GLANDELE ANEXE ALE INTESTINULUI

Ficatul �i pancreasul sunt dou� glande voluminoase �i anexe ale tubului digestiv, care î�i vars� produsul lor de secre�ie, bila respectiv sucul pancreatic în duoden. Prezen�a acestor secre�ii are un rol important în realizarea digestiei intestinale.

FICATUL

Ficatul (Hepar) este situat postdiafragmatic �i u�or deplasat spre partea dreapt� a cavit��ii abdominale. Reprezint� aproximativ 1-5 % din greutatea organismului, având o structur� complex� �i multiple func�ii.

Pentru descriere ficatul prezint� dou� fe�e �i patru margini. Fa�a diafragmatic� (Facies diafragmatica), orientat� cranial, în contact cu

diafragma, este convex� �i acoperit� de peritoneul visceral, cu excep�ia unei por�iuni numit� aria nud� (Aria nuda) �i care este marcat� de �an�ul venei cave (Sulcus venae cavae).

Fa�a visceral� (Facies visceralis) este concav�, iar în centrul fe�ei viscerale se delimiteaz� poarta ficatului (Porta hepatis) sau hilul ficatului, de marginile c�reia se prinde omentul mic. În stânga se afl� impresia gastric� (Impressio gastrica), ventral �i spre dreapta de hil se afl� impresia duodenal� (Impressio duodenalis), ventral pe partea dreapt� impresia colic� (Impressio colica), iar pe marginea dorso-lateral� a lobului drept, cu excep�ia suinelor, se g�se�te impresia renal� (Impressio renalis).

Ventral de poarta ficatului se g�se�te fosa vezicii biliare (Fossa vesicae feleae) în care este plasat� vezica biliar� (Vesicae feleae), cu excep�ia ecvinelor unde aceasta lipse�te.

Marginea dorsal� (Margo dorsalis) este groas� �i neregulat�, traversat� de esofag prin impresia esofagian� (Impressio oesophagea) �i de �an�ul venei cave (Sulcus venae cavae).

Marginea ventral� (Margo ventralis) este liber�, convex�, neregulat� �i parcurs� de incizurile interlobare (Incisurae interlobares), care vor împ�r�i organul în lobi hepatici.

Marginile dreapt� �i stâng� (Margo dextra et sinister) apar�in fiecare lobului corespondent, sunt sub�iri �i rotunjite.

Ficatul este fundamental divizat de ligamentul rotund în dou� mari teritorii, unul la dreapta de poarta ficatului �i vezica biliar� care va corespunde lobului drept (Lobus hepatis dexter) �i un teritoriu la stânga care va corespunde lobului stâng (Lobus hepatis sinister) al ficatului.

Ventral de fosa vezicii biliare se delimiteaz� lobul p�trat (Lobus quodratus), iar dorsal �i spre poarta ficatului se afl� lobul caudat (Lobus caudatus), numit în trecut "lobul lui Spiegel", care poate fi divizat de vena cav� caudal� într-un proces caudat (Processus caudatus), situat la dreapta �i un proces papilar (Processus papilaris) la stânga, dorsal de poarta ficatului.

Num�rul lobilor ficatului variaz� în func�ie de specie, 4 lobi la rumeg�toare �i om, 5 lobi la ecvine �i leporide, 6 lobi la suine �i carnasiere.

Ficatul este consolidat în cavitatea abdominal� printr-o serie de ligamente.

Ligamentul coronar (Lig. coronarium hepatica) solidarizeaz� diafragma de ficat, la nivelul �an�ului venei cave caudale dar �i de aria nud�, pentru a se continua cu ligamentele triunghiulare �i ligamentul falciform.

Ligamentul falciform (Lig. falciforme hepatis) este o lam� seroas� median� care leag� fa�a diafragmatic� a ficatului de plan�eul cavit��ii abdominale, la nivelul liniei albe a abdomenului, de la centrul frenic pân� la ombilic. Marginea caudal� a acestui ligament, leag� ficatul de regiunea ombilical�, este liber� �i con�ine vestigiul venei ombilicale sub forma unui cordon fibros numit ligamentul rotund al ficatului (Lig. teres hepatis).

