14 TERAPIE INTENSIVÃ FOAIA TRANSILVANÃ ANUL 2 NR. 40 30 AUGUST 2007
ANCA [email protected]
Îi intereseazã pe oameni su-biectul homosexualitãþii?Pe studenþi îi intereseazã.
Mi se cere în fiecare an sã pre-dau un curs pe tema asta. Pen-tru cã eu sînt etolog ºi predaucomportament ºi psihologie ani-malã, studenþii vor sã afle dacãºi la animale existã comporta-ment homosexual. Mã gîndesccã e ºi o formã prin care eiîncearcã sã accepte mai uºorsubiectul. E un mod indirect dea întreba ºi despre oameni.
Deci la noi homosexualitateae încã un subiect delicat ºiînþelegerea lui pune proble-me. Sîntem înapoiaþi?Ca societate, da, sîntem un
pic înapoiaþi. În România încãsînt probleme. Nu mã refer lageneraþiile nãscute începînd cuanii 70, acolo permisivitatea so-cialã e mult mai mare. Sîntemmai plimbaþi, mai vãzuþi, maigîndiþi, mai internet, mai google.Am fãcut un studiu pe reclamematrimoniale din care reiese cãîn anunþurile de tip bãrbat
cautã bãrbat sau femeie cautãfemeie, oamenii îºi ascund încãidentitatea; dacã existã poze eleau fie capul sau ochii tãiaþi, fieprivirea e îndreptatã spre pere-te. Orice expunere se face fãrãidentitate fizicã. Asta spre deose-bire de Occident unde deja pro-blemele de acceptare a homo-sexualitãþii sînt nesemnifica-tive. Dacã existã grupuri reli-gioase extremiste, care vor e-xista întotdeauna ºi pretutin-deni, mesajul lor e mult diluat înmarea masã a oamenilor careiau homosexualitatea aºa cume, o acceptã.
Poate cã nu reuºim sã luãmhomosexualitatea aºa cum epentru cã nu ºtim ce e. ÎnRomânia e consideratã fie oboalã, fie o ciudãþenie. O boalã nu este, asta ºtim
deja cu toþii. Sper cã ºtim. Dato-ria noastrã ca oameni de ºtiinþã,jurnaliºti, sociologi este nu sãconvingem, dar sã arãtãm oa-menilor ce ºi cum. Eu sînt opti-mistã, cred cã mai avem nevoiede maxim cinci ani ca sã intrãmîn rîndul lumii. Te duci la Ber-lin, la Amsterdam sau în Rusia,la paradele gay; e o explozie de
bucurie, oamenii sãrbãtoresc li-bertatea, e un eveniment socialcare transcede identitatea sexu-alã. La noi încã se aruncã cu pie-tre ºi cu ouã.
ªi la alþii?Eu am lucrat în Elveþia cinci
ani, a fost norocul meu sã mãformez parþial într-o societatefoarte deschisã. Am intrat într-ungrup de nouãsprezece cercetãtori;toþi oameni cu doctorat, postdoc-torat, veniþi de la universitãþi cele-bre din Anglia, SUA sau Africa deSud. În grupul ãsta identitateasexualã se punea pe tavã. Geneti-
cianul nostru a spus din start: „A-cum mã numesc Edith, dar o sãmã cheme Gabriel, sînt trans-sexual.” Sau cinci dintre colegierau gay; ºi ei spuneau ceva degenul : „Uite, ca sã nu cumva sã teîndrãgosteºti de mine ºi sã te rã-nesc, îþi spun de la început cã sîntgay.” Atmosfera era liberã, foartedeschisã. M-am simþit respec-tatã. Am simþit cã sînt un omimportant în grup ºi cã pot fi pri-etenã cu oricine. E o senzaþie ex-traordinarã. Ca sã nu mai spuncã într-un grup care are de fãcuto treabã serioasã în echipã, sin-ceritatea asta creºte enorm efi-
cienþa muncii. În grupuri, deobicei 40% din timp ºi energie sepierde cu bîrfã, ãla ce e, cu cinee, ce face, unde. Sigur cã un ase-menea tip de sinceritate trebuiesã-þi fie permis de societate. Depãrinþi, de bunici.
Sã presupunem cã cineva nue nici pro, nici contra ºi vreasã aibã o atitudine normalã,echilibratã. Cum sã înceapã?Trebuie sã ne uitãm în jur ºi
sã fim oneºti cu noi înºine. Ar-gumente, date ºtiinþifice existãºi se pot gãsi uºor. Existã nenu-mãrate studii publice ºi dacã ci-
neva o sã se uite pe Google, pri-mul lucru pe care o sã-l observe,dacã vrea, asta e o condiþie esen-þialã, e cã homosexualitãþii nu ise acordã mai multã atenþiedecît altor comportamente sexu-ale. Dacã, aºa cum e cazul Româ-niei, societatea acþioneazã nega-tiv sau mai clar, dã pumni îngurã oamenilor care spun «Sînthomosexual» apare fenomenulnumit „buclã de feedback”: oa-menii cãrora li se neagã sau li sereprimã identitatea vor încercasã o afirme mai clar, mai agre-siv, mai furios. E o reacþie nor-malã, de apãrare prin luptã.
