Constitutia Romdniei
cu legislalie conexi gi jurispruden|5
actualizate la data de 14 octombrie 2016
Edilia a 2-a, ingrijiti gi adnotati de
TudorelTOADER gi Marieta SAFTA
I tZdttmai, r,
Cuprins
Titlul l. Principii generale
Articolul 1. Statul romAn
1
1
13
15
16
17
17
17
Articolul 2. Suveranitatea
Articolul 3. Teritoriul
Articolul 4. Unitatea poporului 9i egalitatea intre cetdleni
Articolul5. Cetilenia
Articolul 6. Dreptul la identitate
Articolul 7. RomAnii din strdindtate
Articolul 8. Pluralismul gi partidele politice
Articolul 9. Sindicatele, patronatele gi asocialiile profesionale
Articolul 1 0. Relatii internationale
Articolul 11. Dreptul internalional 9i dreptul intern
Articolul 12. Simboluri nationale
Articolul 13. Limba oficialS
Articolul 14. Capitala
Titlul ll. Drepturile, libertdlile gi indatoririle fundamentale
Capitolul l. Dispozilii comune
Articolul 1 5. Universalitatea
Articolul 16. Egalitatea in drepturi
Articolul 17. Cetdlenii romdniin striindtate
Articolul 18. Cetdlenii strdini gi apatrizii
Articolul 19. Extredarea gi expulzarea
Articolul 20, Tratatele internalionale privind drepturile omului
Articolul 21. Accesul liber la justilie
Capitolul Il. Drepturile gi libertdlile fundamentale
Articolul 22. Dreptul la viali 9i la
Articolul 23. Libertatea individua
integritate flzici gi psihicS
Articolul 24. Dreptul la aPdrare
Articolul 25. Libera circulatie
ta
18
19
21
21
22
23
23
24
24
24
32
55
56
65
68
71
107
107
117
138
152
154Articolul26. Viala intimS, familiald gi privatd
coNSTlruTrA HOMANTET . Vl
165Articolul 27. lnviolabilitatea domiciliului
Articolul 28. Secretul corespondentei
Articolul 29. Libertatea congtiinlei
Articolul 30. Libertatea de exprimare
Articolul 31. Dreptul la informalie
Articolul 32. Dreptul la invdliturd
Articolul 33. Accesul la culturd
Articolul 34. Dreptul la ocrotirea sdndtdlii
Articolul 35. Dreptul la mediu sdndtos
Ar,ticolul 36. Dreptul de vot
Articolul 37. Dreptul de a fi ales
Articolul 38. Dreptul de a fi ales in Parlamentul European
Articolul 39. Libertatea intrunirilor
Articolul 40. Dreptul de asociere
Articolul 41. Munca gi proteclia sociald a muncii
Arlicolul 42. lnlerzicerea muncii fortate
Articolul 43. Dreptul la grevd
Articolul 44. Dreptul de proprietate privatd
Articolul 45. Libertatea economici
Articolul 46. Dreptul la mogtenire
Articolul 47. Nivelul de trai
Articolul48. Familia
Articolul 49. Protectia copiilor gi a tinerilor
Articolul 50. Proteclia persoanelor cu handicap
Articolul 51. Dreptul de petilionare
Articolul 52. Dreptul persoanei vdtlmate de o autoritate publicd
Articolul 53. RestrAngerea exerciliului unor drepturi sau al unorlibertdti
Capitolul lll. indatoririle fundamentale
Arlicolul 54. Fidelitatea latd de tard
Articolul 55. Apdrarea ldriiArticolul 56. Contributii financiare
Articolul 57. Exercitarea drepturilor gi a libertdlilor
Capitolul lV. Avocatul Poporului
_ 267
167
170
175
180'181
185
185
188
189
191
194
194
196
243
212
214
215
239
245
246
256
259
262
266
271
278
278
278
278
283
285
285Articolul53. Numirea qi rolul Articolul 86. Consultarea Guvernului
vll . coNsflTUTrA ROMANTET
Articolul 59. Exercitarea atributiilor
Articolul 60. Raportul in fala Parlamentului
Titlul lll. Autoritdlile publice
Capitolul l. Parlamentul
Se$iunea 1. Organizare gi funclionare
Articolul 61 . Rolul gi structura
Articolul 62. Alegerea Camerelor
Articolul 63. Durata mandatului
Articolul 64. Organizarea internd
Arlicolul 65. $edinlele Camerelor
Articolul 66. Sesiuni
Articolul 67. Actele juridice gi cvorumul legal
Articolul 68. Caracterul public al gedinlelor
Secliunea a 2-a. Statutuldeputalilor gi al senatorilor
Articolul 69. Mandatul reprezentativ
Articolul 70. Mandatul deputalilor gi al senatorilor
Articolul 71 . lncompatibilitdli
Articolul 72, lmunitatea parlamentari
Secliunea a 3-a. Legiferarea
Articolul 73. Categorii de legi
Articolul 74. lniliativa legislativd
Articolul 75. Sesizarea Camerelor
Articolul 76. Adoptarea legilor gi a hotdrArilor
Articolul 77. Promulgarea legii
Articolul 78. lntrarea in vigoare a legii
Articolul 79. Consiliul Legislativ
Capitolul ll. Pregedintele Romdniei
Articolul 80. Rolul Pregedintelui
Articolul 81. Alegerea Pregedintelui
Articolul 82. Validarea mandatului gi depunerea jurdmdntului
Articolul 83. Durata mandatului
Articolul 84. Incompatibilitdli 9i imunithli
Articolul 85. Numirea Guvernului
285
286
287
287
287
287
291
294
294
302
303
303
304
304
304
306
307
308
310
310
314
315
317
320
322
322
323
323
325
326
326
326
329
332
coNsrruTrA RoMANTET . Vlll
332Articolul 87. Participarea la gedintele Guvernului
Articolul83. Mesaje
Articolul 89. Dizolvarea Parlamentului
Articolul 90. Referendumul
Articolul 91. Atribulii in domeniul politicii externe
Articolul 92. Atribuliiin domeniul apdrdrii
