Download - Arsuri
ARSURAARSURA
DEFINITIE:DEFINITIE:
LEZAREA ÎNVELIŞULUII CUTANAT PRIN ACŢIIUNEA:
CĂLDURII
RADIAŢIILOR
SUBSTANŢELOR CHIMICE
CURENTULUI ELECTRIC ( ARC ELECTRIC ELECTROCUŢIE )
BOALĂ CU PUNCT DE PLECARE CUTANAT, POTENŢIAL GRAVĂ CU EVOLUŢŢIE STADIALĂ ŞI PROGNOSTIC DEPENDENT DE SUPRAFAŢA ŞI PROFUNZIMEA LEZIUNILOR TEGUMENTARE, VÎRSTĂ, TEREN ŞI CALITATEA TRATAMENTULUI INIŢIAL ( Agrippa IONESCU)
ETIOLOGIA ARSURILOR ARSURI TERMICE (90 %) = descarcă în ţesuturi energie termică
- flacără, explozii….- lichid fierbinte- vapori supraîncălziţi
CHIMICE
a) prin acizib) prin baze (mai grave)c) antiseptice corozive : fenoli, crezoli d) substanţe fotosensibilizante (meladinină)
ELECTRICE
a) arc voltaic (arsură termică)b) electrocuţie – marcă de intrare marcă de ieşire
IRADIERE
a) UV (arsuri solare)b) raze X
c) radiaţii nucleare
Extremitatea cefalica 9%
Fiecare membru superior 9%
Fiecare membru inferior 18%
Fata anterioara si cea posterioara
a trunchiului 18%
Perineul 1%
GRADUL I
MORFOPATOLOGIC
AFECTAREA PLEXURILOR
INTRAEPITELIALE
FENOMENE REFLEXE CE AU CA
REZULTAT VASODILATATIE SI
HIPERPERMEABILIZARE CAPILARA
CLINIC
ERITEM, EDEM, CALDURA LOCALA,
USTURIME
EVOLUTIE
RESTITUTIO AD INTEGRUM
GRADUL II
MORFOPATOLOGIC
- STRATURILE EPIDERMULUI SE DISTRUG TOATE
DAR NU SI MEMBRANA BAZALA
- FUNDURILE DE SAC GLANDULARE SI FOLICULII
PILOSI INTACTE IN DERM
- ACUMULARE DE LICHID (FLICTENA) INTRE
STARTURILE MOARTE SI CELE VIABILE
CLINIC
- FLICTENA - LICHID SEROCITRIN;
- DURERE VIE DUPA INDEPARTAREA FLICTENEI
- ERITEM, EDEM, CALDURA LOCALA, USTURIME;
- DUPA INDEPARTAREA FLICTENEI: DERMUL
DENUDAT ARE ASPECT ROSU-VIOLACEU CU
PICHETEURI ALBICIOASE, EXTREM DE SENSIBIL
LA ATINGERE;
EVOLUTIE
- RESTITUTIO AD INTEGRUM, FARA CICATRICI
VICIOASE
- POSIBILE MODIFICARI DE CULOARE
MORFOPATOLOGIC
-LEZIUNEA AJUNGE LA NIVELUL DERMULUI
-REZERVELE EPITELIALE DISTRUSE
-DISTRUGERE DIRECTA A CAPILARELOR SANGUINE
-COAGULAREA TERMINATIILOR NERVOASE INTRADERMICE
CLINIC
-FLICTENA DE GRADUL III CU LICHID SERO-SANGVINOLENT
-ESCARA DE GRADUL III (INTRADERMICA), SUBTIRE, ALBA;
-NEDUREROASA, COMPARATIV CU LEZIUNILE DE GRAD I SI II.
-DERMUL DENUDAT, ALB - MARMORAT, INSENSIBIL LA ATINGERE - DUPA INDEPARTAREA FLICTENELOR
EVOLUTIE
-VINDECARE SPONTANA - POSIBILA DAR GREVATA DE GRAVE SECHELE LOCALE (CICATRICI RETRACTILE, ACROMICE, INSTABILE UNEORI, CU TENDINTA LA ULCERATII MARJOLIN) SAU GENERALE,
-VINDECARE NUMAI CHIRURGICALA PRIN EXCIZIA TESUTURILOR MOARTE SI ACOPERIREA CU AUTOGREFE
GRADUL III
MORFOPATOLOGIC
-DISTRUGEREA DERMULUI IN INTREGIME;
-STRUCTURILE PROFUNDE SUNT AFECTATE
- COAGULAREA TERMINATIILOR
NERVOASE.
