Download - Brd-practica 1
- Proiect de practica –
Realizat de :
l
Grupa :l
Nr. Matricol :
l
CUPRINS :
CAP. 1. Sistemul informational bancar...............................................................................31.1. Introducere...........................................................................................................31.2. Sistemul informaţional bancar...........................................................................13
1.2.1. Oportunitati create in organizatie pentru introducerea noilor tehnologii informationale si de comunicatie – tipuri de tehnologii si situatia implementarii lor....................................................................................................................................171.2.2. Analiza critica a aplicatiilor informatice existente in organizatie...................171.2.3. Propuneri de soluţii informatice pentru un domeniu aplicativ concret, funcţie de cerintele organizaţiei.............................................................................................26
1.3. Circuitul documentelor...........................................................................................27CAP. 2. Forme şi tehnici specifice relaţiilor financiare ale băncii cu autorităţile publice (impozitul pe venitul persoanelor fizice, contribuţiile la asigurările sociale, impozite şi
taxe locale).........................................................................................................................302.1. Elemente tehnice.....................................................................................................302.2. Modalitati de determinare, calcul si plata..............................................................31
2.2.1. Determinarea impozitului pe veniturile din salarii cu evidenţierea elementelor specifice la BRD........................................................................................................312.2.2. Bugetul asigurărilor sociale de stat.................................................................332.2.3. Contribuţiile la asigurările sociale...................................................................342.2.4.Bugetul asigurărilor sociale de sănătate...........................................................382.2.5. Bugetul local...................................................................................................39
CAP.3. Modalitati si instrumente de plata........................................................................44utilizate de banca...............................................................................................................44
3.1.Modalităţi şi instrumente de decontare utilizate în activităţile de decontare...........443.2. Decontarea pe baza ordinului de plată şi a cecului.................................................463.3. Decontarea pe baza cambiei şi biletului la ordin....................................................533.4. Tipurile de carduri emise de BRD- Groupe Societe Generale...............................55
CAP.4. Operaţiuni de creditare bancară a agenţilor economici.........................................594.1. Categorii de credite acordate de banca studiată......................................................59
4.1.1. Credite de consum...........................................................................................604.1.2. Credite imobiliare............................................................................................61
4.2. Analiza criteriilor luate în considerare în decizia de creditare pentru o categorie de credite............................................................................................................................62
4.2.1.Credite pentru achizitionare autovehicule comercializate prin reteaua de concesionari autorizati Dacia / Renault – Credite Autonet)......................................65
4.3. Descrierea procesului de creditare pentru categoria de credite aleasă, inclusiv documentele specifice completate şi circuitul lor ........................................................66
Bibliografie:.......................................................................................................................72
2
CAP. 1. Sistemul informational bancar
1.1. Introducere
Banca Romana de Dezvoltare este o banca cu vocatie universala, adepta unei
politici bine definite de crestere durabila, bazata pe o dezvoltare permanenta si
selectiva a produselor si serviciilor sale.
BRD-Groupe Société Générale isi concentreaza activitatea pe trei axe majore:
Banca de retail
Banca se bucura de o buna imagine in randul populatiei, avand peste 1,4
milioane de clienti si mai mult de 900.000 posesori de carduri, detinand o treime din
piata cardurilor si fiind lider dupa volumul tranzactiilor.
Cu o cota de peste 25% din piata creditelor de consum, BRD - Groupe Société
Générale ocupa primul loc in acest domeniu.
Banca de referinta a societatilor comerciale
BRD - Groupe Société Générale este banca de referinta pentru intreprinderile
private din Romania, avand peste 65% din plasamente in credite acordate sectorului
privat.
Cu peste 11.000 facilitati de credit acordate, BRD - Groupe Société Générale este
prezenta in toate ramurile economiei jucand un rol important fata de companiile
multinationale, franceze sau internationale, clienti pe care grupul Société Générale ii
urmează peste tot in lume.
Banca de investitii
Prin intermediul celor două entitaţi specializate - BRD/SG Corporate Finance,
care ofera consultanta in investitii si privatizari, precum si in domeniul fuziunilor si
achizitiilor si BRD Securities - Groupe Société Générale SA, una din primele cinci
societati de brokeraj de pe piata romaneasca - BRD - Groupe Société Générale ofera
servicii integrate marilor clienti romani si straini.
Printre clientii cu nume de rezonanta ai BRD - Groupe Société Générale se
numara importante societati multinationale dar si autoritătile romanesti, care au
beneficiat din partea BRD - Groupe Société Générale de servicii de consultanta pentru
privatizarea unor companii romanesti.
3
BRD - Groupe Société Générale beneficiaza de doua atuuri unice in peisajul
bancar romanesc:
este o institutie cu traditie, bine ancorata in economie si recunoscuta de catre
populatie prin intermediul unei retele de 173 de sucursale;
apartine Grupului Société Générale si are astfel acces la produsele si serviciile
cele mai inovatoare si la cele mai eficiente metode de gestiune.
Modernizarea informaticii, a retelei, simplificarea procedurilor, investitiile
importante dedicate pregatirii profesionale au ca scop marirea eficacitatii si a calitatii
ofertei comerciale a BRD - Groupe Société Générale.
Functiile principale ale B.R.D. sunt cele specifice unei banci comerciale, in
general, adica:
clientilor care solicita credite, folosind depozite atrase (plasarea fondurilor);
sa atraga depozitele banesti ale clientilor persoane fizice si juridice (atragerea
fondurilor);
sa acorde imprumuturi;
sa permita clientilor sa-si retraga banii sau sa-si transfere in alte conturi.
Realizarea acestor functii este mult mai usurata in conditiile in care banca:
mentine increderea clientilor;
inregistreaza toate tranzactiile (mentine evidenta riguroasa a operatiunilor);
asigura confidentialitatea bancara dovedind discretie fata de afacerile clientilor .
Banca Romana pentru Dezvoltare S.A. efectueaza operatiuni bancare in lei si in
valuta, in Romania si in strainatate pe cont propriu, in numele altora sau in colaborare cu
tertii, operatiuni care pot fi grupate in urmatoarele 4 categorii:
a) operatiuni pasive legate de depozitele la vedere si la termen, adica primirea
depunerilor spre fructificare si depozitelor de la unitǎtile cooperatiste asociate, de la
ceilalti asociati fondatori, de la unitatile cooperatiste neasociate si de alti agenti
economici, persoane fizice si juridice, romane si straine, inclusiv a garantiilor depuse de
catre gestionari;
b) operatiuni active referitoare la acordarea de imprumuturi pe termen mediu si
scurt organizatiilor si agentilor economici ai Cooperatiei de Consum si Credit,
producatorilor agricoli, meseriasilor, altor particulari precum si ai altor agenti economici
cu capital privat, public sau de stat;
c) operatiuni accesorii. In aceasta grupa pot fi incluse:
- decontarea operatiunilor interne privind livrarile de marfuri, prestarile de servicii;
4
- cumpararea, vanzarea, tinerea in custodie si/sau administrarea de active monetare;
- alte operatiuni de virament pe cont propriu sau in contul clientilor.
d) operatiuni conexe. Incadrǎm aici:
- plasamentul, subscrierea, gestionarea, pastrarea si comerţul cu titlul de stat, titluri de
credit si hartii de valoare pe cont propriu sau in contul tertilor, in tara si strainatate;
- prezentarea de efecte comerciale spre scontare la B.N.R., in conditiile stabilite de
aceasta;
- plasarea disponibilitatilor de fonduri sub forma de depuneri sau depozite la banci de
prim rang sau la institutii de credit din tara sau strainatate;
- cumpararea si vanzarea de valuta, aur şi metale pretioase, in lingouri sau obiecte
prelucrate din acestea, inclusiv cu pietre pretioase;
- efectuarea de operaţiuni bancare in valuta pe cont propriu sau la solicitarea tertilor;
- emiterea de obligatiuni si titluri de credit;
- participarea la operatiuni financiare si bancare in cadrul unor acorduri, conventii,
intelegeri incheiate de autoritatile romane pe plan intern si international;
- organizarea de societǎti de asigurari pe actiuni privind asigurarile si reasigurarile de
bunuri materiale, persoane şi riscuri de credit;
- acordarea şi primirea de credite si depozite de la alte banci sau institutii de credit, din
tara şi strainatate, in conditiile pieţei;
- participarea cu capital in lei sau valuta la societǎtile comerciale, in orice domeniu de
activitate şi inclusiv la societǎţile bancare române si straine;
- achizitionarea sau constituirea de imobile, cumpararea de mobilier, utilaje, echipamente
si altele pentru asigurarea desfasurǎrii activitǎţii proprii;
- realizarea de operaţiuni de consulting bancar, garantii, încheierea de tranzacţii
mandatare şi alte acţiuni legale ce pot fi asumate în cont propriu sau pentru clienţii ei;
- finalizarea de alte operaţiuni bancare si financiare, in lei si in valuta, solicitate de clienti,
cu respectarea legislatiei în vigoare.
Banca Romana pentru Dezvoltare S.A. este prima banca cu capital privat care a
fost infiinţata în anul 1990 pentru a sprijini procesul economiei de piaţă.
Ea are peste 220 de sucursale si filiale în prezent fată de 1991, si peste 5000 de
angajati. Dacă acestor unităti li se adaugă si cele 850 cooperative de credit prin care se
realizează tranzacţii, atunci se măreşte gradul de acoperire în teritoriul pentru ca banca să
fie lângă clientii sai.
5
Banca Romana pentru Dezvoltare S.A. este membră a Asociatilor Bancilor
Comerciale din Europa Centrala şi de Est deschizându-şi agenţii în New York, Bruxelles.
De asemenea, ea participă cu capital social în alte bănci din România şi alte ţări în
valoare de peste 20 de milioane de USD în 35 de companii.
Cele mai importante dintre atribuţiile centralei Băncii Românǎ pentru Dezvoltare
S.A. sunt următoarele:
elaborarea şi avizarea normelor metodologice ce reglementează obiectul de
activitate al băncii, precum şi a celorlalte instrucţiuni, circulare, reglementări emise de
către bancă pe probleme specifice;
îndrumarea şi controlul unităţilor teritoriale, în legătură cu activitatea desfăşurată,
cu modul de aplicare a legislaţiei bancare, precum şi normele metodologice şi
reglementările, interne emise de bancă pentru diverse domenii de activitate;
efectuarea de studii şi analize în legătură cu activităţile desfăşurate de bancă, în
vederea luării deciziilor pentru perfecţionarea activităţii;
întocmeşte periodic planurile de credit şi le supune aprobării conducerii;
în funcţie de nivelul resurselor de refinanţare, repartizează, pe sucursale nivelurile
de credit, stabileşte şi repartizează plafoanele;
întocmeşte periodic rapoarte referitoare la executarea programelor de creditare,
precum şi la principalele aspecte legate de acordarea şi rambursarea acestora;
formulează pe baza analizelor formulate, propunerile privind politica dobânzilor;
analizează şu prospectează posibilităţile şi condiţiile de asigurare a resurselor de
creditare ale băncii;
negociază şi propune contractarea de credite pe piaţa interbancară şi participă la
licitaţiile organizate de B.N.R. pentru obţinerea de credite de refinanţare;
stabileşte prognozele de trezorerie, pe diferite perioade;
realizează proiecte de emisiuni de hârtii de valoare şi coordonează evidenţa şi
plasarea acestora;
urmăreşte şi informează conducerea asupra situaţiei nivelurilor activelor şi
pasivelor băncii.
Rolul sucursalei din Iaşi este de a coordona, îndruma şi controla activităţile
operative desfăşurate în filialele din subordine. De asemenea, sucursala B.R.D. Iaşi
efectuează operaţiuni de creditare, decontări şi de casă în lei şi valută, controlul preventiv
asupra operaţiunilor ce se realizează în contul titularilor şi a altor operaţiuni bancare.
Principalele atribuţii ale B.R.D. Iaşi sunt:
6
coordonarea de ansamblu la nivelul judeţului a problemelor de creditare, a
operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar şi de casierie;
defalcarea platformelor de credite transmise de centrale băncii, pe fiecare filială şi
agenţie din subordine cu urmărirea şi administrarea, în acelaşi timp, în bune condiţii a
resurselor de finanţare;
realizarea de lucrări de analiză şi informare privind creditele acordate, verificarea
garanţiilor, rambursare, credite restante;
analizarea activităţii desfăşurate la nivelul judeţului pe baza datelor proprii sau
primite de la unităţile din subordine şi luarea deciziilor ce se impun;
verificarea, analizarea şi centralizarea balanţelor, bilanţurilor şi dărilor de seamă,
bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor din subordine, a celorlalte situaţii legate de
acestea;
urmărirea şi asigurarea controlului asupra activităţilor desfăşurate de către
unităţile din subordine;
primirea, analizarea şi aprobarea propunerilor unităţilor din subordine privind
diferite aspecte desfăşurate de acestea;
luarea măsurilor ce se impun în legătură cu pregătirea profesională a personalului,
pe baza analizelor stadiului acestuia;
analizarea şi valorificarea materialelor întocmite de organele de control ale
serviciilor de coordonare, cu urmărirea îndeplinirii măsurilor stabilite;
analizarea cererilor de creditare ce depăşesc competenţele unităţilor teritoriale din
subordine;
evaluează cererile de credite bancare, în valută, solicitate de diverşi clienţi şi
propune acordarea acestora;
1) Biroul credite în lei
acordă credite în lei clienţilor conform metodologiei stabilite de către
centrala, cu respectarea legislaţiei în vigoare în limita competenţelor acordate de Centrala
Băncii în ce priveşte aprobarea de credite;
stabileşte potrivit reglementărilor legale în vigoare condiţiile în care
bunurile ce constituie garanţia creditului rămân în păstrarea clienţilor beneficiari de
credite, precum şi modalităţile în care clienţii pot dispune de aceste bunuri;
negocierea dobânzilor cu clienţii pentru creditele acordate, inclusiv
marjele peste dobânda de refinanţare şi comisionul de risc;
7
analizează in vederea creditării, situaţiile financiare şi posibilităţile de
rambursare a creditelor de către clienţi, ţine evidenţa şi urmăreşte rambursările la
termenele stabilite de Comitetul de Direcţie şi Comitetul de Risc şi credite din centrale
băncii.
2) Biroul credite în valută şi alte operaţiuni valutare
primeşte şi remite în ţară şi străinătate documentele privind
prestaţiile de servicii internaţionale;
urmăreşte încasarea valutei aferente, a comisioanelor şi spezelor
cuvenite băncii şi decontează valuta încasată;
decontează sumele în valută cu caracter necomercial pentru
prestaţii de servicii, pensii, ajutoare, cheltuieli de călătorie, onorarii, burse, diurne şi alte
cheltuieli de deplasare în interesul serviciului, amenzi, cauţiuni, taxe de participare la
târguri internaţionale, taxe pentru brevete şi invenţii, taxe vamale şi alte taxe vamale, alte
operaţiuni prevăzute în regulamentele privind efectuarea operaţiunilor valutare;
primeşte cererile, deschide şi administrează conturile în valută
liber convertibilă şi în lei pe numele cetăţenilor români sau străini;
colaborează la elaborerea de norme de lucru privind efectuarea de
operaţiuni de înacsări şi plăţi în valută, cecuri în valută, cecuri de călătorie, primiri şi
remiteri din şi în străinătate de valută efectivă şi cecuri în valută şi în lei;
colaborează la elaborarea tarifului intern şi extern a tarifului de
comisioane al Băncii Române de Dezvoltare S.A.;
efectuează controlul asupra bonităţii mijloacelor de plăţi autohtone
şi străine în vederea prevenirii de bancnote şi cecuri false, deteriorate;
analizează permanent stocul de valută existent în tezaur şi ia
măsuri în vederea transportului disponibilităţilor care depăşesc plafonul stabilit de
centrala B.R.D. pentru valorificare;
centralizează documentele contabile şi statistice de încasări şi plăţi
în valută, întocmite de celelalte compartimente din sucursale din sucursale;
acordă credite conform metodologiei stabilite de Centrala B.R.D.,
cu respectarea legislaţiei în vigoare;
realizează controlul valutar prin:
a) la efectuarea operaţiunilor dispuse de clienţi, se urmăreşte pe documentele prezentate
pentru operaţiuni de transfer bancar să fie menţionate destinaţiilor sumelor respective;
8
b) verificarea documentelor justificative corespunzătoare şi a autorităţilor prevăzute în
regulamente înainte de a efectua operaţiunile dispuse de către client;
c) pentru a se preveni eludarea normelor cu privire la limita mărimii de valută in numerar
pe care persoanele fizice o pot coate din ţară, băncile nu vor elibera mai mult de 5000 de
dolari în numerar persoanelor fizice şi juridice. Sumele peste această limită se transferă
numai pe cale bancară.
3) Serviciul juridic, contencios, secretariat se ocupa cu:
majorarea capitalului social al societăţilor existente (toate celelalte modificări-
fuziuni, dizolvarea şi lichidarea acestei societăţi);
emisiunea de obligaţiuni ale societăţilor pe acţiuni;
gestionarea valorilor mobiliare deţinute de bancă preluate sau cu alt titlu;
cunoaşterea şi aplicarea normelor fiscale în interesul băncii, al clientelei şi al
statului.
