentru produsele ob þinute(miere, polen, lãptiºor de matcã,propolis, cearã ºi venin de albine),iar ulterior, inclusiv în prezent,pentru contribuþia pe care acesteinsecte o au la creºterea recoltelorde fructe, legume ºi seminþe, prinpolenizare.

În România, activitateade creºtere a albinelor s-a dezvol tatîn condiþii naturale, deosebit defavorabile, ce au contribuit la ob -þinerea unor producþii apicoleînsemnate.

În Mizil, Matache Aureldin co mu na Fântânele a descoperittai nele apiculturii de mai bine dedo uãzeci de ani ºi a reuºit sã facãdin aceastã îndeletnicire, o afa ce repro fitabilã. Aºa a ajuns un omaproape înstãrit ºi plin de spe ranþe."Sincer sã fiu, nu credeam cã o sãmã apuc vreodatã de creºtereaalbi nelor. Acum do uã zeci ºi cevade ani sufeream de o boalã gra vã(hemoragie digestivã). Stresul lacare eram supus ca ºofer, zilele încare alimentaþia nu era una cores -punzãtoare, mi-au dat viaþa pestecap. Într-o zi, a venit la mine ocolegã de serviciu ºi mi-a spus:"Aurele, apu cã-te de apiculturãdacã vrei sã trãieºti!" Chiar dacãaveam în doieli, m-am gândit cã nupierd nimic dacã încerc ºi mi-amzis cã, da cã eu o sã reu ºesc, o sãajut ºi alte familii aflate în aceastãsituaþie. Am citit câte ceva despre

apiculturã, am mai întrebat pri-etenii, dar cel mai mult am învãþatsingur. Am început de la douãfamilii, iar în timp ce cãpãtam ex -perienþã, mã ream ºi nu mãrul stu p i -l or. A cum am peste 200 de fa miliide albine, o maºinã ºi un pavilionpe care le folosesc numai pentrumica mea afacere" .

Face totul cu mâna luiCu timpul, lucrul cu

albinele devenise mai mult decât opasiune, ajungând singura sursã devenit a familiei. A renunþat la ser-viciu pentru a se ocupa numai ºinumai de albine. A rezistat pânãacum ºi va rezista, spune convinsde acest lucru, indiferent de situ-aþie, pentru cã îºi produce singurtoate cele necesare pentru gos -podãria sa apicolã, de la cutii, ra -me, culegãtoare de polen... Totulse face în atelierul casei.

Costurile nu mai conteazãAlbinãritul a devenit, aºa -

dar, afacerea familiei. Nu esteînscris în nicio asociaþie de api -cultori ºi nu a apelat pânã în pre -zent, la niciun sistem de finanþare.Însã tot ce are investeºte în a ceas t ãafacere, pânã la ultimul bãnuþ, iarorice investiþie, la care adaugi ºidragoste, aduce un pro fit pemãsurã, ceea ce ne confirmã ºiapicultorul nostru. "Investesc mult,pentru cã doar investind obþii pro -fit. Mã ocup doar de aceastãmeserie, îi dedic tot timpul de careare nevoie. Cumpãr foarte multecãrþi naturiste, îmi place sã citesctot ce are legãturã cu mierea dealbine ºi reuºesc sã am propriilemele reþete." - se confeseazã dl.Matache.

Ajutor dat naturii Bãrbatul considerã api-

cultura o meserie, una pentru careîþi trebuie vechime ca sã te pricepi.Cât despre petrecerea timpului în

mijlocul naturii, este o adevãratãdesfãtare. "Ca sã fii în naturã eceva formidabil, mai ales când ºtiicã ceea ce faci ajutã la regenerareaplantelor, albinele asigurând pol-enizarea. Noi ar trebui sã fim plãtiþipentru pole nizare, aºa e în alteþãri", adaugã interlocutorul.

Cu insectele în excursie Dl. Aurel Matache deþine

o impresionantã bazã apicolã ºi, înfiecare primãvarã, se pre gã teºtede... excursie: "În aceastã meserietotul trebuie fãcut la timp, inclusivpastorala. Începe la o sãptã mânãdupã sãrbãtorile pascale. Eu pleccu toatã baza mea apicolã dinprimãvarã, ºi încep cu rapiþã, sal-câm, fâneaþã cu tei, poliflorã ºi mãmai întorc iarna... Suntem patrumembri în familie care mergem lapastoralã, la ex tracþie, la tot. Deasemenea, bãia tul meu, Mihaipune umãrul serios la afacereanoastrã de fa milie. De fapt amdevenit asociaþi. De unul singur nupoþi reuºi. Cea mai mare mulþu-mire a mea ar fi ca nepoþii sã prac-tice ºi ei apicultura, peste câþivaani. Eu le voi lãsa o afacere caremerge ca pe roate. Pânã acum, pro-ducþia de miere este mulþumitoare.Nu ne îmbogãþim din vindereamierii, dar nici rãu nu este. Muncane este rãsplãtitã."

Probleme cu polenizareaToate produsele apicole,

de la propolis, polen,lãptiºor de matcã,miere, cearã (care estefolositã în industriacosmeticã) pânã la api-larnil, pe care lumeanu-l cunoaºte, suntsãnãtate cu ratã. Din pãcate, oamenii

care au aceastã pasiune sunt tot maipu þini. "Nu mai e cum era odatã.Timpul decide soarta noastrã, aapicultorilor. Iar problema cea maimare este cã statul nu oferã- decâtîn micã mãsurã sprijin, facilitãþisau alte oportunitãþi pentru apicul-tori. De aici ºi tragica descreºtere anumãrului de familii de albine ºichiar a numãrului de apicultori.Din acest motiv nu m-am înscris înnicio asociaþie ºi fac totul pe contpropriu", explicã stuparul.

Albinele sunt paºnicedacã apicultorul este un ompaºnic?