CLINIC
-ESCARA DE GRADUL IV, USCATA, NEAGA -
MARONIE
-NEDUREROASA COMPARTIV CU LEZIUNILE
DE GRAD I SI II.
EVOLUTIE
-VINDECARE EXC1USIV CHIRURGUICALA -
EXCIZIA TESUTURILOR MOARTE SI
ACOPERIREA CU AUTOGREFE
GRADUL IV
A. CLINIC
I. Anamneza: * Timpul de expunere: 450C – arsură după 1 oră
500C – arsură după 1 minut 600C – arsură după 3 secunde
* Natura agentului cauzal
Ii. Aspectul leziunii: superficializare sau aprofundare după primele 48h
* Sensibilitatea suprafeţei arse * Culoarea (este sau nu afectat patul capilar dermic)
B. Paraclinic - Metode colorimetrice:
disulfina bleu colorează suprafaţa arsă unde patul capilar este funcţional (nu şi gr. III, IV)
- Metode termometrice:
suprafaţa arsă emite IR mai intens. (umiditatea plăgii este sursă de erori)
- Metode radioizotopice:
P32 şi Xe33 explorează patul capilar, infecţia şi edemul (staza duce la erori)
- Metode histologice: în excizia precoce sau arsuri electrice
ARIA CENTRALA - ZONA PLAGII DE
ARSURA
NECROZA DE COAGULARE A TUTUROR ELEMENTELOR.
SEVERITATEA LEZIUNILOR DESCRESTE DE LA CENTRU SPRE PERIFERIE SI DE LA SUPRAFATA SPRE PROFUNZIME.
ZONA DE STAZA - LOCALIZATA IN JURUL
ARIEI CERNTRALE
MECANISMUL LEZANT - ISCHEMIA,
PRELUNGITA PESTE UN ANUMIT TIMP DETERMINA NECROZA ELEMENTELOR CANTONATE IN ACEASTA ZONA.
ZONA DE HIPEREMIE - DISPUSA
PERIFERIC
TULBURARI DE DINAMICA CIRCULATORIE
HIPERPERMEABILITATE CAPILARA
EXTRAVAZARI LICHIDIENE
SUNT ELABORATI MEDIATORII CHIMICI
DUPA PERIOADE DE TIMP VARIABILE VIATA CELULELOR POATE REVENI LA NORMAL.
LOCALIZAREA : Grosimea variabila a tegumentelor groase – spate, fese, feţe externe membre
Subţiri – faţa ant-int membre, axila, faţa, gît,. trunchi anteriorZone bogate în foliculi piloşiCăi respiratorii
VARSTA: pielea este mai subţire la vîrstnici şi copiiTERENUL: stări patologice preexistente
FACTORI PROGNOSTICISe spitalizează : -arsurile peste 15 % la adult; -8-10 % gravide, copii, batrini, tarati
SUPRAFATA ARSAPROFUNZIMEA
40 SUPRAVIETUIRE Fără risc vitalI.P. <I.P. >40 SECHELE MINIME Risc vital
40 – 60 SUPRAVIETUIRE V de regulă
60 – 100 CU SECHELE IMPORTANTE V > D
100 – 140 D > = V
140 – 180 DECESE D > V
I.P. >180