4) Biroul personal, salarizare, administrativ se ocupa cu:
organizarea, normarea şi asigurarea condiţiilor de muncă ale salariaţilor
sucursalei;
soluţionarea, încadrarea şi utilizarea forţei de muncă;
urmărirea sarcinilor ce revin sucursalei, din diferite acţiuni cu caracter
normativ şi dispoziţiile Centralei;
luarea măsurilor ce se întreprind în legătură cu pregătirea profesională a
personalului pe baza analizării stadiului acesteia;
întocmirea lucrărilor privind contractarea şi aprovizionarea cu diverse
materiale necesare sucursalelor, asigurând stocul necesar derulării normale a
operaţiunilor în bancă, precum şi contractarea, furnizarea energiei electrice, apei şi
combustibililor;
ţinerea evidenţelor cantitative, pe fişe de magazie, a stocurilor şi
mişcărilor, a tuturor materialelor pe care le achiziţionează sucursala pentru satisfacerea
nevoilor curente;
eliberarea din magazie a materialelor, rechizitelor şi a obiectelor de
evidenţă necesare pe baza cererilor serviciilor sucursalei;
răspunderea de bună funcţionare şi întreţinere a mijloacelor de transport
din dotarea sucursalei şi evidenţa consumului de combustibil pe baza foilor de parcurs;
9
realizarea lucrărilor de investiţie aprobate, achitarea facturilor în limitele
prevederilor din bugetele de venituri şi cheltuieli şi comunicarea la Centrul B.R.D. a
proceselor verbale de recepţie a lucrărilor executate;
întreţinerea şi funcţionarea construcţiilor, instalaţiilor din proprietatea
sucursalei;
inventarierea bunurilor materiale ale sucursalei potrivit normelor legale în
vigoare;
controlul posturilor de pază şi luarea măsurilor necesare pentru asigurarea
securităţii băncii;
efectuarea şi controlul curăţeniei zilnice a birourilor, sălilor, holurilor şi
imobilelor sucursalei;
asigurarea şi amenajarea spaţiului necesar arhivei sucursalei preluând pe
bază de inventar de la fiecare serviciu în baza nomenclatorului de clasificări specifice
Centralei băncii şi a normelor de păstrare, fondul de rezervă;
5) Serviciul informaţii şi operaţiuni interbancare
Asigură prelucrarea automată a datelor privind operaţiunile
bancare comerciale şi necomerciale în lei şi în valută pentru clienţii sucursalei, creditele
acordate de sucursală în baza documentelor predate de Serviciul Credite, pe sume şi
scadenţe de rambursare a acestora, deschiderile de acreditive ;
Colaborează cu serviciile şi celelalte compartimente la celelalte
compartimente la stabilirea tehnicii de lucru privind corecţii asupra documentelor în
vederea prelucrării lor la calculator;
Colaborează cu Centrala B.R.D. la elaborarea şi aplicare de
proiecte de lucru pentru executarea lucrărilor de evidenţă ale băncii pe calculator şi în
problemele privind tehnica de calcul a mecanizării şi automatizării operaţiunilor
sucursalei;
Deschide conturi pentru clienţi pe baza dosarelor primite de la
serviciile din bancă;
Actualizează soldurile conturilor cerute de compartimentele din
bancă pe baza cererii de actualizare sold;
Introduce în calculator notele contabile întocmite în manual de
compartimentele din sucursală şi verifică corectitudinea informaţiilor introduse;
10
Asigură şi urmăreşte exploatarea corectă a tehnicii de calcul din
dotarea sucursalei;
Asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru utilizatorii din
sucursală;
Preia de la Centrala B.R.D. pachete de programe noi sau
modificate şi le înlocuieşte pe cele existente în sucursală;
Participă la implementarea pachetelor de programe difuzate de
Direcţia de Informare a B.R.D.;
Verifică periodic dacă pe calculatoare au apărut greşeli şi
proceduri de eliminare a lor;
Participă la inventarierea periodică a tuturor mijloacelor de calcul
din cadrul sucursalei;
Propune îmbunătăţiri ale modului de calcul în servicii;
Răspunde de transmiterea corectă şi în siguranţă a informaţiei către
Centrala B.R.D.;
Asigură securitatea informaţiilor de pe calculatoarele sucursalei;
Asigură întreţinerea şi înnoirea sistemelor de operare de pe
calculatoarele sucursalei;
Întocmirea documentelor de decontare şi predarea acestora
împreună cu banda de control unităţilor bancare beneficiare, în cazul decontărilor
interbancare;
Realizează compensarea a plăţilor interbancare fără numerar pe
suport forte. 6) Serviciul casierie
Efectuarea operaţii de încasări şi plăţi în lei şi în valută pentru
persoanele fizice şi juridice, române şi străine, care au conturi deschise la sucursală;
Efectuarea de operaţii de cumpărare şi vânzare de mijloace de plată
străine în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind efectuarea de operaţii valutare;
Utilizează formulare tipizate si respecta termenele interne de
circuit ale documentelor de încasări si plăţi;
Asigură şi răspunde coordonarea şi urmărirea efectuării operaţiilor
cu numerar şi alte valori în strânsă legătură cu nevoile clienţilor;
Colaborează cu celelalte departamente în vederea urmăririi şi
anulării tendinţelor conjuncturale din sfera circulaţiei numerarului;
Ţine evidenţa numerarului şi asigură păstrarea acestuia;
11
Realizează prin operatorii de ghişeu controlul operativ asupra
corectitudinii datelor înscrise în documentele primite de la clienţi.
7) Serviciul contabilitate şi operaţiuni cu clienţii
Deschide în evidenţele proprii , conturile stabilite de
Centrala băncii cu defalcarea pe conturi analitice pentru derularea tuturor operaţiunilor
contabile ;
Ţine evidenţa conturilor de disponibilităţi în lei şi în valută
deschise la centrala B.R.D., întocmeşte extrasele de cont pe care le transmite zilnic la
Centrală împreună cu documentele justificative;
Ţine evidenţa patrimoniului sucursalei privind operaţiunile
bancare , a veniturilor şi a cheltuielilor sucursalei;
La sfârşitul fiecărei luni, se calculează dobânda cuvenită la
soldurile conturile de disponibilităţi î n lei ale persoanelor juridice , iar trimestrial şi
respectiv, anual dobânda la conturile de disponibilităţi în valută ale persoanelor fizice şi
juridice pe baza procentelor comunicate de către Centrala B.R.D;
Controlează calculul dobânzilor şi al comisioanelor plătite
şi încasate la contul de corespondent deschis la sucursala B.N.R., urmărind la timp şi, în
totalitate , a dobânzilor aferente soldurilor existente;
Organizează şi păstrează arhiva privind documentele şi
lucrările contabile din cadrul serviciului;
Urmăreşte respectarea graficului circulaţiei în cadrul
sucursalei a documentelor care se înregistrează în contabilitate;
Înregistrează telexurile primite, le descifrează şi le
repartizează serviciilor operative spre executare;
Pe baza datelor furnizate de celelalte servicii , întocmeşte
proiectul bugetar de venituri şi cheltuieli anual ce defalcare pe trimestre;
Efectuează la dispoziţia celorlalte servicii operaţiuni interne
de decontare în lei şi în valută solicitate de clienţii sucursalei;
Înregistrează operaţiunile în conturile clienţilor şi pune la
dispoziţia celorlalte servicii din sucursală extrasele de cont cu documentele anexate;
Întocmeşte notele contabile aferente extraselor de cont şi a
documentelor anexate de Centrala B.R.D. privind decontările interne efectuate de aceasta
pentru sucursală;
12
Efectuează calculul, controlul şi înregistrează dobânzile la
conturile de împrumut şi la disponibilităţile clienţilor;
Calculează toate drepturile ce se cuvin angajaţilor,
impozitul pe salarii şi alte reţineri şi întocmeşte statele de plată;
Întocmeşte, ţine evidenţa şi păstrează carnetele d muncă ale
angajaţilor , cu excepţia directorului şi a directorului adjunct.
1.2. Sistemul informaţional bancar
Ca orice bancă, S.C. B.R.D. S.A. întreţine în activitatea sa curent-operativă relaţii
cu toţi cei care acţionează asupra conturilor sale sau ale clienţilor ei. De asemenea se
exercită o serie de relaţii permanente între unităţi operaţionale şi funcţionale ale
întreprinderii bancare.
Toate aceste activităţi şi relaţii se materializează în evenimente pe care instituţia
B.R.D. trebuie sa le organizeze în cadrul sistemului sau informaţional pentru
profitabilitatea activităţii sale, corespunzător exigenţelor ce decurg din aplicare în
practică a cerinţelor mecanismelor economiei de piaţă .
Realizarea acestui deziderat presupune organizarea sistemului informaţional al
B.R.D. potrivit situaţiilor actuale, ţinând seama de realizările în acest domeniu pe plan
internaţional şi realizarea unei educaţii în acest sens a personalului propriu, personal ce
trebuie să fie în măsură a gestiona corect informaţia bancară cu costuri cât mai mici şi
utilitate cât mai ridicată.
Sistemul este un ansamblu de elemente materiale sau nemateriale, format în
general din echipamente, metode, tehnici, procedee, modele, personal utilizate în
interacţiune prin intermediul unui mecanism specific şi al unui sistem de control.
Acest sistem de control/conducere intră în legătură cu un sistem operant ce
asigură , la rândul său , pentru domeniul bancar transformarea unor fluxuri financiare de
intrare în fluxuri financiare de ieşire.
În sistemele bancare evoluate între sistemul de conducere şi cel operativ intervine
unul informaţional, definit ca un set finit de concepte, metode, tehnici, procedee, modele,
instrumente şi procese utilizate pentru prelucrarea informaţiilor şi a interacţiunilor lor
provenite de la sistemul lor operativ, în vederea transformării lor în date ce pot fi
furnizate sistemului de conducere în condiţiile de eficienţă economică acceptabilă, într-un
context operaţional controlabil, în limitele cadrului legal financiar- bancar, în scopul
13
realizării funcţiilor organismului financiar-contabil şi a atributelor conducerii acestuia
(comandă, coordonare, reglare şi control).
Astfel se poate afirma că legătura din activitatea de decizie şi cea operaţională se
realizează printr-un flux continuu de informaţii, în cadrul sistemului informaţional
bancar.
Acest sistem informaţional bancar lucrează ca un sistem de interfaţă între sistemul
decizional şi cel operativ, având la bază un mecanism de freed-back.
Se poate afirma că activitatea bancară de calitate este influenţată direct de
organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional, de operativitate, precizia şi calitatea
informaţiilor culese, prelucrate şi transmise ca date.
Sistemul informaţional bancar îndeplineşte rolul de prelucrare normală/automată a
informaţiilor transmise de către sistemul operant, în scopul furnizării datelor necesare
controlului activităţii globale asigurate de către sistemul de conducere.
Practic sistemul informaţional are următoarele funcţii:
1. cunoaşterea funcţionării şi specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului
operant;
2. furnizarea de date pertinente, exacte şi operative subsistemului de conducere;
3. implementarea funcţiilor esenţiale relative la informaţiile cu specific financiar-
contabil;
4. generarea de informaţii cu caracter particular financiar-bancar;
5. memorarea acestor informaţii;
6. prelucrarea informaţiilor.
O analiză a acestor funcţii ale sistemului informaţional bancar conduce la ideea că
acestea pot fi simplificate, diversificate şi exploatate prin intermediul tehnicilor operative.
În aceste condiţii, informatizarea sistemului informaţional cuprinde două nivele
distincte:
1. nivelul subsistemului informaţional organizaţional care reflectă activităţile asociate
întregului organism financiar-bancar prin prisma informaţiilor, a sarcinilor umane, a
sarcinilor informatice, inclusiv a modalităţilor de funcţionare (servicii, manageri, legături
informaţionale directe şi indirecte);
2. nivelul subsistemului informaţional informatizat prin care se înţelege memorarea,
prelucrarea si transferul automat al datelor prin intermediul sistemelor electronice de
calcul şi comunicaţie.
14
La nivelul operaţional acest sistem informaţional este format fizic din reţele de
calculatoare interdependente instalate la nivelul organismului bancar, iar logic din baze
de date manipulate prin intermediul unor baze de proceduri şi standarde
prelucrate/comunicaţie şi/sau generatoare de sisteme expert.
În sistemul actual de organizare a sistemelor financiar bancare la nivel naţional şi
internaţional, există patru tendinţe de organizare a subsistemului informaţional
informatizat:
sistem informatic standard (SIS);
sistem expert (SE);
sistemul interactiv de asistare a deciziei (SIAD) sau sistem executiv (ESS);
sistem informatic mixt (SIM).
În concluzie se poate observa că sistemul informaţional bancar structurat pe cele
două nivele trebuie să asigure derularea unui flux continuu de informaţii intre activitatea
de conducere şi cea operaţională, activităţi aflate într-o interdependenţă, în care fiecare
constituie suport pentru cealaltă.
Pentru o dinamizare accentuată a acestui flux informaţional se impune o
structurare a informaţiilor corespunzător necesităţilor curente şi de perspectivă în ceea ce
priveşte prelucrarea automată a datelor.
Astfel sistemul informaţional bancar este supus unui proces continuu de
îmbunătăţire, de perfecţionare a principalelor sale laturi. În primul rând, perfecţionarea
sistemului informaţional bancar presupune ca volumul de informaţii bancare să fie redus
la strictul necesar, utilitatea fiind principalul criteriu de selecţie.
S.C. B.R.D. S.A. în cadrul acestei problematici a sistemului informaţional bancar
pune accentul pe primul nivel al acestuia şi anume subsistemul informaţional
organizaţional care reflectă activităţile generatoare şi consumatoare de informaţii:
- operaţii curente de ghişeu;
- gestiunea depozitelor bancare;
- gestiunea clienţilor băncii;
- gestiunea şi controlul tuturor sistemelor de credite utilizate de către bancă;
- operaţiuni de scont cu efecte comerciale;
- operaţiuni valutare şi de plăţi;
- gestiunea operaţiunilor de decontări cu alte bănci;
- gestiunea operaţiilor de transfer şi clearing;
15
- gestiunea operaţiunilor specifice proiectelor de investiţii finanţate total sau parţial de la
bugetul statului;
- evidenţă contabilă analitică şi sintetică, inclusiv contabilitatea veniturilor şi
cheltuielilor;
- activitatea de personal.
Dacă se are în vedere complexitatea sistemului informaţional bancar se impune ca
dezvoltarea nivelelor sale să aibă în vedere o serie de principii cum ar fi:
1. conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de structura
organizatorică a B.R.D.-ului ce va avea în vedere reducerea volumului şi frecvenţei
transmiterii informaţiilor pe măsura trecerii lor de la veriga inferioară spre cea superioară;
2. ierarhizarea informaţiilor bancare după importanţa şi gradul de operativitate ceea ce va
duce la o creştere a numărului de operaţiuni efective pe unitatea de timp şi implicit se vor
încasa mai multe dobânzi şi comisioane, iar pe ansamblu se va realiza o mai bună
circulaţie bănească;
3. concentrarea şi centralizarea informaţiilor bancare, acţiuni ce contribuie la înlăturarea
paralelismelor, la asigurarea informării operative şi o mai bună fundamentarea a
deciziilor;
4. tipizarea documentelor bancare ţinând cont de forma şi elementele pe care acestea le
conţin. Se are în vedere o unificarea a codificării operaţiunilor, a documentelor în care
cestea se reflectă şi totodată adoptarea documentaţiei bancare la cerinţele automatizării
activităţii bancare;
5. conceperea, organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar astfel încât
aplicarea în practică a măsurilor de îmbunătăţire să se realizeze cu cheltuieli cât mai
reduse şi într-o perspectivă de timp cât mai scurtă.
Dacă se consideră activitatea sucursalei B.R.D IAŞI ca reflectată de eficienţa
sistemului informaţional bancar se poate spune că acest sistem apare integrat 100% în
activitatea bancară contrar dificultăţilor cu care se confruntă banca la nivel central.
În ceea ce priveşte subsistemul informaţional informatizat S.C B.R.D S.A se
caracterizează printr-o slabă informatică la nivelul întregii structuri organizatorice.
Informatica bancară constă în totalitatea mijloacelor şi metodelor utilizate în
culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor.
În viitor B.R.D S.A va trebui să realizeze un sistem informatic standard bancar
distribuit în sensul deplin al definiţiei care presupune:
1. computerizarea nucleului;
16
2. computerizarea punctelor din reţea ca sisteme gestionate de sistemul monetar;
3. descentralizarea şi optimizarea serviciilor de prelucrare automată la nivele inferioare;
4. proiectarea reţelei bancare;
5. informaţii şi servicii cu publicul.
1.2.1. Oportunitati create in organizatie pentru introducerea noilor tehnologii informationale si de comunicatie – tipuri de tehnologii si situatia implementarii lor.
Aplicaţia ebank cu care lucrează angajaţii BRD este constituită în Visual Fox Pro,
sub mediul Windows, datele fiind deasemenea socate într-o baya de date Fox Pro.
BRD are un site propriu ce poate fi consultat la adresa www.brd.ro .
1.2.2. Analiza critica a aplicatiilor informatice existente in organizatie
MultiX
Urmărindu-şi strategia de diversificare continuă a gamei de produse şi servicii,
Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale pune la dispoziţia clienţilor
săi un nou serviciu, din gama produselor Electronic Banking: MultiX - serviciu de tip
“banca la distanţă”, menit să faciliteze derularea afacerilor clienţilor.
MultiX se adresează tuturor persoanelor juridice clienţi BRD – Group Societe
Generale şi în special clienţilor care au nevoie să efectueze un număr mare de operaţiuni
de plată şi clienţilor cu mai multe conturi deschise la unităţi diferite.
