Download - Cord Mediastin
SINDROMUL MEDIASTINAL
DIVIZIUNEA TOPOGRAFICA A MEDIASTINULUIDinspre anterior spre posterior:
- mediastin anterior = spaţiul proiectat ventral de un plan ce trece anterior de marginea anterioară a traheii
- mediastin mijlociu = spaţiul situat între două planuri ce trec prin marginea anterioară a traheii şi cea anterioară a esofagului
-mediastin posterior = spaţiul situat posterior de linia ce trece prin marginea anterioară a esofaguluiDinspre cranial spre caudal:
- mediastin superior = spaţiul cuprins între apertura toracică şi linia tangentă la marginea superioară a crosei aortice
- mediastin mijlociu = spaţiul cuprins între linia tangentă la marginea superioară a crosei aortei şi linia tangentă la bifurcaţia traheii
- mediastin inferior = spaţiul situat caudal de linia tangentă la bifurcaţia traheii
CONTINUTUL MEDIASTINULUI
Mediastinul superior:-loja anterioară:
-tiroidă-paratiroide-timus
-loja mijlocie:-tiroidă-trahee-ganglioni
-loja posterioară:-esofag-coloana vertebrală-lanţul simpatic
Mediastinul mijlociu:-loja anterioară:
-aortă ascendentă-timus
-loja mijlocie:-crosa aortei-trahee-bronhii principale-ganglioni
-loja posterioară:-esofag-aortă descendentă-coloana vertebrală-lanţul simpatic
Mediastinul inferior:-loja anterioară:
-originea aortei şi porţiune aortă ascendentă-cord
-loja mijlocie:-ganglioni
-loja posterioară:-esofag-aortă descendentă-coloana vertebrală-lanţul simpatic
TIPURI DE LEZIUNI1. opacităţi mediastinale = tumori2. hipertransparenţe3. calcificări
1.Opacităţile mediastinale
Caractere generale Rg:intensitate supracostalăomogenecontur extern net şi continuuconvexă spre plămânracord în pantă lină cu marginea mediastinalălimită internă invizibilă
Examenul CT defineşte natura lor prin măsurarea densitometrică:vasculară
1
parenchimatoasăchisticălipomatoasă
Semne Rg de însoţire:1.Semnul cervico-toracic:
-pentru masele mediastinale superioare-localizare posterioară – depăşeşte nivelul articulaţiei sterno-claviculare-localizare anterioară – nu depăşeşte cu marginea cranială nivelul articulaţiei sterno-claviculare
2.Deplasarea unui organ mediastinal spontan vizibil:-aceste organe sunt cele evidenţiate prin substracţie –traheea şi bronhiile primitive-se face în direcţie opusă tumorii mediastinale
3.Deplasarea uneia/mai multor linii mediastinale:=semn constant-mai bine vizibil pe o radiografie penetrată
4.Semnul convergenţei hilare:-când vasele pulmonare periferice converg spre o masă hilară şi se pierd pe marginea externă a opacităţii, aceasta corespunde AP-dacă traiectul continuă, opacitatea NU este vasculară
5.Semnul acoperirii hilare:-dacă în cazul unei opacităţi hilare, hilul este vizibil la mai mult de 1 cm în interiorul marginii mediastinului = tumora este anterioară
6.Semnul icebergului:-o formaţiune tumorală mediastinală inferioară a cărei margine externă se apropie de diafragm şi rămâne vizibilă în regiunea supradiafragmatică = intratoracică
7.Semnul atracţiei esofagului:-o masă tumorală a mediastinului mijloci care nici nu împinge, nici nu tracţionează esofagul este esofagiană
8.Semnul siluetei:-două opacităţi de densităţi similare situate în contact una cu cealaltă îşi şterg contururile pe lungimea porţiunii de contact=semn general
2
TIPURI DE (PSEUDO)TUMORI
Mediastinul anterior:Antero-superior:
-guşa tiroidiană – cea mai frecventăAntero-mijlociu:
-tumori timice-teratoame-anevrisme Ao ascendentă
Antero-inferior:-chiste pericardice-lipoame, fibroame
Mediastinul mijlociu:-adenopatii-chist bronhogenic
3
Mediastin inferior:-tumori neurogene-anevrisme Ao descendentă-tumori esofagiene-guşă plonjantă-meningocel, etc
2.Hipertransparenţe= prezenţa de aer sau gaz în zone unde acesta nu trebuie să existePneumomediastin:
-Rg de faţă –hipertransparenţe liniare verticale care dublează conturul mediastinului şi cordului-Rg de profil –hipertransparenţe ce siluetează elemente anatomice (Ao, traheea, esofagul, cordul)
Hernia hiatală:-apare ca o transparenţă sau o imagine hidroaerică situată retrocardiac
Abcesul mediastinal:=masă situată postero-superior, uneori cu nivel lichidian-fără efect de masă asupra traheei
3.Calcificări Adenopatii calcificate:
-complet sau parţial calcificate, în funcţie de boala de bazăCalcificări vasculare:
-fine, semicirculare, la nivelul Ao, coronarelor, AP –mai rarCalcificări cardiace:
-la nivelul pericardului, valvularCalcificări intratumorale:
-de obicei nodulare –în guşe plonjante-la nivelul teratoamelor-excepţionale, de tip periferic în chistele bronhogenice
SINDROMUL VASCULAR
Circulaţia pulmonară este alcătuită din:1) circulaţie nutritivă:
- din circulaţia sistemică- Aa bronşice = ramuri din Aa intercostale = ramuri din aortă
2) circulaţie funcţională = mica circulaţie: VDàplămânàAS
