Download - Cursuri Geotehnica
Cursul nr. 2
Geotehnică – note de cursConf.dr.ing. Irina Lungu, Prof.dr.ing. Anghel Stanciu
Bibliografie: A. Stanciu & I. Lungu, FUNDAŢII – IFizica şi Mecanica Pământurilor, Ed. Tehnică, 2006
Factori ce determină structura pământurilor
mărimea şi forma particulelor solide;
compoziţia chimico - mineralogică a particulelor solide;
forma şi starea fizică a fazei lichide şi gazoase;
interacţiunea dintre faza solidă, lichidă şi gazoasă.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Mărimea şi forma particulelor pământului Procedeul tehnic prin care se
individualizează şi se sortează,sub formă de repartiţieprocentuală, particulele dintr-o probă de pământ, dupămărimea acestora se numeşteanaliză granulometrică.
Grupa de fragmentesolide, exprimată în unităţi demasă sau procentual din masatotală a probei uscate, avânddimensiunile cuprinse înintervale de dimensiunideterminate (între două limitedate), poartă numele defracţiune granulară(granulometrică). Geotehnică - note de curs
Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Metode de analiză granulometrică
metoda cernerii prin ciururi,pentru pământuri cu granulemai mari de 2,00 mm;
metoda cernerii pe site,pentru pământuri cu granuleîntre 2,00 şi 0,08 ÷ 0,05 (0,063)mm;
metoda sedimentării cuareometrul sau metodasedimentării cu pipeta, pentrupământuri cu granule mai micica 0,08 ÷ 0,05 (0,063) mm;
metoda combinată (cernere şisedimentare), pentrupământurile polidisperse cu plajeîntinse ale granulaţiei.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
curbă de granulozitate histogramă poligon sau curbă de frecvenţă
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Forma particulelor
SKrumbein=
SSneed-Folx= - coeficientul volumetric, ce
exprimă raportul dintre volumul particulei (V) şi volumul unei sfere ce include particula:
factorul formei (F) definit ca raport între
36πVde⋅=
( ) ( )ABBC
indicele de sfericitate (Sp), ce apreciazămăsura în care forma unei particule seapropie de cea a unei sfere şi secalculează cu una din relaţiile:
32A
CBA ⋅⋅
32
BAC⋅
⋅⋅
= 3
6AVVc π
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Aplicabilitatea diametrului echivalent coeficientului de neuniformitate (coeficientul lui Hazen)
Pământurile se pot împărţi în următoarele categorii (STAS 1243-88):
pământuri cu granulozitate foarte uniformă Un ≤ 5 pământuri cu granulozitate uniformă 5 < Un ≤ 15 pământuri cu granulozitate neuniformă Un > 15coeficientul de curbură
Se apreciază că un pământ bun pentru construcţiaterasamentelor trebuie să aibă
10
60
ddU n =
( )6010
230
dddCc⋅
=
1 3cC = ÷Geotehnică - note de curs
Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Compoziţia granulometricăa unui pământ
3 fracţiuni granulometrice: – nisip, – praf, – argilă
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Fracţiunea nisip – N%
2,00mm < d < 0,05mm în stare curată, uscată sau saturată, este foarte
permeabilă, prezintă o ascensiune capilară redusă, cecreşte odată cu micşorarea particulelor, şi nu posedăcoeziune.
nu este sensibilă la îngheţ-dezgheţ şi nu prezintăumflări sau contracţii.
forma granulelor este rotunjită sau colţuroasă(nisipuri de munte) iar suprafaţa poate fi netedă sauzgrumţuroasă.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Fracţiunea praf – P%
0,05mm < d < 0,005mm prezintă o permeabilitate mică, o ascensiune capilară
semnificativă şi un potenţial de umflare-contracţiemic sau chiar nul;
este fracţiunea cea mai sensibilă la îngheţ-dezgheţ; introdusă în apă, fracţiunea praf se desface relativ
uşor în particulele componente, datorită coeziuniirelativ mici;
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Fracţiunea argilă – A%
d < 0,005mm
este practic impermeabilă, prezintă o viteză aascensiunii capilare foarte redusă şi un potenţial deumflare - contracţie mare sau foarte mare.