Ligamentul triunghiular stâng (Lig. triangulare sinistrum) leag� marginea stâng� a ficatului de diafragm�.

Ligamentul triunghiular drept (Lig. triangulare dextrum) leag� diafragma de marginea dreapt� a ficatului.

Ligamentul hepato-renal (Lig. hepatorenale) leag� lobul drept al ficatului de rinichiul drept.

Ligamentul hepato-gastric (Lig. hepatogastricum) este o por�iune din omentul mic �i leag� ficatul de curbura mic� a stomacului.

Ligamentul hepato-duodenal (Lig. hepatoduodenal) leag� ficatul de por�iunea cranial� a duodenului.

Ficatul este constituit din: capsul�, parenchim organizat în lobi hepatici, canale biliare, vase �i nervi.

Capsula hepatic� este reprezentat� de peritoneul visceral care acoper� la exterior organul �i formeaz� foi�a seroas�, sub care se g�se�te tunica fibroas�. La nivelul hilului hepatic tunica fibroas� învele�te canalele hepatice, vasele �i nervii formând capsula fibroas� perivascular� denumit� în trecut "capsula Glisson".

Vasculariza�ia arterial� a ficatului este asigurat� de artera hepatic� �i ramurile sale, care provine din artera celiac�.

Vena port� (Vena portae) colecteaz� sângele venos de la toate organele din cavitatea abdominal�, p�trunde în ficat pe la nivelul por�ii ficatului, apoi se divide într-o ramur� dreapt� �i o ramur� stâng�, care la rândul lor vor trimite ramuri pentru fiecare lob, pentru ca apoi în spa�iile interlobulare s� se capilarizeze. Sângele venos colectat din ficat de vena hepatic� se vars� în vena cav� caudal�.

Inerva�ia ficatului este asigurat� de nervi care provin din nervul vag �i sistemul nervos simpatic.

Vezica biliar� (Vezica fellea) este un rezervor ovoid sau alungit, situat pe fa�a visceral� a ficatului în fosa vezicii biliare între lobul p�trat �i lobul drept. Are rolul de a stoca bila produs� de ficat �i de a o elibera între perioadele de digestie. Func�iile sale nu sunt indispensabile, �i din acest motiv abla�ia nu afecteaz� func�ionarea normal� a ficatului.

Vezica biliar� lipse�te la ecvine, rinoceri, tapiri, cervidee, girafe, cetacee, sirenide, unele roz�toare �i la porumbel.

Vezica biliar� este alc�tuit� din corp (Corpus vesicae fellea), un col (Collum vesicae fellea) �i fund (Fundus vesicae fellea).

Bila este colectat� de canalele biliare interlobulare care se vor uni �i vor forma canale biliare (Ductus biliferi) �i care la nivelul fiec�rui lob hepatic vor forma un conduct hepatic (Ductus hepatici). Conductele hepatice din lobii hepatici se unesc �i

alc�tuiesc canalul hepatic comun (Ductus hepaticii comunis), stâng �i drept din care prin canalul cistic (Ductus cysticus) bila este deversat� în vezica biliar�.

Vezica biliar� depoziteaz� bila �i o elimin� prin canalul coledoc (Ductus choledocus) care str�bate ligamentul hepato-duodenal �i se deschide în duoden pe papila duodenal� mare la nivelul ampulei hepato-pancreatice, în comun cu canalul pancreatic principal �i separat de canalul pancreatic accesoriu.

Particularit��i specifice La ecvine ficatul are axa mare oblic�, de la dreapta la stânga, orientat dorso-ventral.

Prezint� 5 lobi: lobul stâng este împ�r�it în lob stâng medial �i lob stâng lateral; lobul p�trat; lobul caudat; lobul drept. Impresia renal� este evident� la nivelul lobului caudat. Vezica biliar� este absent�, canalul coledoc luând na�tere la nivelul jonc�iunii conductelor hepatice comune �i se deschide în duoden pe papila duodenal� mare, la 15 cm de pilor.