R adiologic convenţional se vede circulaţia funcţională :- trunchiul arterei pulmonare- cele două artere pulmonare- desenul pulmonar normal = arterele- venele:
- sunt situate la periferia unităţilor anatomice (nu în centrul lor)
4
- traiect mai orizontal- ramificaţie de tip lateral
- capilarele nu se văd în mod normal (la nivelul mantalei pulmonare)
Caracteristicile circulaţiei pulmonare funcţionale:- debit mare (debitul VD = debit VS)- presiune mica (de 5 ori mai mică decat cea sistemica)- rezistenta periferica mica- complianta capilara mare (suporta si 2x vol. sanguin bazal)- depinde de gravitaţie:
- In porţiunea apicală Palv > PAp → transparenţă pulmonară mare- In porţiunea bazală Palv < PAp → desen pulmonar bogat
Cauzele hemodinamice ale sindromului vascular:- modificări de flux- modificări de presiune- modificări de volum
Clasificarea sindroamelor vasculare:1. sdr. pulmonar vascular precapilar2. sdr. pulmonar vascular capilar3. sdr. pulmonar vascular postcapilar
1. SDR. PULMONAR VASCULAR PRECAPILAR = suma modificărilor circulaţiei pulmonare arteriale2 tipuri:
a) Cu hipervascularizaţieb) Cu hipovascularizaţie
1.1. SDR. DE HIPERVASCULARIZAŢIE ARTERIALĂ PULMONARĂ: = pletoră pulmonarăCauzele creşterii debitului arterial pulmonar:
- shunt sistemico-pulmonar- hipervolemie- hiperkinezie (hipertiroidie)
Radiologic:- reducerea transparenţei pulmonare global- creşterea grosimii benzilor opace ale desenului pulmonar- redistribuţie baze – vârfuri- hiluri pulmonare de dimensiuni normale- absenţa sdr. alveolar sau interstiţial
1.2. SDR. DE HIPOVASCULARIZAŢIE ARTERIALĂ PULMONARĂ (difuză):- bilaterală:
- congenitală- datorată obstrucţiei la ieşirea din VD/pe traiectul Ap (frecvent tetralogia Fallot)- hipertransparenţă pulmonară difuză, simetrică- desen pulmonar sărac- hiluri pulmonare mici
- unilaterală:- congenitală (sdr. Janus)- dobândită:
5
-cu hil mic homolateral: – stenoză bronhie primitivă-cu hil mare homolateral: – tumoră cu invazie arterială
– tromb arterial
1.3 SDR. DE HIPERTENSIUNE PULMONARĂ PRECAPILARĂ:Combină pletora pulmonară centrală cu olighemia perifericăCauza = spasmul sfincterului de la delimitarea metaarteriolei pulmonare de cea musculară, ca răspuns la creşterea presională intravascularăRadiologic:
- o zonă centrală = pletora- o zonă periferică = olighemie- limita celor două zone este netă (întreruperea bruscă a benzilor opace, groase date de arterele pulmonare centrale dilatate)- cordul drept este dilatat (datorită hiperpresiunii)- iniţial leziunea este reversibilă
2. SDR. PULMONAR VASCULAR CAPILARCauza = compromiterea patului capilar pulmonar prin:
-procese de fibroză-hiperinflaţia alveolară cu hiperpresiune asupra capilarelor
Radiologic:-semne de sdr. interstiţial-semne de sdr. bronşic-hipertensiune pulmonară precapilară
3.SDR. PULMONAR VASCULAR POSTCAPILAR :
3.1. SDR. DE STAZĂ VENOASĂ PULMONARĂ1. Acută
- prin insuficienţa acută a VS- Rg = EPA
2. Cronică- egalizarea baze-vârfuri - primul semn Rg- redistribuţia vasculară - la presiuni de 12-25 torr- edemul interstiţial
- la presiuni de 25-35 torr- apariţia linii Kerley B- desen areolar perialveolar- îngroşare pleurală/epanşament lichidian pleural
6
- nodulii interstiţiali –tardiv- edem alveolar
- peste 35 torr- aspect de sdr. alveolar nesistematizat
3.2. SDR. DE HIPERTENSIUNE PULMONARĂ RETROGRADĂEvoluţia în timp a stazei venoase cronice duce la creşterea progresivă a presiunii în teritoriul arterial pulmonar → spasm metaarteriolar → capilar protejat → suprasolicitarea cordului dreptRadiologic:
- persistă edemul interstiţial cronic+/- semnele de hipervascularizaţie arterială pulmonară
SINDROAMELE CARDIACE
MODIFICARI GLOBALE DE VOLUM AL CORDULUI:
1) Opacitatea cardio-pericardică global redusă:Etiologie:
- varianta anatomica (microcardie) - sdr. de malnutritie - sdr. de deshidratare - emfizem pulmonar - pericardita constrictiva
Radiologic: - toate diametrele cordului micsorate
- fara modificari de contur
2) Opacitatea cardio-pericardică global MARITA:Etiologie:
- varianta de normal (nou-nascut si copil mic)- lez. valvulare multiple- cardiomiopatii severe- pericardite exsudative- DSA mare- mixedem, anemie severa, b. Ebstein,…
Radiologic: - creste diametrul transvers al cordului (>1/2 din diametrul max al toracelui)- “deschiderea” unghiurilor cardio-frenice- reducerea amplitudinii pulsatiilor+/- modif circulatie pulmonara+/- calcificari valvulare
MODIFICARI DE CONFIGURATIEDeterminate de marirea de volum electiva a uneia sau mai multor cavitati ale cordului
7
Marirea de volum a ASEtiologie:
- cresteri ale volumului sanguin intracavitar :- IM pura- DSV- DSA cu inversare de sunt
- cresteri de presiune in AS:- SM- mixom atrial
- ca efect al IVSRgr de FATA:
- esofag baritat impins lateral- arc suplimentar drept paralel sau secant cu arcul AD- unghi carinar >90º- arc suplimentar stang convex intre VS si TP = auricul stg.
