Download - Clasamentele universi tăţilor
1
Clasamentele universităţilor
Ana Guţu
Şedinţa Senatului ULIM
28 noiembrie 2012
2
Aşteptări, impact, contestări
Clasamentul: un fapt societal
Răspunde necesităţilor: Transparenţă Societate: familie, studenţi: a înţelege mai bine un
sistem complex, a compara Universităţi: se situează în raport cu alţii, evaluează
calitatea proceselor, se perfecţionează Întreprinderi: criterii de recrutare Decidenţi politici: ajutor pentru luarea deciziilor
Greu de ripostat împotriva clasamentelor
3
Clasamente : impacturi numeroaseAsupra comportamentului familiei tinerilor:
Alegerea instituţiei
Asupra politicilor publice: Finanţarea Legi, reglementari
Asupra politicilor universităţilor: Tendinţa de a ameliora scorul nu şi performanţele Fuzionarea universităţilor Numărul profesorilor-cercetători
4
Impactul asupra sistemului universitar mondial
500 de universităşţi vizate din 17 000
Consecinţe nefaste: focusarea asupra universităţilor zise “de cercetare”, pe când e necesar să fie diversitate şi varietate
5
DarNumeroase contestări şi controverse
Metode şi metodologii Pertinenţe şi indicatori Fiabilitatea datelor Doză de subiectivism
Întrebare fundamentală: este oare posibil să compari pe o scară unidimensională sisteme atât de complexe precum sunt universităţile ?
6
7
Câteva clasamente majore
GeneralităţiExistă clasamente naţionale şi
internaţionale
Deosebirea între clasamente şi clasificări (U-Map, România...)
Clasamente unidimensionale (Palmares) şi multidimensionale (deseori interactive)
8
Palmaresurile
ARWU (Shanghai)
Leiden
THE
Quacquarelli Symons (QS)
…
Privilegiază mai ales cercetarea
9
Clasamente multidimensionale
CHE
U-Multirank (proiect UE va intra în vigoare în 2013)
« orientate spre utilizator », un loc important îl ocupă procesul de învăţământ
10
Alte clasamente
AHELO ( OCDE)
Webometrics
11
12
Mecanisme utilizate
Indicatori şi date
Gradul de importanţă a fiecărui indicator este definit de producătorul de clasament, deci este eminamente subiectiv
Întrebarea centrală: validitatea datelor
Transformarea matematică a datelor
Indicatori exprimaţi fie în valori absolute, fie în valori relative
13
Pertinenţa indicatorilor
Indicatori bazaţi în exclusivitate pe cercetareFavorizează ştiinţele naturale şi
medicinaPuţină acoperire pentru ştiinţele
umaniste, deoarece cărţile în acest domeniu nu sunt evaluate deloc
14
Exemplu indicatori Shanghai 500Calitatea învăţământului (absolvent care a obţinut
Premiul Nobel) – 10%
Calitatea profesorilor-cercetători (personalul instituţiei care a obţinut Premiul Nobel, - 20%; 200 primii cercetători citaţi în 21 discipline) – 20%
Articole publicate în Nature şi Science – 20%; articole indexate în Scince Citation Index-exponded - 20%; şi Social Sciences Citation Index – 20%
Productivitate – performanţa instituţiei raportată la numărul de profesori-cercetători – 10%
15
Exemplu indicatori şi ponderarea THE şi QSEvaluarea de către personal (cercetători,
profesori, în baza unui algorit ce reuneşte 5 domenii disciplinare) – 40%
Evaluarea de către angajatori – 10%
Raportul studenţi-profesori (câţi studenţi revin unui profesor) – 20%
Citate pe cap de profesor-cercetător – 20%
Personal internaţional – 5%
Studenţi internaţionali – 5%
16
17
A suporta sau a stăpâni?De înţeles mai bine pentru a
stăpâni!
Ce poate face universitatea?
Necesitatea unei abordări ştiinţifice: a analiza, a înţelege obiectivele fiecărui clasament, calităţile sale şi neajunsurile
A adapta politica universitară şi comportamentele universitarilor
A comunica şi a explica problematica oricărui gen de public
A invita producătorii de clasamente să amelioreze metodologia
NB : aceasta este abordarea propusă de EUA
18
Dificultăţi şi incoerenţe metodologice
Incoerenţe în calculul matematic al valorilor absolute şi relative
Varietatea de sondaje şi anchete
Particularităţile regionale şi lingvistice
Instabilitatea unor metodologii de-a lungul timpului
19
Auditul clasamentelor?Principiile de la Berlin:
Explicarea scopului şi obiectivelor Transparenţa în metodologia utilizată Practici experimentate în domeniul colectării datelor
IREG (Grup de experţi internaţionali în materie de clasamente) vizează punerea în aplicare a unui audit al clasamentelor
Analiza clasamentelor AUBR : analizează părţile puternice şi slabe ale
indicatorilor de performanţă a cercetării UE ? http://www.u-multirank.eu/
20
Ce (poate) face ULIM?
Sistemul de autoevaluare internă +Sugestii pentru ameliorarea continuă a calităţii
proceselor de predare/cercetare +
Sporirea vizibilităţii pe web +Metode: schimb de experienţe pozitive cu
implementarea acestora
21
Părţi slabe (aspectul cercetare) RM inclusiv ULIM
Premiul Nobel ?…
Publicaţii în reviste indexate internaţional?...
Citarea internaţională a profesorilor-cercetători ?...
22
ConcluziiNecesitatea cultivării spiritului de competitivitate în
consens cu criteriile şi indicatorii internaţionali de evaluare a calităţii proceselor universitare
Ameliorarea internaţionalizării tuturor cercetărilor, mai ales în domeniul ştiinţelor exacte şi naturale
Axarea pe programe de formare în limbi străine, accesibile studenţilor internaţionali
Formularea în strategia de dezvoltare ULIM a scopului legat de apariţia universităţii în unul din clasamentele internaţionale cunoscute
23
24
Mulţumesc pentru atenţie!