La bovine ficatul are axa mare aproape vertical� �i este deplasat mult spre dreapta cea ce face ca ligamentul falciform s� dispar�. Prezint� 4 lobi: lobul stâng; lobul p�trat; lobul caudat; lobul drept. Lobul caudat este bine dezvoltat, având procesul caudat �i procesul papilar bine individualizate. Pe procesul caudat se remarc� o impresie renal� adânc�. Vezica biliar� este voluminoas�, dispus� aproape orizontal, plasat� într-o fos� adânc�, iar fundul vezicii bilare dep��e�te marginea ventral� a ficatului.

La ovine �i caprine ficatul seam�n� cu cel de la bovine, are 4 lobi, dar vezica biliar� nu dep��e�te marginea ventral� a ficatului, iar canalul cistic are un traseu oblic latero-ventral spre dreapta �i nu orizontal ca �i la bovine.

La suine ficatul are o colora�ie ro�u-brun� intens� �i un desen poliedric lobular evident ceea ce face ca identificarea speciei s� fie relativ u�oar�. Fisurile interlobare sunt profunde �i împart organul în 6 lobi: lobul stâng medial; lobul stâng lateral; lobul p�trat; lobul caudat; lobul drept median; lobul drept lateral. Lobul caudat este redus �i nu prezint� amprenta renal�, iar lobul p�trat are aspect triunghiular. Vezica biliar� este plasat� într-o fos� adânc�, iar canalul coledoc se deschide în duoden la 3-4 cm de pilor.

Carnivorele au ficatul voluminos �i caracterizat prin fisuri interlobare foarte adânci care ajung pân� la nivelul hilului �i împart organul în 6 lobi: lobul stâng lateral; lobul stâng medial; lobul caudat; lobul p�trat; lobul drept median; lobul drept lateral. Lobul caudat este foarte bine dezvoltat, fiind divizat într-un proces caudat �i un proces papilar evident. Impresia renal� este larg� adânc� �i excaveaz� procesul caudat �i lobul drept lateral. Vezica biliar� este aproape ascuns� între lobul p�trat �i lobul drept medial, iar canalul coledoc se deschide în duoden la 4-12 cm de pilor la canide �i la 3-4 cm de pilor la feline. Canalul cistic la canide este aproape rectiliniu, iar la feline este foarte flexuos.

La leporide ficatul are 5 lobi: lobul stâng median; lobul stâng lateral; lobul caudat; lobul p�trat; lobul drept. Fisurile interlobare sunt foarte adânci, ajungând pân� la hilul organului. Lobul caudat prezint� un proces caudat �i un proces papilar bine individualizate. Amprenta renal� este evident� pe procesul caudat al lobului caudat. Marginea ventral� a ficatului este festonat�. Canalul coledoc se deschide în duoden la aproximativ 1 cm distan�� de pilor.

PANCREASUL

Pancreasul (Pancreas) este o gland� anex� a tubului digestiv, fiind plasat în partea

dorso-cranial� a abdomenului, pe curbura mic� a duodenului. Este absent� la nevertebrate �i la unele vertebrate inferioare, dar este constant prezent� la mamifere.

În organism are func�ie dubl�, rolul exocrin este asigurat de secre�ia sucului pancreatic pe care îl vars� apoi în duoden printr-un sistem diferit de canale, în timp ce rolul endocrin se manifest� prin secre�ia de insulin� �i glucagon, doi hormoni indispensabili metabolismului glucidic.

Pancreasul prezint� un aspect asem�n�tor cu cel al glandelor salivare, are culoare roz în stare proasp�t� �i consisten�� ferm�, dar friabil�.

Pancreasul este dispus transversal, alungit, între ansele duodenale, descriindu-i-se un corp �i dou� extremit��i sau lobi.