"Albinele au o ierarhieso cialã bine stabilitã în familia dincare fac parte, organizarea lor fiindde admirat. Sunt ca o familieumanã în miniaturã. Cea maiimportantã albinã este matca, du pãcare un rol important îl au albinelelucrãtoare, albinele care asigurãpaza ºi în cele din urmã, trântorii.Este impresionantã fa milia dealbine, miracolul constã în faptulcã existã o multitudine de indivizicare funcþioneazã ca o unitate.Fiecare albinã ºtie ce are de fãcut,

nimeni nu încalcã re gulile. Dacã arfi aºa ºi în socie tatea noastrã, cebine ar mai fi! Tot ca o unitateacþioneazã al binele, în cazul încare sunt ataca te sau în cazul încare sunt luate prin surprinderechiar de cãtre a pi cultor. Albinelornu le plac zgomotele puternice ºimirosurile artificiale, mirosurile deparfum, de cre mã ºi nici mirosulde trans piraþie. La albine trebuie sãmergi curat ºi sã nu te apropii deele pe vreme de ploaie pentru cãsunt mai irascibile. Pentru a puteaface lucrãrile necesare în stupi,primãvara ºi în celelalte perioadeale anului este nevoie de un cos-tum special ºi de o afumãtoare.Pentru afumãtoare se foloseºteputregaiul, nu trebuie sã seafume tare stupul, doar câte-va fu muri, care sãalerteze albinelepentru a le þine ocu-pate. Alb in e le îºi vorum ple ab do me nul cu mierepen tru a-ºi pro teja rezerva în cazde foc ºi le va fi ºi mai greu sãînþepe pentru cã îºi vor îndoi maigreu abdomenul", încheie aceastãfrumoasã descriere a meseriei deapicultor, domnul Matache Aurel.

Domnul Aurel reuºeºtesã-ºi valorifice marfa atât la domi-ciliu, dar ºi în piaþa oraºului Mizil,unde spune dânsul, sunt cei maimulþi cumpãrãtori.

Cristina COLÞ

""AALLBBIINNEELLEE MMII--AAUU SSCCHHIIMMBBAATT VVIIAAŢŢAA""

""EERRYYNN MMOODDAAMMAAXX"" - FIRMĂ ÎN CARE SERIOZITATEA EPRIMORDIALĂ

DIVERSENr. 102 / iunie 2013 Pagina 10

Farfuria întinsã care nuspune o poveste nu primeºte un“sãrut mâna pentru masã cã a fostbunã ºi gustoasã”. Mâncarea ast-fel pregãtitã încât sã dea naºtereunor istorioare sau unor personajee o plãcere pentru toate taberelede consumatori, de la cei mai micila cei mai mari.

Ingrediente pentru 4 persoane:500 g de piept ºi pulpã de

curcan, fãrã piele ºi oase, 50 gmazãre proaspãtã sau deconge-latã, 1 morcov mic, curãþat, 1ceapã micã curãþatã, 2 cãþei deusturoi curãþaþi, 1 lingurã de unt,400 g de smântânã dulce cu 32%

grãsime, 2 albuºuri de ou, 1 lin-guriþã de sare, 1 vârf de cuþit denucºoara rasã, mãsline, ridichi delunã, ardei galben, ardei roºu ºifire de pãtrunjel.

Mod de preparare:Tãiaþi pieptul de curcan

în bucãþi, adãugaþi sare dupã gustºi apoi tocaþi-l mãrunt folosindblenderul sau maºina de tocat cusita cea micã. Adãugaþi în blender,peste carnea tocatã, smântânadulce ºi apoi albuºurile de ou,continuând baterea. Sotaþi în untîncins ceapa, morcovul ºi ustu -roiul, toate tocate mãrunt. Dacã ecazul, adãugaþi ºi puþinã apã pânãse înmoaie bine. Pasaþi ºi legu -mele în blender sau treceþi-le prinmaºina de tocat împreunã cu pu -þinã compoziþie de carne, apoiamestecaþi cele douã compoziþii,

adãugând nucºoara ºi sare. Întin-deþi pe masã o folie alimentarã înformã dreptunghiularã, cu bazamicã spre dumneavoastrã ºi aºe -zaþi compoziþia sub formã de sulparalel cu muchia mesei dinspredumneavoastrã. Rulaþi compoziþiaformând o ruladã destul de groasã,apoi fierbeþi-o într-o baie de aburi,timp de 20-22 de minute sau fier-beþi-o într-o cratiþã cu apã sãratãtimp de 17-18 minute. Când rula-da este pãtrunsã trebuie sã fiefermã la pipãit ºi elasticã.

Lãsaþi rulada sã serãceascã, apoi tãiaþi-o în felii de 2cm grosime ºi ornaþi-o cu legume,creând figuri de copii sau animaledrãguþe. Puteþi sã adãugaþi puþinsos de roºii sau smântânã, dar ºilegume înãbuºite în unt.

CUM ECORECT?Internet

Scrierea Internet cumajusculã e un moft. Nuscriem s-a transmis la Radio,te-am sunat la Telefon, s-aoprit Curentul, ies puþin la Aeretc. Nu existã o entitate numitãInternet care trebuie deosebitãde alte entitãþi de acelaºi fel,aºa cum sunt Microsoft, Terra,Caragiale etc.

Dar e drept cã existãoameni care scriu Internet cumajusculã, probabil în ideea cãe o reþea cu numele asta. Eu nupercep internet ca fiind unnume propriu, ci un numegeneric. Îþi tragi internet acasãaºa cum îþi tragi gaze, apã sauteleviziune prin cablu.