SAU SUPRAVIETUIRE EXCEPTIONAL CU SECHELE GRAVE Vexceptional
I.P. = S% x Gr.I.P. = (S1% x Gr.I) + (S2% x Gr.II) + (S3% x Gr.III) + (S4% x Gr.IV) max 400
I.P. corectat = se dublează I.P.: la fiecare 5 ani peste vîrsta de 65 de anicu fiecre an la peste 75 de ani
V: vindecare, D: decese
- Integrează suprafaţa arsurii şi profunzimea arsurii- Arată şansele de supravieţuire
EVACUAREA ACCIDENTATULUI DIN MEDIUL CAUZATOR (salvator echipat)ÎNNĂBUŞIREA FLĂCĂRILOR (spume CO2, pături, nisip)DEZBRACAREA RAPIDĂ A ACCIDENTATULUI (se taie hainele) (?)SPĂLAREA RAPIDĂ SUB DUŞ (suprafeţe mici)NIMIC PER OS
COMFORT TERMICO2ANTALGICMONITORIZATRAPID CENTRU ARŞI (sau la trei zile ATI -DEŞOCARE)
ARSURILE CHIMICESC>10%ARSURILE PRIN ARC ELECTRICBĂTRÎNI, COPII, TARAŢIGRAVIDE TRIM. IARSURILE PERINEULUI ŞI EXTREMITĂŢILORTOATE ARSURILE PROFUNDE INDIFERENT DE SUPRAFAŢĂARSURILE PE ZONE FUNCŢIONALE SAU ESTETICE
ATITUDINEA IN URGENTA- DATE DE IDENTIFICARE
- ANTECEDENTELE FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE ALE
PACIENTULUI
- STAREA ACTUALA
- CONDITIILE ACCIDENTARII
- DATA SI ORALA CARE S-A PRODUS ACCIDENTUL
1. OBTINEREA DE INFORMATII
2. EFECTUAREA UNEI EXAMINARI GENERALE CARE SA SURPRINDA LEZIUNILE ASOCIATE (PLAGI, FRACTURI, LEZIUNI CRANIO-CEREBRALE), STAREA FUNCTIILOR VITALE
3. INCEPEREA PROFILAXIEI ANTITETANICE (SER SI VACCIN)
-HEMOLEUCOGRAMA, GRUP SANGUIN, HEMATOCRIT
-PROTEINEMIE
-TRANSAMINAZE HEPATICE
-TESTE LABILITATE SERICA
-UREE SANGUINA
-SUMAR DE URINA
4. RECOLTAREA UNUI PROBE DE SANGE SI URINA PENTRU EFECTUAREA UNUI PRIM SET DE ANALIZE
5. INSAMINTARI BACTERIOLOGICE DE PE TEGUMENTE SI MUCOASE INAINTE DE A SE PRACTICA ORICE TOALETA TEGUMENTARA
6. EFECTUAREA UNEI BAI GENERALE. BOLNAVUL VA FI DEZBRACAT COMPLET, APA VA AVEA TEMPERATURA DE 28-30OC, SE VA FOLOSI DETERGENT CATIONIC SAU SAPUN CU BETADINE
7. ASIGURAREA UNEI MAGISTRALE VENOASE (CALE DE PERFUZIE, UNEORI DOUA)
8. PRELUCRAREA ARSURII
9. ALTE MASURI
- CATETER ENDOVENOS DE LUNGA DURATA;
- SONDA DE ASPIRATIE (OBLIGATORIU LA CEI CU PESTE
30% SUPRAFATA ARSA
- SONDA URINARA PENTRU MONITORIZAREA DIUREZEI;
- TRAHEOSTOMIE SAU INTUBATIE OROTRAHEALA LA
NEVOIE (ARSURI CONTRICTIVE AL GITULUI, CRS).