Corpul (Corpus pancreatis) este aplatizat dorso-ventral �i se întinde caudal de por�iunea piloric� a stomacului pân� la por�iunea cranial� a duodenului. Marginea caudal� este întrerupt� de incizura pancreatic� (Incizura pancreatis) prin care trec artera mezenteric� �i vena port�. Numai la suine, ecvine �i inconstant la bovine, vena port� traverseaz� corpul pancreasului prin inelul pancreatic (Anulus pancreatis).

Lobul drept (Lobus dexter) sau capul pancreasului (Caput pancreatis) este situat pe flexura cranial� a duodenului �i ata�at de por�iunea descendent� a duodenului pân� la curbura sa caudal�.

Lobul stâng (Lobus sinister) sau coada pancreasului (Cauda pancreatis) vine în contact cu fundul stomacului, ajungând pân� în vecin�tatea splinei.

Pancreasul este bine solidarizat de duoden, ancorat în mezoul duodenal �i prin canalele sale excretoare.

Structura pancreasului cuprinde capsula fibroas�, �esutul propriu, sistemul canalicular, vase �i nervi.

Capsula fibroas� este sub�ire �i acoper� organul la exterior. �esutul propriu (parenchimul) este alc�tuit din acini pancreatici cu func�ie

exocrin�, printre care sunt diseminate insule pancreatice (Insulae pancreaticae), cunoscute �i sub denumirea de "insulele lui Langerhans", care realizeaz� func�ia endocrin�.

Canalele pancreatice se deschid în duoden diferit, canalul pancreatic principal la nivelul papilei duodenale mari, iar canalul accesoriu la nivelul papilei duodenale mici, situat� la mic� distan�� de precedenta.

Vasculariza�ia arterial� a pancreasului este asigurat� prin trei diviziuni ale arterei celiace, artera splenic� pentru lobul stâng, artera gastric� pentru corpul pancreasului �i artera hepatic� care împreun� cu artera mezenteric� cranial� vor iriga lobul drept al pancreasului.

Venele de la nivelul pancreasului sunt satelite arteriale, fiind drenate de vena splenic�, venele pancreatico-duodenale �i vena mezenteric� cranial�. Toate aceste vase sunt colectate de vena port� care conduce sângele la ficat.

Inerva�ia pancreasului este asigurat� de fibre vagale �i parasimpatice care activeaz� secre�ia acinilor, iar fibrele simpatice reduc secre�ia acinilor, fiind vaso-motorii.

La ecvine pancreasul este dirijat pu�in mai la dreapta de planul s�u median de c�tre vena port�, care-l str�bate pe la nivelul inelului pancreatic. Lobul pancreatic drept este dispus între baza cecumului �i peretele lombar �i ader� la duoden. Lobul stâng este mai lung �i situat caudal. Topografic, pancreasul este plasat în dreptul vertebrelor toracice XVI, XVII �i XVIII. Sistemul canalicular cuprinde dou� canale excretoare. Canalul pancreatic principal este mai lung �i mai gros �i p�r�se�te pancreasul pe la marginea sa cranial�, pentru a se deschide în duoden al�turi de canalul coledoc pe papila duodenal� mare la nivelul ampulei hepato-pancreatice. Canalul pancreatic accesoriu se deschide în duoden la nivelul unei papile duodenale mici, vis-a-vis de papila duodenal� mare.

La bovine, datorit� compresiei ruminale, pancreasul este situat complet în dreapta planului median, în dreptul vertebrei toracice XIII �i a primei vertebre lombare, dispus oblic în direc�ie caudal� �i spre dreapta. Lobul drept are aspect triunghiular, iar lobul stâng este aplatizat. Incizura pancreatic� este transformat� uneori în inel pancreatic. Corpul pancreasului ader� dorsal la ficat �i la pilierii diafragmei, iar ventral vine în contact cu omasul, jejunul �i colonul transvers. Exist� doar canal pancreatic accesoriu care iese din pancreas pe la baza lobului drept �i se deschide în duoden pe papila duodenal� mic� situat� la 30-40 cm de papila duodenal� mare.

La ovine �i caprine, forma �i dispozi�ia pancreasului este asem�n�toare cu cea de la bovine. Deosebirea const� în absen�a canalului pancreatic accesoriu �i prezen�a numai a canalului pancreatic care se deschide în duoden pe papila duodenal� mare.