introdusă în apă, rezultă o masă lipicioasă plastică,iar particulele componente se separă relativ greu,datorită coeziunii ridicate.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Clasificarea pământurilor
STAS 1243 - 88 grupează pământurile în două mari categorii:
pământuri necoezive; pământuri coezive,
în funcţie de existenţa forţei superficiale de atracţie (coeziune) între particulele solide.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri necoezive
Denumirea pământului necoeziv
Mărimea fracţiunii predominante(peste 50%), mm
NISIP FIN peste 0,05 la max. 0,25
NISIP MIJLOCIU peste 0,25 la max. 0,50
NISIP MARE peste 0,50 la max. 2,0
PIETRIŞ MIC peste 2,0 la max. 20
PIETRIŞ MARE peste 20 la max. 70
BOLOVĂNIŞ peste 70 la max. 200
BLOCURI peste 200 Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri coezive
Diagrama ternară
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
culoarea
este principalul indice al operatorilor de teren înindicarea suprafeţelor de stratificaţie, în determinareapreliminară a straturilor şi respectiv a profiluluilitologic;
oferă indicaţii asupra principalilor constituenţiminerali şi organici ai pământului.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Alte clasificări Indicele de grupă
a = P74 – 35%, în care P74 este procentul de material caretrece prin sita cu diametrul ochiului de 0,074 mm, (cu condiţiaca P74 să nu depăşească 75%), rezultat din curbagranulometrică, şi să fie sub 35%;
b = P74 – 15% - (cu condiţia P74 să nu depăşească 55%); c = wL – 40%, (cu condiţia ca wL să nu depăşească 60%), în
care wL(%) este limita superioară de plasticitate. d = Ip – 10%, (cu condiţia ca Ip să nu depăşească 30%), în
care Ip este indicele de plasticitate.
dbcaaIG ⋅⋅+⋅⋅+⋅= 01,0005,02,0
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Valori orientative IG
Denumirea pământurilorFracţiunea
P74(<0,074)
Indicele de plasticit
ateIp (%)
Limita de curgere
wL (%)
Indicele de
grupăIG
Pietrişuri şi nisipuri, fără particule active argiloase max. 35 ≤ 10 - 0
Idem, cu particule argiloase max. 35 ≥ 11 - 0 ÷ 4
Prafuri, argile nisipoase min. 36 ≤ 10 ≤ 40 4 ÷ 8
Prafuri argiloase min. 36 ≤ 10 ≥ 41 8 ÷ 12Argile prăfoase min. 36 ≥ 11 ≤ 40 12 ÷ 16Argile, argile grase min. 36 ≥ 11 ≥ 41 16 ÷ 20
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri pentru terasamente
pământuri bune; pământuri acceptabile; pământuri rele; pământuri foarte rele.
0 1GI = −
2 4GI = −
5 9GI = −
10 20GI = −
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
în România
CA
TEGO
RIA
PĂ
MÂ
NT
ULU
I
Tipul de pământ
Clasificarea pământului conform STAS 1243-88
Indice de plasticitate (Ip%)
Compoziţia granulometrică
Argilă % Praf %
Nisip %
NEC
OEZIV
P1
Pietriş cu nisip
< 10 Cu sau fără fracţiuni mai mici de 0,5 mm
P2 10 ÷ 20 Cu fracţiuni mai mici de0,5 mm
CO
EZIV
P3 Nisip prăfos, Nisip argilos 0 ÷ 20 0 - 30 0 - 50 35 - 100
P4Praf nisipos; Praf argilos-
nisipos; Praf; Praf argilos 0 ÷ 25 0 - 30 35 - 100 0 - 50
P5
Argilă prăfoasă; Argilă nisipoasă; Argilă
prăfoasă-nisipoasă; Argilă
> 15 30 - 100 0 - 70 0 - 70
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Clasificarea Casagrande
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri cu comportament special marnoase; macroporice; sensibile la umezire; susceptibile la lichefiere; cu umflări şi contracţii mari; gelive (sensibile la îngheţ); cu conţinut de materii organice
(slab: mâluri, nămoluri sau ridicat: pământuri turboase, turbe);
eluviale; sărăturate; de umplutură; amestecurile de pământuri
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri marnoase
% CaCO3 % Argilă Numele pământului Comportament
0520356675100
10095806635250
Argilă Plastic
Argilă marnoasăMai mult sau
mai puţin rigidMarnă argiloasă
Marnă
Marnă calcaroasăRigid
Calcar
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri macroporice prezintă pori mari (macropori), vizibili cu ochiul liber.
