![Page 1: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/1.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 1/12
Crestinismul la nordul Dunarii in secolele IV-VII
Instabilitatea religioasa provocata de dezbaterile de naturadogmatic,absenta unei ideologii capabile sa ia locul vechii coeziuni a
colectivitatii formata in jurul cultelor poliade,apostaziile care aveau ca motivatie
oportunismul politic si pecaritatea convertirii,legislatia antipagana(inchiderea
templelor,interzicerea sacrificiilor,a manticii,confiscarea bunurilor vechilor
lacase,pedepsirea reconvertitilor prin pierderea dreptului de mostenire si
marginalizare sociala a paganilor)conservarea unor credinte si cutumestavechi,starea de insecuritate la nivelul provinciilor datorita atacurilor gotilor si
hunilor,politica proariana a imapartilor Constantinus II(337-361) si Valens(364-
378),rabufnirile paganismului din timpul lui Liciniu si ale lui Iulian
Apostatul,raspandirea arianismului in randul barbarilor,divizarea imperiului in
timpul lui Theodosius I si altele aveau sa-si puna amprenta asupra contextului
etnodemografic si politic in secolul al IV-lea. Transformarea crestinismului in
religia oficiala a Bisericii sa se adapteze,,la realitatile ierarhice ale societatii
laice,pierzand treptat valorile lui initiale.Interventiile imparatului in viata
Bisericii in calitate de pontifex maximus si defensor pacis,uneori,abusive au
stricat armonia existent intre Stat si Biserica si au generat ripostele liderilor
religiosi.
In absenta unor izvoare literare, analiza continutului vietii religioase acomunitatilor crestine daco-romane de la nordul Dunarii de Jos este greu de
reconstituit.Nu stim nimic despre liturghie,cult,profesiunea de credinta a
localnicilor si migartorilor care s-au sedentarizat sau despre calendarul
calendarul bisericesc.Nu cunoastem nici daca in fosta provincie Dacia
dezbaterile teologice din Imperiu au avut vreun ecou. Incertitudinea planeaza de
asemenea si asupra dependentei canonice a Bisericilor daco-romane,a structuriiorganizatorice,a relatiei dintre clerici si laici. In momentul in care anul
![Page 2: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/2.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 2/12
ecleziastic abia incepuse sa prinda contur este dificil de stabilit si momentul
includerii in calendarul liturgic daco-roman unor sarbatori celebrate in lumea
crestina.Se banuieste ca formarea si dezvoltarea structuriloe ecleziastice,textile
sacre,predica si ceremonialul liturgic au contribuit la aparitia unui limbajreligios specific.Se stie ca ascensiunea crestinismului la nordul Dunarii de Jos a
fost facilitata de asimilare sacralitatii pagane,de implicarea autoritatii imperiale
si a Bisericii constantinopolitane in opera de crestinare a barbarilor,de circulatia
oamenilor si a ideilor pe ambele maluri ale Dunarii,de contactele militare si
comerciale,de cei care fugeau de fiscalitatea romana sau care sufereau din
motive de ordin confesional dar si de existenta structurilor crestine anterioare promulgarii edictului de la Milan,deoarece acestea au constituit baza de
desfasurare a viitoarelor actiuni de convertire a autohtonilor(ramasi fideli
cultelor traditionale)si migratorilor.
La Dunarea de Jos isi face simtita prezenta ideea potrivit careia mila si
harul dumnezeiesc fac parte dintr-un vocabular al asteptarii Parusiei,al nadejdii
Invierii si al vietii vesnice.Un exemplu in acest sens il reprezinta stela funerara a
lui Simplicus,fiul lui Casianus,sirian de origine si jurist ca formative si a sotiei
sale Meletis,fiica lui Aedesius. La Tomis si Calatis sunt semnalati in secolele V-
VI doi termini care fac aluzie la rugaciunile rostite cu voce tare(ekfonise) sau
incet,in taina de catre preot sau episcope.