Articolul 93. Mdsuri exceptionale
Articolul 94. Alte atributii
Articolul 95. Suspendarea din funclie
Articolul 96. Punerea sub acuzare
Articolul 97. Vacanta functiei
Articolul 98. lnterimatul functiei
Articolul 99. Rdspunderea pregedintelui interimar
Articolul 100. Actele Pregedintelui
Articolul 101 . lndemnizalia gi celelalte drepturi
Capitolul lll. Guvernul
Articolul 102. Rolul gi structura
Articolul 1 03. investitura
Articolul 1 04. JurdmAntul de credintd
Articolul 1 05. lncompatibilitali
.Articolul 106. lncetarea funcliei de membru al Guvernului
Articolul 107. Primul-ministru
Articolul 108. Actele Guvernului
Articolul 109. Rdspunderea membrilor Guvernului
Articolul 1 10. incetarea mandatului
Capitolul lV. Raporturile Parlamentului cu GuvernulArticolul 1 1 1. lnformarea Parlamentului
Articolul 1 12. intrebdri, interpeldri gi moliuni simple
Articolul 113. Moliunea de cenzurd
Articolul 1 14. Angajarea rdspunderii Guvernului
Articolul 1 15. Delegarea legislativd
Capitolul V. Administralia publicd
Secliunea 1. Administralia publicd centrald de specialitate
Articolul 1 16. Structura
332
332
332
334
334
334
335
336
337
337
337
338
338
339
339
339
340
341
341
342
342
342
343
345
346
346
346
348
349
351
359
359
359
360Articolul 1 1 7. lnfiintarea Articolul 143. Condilii pentru numire
IX . CONSTITUTIA ROMANIEI
Arlicolul 118. Fo(ele armate
Articolul 1 19. Consiliul Suprem de Apdrare a ldriiSecliunea a 2-a. Administralia publicd locald
Articolul 120. Principiide bazd
Articolul 121. AutoritSli comunale gi ordgenegti
Articolul 122. Consiliul judelean
Articolul 1 23. Prefectul
Capitolul Vl. Autoritatea judecitoreasci
Secliunea 1 . I nstanlele iudecdtoregtiArticolul 1 24. infdptuirea justiliei
Articolul 1 25. Statutul judecdtorilor
Articolul 1 26. lnstanlele judecdtoregti
Articolul 127. Caraclerul public al dezbaterilor
Articolul 128. Folosirea limbii materne gi a interpretului in justilie
Articolul 129. Folosirea ciilor de atac
Articolul 1 30. Politia instantelor
Sec,tiunea a 2-a. Ministerul Public
Articolul 131. Rolul Ministerului Public
Articolul 1 32. Statutul procurorilor
Sec.tiunea a 3-a. Consiliul Superior al Magistraturii
Articolul 133. Rolul gi structura
Articolul 1 34. Atributii
Titlul lV. Economia gi finanlele publice
Arlicolul 135. Economia
Articolul 1 36. Proprietatea
Articolul 137. Sistemul financiar
Articolul 138. Bugetul public nalional
Articolul 139. lmpozite, taxe gialte contribulii
Articolul 140. Curtea de Conturi
Articolul 141 . Consiliul Economic Ai Social
Titlul V. Curtea Constitutiona16
Articolul 1 42. Structura
360
360
361
361
364
365
365
366
366
366
372
374
387
388
390
397
398
398
404
405
405
407
411
411
416
421
422
424
428
429
430
430
430
ooNSTITUTTA ROMANTET . X
432Articolul 1 44. lncompatibilitdli
Articolul 145. lndependenla gi inamovibilitatea
Articolul 1 46. Atributii
Articolul 147. Deciziile Curtii Constitutionale
Titlul Vl. lntegrarea euroatlantica
Articolul 148. lntegrarea in Uniunea Europeand
Articolul 149. Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
Titlul Vll. Revizuirea ConstitulieiArticolul 1 50. lniliativa revizuirii
Articolul 151. Procedura de revizuire
Articolul 1 52. Limitele revizuirii
Titlul Vlll. Dispozilii finale gitranzitorii
Articolul 153. lntrarea in vigoare
Articolul 154. Conflictultemporal de legi
Articolul 1 55. Dispozilii tranzitorii
Articolul 156. Republicarea Constituliei
432
434
448
459
459
469
470
470
470
471
473
473
473
474
474
Abrevieri
alin. alineatul
art. articolul
c.c.R. Curtea Constitulionald
CDFUE Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,publicatd in J.O. C 202 din 7 iunie 2016
CEDO Convenlia pentru apdrarea drepturilor omului 9i
a libertdlilor fundamentale, adoptatd la Roma la
4 noiembrie 1950, ratificatd prin Legea nr.30/1994,publicati in M. Of. nr. 135 din 31 mai 1994
c.E.D.O. Curtea Europeand a Drepturilor Omului
c.J.c.E./c.J.u.E. Curtea de Justilie a Comunit6lilor/Uniunii Europene
Com.E.D.O. Comisia Europeand a Drepturilor Omului
dec. decizia
H.G. hotirArea Guvernului
J.O. Jurnalul Oficial al Comunit5liloriUniunii Europene
lit. litera
Nt. of. Monitorul Oficial al Romdniei, Partea I
nr. num6rul
o.G. ordonanta Guvernului
O.U,G, ordonanla de urgen!5 a Guvernului
p. pagina
parag., $ paragraful
Titlul l. Principii generale
Articolul l. Statul romdn(1) RomAnia este stat nalional, suveran gi independent, unitar gi indivizibil.(2) Forma de guvernimAnt a statului romdn este republica.(3) RomAnia este stat de drept, democratic Ai social, in care demnitatea omului,
drepturile gi libertdlile cetdlenilor, libera dezvoltare a personalitdlii umane, dreptatea
9i pluralismul politic reprezintd valori supreme, in spiritul tradiliilor democratice alepoporului romAn gi idealurilor Revoluliei din decembrie 1989, gi sunt garantate.