- INCEPEREA PROFILAXIEI ANTIPIOCIANICE
- ASIGURAREA OXIGENOTERAPIEI PE TOT ITINERARIUL
URMAT DE BOLNAV
30% 40% 60% 70%
Exces de umplerevasculară
Deficit de umplerevasculară
care trebuie menţinută între 30 – 60 ml/oră
în primele zile se măsoară la fiecaree 2 orecontrolează cel mai fidel volumul plasmatic
controlează risculsupraîncărcării vascularela marii arşi şi la bătrîni
va fi testată şi se renunţă la perfuzarecînd alimentarea permite menţinereaunui echilibru biologic normal
Împiedică pierderile lichidiene Barieră pentru invazia microbiană
-700-1 000 ml/zi se evaporă normal -floră saprofită (15ml/mp/h ; 50 kcal/zi) populaţii de microbi aflate în 200ml/mp/h în escara de gr. lV echilibru ecologicevaporare de 12 ori mai mare - plaga arsă excelent mediu de cultură -arsura = leziune consumptivă floră patogenă 5 000 Kcal/zi în arsuri grave imensă poartă de intrare microbi
-plasmoragie -infectia complicaţii septice
2,m2 15%G
•Hipoxie ioni acizi restanţi în mediu ACIDOZĂ
• R.A. acidoza urinară alcaloză respiratorie
sistemul tampon plasmatic hiperventilaţie
EXCESEXCESACID BICARBONICACID BICARBONIC
•ACIDOZA GAZOASĂACIDOZA GAZOASĂ•arderi incomplete
•eliminări inadecvate
•ACIDOZA ACIDOZA METABOLICĂ METABOLICĂ•arderi incomplete
•eliminare renală deficitară
ACIZI: PIRUVIC,ACIZI: PIRUVIC,LACTIC, FOSFORICLACTIC, FOSFORIC
Compensarea
acidozei
FIZIOPATIOLOGIA ARSULUI
MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE
1. Hiperpermeabilitate capilară : fuga plasmei în sectorul interstiţial
Extravazare plasmatică: 1,5 - 2 ml / kg / % - arsuri superficiale 2-3 ml / kg / % - arsuri intermediare 3,5 ml / kg / % - arsuri profunde
2. Hipervâscozitate microtromboze capilare plasmexodie
PLASMORAGIEevaporări (x 12)+ exudaţie
FIZIOPATIOLOGIA ARSULUI
MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE
PLASMEXODIE
edem postcombustional
HIPOVOLEMIE MAJORĂ
INSUFICIENŢĂ CIRCULATORIE
FIZIOPATIOLOGIA ARSULUI
MODIFICĂRI METABOLICE
Hipermetabolismhiperglicemiehipercatabolism lipidic = energiehipermetabolism protidic =
compensarea pierderilor + cicatrizare• scad albuminele şi cresc globulinele
Tulburarea termoreglării
FIZIOPATIOLOGIA ARSULUI
MODIFICĂRI RESPIRATORII
Leziuni primare : directe: - aer cald
- gaze caustice - explozie în mediu închis
indirecte: - edem interstiţial pulmonar
- hematoză redusă (surfactant redus)
Leziuni secundare: - infecţioase
- edem - leziuni toxice
TULBURĂRI DE COAGULARE Hipocoagulabilitate în primele ore
(scade concentraţia factorilor de coagulare)
Hipercoagulabilitate din a 2-a zi (cresc fibrinogenul, trombocitele şi factorii V şi VII
TULBURĂRI DIGESTIVE eroziuni mucoase ulcer de stress HDS ileus paralitic
FIZIOPATIOLOGIA ARSULUI
ANEMIEANEMIE
PIERDERI = 10 % din masa eritrocitară hemoliză prin agentul termic microtromboze intravasculare hemoliză intra şi extravasculară (acidoză, factori
toxici, enzimatici şi mecanici) scăderea hematopoezei (factori mielotoxici)
FIZIOPATIOLOGIA ARSULUIANEMIA
CITOTOXICĂ HEMOLITICĂ MIELOGENĂCITOTOXICĂ HEMOLITICĂ MIELOGENĂ
FIZIOPATOLOGIE
HIPOXIA ARSULUI
HIPOXICĂ - scade Po2 în aerul inspirat
RESPIRATORIE - disfuncţie toraco-pulmonară
- surfactant (modificat şi inhibat)
DE STAZĂ - tulburare de transport a O2
ANEMICĂ - Hb HISTOTOXICĂ - schimburi tisulare deficitare
(toxine + edem sector III)
Stadiul l
Stadiul ll
Stadiul lll
Stadiul lV
Primele 3 zile- perioada de şoc postcombustional
Zilele 4-21:perioada metaagresională ,dismetabolică
Zilele 22 -60:perioada chirurgicală
Şocul cronic-plăgi granulare după 60 de zile
BGA= reacţia generală a organismului la leziunea locală manifestă la S peste 15% şi profunzime medie
Primele 24 –72 de ore sunt caracterizate de reactii generale in stransa relatie cu fenomenele locale.