Printre modalitatile de patrundere si raspandire a crestinismului in
fosta provincie Dacia in secolul IV rolul misionarilor nu este,deocamdata atestat
nici macar in cazul cunoscutului Nicetas,episcop al Remesianei.Contactul direct
cu populatia crestina a Imperiului,transmiterea ,,din om in om”,influentele
politice,economice si cultural ale Imperiului, asupra unor teritorii ale fostei
provincii dacia au jucat un rol important in dezvoltare crestinismului daco-
roman:aceste influente sunt asigurate pentru zona de sud a Dunarii.In
Transilvania la progresul crestinismului au contribuit doua aspect:religia oficiala
![Page 3: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/3.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 3/12
a imperiului si crestinii care au existat in timpul provinciei nu isi mai ascund
credinta si dupa retragerea aureliana pot sa faca prozelitism. Actiunea de
sacralizare a templelor pagana initiate de Biserica dupa proclamarea Edictului de
la Milan s-a extins si in spatial fostei provincii Dacia o dovada o reprezinta basilica de la Porolissum ridicata pe ruinele naosu-lui vechiului templu al lui
Bel.
Asemeni altor provincii crestine,ritul funerar al inhumatiei ajuns sa
reprezinte o forma de diferentiere in plan spiritual a crestinilor nord-dunarenide
adoratorii cultelor traditionale.In bazinul Dunarii Inferioare inventarul funerar al
momintelor,continutul inscriptiilor,stereotipia unor formule si unle motive
funerare dezvaluie tendinta tot mai evident de integrare a sacralitatii pagane de
catre antropologia si estetica funerara crestina.
Coexistenta la nordul Dunarii a unei Biserici ortodoxe si a altora de
esenta ariana si audiana a generat unele patricularitatii proprii crestinismului
local.In acest spatiu izvoarele nu inregistreaza dispute intre credinciosiii de
diferite confesiuni.Diferentele dogmatice par sa foe sesizate doar de clerici si
crestini cu un nivel ridicat de instructive nu si de laicii nestiutori de carte.Cele
trei biserici aveau in comun ierarhia clerical,ceremonial desfasurate in locassuri
de cult asemanatoare si o celebrare stabilita de un calendar liturgic.Bisericile se
desparteau prin reprezentarea divinitatii,natura persoanelor sfintei Treimi si
raporturile dintre ele.Pentru audieni Dumnezeu Tatal capata o forma
antropomorfa care amintea de un batran cu plete albe,pentru arieni este singurul
Dumnezeu adevarat si creatorul Fiului,fara a fi insa de o fiinta cu Acesta.Din
aceasta perspectiva unii cercetatori sustin ca vocabularul creation din
terminologia de origine latina a cestinismului romanesc purcede din doctrina
araiana.doar convietuirea arienilor incadrul acelorasi forme de habitat cu
crestinistii nicenieni ar fi condus la trecerea de la dies Natalis Christi la Dies
Creationis Christi.
![Page 4: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/4.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 4/12
Din secolul al IV-lea este cunoscut episcopatul de la Tomis, pentru ca
în secolul VI să apară episcopii şi în,alte oraşe. Viaţa bisericească dobrogeană a
fost influenţată de „călugării sciţi", păstrători ai ortodoxiei împotriva
arianismului şi monofizitismului. Comunităţi creştine se înfiripează în secolul alIV-lea şi în zonele extracarpatice, atât în rândul populaţiei autohtone, cât şi
printre alogeni.
. Din a doua jumatate a secolului V fenomenul trecerii de la paganism la
crestinism se accentueaza in stanga Dunarii fapt demonstrate de numarul
obiectelor crestine in crestere fata de secolele anterioare. Printre goţii din
Transilvania, din a doua jumătate a sec. IV ar îi putut să se găsească şi creştini,
fără a deţine acum suficiente argumente în această direcţie. Ostrogoţii din
Transilvania s-au creştinat — cel puţin unii din conducătorii lor — la sfârşitul
secolului al V-lea; gepizii au fost creştini de rit arian.Vasele mici pentru
pastrarea sfantului mir si a sangelui de martir de la
Arganum,Sucidava,Izvoarele,Tomis,Slaveni si Calatis si asa zisele thuribulum
de la Dinogetia,Enisala si Tropaeum Traian ne dezvaluie faptul ca necesitatile
cultice de la nordul Dunarii de jos sporeau o data cu multiplicarea comunitatilor
crestine.”