Gramatica

Ruladă dincurcan şi legume

CULINARCULINAR COMEMORĂRI

ANIVERSĂRI

La realizarea acestei rubrici,poate contribui oricare dintre

dumneavoastrã. Vã invitãm, aºadar, sã vã între-

baþi bunicii cât mai multe lucruriºi apoi sã împãrtãºiþi cu cititorii

noºtri cele învãþate, trimiþându-neinformaþiile pe adresa noastrã.

Vã aºteptãm!1. Piureul de cartofi va avea ungust bun ºi un aspect deosebitdacã este amestecat cu un albuºde ou bãtut spumã. 2. Grãsimea pentru topit nu vaprinde gust rânced dacã înãuntruse adaugã 2-3 cepe.3. Albuºul va fi mai tare dacãfierbi oul la foc iute. La foc micgãlbenuºul va fi mai tare ºi nu seva sfãrâma.4. Dulceaþa nu se va zaharisi dacãlinguriþa pe care o foloseºti esteuscatã.5. Untura nu se mai înnegreºtedacã se pune înãuntru un cartofcrud, curãþat. El absoarbe ºi miro-sul de rânced.6. Ouãle sunt proaspete dacã,puse într-o cratiþã cu apã ºi sare,nu se ridicã la suprafaþã. 7. Ceapa nu te mai face sãlãcrimezi dacã, înainte de a o tãia,o scufunzi pentru 15 minute înapã rece.8. Alimentele ramân proaspetemai multã vreme dacã suntînvelite în hârtie de ziar ºi aºezateîn frigider.9. Mâncarea se desãreazã dacã încratiþã se lasã un cartof curãþat ºispãlat bine.10. Gãluºtele devin mai galbenedacã amesteci griºul cu puþinmãlai.11. Merele la cuptor nu seîncreþesc dacã sunt unse înaintecu puþin ulei.12. Merele curãþate nu vor prindeculoare maronie dacã pestefructele tãiate se toarnã câtevapicãturi de suc de lãmâie.

De la bunica...

Retetãpregãtitã de

maestrulHoria Virlan

Bunele maniere sunt e -sen þiale pentru adaptarea copiluluiîn diverse situaþii sociale, întrucâtstau la baza primei impresii pecare o lasã celor din jur. O per-soanã care vorbeºte ºi se comportãpoliticos va fi tratatã cu mai multãbunãvoinþã ºi va fi acceptatã maiuºor într-un grup. De aceea, estebine sã începi sã îl înveþi pe copilde la cele mai mici vârste caresunt bunele maniere în societate.

Salutul ºi multumireaA saluta ºi a mulþumi

sunt elementele esenþiale ale bu -nelor maniere. De aceea, poþi înce -pe cu ele atunci când îþi propui sã

îl inveþi pe cel mic regulile decomportament.

Învaþã-l sã mulþumeas cã,în diverse contexte ºi unor per-soane diferite. „Mulþumesc” poatefi spus persoanei care þi-a deschisuºa ºi te-a lãsat sã intri, vânzãtoru-lui de la magazin care þi-a datrestul sau produsul de pe raft, unuialt copil care te-a lãsat sã te joci cujucãria lui etc. Explicã-i faptul cã amulþumi þine nu numai de edu-caþie, ci ºi de respectul pe care îlarãþi celuilalt.

Învaþã-l sã salute per-soanele pe care le întâlneºte. Încazul în care cineva cunoscut trecepe lângã el ºi pare a nu-l observa,

spune-i cã este bine sã îl salute cuvoce tare sau sã întindã o mânãcãtre el. Gestul acesta o va trezidin gânduri pe respectiva per-soanã ºi va aprecia buna intenþie acopilului.

Câteva reguli care te ajutã sã îlînveþi bunele maniere la masã

Evitã sã îl obiºnuieºti sãmãnânce în camera lui.

Luaþi masa în familie celpuþin o datã pe zi.

Nu-l grãbi pe copil sã ter-mine de mâncat. A lua masa este

un adevãrat ritual care cere timpnu numai prin pregãtirea mâncãriiºi aºezarea în farfurie, ci ºi prinduratã.

Educã-l în privinþa ali-mentaþiei sãnãtoase, chiar în tim-pul mesei. Vorbeºte-i despre fun -cþii le alimentelor ºi rolul lor înprevenirea îmbolnãvirilor.

“ARTA MANIE RE LOR” este orubricã ce vrea sã aducã la

suprafaþã nobleþea din oameni.Noi toþi ne-am nãscut no bili ºitrebuie sã avem bune ma niere.

Aici veþi gãsi exemple ºi indiciidespre cum poþi fi nobil ºi

manierat azi.

ARTA MANIERELOR“DACĂ VREI CA ALŢII SĂ TE RESPECTE, RESPECTĂ-TE

ÎN PRIMUL RÂND TU.” BALTAZAR GRACIAN

CEI ªAPTE ANI DE ACASÃ

6 iunie - 65 de ani de lamoartea prozatorului şigazetarului Mircea Dami -an;8 iunie - 75 de ani de lamoartea poetului şi isto ri -cului literar Ovid Den su -sianu;9 iunie - 90 de ani de lamoartea prozatorului şitraducătorului Nicolae N.Beldiceanu;11 iunie - 165 de ani de laînceputul Revoluţiei Ro -mâne la Bucureşti (11.iun.1848);14 iunie - 195 de ani de lanaşterea poetului,prozatorului şi dramatur-gului Vasile Alecsandri (22aug. 1943);15 iunie - 165 de ani de laînfiinţarea steagului na ţio -nal al României, cu Deviza"Dreptate-Frăţie" în scri -să pe el.15 iunie - 120 de ani de lanaşterea scriitorului IonMarin Sadoveanu (2 feb.1964);22 iunie - 50 de ani de lamoartea actriţei şicântăreţei Maria Tănase;27 iunie - 100 de ani de laintrarea României în aldoilea război balcanic,ală turi de Grecia, Serbia,Muntenegru şi Turcia, îm -potriva Bulgariei.