TULBURARI ELECTROLITICETULBURARI ELECTROLITICETULBURARI METABOLICETULBURARI METABOLICETULBURARI RESPIRATORIITULBURARI RESPIRATORIITULBURARI CARDIO-CIRCULATORII TULBURARI CARDIO-CIRCULATORII TULBURARI HEMATOLOGICETULBURARI HEMATOLOGICETULBURARI DE COAGULARE TULBURARI DE COAGULARE TULBURARI RENALETULBURARI RENALETULBURARI ALE SISTEMULUI IMUNITARTULBURARI ALE SISTEMULUI IMUNITARTULBURARI DIGESTIVETULBURARI DIGESTIVETULBURARI ENDOCRINETULBURARI ENDOCRINE
TULBURARI COMPORTAMENTALETULBURARI COMPORTAMENTALE
EDEMUL PULMONAR ACUT
RINICHIUL DE SOC
COMPLICATII GASTRO-INTESTINALE
TROMBOZE SI EMBOLII
ZILELE 4-6 Remiterea edemelor
ZIUA A 9 A Diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale
ZIUA A 12 A Debutul decompensarii renale
complicatiile digestive HDS, pot caracteriza ORICARE MOMENT al acestei perioade
CID, complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intind si dupa perioada celor 21 de zile
• INFECTIA LOCALA SI EXTENSIVA (INFECTII PULMONARE, FLEBITE SI INFECTII URINARE)
• COMPLICATII RENALE, DIGESTIVE SI TROMBOEMBOLICE SIMILARE PERIOADEI I.
• COMPLICATII HEPATICE, DETERMINATE DE ADAUGAREA LA FACTORII DIN PERIOADA I A HIPOXIEI SI BLOCARII SRH
• TULBURARI NEURO-PSIHICE
INTRETINEREA CONDITIEI BIOLOGICE ASTFEL
INCIT SA PERMITA ETAPELE DE GREFARE
INTRETINEREA LEZIUNILOR LOCALE GREFATE SI
A CELOR NEGREFATE (PLAGILE GRANULARE)
INTENSIFICAREA MANOPERELOR
KINETOTERAPICE
INGRIJIRILE MEDICALE
MSOF (SINDROM DE INSUFICIENTA MULTIPLA DE ORGAN)
COMPLICATIILE STADIULUI I
EDEMUL PULMONAR ACUT – CONSECINTA SUPRAINCARCARII LICHIDIENE
RINICHIUL DE SOC – COMPENSARE INSUFICIENTA A PIERDERILOR LICHIDIENE
COMPLICATII GASTRO-INTESTINALE (HEMORAGII DIGESTIVE, ULCERATII,ATROFIE GABENA HEPATICA SI HEPATITA AUTOIMUNA, CITOSTEATONECROZA PANCREATICA)
TROMBOZE SI EMBOLII DATORITA TULBURARILOR HEMATOLOGICE INSUFICIENT COMPENSATE
COMPLICATIILE STADIULUI II
INFECTIA LOCALA SI EXTENSIVA (INFECTII PULMONARE, FLEBITE SI INFECTII URINARE)
COMPLICATII RENALE, DIGESTIVE SI TROMBOEMBOLICE SIMILARE PERIOADEI I.