Ascensiunea noiii religii la Dunarea de jos in secolul IV este
dovedita si de ridicarea monumentelor de cult in mediul citadin si in perimetrul
fostelor castre(Slaveni,jud.Dolj,Porolissum-Moigrad,jud.Salaj,Histria-bazilica
din curtea Liceului Mihai Eminescu,Calatis-basilica siriana).
In secolul VI de călugărul Dionisie cei Mic
('Exigjius),,originar din .Scythia Minor, adică din Dobrogea,a
stabilit era crestina. El a numărat anii da la naşterea lui Hristos ,
dar cu o eroare de aproximativ 4 ani, socotind" că acest
eveniment major din istoria omenirii s-a petrecut în anul 754 sau
753 de la întemeierea Romei.
![Page 5: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/5.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 5/12
In cele ce urmeaza doresc sa aduc in discutie vestigiile crestine aduse
la lumina de arheologie in zona Dunarii de Jos. Obiectele din sec. IV descoperite
în sunt, aproape toate, produse de import, din Italia, Pannonia, Illyricum.
Repartizarea descoperir ilor dovedeşte prezenţa creştinilor mai ales în fosteleoraşe (Apulum, Napoca, Potaissa, Porolissum, Tibiscum, Romula, Drobeta,
Dierna) sau în aşezările de pe lângă castre (Gherla, Răcari, Burabeşti ete.) în
aceste foste oraşe şi mari aşezări comunităţile creştine puteau să reprezinte
perpetuarea şi dezvoltarea unor nuclee creştine preaureliene. Printre descoperiri
se afla si texte epigrafice . Din punct de vedere al aspectului exterior,
inscripţiile creştine sunt mai simple faţă de cele păgâne. Acest fapt reflectăcondiţia socială a creştinilor, însă şi lipsa de sensibilitate artistică. Piatra pe care
sunt sculptate este de obicei din granit, calcar sau marmură (puţine). Aceste
pietre au aspectul unor altare păgâne sau al unor stele funerare. Sunt sculptate
însă şi numeroase simboluri creştine, ca de exemplu: porumbelul, peştele,
monograma lui Cristos sau ramura de palmier. Pentru construirea mormintelor,
creştinii au folosit cu siguranţă şi pietre provenind de la păgâni. Acest lucru îl putem deduce din faptul că se pot observa alături de inscripţiile lor şi motive
păgâne: rozeta, coroana, viţa, frunze de acant
Mai mult de jumătate dintre inscripţii sunt funerare. O altă parte dintre
inscripţii reproduc mici texte scripturistice, liturgice sau sunt chiar scurte
invocaţii, aclamaţii religioase.În afară de inscripţiile sculptate există şi altele,
care sunt imprimate pe ziduri, pe cărămizi sau pe diferite vase. Ornamentul care
se repetă deseori este crucea, de diferite dimensiuni şi forme. De la jumătatea
secolului al IV-lea, se află pe toate mormintele creştinilor. Rolul ei este acela de
a-i ocroti pe răposaţi, de a îndepărta spiritele rele, dar, mai ales, ea simbolizează
harul unei vieţi veşnice cu Cristos. La Trophaeum Traiani, crucea are alături şi
un text semnificativ: „Crucea morţii şi învierii”. De asemenea, pe poarta
principală a oraşului Tomis se găseşte o cruce, alături de care se află
![Page 6: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/6.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 6/12
inscripţionată invocaţia: „Doamne Dumnezeule, ajută oraşul abia renovat!
Amin”
La Tomis si Histria1 s-au descoperit inscriptii de inspiratie
veterotestamentara2.Psamul 131 care apare pe un vas de marmura descoperit laTomis face parte din categoria antifoanele celor opt glasuri alcatuite de sfantul
Ioan Damaschin care se cantau duminica la Utrenie.Atestarea lor epigrafica
constituie un indiciu al tipului de slujbe savarsit in carul provinciei
dobrogene.Astfel Psalmii 26 si 101 sunt psalmi de utrenie,in timp ce Psalmul
131 este unul de vecernie.
Aclamatia I(N) (Christum) UNUM (VICTORIA) care apare pe un vas
de la Porolissum aminteste de formula niceana a crezului,,Credismus in unum
deum patrem omnipotentem…Et in unum dominum Jesum Christum”.Este
singurul indiciu epigraphic al ortodoxiei uneia dintre comunitatile daco-romanec
de pe teritoriul fostei provincii Dacia.