(4) Statulse organizeazd potrivit principiului separaliei gi echilibrului puterilor- le-gislativd, executivd 9i judecdtoreascd - in cadrul democra!iei constitulionale.
(5) ln RomAnia, respectarea Constitufiei, a suprematiei sale gi a legilor esteobligatorie.
Legislalie conexd: > art. 1 CDFUE: ,,Demnitatea umane. Demnitatea umane e$e inviolabild.Aceasta trebuie respectatd gi protejatd'.
JURISPRUDENTA) Decizii C.C.R.
1. Dispoziliile in temeiul cirora Parlamentul, 2000) cd exigenlele acestuia privesc scopurile
Administra!ia Prezldenliali, Secretariatul majore ale activitiflistatale, prefiguratein ceea
General al Guvernului 9i CSAT devin agenli ce indeobgte este numit ca fiind domnia legii,
constatatori ai siv6rgirii de contravenlii gi sintagmiceimplicisubordonareastatuluifalidispun aplicarea de sancliunicontravenlionale de drept, asigurarea acelor mijloace care sividesc ignorarea principiilor de drept care permitddreptuluisicenzurezeopliunilepoliticeguverneazi un stat democratic, respectiv a gi, in acest cadru, sd pondereze eventualeleprincipiului separaliei puterilorin stat, previzut tendinle abuzive, discrelionare ale structurilorde art. 1alin. (4)din Constitufie, gia principiului etatice. Statul de drept asiguri suprematialegalititii, consacrat de art. 1 alin. (5). Astfel, in Constitutiei, corelarea legilor gi a tuturor actelor
virtutea legiiffiticate [Legea privind securitatea normative cu aceasta, existenla regimului de
ciberneticd a RomSniei - n.a.l, autoritatea separalie a puterilor publice, care trebuie silegiuitoare, Administralia Prezidenliali, Guver- aclioneze in limitele legii, 5i anume in limitelenul sau CSAT, autoritili de rang constitutional unei legi ce exprimi voinla generali. Statulale ciror atribulii sunt expres previzute in de drept consacri o serie de garanlii, inclusivLegea fundamentald, se subrogi in atribulii jurisdiclionale, care si asigure respectareacare, potrivitO.G.nr.2/2001.privind regimul drepturilor 9i libertililor cetilenilor prinjuridic al contravenliilori revin in competenla autolimitarea statului, respectiv incadrareaautoritdlilor administraliei publice centrale autoritSlilor publicein coordonatele dreptuluisaulocale (Decizia nn 77 din 27 ionuorie 2075, (Decizia nr. 77 din 2L ionuorie 2015, M. Of.
M. Of. nr.79 din 30 ionuorie 20L5). nr.79din 30 ionuarie 2015).
2. in ceea ce privegte dispoziliile art. 1 3.Trimiterea laacteadministrativecuofofiialin. (3) teza I din Constitulie, care consacri juridic5 inferioard legii, intr-un domeniu criticprincipiul statului de drept, Curtea a retinut pentru securitatea nafionald, cu impactasupra
in jurisprudenla sa (a se vedea Decizia nr. 70 drepturilor 9i libertililor fundamentale ale
din 18 aprilie 2000, M. Of. nr. 334 din 19 iulie cetilenilori incalci prevederile constitufionale
Art. I
cuprinsein art. 1 alin. (5) referitoare la prin-
cipiul legalitilii. o dispozilie legalS trebuiesd fie precisS, neechivoc5, sd instituie normeclare, previzibile, a cSror aplicare si nu permitiarbitrariul sau abuzul. De asemenea, normatrebuie s5 reglementeze in mod unitar,uniform, si stabileascd cerinle minimaleaplicabile tuturor destinatarilor sii. Or, at6ta
vreme c6t ordinele sau deciziile sunt emise
de conducitorii autoritililor sau instituliilorpublice desemnate de lege, apare cu evidenlici legea relatlvizeazS in mod nepermisreglementarea acestui domeniu, l5s6nd la
latitudinea fiecirei entitSli stabilirea, in moddiferenfiat, a unor misuri esenliale, precum
cerinlele minime de securitate cibernetici,modalitatea de notificare, precum 9i datele 9i
informaliile care insolesc notifi carea (Decizia
nr. 17 din 21 ianuorie 2075, M. Of. nr.79 din
30 ionuorie 2015).
4. Teza potrivit ctreia o autoritate, alta decdto instantl de judecatS, poate si cenzureze
sub orice aspect o hotir6re judecitoreasci
definitivS, care a dob6ndit autoritate de lucrujudecat, echiva leazi cu tra nsformarea acestei
autoritSli in putere judecitoreasci, concurenticu instanlelejudecdtoregti in ceea ce privegte
infdptuirea justiliei. Legitimarea unui astfel
de act ar avea ca efect acceptarea ideii c5, inRominia, existS persoane/instituli i/autoritSlic5rora nu le sunt opozabile hoti16rile jude-
cdtoretti pronunlate de instanlele preVizute
de Constitutie Si de lege, deci care sunt mai
presus de lege. Or, o astfel de interpretareeste in viditd contradiclie cu dispoziliile art. 1
alin, (4), art. 16 alin. (2), art.61alin. (1), art. 124
gi art. 126 alin. (1) din Constitulie (Decizia
nr. 686 din 25 noiembrie 2014, M. Of. nr. 68
din 27 ionuarie 2075).