COMPLICATII HEPATICE, DETERMINATE DE ADAUGAREA LA FACTORII DIN PERIOADA I A HIPOXIEI SI BLOCARII SRH
TULBURARI NEURO-PSIHICE
COMPLICATIILE STADIULUI III
MSOF (SINDROM DE INSUFICIENTA MULTIPLA DE ORGAN)
COMPLICATIILE STADIULUI IV
DECOMPENSARI RENALE SI HEPATICE
TULBURARI ALE CIRCULATIEI PERIFERICE
ECZEMATIZARI SAU ULCERATII ALE CICATRICILOR
SOCUL CRONIC POSTCOMBUSTIONAL, PETRIOADA NEOBLIGATORIE, CARACTEIZATA PRIN
CASEXIE, ADINAMIE, AREACTIVITATE
PLAGI GRANULARE ATROFICE INFECTATE
EDEME CRONICE
COMPLICATII
EXCIZIA + GREFARE PRECOCE
AVANTAJE: - rapid (în primele 7 zile)- rezultat funcţional- scurtează spitalizarea- evită boala arsului
TEHNICI DE EXCIZIE : a. dermabrazia
b. disecţia prin edem (arsurile profunde)c. avulsie Hermans (carbonizări)d. excizie tangenţială (plan hemoragic)e. excizie + sutură ( lambouri locale)
AUTOGREFE subţiri : expandate (15%); peste 15% secvenţial + scalpdonor
HOMOGREFEgrefe congelate (cadavru, făt mort)
PIELE ARTIFICIALĂculturi de keratinocite (4 săptămîni - 2mp - prea subţiri,timp îndelungat)
ECHIVALENŢI DERMICIcolagen de viţel, condroitin sulfat (rechin), acoperite cufilm de silicon
TIPURI DE GREFE CUTANATE IN EXCIZIA PRECOCE
TRATAMENTUL CHIRURGICAL TARDIV
- DEGRANULARE + GREFE DE PIELE
- GREFE SUBŢIRI EXPANDATE:
APOZIŢIE SIMPLĂ
SUTURA
HISTO – ACRYL
COL BIOLOGIC
- PANSAMENT – ZD + ZR
- VINDECARE 4 - 6 SĂPTĂMĂNIFactori de creştere epitelială din trombocite ( TGF)
DETERSIADETERSIA
MECANICĂ BĂI PANSAMENTE EXCIZII
MEDICAMENTOASĂ TRYPSINA PAPAINA FIBROLISINA DEXTRANI HIDROCOLOIZI ENZIME PROTEOLITICE
MICROBIENE
SULFADIAZINA ARGENTICĂ
BURJONAREABURJONAREA
SUPRAVEGHEATĂ BACTERIOLOGICSTREPTO β-HEMOLITIC + FLORA PATOGENĂ
CULTURI NEGATIVE
EPIDERMIZAREAEPIDERMIZAREASPONTANĂ DIRIJATĂINSULE (CENTRIFUGĂ)MARGINALĂ (CENTRIPETĂ)STIMULATĂ DE :- PANSAMENTE CORTIZONICE - FACTORI DE CRESTERE EPITELIALĂ (β - TGF))
* TIMP PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI PRECIS
* TIMP PENTRU AMELIORAREA STĂRII GENERALE
* ALEGEREA MOMENTULUI OPERATOR OPTIM
Principiile
Principiile care sunt luate în considerare la alcătuirea şi aplicarea
programului recuperator sunt :
Indoloritatea
Începerea precoce a mişcărilor active şi pasive
Conceperea ortezelor necesare pe etape
Progresivitatea, cu menţiunea că mobilizarea articulaţiilor vecine
precede pe cea a articulaţiilor supuse intervenţiei chirurgicale
Urmărirea cu regularitate a rezultatelor pe termen lung (până la 2
ani) pentru a ne asigura de menţinerea funcţionalităţii mâinii
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA RECUPERĂRII
Atelele de imobilizare
favorizarea cicatrizarii punerea în repaus a structurilor în
condiţii inflamatorii acute împiedicarea instalării atitudinilor
vicioase efect antalgic
Atelele de recuperare şi menţinere a amplitudinilor articulare
Atele statice în serie - elemente fixe ce forţează la
păstrarea corecţiei maximale- se schimbă frecvent
progresive - exercită o presiune constantă pentru corecţia posturii
Atele dinamice permit mobilizarea activă dar în perioada de repaus au un dsipozitiv elastic ce forţează corectarea posturii
Alegerea tipului de atelă
Cura redorilor Cura redorilor
Ortezare:atele dinamice pentru
recuperarea extensieiatele statice progresive sau
dinamice pentru flexie
ChirurgicalArtroliza cura sechelelor complexe
Reeducarea sensibilităţii
sensibilitatea de protecţie cutanată, necesară evitării leziunilor mâinii
sensibilitate dureroasă sensibilitatea necesară prizei grosiere
2PD > 15 mm gnozia tactilă, necesară prizei de precizie
2PD < 15 mm
Stadiile M1 şi M2 - biofeedback EMG Stadiul M3 - contracţii izotone
(concentrice) izometrică (excentrice)
Stadiul M4 - contracţii excentrice împotriva rezistenţei
Recuperarea motorie
Program de recuperare
Ziua 1 - 4 crioterapia (efect vasoconstrictor
arteriolar si capilar)-de la 34 grade la 7-12 grade pentru 20 minute/3 ori/zi utilizând o pungă ermetică ce contine un criogel ce va scădea temperatura pe zona aplicată la 7-12º
masaj de drenaj veno-limfatic pentru membrul superior
mâna menţinută ridicată deasupra nivelului inimii cât mai mult posibil
mobilizări pasive uşoare şi repetate ce vor asigura efectul de inimă periferică.