La suine, pancreasul are form� neregulat�, lobul drept este slab dezvoltat, lobul stâng �i corpul pancreasului fiind voluminoase. Corpul pancreasului este perforat de inelul pancreatic. Lobul stâng vine în contact cu fundul stomacului, iar lobul drept cu por�iunea descendent� a duodenului, ajungând pân� aproape de extremitatea cranial� a rinichiului drept. Canalul pancreatic accesoriu se deschide pe papila duodenal� mic�, situat� la 20-25 cm de pilor.

La carnivore pancreasul are forma literei "V", fiind alungit �i îngust. Lobul stâng este redus �i plasat în dreptul por�iunii pilorice a stomacului, iar lobul drept este foarte lung �i se plaseaz� de-a lungul por�iunii descendente a duodenului, pân� aproape de curbura sa caudal�, fiind acoperit de omentul mare. Lobul drept al pancreasului vine în contact cu lobul drept �i cu lobul caudat al ficatului, se plaseaz� între stomac �i colonul transvers, fiind medial în contact cu jejunul, cecumul �i colonul ascendent. Sistemul canalicular la canide este reprezentat de dou� conducte. Canalul pancreatic se deschide pe papila duodenal� mare împreun� cu canalul coledoc, iar canalul pancreatic accesoriu se deschide pe papila duodenal� mic�, situat� la câ�iva cm de papila duodenal� nare.

La feline, în general, exist� doar canal pancreatic care se deschide în duoden împreun� cu canalul coledoc, dar inconstant poate exista �i canal pancreatic accesoriu care se va deschide pe papila duodenal� mare.

La leporide pancreasul are aspectul unor lobi mici, numero�i �i disemina�i. Lobul stâng este mai compact �i vine în contact cu fundul stomacului, cu splina �i cu rinichiul stâng. Exist� doar canal pancreatic accesoriu, care se deschide pe papila duodenal� mic�, la 30-40 cm de deschiderea canalului coledoc.

SPLINA

Splina (Lien) este un organ hematopoetic, impar, situat în partea stâng� a cavit��ii

abdominale, medial de ultimele coaste. Este un organ anex� al aparatului circulator, cu rol în ap�rarea organismului, în reglarea numeric� a elementelor figurate sanguine �i a presiunii sanguine de la nivelul viscerelor abdominale. Lipse�te la nevertebrate dar este prezent� la toate mamiferele. Splina are culoare variabil�, de la ro�u intens la gri-alb�strui �i consisten�� pu�in ferm�, dar elastic�.

Splina este aplatizat� �i mai mult sau mai pu�in alungit�. Prezint� dou� fe�e, dou�, margini �i dou� extremit��i.

Fa�a parietal� (Facies parietalis) sau diafragmatic�, este neted�, convex� �i vine în contact cu peretele costal stâng.

Fa�a visceral� (Facies visceralis) este parcurs� de hilul splinei (Hilus lien) �i se muleaz� pe organele învecinate, realizând suprafe�e de contact cu stomacul �i intestinele, iar numai la ecvine este în contact �i cu rinichiul stâng.

Cele dou� fe�e ale splinei sunt separate prin marginea cranial� (Margo cranialis) �i marginea caudal� (Margo caudalis).

Extremitatea dorsal� (Extremitas dorsalis) se afl� aproape sau în contact cu rinichiul stâng, iar extremitatea ventral� (Extremitas ventralis) este liber�, mobil� �i convex�.

Splina este consolidat� în cavitatea abdominal� printr-o serie de ligamente. Ligamentul gastro-splenic (Lig. gastrolienale) por�iune din omentul mare, leag�

curbura mare a stomacului de hilului splinei. Ligamentul frenico-splenic (Lig. phrenicolienale) solidarizeaz� splina de

diafragm�, fiind o prelungire a ligamentului gastro-splenic. Ligamentul spleno-renal (Lig. lienorenale) leag� splina de rinichiul stâng. Structura splinei cuprinde: seroasa, capsula fibroas�, trabeculele splenice, pulpa

splenic� (alb� �i ro�ie), vase �i nervi. Seroasa splinei este reprezentat� de peritoneul visceral �i ader� intim la capsula

fibroas�, acoperind tot organul cu excep�ia hilului splenic �i a unor zone de aderen��. Vasculariza�ia arterial� a splinei este asigurat� în totalitate de artera splenic�,

ramur� a arterei celiace �i care p�trunde în splin� pe la nivelul hilului. Venele sunt drenate prin colectoarele satelite ale arterelor �i deversate în vena

splenic� care reprezint� cel mai mare afluent al venei porte. Plexul nervos splenic provine din plexul celiac �i este compus de fibre din vag �i

din fibre simpatice. La ecvine splina are aspect de coas�, încurbat� cranio-ventral, cu marginea cranial�

concav� �i marginea caudal� convex�. Extremitatea dorsal� este l��it� �i plasat� sub extremitatea dorsal� a ultimelor trei coaste. Extremitatea ventral� este ascu�it� �i situat� în dreptul spa�iilor intercostale IX-X. Lateral, splina vine în contact cu partea costal� a diafragmei, caudo-medial, cu rinichiul stâng, cu pancreasul, cu jejunul �i cu flexura diafragmatic� a colonului ascendent. Hilul splinei este evident �i ocup� toat� lungimea fe�ei viscerale. Punc�ia splinei se realizeaz� proximal de colul ultimei coaste.

La bovine splina are form� de curea lat�, alungit�, orientat� oblic caudo-ventral, având marginile cranial� �i caudal� ascu�ite �i paralele, iar extremit��ile dorsal� �i

ventral� rotunjite. Fa�a parietal� este neted� �i în contact cu diafragma. Fa�a visceral� ader� la rumen printr-o zon� de aderen�� redus�, situat� dorso-medial. Extremitatea dorsal� este plasat� sub extremit��ile proximale ale ultimelor coaste, iar extremitatea ventral� se situeaz� deasupra extremit��ilor corespondente ale coastelor VII-VIII. Hilul splenic, situat dorso-cranial este foarte slab eviden�iat.

La ovine �i caprine splina este mai redus� decât la bovine, având un aspect aproape triunghiular, cu baza situat� dorsal �i cu vârful orientat ventral. Extremitatea dorsal� este plasat� în dreptul ultimelor dou� coaste �i a procesului transvers al primei vertebre lombare, iar extremitatea ventral� ocup� mijlocul ultimelor dou� spa�ii intercostale.

La suine splina este îngust� �i alungit�, u�or curbat� cranial. Hilul splenic este foarte evident, ocup� toat� lungimea fe�ei viscerale, ceea ce confer� splinei pe sec�iune un aspect triunghiular. Marginea cranial� este concav�, iar marginea caudal� este convex�. Extremitatea dorsal� este rotunjit�, ajungând pân� în dreptul extremit��ii dorsale ale ultimelor dou� coaste. Extremitatea ventral� este mai ascu�it� �i ajunge pân� în dreptul lobului stâng al ficatului.

La carnivore splina este alungit�, îngustat� în primele 2/3 proximale, larg� �i curbat� cranial în 1/3 distal�. Fa�a parietal� este u�or convex�, iar fa�a visceral� parcurs� de un hil evident. Marginea cranial� este concav�, iar marginea caudal� este convex�. Extremitatea dorsal� este rotunjit� �i ajunge pân� în dreptul ultimelor dou� coaste �i a procesului transvers al primei vertebre lombare, iar extremitatea ventral� ajunge pân� în dreptul arcului costal realizat de coastele XII-XIII.

La feline, extremitatea dorsal� este mai pu�in dezvoltat� decât la canide. La leporide splina este alungit�, având extremit��ile rotunjite �i marginile aproape

paralele. Hilul este evident �i parcurge toat� fa�a visceral�. Extremitatea dorsal� a splinei este situat� în dreptul ultimelor dou� coaste, cranial de rinichiul stâng.