5. Art. L alin. (5) din Constitulie consacrS
principiul respectirii obligatorii a legilor.Pentru a fi respectat; de destinatarii sdi, legea
trebuie s5 indeplineasci anumite cerinle de
precizie, claritate gi previzibilitate, astfel inc6t
acegti destinatari si igi poati adapta in modcorespunzitor conduita. in acest sens, Curtea
Constitulionali a statuat in jurisprudenla sa
TtruTlA RoMAN|ET .2
(de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie20t2, M. Of. nr. 53 din 23 ianuarie 2ot2l cit,de principiu, orice act normativ trebuie siindeplineasci anumite condilii calitative, printre
acestea numi16ndu-se previzibilitatea, ceea
ce presupune ci acesta trebuie si fie suficientde precis gi clar pentru a putea fi aplicat; astfel,
formularea cu o precizie suficienti a actuluinormativ permite persoanelor"interesate - care
pot apela, la nevoie, la sfatul unui specia-list - s5 prevadi intr-o misurd rezonabili, in
circumstantele spelei, consecinlele care potrezulta dintr-un act determinat. Desigut poate
si fie dificil sE se redacteze legi de o precizie
totali pi o anumitd suplele poate chiar s5 se
dovedeascS de dorit, suplele care nu trebuiesd afecteze insi previzibi litate a legii ( Deci zi o
nr. 903 din 6 iulie 2010, M. Of. nr. 584 din 17
ougust 2070; Decizio nr.743 din 2 iunie 2071,
M. Of. nr. 579 din L6 ougust 2011; Decizio
nr. 652 din 71 noiembrie 2014, M. Of. nr. 47din 20 ianuorie 2015).
5, Respectarea legilor este obligatorie, ins5
nu se poate pretinde unui subiect de drept sirespecte o lege care nu este clar5, precisd gi
previzibili, intruc6t acesta nu igi poate adapta
conduita in funclie de ipoteza normativi a
legii. De aceea, legiuitorultrebuie sd manifeste
o deosebitd atenlie atunci c6nd adopti un
act normativ (Decizia nr. 7 din 70 ionuarie2014, M. Of. nr. 123 din 79 februorie 2074).
7. Formularea cu o precizie suficienta a actuluinormativ permite persoanelor interesate - care
pot apela, la nevoie, la sfatul unui specia-list - si prevadi intr-o mdsuri rezonabile, incircumstanlele spelei, consecinlele care potrezulta dintr-un act determinat (Decizio nr 903
din 6 iulie 2010, M. Of. nr. 584 din 77 ougust20L0; Decizia nr.743 din 2 iunie 2011, M. Of.
nr 579 din 15 august 2011; Decizio nr. 1 din17 ianuorie 2072, M. Of. nr. 53 din 23 ionuarie2012; Decizia nr.447 din 29 octombrie 2013,
M. Ol. nr.674 din l noiembrie 2a73).
8. Normele de tehnicd legislativd degi ,,nu au
valoare constitulionalS, (...) prin reglemen-tarea acestora legiuitorul a impus o serie de
criterii obligatorii pentru adoptarea oricirui
3 . CONSTITUTIA ROMANIEI
act normativ a cdror respectare este necesaripentru a asigura sistematizarea, unificarea gi
coordonarea legislaliei, precum 9i conlinutulgi forma juridicd adecvate pentru fiecare actnormativ. Astfel, respectarea acestor normeconcuri la asigurarea unei legislaliicare res-pectd principiul securititii raporturilor juridice,
avind claritatea 9i previzibilitatea necesari".De aceea, ,,nerespectarea normelor de tehnicilegislativi determini aparilia unor situalii de
incoerenli 9i instabilitate, contrare principiului
securit5lii raporturilor juridice in componentasa referitoare la claritatea gi previzibilitatea
legii" (Decizia nr.448 din 29 octombrie 2073,
M. Of. nr. 5 din 7 ianuorie 2014).
9. Erorile de apreciere in redactarea actelornormative nu trebuie si se perpetueze insensul de a deveni ele insele un precedent inactivitatea de legiferare; din contrS, aceste erori
trebuie corectate, pentru ca actele normativesd contribuie la realizarea unei securitSli sporite
a raporturilor juridice (Decizia nr. i90 din 2iulie 2014, M. Of. nr. 532 din 17 iulie 2014).
