1
CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ A ASOCIAŢIEI LEARN&VISION
”MASĂ CRITICĂ PENTRU O EDUCAŢIE DE CALITATE.
ADVOCACY PRIN REȚELE EDUCAȚIONALE”
EDIŢIA a IV-a, CLUJ-NAPOCA, 22-23 aprilie 2016
Organizată cu sprijinul Fondului pentru Relaţii Bilaterale.
Locaţia: Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” Cluj-Napoca, str.Calea Dorobanţilor, nr.104
Rezumate plen
Vineri, 22 aprilie 2016
9,45-12
Moderator: Mariana Dragomir
Prelegere - Sturla Bjerkaker, secretar general, Norwegian Association for Adult Learning, cu tema
Advocacy, campanii și legislație pentru dezvoltarea învățării și educației adulților în Norvegia
Prezentarea mea se va concentra asupra modului cum - și de ce - educația adulților (și, în special educația
non-formală) s-a îmbogățit și dezvoltat în Norvegia ultimilor 150 de ani. Pornind de la un scurt punct de
vedere istoric, voi continua să descriu rolul partenerilor și mișcărilor de continuă îmbogățire a educației
adulților pe parcursul ultimilor 50 de ani. Ce fel de advocacy a condus la primul Act al Educației
Adulților din 1976 și la al doilea Act din 2009? Cum a fost situația politică din Norvegia, în aceste
perioade și în acești ani? Cine a fost în favoarea și cine a fost împotriva finanțării publice a educației
adulților și cum organizăm activitatea politică și campaniile noastre pentru a "salva" acest domeniu? Ce s-
a întâmplat între 2000 și 2010, cum și de ce putem descrie situația și evoluția educației adulților ca fiind
stabilă în ultimii 10 ani? Cum vedem în viitorul apropiat învățarea și educația non-formală în Norvegia?
Mai mult decât atât ne vom întreba: care este situația Norvegiei, în acest domeniu, în comparație cu alte
țări nordice și europene?
2
Prelegere – William Evans, senior advisor, Norwegian Association for Adult Learning, cu tema
Calitatea învățării adulților văzută prin prisma celor care învață. Cum și de ce ar trebui să fie conștienți
furnizorii?
Ce este aceasta? Nu este calitatea în educație la fel, pentru oricine vrea să învețe ceva? Sau ar putea fi
faptul că adulții sunt mai exigenți, nu sunt atât de ușor de mulțumit ca și copiii de 7 ani. Voi încerca, în
intervenția mea, să subliniez o serie de factori asupra cărora furnizorii ar trebui să se reflecteze. Nu numai
la învățarea în sine, ci, de asemenea, la factorii din mediul înconjurător. Evident, unul este modul în care
ne asigurăm că cei care învață sunt puși pe primul plan și altul modul prin care ne asigurăm că furnizorul
de formare satisface așteptările cursanților
Activități pe secțiuni
13-14.30
Secțiunea: ROLUL ÎNVĂȚĂRII NONFORMALE ÎN SOCIETATE
Sala 1
Moderatori: Camelia Tabără, Veronica Bogorin
Autori şi lucrări
Albu Anca, Condurache Simona - Carte vs. film – activitate nonformală adresată adolescenţilor
În societatea actuală, activitatea nonformală nu e sinonimă cu needucativ, ci desemnează o realitate
educaţională mai puţin formalizată sau neformalizată, dar care presupune întotdeauna un efect formativ-
educativ. Dezideratele educaţie nonformale sunt în strânsă legătură cu realizarea următoarelor finalităţi:
să lărgească şi să completeze orizontul de cultură, îmbogăţând cunoştinţele din anumite domenii, să
creeze condiţii pentru desăvârşirea profesională sau iniţierea într-o nouă activitate. O astfel de activitate
nonformală a avut loc în cadrul bibliotecii C.T. “Traian Vuia”, Oradea, în anul şcolar 2014-2015, sub
forma unui atelier literar, având ca participanţi elevii clasei a X a F, profil matematică-informatică. Titlul
activităţii a fost “Carte vs. Film – Hoţul de cărţi”, iar scopul activităţii vizează familiarizarea elevilor cu
tendinţele şi curentele din literatura contemporană, mai exact romanul “Hoţul de cărţi”, de Markus Zusak,
cultivarea spiritului critic şi a valorilor personale, dar şi informarea cu privire la evenimente care să le
ofere şansa de a primi răspunsuri la diverse întrebări. Provocarea pentru elevi a constat în alegerea unei
cărţi sau ecranul imens al cinematografului, emoţia pe care o trăieşti cu fiecare pagină sau suspansul
filmului, imaginaţia ta sau viziunea regizorului? Elevilor li s-a oferit un scenariu în care frica, neputinţa şi
nedreptatea sunt copleşitoare, dar sperenţa şi cultura rămân elemente salvatoare. Impactul activităţii a fost
unul pozitiv, răspunsurile elevilor conducând la o serie de concluzii: când citeşti o carte îţi creezi în minte
o imagine a evenimentelor, personajelor, totul prinde viaţă şi se creionează o lume nouă.
3
Matiu Ioana Gabriela - Şansa ta - proiect în parteneriat cu Asociaţia Arbeit und Bildung Marburg
Imi propun sa realizez o prezentare a unui proiect derulat de mine intr-un cadru non formal atat in tara cat
si in strainatate. Este un proiect de suflet dedicat elevilor claselor de scoala profesionala. Se bazeaza
principal pe prevenirea abandonului scolar si sustinerea invatamantului dual in Romania.
Turcu Corina -Rolul educației nonformale privind AS= Alimentație sănătoasă
Educația nonformală este o nouă abordare a învățării prin activități plăcute și motivante. Deoarece este o
acțiune organizată în afara sistemului școlar, ea reprezintă o punte între cunoștințele predate de profesor și
punerea lor în practică.Astfel, în cadrul orei de dirigenție, împreună cu elevii am realizat un brainstorming
al problemelor pe care ei le au. S-a realizat apoi, prin negociere o ierarhizare a problemelor și s-a
constatat că pe primele locuri ale ierarhiei apar probleme legate de aspect fizic, oboseală, lipsă de
concentrare, excludere din viaţa socială. În demersul următor, folosind ca metodă lista de control, elevii
au identificat drept cauză principală a problemelor identificate, o alimentaţie nesănătoasă, dezordonată,
deficitară. Această problemă pe care elevii au identificat-o este confirmată şi de studiile și statisticile
alarmante prezentate de mass-media cu privire la bolile denutriție datorate unei alimentații nesănătoase.