Apelând la serviciul MultiX, clienţii vor putea stabili o legătură directă cu banca,
bazată pe un schimb permanent de date care va permite derularea diverselor operaţiuni de
la sediul firmei clientului.
MultiX este o solutie completa ce integreaza o legatura telematica si un soft, care
permite:
recuperarea prin teletransmisie si vizualizarea pe ecranul terminalului propriu
informatii atat despre conturile bancare ale intreprinderii cat si despre piata
valutara, şi
efectuarea de operatiuni bancare în deplină siguranţă.
Instalarea aplicaţiei la client cât şi instruirea acestuia cu privire la utilizarea
serviciului sunt realizate în mod gratuit de către bancă.
17
Se poate opta pentru urmatoarele formule:
MultiX START - utilizarea principalelor functionalitati pe baza unui
abonament atractiv ;
MultiX "à la carte" - crearea propriului produs prin combinarea anumitor
module.
Structurat pe patru module puse în bloc la dispoziţia clientului, serviciul MULTIX
are următoarele funcţii:
1. Modulul de bază (Cash Management)
Administrarea generală a programului:
- selectarea parametrilor;
- selectarea opţiunilor disponibile;
- crearea şi gestiunea limitelor de competenţa de utilizare a produsului la client;
- acordarea drepturilor de acces la anumite module în funcţie de alegerile clientului;
- organizarea bazelor de date.
Vizualizarea şi tipărirea datelor primite de la bancă (baze de date disponibile: conturi,
extrase de cont, solduri, tranzacţii). Pentru limitarea volumului de date afişate sau tipărite
se pot impune criterii de selecţie cum ar fi: data, suma, număr cont, valuta contului,
banca.
Planning – permite efectuarea unor estimări privitoare la situaţia ordinelor de plată.
Înregistrările se pot introduce automat sau manual.
2. Modulul de plăţi în lei – introducerea, aprobarea şi transmiterea ordinelor de plată în
lei;
3. Modulul de plăţi în valută – introducerea, aprobarea şi transmiterea ordinelor de plată
în valută;
4. Modulul de semnătură electronică –ridicarea nivelului de securitate al operaţiunilor.
MULTIX permite efectuarea plăţii salariilor angajaţilor prin emiterea unui singur ordin
de plată a salariilor pe card-uri cu BRD – Groupe Societe Generale.
Dacă utilizează acest produs, clienţii beneficiază de următoarele avantaje:
Acces la serviciile băncii 24 de ore din 24, 7 zile din 7;
Evidenţa zilnică a operaţiunilor efectuate în cont;
Simplificarea procedurilor legate de efectuarea plăţilor în lei şi valută, precum şi a
celor legate de obţinerea extrasului de cont;
Securitate, confidenţialitate şi control mai bun al operaţiunilor;
Accelerarea schimbului de informaţii între client şi bancă;
18
Reducerea costului legate de comisioane;
Înregistrări operative în contabilitate proprie, cu condiţia existenţei la client a unui
soft care să îi permită efectuarea acestui tip de operaţii.
Urmărind furnizarea de servicii de calitate clienţilor, securitatea serviciului este asigurată
pe trei nivele:
I. La nivelul clientului:
Restricţionarea accesului la diverse funcţii şi meniuri din program prin definirea de
utilizatori, grupuri de utilizatori, grupuri de conturi şi acordarea de drepturi de acces
acestora sau pe acestea;
La emiterea ordinului de plată este necesară minim o aprobare pentru executarea
acestuia. Pentru ridicarea nivelului de securitate al operaţiunii, clientul poate opta pentru
două aprobări în vederea executării ordinului de plată;
Instalarea semnăturii electronice.
II. La nivelul legăturii client – bancă: se foloseşte un sistem de încriptare cu schimbarea
cheilor publice (cheia se află în posesia unei persoane autorizate şi este protejată cu una
sau două parole de comunicaţie).
III. La nivel de server: la definirea clientului pe server-ul băncii, acestuia i se pot acorda
anumite drepturi.
Comisioane aferente:
Tarifarea serviciului MULTIX are la bază perceperea unui comision de utilizare
lunar fixat în prezent la 3 USD/sediu (plătibil în lei la cursul BNR al ultimei zile
lucrătoare a lunii).
În afară de comisionul de utilizare, continuă să fie plătite comisioanele aferente
operaţiunilor de plăţi emise, cu precizarea că numai pentru ordinele de plată emise în lei
se aplică o reducere a nivelului comisioanelor standard cu 10%.
Western Union
Western Union, este liderul mondial în transferul de bani, oferă posibilitatea de a
trimite sau primi bani din toată lumea, în câteva minute.
Utilizarea sistemului global Western Union, este un mijloc sigur, rapid şi simplu
pentru transfer de bani.
Western Union este o soluţie:
19
Rapidă: fondurile sunt disponibile în unităţi la aproximativ 10 minute după efectuarea
transferului de către expeditor.
Simplă: chiar dacă nu aveţi un cont deschis, puteţi primi banii într-una din unităţile
noastre.
Sigură: transferul are un număr de referinţă pe care îl cunoaşte numai persoana care
trebuie să primească banii şi expeditorul. Acest număr va fi folosit la recunoaşterea lui.
Prin serviciul Western Union se pot primi din străinătate sume de până la 5.000 USD.
Se poate afla dacă transferul de bani aşteptat din străinătate a sosit apelând gratuit
numărul de telefon: 0800 803 803. De asemenea, operatorul va indica şi cea mai
apropiată unitate BRD agent Western Union de la care se pot ridica banii primiţi.
În fiecare an, milioane de oameni apelează cu încredere la sistemul Western
Union, care se adresează în special familiilor susţinute financiar de către cei dragi aflaţi
în străinătate, turiştilor aflaţi în situaţii critice sau oamenilor de afaceri care trebuie să
transfere rapid numerar. Pentru aceasta nu este nevoie de cont bancar şi nu trebuie plătită
taxă de membru. Banii vor ajunge în posesia destinatarului în cel mai scurt timp şi în
numerar.
Fiecare transfer este protejat cu ajutorul unui sistem electronic de securitate şi
poate fi verificat printr-un Număr de Control şi printr-o parolă selectată de către
utilizator. Western Union asigură plata rapidă şi integrală a sumelor, în exclusivitate
persoanei indicate.
Banii sunt disponibili în câteva minute de la expedierea acestora. Western Union
foloseşte tehnologie electronică de vârf şi reţeaua globală unică de calculatoare pentru
plata imediată a sumelor trimise în peste 195 de ţări şi teritorii.
Agenţii Western Union din străinătate sunt amplasaţi în locaţii avantajoase: oficii
poştale, bănci, farmacii, magazine, supermarketuri, gări sau aeroporturi. Majoritatea
agenţilor au un orar de funcţionare convenabil, chiar şi la sfârşit de săptămână. Cele peste
165.000 de locaţii ale agenţilor din întreaga lume fac din Western Union cea mai extinsă
reţea de transfer de bani.
Oricine poate utiliza cu uşurinţă sistemul internaţional de transfer de bani..
Western Union transferă bani din 1871, ceea ce a făcut ca acesta să devină unul
dintre cele mai de încredere nume în transferurile de bani. Reţeaua globală de
calculatoare, sistemele de comunicaţii şi de verificare au atât la baza stabilirii unor
standarde de securitate de clasă mondială. De aceea anual realizează milioane de
transferuri, în cel mai scurt timp posibil, fără erori.
20
iBank
Fiecare entitate are un server propriu-XUI si utilizatorii acceseaza aceeasi baza de
date comuna situate la Centrala Bucuresti.Aceeasi schema este prevazuta si la Botosani
cu Dorohoi si Vaslui cu Husi si Barlad, etc.
Entitate contabila-entitate unde se intocmeste balanta de verificare.
Entitate noncontabila-sunt punctele de lucru propriu zise.
Aplicatia utilizata de BRD-iasi se numeste iBank scrisa pe arhitectura CLAIN
SERVER. In acest mod informatia se scrie direct pe serverul de la Bucuresti.
Programul iBank a fost conceput spre sfarsitul anilor ’80 de catre o firma
specializata din SUA. BRD a achizitionat produsul in 1994/1995 pentru a inlociu
programul PCBANK, fara insa a transforma aceasta achizitie intr-un veritabil proiect.
08.04.2002 este prima zi de lucru in iBank.Vechea aplicatie in PCBANK era scrisa in
FOX.Se lucra in DOS, iar iBank este sub sistemul de operare UNI B. R. D. a
implementat sistemul IT, bazat pe aplicaţia de software bancar „iBank”. În decembrie
1996, B. R. D. a încheiat un contract cu ICL, prin care B. R. D. a cumpărat dreptul de a
folosi iBank în România pentru un comision anual stabilit în funcţie de numărul de
utilizatori autorizaţi. În calitate de integrator de sisteme, ICL s-a angajat să instaleze
iBank, în 9 din sucursalele B. R. D. şi să pună la dispoziţie hard-ul necesar (inclusiv
servere).
ICL a transferat B. R. D. răspunderea privind derularea iBank în întreaga reţea de
sucursale. Pentru a realiza acest lucru, B. R. D. beneficiază de asistenţa Sociétè
Générale, şi, în plus, intenţionează să folosească furnizori locali de servicii în calitate de
subcontractori. Simultan, B. R. D. analizează procedurile de operare pentru a le face
compatibile cu folosirea iBank. Sub-sistemul de cărţi de credit a devenit operaţional în
septembrie 1999. interfaţa dintre sistemul de cărţi de credit şi sistemul informatic
principal B. R. D. a fost dezvoltată în anul 1999.
B. R. D. a implementat un sistem internaţional compatibil pentru tranzacţiile
internaţionale, prin instalarea unui pachet software pentru tranzacţii financiare, numit
Bank Trade, care procesează acreditive, scrisori de garanţie, ordine de plată şi încasare.
O condiţie de bază necesară pentru funcţionarea tuturor acestor sisteme este
existenţa unei infrastructuri eficiente de telecomunicaţii. În 1999 cu asistenţă din partea
Global One, B. R. D. a introdus o reţea de telecomunicaţii X.25, capabilă să susţină noul
sistem bancar integrat iBank li operaţiile reţelei de ATM-uri. Reţeaua X.25, care
21
utilizează linii închiriate, înlocuieşte treptat procesul de transfer al fişierelor. În acest
moment, centrala şi 100 de sucursale sunt deja conectate la noua reţea.
Toate aceste progrese au permis testarea întregului proces în unităţi – pilot,
agenţia Tei trecând la iBank în luna noiembrie. Această operaţiune a fost urmată de
trecerea la iBank a Grupului Unirea la începutul lunii martie 2002. în cursul lunii aprilie
trecerea la iBank a Grupului Iaşi.
Mai întâi se cuvine să notăm că iBank este orientat către client şi nu către cont,
ceea ce va permite să dispunem de o imagine globală despre client, adică să putem alcătui
în orice moment un inventar al situaţiei patrimoniale a clientului, oricare ar fi agenţia sau
agenţiile cu care el lucrează. Această bază de date clienţi va putea fi după aceea definitivă
ca sistem de referinţă pentru toate celelalte aplicaţii utilizate de B. R. D.
Obiectivele de dezvoltare pentru următorii ani depind de capacitatea băncii de
adaptare şi de anticipare a „mişcărilor” pieţei. Este vorba de asigurarea structurilor şi a
instrumentelor potrivite şi din acest punct de vedere proiectul de reorganizare şi
modernizare a reţelei este cheia de boltă a viitoarei evoluţii a băncii.
Chiar dacă este de concepţie mai veche, programul iBank răspunde nevoilor B.
R. D. mai bine decât Pcbank, atât în ceea ce priveşte concepţia (arhitectură – client, timp
real), cât şi în modul de funcţionare, centralizat, care va permite transferul anumitor
funcţii de suport, şi în special a informaticii, dinspre agenţii către Centrală, permiţând
astfel unităţilor din reţeaua B. R. D. să se concentreze pe funcţia lor esenţială, cea
comercială.
Bineînţeles, clienţii B. R. D. vor beneficia, în mod indirect, de funcţionalităţile
sistemului. Toate avantajele de care va beneficia reţeaua vor avea un impact asupra
clientelei. Noţiunea de imagine globală a clientului va permite o mai bună abordare,
tradusă printr-o ofertă personalizată de servicii şi un proces decizional mai rapid.
Trecerea la iBank benefică şi în perspectiva introducerii, în momentul în care toate
unităţile vor lucra cu acest program, a funcţiei „Any branch banking”, care va permite
accelerarea operaţiunilor intrabancare (viramente etc.) şi va conferi astfel un avantaj atât
clienţilor, cât şi băncii, în competiţia cu concurenţa.
În 2000 a fost implementat sistemul Multicash, care permite B. R. D. să pună la
dispoziţie clienţilor săi servicii avansate de gestionare a numerarului. Costurile pentru
acest proiect se ridică la aproximativ 250.000 USD (fără taxe). B. R. D. este de asemenea
în proces de introducere a sistemului Intranet, care va înlocui sistemul de poştă
electronică cu un sistem mai performant.
22
Începând cu decembrie 2000, banca a pus la dispoziţia clienţilor întreprinderii un
nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, MultiX. Acesta permite
clientului să realizeze o serie de operaţiuni bancare de la propriul sediu. Oferind servicii
de bancă la distanţă şi bazat pe schimbul de date între client şi bancă, MultiX se
adresează în special clienţilor care au relaţii de afaceri frecvente cu B. R. D. şi care fac în
mod regulat viramente naţionale şi internaţionale.
Pentru client MultiX înseamnă un acces la serviciile băncii 24 ore din 24, 7 zile
din 7, operaţiuni în cont urmărite zi de zi, proceduri simplificate pentru operaţiunile
bancare, o securitate mai bună, confidenţialitate şi controlul informaţiilor, schimburi mai
rapide de informaţii între client şi bancă, mai puţine costuri legate de comisioane.
Cea mai modernă metodă de administrare a conturilor la îndemâna clienţilor B. R.
D. – G. S. G., având acces rapid la bancă de oriunde şi oricând, pentru a obţine informaţii
în timp real despre situaţia conturilor şi având posibilitatea gestionării eficiente a
fondurilor, direct din faţa calculatorului 24 ore din 24, 7 zile din 7, prin On-Line
Banking. Astfel pot fi controlate soldul şi tranzacţiile din conturile personale, pot fi
transmise ordine de plată interne sau se pot iniţia transferuri interne. Ratele de schimb
valutar, precum şi ratele dobânzilor, sunt afişate în meniul principal al site-ului
www.brd.ro. În cazul plăţilor interne sau al schimburilor valutare, clienţii trebuie să mai
ţină cont de ora-limită de procesare a acestor tranzacţii. Toate ordinele de plată primite de
bancă vor fi procesate în următoarea zi lucrătoare. Ora limită de procesare va dispărea,
pentru plăţile interne, în momentul în care B. N. R. va implementa o platformă
electronică de prelucrare naţională a datelor şi sistemul său de compensare naţională va
funcţiona on-line.
O noua aplicaţie paralelă este TRANSACT-ul şi este falosită în vederea
industrializarii creditelor pentru personae fizice.
Fiecare utilizator are parolă proprie cu care utilizează programul iar modificările
efectuate sunt vizualizate şi de ceilalţi utilizatori.
O altă aplicaţie este MEGARA folosită pentru Fondul deschis de investitii-
SIMFONIA, pentru achiziţionare de titluri.
Aplicaţia FCEX (folosită pentru achiziţionarea şi răscumpararea de titluri prin
BRD).Pentru tranzacţiile WESTERN UNION este folosit un program cu acelaşi nume
care face transferuri cu strainatatea. BRD-ul mai are o aplicaţe care gestionează carduri la
nivel de convenţie şi de utilizatori-plata salariilor se face pe card. Aflarea informaţiilor
despre clienţi (nume,adresa,cod numeric personal,cod fiscal) se face cu ajutorul aplicaţiei
23
INFO.Această aplicaţie are legatura cu aplicaţia carduri.Pentru licitaţia valutară este
folosită o aplicaţie generală numită LICIT- banca se comportă ca un dealer pentru client.
Aceasta exportă informaţia către iBANk şi este preluată în contul clientului.
Particularitati in sistemul de codificare a conturilor clientilor:
CODIFICAREA CATEGORIILOR DE CLIENTI IN IBANK
A-clienti uzuali
B-personalul unitatilor bancii (inclusiv directori executive)
D-personalul Centralei BRD (inclusiv director executiv)
F-familiile personalului propriu din unitatile bancii
G-familiile personalului Centralei
I-personalul unitatilor bancii, actionarii care si-au desemnat un reprezentant
J-personalul Centralei, actionatii care si-au desemnat un reprezentant
K-personalul unitatilor bancii care se incadreaza in categoria persoanelor fizice
prevazute in Norma 8, art.1, lit.n,
L-personalul Centralei bancii care se incadreaza si in categoria de “familie” a
persoanelor fizice prevazute in Norma 8, art.1, lit.n,
M-actionari care detin cel putin 10% din capitalul persoanelor juridice, actionari
BRD si administratorii acestora
N-actionari semnificativi ai BRD (care detin cel putin 5% din actiunile bancii)
O-actionari care si-au desemnat un reprezentant avand una din calitatile prevazute
la art.1, lit.n, din norma 8/1999 BNR
P-personalul BNR care exercita atributii de control sau de supraveghere bancara
R-membrii CA ai BNR
S-familiile persoanelor fizice prevazute in norma 8, art.1, lit.n,
T-persoane fizice care sunt in acelasi timp familii ale personalului BRD din
unitatile bancii si familii ale persoanelor fizice prevazute in norma 8
V-persoane fizice care sunt in acelasi timp conform definitiilor din norma 8,
familii ale personalului BRD din Centrala bancii.