Cea mai cunoscuita piesa de factura crestina a fost descoperita in
Transilvania-candelabrul de la Biertan a carei inscriptie EGO ZENOVIUS
VOTUM POSUI (EU ZEVOIUS AM PUS OFRANDA) ne face cunoscut
numele donatorului.
Alte inscriptii s-au mai descoperit si la:, Callatis (8 inscripţii), Axiopolis
(2 texte), Trophaeum Traiani (o inscripţie)35, Ulmetum (8 texte), Dinogetia (7
inscripţii), Salsovia (o inscripţie), Niculiţel (o inscripţie) şi Lazu (o inscripţie).
Alte descoperiri arheologice sunt urmatoarele:
La Dunarea de Jos s-au descoperit peste 40 de bazilici din in secolele IV-
VII,cele mai multe fiind semnalate in Scythia Minor.O descoperire
1S-au descopeit 6 incriptii
2
In general inscriptiile crestine se impart in doua categorii:1)inscriptii cu character liturghic-din aceastacategorie fac parte inscriptiile de provenienta neotestamentare(rugaciunile catamite,troparele) si
veterotestamentara(fragmente de psalmi);2)inscriptii cu character dogmatic fiecare avand subdiviziuni.
![Page 7: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/7.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 7/12
spectaculoasa a reprezentat-o dezvelirea bazilicii de la Niculitel.O basilica
trinavala sub al carei altar s-a oconstruit o cripta cu o structura etajata care
contine in zona superioara trupurile martirilor Zotikos,Attalos,Philippos si
Kamasis.spatiul de jos a fost rezervat adapostiri a doi martiri necunoscuti.S-amai pastrat si o inscriptie in limba greaca,,aici si acolo(se afla) sange de martiri
care era plasata pe dala de marmura care bloca intrarea in cripta
La Dunarea de Jos sapaturile arheologice au scos la lumina un tezaur
compus din 17 obiecte liturgice(Izvoarele,jud.Constanta) care vine sa probeze
participarea scitilor la cultul liturgic.Acesta era se pare utilizat de comunitatea
crestina ca vesela la oficierea oficierea botezului,la mesele organizate cu prilejul
marilor sarbatori de peste an,la Comuniune,la hramul bisericii.doua potire
euharistice din piatra de calcar au fost descoperite la Parjoala,judetul
Constanta.Ambele piese au fost datate in a doua jumatate a secolului VI.
In Oltenia si Banat,descoperirile de obiecte crestine se gasesc la
Drobeta,Tibiscum,Romula,Slaveni,Sucidava unde s-au descoperit opaite cu
semnul sfintei crucii,cruciulite,catarame,graffiti pe vase.La Histria s-au
descoperit un depozit de candele.Aghiasmatare s-au gasit la Histrai si Tomis.
Sigiilii de lut folosite pentru stampilarea painii euharistice au fost gasite la
Jabar(jud.Timis) si Palatca(jud.Cluj)a caror datare atinge limitele secolului IV.
La Tomis s-a descoperit o necropola pe care specialistii au atribuit-o
crestinilor.Caracterul crestin a fost dat de lipsa inventarului funerar,orientarea
scheletelor cu privirea la rasarit si de orientarea vest-est a
mormintelor.Cronologia necropolei atinge limitele superioare ale sfarsitului
secolului IV si secolului V.in necropola a fost decoperita o catarama cu inel si
armature ovala contine o inscriptie greaca contine expresia ,,Doamne
ajuta”.expresie care apare si pe zidurile de incinta ale necropolei ,vase,capace de
vase si pe monumente funerare.
![Page 8: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/8.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 8/12
In continuare doresc sa aduc in discutie problema martirilor de la nordul
Dunarii. O ultimă încercare de resurecţie a păgânismului s-a făcut sub împăratul
Iulian Apostatul(361-363). În persecuţiile iniţiate de el au pătimit şi câţiva
credincioşi din ţinuturile dunărene,Între care şi ostaşul Emilian(Aemilianus),fiul prefectului Sabbatian din Durostorum, chinuit şiars pe rug în acest oras la 18
iulie 362, din ordinul guvernatorului Traciei Capitolin, fiind acuzatcă
d i s t ru se se i d o l i i d in t r -u n t e mp lu d e sc h i s a tu n c i . S f â n tu l
Emi l ian a fos t u l t imul mar t i r cunoscut în provinciile romane dunărene.