Rgr de PROFIL cu Esofag baritat:1. amprentarea esofaguilui fara modif de traiect2. impingere esofag pana la CV3. impingere esofag dincolo de CV
Marirea de volum a VSEtiologie:
- afectiuni miocardice:- ischemie- cardiomiopatii- miocardite
- cresteri ale volumului sanguin intracavitar:- IAo- IM- DSV
- cresteri presionale intracavitare:- SAo- coarctaţia Ao- HTA
-stari hiperkinetice: - anemie- hipertiroidism- boala Paget
DILATARE:Rgr de FATA:
- arc VS alungit, deplasat spre stg, “ingropat in diafragm”- unghi cardio-frenic stg obtuz
Rgr de PROFIL: 1. VS posterior de VCI2. VS posterior de esofag (impinge post esofagul baritat)3. VS posterior de marg anterioara a corpurilor vertebrale
HIPERTROFIE:Rgr de FATA:
- VS = “scurtat”
8
- apex supradiafragmatic si rotunjitRgr de PROFIL = fara modificarià se pot utiliza incidente OAS la diferite grade de inclinare
Marirea de volum a ADEtiologie:
- creşterea volumului sanguin intracavitar:- DSA- insuficienţa tricuspidiană
- creşterea presiunii intracavitare:- stenoza tricuspidiană- atrezia de tricuspidă (pentru a supravieţui trebuie să existe DSA, deci mărirea este moderată)
Rgr de FATA:- arc AD bombat si deplasat spre dreapta cu >2cm de marginea corpilor vertebrali- unghi cardio-frenic drept ascutit
AD nu se vizualizeaza pe rgr de profil
Marirea de volum a VDEtiologie:
- secundar oricarei cauze de insuficienta cardiaca dreapta- hipertensiune pulmonara:
- fibroze pulmonare difuze- TEP- boli congenitale cu sunt stanga-dreapta- vasculite pulmonare- idiopatica
- cresterea presiunii intracavitare:- toate tipurile de stenoza de AP
- cresterea volumului sanguin intracavitar:-DSA-DSV
Rgr de FATA:- bombare segment cranial al arcului inf stg.- apex ascensionat supradiafragmatic- unghi cardio-frenic stang ascutit
Rgr de PROFIL: - unghi cardio-frenic anterior obstruat- dispare spatiul clar retrosternal
à Se poate utiliza si incidenta OAD: bombarea conturului anterior (N=rectiliniu)
MARIREA DE VOLUM A AORTEIAo ascendentă:
- Rg de faţă = arcul superior drept9
- Rg de profil = porţiunea cea mai cranială a marginii anterioareCrosa Ao:
-Rg de faţă = butonul aortic-Rg în incidenţă OAS = marginile cranială şi caudală
Ao descendentă:-Rg de faţă = marginea ei externă-Rg de profil = anterior de corpii vertebrali
Mărirea de Ao ascendentăRg de faţă:
- bombarea arcului superior drept- primul segment al ei = supravalvular
(nu se vede Rg, el fiind înglobat în opacitatea cardiacă)Rg de profil:
- bombarea porţiunii celei mai craniale a marginii anterioare a opacităţii cardio-mediastinaleMărirea crosei aortice
Rg de faţă:-butonul aortic este mai bombat-posibilă ascensionare a butonului aortic
Rg de profil:-poate ocupa toată lărgimea toracelui
Mărirea Ao rtei descendente Rg de faţă:
- opacitate fuziformă sau în bandă ce dublează conturul lateral stâng al coloanei vertebraleRg de profil:
- opacitate în bandă ce ocupă spaţiul situat anterior de corpii vertebrali şi care se suprapune peste aceştia
10