In conformitate cu adresa numarul 60/22/01.1999 a Directorului de Informatica,
codificarea documentelor care se transmit prin telex, fax, cu scopul de a evita intarzierile
provocate de PRIORIPOST, se va face astfel:
704-prin documente ce pleaca telex la comanda clientului
517-prin salariatii BRD care doresc sa transmita telex, fax un ordin de plata
24
722-prin documente ce pleaca telex, fax din unitatile bancii.
Programul Xicom V2.6 face parte din Proiectul URSA (Uniformizarea Retelei de
Sucursale si Agentii BRD).
25
1.2.3. Propuneri de soluţii informatice pentru un domeniu aplicativ concret, funcţie de cerintele organizaţiei.
Aplicaţie de tip portal
După părerea mai multor specialişti în domeniul informatic, portalurile oferă cea mai
puternică legătură dintre utilizator şi Internet, o ieşire a utilizatorului către informaţie.
O definiţie mai abstractă îi aparţine vicepreşedintelui Meta Group, Matt Cain, care descrie
portalurile drept "un cadru ce oferă diferite niveluri de funcţionalitate (conţinut, aplicaţii) şi
interactivitate (comunităţi) pe baza preferinţelor utilizatorului şi a regulilor de business.
Portalurile furnizează un context mai bun pentru activităţile productive şi adaugă valoare siturilor
existente prin conexiuni personalizate".
Plecând de la avantajele portal-urilor (acces bun la informaţii, partajarea informaţiilor şi a
cunoştinţelor, creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea fluxului de utilizatori, interfaţa personalizată
automatizarea activităţilor şi recuperarea semnificativă a investiţiei) propun realizarea în cadrul
BRD unui portal pentru angajaţi.
Date generale despre portal-uri
Spre deosebire de o pagină WEB clasică, o pagină portal nu mai este un obiect unitar,
pagina de tip portal fiind de fapt o colecţie de obiecte numite portleţi. Portleţii se prezintă ca
porţiuni de cod HTML sau XML afişate intr-o anumită zonă a paginii. O caracteristică importantă
a portleţilor este că pot prelua informaţii din diverse locaţii. Un portlet se poate regăsi pe mai
multe pagini din portal, ceea ce usurează foarte mult întreţinerea portalului, modificarea acestuia
fiind ulterior vizibilă pe toate paginile în care este apelat.
Printre resursele tehnice ale unui portal se numără: serverul de aplicaţie, serverul WEB,
baze de date, roboţii de indexare, stocarea informaţiilor tip metadata, portlet, motorul de
categorizare, filtrele, serviciile WEB, profilarea membrilor şi a utilizatorilor ocazionali, sistemul
de management al conţinutului.
Securitatea serverelor web poate fi abordata la cel putin urmatoarele nivele:
protecţia criptografică a canalelor de comunicaţii ;
proiectarea unor extensii de securitate la standardele existente ;
administrarea sigură şi eficientă a serverelor ;
includerea în mediile Java a unor facilităţi de securitate şi criptografice puternice.
26
1.3. Circuitul documentelor
Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informational la nivelul
intregului sistem bancar, al fiecarei banci in parte, precum si al tuturor unitatilor subordonate lor.
In general, prin circuitul documentelor din cadru sistemului bancar se intelege
miscarea lor succesiva, din momentul intocmirii sau prezentarii la ghiseu de catre titularii de
conturi, in scopul efectuarii si inregistrarii operatiilor in conturilor analitice si sintetice si pana in
momentul arhivarii, in vederea pastrarii lor, sau extinderea acestora clientilor bancii.
Miscarea succesiva a documentelor bancare se realizeaza in cadrul unui circuit bine
precizat, ce presupune parcurgerea mai multor faze, astfel ;
-primirea documentelor la ghiseu sau intocmirea acestora de catre personalul bancii si
efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ-curent,urmarindu-se indeplinirea conditiilor de
forma,cat si modul in care s-a respectat cadrul normativ si disciplina bancara privind continutul
operatiunilor solicitate ;
-contabilizarea documentelor,operatiune realizata fie prin transpunerea inregistrarilor in
note contabile,fie prin inscrierea directa,pe documentele respective a conturilor in care urmeaza
sa se efectueze
inregistrarea, corespunzator modului in care are loc prelucrarea automata a datelor cu ajutorul
echipamentelor electronice
-inregistrarea succesiva a documentelor bancare in evidenta contabila analitica si
sintetica ;
-confruntarea datelor din contabilitatea analitica cu cele din contabilitatea sintetica a se
urmari exactitatea operatiunilor efectuate. In acest scop se foloseste ca instrument de
evidentiere,balanta de verificare zilnica ;
-clasarea si pastrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de
conturi.
Documentele bancare se claseaza si se pastreaza separat in functie de natura
operatiunilor pe care le releva.
27
Documentele de casa se pastreaza la serviciul tezaur si caserie,in dosare,pe zile,clasate in
urmatoarea ordine :
-documente de incasari in numerar ;
-documente de plati in numerar ;
-documente privind conturile in afara bilantului referitoare la casa de circulatie si
fondul de rezerva de semne monetare al Bancii Nationale.
Spre deosebire de acestea,documentele de decontare se claseaza pe zile,in ordinea
simbolurilor conturilor sintetice debitoare si pe principalele instrumente de plata :
-ordinul de plata
-ceul
-cambia
- biletul de ordin.
Acest mod de structurare a documentelor de decontare dupa instrumentele de
decontare folosite sta la baza intocmirii situatiei statistice a platilor fara numerar.
Fiecare dosar al zilei este insotit de un document de arhivare(« banda de arhivare » ),
semnat de catre cei responsabili pentru controlul arhivarii tuturor documentelor zilei respective.
Banda de arhivare este al doilea exemplar al jurnalului contabil de debit.
Documentele privind operatiunile proprii ale bancilor se clasifica anual, intr-un dosar
separat.
Documentele de casa pe timp de 1 an si documentele de decontare pe timp de 1 luna,de
la 15 ale lunii in curs la 15 ale lunii urmatoare,se pastreaza in arhiva curenta a bancii.
In functie de durata de pastrare,stabilita prin nomenclatorul termenelor de pastrare a
materialelor de arhiva,documentele bancare sunt depuse la arhiva generala.
Circuitul documentelor bancare trebuie astfel organizat, incat in activitatea bancara sa
se asigure o continua ritmicitate. In vederea primirii si prelucrarii si inregistrarii cu operativitate a
documentelor bancare,precum si a realizarii, pe cat posibil, uniform a eforturilor personalului
bancii pe tot parcursul zilei operative ,se intocmeste « graficul de prezentare a titularilor de
conturi la ghiseu ».I n grafic,sunt cuprinsi ,de regula, titularii de conturi cu sediu in aceeasi
localitate cu banca. Se realizeaza astfel, o programare pe ore, in functie de volumul operatiunilor
bancare ale titularilor de conturi, de distanta fata de banca si necesitatea asigurarii unei activitati
28
permanente pe intreaga zii operativa,masuri cu implicatii directe asupra calitatii lucrarilor
efectuate.
Realizarea unei activitati bancare de calitate presupune ca circuitul documentelor sa se
desfasoare respectand o serie de principii, bine determinate,si anume :
-incasarile in numerar efectuate de catre banci presupune primirea mai intai a
sumelor de catre casierii incasatori si numai dupa confirmarea acestor operatiuni are loc
inregistrarea sumelor in conturile depunatorilor ;
-platile in numerar,efectuate pe baza cecurilor sau ordinurilor de plata, se evidentiaza
mai intai in conturile titularilor, in limitele disponibilului propriu existent sau pe seama creditelor
si numai dupa aceea se elibereaza numerarul de catre caseria bancii ;
-virarea sumelor din unele conturi in altele se va evidentia in debitul contului
platitorului si numai dupa aceea in creditul contului beneficiarului.
-toate documentele bancare se inregistreaza mai intai in evidenta analitica si numai
dupa aceea in evidenta sintetica ;
-operatiunile privind activitatea de creditare trebuie sa fie efectuate cu operativitate,
pana cel mai tarziu la inceputul zilei operative ;
-confruntarea operatiunilor de casa de catre grupele operative cu evidenta din cadtru
serviciului de tezaur si caserie trebuie sa se realizeze zilnic,cel tarziu pana la sfarsitul
programului de lucru ;
-evidenta contabila analitica se puncteaza cu evidenta sintetica in aceeasi zi cu
efectuarea operatiunilor bancare,iar intocmirea balantei de verificare se intocmeste zilnic,cel mai
tarziu in dimineata zilei urmatoare ;
-toate documentele circula in interiorul unitatilor bancare numai prin personalul
propriu.
Acest mod de organizare a circuitului documentelor este specific unitatilor bancare,
contribuindu-se prin aceasta la accelerarea mijloacelor banesi, atat sub forma numerarului, cat si
a monedei scripurale, si implicit la sporirea vitezei de rotatie a capitalurilor.De asemenea, o buna
organizare a circuitului documentelor faciliteaza prelucrarea automata a informatiilor bancare si,
totodata, contribuie la o mai buna organizare a controlului bancar intern.
29
CAP. 2. Forme şi tehnici specifice relaţiilor financiare ale băncii cu autorităţile publice (impozitul pe venitul persoanelor fizice, contribuţiile la asigurările sociale, impozite şi taxe locale)
2.1. Elemente tehnice
Principalele elemente tehnice folosite in practicare impozitelor sunt: subiectul, suportatorul,
obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota, asieta.
Subiectul reprezinta persoana fizica sau juridical in sarcina careia este stabilita, prin lege,
obligatia de plata a impozitului. Din acest motiv subiectul se mai numeste si platitor.Tot pentru al
desemna pe subiect este folosit si termenul de contribuabil, semnificand persoana fizica sau
juridical care, platind impozitul, cedeaza parti din veniturile sau averile sale sub forma de
impozite sau contributii obligatorii catre stat.
Suportatorul impozitului este persoana fizica sau juridica aflata in postura de a suporta efectiv
impozitul platit, in sensul cedarii unei parti din puterea sa de cumparare, prin efectul de
diminuare a venitului sau averii sale(antrenat de plata impozitului). Persoana suportatorului poate
fi identica sau nu cu cea a subiectului. In masura in care suportatorul este o alta persoana decat
subiectul, acesta din urma plateste impozitul catre stat dar transfera sarcina fiscala asupra
suportatorului de la care incaseaza suma platita ca impozit.
Obiectul impozitului este cunoscut si sub denumirea de materie impozabila, reprezentand
valori sub diferite forme ale veniturilor si averilor sau activitati aducatoare de valori ce intra sub
incidenta impozitarii.
Sursa impozitului reprezinta substanta sau valoarea din care se preia sau se suporta impozitul,
presupunand o diminuare a ei. Ea se confunda, adesea, cu obiectul impozitului, iar formele
obisnuite sub care se constituie sunt cele ale veniturilor realizate si, uneori, ale averilor detinute.
Unitatea de impunere este concretizata prin unitatea de masura in baza careia se
dimensioneaza material impozabila. In cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se
confunda cu unitatea monetara a statului respectiv.
Cota impozitului, cunoscuta si sub denumirea de cota de impozare, exprima marimea
procentuala a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabila a obiectului respectiv.
30
Asieta desemneaza un ansamblu de modalitati si procedee tehnice folosite de organelle fiscale la
asezarea, calculare, urmarirea si incasarea impozitelor, respective reglementarile prin care se
punein aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori, asieta este definita sau
interpretata in sensul de baza de calcul a impozitului, tinzandu-se a fi confundatacu material
impozabila sau obiectul impozitului.
2.2. Modalitati de determinare, calcul si plata
2.2.1. Determinarea impozitului pe veniturile din salarii cu evidenţierea elementelor specifice la BRD
Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare
a unei relaţii contractuale de muncă între angajat şi Brd, precum şi orice alte sume de natură
salarială primite în baza unor legi speciale.
Prin urmare salariile sunt formate din sumele primite pentru munca prestată reglementată
prin Contractul Individual de Muncă, Contractul Colectiv de Muncă, Decizie numire pe post,
Regulamentul de Ordine Interioară.
Veniturile din salarii cuprind: salariul de bază; sporuri, îndemnizaţii şi adaosurile de orice
fel (stabilite şi reglementate în CCM); recompense şi premii prevăzute în CCM; sumele prevăzute
pentru concediul de odihnă; ajutoarele, îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi
cele pentru concediul de creştere a copilului până la doi ani.
Grila de salarizare, activităţile care beneficiază de sporuri, grila de acordare a
îndemnizaţiilor de conducere, modul de realizare a pontajului la BRD, precum şi un exemplu de
calcul al impozitului pe venit sunt prezentate în continuare.
Exemplu de calcul al impozitului pe venit pentru o persoană cu două persoane în întreţinere:
Ore lucrate: 162 (din 172)
Salar tarifar: 7.000.000 lei
Sporuri permanente: 350.000 lei
Salar bază (ore lucrate): 6.631.759 lei
31
Total salariu: 6.981.579 lei
CAS (contribuţia la asigurările sociale): 9.5% x 6.981.579 = 663.250 lei
CASS (contribuţia la asigurările sociale de sănătate): 6.5% x 6.981.579 =453.803 lei
CFS (contribuţia la fondul de şomaj): 1% x (7.000.000+350.000) =73.500 lei
Venit net = Total salariu – CAS – CASS – CFS = 5.791.026 lei
Deducerea de bază = 4.500.000 lei
Impozit calculat = 16% x (5.791.026 - 4.500.000) = 206.560 lei
Salariu net = Venit net – Impozit = 5.791.026 – 206.560 = 5.584.466 lei
BRD S.A. are obligaţia să determine venitul anual impozabil din salarii şi să stabilească
diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar anticipat în
cursul anului fiscal, până la ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor. BRD
S.A. are obligaţia să efectueze regularizarea acestor diferenţe în termen de 90 de zile de al aceasta
dată pentru peroanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- au fost angajaţi permanenţi ai societăţii
- nu au declarat că au alte surse de venit care se cuprind în venitul global impozabil.
În vedera efectuării regularizării, societatea are obligaţia să acorde deduceri personale
cuvenite şi neînregistrate în cursul anului, precum şi corectarea celor acordate şi necuvenite cu
ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.
Plătitorul venitului bugetar este BRD S.A.. Conform prevederilor în vigoare „plătitori de
salarii au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul pe veniturile din salarii pe baza statelor de
plată”
Termenul de plată – impozitul calculat şi reţinut lunar se virează la bugetul de stat până la
data de 25 (inclusiv) a lunii următoare celei pentu care se plătesc aceste venituri. Calculul şi
reţinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectuează de BRD. la data ultimei plăţi a
drepturilor salariale aferente fiecărei luni.
Diferenţele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare influenţează obligaţia de
plată pentru bugetul de stat a impozitului pe venituri din salarii a angajatorului, BRD, pentru luna
în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivă.
32
Asieta sau modul de aşezare:
- se face pe baza declaraţiilor privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi afişe fiscale
- se întocmeşte formular cod 100
- se întocmeşte formular Fişa fiscală F1.
Fişa fiscală va fi completată de BRD S.A. pentru toţi salariaţii înregistraţi într-un an fiscal
după cum urmează:
date de identificare angajator
date de identificare angajat
date privind îndeplinirea condiţiilor pentru calculul impozitului anual şi pentru
regularizarea acestuia
menţiuni referitoare la deducerile personale
veniturile din salariu obţinute, impozitul reţinut şi virat în cursul anului
date referitoare la regularizarea impozitului.
Datele personale înscrise în Fişa fiscală se preiau pe baza documentelor justificative: carte
de identitate/buletin, certificat de căsătorie, certificat de naştere pentru copii.
BRD S.A. este obligată să păstreze fişa fiscală pe întreaga durată a angajării şi să
transmită organului fiscal competent şi angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an,
până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul expirat.
Încasarea venitului bugetar – impozitul pe venit se face prin metoda plăţii directe de către
BRD S.A. prin întocmirea unui ordin de plată în favoarea trezoreriei până la data scadentă a plăţii
impozitului pe salarii.
2.2.2. Bugetul asigurărilor sociale de stat
Aceste buget, care se întocmeşte distinct de bugetul de stat, cuprinde relaţiile financiare
de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti necesare asistenţei şi protecţiei sociale.
Existenţa şi conţinutul său sunt determinate de necesitatea asigurării protecţiei unor categorii
sociale defavorizate.
Elaborarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat este asigurată de Ministerul
Finanţelor Publice în conformitate cu prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice,
33
modificată şi completată, legilor bugetare anuale, ale altor acte normative referitoare la protecţia
socială.
Aprobarea bugetului asigurărilor sociale are loc odată cu aprobarea bugetului de stat,
procedura de prezentare şi aprobare fiind similară celei urmată pentru bugetul de stat, astfel
aprobarea acestui buget este de competenţa Parlamentului. După promulgarea de către
Preşedintele României se va publica în Monitorul Oficial.
Încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se realizează prin următoarele
procedee:
1. calcularea şi plata directă de către subiecţii impozitelor, în cazul contribuţiilor pentru
asigurări sociale datorate de angajator;
2. calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor
datorate de către o persoană (angajator) în cadrul contribuţiilor pentru asigurări sociale
datorate de angajaţi.
2.2.3. Contribuţiile la asigurările sociale
Cadru normativ.
Legea numărul 19/2000 modificată şi completată prin OUG nr. 49/2001 şi OUG nr.