În cazul în care acest comportament persistă am idenficat, împreună cu elevii, folosind arborele probemei
riscuri pe termen mediu şi lung, la nivel de individ: • probleme de sănătate (diabet, boli cardiace,
anorexie, bulimie, obezitate etc) • scăderea stimei de sine prin marginalizare şi excludere socială •
rezultate şcolare slabe şi absenteism crescut La nivel de comunitate vor creşte costurile în sistemul de
sănătate publică, calitatea forţei de muncă va fi în scădere. Mai mult alevii de azi, părinţi mâine, vor
perpetua modele nesănătoase de alimentaţie. Deci, formarea unor tineri care ştiu să aleagă, să analizeze
critic, să fie responsabili pentru propria sănătate va duce răspândirea unui consum responsabil şi nu în
ultimul rând va conduce către o societate sănătoasă fizic şi moral. Tinerii care au azi un stil de alimentaţie
sănătos vor fi adulţii de mâine responsabili de educarea generaţiilor viitoare. În cadrul orei de dirigenție,
împreună cu elevii am realizat un brainstorming al problemelor pe care ei le au. S-a realizat apoi, prin
negociere o ierarhizare a problemelor și s-a constatat că pe primele locuri ale ierarhiei apar probleme
legate de aspect fizic, oboseală, lipsă de concentrare, excludere din viaţa socială. În demersul următor,
folosind ca metodă lista de control, elevii au identificat drept cauză principală a problemelor identificate,
o alimentaţie nesănătoasă, dezordonată, deficitară.
Tabără Camelia, Dan Aurelia Mariana - Educaţia non-formală, tot educaţie!;
Educatia non-formală, tot educaţie! Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa Năsăud a ales ca, începând cu
acest an şcolar să acorde o atenţie deosebită domeniului educaţiei non-formale, prin susţinerea unor
proiecte educative cu impact deosebit asupra elevilor. Principala direcţie de acţiune în susţinerea educaţiei
non-formale o reprezintă elaborarea Calendarului Activităţilor Educative Judeţene, ce cuprinde o serie de
acţiuni/proiecte educaţionale implementate în unităţile de învăţământ din judeţ. Proiectele propuse pentru
anul 2016 urmăresc dezvoltarea celor 8 competenţe cheie prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale, prin
activităţi diverse şi abordări inovative: workshopuri tematice, activităţi demonstrative pentru cadre
didactice şi elevi, activităţi de voluntariat, abordări didactice inter şi transdisciplinare, concursuri
4
interdisciplinare, reprezentaţii teatrale, cultural-artistice, expoziţii etc. Oferim spre exemplificare proiectul
„Voluntariatul – o atitudine”, derulat în parteneriat cu asociaţia Tăşuleasa Social. Elevii voluntari ai
Asociaţiei au fost „profesori pentru o zi” în peste 35 de şcoli din mediul rural, învăţându-i pe colegii lor
„lecţia voluntariatului”. În 2 aprilie, cu ocazia Zilei mondiale a Voluntariatului, fiecare unitate de
învăţământ va implementa/va derula un proiect propriu de voluntariat pentru comunitate, sub genericul
„Ziua Bună”.
Buboly Monica - Servicii de educaţie nonformală în cadrul unor ateliere tradiţionale
Lucrarea îşi propune să prezinte abordarea conceptului de educaţie nonformală prin servicii integrate în
cadrul unor ateliere de artă tradiţională: împletituri papură, ţesătorie, pielărie şi cusut cu mărgele. Grupul
ţintă îl reprezintă tineri în situaţii de risc cu vârsta între 16 şi 29 de ani care, învăţând un meşteşug,
beneficiază de servicii de evaluare a competenţelor şi abilităţilor, de orientare şi consiliere, mediere pe
piaţa muncii. Acest serviciu este furnizat în două centre multifuncţionale din localităţile Bistriţa şi
Lechinţa din judeţul Bistriţa-Năsăud, de către o echipă formată din psiholog, asistent social, meşter
popular şi consilier vocaţional. Participanţii sunt selectaţi din cele două comunităţi, pe baza unor criterii
prestabilite. Acest demers este rezultatul implementării proiectului PET 056 ,,O Șansă pentru viitor -
Servicii integrate pentru tineri aflați în situație de risc într-un Centru Social Multifuncțional”, cofinanţat
prin programul RO 10 CORAI„Copii şi tineri în situaţii de risc şi iniţiative locale şi regionale pentru
reducerea inegalităţilor naţionale şi promovarea incluziunii sociale”-CORAI.
Bogorin Veronica - Autocunoaşterea prin prisma poveştilor de viaţă de pe marele ecran
Lucrarea de față prezintă proiectul ”La cinema, devin cineva!” realizat de CJRAE Cluj în parteneriat cu
Asociația Culturală Art-Cord, Asociația ”Victoria Film” și ISJ Cluj aflat la ediția a 2-a, care are ca
obiectiv principal autocunoașterea și dezvoltarea personală a adolescenților prin vizionarea și analiza unor
filme atent selectate în acest sens. Proiectul combină învățarea non-formală prin vizionarea filmelor la
cinema de către clasele participante, urmată de sesiuni de întrebări și răspunsuri, cu activitățile de
aprofundare a temelor de discuție identificate realizate în cadrul orelor de dirigenție de către consilierii
școlari și diriginți.
SALA 2
Secțiunea: PRACTICA REFLEXIVĂ ȘI PROFESORUL CERCETĂTOR (I)
Moderatori: Diana Şaitiş, Matiu Ovidiu
Autori și lucrări:
Boncea Niculina Maria, Bartalici Ana - Dezvoltarea gandirii critice prin valorizarea strategiilor activ–
participative
În epoca vitezei și a informaţiilor apare necesitatea găsirii celor mai eficiente strategii care să îi ajute pe
educabili să se adapteze, acum și în viitor, la schimări și care să îi pregăteacă pentru a selecta din mediu
ceea ce le este util şi necesar, de aceea dezvoltarea gândirii critice este o capacitate pe care trebuie să o
5
dezvoltăm. Gândirea critică este un proces complex care începe cu asimilarea de cunoștințe, cu
dobândirea unor operații și procedee mintale de procesare a informațiilor, continuă cu formarea unor
credințe și convingeri care fundamentează adoptarea unor decizii și se finalizează prin manifestarea unor
comportamente adaptative adecvate și eficientă. Necesitatea identifiicării celor mai eficiente metode prin
care mesajul de natură educativă, morală/umană ajunge la educabil și totodată, capacitatea acestuia de a
selecta și de a pune în practică astfel de virtuţi caracteristice prin valorificarea valențelor educative ale
metodelor didactice își propune transformarea lui ,,a educa" în ,,a conduce" deci a îndruma într-un scop
anumit, a modela ființa umană în raport cu obiective dinainte stabilite, ,,a ști” devine ,,a ști să fii, a ști să
devii, a ști să trăiești”, iar Capul bine umplut lasă loc capului bine format. Dezvoltarea gândirii critice
prin predarea interactivă urmăreşte aşezarea învăţământului pe baze pragmatice și pregătește integrarea
copiilor într-o societate democratică a concurenţei ideilor și a pluralităţii punctelor de vedere. Gândirea
critică ne învaţă ,,să citim”, să deconstruim, să înţelegem şi să elaborăm argumente, fie pentru scopurile
practice ale vieţii de zi cu zi, fie pentru mai bună exprimare în dezbateri publice, fie pentru organizarea şi
structurarea comunicării ştiinţifice în anumite teme/discipline.