Calendarul lucrãrilor agricole înluna iunie

Pentru obþinerea unorpro ducþii bune, foarte importanteste ca lucrãrile agricole sã fieefec tuate în perioada optimã. Deaceea, am decis cã poate fi intere-sant pentru mulþi dintre dumnea -voastrã calendarul lucrãrilor agri-cole, pentru fiecare lunã a anului.

În cursul lunii iunie, seefectueazã urmãtoarele lucrãri:

În cultura mare, începerecoltarea cerealelor pãioase (orz,grâu), recoltarea cartofilor de varã.Pe terenurile eliberate, acolo undesunt posibilitãþi, se aplicã îngrã -ºãminte organice care se încor-poreazã imediat sub arãtura devarã. La avertizare se aplicã trata-mente pentru combaterea bolilorºi dãunãtorilor în culturile defloarea soarelui.

În legumiculturã, se ter-minã înfiinþarea culturilor succe-sive de varzã de toamnã, conopidãºi se completeazã golurile în cul-turile deja înfiinþate. Tot în iunieare loc executarea lucrãrilor gene -

rale de întreþinere la toate culturilelegumicole (prãºit, udat, fertili -zare, aplicat tratamente fito-sani -tare). La tomatele timpurii se eli -mi nã frunzele îmbãtrânite de labazã, pentru o mai bunã aerisire aplantei.

În a doua jumãtate a luniiiunie se poate însãmânþa mazãrea,salata ºi spanacul pentru recoltarealor în luna septembrie - octombrie.

În viticulturã se executãprãºile pentru menþinerea soluluiafânat ºi curat de buruieni, se con-tinuã legarea lãstarilor concomi-tent cu îndepãrtarea copililor înstare erbacee ºi se face combatereabolilor ºi dãunãtorilor pe tot par-cursul verii.

În perioadele ploioase seva executa repetarea tratamentelorla fiecare 7-8 zile, aplicarea trata-mentelor foliare la cca. 15 zile,dimineaþa ºi dupã amiazã, evitân-du-se aplicarea pe timp cald ºiuscat.

În pomiculturã, continuãtratamentele fito-sanitare la averti-zare, în scopul menþinerii unuifrunziº sãnãtos, foarte important,

atât pentru recolta anului în curs,cât ºi pentru producþia anuluiviitor, având în vedere cã în a -ceastã perioadã are loc procesul dediferenþiere a mugurilor de rod.

Pentru tratamentul nece-sar acestor acþiuni vã puteþi infor-ma la pri mãria oraºului Mizil,biroul Ca das tru ºi agriculturã, Ing.Ionel Dumitru.

Buletin de avertizareUnitatea Fitosanitarã Prahova.

Condiþiile climatice dinultimile zile au favorizat apariþia ºidezvoltarea dãunãtorului-boliiOMIDA DE PêUNI care poatecauza pierderi importante la cul-turile, PêUNI, FÂNEÞE. Pentruprevenire ºi combatere se reco-mandã executarea tratamentuluinumai pe parcelele pe care s-aurealizat urmãtoarele condiþii: ladepistarea dãunãtorului sau pre-ventiv când larvele se gãsesc înprimele stadii de dezvoltare.

În regiunile cu invaziipermanente se recomandã sã sefacã destelenirea pãºunilor ºifâneþelor invadate ºi însãmânþarea

cu plante de nutreþ din familiaLeguminoase, pe care nu le atacãaceastã omidã. Se vor grãpa pãºu-nile sau se vor tãvãlugi, folosindu-se, dacã este posibil, tãvãlugi cusârmã ghimpatã. Pãºunatul esteinterzis 21 de zile!

De asemenea, în luna iu -nie, în funcþie de condiþiile meteo,se vor emite buletine de avertizareºi pentru: omida pã roa sã a dudului- generaþia I; loºniþa ce rea lelor;gândacul baloº al ovã zului; vier-mele merelor - generaþi I; pã -duchele din San Jose -generaþia devarã; manã, fãinare ºi putregaiulcenuºiu la viþa de vie; viermeleprunelor - generaþia a II-a.

Tratamentele complexepresupun asocierea de douã saumai multe produse de protecþiaplantelor, compatibile între ele înaºa fel încât sã combatã atât bolilecât ºi dãunãtorii, simultan.

Cei interesaþi se pot informa laCentrul Fitosanitar, Mizil, str.Tohani, nr.57, sau la numãrulde telefon: 0244-0024, Ing.

Andreescu E.

NNEE--AAMM IINNFFOORRMMAATT PPEENNTTRRUU DDUUMMNNEEAAVVOOAASSTTRRĂĂ

Pagina 11 Nr. 102 / iunie 2013 INTERES GENERAL

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 897

B-dul Gãrii, Spicului,Recoltei

Ionel Dumitru 250 008 int29

Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int40

1 Mai Loredana Tãnase 250 020Mr. Ivanovici, G-ral

PraporgescuElena Mãrãcine 250 008 int

29M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 250 008 int34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 250 008 int16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

250 008/ 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 250 008 int21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008/252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 062

Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020Bradului + cartier nou zona

BraduluiGheorghiþã Elisei 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 250 008 int25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCANVã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locu -

iesc la bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi distribuitãasociaþiilor de proprietari. Administratorii asociaþiilor se vor

ocupa ca acesta sã fie distribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