107/2001 şi OMMSS 340/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 19/2001.
Legea nr. 519/2003, M. Of. nr.864/2003.
Legea nr. 512/2004 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005.
Elemente specifice la BRD S.A.
Subiectul venitului bugetar:
- asiguraţii (salariaţii BRD S.A.) care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale.
- Angajatorul BRD S.A.
34
Obiectul venitului bugetar este dat de veniturile obţinute din salarii respectiv fondul de salarii
pe total şi pe salarii indivuale.
Prestaţiile de asigurări sociale sub formă de indemnizaţii, ajutoare, prestări pentru prevenirea
îmbolnăvirilor nu se supun şi nu fac parte din obiectul venitului bugetar.
Cota de impunere - cotele de contribuţii sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă
normale, deosebite sau speciale şi se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de
stat. Pentru anul 2004 şi anul 2005 cotele de contribuţii au fost stabilite prin lege astfel:
31,5% pentru condiţii normale de muncă
36,5% pentru condiţii deosebite de muncă
41,5% condiţii speciale de muncă.
Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de asiguraţi reprezintă o parte din
cota de contribuţii la sigurări sociale stabilită anual pentru condiţii normale de muncă respectiv
9,5 % pentru anul 2004 cât şi pentru 2005.
Contribuţia de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferenţa faţă de
contribuţia individuală de asigurări sociale până la nivelul cotelor de contribuţie de asigurări
sociale stabilite prin legea anuală a bugetului de stat, funcţie de condiţiile de muncă.
Contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale datorată de
angajatori se calculează şi se plăteşte lunar de către angajator, asiguraţi, angajatorii suportând
fiecare contribuţia proprie.
Baza de calcul lunară a contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor o
constituie:
a. salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate
prin lege sau prin contractul colectiv de muncă
b. venitul lunar asigurat prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare, care nu poate fi
mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie.
Baza de calcul a contribuţiei individuale nu poate depăşi plafonul de 5 ori salariul
mediu brut pe economie.
Exemplu: salariul mediu pe economie (20051) = 9.211.000.
Baza de calcul maxim admisă = 9.211.000*5=46.055.000
1 Legea nr. 512/2004 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, art. 34, M.Of. nr. 1128/2004.
35
Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contibuţia de asigurări sociale o
constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi şi nu poate fi mai mare decât
produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi
valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute lunare pe economie.
Angajatorul calculează lunar şi virează contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează
bugetului asigurărilor sociale de stat împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi.
Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt (OG nr. 92/2002 republicată, modicată
de OG 101/2005):
data stabilită pentru plata impozitelor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care
efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de date de 25 a lunii
următoare celei pentru care se datorează plata;
data stabilită pentre plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor care efectuează plata
drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează plata.
în situaţia în care plata drepturilor salariale se face după data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, termenul scadent pentru plata
contribuţiei este data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia.
Atunci când data de 25 a lunii este şi nelucrătoare termenul scadent este prima zi imediat
lucrătoare.
Neplata la termen a contribuţiilor de asigurări sociale generează dobânzi şi penalităţi de
întârziere pentru ambele contribuţii.
Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la bancă o dată cu
documentaţia pentru plata salariilor şi documentele pentru plata contribuţiilor datorate bugetului
asigurărilor sociale.
Asieta – BRD S.A. are obligaţia să întocmească şi să depună la Casa Judeţeană de pensii
„declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul
asigurărilor sociale de stat pentru luna ...”.
Angajatorii au de asemenea obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la fondul pentru
ajutorul de şomaj, o cotă de 3 % aplicată asupra fondului de salarii lunar realizate de asiguraţi.
Fondul pentru ajutorul de şomaj se constituie şi din o cotă de 1% din salariul de bază lunar al
36
angajaţilor. Angajatorul are obligaţia de a reţine şi de a vira contribuţia individuală la fondul
pentru ajutorul de şomaj. Termenul de plată al contribuţiilor la fondul pentru ajutorul de şomaj
este de cel mult cinci zile de la data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul în care
angajatorii calculează plata drepturilor salariale chenzinal. Asieta – BRD S.A. are datoria să
declare lunar obligaţiile de plată faţă de fondul pentru ajutorul de somaj. Directorul economic
întocmeşte „Declaraţia privind obligaţia de plată către fondul pentru plata ajutorului de şomaj”.
Declaraţia lunară se depune în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care
se datorează contribuţiile, odată cu dovada efectuării plăţii acestora. Declaraţia lunară se depune
într-un exemplar inclusiv prin poştă sau sistem electronic şi este, potrivit legii documentul de
evidenţă ce reprezintă titlul de creanţă.
Calculul contribuţiilor la asigurările sociale şi fondul de şomaj
1. Fond salarii realizat lunar conform statului de plată (ianuarie 2005)
Valoare=996.545.957
2. Total CAS datorat de angajator: 996.545.957 x 0.22=212.640.110 lei
3. Total CAS datorat de angajaţi: 996.545.957 x 0.095=91.821.866 lei
4. Total ajutor şomaj datorat de angajator: 996.545.957 x 0.03=29.896.378 lei
5. Total ajutor şomaj datorat de angajaţi: 996.545.957 x 0.01=9.654.596 lei
Se întocmeşte ordin de plată pentru fiecare obligaţie de plată în parte care se depune la
bancă pentru a fi virate sumele în conturi distincte la Trezoreria Finanţelor Publice.
2.2.4.Bugetul asigurărilor sociale de sănătate
Plătitorii contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt
persoane fizice sau juridice sau orice altă entitate în beneficiul căreia una sau mai multe persoane
fizice prestează muncă în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de
prestări servicii, organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti, alte persoane fizice, pensionari
(asiguraţi), şomeri (asiguraţi).
37
Termenul de plată al contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate este
acelaşi cu termenul de virare a impozitului pe salarii şi pe venituri din activităţi independente. În
cazul neplăţii contribuţiei la Fondul de asigurări sociale de sănătate la termenele prevăzut se
percep majorări de întârziere la nivelul celor aferente impozitelor.
Fondul naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate este administrat de Casa
Naţională a Asigurărilor de Sănătate
În anul 1997 s-a instituit sistemul asigurărilor sociale de sănătate conform legii 145/1997. În
prezent contribuţiile datorate fondului de sănătate sunt reglementate prin ordonanţa de urgenţă nr.
150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Angajatorii au obligaţia să participe la Fondul de asigurări sociale de sănătate în cotă de
7% calculată asupra fondului de salarii.
Prin fond de salarii se înţelege suma câştigurilor brute salariale lunar de către salariaţii
angajaţi cu contract individual de muncă, inclusiv sumele plătite, potrivit legii, din acest fond
pentru concediile medicale. Asiguraţii (salariaţii) au obligaţia să participe la fondul naţional unic
de asigurări sociale de sănătate cu o cotă de 6.5 % aplicată asupra veniturilor salariale brute
realizate lunar, precum şi asupra veniturilor brute realizate de persoanele aflate în concediu
pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.
Calculul contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate
1. Fond salarii realizat lunar conform statului de plată (ianuarie 2005)
Valoare=996.545.957
2. Total CASS datorate de angajator: 996.545.957 x 0.07=69.758.217 lei
Contribuţiile calculate se varsă de către persoanele juridice în conturile deschise la Trezoreria
statului.
BRD S.A., în calitate de angajator, are obligaţia să declare lunar la organele teritoriale
respectiv Casa de Asigurări de Sănătatea Iaşi obligaţiile de plată pe care le datorază Fondului
naţional pentru asigurări sociale de sănătate. Directorul economic întocmeşte „Declaraţia privind
obligaţiile de plată, pe luna.................. anul......... la Fondul asigurărilor de sănătate” şi o depune
în termen de 20 de zile de la expirarea lunii / trimestrului pentru care se datorează contribuţiile.
38
2.2.5. Bugetul local
Alături de bugetele prevăzute de Legea 500/2002 cu modificările şi completările
ulterioare, în sistemul bugetar al ţării sunt întâlnite şi bugetele locale. Bugetele locale sunt
bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au personalitate juridică. Fiecare unitate
administrativ-teritorială – comună, oraş, municipiu, sector al capitalei, judeţ, respectiv municipiul
Bucureşti-întocmeşte bugetul local propriu. Întocmirea bugetelor locale intră în competenţa
organelor executive ale acestora. Proiectele bugetelor departamentelor întocmite de către prefecţi
şi proiectele bugetelor comunelor întocmite de către primar sunt supus consiliilor respective, spre
examiare şi votare.
Bugetele locale pot fi definite ca intrumente de planificare şi de conducere a activităţii
financiare a unităţilor administrativ-teritoriale, a căror structură reflectă gradul de autonomie a
administraţiei locale, faţă de puterea centrală şi legăturile existente între diferitele administraţii
teritoriale.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, bugetele locale se aprobă de către
organul local – consiliul local al acestora (art. 38 alin 2 Legea 215/2001).
Contribuabilii de impozite şi taxe sunt persoane juridice, persoane fizice, asociaţii
familiale, asociaţii agricole, organizaţii politice şi obşteşti, instituţii publice, fundaţiile, unităţile
de cult, etc.
BRD S.A. datorează impozite şi taxe la bugetul local astfel:
- impozitul pe clădiri;
- impozitul pe terenuri;
- impozitul pe mijloace de transport.
Cadrul normativ cu referirire la impozitele şi taxele locale cuprinde:
Legea nr. 571/2003 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa nr. 92 din 24
decembrie 2003 (*republicata*) privind Codul de procedura fiscală, Hotărârea nr. 783 din 19 mai
2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte
taxe asimilate acestora, precum şi pentru amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual
39
pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în anul fiscal 2005, Ordonanţa nr. 83 din 19 august 2004 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanta de urgenta 123/24
noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
Ordonanţa de urgenţă 138/29 decembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa de urgenţă 24/24 martie 2005 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa de urgenţă nr. 138 din 29
decembrie 2004 intrată în vigoare, cu câteva excepţii, la data de 1 ianuarie 2005.
2.2.5.1. Impozitul pe clădiri
Subiectul impozitului pe clădiri îl reprezintă BRD S.A. şi îl datorează pentru clădirile
aflate în proprietatea sa, indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora.
Prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de
animale, de obiecte de producere, de instalaţii, etc.
Obiectul impozitului pe clădiri îl reprezintă clădirile proprietate BRD S.A..
Pentru stabilirea impozitului pe clădiri datorat se are în vedere dimensiunea ei, suprafaţa
construită desfăşurată.
Baza de calcul – valoarea impozitată a clădirilor proprietate BRD o constituie valoarea de
inventar înregistrată în contabilitate. În situaţia „Registrul inventar” care este anexată este
prezentată lista clădirilor aflate în proprietatea firmei, înregistrată la o valoare reevaluată.
BRD S.A. a procedat la activitatea de reevaluare a mijloacelor fixe conform
HG/403/2000 şi totodată înregistrarea valorilor rezultate din această operaţiune în anii 2000,
2001, 2002, 2003. Acest lucru a dus şi la creşterea impozitului pe clădiri.
Clădirile care au fost dobândite în cursul anului, se impun cu începere de la data de întâi a
lunii următoare celei care au fost dobândite. Impozitul se calculează proporţional cu perioada
rămasă până la sfârşitul anului
Cota de impozitare – este stabilită de consiliul local. Cotele sunt proporţionale cu valori
cuprinse între 0,5% şi 1,5% şi care se aplică asupra valorii de inventar şi clădirii înregistrată în
contabilitate. În cazul în care persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor
începând cu anul 1998, cota de impunere este între 5-10% aplicată asupra valorii de inventar.
40
Asieta – BRD S.A. are obligaţia să depună o declaraţie specială “Declaraţia de impunere
pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul contribuabililor persoane juridice” la
compartimentul de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale (Iasi).
Termenul de plată – impozitul pe clădiri este anual, se stabileşte pe baza declaraţiei de
impunere şi se plăteşte trimestrial în patru rate egale astfel:
- până la 15 martie;
- până la 15 iunie;
- până la 15 septembrie;
- până la 15 noiembrie;
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele
fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%,
stabilita prin hotarare a consiliului local. Sancţiuni - pentru neplată la termen se datorează
dobânzi şi penalităţi de întârziere conform dispoziţiilor legale.
Calculul impozitelor pe clădiri
1. Valoarea de inventar – baza impozabilă conform declaraţiei de impunere : 8.244.695.876
2. cota 0,5%
3. impozite pe clădiri datorate anual lei
8.244.695.876 * 0,5% 41.223.479
care se achită astfel:
15 martie 2004 10.305.870
15 iunie 2004 10.305.870
15 septembrie 2004 10.305.870
15 decembrie 2004 10.305.870
2.2.5.2. Impozitul pe teren
41
Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit
anual. Acest impozit, impozitul pe teren, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-
teritoriale în raza căreia este situat terenul. Pentru terenurile proprietate publică sau privată a
statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori
în folosinţă, dupa caz, impozitul pe teren reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor,
titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, dupa caz.
Elemente tehnice ale impozitului pe teren:
Subiectul - BRD S.A.. Obiectul impozabil – terenurile neocupate de clădiri în proprietatea
BRD S.A.. Pentru terenurile ocupate de clădiri nu se datorează impozit pe teren. Baza de calcul –
impozitul pe teren se stabileşte anual în sumă fixă pe metru pătrat de teren, diferenţiat pe
localităţi şi zone în intravilanul localităţilor, iar în extravilan pe randuri de localităţi şi categorii
de folosinţă a terenului.
Încadrarea terenului pe zone se face de Consiliul Local, ţinând cont de:
- poziţia terenurilor faţă de centrul localităţii
- caracterul zonei respective (zonă de locuit, zonă industrială)
- apropierea faţă de căile de comunicaţii.
Asieta – impozitul pe teren se stabileşte pe baza „Declaraţiei de impunere pentru stabilirea
impozitelor pe teren în cazul contribuabililor persoane juridice depusă la organul fiscal teritorial
în raza căruia îşi are sediul contribuabilul, în 30 de zile de la data dobândirii terenului.
Termen de plată – impozitul stabilit anual se plăteşte trimestrial în rate egale până la data
de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru (mai puţin sem. IV). Pentru plata cu anticipatie
a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15
martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a
consiliului local
Calcul impozit pe teren
1. Baza impozabilă – suprafaţa neconstruită – 119, 48 m2.
2. Cota de impunere – zona A, rand II – 5095 lei/m2 x 119, 48 m2 = 608.751 lei.
Martie – 152.188 lei
Iunie – 152.188 lei
Sepembrie – 152.188 lei
Noiembrie – 152.188 lei.
42
2.2.5.3.. Taxa asupra mijloacelor de transport
Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în
România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport. Această taxă, denumită în
continuare taxa asupra mijloacelor de transport, se plăteşte la bugetul local al unităţii
administrativ – teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra
mijlocului de transport se datorează de locator.
Subiectul venitului bugetar – sunt contribuabilii – BRD S.A. – care deţin autovehicule
pentru transportul banilor.
Obiectul impunerii – taxa asupra mijloacelor de transport se datorează pentru două
categorii de mijloace de transport: mijloace de transport rutier (BRD S.A.).
Baza de calcul – baza impozabilă o reprezintă capacitatea cilindrică a mijloacelor de
transport şi anume pentru fiecare 500 cm3 sau fracţiune din aceştia. Capacitatea cilindrică a
motorului se adevereşte cu cartea de identitatea a autovehicului, cu factura de cupărare sau alte
documente legale din care să rezulte aceasta. Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte
anual pentru fiecare mijloc de transport. Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează
începând cu data de 1 a lunii în care au fost dobândite. Ea se determină de către compartimentele
de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale.
Exemplu de calcul pentru un mijloc de transport cu o capacitate cilindrică de 2400 cm3 :
2400 cm3/500cm3 = 4.8 . Către bugetul local se va achita 5 x 86.000 = 430.000 (lei).
Asieta – impozitul pe mijloacele de transport se stabileşte pe baza „Declaraţiei de
impunere pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de tranport deţinute de persoane juridice” care
se depune la organul fiscal teritorial până la 31 ianuarie a anului curent pentru anul expirat.
Termenul de plată – taxa se stabileşte anual şi se plăteşte trimestrial în rate egale, până la
data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Necalcularea la termen a taxei atrage
majorări – dobânzi de întârziere şi penalităţi calculate în funcţie de sumele datorate.
43
CAP.3. Modalitati si instrumente de plata
utilizate de banca
3.1.Modalităţi şi instrumente de decontare utilizate în activităţile de decontare
Activitatile de decontare se pot efectua prin intermediul urmatoarelor instrumente: numerar,
virament, compensatie, cambie, bilet la ordin, cec-uri, ordin de plata, sistemul electronic de transfer
al fondurilor (carduri).
Numerarul in circulatie este constituit din bancnotele si monedele metalice aflate la
agentii economici si persoanele fizice. In practica bancara, numerarul aflat in casieria bancilor se
evalueaza si raporteaza separate. Numerarul joaca un rol major prin faptul ca este folosit pe scara
larga in calitate de instrument de plata pentru reglarea numeroaselor acte economice desfasurate
de si pentru satisfacerea unor mase largi ale populatiei. Firmele si persoanele sunt deosebit de
interesate de a avea lichiditate. Aceasta reprezinta atat pentru firme cat si pentru persoane, o
conditie vitala in contextual economiei de piata unde “cine nu plateste, nu traieste”. Rezervele de
numerar reprezinta o cale importanta de a avea posibilitati de plata in orice moment si de a
satisface cerintele de lichiditate.
