29.07.2013 Cresterea crapului in helestee - cyprinus carpio in helestee de peste
www.novarainvest.ro/cresterea-crapului.php 1/2
Ferma piscicola Produse Cresterea pastravului Proiectare Acvacultura in Romania Contact
- inf iintare ferme piscicole
- echipamente acvacultura, piscicultura
- crestere pastrav, sturion etc
Comercializam produse
- la pret de producator
- de calitate superioara
Peste comercializat
Pastrav
Sturion
Produse piscicultura
Bazine piscicole
Aeratoare apa
Hidrobioane - Transport pesti vii
Hranitoare pesti
Incubatoare piscicole
Filtre de apa - filtre mecanice
Filtre nisip
Tuburi - Pompe piscicole
Incalzitoare - racitoare apa
Alte produse Acvacultura
Articole utile de citit
Cresterea crapului
Despre alevinii de pastrav
Cresterea pastravilor
Acvacultura in Romania
Totalitatea vieţuitoarelor din apă formează un sistem de legătură complexă o simbioză corelată. Într-un mediu acvatic
trăiesc împreună vieţuitoare de mai multe specii, (diferite specii de pesti, crap in cazul nostru) printre care sistemul de
legătură este multilateral (legături de nutriţie, reproducere, concurenţă, etc.). Vieţuitoarele prin legăturile lor proprii în
timpul activităţilor de viaţă au efect asupra mediului lor neînsufleţit şi îl modifică într-o măsură oarecare. Pe lângă
aceasta şi mediul influenţează în mod decisiv condiţiile de viaţă pentru convieţuire.
Se începe prin golirea heleşteielor, operaţiune urmată de desfundarea canalelor drenoare, curăţarea şi nivelarea
fundului acestora. Uneori, când adâncimea heleşteielor s-a redus semnificativ, se impune decolmatarea vetrei de
bazin, care se realizează prin îndepărtarea stratului de mâl. Dacă nu se intervine pentru îndepărtarea mâlului, oricum
este obligatoriu ca după uscarea acestuia să se treacă cu o grapă, cu scopul mobilizării terenului, astfel ca aerul să
pătrundă în profunzime. Oxigenul va favoriza reacţiile de oxidare din mâlul organic şi va grăbi mineralizarea acestuia.
Acolo unde apa bălteşte se încearcă nivelarea locului, după îndepărtarea apei. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci
se va administra var nestins pe fiecare zonă acoperită cu apă, calculându-se o cantitate de cca 2500 kg/ha. Prin
aceasta, se urmăreşte distrugerea eventualilor agenţi patogeni, care altfel ar rămâne în heleşteu şi ar provoca boli
grave crapului care urmează a fi cazat. În acelaşi timp, varul nestins distruge şi peştii fără valoare, sau cu valoare
economică redusă, cum ar fi boarţa, pseudorasbora, carasul etc., care nu aduc un plus de venituri fermei piscicole, ci
din contră, produc o reducere a lor prin faptul că sunt concurenţi la hrana crapului.
De cele mai multe ori, pe vatra de bazin uscată se administrează îngrăşăminte organice sau anorganice, iar dacă este
cazul, se vor administra şi amendamente. Pregătirea heleşteielor constă şi în verificarea şi repararea digurilor, a
canalelor şi instalaţiilor de alimentare şi evacuare a apei.
Numai după ce heleşteiele au fost astfel pregătite urmează să fie inundate, iar după două săptămâni populate cu crap.
În cazul în care heleşteiele sunt nou construite, se umple cu apă şi se verifică pe parcursul câtorva zile funcţionalitatea
instalaţiilor hidrotehnice şi rezistenţa digurilor. În acelaşi timp se urmăreşte ca la baza taluzurilor uscate să nu fie zone
umede. Dacă există asemenea zone, înseamnă că digul este dimensionat incorect şi există pericolul de subfuziune,
adică de dărâmare în timp a acestuia.