S.C. SECURYTAS TEAMS.R.L., angajeazã agent securita te,studii medii, perioadã determi-natã, Ploieºti, str. Gh. Gr. Can - tacuzino, nr.216A, bl.. 131C, ap.2,tel: 0244 523345, 0244 597194.S.C. DELTAROM DISTRIBU-TION S.R.L., angajeazã agentvânzãri/distribuitor, studii medii,carnet cat. B, perioadã nedetermi-natã, Urlaþi, str. 1 Mai, nr. 66,bl.75, sc.B, et 4, ap.30, pct delucru: Urlaþi, str. Orzoaia de jos,nr.60, tel: 0244 271668, email:office@berteea.ro.S.C. MARSHALL IMOBI -LIARE S.R.L., angajeazã asis-tent manager, vechime 1 an, stu -dii superioare, experienþã calcu-lator, lb. englezã, perioadã nede-terminatã, Ploieºti, str. AndreiMureºanu, nr.4, bl. 37I2, ap.52,tel/fax: 0344 140152, 0731348133, e-mail: marshall_imo-biliare@yahoo.com.S.C. MARSHALL IMOBI LIA -RE S.R.L., angajeazã Broker i -mo biliar, vechime 1 an, studii su -perioare, experienþã calculator,lb. englezã, permis conducere,perioadã nedeterminatã, Ploieºti,str. Andrei Mureºanu, nr.4, bl.37I2, ap.52, tel/fax: 0344140152,0731348133,email:marshall_ imobiliare@yahoo.comS.C. JOHNSON CONTROLSROMANIA S.R.L., angajeazãconfecþioner textile, vechime min6 luni, diplomã calificare, peri -oadã determinatã, Parc IndustrialPloiesti, str. Conului, nr.3, tel/fax:0372 447901, 0244 406881.S.C. ZARA DESIGN S.R.L.,angajeazã confecþioner textile,vechime 2 ani, studii medii,perioadã nedeterminatã, Ploieºti,str. Târgoviºte, nr. 10, tel: 0244558221, 0244 558225.S.C. TASAR DESIGN S.R.L.,angajeazã confecþioner textile,vechime 2 ani (la maºina decusut), calificare, perioadã nede-terminatã, Pãuleºti, str. Prin -cipalã, nr.1, tel: 0244 306752,0244 433751.S.C. XENIA S.A., angajeazãeconomist, vechime 5 ani, studiisuperioare, perioadã nedetermi-natã, Ploieºti, str. Poligonului,nr.1, tel: 0244 531355, 0244598854, email: xeniacon-struct@gmail.com.S.C. MID INTERPRESTAGRE GAT S.R.L., angajeazãelectrician întreþinere ºi reparaþii.Locuri vacante pentru Mãneºti,perioadã nedeterminatã, Mãneºti,tel 0742056746, lungus@ gmail.com. S.C. DIOGHENIS INTERNA-TIONAL S.R.L., angajeazãelectromecanic, vechime 10 ani,ºcoala profesionalã, perioadãnedeterminatã, Ploieºti, str.

Boldescu, nr.18, tel/fax: 0244517695, 0244 407273.S.C. MID INTERPRESTAGRE GAT S.R.L., angajeazãexcavatorist, Mãneºti, tel: 0742056746, lungus@gmail.com. S.C. BIANOR SOLUTIONSS.R.L., angajeazã inginer proces,vechime 1 an, studii superioare,lb. englezã, experienþã în injecþiimase plastice, Ploieºti, ªos. Pl. -Târgoviºte,km.8, corina.petcu @bianorsolutions.roS.C. SEKAMET S.R.L., anga-

jeazã inginer TCM, Com. Dum -brãveºti, sat. Plopeni, Fab.II, tel:0745 023882, scsekametsrl @yahoo.com, perioadã nedeter-minatã.S.C. FAL EXPERT CLEANS.R.L. BUZÃU, angajeazã îngri-jitor clãdiri (femeie de serviciu),Buzãu, str. Unirii, bl.O2, ap.17,tel: 0749 237795, 0238 430681,perioadã nedeterminatã.S.C. LUFKIN INDUSTRIESS.R.L., angajeazã lãcãtuº meca -nic, Com. Ariceºtii Rahtivani, str.Bruxelles, nr.6, tel: 0344 131131,0344/131002,gdumitru@yahoo. com, studii: liceul, tichete demasã, perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPRESTAGREGAT S.R.L., angajeazãlãcãtuº mecanic, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.comS.C. LUFKIN INDUSTRIESS.R.L., angajeazã macaragiu gr.E (comandã la sol), Com Ari -ceºtii Rahtivani, str. Bruxelles,nr.6, tel: 0344131131, 0344/ 131002,gdumitru@yahoo.com,studii: liceul, tichete de masã,perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPRESTAGREGAT S.R.L., angajeazãmaºinist maºini cale, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.comlocuri vacante pentru Mãneºti,perioadã nedeterminatã.S.C. MID INTERPREST A -GRE GAT S.R.L., angajeazãmecanic auto, Mãneºti, tel: 0742056746, lungus@gmail.comMOLOCEA MARIUS MIHAII.I. angajeazã mecanic auto,Ploieºti, str. Ion H. Rãdulescu,nr.6, tel: 0722247463, marius. molocea@gmail.com, 4 ore/zi,loc vacant Strejnicu, calificare îndomeniu, perioadã determinatã.S.C. MID INTERPREST A -GREGAT S.R.L., angajeazãmuncitor necalificat, Mãneºti, tel:0742056746,lungus@gmail.com

S.C. DUCRIS CONSTRUCTS.R.L., angajeazã muncitor neca -lificat (construcþii metalice u -ºoare), Ploieºti, str. Dr. Bagdazar,nr.6, tel: 0344 140011, ducriscon-struct@yahoo.com, studii: min 8clase, perioadã determinatã.S.C. JOHNSON CONTROLSROMANIA S.R.L., angajeazãmuncitor necalificat în confecþii,Parc Industrial Ploiesti, str.