Organizarea operatiilor bancare cu publicul presupune doua principale modalitati:
a). lucratori operative + casieri exclusive. Acest sistem a fost folosit pe scara larga in
trecut si presupune desfasurarea operatiunilor de incasari si plati in 2 etape: initial clientul se
prezinta la ghiseu si solutioneaza cu lucratorul operativ, in principiu, problematica sa, dupa care
dotat cu un document vizat sau emis de lucratorul operativ, seprezinta la casieria bancii, unde
casierul exclusive efectueaza propriu-zis plata sau incasarea respectiva.
b). casieri oficianti universali. Acest sistem este propriu tarilor dezvoltate, si in general
tarilor cu economie de piata, unde activiatatea economica a agentilor economici si a populatiei se
reflecta in relatiile cu banca in mod specific: circulatia bancnotelor si monedelor are o sfera mai
restransa de ultilizare, in conditiile incare populatia utilizeaza instrumente specifice: cecuri, carti
de credit.
44
Elemente ale lucrului cu numerar in cadrul bancii sunt prezentate in Anexa
1.1( reprezentand un formular ce trebuie completat pentru depunere numerar), anexa 1.2(un
formular ce trebuie complatat pentru ridicare numerar).
Dezvoltarea bancilor si atragerea treptata a firmelor si persoanelor in cadrul clientelei
bancilor a dus la extinderea si generalizarea celei mai importante simplificari ale relatiilor de
plati, la generalizarea viramentelor ca modalitate de efectuare a platilor. Prin existenta in cadrul
aceleasi banci sau, in general in sistemul bancar, a conturilor celor doua subiecte ale raportului de
plati, devine posibila efectuarea platii printr-o singura operatiune scriptica: trecerea sumei intr-un
cont (din contul persoanei platitoare) in alt cont (al persoanei beneficiare). Viramentul se
caracterizeaza ca fiind un procedeu special de plata care se infaptuieste prin transferal sumei
dintr-un cont in altul, respectiv prin debitarea contului platitor si creditarea contului beneficiar.
In raport cu alte instrumente de plata reglementate prin lege, ordinal de virament prezinta unele
restrictii:
- ordinul de plata nu se inmaneaza beneficiarului el fiind o relatie directa intre titular si
banca, el reprezinta doar o ipoteza ce se materializeaza daca sunt conditii, de exemplu
daca exista disponibil in cont.
- ordinul de virament este revocabil. Revocarea este posibila daca operatiunea nu s-a
efectuat pana in acel moment.
- Ordinul de virament are o ordine de preferinta dezavantajoasa. Daca cocncomitent se
exercita pretentii de palta asupra unui cont, pe de o parte printr-un cec si, pe de alta
parte, printr-un ordin de virament, iar disponibilul din cont nu este suficient pentru
efectuarea ambelor plati, se da prioritate cecului.
In Anexa2 (cerere de constituire depozit la termen cu dobanda variabila) si Anexa 3 (cerere de
inchidere cont current), sunt prezentate formulare ce trebuie completate pentru a opera cu conturile
bancare.
Compensatia inseamna compararea o doua caracteristici ale unui fenomen de regula diametral
opuse, si notate pozitiv si negativ (debit si credit in cazul nostru). Caracteristica cea mai mica da
dimensiunea compensarii in sensul ca da marimea in care cele doua caracteristici se compenseaza,
respective se anihileaza reciproc.
Etapele procesului de compensare sunt:
1. inventariere-structurare;
45
2. soldare-compensare;
3. stingerea datoriilor reciproce intre banci.
In conditiile extinderii generalizate a bancarizarii, a cuprinderii agentilor economici si
persoanelor in sistemul bancar ca titulari de cont, efectuarea platilor intre subiectele economice
nu poate fi desfasurata decat prin cooperare intre banci prin sistemul de compensare a platilor.
Astfel sistemele de compensare centralizeaza zilnic intregul cicuit de plati initiate de titulari
dispersati in intreaga economie nationala si asigura stingerea acestora, primordial prin procedeul
de compensare. Compensarea reprezinta astfel, pe de o parte singura modalitate de a satisface
realtiile de plati intre parteneri aflati in diferite parti ale tarii si inclusi in unul sau altul din
circuitele sau subcircuitele monetare.
3.2. Decontarea pe baza ordinului de plată şi a cecului
3.2.1. Ordinul de plată ( anexa 1.3.) este o dispoziţie necondiţionată de către emitentul
acesteia unei unităţi bancare acceptoare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă
de bani. O astfel de dispoziţie este considerată ordin de plată numai dacă:
societatea bancară receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sumă de
bani, denumite fonduri băneşti - fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea
acesteia de la emitent;
nu prevede că plata trebuie făcută la cererea beneficiarului.
În cadrul unui ordin de plată, plătitor poate fi:
un client al unităţii băncii iniţiatoare;
unitatea bancară iniţiatoare;
un client al unităţii bancare destinatare;
unitatea bancară destinatară.
Menţiuni obligatorii ale ordinului de plată
Ordinul de plată pentru a fi valabil trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele
menţiuni:
denumirea de ordin de plată înscrisă în clar şi la vedere pe aceeaşi faţă a
formularului de ordin pe care se află înscrisă suma;
46
ordinul necondiţionat de a plăti o sumă de bani indicată în cifre şi litere, care
trebuie să fie clar şi precis exprimat.
Transfer-credit este o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către plătitor a unui
ordin de plată dat unei societăţi bancare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de
bani şi care se finalizează prin acceptarea respectivului ordin de plată de către societatea bancară
destinatară. Emitentul este persoana care emite un ordin de plata pe cont propriu. Plătitorul este
prima persoană care emite, în nume şi pe cont propriu, ordin de plata în cadrul unui transfer
credit. Plătitorul poate fi:
un client al societăţii bancare iniţiatoare sau,
societatea bancară iniţiatoare.
Beneficiarul este o persoană desemnată de către plătitor să primească o anumită sumă de
bani. Beneficiarul poate fi:
un client al bancii destinatare,
banca destinatara.
Unitatea bancară destinatară este unitatea bancară care recepţionează şi acceptă un ordin
de plată, fie în numele său, fie pentru a pune la dispoziţia beneficiarului, o anumită sumă de bani
în cadrul unui transfer-credit.
Unitatea bancară initiatoare este orice unitate bancară cu excepţia unităţii bancare
destinatare care emite un ordin de plată, inclusiv unitatea bancară iniţiatoare.
Unitatea bancară intermediară este orice unitate bancară emiţătoare sau receptoare, alta
decât unitatea bancară iniţiatoare sau destinatară.
Unitatea bancară receptoare este unitatea bancară care recepţionează un ordin de plată în
vederea executării acestuia.
Recepţia este producerea prin care o unitate bancară recunoaşte că a primit spre
autentificare, acceptarea şi executarea unui ordin de plată.
Autentificarea este procedura prin care o unitate bancară stabileşte dacă un ordin de plată
este emis de persoana indicată de ordinul de plată ca emitent la această calitate.
Acceptarea este procedura prin care o unitate bancară recunoaşte ca valabil un ordin de
plată recepţionat în vederea executării, obligându-se să execute serviciul de a trasfera fondurile
băneşti la termenele şi condiţiile dispuse de emitent prin ordinul de plată.
47
Refuzul este procedura utilizata in cazul in care o banca receptoare decide ca nu este
posibil sa se execute un ordin de plata dat de un client sau ca executarea ar determina costuri
excesive ori intarzieri in finalizarea transferului-credit.
Executarea este procedura de emitere de către o societate bancară emiţătoare a unui ordin
de plată cu scopul de a pune în aplicare un ordin de plată acceptat anterior.
Ziua bancară este acea parte a zilei lucrătoare pe parcursul căreia o unitate bancară
recepţionează şi emite un ordin de plată cu data acelei zilei.
Ziua recepţiei este ziua bancară în care unitatea bancară recunoaşte şi consemnează pe un
act care rămâne la emitent că a efectuat recepţia.
Ziua acceptării este ziua bancară pe care unitatea bancară consemnează pe ordinul de
plată că a efectuat acceptarea.
Ordinul expres este menţiunea înscrisă în mod sistematic, pe răspunderea sa, de către
plătitor pe un ordin de plată care urmează să facă obiectul transferului credit, referitoare la
ordinul dat de plătiror către unitatea bancară iniţiatoare ca aceasta să folosească o anumită
societate bancară intermediară în efectuarea transferului credit.
Perioada de executare este perioada de o zi sau două zile bancare consecutive care începe
cu prima zi şi care se sfârşeşte cu ultima zi în care o plată poate fi executată.
3.2.2. Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu
disponibilul corespunzător în aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar din
operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.
Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării trei persoane:
trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Instrumentul este creat de tragător care în baza unui disponibil
constituit în prealabil la societatea bancară, dă un ordin necondiţionat acestuia, care se află în
poziţia de tras, trebuie să plătească la prezentare, o sumă determinată, unei terţe persoane sau
însăşi trăgătorului emitent aflat în poziţia de beneficiar. Cecul trebuie să îndeplinească condiţii de
formă şi de fond obligatoriu descrise de prezentele norme cadru.
Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiunile legate de acest
instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl
plăteşte.
48
Cecul trebuie să îndeplinească condiţii de formă şi de fond obligatorii prevăzute de prin
lege şi normele BNR. Menţiunile obligatorii ale unui cec sunt:
Denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului;
Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;
Denumirea şi adresa celui care trebuie să plătească;
Locul unde plata trebuie făcută;
Data şi locul emiterii;
Numele şi denumirea după caz, adresa sau locul fiscal al celui care a emis
ceul (trăgătorul);
Semnătura celui care a emis cecul;
Numărul contului trăgătorului şi contul unităţii băncii trase;
Numărul contului beneficiarului, ultimul posesor al cecului unitatea
bancară unde acesta are deschis contul şi codul acestuia în cazul în care plata se
face într-un cont bancar.
Condiţiile de emitere a cecului
Trăgătoul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei prealabile la unitatea băncii
acestuia a unor fonduri proprii disponibile în conturile deschise la aceaste în momentul emiterii
cecului care să-i facă posibilă trasului efectuarea plăţii.
Disponibilul trăgătorului poate proveni dintr-un depozit bancar,dintr-o deschidere de
credit, din operaţiuni de încasări şi alte asemenea.
Disponibilul trebuie să fie constituit şi de valoare mai mare sau egală cu cea a cecului.
Disponibilul trebuie să fie lichid, cert şi exigibil, adică să nu fie nici un impediment de ordin
juridic sau material care să împiedice efectuarea plăţii cecului.
Emiterea unui cec de către un trăgător, fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la
unitatea băncii - tras în momentul emiterii cecului, trage sancţiuni civile şi penale. Acest fapt nu
duce la nulitatea cecului, el putând fi totuşi onorat de unitatea băncii la prezentare adică în
intervalul de timp între emitere şi prezentare, trăgătorul procură fondurile necesare pentru
acoperirea cecului respectiv.
Pentru a putea trage cecuri, orice trăgător trebuie să aibe, respectiv să depună la
societatea bancară la care are disponibil, specimenul semnăturii sale.
49
Obligaţia prin mandatar
Obligaţia asumată prin cec, poate fi făcută printr-un mandatar sau printr-un reprezentant.
O persoană se va putea obliga pe cecuri, prin mandatar, cu condiţia ca prin mandatul
general să se specifice acest drept pentru mandatar. Această acordare de puteri este suficientă,
legea necerând un mandat special pentru fiecare cec, în parte.
Din momentul în care mandatarul sau reprezentantul semnează cecul trebuie să rezulte
calitatea de mandatar sau reprezentant.
Mandatul general în care trebuie să fie şi specimenul de semnătură al mandatarului sau
reprezentantului se depune unităţii băncii, care la plata cecului, verifică autenticitatea acestuia.
Cecul în alb
Trăgătorul poate emite cecul în alb caz în care acesta este un instrument de plată ce
cuprinde numai semnătura trăgătorului iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de formularul
cecului.
Primitorul cecului în alb ca şi oricare altul dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul
de a completa instrumentul respectiv, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între
semnatarii cecului fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului. Dreptul de completare trece de
la un posesor la altul o dată cu predarea cecului.
Tipuri de cec din punct de vedere al beneficiarului
Din punct de vedere al persoanei către care este plătibil cecul poate fi:
cec plătibil unei persoane cu sau fără clauză la ordin (cec girabil). Clauza „la ordin” nu
este obligatoriu să figureze pe cec deoarece simpla înscriere a cuvântului „cec” implică prin ea
însăşi posibilitatea transmiterii prin gir;
cec plătibil unei anumite persoane cu clauza „nu la ordin”. Acest tip de cec nu poate fi
transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare.
cec la purtător. Pe acest cec la emitere nu se implică expres numele beneficiarului sau
poartă menţiunea „la purtător” ceea ce înseamnă că va fi plătit purtătorului. Cecul la purtător se
transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altul.
50
Cecul certificat
Cecul fiind un instrument de plată la vedere nu poate fi supus acceptării trasului care
plăteşte pentru trăgător din disponibilităţile create de acesta. Cecul poate fi confirmat de unitatea
băncii, aflată în poziţia de tras, în ceea ce priveşte existenţa fondurilor necesare efectuarii plăţii
ordonate prin respectivul instrument de plată.
Confirmarea se face prin aplicarea ştampilei „certificat” însoţită de numele şi prenumele
redactate cu claritate, ale contabilului şef al unităţii băncii, care va efectua aceasta operaţie
precum şi de semnătura acestuia şi ştampila bănci, în spaţiu liber din dreapta unităţii bancare
trase.
Prin certificarea cecului, unitatea băncii în calitate de tras, are obligaţia ca, în caz de
neplată să despăgubească pe posesorul care a suferit o daună din acest motiv, care trebuie însă
dovedită pe cale judecătorească.
Cec de virament
Pe cec, tragătorul sau unul dintre purtători poate stipula clauza exprimată prin cuvintele
„plătibil în cont”, „numai pentru virament” sau o altă expresie similară. În acest caz plata cecului
se efectuează numai prin cont, prin creditarea contului beneficiarului şi debitarea contului
trăgătorului.
Cec netransmisibil
Clauza „netransmisibil” poate fi pusă pe un cec de către trăgătorul său la cererea
beneficiarului sau de un girant. În anumite cazuri efectele acestei clauze sunt aceleaşi respectiv se
opreşte circulaţia instrumentului şi se stabileşte definitiv ultimul posesor care are dreptul de a
intra în posesia sumei înscrise pe cec.
Cecul purtând clauza „netransmisibil” poate fi plătit numai acestui ultim posesor,
respectiv beneficiar sau la cererea acestuia suma va putea fi creditată în contul său. Beneficiarul
are dreptul de a gira cecul purtând clauza „netransmisibil” numai unei societăţi bancare. Girul
efectuat în aceste condiţii poartă denumirea de gir pentru încasare, el nefiind redactat pe
instrument prin expresia „girant pentru încasare”.
Cecul barat şi cecul de călătorie
În afara cecului obişnuit, în circulaţie se poate pune şi alte tipuri de cecuri:
51
cecul barat;
cecul de călătorie
Cecul barat este cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale
pe faţa instrumentului ceea ce înseamnă că beneficiarul va recurge la serviciile unei bănci pentru
încasarea sumei înscrise pe cec, încasare în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind
posibilă. Cecul barat poate fi:
cu barare generală - care nu are nimic înscris în spaţiul delimitat de aceste
linii;
cu barare specială - în spaţiuldelimitat de aceste linii se înscrie denumirea
unităţii bancare.
Bararea poate fi făcută la emiterea cecului de către trăgător sau în cursul circulaţiei
acesteia de către oricare din posesorii cecului respectiv. Bararea generală poate fi trasformată în
barare specială prin redactarea denumirii unei societăţi bancare între cele două linii paralele.
Bararea specială nu se poate transforma într-o barare generala.
Cecul de călătorie
Este cecul pentru care, în momentul emiterii, trăgătorul condiţionează plata de identitatea
dintre semnătura persoanei care a primit cecul şi semnătura persoanei care încasează respectivul
cec la prezentare.
În cazul cecului de călătorie trăgătorul poate fi una şi aceeaşi persoană cu trasul.
În cazul unui cec de călătorie succesiunea operaţiilor este următoarea:
trăgătorul vinde cecurile de călătorie unei persoane denumită în continuare posesor;
în momentul cumpărării cecurilor de călătorie posesorul înscrie o primă semnătură pe
fiecare cec în parte în faţa trăgătorului;
posesorul cecurilor de călătorie le prezintă unităţii băncii plătitoare pentru încasarea de
numerar sau le remite altei persoane în schimbul obţinerii unor bunuri, servicii sau chiar numerar;
în momentul prezentării cecurilor de călătorie la bancă sau remiterii cecurilor către
beneficiar posesorul înscrie o a doua semnătură în faţa acestuia. Identitatea perfectă dintre cele
două semnături confirmă legalitatea cecului respectiv;
beneficiarul încasează contravaloarea cecurilor de călătorie de la unitatea bancară trasă
unde îşi are deschis contul trăgătorul sau de la altă unitate a societăţii bancare - tras.
52
3.3. Decontarea pe baza cambiei şi biletului la ordin
3.3.1. Cambia este un instrument de plata ce exprima obligatia asumata de un debitor de
a plati la scadenta o suma de bani determinata in favoarea unui beneficiar. O caracteristica
principala a cambiei este transferabilitatea ei. Aceasta poate fi transmisa de la o persoana la alta,
ceea ce inseamna, pe de o parte, ca obligatia platitorului, in termenii in care a fost formulata,
ramane valabila, in timp ce creditorul se poate schimba de nenumarate ori, pe masura ce cambia
trece, din diverse cauze, si cu diferite motivatii din mana in mana.