10. Statului ii este interzis sd adopte soluliilegislative care pot fi interpretate ca fiind lipsite
de respect fa!6 de convingerile religioase sau
filozofice ale pirinlilor, motiv pentru careorganizarea activitSlii gcolare trebuie si se
subordoneze atingerii unui scop de concilierein exercitarea funcliilor pe care gi le asumi inprocesul de educatie gi de predare a religiei cu
respectarea dreptului pirinlilor de a asigura
educalia in conformitate cu propriile convingeri
religioase. Ca parte a sistemului constitu!ionalde valori, libertSlii de congtiinli religioase iieste atribuit imperativul toleranlei, in special
in relalie cu demnitatea umand garantati de
art. 1 alin. (3) din Legea fundamentali, ce
domind'ca valoare supremi intregul sistem
de valori. Acest motiv exclude, de principiu,
ca activitilile 9i comportamentele ce izvordsc
dintr-o anumiti atitudine de credinld ori de
convingeri filozofice non-religioase si fiesupuse sanctiunilor pe care statul le prevedepentru un asemenea comportament, indiferent
de motivaliile de credinlS ale persoanei in
Arl. I
cauzl (Decizio nn 659 din 72 nolembrle 2014,M. Of. nr. 59 din 23 ianuorie 2075).11. Demnitatea uman5, sub aspect constltu-
lional, presupune douE dimensiuni inerente,respectiv relaliile dintre oameni, ceea ce
vizeazl dreptul 9i obligalia oamenilor de a
le fi respectate gi, in mod corelativ, de a res-pecta drepturile Si libertilile fundamentaleale semenilor lor; precum gi relalia omuluicu mediul inconjuritor; inclusiv cu lumeaanimalS, ceea ce implicS,in privinla animalelor,
responsabilitatea morali a omului de a ingrijiaceste fiinle intr-un mod de naturd a ilustranivelul de civilizalie atins (Decizia nr. l din 77
ianuarie 2072, M. Of. nr. 53 din 23 ianuorie2012; Decizio nr. 80 din 76 februorie 2014,
M. Of. nr. 246 din 7 oprilie 2074).12. Crearea unor ,,organe proprii de deciziegi executive" ale unor comunitdfi de cetilenirom6ni, circumstantriate prin statutul de,,mi-noritSli nalionale", adici pe criterii etnice, este
de naturd sd determine confuzie, acredit6ndideea unei autonomii de decizie gi executiea acestora, incompatibile cu conceptul de
stat unitar. in acest mod, fiecare minoritatenalionalS ar putea avea propriile organe de
decizie 9i executive, ale clror statut 9i relaliicu organele de decizie gi executive ale statuluinu sunt in niciun fel definite, cu consecintra
realizdrii unei autonomii colective politice pe
criterii etnice (Decizio nr. 8O din 16 februarie2014, M. Of. nr. 246 din 7 aprilie 2074).13. Acceptarea ideii cd gisimbolurile proprii ale
minoritSlilor na!ionale ar constitui,,simbolurinalionale" aduce atingere caracterului nalional
al statului rom6n, incilc6nd astfel limitelerevizuirii prevdzute de dispoziliile art. 152
alin. (1) din Constitufie (Decizia nr.80 din 76
februoie 2074, M. Of. nr 246din 7 oprilie 2014).
14. Nu poate exista nicio antinomieintre art. 1alin. (1) din Constitulie referitor la caracterulunitar'al statului pi art. 120 din Constitulieprivind-principiul descentralizirii, din contrS,
ele se completeazi, obiectivul celui din urmifiind o mai buni administrare gi gestionare a
resurselor locale (Decizio nr. 7 din 70 ionuorie2014, M. Of. nr. 723 din 19 februorie 2014).
Art. I
15. TrSsitura esentiali a statului de drept oconstituie supremalia Constitutiei 9i obligativi-
tatea respectAriilegii (Decizio nr 232 din 5 iulie
2001, M. Of. nr. 727 din 75 noiembrie 2a01;Decizia nr.234 din 5 iulie 2001, M. Of. nr. 558
din 7 septembrie 2001; Decizia nr. 53 din 25ianuorie 20L1, M. Of. nr. 90 din 3 februorie2011).16. Statul de drept asiguri supremalia Con-stitu{iei, corelarea tuturor legilor gi tuturoractelor normative cu aceasta (Decizia nr. 22
din 27 ianuorie 2004, M. Of. nr. 233 din 17mortie 2004).
17. Prin nicio lege nu se poate stabili ori inlitura,prin extindere sau restr6ngere, o competenlda unei autoritili, dacb o asemenea acliuneeste contrar; dispozi!iilor ori principiilorConstituliei. Nicio autoritate a administralielpublice nu poate controla, anula ori modificao hotir6re a unei instantre judecStoregti sau o
mdsuri dispusi de instanti ori de un judecdtor,
in legituri cu activitatea de judecati (Decizia
nr.727 din 27 mortie 2003, M. Of. nr.275 din
1"8 oprilie 2003).
18. Legiuitorul nu poate, printr-un act normativ,
,,sE modifice sau si desfiinleze o hot5rSre ju-decitoreasci (...), firi ca prin aceasta s5 incalcepri ncipiu I separaliei puterilor in stat" ( Decizi a
nr. 333 din 3 decembrie 2002, M. Of. nr. 95din 77 februorie 200j).19. Referitor la principiul stabilitetii/securi$!iiraporturilor juridice, prin Decizia nrl 404 din10 aprilie 2008 (M. Of. nr. 347 din 5 mai 2008),
Curtea a statuat ci, degi nu este in mod expres
consacrat de Constitu!ia Rom6niei, acest prin-
cipiu se deduce atet din prevederile art. 1
alin. (3), potrivit cirora Rom6nia este stat de
drep! democratic gi social, c6t gi din preambulul
Convenliei pentru apirarea drepturilor omului
9i a libertetilor fundamentale, astfel cum a fostinterpretat de Curtea Europeand a DrepturilorOmului in jurisprudenla sa (Decizia nr. 686din 25 noiembrie 20L4, M. Of. nr. 68 din 2V
ianuarie 2015).
20. Existenla unor solulii legislative contra-dictorii gi anularea unor dispozilii legale prin
intermediul altor prevederi cuprinse in acelagi
irruTrA RoMANtEt .4
act normativ conduc la incilcarea principiului
securitSlii raporturilor juridice, ca urmare a
lipsei de claritate gi previzibilitate a normei,principiu ce constituie o dimensiune fundamen-
talS a statului de drept, astfel cum acesta este
consacrat in mod expres prin dispoziliile art. 1alin. (3) din Legea fundame ntald (Decizio nr 26din 18 ionuorie 2012, M. Of. nr. L16 din 15
februorie 2072).