Conului, nr.3, tel/fax: 0372447901, 0244 406881, vechimemin 6 luni, abilitãþi bune de lucrula maºina de cusut, perioadãdeterminatã.S.C. TASAR DESIGN S.R.L,

angajeazã muncitor necalificat înconfecþii, Pãuleºti, str. Principalã,nr.1, tel: 0244 306752, 0244433751, vechime 1 an (la maºinade cusut), studii generale, pe -rioadã nedeterminatã.S.C. IZVORUL RECE PSS.R.L., angajeazã bucãtar, Nisto -reºti, str: Prundului, nr: 11, Tel:072253008, vechime în domeniu2 ani, studii medii, perioadã nede-terminatã.S.C. TARMIR CONSTRUCTS.R.L., angajeazã dulgher, Câm -pina, str: Ion Câmpineanu, Tel:024433313;0721126069, e-mail:radum_mircea@ yahoo.com,persoanã de contact: RaduMircea, vechime în domeniu 5ani, liceu, permis auto categ.B,perioadã determinatãS.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L., angajeazã frezor univer-sal, Câmpina, str: Orizontului, nr:2 bis, Tel: 0726757668, vechimeîn domeniu 5 ani, ºcoala profe-sionalã, perioadã nedeterminatã.S.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L, angajeazã lãcãtuº me ca -nic, Câmpina, str: Orizontului, nr:2 bis, Tel: 0726757668, ve chi meîn domeniu 1 an, ºcoala pro -fesionalã perioadã nedeterminatã.S.C. ELSICA PROD S.R.L.,angajeazã lãcãtus mecanic,Scorþeni, Tel/Fax: 0745029186/0244220051, studii de speciali-tate, perioadã nedeterminatã.S.C. ELIRO S.R.L, angajeazãmuncitor necalificat, Câmpina,str: Sãlaj, nr:11, Tel: 0244 -375125, ºcoala profesio nalã,perioadã nedeterminatã.S.C. TARMIR CONSTRUCTS.R.L., angajeazã muncitor ne -calificat în construcþii, Câmpina,str: Ion Câmpineanu, Tel:024433313;0721126069, e-mail:radum_mircea@yahoo.com,persoanã de contact: RaduMircea, vechime în domeniu 5ani, liceu, permis auto categ.B,perioadã determinatã.S.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L., angajeazã operator la ma -ºini unelte cu comandã numericã(CNC) Câmpina, str: Ori zon -tului, nr: 2 bis, Tel: 0726757668,vechime în domeniu 1 an, ºcoalaprofesionalã, perioadã nedeterm.S.C. TEOSIN S.R.L., angajeazãrecepþioner hotel, Sinaia, Tel:0244311250, studii de speciali-tate, perioadã nedeterminatã.S.C. GERULA COM S.R.L.,angajeazã spãlãtor auto, PoianaCâmpina, Tel: 0244351420;0723323844, persoanã de con-tact: ªtefan Ion, vechime îndomeniu 1 an, studii medii,

perioadã nedeterminatã.S.C. ADYIMPEX PRELMETS.R.L., angajeazã strungar uni -ver sal, Câmpina, str: Orizontului,nr: 2 bis, Tel: 0726757668,vechime în domeniu 5 ani, ºcoalaprofesionalã, perioadã nedeterm.S.C. ELSICA PROD S.R.L.,angajeazã sudor cu arc electric cuelectrod fuzibil în mediu de gazprotector (MIG MAG) Scorþeni,Tel/Fax: 0745029186/ 0244 -220051, studii de specialitate,perioadã nedeterminatãS.C. TEOSIN S.R.L., angajeazãºef de recepþie hotel, Sinaia, Tel:0244311250, studii de speciali-tate, perioadã nedeterminatã.S.C. ELIRO S.R.L., angajeazãºofer autobuz, Câmpina, str: Sã -laj, nr: 11, Tel: 0244375125, ve -chime în domeniu 2 ani, ºcoalaprofesionalã, permis auto categ.D + atestat, perioadã nedeterminatã.S.C. ROSIDAV GRUP S.R.L.,angajeazã ºofer automacaragiu,Câmpina, str: Schelelor, nr: 2, bl:5, ap: 14, Tel/Fax: 0728 227555/ -0244372281 e-mail: auto ma ca -rale@gmail.com, vechime, cali-ficare, perioadã nedeterminatã.S.C. ADEMAR SERV S.R.L.,angajeazã ºofer taxi, Câmpina,str: Erupþiei, nr: 6B, bl: B4, ap:20, Tel: 0721573211; 0762 -203355, persoanã de contact: IlieEmilian, atestat taxi, perioadãnedeterminatã.S.C. ANTAGI S.R.L., angajeazãºofer taxi, Câmpina, str: Teilor,nr: 13, Tel: 0745198663, per-soanã de contact: Cojocaru Ion,vechime în domeniu 3 ani, studiimedii, atestat taxi, perioadã nede-terminatãS.C. TYMBARK MASPEXROMANIA S.R.L., angajeazãagent comercial, Vãlenii deMunte, Str: Cimislia, nr:38-40.S.C. GILMET S.R.L., angajeazãascuþitor laminate la rece, Drajnade Jos, Str: Drajna de Jos.S.C. TYMBARK MASPEXROMANIA S.R.L., angajeazãasistent manager, Vãlenii deMunte, Str: Cimislia, nr:38-40,Tel:282366.S.C. TYMBARK MASPEXROMANIA S.R.L., angajeazãconsilier/expert/inspector/refer-ent/economist în economie gener-alã, Vãlenii de Munte, Str:Cimislia, nr:38-40, Tel:282366.S.C. COMELECTRO IM PORT- EX PORT S.R.L., angajeazã di -rector comercial, Mã gu rele, Str:Mãgurele, nr:334, Tel:0769 -089051.S.C. COMELECTRO IM PORT-EXPORT S.R.L., anga jea zã di -rector vânzãri, Mãgurele, Str:Mãgurele, nr:334, Tel:0769089051.S.C. IPSAR S.R.L., angajeazãinginer mecanic, Vãlenii deMunte, Str: Nicolae Iorga,nr:14,Tel:280477.