Pregatirea helesteelor trebuie facuta cu cateva saptamani sau luni inainte de inundarea bazinului prin insamantarea
unor plante perene (lolium, trifoi alb, coada vulpii) ce va constitui substratul pentru depunerea pontei; - in zonele
umede, unde apa balteste se va administra clorura de var; - productivitatea piscicola se stimuleaza prin administrarea
de gunoi fermentat, var stins, fan, drojdie de bere si faina de peste la nivelul apei; - combaterea pradatorilor se face cu
gard sau plase din stuf; - se inunda helesteele atunci cand temperatura apei se mentine cateva zile la 17-18 grade; -
lansarea reproducatorilor se face dupa o prealabila imbaiere timp de 3-5 minute intr-o solutie de NaCl 3%, cu scopul
inlaturarii parazitilor corporali; - pentru a asigura hrana naturala necesara alevinilor de 1 zi dupa reproducere se pune
Pregătirea heleşteielor pentru populare cu crap
Cresterea crapului in helestee
29.07.2013 Cresterea crapului in helestee - cyprinus carpio in helestee de peste
www.novarainvest.ro/cresterea-crapului.php 2/2
la mal gunoi de grajd fermentat, iar dupa alte 2 zile se administreaza must de grajd; - dupa pescuirea alevinilor si
transferul in bazine de predezvoltare sau de crestere, helesteul de reproducere se scurge si se zvanta, iar vatra
acestuia se prelucreaza cu grapa sau discul.
Economia heleşteelor se datorează faptului că proteinele care sunt produse în lacuri prin proceduri biologice de
vieţuitoare de nivel inferior în lacuri (zooplancton şi zoobentos), se apropie de efective de peşti din crescătorii.
Simbioza naturală a vieţuitoarelor din lacuri remite sursa naturală de forţă şi energia soarelui. Această energie va
ajunge în mai multe etape prin reţeaua de nutriţie a efectivului de peşti. Heleşteul nu poate asigura hrana pentru peşti
exclusiv prin metode naturale în cantitate corespunzătoare. Pentru ca economia lacului să fie rentabilă, sarcina
crescătorului este de a influenţa hrana peştilor şi să le completeze cu furaje din surse externe.
Deci în heleştee proteinele provin din hrană naturală, precum în acelaşi fel şi multiple compusuri esenţiale (ex.
Vitamine, grăsimi nesaturate, etc.), în timp ce energia necesară menţinerii metabolismului este asigurată prin
conţinutul de amidon al furajului ieftin de abrac. Dimensiunea mare a lacurilor şi a cantităţii apei oferă senzaţie de
siguranţă, stabilitate care este importantă din punct de vedere a asigurării oxigenului.
În principiu crapul este o specie de peşte omnivor, adică în funcţie de posibilităţi avantajează racile de nivel inferior, cu
corpuri mici care trăiesc în ape stătătoare şi ape curgătoare (membrii zooplanctonului), viermi, melci şi larvele
insectelor din nămol, însă pe lângă hrana de origine animală consumă seminţele, vlăstarul plantelor acvatice, fructul,
părţile uscate ale plantelor din nămol care cad în apă. În heleştee artificiale sunt utilizate aceste proprietăţi, pe baza
cărora care sunt hrănite cu diferite tipuri de cereale, produse auxiliare agricole ca furaje suplimentare. Procentul în mod
optim este de 50-50 %.
Crapul în heleştee are un rol din punct de vedere al producţiei de carne de peşte, dar şi de formare a mediului. Prin
excavarea, mişcarea solului din lac limitează formarea nămolului anaerob, pe de altă parte prin reîntoarcerea
permanentă a elementelor nutritive biogene şi prin tulburarea apei devine un factor esenţial al producţiei biologice din
lacuri. Acest rol nu poate fi înlocuit prin nici o specie de peşte.
În heleştee fără crapi din cauza adâncimii apei scăzute se vor înmulţi în mod rapid cele mai variate plante acvatice de
nivel superior care vor extrage elementele nutritive din apă şi ceea va împiedica înmulţirea algelor monocelulare.
Procesul acvatic al circulaţiei energiei va fi oprit deja la nivelul de bază şi astfel se ajunge într-o situaţie fără ieşire.
Prin concluzie putem stabili că specia de crap prin activitatea specială de viaţă ajută la formarea mediului din lacuri
necesare creşterii altor specii de peşti şi menţinerea acestei situaţii pe termen lung.
Autor: Olga Lukacs
Sistemul ecologic al heleşteelor de crap
Crapul
Copyright © 2010 by Novara Invest, - Pastravaria Rosia-Bihor, producator si comercializant utilaje acvacultura!
Design by WebDesign Galaxy Toate drepturile rezervate!
Pentru informatii sunati: 075.71.29.293, 074.90.51.555
E-mail: [email protected]