21. Principiul securitSlii raporturilor juridicecivile constituie o dimensiune fundamentalia statului de drept, astfel cum acesta este
consacrat in mod expres prin dispoziliile art. 1alin. (3) din Legea fundamentalt (Decizia
nr. 570 din 29 moi 2072, M. Of. nr. 404 din78 iunie 20L2; Decizio nr. 51-5 din 12 iunie2012, M. Of. nr.454 din 6 iulie 2012).22. ,,Principiul legalit;!ii este unul de rang
constitulional" (a se vedea Decizia nr. 901din 17 iunie 2009, M. Of. nr. 503 din 21 iulie2009), astfel inc6t,,incdlcarea legii are dreptconsecinle imediati nesocotirea art. 1alin. (5)
din Constitulie, care prevede ci respectarea
legilor este obligatorie. incdlcarea acestei obli-ga!ii constitulionale atrage implicit afectareaprincipiului statului de drept, consacrat prin
art. 1alin. (3) din Constitulie" (Decizio nn 78idin 26 septembrie 2012, M. Of. nr.684 din 3octombrie 2012).23. lmpunerea de reguli gi obligalii noi flrireglementarea unui terrnen adecvat care sd
permiti subiectului de drept si rlspundinoilor cerinle legislative reprezint5 o incilcarea exigenlelor constitulionale sub aspectulprincipiului securitSlii juridice pi a principiuluiincrederii legitime, care impune limitareaposibilitSlilor de modificare a normelorjuridice gi stabilitatea regulilor instituite prin
acestea (Decizia nr.26 din 18 ianuorie 2012,
M. Of. nr. 175 din L5 februorie 2012).24. Prin posibilitatea unor autorit5li militarizate
de a constata contravenliile sbv6rgite de civilinu este afectatin niciun fel art. 1 alin. (3) dinConstitulie referitor la statul rom6n ca stat de
drept, democratic ai social. DimpotrivS, in acord
cu dreptatea gi democralia socialS ca valorisupreme, Jandarmeria Rom6ni - institulie
5 . coNSTrruTrA HoMANTET
specializatd a statului, cu statut militar, ca
o componenti a Ministerului Administralieigi lnternelor - exercitS, in condi!iile legii,atributiile ceii revin cu privire la ap5rarea ordinii
9i linigtii publice, a drepturilor Si libertetilorfundamentale ale cetdfenilor, a proprietSliipublice 9i private, la prevenirea 5i descoperirea
infrac[iunilor gi a altor incilcSri ale legilor invigoare, precum 9i la proteclia instituliilorfundamentale ale statului gi combaterea actelor
de terorism (Decizio nn 1330 din 4 decembrie2008, M. Of. nr.873 din 23 decembrie 2008).
25. Principiul separaliei gi echilibrului puterilor
in stat presupune existenta unui control reciproc
intre puterile statului, sub aspectul exercitirii inconformitate cu legea a atribuliilor lor specifice,
acesta fiind un mecanism specific statului de
drept gi democratic, pentru evitarea abuzurilor
din partea uneia sau alteia dintre puterilestatului (Decizio nr. 1709 din 8 septembrie2011, M. Of. nr.773 din 2 noiembrie 2011).
25. Planificarea bugetului statului gi concretiza-
rea politicilor gi misurilor financiare gi bugetare
ale statului in plan legislativ sunt aspecte ce
nu privesc controlul de constitulionalitateexercitat de Curtea ConstitulionalS, in caz
contrar realiz6ndu-se o ingerin!5 a acesteiinstante in atributele puterilor legislativi 9i
executivi ale statului, ceea ce ar contraveniprincipiului separatiei 9i echilibrului puterilorin stat, consfinlit de art. 1 alin. (4) din Con-
stitulie (DecDio nr. 274 din 74 aprilie 2005,
M. Of. nr.428 din 20 moi 2005).
27. Controlul textelor de lege invocate ca
temei de drept, realizat de instanla investiticu solutionarea unei cauze, corespundeatribu[iilor constitufionale ale instan]elorjudecitorepti. Potrivit art. \24 alin. (3) dinConstitulie, in activitatea de infiptuire a justitieijudecitorii se supun numai legii, a cirei inter-pretare se realizeazi in mod necesarin procesul
solulionirii cauzelor, intruc6t interpretarea este
o fazi indispensabilS aplic5rii legii. in acest
sens este gi jurisprudenla Cu(ii Europene aDrepturilor Omului, care a relinut, in cauza
C.R. c. Regotului Unit (1995), cit, ,,oric6t de clar
ar fi textul unei dispozilii legale, in orice sistem
.tl}1. I
juridic existi, in mod inevltabll, un elemontde interpretare judiciari (..,)". Ata fllnd, prlninterpretarea gi aplicarea de cltre lnstantl ,textelor de lege nu se realizeazi un ,,transfer"de competen!6 din sfera puterii legislative insfera puterii executive 9i judecitoreStr (Decizlo
nr. 241 din 70 mai 2005, M. Of. nr. 497 din73 iunie 2005).28. Sunt neconstitulionale dispozi!iile prin care
se conferi instanlelor judec5toregti competentade a desfiinla norme juridice instituite prinlege gi de a crea in locul acestora alte normesau de a le substitui cu norme cuprinse inalte acte normative, intrucat incalci principiul
separaliei puterilor, consacratin art. 1 alin, (4)
din Constitufie, precum 9i prevederile art, 61
alin, (1), in conformitate cu care Parlamentuleste unica autoritate legiuitoare a16rii (Decizio
nr. L325 din 4 decembrie 2008, M. Of. nr.872din 2i decembrie 2008).