LOCURIDE

MUNCÃ

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II

interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00Secretar etajul II

interior 14 tel. 250.101Audienþe

- joi: 10.00 - 12.00Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Fiecare om are importanţa şi rostul său pe pământ, fiecare om a parcurs o viaţă în carea simţit şi trăit din vasta paletă de sentimente dintre bucurie şi tristeţe, dintre zâmbet şilacrimă. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri,sărbători. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni şi a lăsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însă, o zi când trebuie să se despartă definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineţi, de ceilalţi oa meni! Vine o zi când ră mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul şi sufletul lor!

Indiferent dacă i-am cunoscut sau nu, să tri mitem spre ei un gând derecunoştinţă şi preţuire, rugându-L pe Dumnezeu să-i aibă în ocrotire!

Paraschiv Constantin (1963);Comardici Viorica (1950);Stoica Eraclia (1934);Gheorghe Chivu (1928);Negoiţă Mariea (1936) Ilie Marian (1958); Divoiu Gheorghe (1942);

Ivanciu Ştefan (1944);Dima Mariea (1930); Preda Elisabeta (1939);Ghiţă Virginia (1928);Lincan Busuioc (1930);Mihai Victor (1939); Dobre Ilia (1943);

Duţu Victor (1941);Popescu Gherghina (1932);Pastramă Oprea (1923);Curtu Elena (1936); Marin Valeria (1939); Radu Florea (1925);Constantinescu Florica (1926)

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuţi, prie te ni sau rude care vor să tri mită gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieţii celor dispăruţi şi înde pli nesc condiţiile de pu bli care, o fa cem cu plă ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Au fost concetãþenii noºtri...

Pagina 12Nr. 102 /iunie 2013 IUNIE

Valentin UritescuValentin Uritescu s-a nãs-

cut pe 4 iunie 1941, în satul Vi ne -rea, judeþul Alba. A ab solvit In -stitutul de Artã Teatralã ºi Cine -matograficã în 1963. ªi-a începutcariera la Teatrul “Maria Filotti”din Brãila, apoi a jucat la Teatrul“Tineretului” din Piatra Neamþ. În1981 a venit în Bucureºti, laTeatrul “Bulandra”, iar în 1990 s-

a mutat la Teatrul Naþional “IonLuca Caragiale”.

“Toate marile hotãrâri alevieþii – facultatea, cãsãtoria – aºale-am luat, dând cu banul. Dacãbanul ar fi picat pe partea cealaltã,luam decizia diametral opusã. Aºaa vrut destinul, aºa am fãcut.”

“Am o boalã cu care mãlupt de 33 de ani: sindrom extrapi-ramidal. E un fel de Parkinson maiblând. Eu trebuie sã-mi termin tre-burile pâna mor, dupã ce mor, vãdeu ce mai fac (zâmbeºte). Sunttotusi, un optimist, am umor, deºiau apãrut semne vizibile alevârstei ºi ale bolii mele. Dar, cutoate acestea, nu sunt disperat, nuvreau ca oamenilor sã le fie milãde mine. ªtiu cã eu sunt de vinã,am fãcut multe abuzuri în viaþamea: nopþi pierdute, poker, beþii.”

“Am sãdit un copac, amfãcut un copil, m-am zbãtut pentrufamilia mea ºi, chiar dacã am cãl-cat strâmb, am respectat unjurãmânt. Eu cu soþia mea n-amtrãit pasiuni devoratoare, care sãardã tot, aºa cum mi s-a întâmplatcu alte trei femei. Între mine ºi

soţia mea a fost un foc potolit, darmereu aprins. De asta mariajulnostru dureazã de 44 de ani.”

Alexandru ArºinelActorul Alexandru Arºi -

nel s-a nãscut la 4 iunie 1939, înlocalitatea Dolhasca, judeþul Su -ceava. În anul 1962 a absolvitInstitutul de Artã Teatralã ºi Cine -mato graficã "I.L. Caragiale", dinBucu reºti. Vedetã a teatrului derevistã, alãturi de Stela Popescu aformat un cuplu artistic celebruatât în þarã, cât ºi peste hotare. ªidacã de mic visa sã ajungã actor,ruga îi este ascultatã în 1958, cândeste admis la Institutul de ArtãTeatralã ºi Cinematograficã dinBucureºti. Prima reprezentaþi e pescena de teatru ºi totodatã debutulca actor - student are loc la TeatrulCasan dra. Pentru activitatea lor,cei doi mari actori au fost rãs-plãtiþi, în anul 2002, cu Premiulspecial al UNITER pentru teatrulde revistã. În prezent, este direc-torul Teatrului de revistã "Con -stantin Tãnase", din Bucu reºti. Înfilmele realizate pentru marele

ecran, mai ales dupã 1990, a rei -terat formula de succes practicatãpe scenã: "Ana ºi... hoþul" (1981),"Miss Litoral" (1990), "Ano -timpul iu birii", "În fiecare zi mi-edor de tine", "A doua cãdere aCon stan tinopolului" (1994), "Pa -radisul în direct" (1995), "SexyHarem Ada-Kaleh” (2001). Înluna februarie a anului 2004, a fostdistins cu Ordinul "Meritul Cultu -ral", în grad de Mare Ofiþer.

Un batrânel împovãratde ani s-a dus sã locuiascãîmpreunã cu fiul ºi cu nora lui,care aveau un bãieþel de 4 ani.Mâinile bãtrânului... tremurautot timpul, ochii îi erau înce þo -ºaþi, iar paºii împleticiþi.