Șaitiș Diana - Rețele subtile - profunzimile minții
Lucrarea prezintă rezultatele unor cercetări care scot în evidență impactul considerabil al minții noastre /
psihicului asupra unor aspecte ale vieții cotidiene. Rezultatele experimentelor sunt în concordanță și cu
descoperirile recente din domeniul fizicii cuantice, care oferă unele explicații la multe din întrebările pe
care, de-a lungul timpului, orice om preocupat de aspectul spiritual al vieții și le pune. Cuvinte cheie:
sincronicitate, meditație, mindfulness, câmp morfic, experiment, inconștient colectiv, mesaj verbal.
Matiu Ovidiu - Aspecte teoretice și practice ale învățării reflexive în învățământul superior
Acest studiu este o analiză succintă a tendințelor contemporane în învățarea reflexivă la nivel universitar,
așa cum se manifestă acestea în sistemele educaționale din Europa și nu numai. Plecând de la premisa că
existența modelelor teoretice, indiferent de aria de aplicabilitate și de eficiența acestora, nu este suficientă
pentru dezvoltarea unui curs sau program universitar competitiv, studiul urmărește să evidențieze rolul pe
care îl joacă în procesul educațional elemente ce țin de contextul în care se desfășoară acesta, ca de
exemplu politicile organizaționale ale universităților, reflecția studenților asupra performanței lor în
domeniul de studiu, disciplinele din curriculum, rolul profesorului și altele.
Turcu Vasile - Cine sunt cei care astăzi, își însușesc cel mai temeinic și afectiv cunoștiințele de mediu?
Sunt ei copiii care de la cea mai fragedă vârstă, a preșcolarității, apoi a școlarității, nu precupețesc nici un
efort pentru dobândirea cunoștiințelor de mediu. Cunoaşterea mediului înconjurător de către preşcolari
prezintă o importanţă deosebită în dezvoltarea lor completă, precum şi o sarcină de bază a procesului
instructiv-educativ desfăşurat în grădiniţă/școală. Informaţii despre mediul înconjurător regăsim în cadrul
domeniului ştiinţe dar şi în cadrul întregului program din grădiniţă/școală primară. Mediul înconjurător
reprezintă pentru copil cadrul dezvoltării lui, dar şi principala sursă de cunoaştere a realităţii. Prin
participarea sistematică la activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător, copiii au prilejul de a
percepe procesele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. Activităţile care presupun o implicare
directă a copiilor în propria activitate de învăţare, vor realiza cunoaşterea prin experienţa directă,
6
descoperirea prin efortul propriu a cunoştinţelor despre realitatea înconjurătoare, cu efecte benefice
asupra dezvoltării psihice şi asupra învăţării. Cunoştinţele pe care ei şi le însuşesc treptat contribuie la
lărgirea orizontului lor, îi ajută să se orienteze în mediul ambiant, să înţeleagă mai bine ceea ce se petrece
în jurul lor, să ştie cum să se comporte, cum să reacţioneze faţă de obiectele şi fenomenele în mijlocul
cărora trăiesc. Cunoştinţele predate şi activităţile care au loc în grădiniţe/școli, cu toate că sunt simple,
elementare, au totuşi caracter ştiinţific, reflectă anumite însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor lumii
înconjurătoare. Astfel, se dezvoltă şi se perfecţionează sensibilitatea analizatorilor, se îmbogăţeşte
conţinutul senzaţiilor şi percepţiilor ce conduc la formarea de reprezentări vii. Acumularea de cunoştinţe
pe cale senzorială contribuie la dezvoltarea unor procese psihice complexe ca :gândirea, limbajul,
memoria, imaginaţia. În activitatea de cunoaştere se dezvoltă, de asemenea spiritul de observaţie şi atenţia
voluntară. Incursiunea în lumea ştiinţei începe prin asimilarea unor cunoştinţe, prin cunoaşterea unor
elemente componente ale lumii înconjurătoare. Dacă la primul nivel volumul de cunoştinţe este redus,
cuprinzând noţiuni elementare, treptat la nivelul al doilea cunoştinţele se vor îmbogăţii şi diversifica şi se
vor transforma în deprinderi, principii, valori adecvate vârstei. Studiul ştiinţelor naturii, cu aplicaţii în
activitatea zilnică, permite înțelegerea lumii îconjurătoare şi oferă copiilor cunoştinţele practice şi
teoretice necesare pentru a acţiona asupra acesteia, în funcţie de propriile nevoi şi dorinţe, dar, în acord cu
natura.
SALA 3
Secțiunea: PRACTICA REFLEXIVĂ ȘI PROFESORUL CERCETĂTOR (II)
Moderatori: Kaitar Roxana, Ileana Iepure
Autori și lucrări:
Kaitar Roxana - Receptarea creației lirice de către vorbitorii non-nativi
Procesul educativ presupune activități de predare, învățare și evaluare, după cum se știe. Acestea necesită
nu doar o bună corelare și organizare, ci și respectarea principiilor sociale, interetnice, psihologice. Dacă
limba română poate avea un grad mai ridicat de asimilare printre vorbitorii de română ca limbă
nematernă, literatura este adevărata piatră de încercare, și în mod deosebit, liricul. Textul literar
presupune conotație, metaforizare, sugestie, ambiguitate. Creația lirică este un act de confesiune a eului
creator, iar receptarea intimității acestui act presupune un cititor activ, care nu doar înțelege mesajul, ci
interiorizează fiecare silabă sau cuvânt. Acest demers își propune să distingă limitele receptării creației
lirice, în cazul vorbitorului non-nativ pe de o parte, iar, pe de altă parte, să prezinte modalități prin care
aceste limite pot deveni acceptabile, iar dificultățile de receptare a liricului pot fi, într-o oarecare măsură,
depășite. Experiența de a preda limba română ca limbă străină mi-a dovedit că orice vorbitor străin sau
non-nativ poate învăța limba română la un nivel foarte ridicat, chiar insesizabil comparativ cu un nativ.
Însă tot experiența în predarea literaturii române la vorbitori non-nativi a dovedit că ceea ce nu se poate
învăța cu ușurință este fiorul liric. Datorită faptului că programele pentru examenele naționale sunt
identice atât pentru vorbitorii nativi, cât și non-nativi, lucrarea de față își propune să fie un reper în
receptarea liricului de către vorbitori non-nativi.
7
Trif Monica - Modalităţi de depăşire a blocajelor de comunicare la orele de limba engleză
Obiectivul principal al acestui studiu este identificarea cauzelor care produc blocaje în comunicarea orală
la orele de limba engleză, în situații formale și în situații informale și găsirea tehnicilor potrivite pentru
depășirea acestora. În acest studiu s-a folosit cercetarea de tip calitativ.
Participanții selecționați să participe la acest studiu au fost în număr de 20 de elevi (de nivel B1 și B2) și
3 profesori de la Colegiul Tehnic “Victor Ungureanu” din Câmpia Turzii, județul Cluj.
