Download - Diabet Diagnostic
Diabetul zaharat
Definiţie
Diabetul zaharat = grup heterogen de afecțiuni metabolice, caracterizate prin hiperglicemie
cronică determinată de 2 cauze principale:
- defecte ale secreţiei de insulină
- insulinorezistenţă (↓ sensibilităţii la insulină)
Consecutiv hiperglicemiei apar perturbări ale metabolismului protidic, lipidic şi hidroelectrolitic.
Istoric
Nicolae Paulescu 1921
Definiţie
Insulinorezistenţa =
scăderea sensibilității la insulină =
situaţia în care este necesară o cantitate
mai mare de insulină pentru a produce un
efect biologic normal
Importanţă
• Frecvenţă crescută
• Severitate
• Costuri
Epidemiologie• România:
• ≈4% din populaţia adultă• ≈800.000 pacienţi cu medicaţie• tot atâţia necunoscuţi
• Timiş:• 23.000 pacienţi înregistraţi• 2.000 pacienţi noi/an
• Lume: • frecvenţă în creştere• ≈366 milioane în 2011• ≈ 552 milioane în 2030
The Diabetes Epidemic: Global Projections, 2010–2030
IDF. Diabetes Atlas 5th Ed. 2011
D I A B E S I T Y
Severitatea diabetului zaharat
Diabetul
zaharatOrbire *
Insuficienţă renală *
Amputaţii*
Speranţa de viaţă cu 5 - 10
ani
Bolile cardiovasculare
de 2-4 X
*Diabetul zaharat este prima cauză de insuficienţă renală, cazuri noi de orbire şi amputaţii netraumatice
Afectarea SN în
60% la 70% dintre pacienţi
A 5-a cauză de deces (după infecţii, BCV, cancere,
accidente)
Diabetes Statistics. October 1995 (updated 1997). NIDDK publication
NIH 96-3926.Harris MI. In: Diabetes in America. 2nd ed. 1995:1-13.
Costuri
• Pentru pacient
• Pentru sistemele de asigurări
• Sociale
Stări ale homeostaziei glicemice
• Normal• DZ• Categorii de risc crescut (prediabet)
– Alterarea glicemiei a jeun (AGJ) = modificarea glicemiei bazale (MGB) [impaired fasting glucose (IFG)]
– Scăderea toleranței la glucoză (STG) [impaired glucose tolerance (IGT)]
– AGJ + STG
Glicemie a jeun (mg/dl)
Gli
cem
ie l
a 2
ore
(m
g/d
l)
110 12670
140
200DZ
STG
AGJNormal
Categorii de risc crescutpentru diabet (prediabet)
1. Alterarea glicemiei a jeun (AGJ)
glicemia a jeun: 110 - 125 mg/dl
2. Scăderea toleranţei la glucoză (STG )
glicemia a jeun < 110 mg/dl
+
glicemia la 2 h (TTGO): 140 - 199 mg/dl
3. AGJ + STG
glicemia a jeun 110-125 mg/dl
+
glicemia la 2 h (TTGO): 140 - 199 mg/dl
Clasificarea DZ (OMS 1999)
1. Diabet zaharat tip 1 (5-10%)
2. Diabet zaharat tip 2 (90-95%)
3. Alte tipuri specifice de diabet zaharat (defecte genetice, boli pancreatice,
endocrinopatii, medicamente, substanțe chimice etc.)
4. Diabetul zaharat gestațional
Etiopatogenia
DZ tip 1 ≠ DZ tip 2!!!
1. Predispoziţia genetică
2. Factorii de mediu
3. Autoimunitatea
Distrucţia celulelor
Etiopatogenia DZ tip 1
Etiopatogenia DZ tip 1
Proces autoimun
Idiopatic Distrucţia
de celule β
↑ Glicemiei
Factori de mediu Predispoziţia genetică
↓ secreţiei
de insulină
Insulita
Evoluţia naturală a DZ tip 1
Factori de risc
Nemodificabili
• Predispoziţia genetică
• Vârsta
• Etnia
Modificabili
• Greutatea ↑
• Sedentarismul
Etiopatogenia DZ tip 2
Etiopatogenia DZ tip 2
DeFronzo RA. Diabetes. 2009;58:773-795.
Reproducere după Primary Care, 26, Ramlo-Halsted BA, Edelman SV, The natural history of type 2 diabetes. Implications for clinical practice, 771–789, © 1999
Model evolutiv pentru DZ tip 2 şi complicaţiile sale
Nivelul Insulinei
Rezistenţa la insulină
Producţia hepatică de glucoză
Glicemia postprandială
Glicemia a jeun
Funcţia celulei beta
Efect incretine
Progresia Diabetului Zaharat de tip 2
Toleranţă redusă la glucoză
Diagnosticul diabetului
Diabet manifest
4–7 ani
Dezvoltarea complicaţiilor macrovasculare
Dezvoltarea complicaţiilor microvasculare
Declinul progresiv al funcției celulei β
în DZ tip 2
0
20
40
60
80
100
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6
Years
-C
ell F
un
ctio
n (
% )
Deficit de insulină: (DZ tip 1)- absolut
(DZ tip 2)- relativ
preluării celulare de glucoză glicogenolizei
proteoliză lipoliză
gluconeogenezei hepatice
HIPERGLICEMIE
Fiziopatologia DZ Hiperglicemie marcată =“foame energetică”
Tablou clinic
• 50% asimptomatici
• 50% simptomatici– poliurie
– polidipsie
– scădere ponderală
– astenie, scăderea forţei fizice şi intelectuale
– polifagie
– semnele complicaţiilor infecţioase şi degenerative
Investigaţii paraclinice
• glicemia plasmatică (a jeun sau întâmplătoare)
• HbA1c
• TTGO
• cetonuria
• pentru depistarea complicaţiilor cronice
• ±glicozuria
Diagnostic• glicemia plasmatică a jeun ≥126 mg/dl
• glicemia plasmatică recoltată întâmplător ≥200 mg/dl
• TTGO (≥200 mg/dl la 2 h)
• HbA1c ≥6,5% (VN: ≤5,6%; 5,7-6,4%: prediabet)
Exceptând cazurile cu simptome tipice și hiperglicemie ≥200 mg/dl, testarea trebuie repetată!
Diagnostic
GAJ GPP
TTGO HbA1c
Diferenţierea dintre DZ tip 1şi 2
semne evidente,
↓ / N / ↑
Caracteristici DZ tip 1 DZ tip 2
Vârsta la debut de obicei <30 de ani de obicei >40 de ani
Tendinţă la cetoză mare rară, dar posibilă
Tablou clinic
frecvente dezechilibre
variabil, rareori
semne severe
Greutate corporală frecvent obez
Insulinemie
(peptid C)
deficit absolut, sever
variată (hipo-, normo-
sau hiperinsulinemie)
Anticorpi
pancreatici
da
nu
Tratament cu
insulină
indispensabil uneori (diabet
insulinonecesitant)
Asociere cu boli
autoimune
da nu