Aceasta operatiune are doua mari consecinte. Pe de o parte creditorii care vin sa preia
cambia au incredere sporita in instrumentul de plata, reprezentat de cambie, intemeiat pe obligatia
tuturor semnatarilor cambiei de a raspunde pentru creanta instituita prin cambie. Pe de alta parte,
la randul sau, fiecare din detinatorii cambiei vor manifesta o deosebita atentie fata de persoana
care preia calitatea de creditor,asa cum la preluarea cambiei a analizat capacitatea de plata a
persoanelor implicate in cambie.
Avand in fata perspectiva de a raspunde pentru plata daca ceilalti sau unul din ceilalti nu
vor plati, fiecare participant vegheaza la sigurarea garantiei privind plata cambiei.
Cambia are doua forme de existenta:
biletul la ordin;
trata.
Trata este denumirea istorica a cambiei in care sunt implicati trei participanti:
bebeficiarul, tragatorul si trasul. Tragatorul este cel care da ordin sa se plateasca, iar trasul este
cel obligat sa plateasca.
Mentiuni obligatorii in redactarea cambiei:
1. denumirea de cambie – orizontal,deasupra semnaturii tragatorului;
2. ordinul neconditionat de a plati o suma determinata – suma prevazuta in cambie trebuie
inscrisa in cifre si litere, dar daca intre cele doua expresii cantitative exista diferente se va
considera valabila suma inscrisa in litere;
53
3. numele platitorului (trasului) – trebuie sa fie amanuntit si complet, continand numele si
prenumele, respectiv toate elementele privind numele care suntcuprinse in actele de identitate ale
platitorului;
4. scadenta – in cazul in care lipseste termenul concret se va considera scadenta la vedere,
respectiv la solicitarea beneficiarului, de regula la termene convenite intre parti;
5. locul unde se efectueaza plata – trebuie exprimat in modul cel mai explicit;
6. numele beneficiarului sau purtatorului;
7. data si locul emiterii;
8. semnatura tragatorului.
Elemente facultative si situatii de exceptie in redactarea cambiei:
- mentiuni cu privire la rata dobanzii;
- domicilierea cambiei;
- persoanele implicate in cambie pot aparea in pozitii speciale, functie de cadrul general;
- in cambie este posibil sa fie scrisa participarea unui mandatar;
- cambia in alb este o speta speciala a cambiei;
3.3.2. Biletul la ordin este intrumentul prin care emitentul se angajeaza sa plateasca la un
anumit termen o suma determinata de bani in favoarea beneficiarului sau celui care-l detine. Spre
deosebire de trata biletul la ordin, in calitate de instrument de credit comercial, pune in legatura
in procesul crearii sale, doar doua persoane: emitentul si beneficiarul.
Principalele elemente obligatorii pe care trebuie sa le contina biletul la ordin si care il
definesc sunt:
data si locul emiterii,
numele emitentului,
denumirea bancii si numarul contului deschis emitentului,
scadenta si locul de plata,
suma de plata,
numele beneficiarului,
numele avalistului si semnatura acestuia,
felul biletului la ordin
54
Prin continutul biletului la ordin rezulta ca acesta reprezinta o promisiune de plata si
nicidecum un mandat de plata. Formula consacrata este „voi plati in schimbul acestui bilet la
ordin suma de...”. El se transmite prin girare.
3.4. Tipurile de carduri emise de BRD- Groupe Societe Generale
a). Tipurile de carduri emise de BRD pentru persoane fizice sunt:
Cardul VISA Electron: Portofelul tau la moda !
Cardul Maestro : Cardul tau de zi cu zi !
Cardul VISA Classic in lei: Iti permiti mai mult decat crezi !
Cardul VISA Classic in USD: €ste $implu sa calatoresti pretutindeni
Cardul MasterCard Standard in EUR: €ste $implu sa calatoresti pretutindeni
Cardul MasterCard Gold: Succesul se rasplateste!
VISA ELECTRON - Portofelul tau la moda!
Este un card de debit emis in lei, utilizabil in Romania, destinat persoanelor fizice.
Deplin securizat, VISA Electron reprezinta un instrument de
plata adaptat oricarui stil de viata. Cu acest card se poate cumpara orice produs si/sau serviciu de
la unul dintre comerciantii acceptanti dotati cu terminale electronice de plata (POS-uri), care
afiseaza sigla . De asemenea se poate retrage numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la
orice bancomat al BRD sau al oricarei alte banci comerciale din România care are afisata sigla
Nu se percepe comision la comerciantii acceptanti.
MAESTRO - Cardul tau de zi cu zi!
55
Este un card de debit emis in lei, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat oricarei
persoane fizice. Angajatii companiilor cu care BRD a incheiat o
conventie de plata a salariilor pe card, beneficiaza de o linie de credit de pana la 70% din salariul
net. In anumite conditii, aceasta limita poate fi extinsa pana la 3 salarii nete.
VISA CLASSIC IN LEI - Iti permiti mai mult decat crezi !
Este un card de credit emis in lei, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat
persoanelor fizice. Cu Visa Classic in lei se poate beneficia de o rezerva de lichiditati disponibila
in orice moment. Valoare creditului este determinata in functie de resursele fiecarei persoane, si
are rolul de a-i acoperi cheltuielile in ritmul care ii convine.
Detinatorii cardurilor Visa classic in lei au acces la un
pachet intreg de servicii gratuite cum ar fi:
- asigurare medicala obligatorie in cazul calatoriilor in strainatate, care acopera
cheltuielile medicale de urgenta (tratament, spitalizare, medicamente);
- asigurare in caz de accident pe parcursul deplasarilor, in Romania sau in strainatate, cu mijloace
de transport public (avion, tren) ;
- asistenta voiaj : asistenta medicala, transport medical de urgenta, repatriere medicala dupa
spitalizare sau tratament;
56
Accesul la aceste servicii este posibil prin simpla utilizare a cardului pentru achitarea
contravalorii cheltuielilor de calatorie. La aceste servicii detinatorii au acces 24 de ore din 24,
apeland numarul de telefon specificat pe voucher-ul de asigurare pe care il primesc odata cu
cardul. Voucher-ul va atesta detinerea de catre posesorul cardului a respectivelor asigurari.
VISSA CLASSIC IN USD: €ste $implu sa calatoresti pretutindeni
Este un card de debit emis in USD, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat
persoanelor fizice. Mijloc de plata recunoscut pretutindeni in lume, destinat calatoriilor
pesoanelor in tara si mai ales in strainatate.
Ca si cardurile VISSA CLASSIC IN LEI, cardurile VISA CLASSIC IN USD ofera un
pachet gratuit de servici:
- asigurare medicala obligatorie in cazul calatoriilor in strainatate, care acopera
cheltuielile medicale de urgenta (tratament, spitalizare, medicamente);
- asigurare in caz de accident pe parcursul deplasarilor, in Romania sau in strainatate, cu mijloace
de transport public (avion, tren) ;
- asistenta voiaj : asistenta medicala, transport medical de urgenta, repatriere medicala dupa
spitalizare sau tratament;
MASTERCARD STANDARD IN EUR: €ste $implu sa calatoresti pretutindeni
57
Este un card de debit emis in EUR, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat
persoanelor fizice. Mijloc de plata recunoscut pretutindeni in lume, destinat calatoriilor in tara, in
strainatate si mai ales in Europa.
Detinerea acestui card faciliteaza accesul la o serie de servicii:
- Servicii de urgenta in strainatate: asistenta telefonica privind utilizarea cardului,
inlocuirea in 48 de ore a cardului pierdut sau furat si primirea unui avans de numerar in regim de
urgenta, prin intermediul centrului specializat MasterCard;
- Reduceri pentru rezervarile facute in cadrul unor lanturi hoteliere din strainatate (5-10 %
reducere in reteaua de hoteluri Le Meridien - 150 hoteluri in 55 tari, si Starwood – Sheraton, Four
Points , Westin , St.Regis , W Hotels , The Luxury Collection.
MASTERCARD GOLD: Succesul se rasplateste!
Este un card de credit in lei sau EUR, recunoscut in intreaga lume destinat persoanelor fizice
cu potential financiar ridicat.
Cardul MasterCard Gold ofera o linie de credit - cuprinsa intre 3.000 si 10.000 EUR
(echivalent in lei) in cazul Mastercard Gold in Lei sau intre 5.000 si 10.000 EUR daca se opteaza
pentru MasterCard Gold in EUR - la care accesul este in functie de resursele financiare proprii.
b). BRD emite carduri si pentru pesoanele juridice: VISSA BUSINESS.
58
Este un card de debit emis in lei, utilizabil atat in tara cat si in strainatate destinat
persoanelor juridice si persoanelor fizice autorizate. Pentru ca
timpul personelor este foarte pretios, BRD ofera o alternativa sigura si comoda care simplifica
activitatea. Cu cardul Visa Business in lei se exercita un control mai bun asupra modului in care
au fost efectuate cheltuielile in interes de serviciu de catre colaboratorii oamenilor de afaceri. In
plus, se economiseste timp prin eliminarea avansurilor in numerar pentru cheltuielile de deplasare
si protocol.
c). Pe langa toate aceste oferte BRD mai are o oferta speciala pentru studenti CARDUL
10. Acesta poate fi detinut de orice tanar cu varsta peste 18 ani, care este student, masterand sau
doctorand. Daca aceste persoane folosesc cardul la cumparaturi in perioada 1 mai- 30 septembrie
2005 pot castiga premii inscriptionate BRD: la 3 tranzactii un pix sau un caiet, la 5 tranzactii un
tricou sau o sapca, la 8 tranzactii un rucsac.
Exista si posibilitatea de a plati facturi la ATM-urile Brd. Pentru aceasta trebuie completat
un formular precum cel din Anexa 4.
CAP.4. Operaţiuni de creditare bancară a agenţilor economici
4.1. Categorii de credite acordate de banca studiatăBRD acorda credite atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice.
Pentru personele fizice care doresc sa cumpere diverse bunuri, un automobil, o locuinta,
pentru acoperirea nevoilor temporare de bani sau dorinta de a finanta anumite proiecte cu
destinatie precisa, BRD ofera o gama variata de credite de consum si credite imobiliare care sa
raspunda tuturor asteptarilor.
4.1.1. Credite de consum
Tipurile de credite de consum pe care la ofera banca sunt:
59
Credit Expresso Dublu;
Credit Revolving;
Credit Expresso pentru nevoi personale;
Credit Expresso pentru nevoi personale nominalizate;
Credit pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata;
Credit Auto in lei sau euro.
Deasemenea in perioada 6 mai – 31 iulie 2005, BRD ofera un credit pentru nevoi
personale nenominalizate in Lei sau EURO, cu perioada de gratie totala de 3 luni ( atat pentru
rata creditului cat si pentru dobanda aferenta, pentru a da posibilitatea persoanelor de a-si realiza
planurile de concediu.
1. Creditul Expresso Dublu ofera posibilitatea personelor de a imprumuta o suma mare
de bani, pe o durata extinsa pentru a-si pune ideile in practica(de la amenajarea completa a
locuintei, si achizitii de orice fel, pana la cele mai indraznete si ambitioase proiecte).
2. Creditul revolving ofera prin intermediul Cardului VISA Classic in lei permite
personalor sa dispuna de o rezerva de bani capabila sa finanteze cheltuielile neprevazute.
Valoarea acestei rezerve, care poate merge pana la 120 milioane lei, este calculata in functie de
nivelul veniturilor disponibile.
3. Creditul Expresso pentru nevoi personale este acordat in functie de situatia financiara
a persoanelor care il solicita, si permite finantarea oricarui tip de proiect. Acest credit poate fi
solicitat si in Euro. Anexele 5, 6, 7, 8, 9 prezinta documentele ce trebuie completate pentru
obtinerea unui astfel de credit.
4. Creditul Expresso pentru nevoi personale nominalizate permite finantarea
proiectelor avand ca destinatie: vacante si calatorii in tara si strainatate; taxe de scolarizare pe
teritoriul Romaniei; tratamente medicale in tara si strainatate; participarea la conferinte si
simpozioane in strainatate. Acest tip de credit se acorda pe o perioada de pana la 5 ani prin
prezentarea documentelor care sa ateste obiectul creditului
60
5. Creditul pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata , prin intermediul
acestui credit banca finanteaza pana la 100% din valoarea bunurilor de folosinta indelungata pe
care persoanele doresc sa le cumpere (electrocasnice, aparate audio-video,…) pentru o perioada
de pana la 5 ani.
6. Credit Auto in lei sau euro .Aceste credite finanteaza pana la 90% (numai cu
prezentare de garantii personale din partea unor terti) din valoarea autovehiculului pe care il
cumpara persoana care solicita creditul, pe o durata de pana la 5 ani. Se poate opta pentru un
credit in lei sau euro.
4.1.2. Credite imobiliare
Fie ca se doreste cumpararea, constructia, extinderea, modernizarea de imobile cu
destinatia : locuinte, case de vacanta, terenuri intravilane pentru constructii, sau birouri,
restaurante, clinici private, pensiuni, mini-hoteluri, spatii comerciale, BRD poate furniza
finantarea necesara.
Tipurile de credite imobiliare oferite sunt:
Credit imobiliar in lei;
Habitat Plus;
Primo Plus;
Credit ipotecar ANL.
1. Creditul imobiliar in lei: poate finanta proiectele legate de cumpararea sau constructia
unei locuinte sau case de vacanta. In functie de posibilitatile de care dispune persoana respectiva,
poate fi stabilita atat valoarea avansului depus cat si durata de rambursare a creditului.
2. Habitat plus completeaza cu succes gama produselor de creditare oferite de BRD, cu un
credit in valuta, destinat finantarii proiectelor legate de cumpararea, constructia sau terminarea
unei locuinte sau case de vacanta. Disponibil atat in euro cat si in dolari Habitat Plus pune la
dispozitie o oferta avantajoasa din punct de vedere al dobanzii existente pe piata pentru aceste
tipuri de imprumuturi.
61
3. Primo plus este un produs de creditare care vine in intampinarea planurilor de investitii
precum si in sustinerea dezvoltarii afacerilor.Este flexibil, fiind disponibil atat in Euro cat si in
Usd, comod, cu rate de rambursat usor de calculat.
4. Creditul ipotecar ANL BRD finanteaza constructia de locuinte pe amplasamente ANL.
Ofera o finantare in EUR de pana la 70% din valoarea proiectului la o dobanda avantajoasa si pe
o perioada de creditare care poate ajunge pana la 20 ani.
BRD ofera credit si pentru persoanele juridice de genul:
- Credite de trezorerie (de exemplu: finantare stocurilor de materii prime pentru o
intreprindere cu activitate sezoniera);
- Garantii bancare;
- Scontare acreditive;
- Scontare efecte de comert;
- Factoring export;
- Factoring intern.
4.2. Analiza criteriilor luate în considerare în decizia de creditare pentru o categorie de credite
Pentru cunoaşterea şi evaluarea situaţiei economico-financiare prezentă şi de perspectivă
a clienţilor precum şi pentru aprecierea riscului bancar în activitatea de creditare, banca trebuie
să-şi asigure o bază de informaţii asupra fiecărui client.
Principalele surse de informaţii sunt:
Informaţii obţinute de la clienţi:
din cererea de deschidere a contului;
din dosarul juridic al clientului;
din bilanţurile contabile, contul de profit şi pierdere, raportul comisiei de cenzori,
raportul consiliului de administraţie, balanţele de verificare lunare şi alte situaţii
financiare.
Informaţii din evidenţa băncii privind:
62
Volumul total de credite aprobat, acordat şi existent în sold, pe naturi de credite şi
durate de rambursare;
Alte angajamente;
Alte produse bancare;
Volumul de încasări şi plăţi lunare;
Serviciul dotoriei;
Incidente apărute în derularea operaţiunilor de plăţi, rambursări de credite şi
dobânzi precum şi volumul şi frecvenţa acestora.
Informaţii din diverse surse exterioare care pot fi obţinte de la:
BNR (Centrala Incidentelor de Plăţi, Centrala riscurilor bancare) etc;
MFP, Direcţii Generale Judeţene a Finanţelor Publice;
Oficiul Registrului Comerţului;
Alte bănci;
Autoritatea Naţională de Statistică şi Studii Economice;
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;
BHFM - Paris, Group Societe Generale;
Agenţii economici care au relaţii contractuale cu clientul.
Aspecte nonfinanciare privind clienţii băncii
Analiza nonfinanciară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic esenţial cu
privire la formarea de către bancă a convingerilor referitoare la calităţile morale şi profesionale
ale conducătorilor agenţilor economici, solicitanţi de credite a principalilor asociaţi şi
colaboratori precum şi a reputaţiei privind calitatea produselor serviciilor şi modul de îndeplinire
a obligaţiilor asumate în relaţiile cu partenerii de afaceri.
Factorii nonfinanciari care influienţează activitatea clientului pot fi: forma juridică şi
structura acţionarului, capacitatea managerială, relaţiile şi reputaţia pe piaţă, implicarea financiară
sau angajarea acţionarilor sau asociaţiilor.
Analiza aspectelor nonfinanciare va fi completată de analiza aspectelor financiare.
Analiza bonităţii clienţilor. Bonitatea clientului se stabileşte cu ajutorul indicatorilor ce o
definesc şi exprimă capacitatea acestora de a-şi achita obligaţiile care urmează să şi le asume prin
semnarea contractului de credite.