Prin anii 370-372, conducătorul got Athanaric a declanşat o nouă
prigoană anticreştină.Din relatările istoricului bisericesc Sozomen şi din unele
acte martirice, se cunosc 26 de martiri,unii cu nume latine, între care şi doi
preoţi şi un călugăr, arşi într -o biserică, undeva în apropierede vărsarea
Argeşului în Dunăre. Un creştin cu numeleNichita probabil tot un descendent
alunei familii de greci aduşi captivi din Asia Mică a fost ars de viu intr -o zi de
15 septembrie. Pela mijlocul secolului al V- l ea moaş te le i -au fos t
aşeza te în t r -o b i s e r i c ă d in Mo p su e s ti a , î n Cilicia, iar în secolul XV,
au fost mutate în biserica Sf. Nicolae din Veneţia.Tot în cursul persecuţiilor lui
Athanaric, a murit ca mucenic Sfântul Sava Gotul. Martiriul săues te re la ta t
de un document con temporan ş i anume în Scrisoarea Bisericii
din Goţia către Bise r ica d in Capadoc ia , s c r i s ă p r i n a n i i 3 7 3 -
3 7 4 , c u p r i l e j u l m u t ă r i i m o a ş t e l o r s a l e î n Capadocia, care de
fapt este insuşi actul său martiric. Din această scrisoare rezultă că Sava erauntânăr credincios ortodox care locuia într -un sat din Muntenia de
azi,trăind în post şi înrugăciune, cântând psalmi în biserica locală. A
fost supus la chinuri în a treia zi de Paşti dinanul 372, împreună cu
preotul satului ,Sansala.
![Page 9: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/9.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 9/12
In continuare voi vorbi despre structurile sacerdotale de la Dunarea de Jos.
Sursele literare si arheologice indica prezenta unor comunitati crestine bine
organizate eclesiastic in aceasta zona inca de la sfarsitul secolului III. Bisericile
erau organizate în episcopii, având în fruntea lor un episcop/presbiter care aveaîn subordine mai mulţi preoţi (jucau rolul de păstori şi învăţători ai creştinilor) şi
diaconi. Episcopii erau alesi potrivit normelor canonice aflate in vigoare la
sfarsitul secolului III. Imediat după Edictul de la Milano din 313 sunt atestate 15
episcopii în diferite cetăţi de pe malul drept al Dunării : Sirmium, Singidunum,
Viminacium, Oescus, Bononia, Marcianopolis, Novae, Appiaria, Abbvitus,
Durostorusm. Scaunul Episcopal al Tomisului nu a ramas gol prea mult timpdupa moartea episcopului Efrem.Eusebiu din Cezarrea ne informeaza ca scitii au
avut un reprezentant care a luat parte la lucrarile primului Sinod Ecumenic de la
Niceea(325).Spusele sale sunt confirmate si de Gelasu de Cizic care
mentioneaza printre numele bisericilor care au participat la Sinod si pe cele ale
celor doua Scitii.Numai ca la acest eveniment a luat parte si Theofil al
Gothiei,primul episcope cunoscut in stanga Dunarii de Jos.Despre activitateaacestuia stim doar ca a aparat Credo-ul nicenian si ca a fost secondat de thronos-
ul Episcopal de Ulfila.
Episcopia Tomisului a fost condusa in a doua jumatate a secolului IV de
Bretanio/Vetronio.Acesta s-a remarcat prin fidelitatea fata de dogmatic de la
Niceea si prin curajul de care a dat dovada in fata imparatului Valens cand
acesta a dorit sa impuna cu forta Bisericii locale adoptarea arianismului.Succesorul sau a fost Gerontius sau Terentius participant la lucrarile celui de-al
doilea sinod ecumenic din 381 patronat de imparatul Teodosie I(379-395) ca si
predecesorul sa a aparat crestinismul.El a fost succedat de Teotim I.Izvoarele
vremii au retinut misiunile sale de crestinare ale migratorilor si sprijinul acordat
arhiepiscopului Constantinopolului in cadrul sinodului local de la Stejar(403).