Tipurile cele mai răspândite sunt loessul şi pământurileloessoide. Loessul (STAS 1243-88) este un pământ nestratificat,criptostratificat, sau slab stratificat, în general de culoaregălbuie - deschisă, uneori mai închisă (ruginie) sau cenuşiu -gălbuie, cu porozitate mare 40%- 60%, datorită unor pori vizibili(macropori) precum şi datorită unor canale şi canaliculeverticale.
Loessul are în compoziţia granulometrică, aproximativ 25% nisipfin, peste 60% praf şi restul argilă; conţine dese concreţiuni decalcar, prezintă o greutate volumică mică, 12 - 16 kN/m3 sedezagregă rapid în apă (un cub cu latura de 1,00 cm în max30″), prezintă tasare mare sub sarcină.
Pământurile loessoide sunt asemănătoare loessului, diferind înspecial prin granulozitate; există astfel argile, prafuri şi chiarnisipuri loessoide.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri macroporice
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Clasificarea pământurilor macroporice
Natura pământului Indicele de plasticitate
Conţinutul de particule argiloase în %
Prăfoase – nisipoase 1 < Ip < 7 3 – 10
Prăfoase – argiloase 7 < Ip < 17 10 – 30
Argiloase Ip > 17 > 30
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri sensibile la umezire - PSU sunt pământurile care, sub acţiunea încărcărilor transmise de fundaţie, sau numai
sub greutate proprie, se tasează suplimentar odată cu creşterea umidităţii. Criteriul I : > 2 cm/m = 2%, Criteriul II : la încărcările pe placă, STAS 8942/3 - 90, (cu suprafaţa minimă de 5000 cm2) rezultă:
> 5 şi s= si – sn ≥ 3 cm
în care: si – tasarea terenului inundat la presiunea de 300 kPa∗ sn – tasarea terenului în condiţii de umiditate naturală, la presiunea de 300 kPa;
Criteriul III : gradul de umiditate Sr ≤ 0,80 iar indicele I dat de relaţia:
e - indicele porilor la un pământ cu structură şi umiditate naturală;
indicele porilor corespunzător umidităţii la limita de curgere (wL%) a pământului; să fie inferior valorilor din tabel
3mi
n
i
ss
=η
eeeI L
+−
=1
100⋅⋅
=w
sLL
weγ
γ
Indicele de plasticitate (Ip)
0,01≤ Ip≤ 0,10 0,1≤ Ip ≤ 0,14 0,14≤ Ip ≤ 0,22 Ip > 0,22
Indicele I 0,1 0,17 0,24 0,30
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Clasificarea PSU grupa A, cuprinzând terenurile de fundare la care tasările suplimentare
din umezire se pot produce numai în limitele zonei de deformaţie afundaţiilor, fiind provocate de încărcările fundaţiilor sau de alteîncărcări exterioare; nu se produc tasări din greutatea proprie (Img)sau acestea nu depăşesc 5 cm;
grupa B, cuprinzând terenurile de fundare la care sunt posibile tasărisub greutatea lor proprie (Img > 5 cm) în caz de umezire, pe lângătasările suplimentare care au loc în partea superioară a stratului, subfundaţii, în limitele zonei de deformaţii a acestora.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Soluţii de prevenire sau limitare a manifestării sensibilităţii la umezire
Îmbunătăţire teren înainte de construire
Amenajări ale suprafeţei terenului după construire
Amenajări în subteran ale reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Lichefierea pământurilor Pierderea temporară a capacităţii unui pământ de a suporta
sarcini, când este submersat şi supus unor acţiuni dinamice
De ce?... ca urmare a creşterii presiunii apei din pori, ce are drept consecinţă anularea frecării dintre granulele pământului, şi prin urmare scăderea bruscă a rezistenţei la forfecare, chiar cu transformarea acestuia într-o masă fluidă.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri susceptibile la lichefiere
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Imagini post-dezastru
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
nisipurile uniforme, în special nisipurile fine având diametrul corespunzător fracţiunii de 50%, d50= 0,075- 0,20 mm;
nisipurile având gradul de îndesare ID= 50…70%; nisipurile saturate sau chiar cele aflate deasupra
nivelului apei subterane, dacă zona inferioară se poate lichefia;
nisipurile la care penetrarea dinamică prezintă Rp <30 lovituri/ 30 cm;
nisipurile care au permeabilitatea mică.