63
Elementele de bază utilizate în determinarea şi cuantificarea indicatorilor bonităţii se
regăsesc în principalele situaţii financiar contabile întocmite periodic de agenţii economici:
„bilanţul”, „contul de profit şi pierdere”, „balanţa de verificare”, „situaţia patrimoniului”,
„rezultatele financiare”, „încasari şi plăţi în natură”.
În determinarea bonităţii clientului, analistul de risc utilizează în principal patru tipuri
fundamentale de indicatori financiari şi anume:
Indicatori ai îndatorării - care arată măsura în care firma se finanţează prin credite;
Indicatori de lichiditate - care măsoară capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile de
plată pe termen scurt;
Indicatori ai rentabilităţii - care arată măsura în care o firmă realizează vânzări care
depăşesc costul activităţilor şi reprezintă profit;
Coeficienţi de rotaţie - care arată eficienţa cu care firma îşi gestionează resursele.
Pentru fiecare indicator de performanţă financiară a clientului în funcţie de încadrarea
acestora în limitele stabilite se acordă următoarele punctaje:
10 puncte pentru indicatori care se încadrează în categoria A;
8 puncte la cei din categoria B;
5 puncte la cei din categoria C;
2 puncte la cei din categoria D;
0 puncte la cei din categoria E.
Prin însumarea punctelor obţinute de la client pentru fiecare indicator se obţine punctajul
total pe baza căruia se face încadrarea într-una din cele cinci categorii de performanţă,astfel:
Categoria de performanţă Caracteristici Punctaj total
APerformanţele financiare sunt foarte bune
Între 41 - 50
B
Performanţe financiare bune sau foarte bune dar nu pot menţine acest nivel în perspectivă mai îndelungată
Între 26 - 40
C
Performanţele financiare satisfăcătoare dar au o evidentă tendinţă de înrăutăţire
Între 11 - 25
D Performanţele financiare scăzute şi cu o evidentă ciclicitate la intervale scurte
Între 1 - 10
64
de timp
EPerformanţele financiare arată pierderi
0
În sitaţia în care clientul înregistrază pierderi se calculează indicatorii de performanţă
financiară şi obligatoriu, clientul va fi înregistrat la categoria de performanţă E cu punctaj total 0.
În cazul clienţilor băncii a căror activitate sau producţie are caracter sezonier, unde
cheltuielile evidenţiate pe posturi diferă de perioada când se încasează veniturile şi cu serviciul
datoriei constatat „standard” faţă de bancă, stabilirea categoriei de performanţă financiară se va
face pe baza concluziilor din analiza bilanţului încheiat în 31 decembrie a anului anterior sau
după caz 30 iunie.
În cazul clienţilor care sunt la începutul activităţii şi care la data analizei încă nu
funcţionează vor fi încadraţi în categoria B.
Pentru SC şi RA care au subunităţi în teritoriu, încadrarea într-una din categoriile de
performanţă se face portrivit punctajului obţinut în urma analizei indicatorilor de bonitate, din
„societatea mamă”.
În cazul în care un client are serviciul datoriei „standard”, iar punctajul obţinut se apropie
de limita superioară sau limita inferioară a punctajului aferent fiecărei categorii de performanţă,
banca poate în funcţie de aprecierea generală a activităţii clientului, majora sau diminua cu 1-3
puncte punctajul total. În acestă situaţie clientul respectiv poate să fie trecut într-o categorie de
performanţă superioară sau inferioară.
4.2.1.Credite pentru achizitionare autovehicule comercializate prin reteaua de concesionari autorizati Dacia / Renault – Credite Autonet)
În data de 22.11.2000 a fost încheiat acordul de cooperare între BRD si Renault
Finantare Romania (în prezent RCI Finantare România) - RFR, ambele părţi fiind interesate în
perspectivele dezvoltării sistemului de vanzare prin credit a autovehiculelor comercializate prin
reţeaua de concesionari autorizati. În scopul dezvoltării colaborării începând cu data de
01.03.2001 pentru Dacia, respectiv cu data de 04.06.2001, pentru Renault, analiza cererilor de
credite pentru achiziţionare autovehiculelor comercializate prin reteaua de concesionari autorizati
65
Dacia / Renault se face cu ajutorul aplicaţiei tip scoring Autonet, în cadrul căreia sunt gestionate
toate produsele de creditare (create în funcţie de solicitările RFR).
Beneficiaza de acest credit persoanele fizice rezidente din punct de vedere al
Regulamentului valutar.
Unităţile BRD de gestiune a creditului pot acorda credite cu condiţia ca solicitantul
creditului să îndeplinească separat sau cumulativ următoarele condiţii:
Să aibă domiciliul pe raza teritorială a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară
activitatea sau în localităţile cele mai apropiate din judeţele limitrofe;
Să aibă contractul de muncă la o societate comercială care are sediul sau îşi desfăşoară
activitatea pe raza teritorială a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară activitatea.
Nu pot beneficia de credite persoanele fizice care:
sunt înregistrate în baza de risc a băncii;
sunt înregistrate în baza de date a Centralei Riscurilor Bancare
(CRB) din cadrul BNR cu restante de tip C (rate restante de peste 30 zile) şi
X (contracte investite cu formula executorie).
Consultarea bazei de risc a BRD şi a bazei CRB se realizează
de către unitatea BRD de gestiune a creditului pentru solicitantul creditului,
soţul/soţia solicitantului de credit, giranţi (inclusiv girantul plătitor), dacă este cazul.
Analiza, aprobarea şi acordarea de credite salariaţilor BRD şi familiilor acestora,
precum şi persoanelor fizice aflate în relaţii speciale cu banca se face cu respectarea instrucţiunii
Credite pentru salariatii BRD si familiile acestora/Credite pentru persoane fizice in relatii
speciale cu banca.
4.3. Descrierea procesului de creditare pentru categoria de credite aleasă, inclusiv documentele specifice completate şi circuitul lor .
Operaţiunile specifice de procesare, analiză, aprobare şi acordare a acestor credite sunt
prezentate detaliat în procedura de lucru care reglementează acest produs.
Parametrii de creditare
- Pentru creditele în lei se regăsesc în Anexa 10
66
- Pentru creditele în devize se regăsesc în Anexa 11
Procesarea datelor în aplicaţia Autonet se va realiza pe baza informaţiilor cuprinse în Cererea
de credit - Anexa 13 şi în Declaraţia privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţii
completate la sediul concesionarului autorizat şi transmise de acesta, prin fax, la BRD Centrala –
Centrul de Telemarketing.
Atât pentru solicitările de credite în lei cât şi pentru cele în devize introducerea valorilor
în aplicaţia Autonet se va realiza obligatoriu în lei (aşa cum este completată şi cererea de credit),
diferenţierea între cele 2 procesări fiind dată de completarea opţiunii „Moneda creditului” din
cererea de credit, respectiv alegerea corespunzătoare a produselor parametrizate special de CRPF
în aplicaţie.
În vederea simplificării documentaţiei şi a urgentării răspunsului nu mai este obligatorie
introducerea informaţiilor privind locul de muncă al soţului / soţiei solicitantului de credit, dacă
este cazul (ex: profesia, sectorul de activitate, locul de muncă, etc.).
Atenţie! Rămân obligatoriu de completat informaţiile privind identitatea soţului / soţiei
solicitantului, dacă este cazul.
Notă:
Pentru solicitările de credite în devize, se vor efectua următoarele operaţiuni:
a).verificare încadrare în Anexa 12 - Grilă aport minim/venit net în euro pe familie
(solicitant credit + soţ/soţie solicitant credit). Pentru această operaţiune se va utiliza cursul de
schimb BNR de la data receptionării pe fax a cererii /modificării de credit .
b).dacă regula prevăzută la punctul a) este îndeplinită, procesare cerere de credit
alegându-se în Autonet produsele specifice definite pentru devize. Valoarea creditului acceptată
de sistem este stabilită în lei.
Atenţie! Se va adapta manual conţinutul scrisorilor de răspuns către client editate de aplicaţie cu
următoarele precizări:
- pentru decizie preacceptat: „Nivelul creditului ce se va acorda în EURO va fi cel
corespunzător transformării creditului în lei specificat în prezenta scrisoare, la cursul BNR de la
data semnării contractului de credit, sub rezerva încadrării, în momentul prezentării dosarului de
credit complet şi corect, în oferta de creditare BRD: venit minim în euro/aport minim”
- pentru decizie refuzat cu contrapropuneri: „Nivelul creditului ce se va acorda în EURO
va fi cel corespunzător transformării creditului în lei specificat în contrapropunerile din prezenta
67
scrisoare, la cursul BNR de la data semnării contractului de credit, sub rezerva încadrării, în
momentul prezentării dosarului de credit complet şi corect, în oferta de creditare BRD: venit
minim în euro/aport minim”
c). dacă regula prevăzută la punctul a) nu este îndeplinită, procesare cerere de credit
alegându-se în Autonet produsele specifice definite pentru lei.
Analiza solicitării de credit se efectuează de aplicaţia AUTONET, pe baza informaţiilor
cuprinse în cererea de credit şi în Declaraţia privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţii a
solicitantului de credit, a soţului/soţiei acestuia – dacă e cazul.
Decizia sistemului de scoring AUTONET, poate fi:
a. Acceptat
b.Refuzat cu contrapropuneri (ex: prezentare girant plătitor, varianta de rambursare fixa,
etc)
c. Refuzat total
Documente generate automat de aplicaţia AUTONET :
1. Scrisoare de răspuns către client – modelul scrisorii diferă în funcţie de decizia
sistemului:
- Scrisoare de preacceptare.
- Scrisoare de refuz cu contrapropuneri .
- Scrisoare de refuz total – model Anexa 14.
2. Scrisoare de răspuns destinată unităţii băncii – model Anexa 15, este editată de
aplicaţie numai dacă decizia sistemului este acceptat şi va fi transmisă exclusiv la unitatea BRD
aleasă de client în cererea de credit.
Analiza solicitarii de credit se efectuează la unitatea BRD de gestiune a creditului, în
baza documentelor prezentate de client (tipuri de venit şi documente de atestare a
veniturilor ),.Documente specifice emise de concesionarii autorizaţi DACIA/RENAULT ),
avându-se în vedere următoarele aspecte:
~ Verificarea existenţei si întocmirii complete şi corecte a tuturor documentelor care
compun dosarul de credit, inclusiv a formularelor de Declaraţii privind angajamentele şi litigiile
cu terţii (completate de solicitantul creditului, soţul/soţia acestuia şi girantul plătitor – dacă este
cazul) şi formularelor de Acord privind consultarea Bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare
68
din cadrul BNR (completate de solicitantul creditului, soţul/soţia acestuia, giranţi, girantul
plătitor – dacă este cazul);
Componenta dosarului de credit este prezentată în Anexa 16.
~ Verificarea prezenţei în baza de risc BRD a giranţilor (inclusiv a celui plătitor),
dacă este cazul.
~ Verificarea existenţei în baza de date CRB din cadrul BNR a solicitantului de
credit, soţului/soţiei acestuia, giranţilor (inclusiv a celui plătitor), dacă este cazul.
~ Verificarea veniturilor nete ale girantului plătitor având în vedere angajamentele
de plată declarate de acesta, identificate în sistemele proprii de gestiune.
~ Pentru creditele în devize, verificarea încadrării în anexa 12 - Grilă aport
minim/venit net în euro pe familie (solicitant credit + soţ/soţie solicitant credit). Pentru această
operaţiune se va utiliza cursul de schimb BNR de la data ultimei modificarii de credit.
~ Verificarea concordanţei datelor din documentele prezentate de client cu cele
din ultima scrisoare de preacceptare primită de bancă. Pentru orice neconcordanţă banca va
întocmi şi va transmite la BRD Centrala – Centrul de Telemarketing, o adresă de modificare a
datelor din cererea de credit, pentru care se va aştepta obligatoriu noul răspuns din Autonet.(cu
respectarea instrucţiunilor de completare a Fişei de verificare a dosarului de credit).
Aspecte sensibile în verificarea concordanţei:
Neîncadrarea în parametrii specifici poate fi datorată existenţei in vigoare a unor acţiuni
comerciale iniţiate de SC AUTOMOBILE DACIA SA şi susţinute de BRD (ex. Avans 0 %,
termen de rambursare 72 luni, etc), caz în care veţi respecta instrucţiunile specifice emise de
BRD Centrala - CRPF.
În cazul în care preţul autovehiculului din documentele emise de concesionar diferă de cel
din documentele editate de aplicaţia Autonet, acesta poate fi influenţat de: marca autovehiculului,
modelul, tipul acestuia, opţiunile alese de client, produsul finanţat, preţul de catalog, acţiuni
comerciale în vigoare.
Notă: Având în vedere că în prezent SC AUTOMOBILE DACIA SA garantează
preţul în euro, dacă intervine o modificare a preţului de catalog, a unei opţiuni la un model
DACIA sau modalitatea de achiziţionare a autovehiculului este pe bază de comandă, la
actualizarea de curs realizată în aplicaţia Autonet nu se mai poate îndeplini regula de
concordanţă. În aceste cazuri la efectuarea plăţii autovehiculului se va ţine cont de valoarea
69
autovehiculului indicată în documentele emise de concesionar. Dacă acestea sunt în termenul de
valabilitate, eventualele diferenţe de preţ se reglează prin majorarea / diminuarea avansului ce
trebuie depus de solicitantul creditului. În cazul diminuării avansului se va urmării menţinerea
încadrării şi în condiţiile de garantare de la aprobarea creditului
În fiecare marţi a săptămânii, o dată cu modificarea cursului de schimb leu/EURO, se
modifică preţul în lei al autovehiculului.
În cazul în care este necesară completarea dosarului sau corectarea unor documente
prezentate, se pot efectua completările sau corecturile necesare în termen de încă 4 zile în plus
faţă de cele prevăzute în scrisoarea primită din partea băncii.
Creditul se garantează cu:
- GAJ asupra autovehiculului care face obiectul creditului;
şi
- GIRANŢI (minim 1, maxim 3) dacă aport propriu este <25%.
În cazul în care aportul propriu este 25% din valoarea autovehiculului, nu mai este
necesară prezenţa giranţilor.
Pentru constituirea gajului, solicitantul creditului:
- va încheia un contract de garanţie reală mobiliară, cu respectarea Instrucţiunii privind
garanţiile reale în vigoare
- va solicita înscrierea garanţiei respective la Arhiva Electronica de Garanţii Reale
Mobiliare prin completare „Cerere de înscriere a garanţiei în Arhiva Electronică a Garanţiilor
Reale Mobiliare.
Banca va asigura transmiterea avizului de garanţie reală mobiliară la Arhiva Electronica
de Garanţii Reale Mobiliare.
Valoarea la care se constituie garanţia este:
~ Pentru autovehiculele noi – valoarea de factură exprimată în valuta creditului.
~ Pentru autovehicule de ocazie – valoarea luată în calcul la asigurarea CASCO.
Unitatea BRD aleasă de client verifică îndeplinirea condiţiilor descrise mai sus şi
întocmeste Fişa de verificare a dosarului de credit pentru cumpărare autovehicul nou - marca
DACIA / RENAULT - sau autovehicul de ocazie – de orice marcă .
Decizia de aprobare sau de respingere a creditului se va lua în cel mult 24 ore de la
primirea dosarului de credit corect şi complet, după care se întocmeşte Hotărârea de aprobare /
70
respingere a creditului – Anexa 17 (valoarea creditului aprobat va fi completat în lei). Creditele
se aprobă potrivit compeţentelor de aprobare pentru persoane fizice în vigoare.
După acordarea creditului, unitatea BRD va întocmi un ordin de plată (OPH) în lei
(indiferent de moneda creditului aprobat), semnat de client, pentru efectuarea plăţii
autovehiculului:
- pentru autovehicule noi marca Dacia, în contul SC AUTOMOBILE DACIA SA,
nr.SV16270260300, deschis la BRD Sucursala Argeş;
- pentru autovehicule noi marca Renault, în contul RCI FINANTARE ROMANIA,
nr.SV1041844500, deschis la BRD Sucursala Mari Clienţi Corporativi
- pentru autovehicule de ocazie, în contul curent al concesionarului autorizat Dacia /
Renault, deschis la BRD.
Urmărirea creditului se realizează pe toată perioada de derulare, pentru a se preîntampina
nerambursarea acestuia.
Se va urmări:
- Respectarea destinatiei creditului avute în vedere la aprobarea creditului. În termen de
15 zile de la utilizarea creditului, clientul trebuie să prezinte băncii factura finală, cu semnătura
de primire a clientului, de livrare a autovehicului care s-a cumpărat prin credit BRD.
- Prelungirea la termen a poliţelor de asigurare sau plata la termen a acestora.
71
Bibliografie:
1. Filip ,Gheorghe (coord), Finanţe, Editura Junimea, Iaşi, 2002
2. Turliuc, Vasile, Cocriş, Vasile, Monedă şi credit, Editura Ankarom, Iaşi, 1997
3. Basno, C., Dardac, N, Floricel, C. Moneda, credit, bănci, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1999
4. Dardac, Nicolae Operatiuni bancare- Instrumente si tehnici de plata, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001
5. Condor ,Ioan ; Impozitele, taxele şi contribuţiile datorate de persoanele juridice,
Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998
6. „Raport anual” 2004 BRD-GSG Realizat la SC TIPOHOLDING SA Bucureşti 2004
7. Legea 58/1998 republicata, Legea activitatii bancare
8. www.brd.ro
72