La cumpana secolelor IV-V scaunul Episcopal de la Tomis se transforma in
![Page 10: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/10.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 10/12
arhiepiscopat.La conducerea lui se afla la inceputul secolului V
Thimotheos,semnatarul acetlor celui de al treilea Conciliu Ecumenic(Efes,431)
Intre anii 445-456 sau 448 cel care ii pastorea pe locuitorii Scythiei era
Ioannes – dusman declarat al nestorianismului si monofizismului.Lui ii urmeaza
Alexandros caruia izvoarele ii atribuie calitatea de semnatarul al actelor
sinodului din 449(tinut la Constantinopol) care a avut ca subiect de dezbatere
erezia lui eutyches.In anul 458 biserica tomitana era condusa de Theothimus
humilis scythiae regions episcopus(cunoscut fiind ca Theotimus III).Din
corespondenta purtata de imparatul Leon I Tracul(457-474) reiese ca acesta era
mare aparator al ortodoxiei calcedoniene.Spre sfarsitul secolului V thronos-ul
tomitan era ocupat de Petrus de a carei existenta stim gratie mentiuni facute de
Dionysius Exigus in Prefata traducerii latine a Epistolei Sinodale a lui Chiril al
Alexandriei.Un alt intatistator al scythilor a fost paternus misericordia Dei
episcopus provinciae Scythiae metropolitanus din a careio titulatura aflam ca la
inceputul secolului IV Tomis devenise mitropolie. Ultimul episcop tomitan
cunoscut este Velntinian,implicat in discutiile teologice legate de cele Trei
Capitole.
In continuare voi aduce in discutie atestarea epigrafica a altor episcope
decat cei mentionati. Inscriptia lui Dinias de pe o masa de calcar ce provine
dintr-o camera funerara aminteste de ,,fericitul Timotei’’ despre care nu se stie
daca a fost episcop, presbiter sau laic. Pe un capitel imposta descoperit la
Callatis a fost gasit numele lui Eustatius un posibil om de vaza sau chiar
episcope in conceptia specialistilor. Lucrurile sunt mai clare daca discutam
despre daca discutam despre epigrafia care contine rugaciuna facuta de cei vii
pentru episcopul Stefan,traitor la cumpana secolelor V-Vi.Alaturi de Stefan sunt
amintit si alti inalti ierarhi fara sa li se spuna numele.un alt posibil episcop ar fi
Gherontius,care apare cu titlul de mare eparh intr-o inscriptie care provine de la
Dinogetia(datata in secolul V).
![Page 11: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/11.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 11/12
La nordul Dunarii presbiteri atestati documentar in secolul IV sunt
Gutticas,Sansala,Batusen si Vercas.ii mai cunoastem pe Patricius(secolele Iv-V)
si luconochos(secolele V-VI).
Alte categorii sacerdotale atestate sunt citetii(anagnostii si lectorii) si
hipodiaconii.
![Page 12: Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV](https://reader030.vdocumente.com/reader030/viewer/2022020208/55cf9cda550346d033ab49f2/html5/thumbnails/12.jpg)
7/14/2019 Crestinismul La Nordul Dunarii in Secolele IV
http://slidepdf.com/reader/full/crestinismul-la-nordul-dunarii-in-secolele-iv 12/12
Bibliografie
1. Eusebiu din Cezareea-Istoria bisericeasca X,5 in PSB 13 19872. Istoria Romanilor,Academia Romana,Bucuresti 2001
3. Ion Barnea,Les monuments paleochretiens du Roumanie,Vatican 1977
4. Le christianisme chez les Thraco-Daces de l'Empire Romain, în Relations
Thraco-Illyro-Helléniques (Institutul Român de. Thracologie), Bucureşti,
1994
5.
I o a n R ă m u r e a n u , Persecuţia Împăratului Iulian Apostatulîmpotrivacresşinismului,editura Anastasis, Sibiu, 20096. Liliana Trofin-Istoria crestinismului la nordul Dunarii de jos,secolele I-
XIV,Universitatii,Bucuresti,2009
7. Mircea Pacurariu-Istoria bisericii ortodoxe romane Sophia, București, 2000
8. Lungu V-Crestinismul in Scythia Minor in contextul vest-
pontic,Sibiu,2000
9. Stelian Brezeanu-o istorie a Bizantului, Albatros ,1981