29. Reglementarea pe calea ordonanlelor 9i a
ordonanlelor de urgenli constituie, aga cumse prevede expresin art. 115 din Constitutie,o atribulie exercitat6 de Guvern in temeiuldelegirii legislative, iar depipirea limiteloracestei delegSri, stabilite prin insugi textulConstitutiei, reprezintd o imixtiune nepermisiin competenla legislativi a Parlamentului,altfel spus, o violare a principiului separalieiputerilorin stal (Decizio nr. 544 din 28 iunie2006, M. Of. nr. 568 din 30 iulie 20afl.30. in condiliile in care avocatura este unserviciu public, 9i nu o autoritate publici,aceasta nu se circumscrie puterii judecito-regti gi, drept urmare, reglementarea legalia acesteia, potrivit opliunii legiuitorului, nupoate fi calificati ca o incilcare a principiuluiseparaliei puterilor (Decizia nr. 260 din 72moi 2005, M. af. nr. 548 din 28 iunie 2005).
31. Nu seincalci principiul separaliei puterilorprin aprobarea de cdtre un reprezentant al
executivului a statutului corpului executorilorbancari. Executarea titlurilor executorii nu
reprezinti un act de infiptuire a justitiel, insensul previzut de art. 126 alin. (1) din Constl-
tutie; nici executorii bancari 9l nicl executorlljudecitore$ti nu fac parte dln puterea Judrcl-
Art. I
toreasci, astfel ci nu exist5 contrarietate cu
dispoz,iliile art. 1alin. (4) din Constitulie careconsacr5 principiul separaliei 9i echilibruluiputerilor (Decizia nr, 662 din 8 decembrie 2005,
M. Of. nr. 100 din 2 februorie 2006).
32. Potrivit Constitu!iei, Ministerul Public este
parte componenti a autoritdtii judecdtoregti,gi nu a puterii executive sau a administralieipublice. Ca urma re, participarea procuroru I ui
la judecarea cauzelor in fata instantelor dejudecati nu este de nature se aduci atingereprincipiului sepa raliei puterilo r in stat ( Deci zionr. 687 din 75 decembrie 2005, M. Of, nr. 33din 73 ionuarie 2005).
33. Separatia puterilorin stat nu inseamnl lipsa
unui mecanism de controlintre puterile statului,dimpotriv6, presupune existenta unui controlreciproc, precum gi realizarea unui echilibrude fofie intre acestea, Actele puterii execu-
tive sunt cenzurate pe calea contenciosuluiadministrativ, iar aceasta presupune, printrealtele, gi posibilitatea instantei de judecati de
a suspenda executarea actului pretins nelegal,
chiar c6ttimp autoritatea publicd emitenti a
actului atacat are inci facultatea de a dispune
revocarea sau anularea acestuia, mai ales
ci in acest interval de timp actulin cauzt igiproduce efectele. Aceasti misurE reprezintdo garantie pentru respectarea drepturilor pi
libertSlilor cet51ene9ti, precum gi a valorilorconstitutionale (Decizia nr. 594 din 20 moi2008, M. Of. nr.455 din 78 iunie 2008).
34. Degi stabilirea cuantumuluigi verificareapl5lii taxelor judiciare de timbru nu sunt actepropriu-zise de infiptuire a justitiei, acestea
sunt str6ns legate de actul de justitie, privind
chestiuni prejudiciale ce tin pe loc ori chiarimpiedici infiptuirea actului de justilie. Prin
urmare, darea in competenta organelor Mi-nisterului Finanfelor Publice a solulioniriicontestaliilorlmpotriva modului de stabilire, de
cetre instanta judec6toreascS, a taxei judiciare
de timbru este contrari principiului separalieiputerilorin stat gi, ?n mod direct, dispoziliilorart. 125 alin. (1) din Constitutie [in prezent,art.!26 alin. (1)- n.a.l (Decizia nr. 797 din 29oprilie 2004, M. Of. nr.521 din 9 iunie 2004).
coNsrlruTlA RoMANIEI . 6
35. Cele aritate in privinla art. 3 alin. (1)
din ordonanla de urgenti - care se refer6 la
personalul contractual - sunt aplicabile rnufofis
mutondis ipotezei normative a prevederilor
art. 7 lit. C pct, 2 din ordonanla de urgen!5
[este vorba despre O.U.G. nr.77l2OL3 pentrustabilirea unor misuri privind asigurarea func-
lionalitttii administraliei publice locale, a nu-
mdruluide posturi gi reducerea cheltuielilor la
instituliile gi autoritdtile publice din subordinea,
sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului
ori a ministerelor, declarati neconstitutiona-15 - n.a.l, care aduce o modificare identicl inprivinta functionarilor publici. Cu privire la
aceasti modificare, Curtea remarci faptul citextul art, L12 din Legea nr. 188/1999 privindStatutul functionarilor publici, republicati inM. Of. nr. 365 din 29 mai 2OO7 , astfel cum a
fost modificat, nu mai vizeazi in mod exclusiv
funclionarii publici, ci $i alte categorii de per-
sonal; or, o asemenea modificare adusi Legii
nr. 188/L999, care are drept rezultatincdlcarea
obiectului siu propriu de reglementare, astfel
cum acesta este definit la art. 1 alin. (1), nu este
admisS, intrucat ar contraveni art. 1 alin. (5)
din Constitulie referitor la calitatea legii. inacelati sens, art. 52 din Legea nr. 24/2000privind normele de tehnici legislativi pentru
elaborarea actelor normative, republicatd inM. Of. nr. 250 din 21 aprilie 2010, prevede ci,,Dispoziliile generale cuprind prevederi careorienteazi intreaga reglementa re, determiniobiectul gi principiile acesteia" (Decizia nr. 55din 5 februarie 2014, M. Of. nr. 736 din 25
lebruqrie 2074).
35. Desi autorititile au dreptul de a dispune cu
privire la acordarea drepturilor binegti pretinse
de autorii excepliei de neconstitutionalitate,restringerea ori suspendarea acestor drepturigi in viitor, in condiliile in care textele de lege
care le previd nu au fost abrogate, ar puteajustifica intrebarea daci aceste drepturi mai
existd 9i daci nu cumva textele de lege care le
previd au fostin fapt lipsite de eficien!5, aga
inc6t speranla titularilor acestor drepturi, degi
are un suport legal, este in realitate lipsitd decontinut. Astfel, degi formal limitati in timp,
7. CONSTITUTIA ROMANIEI
respectiv vizAnd durata unui an calendaristic,
misura de suspendare repetat6 a acestordrepturi, pentru mai mulli ani la rAnd, ar putea
afecta caracterul previzibil al normelor de lege,
creind incertitudine cu privire la existenlaacestor drepturi (Decizia nr. 42 din 22 ionuorie2014, M. Of. nr. 210 din 25 mortie 201"4).
37. Siguranta circuitului civil nu se poate fun-damenta fdrd ca, a priori, si fie confirmatilegalitatea dreptului ce ulterior va intra definitivin circuitul civil (Decizia nr.404 din 70 aprilie2008, M. Of. nr. 347 din 6 moi 2008). Prinurmare, principiul securit5lii juridice nu poate
prevala principiului legalit5|ii (Decizia nr. 269din 7 mai 2014, M. Of. nr. 513 din 9 iulie 2014;Decizia nr.724 din 76 decembrie 2014, M. Of.
nr. 720 din 76 februorie 2075; Decizio nr, 291
din 28 oprilie 2015, M. Of. nr. 499 din 7 iulie201s).38. Potrivit dispozi!iilor art. 37 alin. (2) dinLegea nr, 24/20Q0 privind normele de tehnicS
legislativi pentru elaborarea actelor normative,
republicatS in M. Of. nr. 260 din 21 aprilie2010, dac5 o noliune sau un termen nu suntconsacrate sau pot avea inlelesuri diferite,semnificafia acestora in context se stabilegteprin actul normativ care le instituie, in cadruldispoziliilor generale sau intr-o anexi destinatilexicului respectiv, gi devin obligatorii pentru
actele normative din aceeagi materie. 1n
acelagi sens, prin Decizia nr. 390 din 2 iulie2014, publicati in M. Of. nr. 532 din 17 iulie2014, $ 31, Curtea ConstitulionalS a statuatci o notiune legalS poate avea un conlinut
9i inteles autonom diferit de la o lege la alta,cu conditia ca legea care utilizeazi termenulrespectiv si il gi defineasci (Decizia nr. 603din 6 octombrie 2075, M. Of. nr. 845 din 13
noiembrie 2015).
39. lnfractiunea de trafic de stupefiante,care face obiectul prezentei exceplii de ne-
constitutionalitate, nu se regisegte definiti in
cuprinsul Codului penal sau al unei legi speciale.
Sensul notiunii de,,trafic de stupefiante", folosi-
ti de legiuitorin textul criticat [art.223 alin. (2)
din Codul de proceduri penali - n.a.l, ar putea
Ara. I
fi dedus doar prin interpretarea coroborattr a
dispoziliilor legale analizate, respectiv art, 2
lit. d)din Legea nr. 339/2005 [privind regimuljuridic al planteloI substanlelor gi preparatelor
stupefiante gi psihotrope - n.a.l pi pct. I (1)
din anexa la legea anterior ardtatS, precum gi
art. 1 lit. b) pi art. 2-10 din Legea nr. t43l2OOO
[privind prevenirea gi combaterea trafi cului gi
consumului ilicit de droguri - n.a.l. Or, lipsa
unei definilii clare a infracliunii de,,trafic de
stupefiante" este de naturd a genera interpre-tiri diferite de citre instanlele dejudecati, cu
ocazia aplicirii dispoziliilor art.223 alin. (2)
din Codul de proceduri penal5, in contextuldispunerii mlsurii arestdrii preventive. in acelapi
timp, mdsura arest5rii preventive, previzutila arl.223-240 din Codul de proceduri pe-
nali, este o misuri preventivi privativd de
libertate, a c5rei esen!5 este restrangerealibertilii individuale, prevSzutd la art. 23 dinConstitulie, gi executarea ei intr-un centru de
detenfie. in consecinlS, dispunerea misuriiarestlrii preventive determi ni gi restr6ngerea
altor drepturi fundamentale, precum liberacirculalie (art. 25 din Constitulie), dreptul laviati intimi, familialS $i privati (art. 26 dinConstitulie), accesul la culturE (art. 33 dinConstitulie), dreptul de asociere (art. 40 dinConstitulie) etc. (a se vedea Decizia nr. 712 din
4 decembrie 2014, M. Of. nr. 33 din 15 ianuarie
2015,5 20). Din modalitatea de reglementarea m5surii arestului preventiv, Curtea relineci aceasta este misura preventivi cea mai
intruzivS, dintre cele prevdzute de Codul deprocedurd penalt. Fiind cea mai intruzividintre misurile preventive, dispunerea m5-
surii arestului preventivtrebuie si se realizeze
intr-un cadru normativ cla4 precis gi previzibil,
atat pentru persoana supusi acestei misuri,cat ti pentru organele de urmirire penalS 9i
pentrujnstanlele de judecati. ln caz contrar,
s-ar ajunge la posibilitatea limitiriiintr-un mod
aleatoriu/subiectiv a unuia dintre drepturilefundamentale esenliale intr-un stat de drept:libertatea individualE. De aceea, cerinlele pri-
vind calitatea, precizia gi previzibilitatea legii,