Ministrul Sãnãtãþii semneazã ordine homofobe ºi confirmã pãrerea oamenilor de ºtiinþã
În timp ce majoritatea psihologilor evoluþioniºticonsiderã cã homosexualitatea are origini biologice,naturale, filozoful Michel Foucault explica în 1978 cãgeneza homosexualitãþii se aflã în schimbãrile dinpoliticã, ºtiinþã sau filozofie care au avut loc în secolulXVIII: în jurul anilor 1700 autoritãþile încep sã vadã încontrolul sexualitãþii un mijloc de atingere a efi-cienþei economice ºi a conservatorismului politic.ªtiinþa dezvoltã discursuri pentru a controla homo-sexualitatea, iar aceste discursuri genereazã medi-calizarea sexualitãþii în general ºi a homosexualitãþiiîn particular. Deºi pînã atunci era binecunoscut ºiavea o naturã normalã, sexul între parteneri deacelaºi sex devine o boalã.
Cercetãtoarea Alina Rusu (foto) e optimistã ºiconsiderã cã România mai are nevoie de cel multcinci ani ca sã intre în rîndul lumii ca nivel de edu-caþie ºi informare în privinþa homosexualitãþii ºi acomportamentelor sexuale minoritare în general. ªica urmare, de maximum cinci ani pentru ca pa-radele gay sã nu mai producã ºtiri despre violenþã ºiglorios-ridicole marºuri religioase. Un mic sondajrealizat pe stradã de Foaia Transilvanã o contrazicetrist. Malformaþie genitalã?
VICTOR MERA, 46 ani, om de afaceri
E ceva firesc ºi existãde cînd e lumea. Nu sîn-tem educaþi, nu avemculturã generalã ºi nicieducaþie sexualã. Eu amavut un prieten homo-sexual. Era un om ex-cepþional ºi cu nimic de-osebit de ceilalþi. Atîtadoar cã eu aveam o pri-etenã ºi el un prieten.Care-i problema?
ENIKO MATYAS, 41 ani, economistãSînt oameni ca ºi
ceilalþi, dar au trãsãturichimice ºi fizice diferite. Eo malformaþie genitalã.Eu nu îi judec, nici nu îiapãr. Toleranþa e cea maibunã atitudine. Dacãcopiii mei ar fi homose-xuali, aº fi cu totul îm-potrivã, dar dacã e vorbade alþii, cîtã vreme nu nederanjeazã ºi stau înbanca lor…
TEODOR POP, 63 ani, pensionarSînt oameni sãriþi de
pe fix. Nu-i normal, cre-dinþa noastrã nu permiteaºa ceva, e un pãcat. Eceva rãu, rãu de tot. Nuºtiu de ce, aºa zice Biblia.Nu zice exact, dar aºase-nþelege. Eu am vãzuthomosexuali numai latelevizor ºi oricum înaintenu existau, de la Revoluþieni se trage.
ATTILA MOLNAR, 17 ani, elevE viaþa lor, fac ce vor.
Unii cred cã-s bolnavi.Depinde de cum ai fostcrescut. Dacã aº avea unprieten homosexual l-aºsfãtui sã nu facã greºealaasta, n-ar putea avea copiisau dacã ar adopta, copiiiar fi foarte nefericiþi. Pînãla urmã cred cã nu-i foartenormal sã fii homosexual,merge la distracþie, dardacã vrei sã ai familie…
Nicolãescu citeºte Foucault. ªi la ce îi foloseºte?
ALINA SIMONA RUSU este cercetãtor postdoctoral la Catedra dePsihologie Clinicã ºi Psihoterapie a Facultãþii de Psihologie ºi ªtiinþeale Educaþiei, UBB, Cluj. Are un masterat în Biocenologie ºi a devenitdoctor în psihologie animalã la Zurich. Cercetãrile sale cuprindmecanismele de adaptare socialã la animale, ingineria comportamen-talã la animalele în captivitate, terapie ºi activitãþi cu ajutorul ani-malelor, biologie evoluþionistã ºi ecologie comportamentalã umanã.La puþin peste treizeci de ani, este promotorul ºcolii româneºti de ter-apie ºi activitãþi asistate de animale. În cadru academic a susþinutacum ceva vreme prelegerea „Homosexualitatea-un paradox darwi-nian?”. Pentru Foaia Transilvanã vorbeºte despre anunþuri matrimo-niale cu cap tãiat, pãrinþi, bunici ºi Google.
«Societatea româneascãe înapoiatã»
Ordinul interz-ice donarea de
sîngehomosexualilor,persoanelor cuparteneri sexu-
ali multipli,celor care au
schimbat parte-nerul în ul-
timele ºase luniºi prostituatelor
Ordinul ministruluiUn ordin semnat de ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu interzice homosexu-alilor ºi analfabeþilor sã doneze sînge: «Homosexualii bãrbaþi fac parte dingrupul celor cu risc mare de a transmite maladii de sînge. Chiar dacã testulHIV iese bine în momentul donãrii, e posibil ca organismul sã rãspundã maitîrziu la infecþia cu HIV», se argumenteazã. Totuºi statisticile spun cã înRomânia, cele mai multe cazuri de infecþie cu HIV SIDA sînt depistate la popu-laþia heterosexualã. Pînã în iunie, în 2007 s-au înregistrat 59 de cazuri noi deinfecþie cu HIV la persoanele heterosexuale ºi numai 2 la cele bisexuale.
Împotriva discriminãriiOrganizaþia ACCEPT, de apãrare a drepturilor homosexualilor a depus oplîngere la Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, contestîndordinul ministrului Nicolãescu: «Noi considerãm cã este un act de discrim-inare. Ministerul Sãnãtãþii a luat probabil ca model reglementãrile de lasfîrºitul anilor 80-90 din Europa de Est ºi din Statele Unite. Atunci, SIDAera consideratã o boalã a homosexualilor, dar acum rata infecþiilor este maimare la cuplurile heterosexuale». (Florentina Bocioc, director executiv al or-ganizaþiei ACCEPT).