Program de recuperare
Ziua 4 - 2 săptămâni bandaj compresiv în uşoară tensiune pe
degetul interesat cu pornire din distal înspre proximal, dacă este necesar bandaj compresiv al mâinii
orteză din material termoformabil care nu va fi scoasă de pacient decât în cadrul şedinţelor de kinetoterapie. Această orteză menţine pumnul în extensie 10-15 grade, articulaţiile metacarpofalangiene în extensie, articulaţiile interfalangiene în flexie 45 grade
Program de recuperare
Ziua 4 - 2 săptămâni mişcări pasive ale degetelor urmate de flexii active (30
grade) şi extensii pasive în articulaţiile metacarpofalangiene ale degetelor într-o amplitudine de mişcare fără durere (5-10 ori la fiecare 2 ore ). Toate degetele sunt mobilizate simultan pentru a menţine aliniamentul corect articular, aceasta prevenind deviaţia ulnară
Pacientul trebuie învaţat să flecteze întâi articulaţiile metacarpofalangiene cu interfalangienele în extensie şi apoi să promoveze flexia în aceste articulaţii
În cazul tendinţei pacientului de a iniţia flexia din articulaţiile interfalangiene acestea se vor bloca în extensie cu ajutorul unei orteze dorsale
Program de recuperare
Săptămâna 2 - 4 se continuă mişcările anterioare orteză tip Outrigger pentru a permite flexia activă si corectarea
deviaţiei ulnare dacă este necesar. Orteza menţine pumnul în uşoară extensie, benzile de elastic tip Jokari efectuând extensia articulaţiilor metacarpofalangiene şi permiţând flectarea lor împotriva unei uşoare rezistenţe
Program de recuperare
Săptămâna 2 - 4 Dacă se observă tendinţa de rotare a degetului
aceasta va fi combatută prin adăugarea la orteză a unei benzi de derotare cu direcţie radială
Program de recuperare
Săptămâna 2 - 4
Exerciţii
Extensie pasivă asigurată de benzile elastice
Flexie activă 45 grade împotriva rezistenţei elastice
Program de recuperare
Săptămâna 2 - 4
Exerciţii
Opoziţia degetelui către police Înclinare radială a degetelor
Program de recuperare
Săptămâna 4 – 6 pacientul utilizează ortezele din
etapele anterioare, continuă exerciţiile învăţate în cadrul şedinţelor de kinetoterapie şi începe uşoare exerciţii de prehensiune utilizând diferite obiecte. Nu sunt permise exerciţiile cu rezistenţă crecută.
Program de recuperare
Săptămâna 6 - 8 poate începe activităţi socio-
profesionale uşoare fără a solicita excesiv mâna
exerciţii cu obiecte şi ergoterapie
Program de recuperare
Săptămâna 8-12 + Pacientul poate începe activităţi mai dificile ce presupun
pense mai puternice şi i se va explica că exerciţiile trebuie continuate până la un an pentru a putea obţine un rezultat final optim.
Orteza nocturnă (statică) trebuie purtată până la 12 luni pentru a menţine metacarpofalangienele în extensie şi fără deviaţie ulnară. Funcţionalitatea mâinii va fi urmărită până la 2 ani de la intervenţia chirurgicală pentru a ne asigura că nu vor exista complicaţii ulterioare.
CONCLUZII
Reeducarea funcţională la parametri moderni este fundamentală în asigurarea recuperării funcţionale maximale
Consideram ca este obligatorie creerea unei supraspecializări aparte de reeducare funcţională, atât pentru medici cât şi pentru personalul mediu
Investiţia în personal specializat, cabinete şi materiale specifice reeducării funcţionale este este generatoare de profit prin reducerea perioadei de incapacitate de muncă