Pământuri susceptibile la lichefiere
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Criteriul granulometric
Diametrul caracteristic sau fracţiune granulometrică
Pământuri lichefiabile
Pământuri uşor lichefiabile
diametrul mijlociu d50 (mm) 0,25 - 2,00 0,075 - 0,5
diametrul efectiv d10 (mm) > 0,005 > 0,025
fracţiunea argilă (A%) < 10 0
fracţiunea pietriş mic (%) < 50 < 10
fracţiunea pietriş mare cu d >10 mm (%)
< 10 0
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Degradări ale teresamentelor
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Etape ale unui proces de lichefiere
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
subsidenţa
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Situaţii de saturare parţială a rambleelor din material necoeziv
Forme de degradare a rambleelor din materiale necoezive lichefiabile
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Criterii de lichefiere
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Soluţii de prevenire sau limitare a fenomenului de lichefiere
corectarea curbei granulometrice pământului cupotenţial de lichefiere (amestecuri de pământ);
creşterea gradului de îndesare prin metode specificecompactării de suprafaţă;
scoaterea terenului din starea de saturaţie; creşterea tensiunii verticale (prin suprasarcini cu
ramblee de pământ sau prin coborârea apeisubterane);
îmbunătăţirea condiţiilor de drenare în terenul iniţial; mărirea coeziunii pământului, ca o componentă a
rezistenţei la forfecare (prin injectări).Geotehnică - note de curs
Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri cu umflări şi contracţii mari - PUCM
sunt pământurile argiloase maimult sau mai puţin active, careprezintă proprietatea de a-şimodifica sensibil volumul, atuncicând variază umiditatea lor.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
PUCM în România
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
activitatea PUCM – clasificare pe categorii
Soluţii tehnice privind fundarea
Act
iv.
P.U
.C.M
.
A2µ
%
I p% I A Cp
UL
%
ws
%
Cv %
q um
axJ/
g
w15
%
p uda
N/c
m2
Tulb
urat
Net
ulbu
rat
Foarte active > 30 > 35 > 1,25 Ip> Cp > 140 < 10 > 100 > 35 > 37 > 18 > 4
Active 18-35 25-35 1,00-1,25 Ip> Cp 100-140 14-10 75-100 25-35 25-37 13-18 1-4
Puţin active 15-25 20-30 0,75-1,00 Ip> Cp 70-100 16-14 55-75 15-25 12-25 10-13 5-1
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
pământurile gelive (sensibile la îngheţ)
sunt pământurile care în urma fenomenelor de îngheţ -dezgheţ îşi modifică esenţial structura şi proprietăţile lor
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Sensibilitatea la îngheţ – clasificare pe categorii
Soluţii tehnice privind fundarea
Grupa de sensibilitate
la îngheţ
Categoria pământului Ip
Granulozitate
Diametrul particulelor
Procente din masa uscată a
probei
Sensibile
Necoezive, culiant argilos ≤ 10
sub 0,002sub 0,2sub 0,1
max. 6max. 20max. 40
Argilă şi argilăgrasă > 35 - -
Foartesensibile Coezive 10 - 35
sub 0,002sub 0,2sub 0,1
max. 6max. 20max. 40
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Pământuri cu conţinut de materii organice
Mâlurile - pământuri cu un conţinut de materii organice sub 5%. Suntdepozite aluvionare conţinând în general mai mult de 90% elementeinferioare dimensiunii de 0,20 mm, alcătuite din particule argiloasefoarte fine, afânate, puţin consolidate, prezentând în general limite decurgere wL = 60 - 120% indice de plasticitate Ip = 30 - 80%,umiditatea naturală fiind apropiată de limita de curgere.