Ca instrumente de colectare a datelor s-a folosit interviul si chestionarul semi-structurat. Procedura
folosită a fost următoarea: alegerea metodei de cercetare, găsirea voluntarilor, explicarea motivelor pentru
studiu și defasurarea cercetării.
În urma cercetării au rezultat următorii factori care cauzează anxietatea la elevi: teama de a face greșeli și
evaluarea colegilor de clasă și a profesorului, lipsa cunostinteleor de gramatică și vocabular, precum și
problemele de pronunție în limba engleză. Dintre toate tehnicile folosite în acest studiu, implicarea
elevilor în proiecte europene s-a dovedit a fi cea mai eficientă.
Ca în orice studiu există și limite. Numărul elevilor implicați în proiecte europene într-o școală este
limitat, unele activități propuse necesită mult timp, unii dintre elevi nu se implică în anumite sarcini de
lucru de teamă reacțiilor colegilor lor, iar majoritatea activităților propuse sunt greu de evaluat.
În concluzie, metoda cea mai eficientă au fost proiectele europeane care le-au creat elevilor situații
informale în care să folosească limbă engleză, situații care nu provoacă anxietate.
Ionescu Thea, Ilie Adriana - Învăţarea limbajului la preşcolari din perspectiva învățării ancorate
În învățământul preșcolar din România există tendința de a utiliza strategii abstracte de învățare în
activitățile de educare a limbajului. Studiul de față și-a propus să verifice dacă strategiile de predare
bazate pe abordarea cogniției ancorate ajută procesul de învățare mai mult decât cele tradiționale care
merg gradual de la concret la abstract. 25 de copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 5 ani au ascultat o versiune
modificată a poveștii „Muzicanții din Bremen”. Copiii au fost împărțiți în două grupuri, unul dintre ele a
interacționat cu conținutul în timp ce asculta povestea, iar celălalt a ascultat povestea, privind în același
timp imagini care ilustrau secvențele narative ale poveștii. Rezultatele au arătat că primul grup de copii a
avut performanță mai bună în recunoașterea cuvintelor și expresiilor noi, precum și în repovestirea
secvențelor narative în ordine. Aceste rezultate vor fi discutate prin prisma implicațiilor referitoare la
teoriile învățării în general, dar și la strategiile de predare a activităților de educare a limbajului în
învățământul preșcolar în particular.
Cobușteanu Delia - Traseul vieții dramaturgului Ion Luca: un tablou al diversității
Din prolifica generație interbelică, m-am oprit la un nume: Ion Luca, nu ca fiind cel mai semnificativ, ci
unul printre cele mai interesante, fiind vorba de un caz de excepție, un artist care, prin utilizarea
8
spiritualității propriei tradiții, și-a dedicat viața aproape în exclusivitate dramaturgiei.Traseul vieții lui
oferă un tablou al diversității,fiind implicat în domenii și profesii variate.
Liutiev Simona - Activitățile non-formale de scriere creativă şi rolul lor în cadrul orelor de literatura
română
Proiectul de scriere creativa pe care-l coordonez si cercurile literare pe care le propun de cativa ani in
unitatea noastra releva faptul ca elevii și profesorii nu cunosc tehnicile de realizare si interpretare a
fictiunii, nestiind cum sa devina producatori de literatura.Limba și literatura română, nu prevede tehnici
de stimulare a creativității, deși solicită la examenele de profil, prin itemi specifici, dovada unei gândiri
divergente. Concursurile naționale de creație sunt extrem de puține și nu se bucură de o recunoaștere de
talia concursurilor școlare de profil. Nu putem vorbi despre faptul că elevii și-ar fi pierdut interesul sau
îndemânarea de a scrie ficțiune, ci vina ne apartine, deoarece în afara unor cercuri de pe lânga licee, nu
există nici măcar un curs tematic specializat în scriere creativă.
Scopul proiectului: stimularea şi valorificarea potenţialului creativ al elevilor, asigurarea de şanse egale în
familiarizarea cu problemele societăţii actuale, diagnoză somatic-literară;
Elevii vor constientiza că, dezvoltând o gândire divergentă, vor putea ajuta la dezvoltarea societății.
15,00 – 16,30
SALA 1
Secțiunea: EDUCAŢIA ADULŢILOR
Moderatori: Dorina Kudor, Negomireanu Simona
Autori și lucrări:
Csintalan Csaba - Educația adulților privind rolul ei în creșterea și dezvoltarea economică
Educația a devenit un subiect mereu dezbătut într-o formă sau alta, ea a devenit de interes major atât pe
plan naționalcât și mondial. Educația are un rol important și benefic atât pentru individ vizând dezvoltarea
personalității acestuia cât și pentru societate – ne referim în cazul de față la aspectul economic, de creștere
și dezvoltare economică a unei țări. De aceea, consider că adulții,mai ales cei care din diferite motive au
abandonat școala,trebuie să aibă oportunitatea de aș continua studiile în cazul în care au abandonat
cursurile învățământului primar sau gimnazial. Cursurile cu ,,frecvență redusă'' sau continuarea
proiectului ,,A douașansă '' ar veni în sprijinul celor care doresc cu adevărat să studieze. Acestă
oportunitate poate fi considerată cageneratoare de plus valoare în privința creșterii și dezvoltăriie
conomice a unui stat. Orice individpoate fi format într-un anumit domeniu de activitate în cadrul
sistemului de educație pe baza unor metodologii adecvate. Dezvoltare apersonalității unuii individ duce la
prestarea unor activități mai responsabile, mai temeinice, care cu siguranță vor conduce la o creștere și
dezvoltare economică.
9
Kudor Dorina - Paradoxul identităţii
Cuvinte- cheie: identitate, paradox filosofic, corabia lui Tezeu, ikigai, conştiinţă, autoritate. Ce pot avea
în comun legenda grecească despre Tezeu, paradoxul filosofic al lui Plutarch despre corabia lui Tezeu şi
conceptul japonez ikigai? Răspunsul este identitatea, un concept investigat de-a lungul istoriei umanităţii.
Continuitatea identităţii este un subiect abordat în filosofie, în religie, în psihologie, în neuroştiinţe, în artă
şi politică, în diferite orientări spirituale etc. O investigaţie în apele adânci ale identităţii duce, în mod
inevitabil, la câteva întrebări esenţiale, precum Cine sunt eu?, Care este sensul vieţii? Un posibil răspuns
poate indica o cale către conştiinţă, ikigai şi autenticitatea autorităţii. Autoritatea unei identităţi poate fi
diferenţa care face diferenţa numai dacă identitatea este unificată în câmpul unei conştiinţe individuale
care se poate educa pe sine însăşi, în primul rând, şi, abia apoi, să îi educe pe alţii.
Bucăloiu Ionela - Rolul şcolii, al familiei şi comunităţii în stoparea fenomenului violenţei în şcoli
Şcoala este locul unde elevilor li se imprimă plăcerea de a învăţa, dorinţa de a reuşi şi de a face faţă
schimbărilor care au loc, în permanenţă pe piaţa muncii. Totodată, şcoala este locul unde se formează
competenţele cognitive, de înţelegere a sensului vieţii, a raporturilor cu ceilalţi şi cu noi înşine. Cu toate
acestea, auzim, deseori, despre formele de violenţă care au loc în şcoala românească, violenţe care
îmbracă forme dintre cele mai grave (bătăi, furturi) mergând până la formele cele mai puţin şocante
(violenţele verbale). Atunci când se vorbeşte despre violenţa în şcoală se consideră că sursele acestui
fenomen sunt: mediul familial instabil, tensionat, mediul social, dar şi personalitatea elevului. Dintre
proiectele iniţiate în şcoală pentru diminuarea acestui fenomen în colaborare cu Asociaţia de părinţi, cu
Poliţia Locală Târgovişte se numără proiectul „Antidot pentru violenţă” al cărui scop a fost prevenirea şi
combaterea violenţei si a comportamentelor nesănătoase în mediul şcolar, prin conştientizarea existenţei
problemei violenţei în şcoală de către elevi, părinţi şi cadre didactice şi prin crearea unui cadru formal de
dezbatere a acestei probleme la nivelul şcolii. Competenţele specifice ale activităţii: • Sensibilizarea
tuturor actorilor şcolii cu privire la sursele, cauzele şi efectele fenomenelor de violenţă în şcoală pe toată
perioada desfăşurării proiectului. • Formarea de aptitudini şi atitudini morale în spiritul prevenirii şi
înlăturării violenţei în grup prin promovarea bunelor practici de comportament pentru cel puțin 50%
dintre elevii vizaţi până la vacanţa de primăvară. • Oferirea de alternative educaţionale pentru petrecerea
timpului liber, prin participarea la activităţi extracurriculare, nonformale pentru toţi participanţii pe toată
perioada desfăşurării proiectului. • Realizarea unei colaborări reale şi eficientă între şcoală, autorităţi şi
familie pentru identificarea, monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă şi a infrancţiunilor prin
implicarea tuturor factorilor educaţionali pe toată perioada desfăşurării proiectului
Mureşan-Ioana-Angela - Competenţe şi valori în educaţia adulţilor
Aspecte metodologice privind cercetarea
Obiectul cercetării îl reprezintă procesul formării personalului didactic prin intermediul programelor de
studii transdisciplinare.
Scopul cercetării
Scopul cercetării este identificarea de modele eficiente pentru formarea profesorilor, având în vedere
necesitatea profesionalizării carierei didactice.
Metodologia cercetării
10
Cercetarea realizată are un caracter constatativ-ameliorativ. Am desfăşurat această cercetare pe
următoarele direcţii principale: A. documentare cu rol diagnostic asupra modalităţilor de abordare a formării cadrelor didactice şi a eficienţei
acesteia ca răspuns al rezultatelor din sistem;
B. investigarea opiniei formatorilor, pe de o parte, şi a beneficiarilor acestor programe de formare, pe de
altă parte, cu privire la competenţele formate în cadrul pregătirii şi impactul situaţiilor cu care aceştia s-au
confruntat în procesul didactic.
Concluzii
Formarea profesională a adulţilor rămâne subiect de interes pentru participanţii la sistemul educativ.
Având în vedere sitemul de puncte atât de necasar cadrelor pewntru mobilitatea didactică, cursurile de
formare sunt în continuare dorite. Evaluarea sumativă a acestora duce la o presiune constată din partea
conducerii instituţiei pentru a apela la aceste programe. Însă, un adevăr pe care mulţi nu îl spun este că
adeseori aceste cursuri sunt doar un mijloc de îmbogăţire a portofoliilor personale cu diplome, fără ca
aceste cursuri să îşi atingă scopul: acela de a ghida profesorii pe un drum din ce în ce mai labirintic al
misiunii de dascăl.
Negomireanu Simona - Validarea de competențe ca parte a procesului de consiliere a carierei
SCOPUL CERCETĂRII
Lucrarea de faţă își propune explorarea frecvenţei de utilizare a demersului de validare a competenţelor
în procesul de consiliere a carierei desfășurat de consilierii vocaţionali din cadrul a trei centre de
consiliere și orietare a carierei.
INSTRUMENTELE DE CERCETARE
S-au folosit ca metode de cercetare interviul şi observaţie, pe trei tipuri subiecţi, care activează la
următoarele instituţii: Liceul Agricol, Timişoara, Centru de Consiliere, Formare şi dezvoltare personală –
„Professional Training” Timişoara şi AJOFM Timiş, având funcţii de psihologi/consilieri vocaţionali.
CONCLUZIILE LUCRĂRII
ților este complet separat de procesul de evaluare a competențelor
acestuia;
re psihologic fără a valorifica
sau evidenția în vreun fel experiența anterioară a beneficiarilor;
ocuparea unui loc de muncă niciodată direcționându-l spre un porces de evaluare a competențelor;
SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI
Ca posibile recomandări în vederea estompării discrepanței dintre procesul de consiliere a carierei și cel
de evaluare a competențelor profesionale ar fi:
consilierului vocațional
ere și orientare profesională.
Balazsani-Batto Iosefina - Educaţia adulţilor - limite legislative
Lucrarea prezintă comparativ schimbările legislative privitoare la educația adulților în conformitate cu
noile reglementări din 2015 și expune posibilul impact asupra furnizorilor de formare continuă. Scopul
unei asemenea prezentări este acela de a marca modul în care posibila relaționare directă și coerentă între
formarea inițială, perfecționare și specializare în concordanță cu cererea reală a pieței forței de muncă
11
suferă dezechilibre care generează politici de redresare la nivelul companiilor private. Prin identificarea
acelor elemente care creează un impact negativ în domeniul formării adulților se are în vedere o posibilă
catalogare a rezultatelor posibile atât la nivelul formabililor, al companiilor furnizoare de servicii de
formare profesională, cât și la nivelul pieței muncii.
SALA 2
Secţiunea: DEMOCRAȚIE PARTICIPATIVĂ PRIN ADVOCACY
Moderatori: Ileana Iepure
Autori și lucrări:
Iepure Ileana - Democraţie participativă prin deliberare şi advocacy
Această lucrare își propune să abordeze formarea competențelor sociale și civice, în principal, la tânăra
generație. Am urmat următorul demers:
În primul rând realizarea precizărilor conceptuale cu privire la democrația participativă, democrația
deliberativă, deliberare și advocacy privite în contextual dezbaterilor din sfera filosofiei și politologiei
contemporane
În al doilea rând sublinierea rolului educației/culturii civice în formarea competențelor sociale și civice
În al treilea rând prezentarea a două proiecte drept exemple de bună practică în formarea deprinderilor de
participare, deliberare și advocacy
Prezentarea concluziilor dezbaterilor organizate in licee de CSE in cadrul proiectului Vocea
Tinerilor:
Colegiul National G. Baritiu, Liceul Teoretic Gheorghe Sincai, Liceul Tehnologic Alexandru Borza,
Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Liceul Teoretic Eugen Pora, Liceul de Coregrafie si Arta Dramatica O.
Stroia, Colegiul Tehnic Edmond Nicolau, Liceul Teoretic Lucian Blaga, Liceul de Informatică Tiberiu
Popoviciu, Colegiul Economic Dr. I.Pop
Sâmbătă, 23 aprilie 2016
10,00 – 11,30
Activităţi în plen: Moderator: Mariana Dragomir
Prelegere: David Mallow, director de cercetare la Institute Of Education, Londra,
De ce construim o rețea? EPALE - construirea unei comunități europene a educatorilor
În această prelegere, voi reflecta pe baza propriilor mele experiențe în rețele de la nivel local, național și
internațional pentru a identifica unii dintre factorii care duc la rețele eficiente și durabile. Voi adresa, de
asemenea, întrebarea de ce ar trebui să ne deranjeze reșelele. Cărui scop servesc rețele? Voi argumenta
faptul că sprijinirea angajamentului dintre indivizii și organizațiile care împărtășesc interese și obiective
comune poate avea un impact semnificativ, nu numai asupra dezvoltării profesionale și personale a
12
indivizilor și a organizațiilor în care lucrează, dar, de asemenea, în politica și practica din cadrul acelui
domeniu. Rețelele amplifică vocile indivizilor crescând eficiența și coerența activității de advocacy.
Rețelele puternice sunt, de asemenea, instrumente puternice pentru factorii de decizie politică, oferind un
feedback util și permițând împărtășirea rapidă de informații. Voi prezenta nou formata comunitate on-line
a Comisiei Europene EPALE -platforma electronică pentru învățarea adulților ca o încercare de a crea o
astfel de rețea în și lumea dispersată și lipsită de resurse suficiente a educației adulților. Mă voi concentra
și pe acțiunile Rețelei competențelor de bază europene din cadrul EPALE ca un model de implicare
proactivă.
Prelegere: Gabriel Bădescu, profesor, Universitatea ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Asociaţia
Centrul pentru Studiul Democraţiei
Meritocraţie, inegalitate socială şi politici educaţionale în România
O educație de calitate ridicată este un predictor puternic pentru ocuparea unor poziții importante în
societate, a unei vieți prospere, fericite și lungi. Este, de aceea, important ca oportunitățile educaționale să
fie distribuite în mod echitabil. Prezentarea va discuta două perspective distincte privind accesul la
oportunități educaționale: cea a distribuției egale de oportunități, respectiv cea a accesului la o educație
adecvată.
Voi discuta implicațiile celor două perspective în contextul unor dezbateri actuale privind politicile
educaționale din România, cu accent asupra celor despre susținerea de către stat a educației private
Prelegere: Șerban Iosifescu, președinte ARACIP
Putem avea o masă critică pentru o educație de calitate? Bariere culturale în calea reformei în
educație și cum pot fi ele depășite
Recentele dezbateri pe teme de educație au demonstrat, încă o dată, importanța factorilor culturali în
schimbarea socială, în general, și pentru cea educațională, în special. Sistemul instituțional educațional,
masiv și monolitic (încă centralizat și cu legături foarte puternice între componentele sale), inert și
conservator (incapabil să-și găsească o direcție de dezvoltare și privind, cu predilecție, spre trecut), este,
în multe privințe, o oglindă fidelă a modului în care sunt construite și funcționează, în general, instituțiile
din România. În mod firesc, și cultura organizațională dominantă în școală reflectă anumite trăsături
culturale naționale. Cercetarea de profil (educațională, dar și cea psihologică, sociologică sau
antropologică) a identificat, deja, mai multe astfel de caracteristici culturale specifice, care ar trebui să fie
luate în considerare în elaborarea și implementarea politicilor publice (în cazul nostru, a politicilor
educaționale). Lucrarea de față încearcă două lucruri: să identifice, pe de o parte, acele trăsături culturale
organizaționale, care au cea mai mare influență asupra procesului de reformă în educație și să propună,
pe de altă parte, un set de elemente definitorii specifice, prin care politicile publice din educație pot
aborda (și depăși) aceste bariere culturale.
12,00-13,30
Activități pe secțiuni
SALA 1
Workshop: EDUCAŢIA ADULŢILOR ŞI ADVOCACY
Moderatori : William Evans, senior advisor, Sturla Bjerkaker, secretar General Norwegian
Association for Adult Learning.
13
SALA 2
Secţiunea: ÎNVĂȚARE INTERGENERAȚIONALĂ
Moderatori: Timiş Vasile, Ana-Maria Moldovan
Autori și lucrări:
Popa Ofelia Cornelia - Învățarea intergenerațională - obiceiuri din ciclul vieţii
Lucrarea este un exemplu de bune practici privind învățarea intergenerațională ca o modalitate prin care
oamenii de toate vârstele pot învăţa împreună, unii de la alţii, fiind parte importantă a învăţării pe
parcursul vieţii. Având ca tema obiceiuri din ciclul vieţii (nașterea, căsătoria, moartea), generații diferite
formate din elevi- părinţi- bunici, au lucrat împreună pentru a obține noi deprinderi, valori și cunoștințe.
Pentru colectare de informații și nu numai, au fost interviul și observarea directă avand ca subiecţi
persoane care fac parte din trei generaţii diferite, de etnii diferite, cu varsta cuprinsă între 28 si 86 de ani.
Ca o concluzie generală, putem afirma faptul că prin intermediul activităţilor desfăşurate, s-a favorizat
susţinerea schimbului de idei şi experienţe de învăţare între generaţii, în cadrul căruia persoanele
vârstnice au contribuit cu experienţele lor de viaţă legat de tematica studiului, iar persoanele tinere- elevii
si nu numai- au contribuit la imbogatirea cunoştinţelor celor vârstnici, cu noi oportunități oferite de noua
tehnologie informaţională şi comunicaţională (scanarea fotografiilor de familie, înregistrarea interviurilor,
tehnoredactarea computerizată etc.).
Timiş Vasile - Retorica didactico-religioasă în contextul european actual
Percepţia şi abordarea Europei ca spaţiu al valorilor şi drepturilor umane fundamentale impune o analiză
responsabilă cu privire la aportul decisiv pe care experienţa religioasă de factură creştină l-a avut la
configurarea culturii şi civilizaţiei europene. Însăşi ideile şi conceptualizările cu privire la Uniunea
Europeană nu pot fi abordate şi separate de imperativul unităţii creştine, cu provocările sale soteriologice,
culturale şi identitare. Unii teoreticieni ai post-modernităţii şi-au exprimat convingerea că perioada post-
modernă va fi una a relativismului religios, a multiculturalismului şi a detaşării de normele ;i valorile
religioase. Realităţile politice, culturale şi religioase actuale par a fi complexe şi mult mai complicate
decât previziunile mai sus amintite. În general este acreditată opinia că în Europa prezentului asistăm la
un proces de secularizare, desacralizare, indiferentism religios, minimalism cultural. O analiză mai
profundă a realităţilor şi provocărilor europene cotidiene ne obligă să observăm anumite redimensionări
identitare şi culturale, precum şi anumite forme de revitalizare a experienţelor şi educaţiei religioase pe
alocuri. Unificarea europeană concepută şi gestionată politico-administrativ, rămâne pe mai departe un
proces în derulare, cu nuanţe şi provocări culturale, religioase, identitare şi cognitiv-comportamentale.
Prezentarea noastră va încerca să ofere o perspectivă asupra unor tendinţe şi repere actuale de factură
religioasă şi culturală
Jalobeanu Mihai-Stanislav - Dorim sau nu o şcoală potrivită secolului 21?
Dezbaterile recente ale programului cadru, destul de aprinse, au demonstrat din păcate, cu mici excepţii,
fie ne-înţelegere şi închistare, fie interese obscure. Ba au condus şi la penibile atacuri la persoană (chiar şi
la adresa regretatului academician Solomon Marcus). Urmărindu-se, din partea ministerului şi a I.S.E.,
doar o schimbare de faţadă, un simulacru... Ar fi fost momentul să urmăm câteva soluţii adoptate în
ultimii ani prin Europa, ajustând corespunzător "curricula" secolului în care ne aflăm. Ca matematician-
informatician susţin atât "aerisirea" majoră a programei de matematică, cât şi orientarea spre sistemele -
14
programele libere, cu sursă deschisă. În lucrarea de faţă propunând o succintă trecere în revistă a
multiplelor "reforme" prin care s-a tot umflat programa la matematică, precum şi cauzele penale care au
determinat dependenţa noastră de sistemele şi programele închise şi scumpe. Încheind şi cu câteva
exemple de programe libere-disponibile pentru predarea modernă a unor capitole ale matematicii, fizicii,
chimiei
Iuga Marcela Cristina - Mit şi realitate: Oedip
„Ai trăit şi tu în basme/Te credeai şi tu o zână
Şi-aşteptai ca să te fure/Vreun făt frumos să vină"
(Vlahuţă — Ce te uiţi cu ochii galeşi?)
O figură care se ajută la „salvarea” copilăriei în secolul XX este Walter Disney „realizatorul de filme
animate de frunte” , care se naşte odată cu noul mileniu (1901). A fost cel care a perfecţionat metoda
mişcării în acord cu benzile desenate dând astfel naştere filmelor de animaţie. Creatorul lui Mickey
Mouse rămâne o figură legendară nu doar pentru animaţia sa pentru copii, dar şi pentru încurajarea adusă
poporului american măcinat de depresie şi de un război mondial.
În 1994 compania Walt Disney lansează filmul de desen animat Regele Leu inspirat dintr-o carte A Tale
of Two Brothers (Povestea celor doi fraţi) a scriitorului american de literatură pentru copii Alex
Simmons.
Pe tot parcursul său această operă respectă nişte patern-uri textuale ale literaturii pentru copii. Există o
abordare existenţialistă adică natura existenţială a copilului pe care un adult o poate cunoaşte cum este de
exemplu naivitatea: „Cicatrice ştia precis că Simba va face orice pentru a-şi dovedi curajul” , astfel încât
textul abordează o perspectivă naivă asupra copilului-pui de leu care se lasă înşelat de unchiul său. Se
observă utilizarea unui model circular temporal: începutul şi sfârşitul stau sub semnul naşterii unui
moştenitor şi a unei figuri paterne alături de micul pui.
15,30-17,00
SALA 1
MASA ROTUNDĂ: Rezultate şi perspective în urma derulării proiectului Masă critică
pentru educație de calitate prin politici publice fundamentate prin cercetare (CALIEDU) derulat
de Asociaţia Learn&Vision în parteneriat cu Asociaţia Centrul pentru Studiul Democraţiei -
finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG România
Teme de discuție:
• Politici publice bazate pe dovezi: cum pot fi influențați politicienii să ia deciziile corecte
pentru educație?
• Cultura de rețea și rolul ei în societatea contemporană: care ar fi rolul specific al Rețelei
CALIEDU în societatea românească?
• Proiectul 2.000.000: Care sunt acele zece idei -forță despre educație, care ar strânge două
milioane de semnături până la alegerile generale din 2016?
Moderatori: Mariana Dragomir, Șerban Iosifescu, David Mallows, Gabriel Badescu
Participă: invitaţii norvegieni, reprezentanţi ai organizaţiilor membre CALIEDU, alţi participanţi
15
SALA 2
Secțiunea: MANAGEMENT ŞCOLAR ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII
Moderatori: Marcel Cremene, Simona Konradi
Autori și lucrări:
Konradi Simona - Învățăm împreună
Lucrarea prezintă un exemplu de buna practică - includerea copiilor/elevilor cu autism și cerinte
educationale speciale, serviciile de sprijin oferite atat lor cat si părinților respectiv cadrelor didactice care
interacționeazp direct cu acesti copii. Aceste servicii sunt oferite in cadrul unui proiect finanțat de
programul Programului RO10 – CORAI (Copii și tineri aflați în situații de risc și inițiative locale și
regionale pentru reducerea inegalităților naționale și pentru promovarea incluziunii sociale), program
finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială.
Pop Cristina Florentina - Învăţământul simultan sau utopia egalităţii de şanse
Principiul egalităţii de şanse devine aproape utopic dacă ne gândim la elevii care funcţionează în regim
simultan. Acest principiu folosit de numeroase ori doar ca pretext este plasat într-o zonă a incertitudinii.
Conştientizăm cu toţii că un elev care a studiat trei ani Matematica şi Limba şi literature română la nivel
simultan nu va putea să îşi însuşească aceleaşi competenţe ca un elev care a învăţat în acest timp în clase
de sine stătătoare. Ştim că în ţara noastră clasele organizate în regim de predare simultană se regăsesc
preponderant în mediul rural. Această situaţie nu face altceva decât să adâncească şi mai mult prăpastia
creată între elevii proveniţi din cele două medii şcolare. Educaţie trebuie privită ca o investiţie a căror
rezultate se văd doar în timp, dar care sunt esenţiale în progresul orcărei civilizaţii. În acest context
trebuie să acordăm o mai mare atenţie mediului rural care în prezent cunoaşte o mai mică participare la
procesul educativ. În Strategia naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020 aflăm că 45%
dintre toţi tinerii români trăiesc în mediul rural, dar potrivit INS doar 24% dintre elevi provin din mediul
rural.
Marcel Cremene - O abordare a problemelor educaționale din perspectiva sistemelor complexe
Este tot mai evident că sistemul educațional românesc se confruntă cu o criză profundă. Testele PISA
indică o motivație foarte scăzută, rezultatele la evaluările naționale au o rată de promovabilitate
îngrijorătoare (mai ales după intensificarea măsurilor de supraveghere) iar numeroasele plagiate la nivel
înalt sugerează existența unui nivel semnificativ de impostură. În opinia autorului, cauza acestei crize este
inadecvarea instrumentului – sistemul educațional – la problema educației care este formarea
elevilor/studenților, în contextul actual hiper-tehnologizat și extrem de dinamic care nu mai seamănă
deloc cu cel de acum 20-30 de ani. Dată fiind complexitatea socială inerentă, considerăm că abordarea
problemelor sistemului educațional nu se poate face făcând abstracție de teoriile sistemelor complexe cum
ar fi: sisteme multi-agent, Teoria jocurilor, Teoria evoluționistă, Economia comportamentală și
Sociologia. Lucrarea prezintă o serie de analize și modelări computaționale bazate pe aceste teorii.
Concluziile principale ale acestor studii sunt că: regulile jocului trebuie astfel concepute încât să ducă
spre echilibre dezirabile (abordare de tip ”mechanism design”), fiecare actor din sistem poate identifica
zone sensibile asupra cărora să exercite o presiune suficientă care să ducă la un rezultat pozitiv (exemplu:
lupta anti-plagiat) și, în final, ceea ce contează cel mai mult este calitatea și motivarea resursei umane.
16
Mureşan Carmen - Stop intimidării - Stop bullying
Alegerea acestei teme a fost determinată de informaţiile frecvente primite în ultima vreme din cadrul
şcolilor cu privire la comportamentele agresive tip bullying identificate între elevi atât faţă în faţă cât şi
în spaţiul virtual (cyberbullying).
2. SCOPUL PROIECTULUI
Prevenţia şi/sau reeducarea bullying-ului, a comportamentelor intimidante din rândul elevilor.
3. OBIECTIVE SPECIFICE
Informarea elevilor asupra fenomenului de bullying
Dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor de prevenire, combatere a acestui fenomen
Conştientizarea şi implicarea comunităţii în prevenirea fenomenului de bullying .
4. GRUPUL ŢINTĂ
Elevii claselor de liceu ( VII- X cu vârsta între 12-16 ani) în funcţie de potentialul de risc identificat
5. BENEFICIARII DIRECŢII
Elevii claselor de gimnaziu şi liceu (VII- X)
6. BENEFICIARII INDIRECŢI
Cadrele didactice, părinţi, comunitate
7. DURATA
11ianuarie – 10 iunie
8. Activitatile desfasurate
9. Limite si concluzii
Bors Octavia Mihaela – Cum putem îmbunătăţi programul ŞCOALA ALTFEL în şcoală?
În februarie 2015, în numele a 52 organizaţii și 1022 persoane fizice, Fundația Noi Orizonturi a
trimis o scrisoare deschisă dl. Min. Adrian Curaj prin care solicitam soluționarea dificultăților întâmpinate
de unitățile școlare în implementarea programului Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun! .
Propunerile de îmbunătățire au fost dezvoltate de grupul Școala Altfel. Tot educație! în urma unui proces
de consultare și dezbatere publică cu elevi, părinți, profesori, directori, reprezentanți ai ONG-urilor și
experți în educație.
În cadrul atelierului ne dorim să prezentăm recomandările formulate în urma consultărilor și să
identificăm soluții practice de implementarea lor în unitățile școlare. Grupul de lucru Școala Altfel. Tot
educație! propune să țintim acum la o Școala Altfel ca un laborator de experimentat metode moderne de
predare, iar pe viitor la o Școală Altfel pe tot parcursul anului școlar! Pe termen lung, misiunea
comunității școlare (elevi, cadre didactice, părinți, management) este de a îmbogăți activitatea de pe tot
parcursul anului cu metodele testate în Școala Altfel, care se dovedesc eficiente în dezvoltarea motivației
pentru învățare, valorilor și competențelor cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii în rândul elevilor.
Invităm participanții la atelier să construim împreună un răspuns la întrebarea: Cum punem această
viziune în practică?
Secţiunea Postere Responsabili de secţiune: Ileana Iepure
Autori:
Pop Anca Ioana, Bia Monica Mihaela - Gândesc şi simt
17
Proiectul "GÂNDESC ŞI SIMT" este un program care îşi propune dezvoltarea inteligenţei emoţionale
prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală la elevii din ciclul primar. Obiectivul general al
proiectului este dobândirea unor cunoştinţe şi abilităţi sociale şi emoţionale şi implementarea acestora
într-o varietate de domenii de bază din şcoală pentru a influenţa starea de bine a elevilor, activitatea de
predare - învăţare, precum şi relaţiile interpersonale. Activităţile proiectului sunt structurate pentru a
putea fi realizate atât în mediul nonformal cât şi în cel formal, fiind grupate în următoarele categorii: 1.
Acceptarea de sine 2. Emoţii 3. Convingeri şi comportamente 4. Rezolvarea problemelor şi luarea
deciziilor 5. Relaţii interpersonale
Ursache Lăcrămioara - Cercul ecologic
“ Să învăţăm limbajul Eco!
Cercul de ecologie a fost înfiinţat în anul şcolar 2012-2013 şi reprezintă una din formele de activitate,
desfăşurată cu precădere în afara şcolii, menită să atragă elevii deficienţi de auz la cunoaşterea
fenomenelor lumii vii, la realizarea unor acţiuni care să evidenţieze rolul naturii în viaţa omului, la
dezvoltarea spiritului de cercetare, la formarea unei gândiri şi comportamente ecologice, la dezvoltarea
capacităţilor de comunicare. Provocările cercului constau în activităţi care încurajează elevii în direcţia
adoptării unui comportament ecologic pozitiv, în sensul cooptării lor în acţiuni concrete de cunoaştere şi
intervenţie practicã în ceea ce priveşte mediul natural . Pentru îndeplinirea obiectivelor ne-am propus să
antrenăm un număr cât mai mare de elevi în activităţi ecologice şi să cooptăm parteneri de realizare
efectivă a acestora-şcoli publice, instituţii , organizaţii nonguvernamentale sau fundaţii cu activităţi de
protecţie a mediului, Biblioteca Judeţeană “O.Goga “. Rezultatele obţinute până în acest moment sunt: •
Formarea atitudinilor de respect faţă de natură şi a unor comportamente ecologice, ataşarea de aceste
valori. * Îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe, a abilităţilor de comunicare, interrelaţionare şi
responsabilizare în rezolvarea problemelor de mediu. * Implicarea elevilor, a cadrelor didactice şi a
partenerilor în acţiuni de păstrare a unui mediu curat, ecologic. * Realizarea unei punct informativ în
şcoală - “Colţul verde” – unde să fie afişate sloganuri ecologice, fotografii, desene, postere sau alte
produse ale activităţilor cercului.
Popa Leontina, Cobușteanu Delia - Proiectul Un zâmbet pentru copii
Proiectul de voluntariat este cuprins în calendarul ”Zilelor spiritualității în școală”, iar obiectivul
acțiunilor cuprinse în cadrul ”Săptămânii fructelor și legumelor donate” îl constituie promovarea
educației nonformale.
• Simona Negomireanu - Resurse educaționale deschise (RED) - concepte, instrumente și practici;
• Simona Negomireanu - Instrumente de dezvoltare a competențelor de bază dobândite la locul de
muncă;
• Popa Diana Cristina - Metode de învăţare non formală
Posterul cuprinde imagini si referiri la unele metode de invatare non formale utilizate la clasa.
• Poster ALV – CALIEDU
• Poster ALV - Vocea tinerilor