Întreaga familie mâncaîmpreunã la masã, însã mâinilenesigure ale bãtrânului ºi vede -rea lui tot mai slãbitã îl puneaumereu în încurcaturã - boabelede mazãre i se rostogoleau dinlingurã pe covor, când întindeamâna dupã cana cu lapte, jumã-

tate din lapte se vãrsa pe faþade masã. Fiul ºi nora se sim -þeau tot mai iritaþi de neajuto -rarea lui. Pânã-ntr-o zi când...

"Trebuie sã facem cevacu bunicu', a spus fiul. M-amsãturat sã tot vãd lapte vãrsat pemasã, sã tot calc pe boabe demazãre ºi sã tot aud cumplescãie ºi troscãie în farfurie!"

Aºa cã soþul ºi soþia aupus o mãsuþã în colþul camerei,dupã uºã. Acolo bunicu' mâncasingur, în timp ce întreaga fa -milie se bucura în jurul mesei.ªi pentru cã bunicu' reuºise sãspargã vreo 2-3 farfurii, i-aucumpãrat un blid de lemn.

Uneori, când se uitau îndirecþia bunicului, familia puteasã vadã o lacrimã stingherã înochii lui slãbiþi ºi triºti - singur,dupã uºã, bunicu' îºi mâncabucãþica de pâine muiatã înlapte. Cu toate acestea, sin-gurele cuvinte pe care fiul ºinora le aveau pentru el erau demustrare când îi cãdea furculiþape covor sau când se mai vãrsa

din lapte pe masã. Bãieþelul seuita când la bunicu', când lamãmica ºi la tãticu' lui, fãrã sãspunã un singur cuvânt...

Apoi, într-o searã,chiar înainte de cinã, tatãl aobservat cã bãieþelul meºtereºteceva pe covor. S-a apropiat ºi avãzut cã încearcã sã ciopleascão bucatã de lemn. "Ce faci tuacolo", l-a întrebat tatãl duios.

Bãieþelul ºi-a ridicatochii mari spre taticul lui ºi i-arãspuns la fel de duios: "O, amtreabã, vreau sã fac un blid delemn din care sã mãncaþi tu ºimami când cresc eu mare..." Azâmbit ºi s-a întors la "treaba"lui.

De data aceasta a fostrândul pãrinþilor sã rãmânã fãrãcuvinte. O liniºte apãsãtoare s-aaºternut în camerã. ªi lacrimimari ºi curate au început sã letremure în ochi, sã li se rosto-goleascã peste obrajii care de-acum luaserã culoarea sângelui.Nici un cuvânt, deplinã tãcere,dar amândoi ºtiau prea bine ce

au de fãcut.În seara

ace ea, soþul l-aluat pe bunic demânã ºi l-a conduscu grijã la masamare din centrulcamerei. Bunicu'urma sã mãnâncela masã împreunãcu întreaga fami-lie - în seara aceeaºi în fiecare searãde-atunci înainte,pânã la sfârºitulzilelor lui. ªi,dintr-un motiv saualtul, nici fiul ºinici nora nu maipãreau sã fie de -ranjaþi dacã sevãrsa din lapte pefaþa de masã saudacã mai cãdeacâte-o furculiþã pecovor.

Copiii sunt ca niºteradare extrem de sensibile.Ochii lor nu lasã nimic neobser-

vat, urechile lor sunt întotdeau-na pe recepþie, iar mintea lorprelucreazã neobositã mesajelepe care le recepþioneazã.

CARTEA LUNII

Ce este de fãcut când: -copii au însuºiri care nu ne placsau devin imposibil de controlat; -existã un conflict între cei doipãrinþi în privinta modului în carecopilul trebuie sã fie crescut; -cãutaþi sã regãsiþi starea de copil,sã redescoperiþi inocenþa, sã re trã iþistarea de minunare în faþa misteru-lui profund care ne înconjoarã.

Aflati punctul de vederespiritual despre aceste situaþii ºimul te altele, exprimat de Osho cumultã candoare, inteligenþã ºiumor.

Fragment din carte "... deºi copiii vin pe lume prinintermediul vostru, ei nu vã aparþin.Voi le puteþi dãrui iubirea voastrã,dar nu ar trebui sã le impuneþi cuforþa ideile voastre. Nu ar trebui sã-i obligaþi sã trãiascã la rândul lormodul vostru nevrotic de viaþã. Leveþi permite deci sã înfloreascã înfelul care le este propriu? Le veþipermite libertatea de a fi ei înºiºi?Dacã sunteþi pregãtiþi pentru toateacestea, foarte bine. Dacã nu, maiaºteptaþi iar, întretimp, pregãtiþi-vã. Odatã cu omul,în aceastã lumea apãrut evo lu -þi a conºtientã.De aceea, nu artrebui sã vãreproduceþiinconºtient, la fel ca animalele.Înainte de a avea un copil, estenecesarã o anumitã pregãtire. Estenecesar sã deveniþi mai meditativi,mai liniºtiþi ºi mai împãcaþi..."

“Cartea desprecopii”

de Osho (Bhagwan Shree Rajneesh)

Povestea care vã va schimba viaþa

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºtecomenzi ºi livreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale

(instituþiilor) sau la domicilii, închiriazã sala pentru diverse eveni-mente (agape, nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife:

25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane = 400 lei; 50-70 persoane = 500 lei

ºi preparã masa pentru aceste evenimente!

Pentru rezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008

int. 35 - Cantina. Cite

ºte

ºi:

publ

icaþ

ie lu

narã

a în

treg

ului

ora

ºM

IZIL

UL

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

Pre

turi

pen

tru

to

ate

bu

zun

arel

e!

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

vã oferã aceastã oportunitãte, zilnic, atât lasediul societãþii aflat la subsolul

Primãriei, cât ºi la punctul de lucru din Piaþa oraºului Mizil.

Vi s-a făcut foame? Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă"? Nimic mai simplu! VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI

Noi nu am cerut să fim români. Am avut noroc!