Nămolurile – pământuri asemănătoare mâlurilor, cu un conţinut dematerii organice între 5-10% putând conţine resturi de plantecarbonizate.
Pământurile turboase – pământuri cu un conţinut de materii organiceîntre 10 - 60%, formate în urma descompunerii incomplete a resturilorvegetale într-un mediu saturat cu apă, dar neoxigenat.
Turba – un pământ cu un conţinut de materii organice de peste 60%,format într-un mediu similar pământurilor turboase, reprezintă oîngrămădire de resturi vegetale cu un grad de descompunere variabil,de culoare brună - neagră, cu o structură fibroasă, în cantitateimportantă de substanţe minerale (nisip, argile, calcar), putând reţinecantităţi importante de apă: 400 - 1000 % (şi chiar mai mult).
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Caracterizarea pământurilor cu conţinut de materii organice
compresibilitate mare şi foarte mare rezistenţă la forfecare foarte redusă, ambele proprietăţi fiind
puternic anizotrope procesul de consolidare decurge foarte lent şi neomogen, iar
permeabilitatea prezintă de asemenea o variabilitate şianizotropie accentuată.
Prezenţa materiei organice induce o denumire specialăpământurilor care le conţin - pământuri turboase, conţinutulfiind diferenţiat cantitativ pe categorii: în cantitate mai mare de3% la pământuri nisipoase şi mai mari de 5% la pământuriargiloase.
în funcţie de gradul de descompunere, evaluarea cantitativă laproiectarea geotehnică presupune impunerea unui coeficient dereducere asupra presiunilor acceptabile ale terenului de fundare.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
poziţia pământului turbos în raport cu fundaţia
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Soluţii tehnice privind fundarea
îmbunătăţirea terenului de fundare în vedereareducerii şi uniformizării deformaţiilor (înlocuireaparţială cu perne de balast/nisip; accelerareaconsolidării – coloane dranante);
conformarea structurii pentru a se putea adapta lainteracţiunea cu terenul de fundare;
asigurarea funcţionării fără defecţiuni a reţelelortehnico-edilitare.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
pământuri eluviale - roci pre-existente alterategradual descrescător, de la suprafaţa terenuluiîn adâncime
proprietăţile mecanice - rezistenţa la forfecare şicompresibilitatea lor prezintă un grad mare de neuniformitateatât în plan orizontal cât şi în plan vertical; fără a fi luate măsurispeciale de protecţie, aceste roci pot suferi degradărisemnificative când sunt menţinute în săpături deschise;
nisipurile argiloase eluviale şi cele prăfoase, dacă devin saturatecu apă pot trece în stare curgătoare, în timpul executării uneisăpături, iar nisipurile prăfoase pot manifesta caracteristici deprăbuşire atunci când indicele porilor iar gradul desaturaţie
unele pământuri eluviale argiloase pot să prezinte variaţii devolum, în special fenomene de umflare, la umezirea lor înprezenţa deşeurilor industriale chimice;
6,0>e7,0<rS
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Soluţii tehnice privind fundarea
Înlocuirea parţială prin realizarea unor perne de materialegranulare nealterabile, care să preia majoritar presiuniletransmise de talpa fundaţiei, terenului din zona activă;
îndepărtarea din zona superioară a terenurilor compresibile, aincluziunilor stâncoase puternic erodabile;
îndepărtarea din zona superioară a stratificaţiei, a fragmentelormari alterate şi plombarea golurilor create cu materialegranulare neerodabile compactate;
execuţie continuă a excavaţiei, de asemenea, ultimul strat desăpătură va fi îndepărtat înainte de realizarea fundaţiei, pe oadâncime variind între 0,10 m şi 0,30 m, în funcţie de naturaterenului, fiind mai mare la pământurile eluviale argiloase;
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
pământuri sărăturate
apariţia unei tasări suplimentare, numită tasare sufozionară încazul unei umeziri de lungă durată, ca urmare a scăderiicompresibilităţii şi rezistenţei la forfecare;
unele fenomene de variaţie a volumului, în special fenomene deumflare înregistrate la argilele sărăturate, în cazul creşteriiumidităţii;
o acţiune agresivă asupra elementelor de infrastructură cu carevin în contact, ca urmare a soluţiilor ce iau naştere în acestepământuri, în prezenţa apei subterane.
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
Soluţii tehnice privind fundarea
măsuri de evitare a umezirii terenului de fundare;
fundarea într-un strat de pământ nesărăturatsubiacent;
procedee mecanice sau/şi chimice de îmbunătăţire aterenului de fundare;
conformarea structurală a construcţiei pentru oadaptare la deformaţiile neuniforme din terenul defundare. Geotehnică - note de curs
Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
pământuri de umplutură
acestea se caracterizează printr-o mare neomogenitate detextură, ceea ce induce o compresibilitate neuniformă, relevantăfiind posibilitatea autoîndesării sub greutate proprie, în special încazul unor acţiuni dinamice
adoptarea unei soluţii de fundare pe terenuri ce conţinpământuri de umplutură se poate realiza în următoarele condiţii: folosirea terenului de umplutură în calitate de teren natural
pentru construcţii uşoare; luare unor măsuri constructive pentru reducerea
compresibilităţii straturilor de pământ de umplutură din terenul de fundare;
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
amestecurile de pământ
pământuri cu granulometrie realizată pe caleartificială, prin malaxarea a două sau mai multepământuri cu granulozitate cunoscută, în vedereaîmbunătăţirii proprietăţilor fizico-mecanice.
un pietriş sau nisip amestecat în diferite proporţii cuun liant (praf + argilă) va da naştere unui pământ (A)mai puţin permeabil, iar dintr-un pământ cu fracţiunifine (argilă + praf) degresat cu nisip va rezulta unpământ negeliv sau cu potenţial de umflare -contracţie mult mai redus, decât al pământului dincare a provenit Geotehnică - note de curs
Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
stabilirea compoziţiei amestecului
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
stabilirea C.G. a amestecului m:n
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu
proporţii optime de nisip - liantFracţiuni granulometrice Conţinut în procente faţă de greutatea
totalăAmestec A (mare) Amestec B (fin)
Nisip 1 - 2 mm 0 ÷ 30 -0,6 - 1 mm 6 ÷ 50 0 ÷ 20
0,09 - 0,6 mm 12 ÷ 63 30 ÷ 75Liant
(praf + argilă)0,002 - 0,09 mm 8 ÷ 35 15 ÷ 44
< 0,002 mm 3 ÷ 8 6 ÷ 10
Fracţiuni granulometrice Conţinut în procente faţă de greutatea totală
Stratul superior al îmbrăcăminţii
drumului
Stratul inferior al îmbrăcăminţii
drumuluiPietriş 18 - 35 mm - 13 ÷ 20
5 - 8 mm 32 ÷ 45 15 ÷ 372 - 5 mm 5 ÷ 35 0 ÷ 30
Nisip 0,09 - 2 mm 19 ÷ 42 19 ÷ 42Liant
(praf + argilă) 0,002 – 0,09 mm 8 ÷ 16 8 ÷ 16
Pentru umpluturi
Pentru drumuri de
pământ
Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu