Download - Analiza Pest +Swot
Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi
Facultatea de Textile – Pielarie si Management Industrial
PROIECT
CAPITOLUL I. Prezentarea firmei
I.1. Obiectul de activitate al firmei
Firma are ca domeniu principal de activitate – productia de textile dar are si
o importanta activitate de import si export bunuri in regim lohn, aferenta productiei
mentionate. Din productia de fire, 10% sunt destinate vanzarii si 90% pentru
consumul in tesatoria proprie.
Productia de tesaturi este destinata in proportie de 89% pentru vanzare
metraj si restul de 11% pentru consumul propriu in sectia de confectii.
Indicele de integrare al societatii este apreciat la valoarea de 90% .
VASTEX SA este una din cele mai mari fabrici textile din Romania cu un
capital social de 1 600 000 USD.
Firma a fost infiintata in 1972 ca o filatura de fire din bumbac si, 10 ani mai
tarziu, au fost adaugate o noua filatura, o tesatorie si un finisaj chimic pentru
tesaturi.
Situata in orasul Vaslui, la 340 km NE de Bucuresti, VASTEX SA consta in:
- filatura - capacitate 145 to/luna;
- tesatorie - capacitate 500.000 ml/luna;
- finisaj chimic - capacitate 500.000 ml/luna;
- sectie confectii - masini noi din 2001 - capacitate 20.000 buc/luna;
- uzina termica - asigura necesarul de agent termic pentru societate.
Prin intermediul confectiilor si tricotajelor produse din firele si tesaturile
proprii, VASTEX SA a obtinut deja o recunoastere semnificativa pe piata Uniunii
Europene. In ultimii cativa ani , s-au facut importante exporturi in Germania ,
Belgia , Franta , Portugalia.
I.2. Scurt istoric
Misiunea companiei
Furnizarea continuă de produse de înaltă calitate conform cerinţelor clienţilor în timp
optim (cerinţe reglementate şi aplicabile) atat pe piaţa interna cat şi pe cea externă şi
mărirea satisfacţiei clienţilor.
Obiectivele firmei VASTEX SA
- Creşterea capaciţăţii de producţie
- Creşterea nivelului calitativ şi al dotarii laboratoarelor la nivel European
- Creşterea cifrei de afaceri
- Completarea gamei de produse în funcţie de cererea clienţilor
- Modernizarea utilajelor
- Îmbunătăţirea nivelului salarial al personalului
- Îmbunătăţirea calităţii produselor
Societatea comercială Vastex SA Vaslui s-a înfiinţat în anul 1991, prin
reorganizarea Întreprinderii de textile Vaslui, principalul obiect de activitate al
acesteia constituindu-l producerea şi comercializarea de ţesături pentru lenjerii, rochii,
cămăşi, îmbrăcăminte exterioară, echipament de protecţie, precum şi producerea şi
comercializarea de confecţii textile. Principalii clienţi ai firmei au fost, în anii
anteriori, instituţiile din cadrul Ministerului de Interne sau Ministerului Apărării
Naţionale, comenzile primite din partea acestora acoperind circa 35-40% din
producţia Vastex. Diminuarea fondurilor de care beneficiază aceste structuri pentru
achiziţii de echipamente s-a repercutat şi asupra societăţii vasluiene, care a înregistrat,
anul trecut, diminuări importante ale încasărilor.
Vastex Vaslui este controlată de Castrum Corporation SRL Negreşti Oaş, cu
70,8865% din acţiuni, o cotă de 13,9352% din titluri aparţine SIF Moldova, alţi
acţionari persoane fizice deţin 11,5751% din capitalul social, iar diferenţa de 3,6032%
din titluri se află în posesia altor acţionari persoane juridice.
Capitalul social al firmei la sfârşitul anului 2006 a fost de 345 de milioane de
lei, împărţit în 69.000 de acţiuni normative în valoare de 5.000 de lei fiecare,
aparţinând acţionarilor, persoane fizice şi salariaţilor.
Produsele firmei
In prezent, se produc, pentru piata interna si externa:
a) Tesaturi pentru lenjerie de pat, rochii, bluze, echipament de lucru si uz
gospodaresc:
Sifon alb sau imprimat, cu greutati de la 100 la 145 gr/mp, latimi 140 – 160
cm;
Tesaturi tip tercot sau terocel, in contexturi panza, rips s.a., imprimate pentru
rochii si bluze de vara, latime 150cm;
Tesaturi scamosate, tip diftina, molton si finet pentru capoate, pijamale,
lenjerii de pat imprimate sau uni, din 100% bumbac, latime 150 cm, greutate
145 gr/mp;
Docuri pentru echipament de lucru din 100%, legatura diagonal vopsite in
culori inchise rezistente la frecare si intemperii; latime 150 cm, greutati 200
– 270 gr/mp;
Docuri din 100% poliester pentru lucru in mediu acid; latime 150 cm;
greutate 278 gr/mp;
Prosoape de bucatarie si fete de masa:
- imprimate, din 100% bumbac, latime 140 cm, greutate 145 gr/mp;
- in carouri cu fire vopsite.
b) Tesaturi tip satin - 100% bumbac, cu destinatie fete de masa si lenjerii de pat,
latime 150, 160 cm, albe, vopsite sau cu dungi/carouri din fire vopsite.
Legatura satin poate fi uni pe toata suprafata sau in dungi pozitiv/negativ din
satin de diferite latimi. Vopsirile sunt executate cu coloranti rezistenti la spalari
repetate la 95 grade C.
c) Tesaturi pentru echipament militar, din 100% bumbac pieptanat sau amestec
poliester/bumbac: = tercoturi uni sau imprimate cu diverse desene camuflaj;
parametrii tehnici sunt conformi cu actualele standarde cerute de integrarea in
NATO; = tesaturi speciale tip RIPSTOP imprimate cu desene camuflaj din fire
pieptanate cu retea de poliester pentru camasi sau echipament de instructie.
Vopsirea si imprimarea sunt facute cu respectarea standardelor de absorbtie a
radiatiilor infrarosii pentru echipamentul NATO.
Tesatura tip RIPSTOP pentru echipament militar :
Date tehnice :
Latime: 150 cm
Compozitie: 83%bumbac pieptanat + 17%retea din poliester filamentar
Greutate: 200 gr/mp
Finisare:
Tesatura este vopsita si apoi supraimprimata cu coloranti
rezistenti si cu indice de absorbtie a radiatiilor infrarosii
conform standardelor NATO .
Tesatura se poate executa in doua variante de desene: culori deschise - desen
“desert“ si culori inchise - desen “padure“. Se pot reproduce si alte desene
prezentate de client .
d) Confectii textile: lenjerii de pat, rochii, pijamale, bluze, camasi,
pantaloni, echipament militar, echipament de protectie din tesatura produsa de
firma.
e) Fire cardate Nm 34-60 unice sau rasucite, vopsite sau nevopsite, din
100% bumbac sau in amestec poliester/ bumbac.
CAPITOLUL II. Pozitia competitiva a organizatiei
II.1. Analiza mediului extern general (PEST)
a) Factorii politici- legislativi:
Factorii politici-legislativi influenteaza firma pozitiv dar si negativ. Adoptarea
unor prevederi privind scutirea impozitarii profitului reinvestit creeaza cadrul necesar
realizarii unui proces investitional crescut. Preocuparea pentru dezvoltarea sectorului
confectiilor si faptul ca unele utilaje pentru aceasta industrie sunt scutite de taxele
vamale sau acestea sunt reduse pot crea premise favorabile. Dar, tot mai multe firme
vor fi tentate sa intre pe aceasta piata datorita facilitatilor acordate de guvern, fapt ce
poate reprezenta o amenintare pentru aceasta firma
În ţara noastră, o serie de măsuri legate de protecţia consumatorilor se
regăsesc în prevederile standardelor de la mijlocul secolului XX: "standardele
pentru ţesături, pentru ciorapi şi tricotaje, precum şi unele standarde de sortare au
stimulat punerea în circulaţie a unor produse de mai bună calitate...".
În ţara noastră. Ordonanţa Guvernului nr. 58 din 2000 privind protecţia
consumatorilor enunţă astfel dreptul consumatorilor la informare; " Consumatorii
au dreptul de a fi informaţi în mod complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor
esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite de către agenţii economici, astfel încât
să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor,
între produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, potrivit
destinaţiei acestora, în deplină securitate".
Totodată, producătorul trebuie să informeze despre denumirea produsului,
denumirea şi/ sau marca producătorului, principalele caracteristici tehnice şi
calitative (clasa de calitate, compoziţia fibroasă în %, fineţea firului, lăţimea în cm,
tratamente speciale de finisare aplicate, model, culoare, desen), tratamente
speciale, aplicate pentru protecţia consumatorilor sau de securitate. În ce priveşte
îndatoririle vânzătorului, acesta trebuie să informeze consumatorii despre preţul
produsului şi să ofere acestora toate informaţiile, care trebuie să fie scrise în limba
română, indiferent de ţara de origine a produsului, fără a exclude prezentarea
acestora şi în alte limbi străine.
Etichetarea se face, conform „Normelor metodologice privind denumirea,
marcarea şi etichetarea produselor textile destinate populaţiei" ce fac obiectul
Hotărârii Guvernului nr. 785 din septembrie 1996, în mod obligatoriu, individual,
pe unitatea de produs comercializat, de către producători sau importatori. Fac
excepţie de la această reglementare, nefiind supuse obligaţiei de etichetare, o serie
de accesorii cum ar fi: suport manşete cămăşi, manşoane, pânze pictate, tapiserii
brodate manual, nasturi şi catarame acoperite cu materiale textile etc. De
asemenea, produsele care pot face obiectul unei etichetări globale, cum ar fi:
şnururi, cordoane, bretele, panglici, batiste etc.
Elementele de întreţinere pe etichetele mărfurilor textile sunt redate sub
formă grafică (pictograme sau simboluri), definite de Gruparea Internaţională de
Etichetare pentru întreţinerea Textilelor (GMETEX).
Promulgarea sau abrogarea unor legi, decrete, ordonanţe şi hotărâri pot generea oportunităţi sau constrângeri pentru firmă, pentru furnizorii săi sau pentru clienţii săi. În strânsă legătură cu mediul politic, legislaţia românească a cunoscut schimbări majore după 1989.Parlamentul a votat Constituţia şi o serie de alte legi menite să pună bazele reformei în România, prin promovarea pluralismului formelor de proprietate şi afirmarea proprietăţii private. În continuare sunt prezentate cele mai importante acte normative de reglementare a taxelor şi impozitelor legate de activitatea economică, activitate efectuată atât de persoane juridice cât şi de persoane fizice:
Lege nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit. Publicat în MO, Partea I nr. 456 din 27 iunie 2002;
Lege nr. 345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată. Publicat în MO, Partea I nr. 371 din 1 iunie 2002;
Ordonanţa nr. 7 din 19 iulie 2001 privind impozitul pe venit. Publicat în MO, Partea I nr. 435 din 3 august 2001.
Nr. Crt
SPECIFICAŢIE
GRILA DE EVALUARECRITICE0.000
SLABE0.250
MEDII0.500
BUNE0.750
FORTE1.000
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE1 Reglementările guvernamentale 0.5002 Stabilitatea legislativă 0.3753 Legislaţia comercială 0.5004 Reglementările antimonopol 0.375
5Legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială
0.600
6 Legislaţia muncii 0.5007 Politica monetară şi valutară 0.5008 Politica bugetară 0.4009 Politica fiscală 0.400
10 Activitatea partidelor politice 0.37511 Echilibrul puterilor în stat 0.37512 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600
13Legislaţia privind protecţia mediului
0.375
B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva1 Reglementările guvernamentale 0.500 0.5002 Stabilitatea legislativă 0.375 0.6253 Legislaţia comercială 0.500 0.5004 Reglementările antimonopol 0.375 0.625
5Legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială
0.750 0.250
6 Legislaţia muncii 0.500 0.5007 Politica monetară şi valutară 0.500 0.5008 Politica bugetară 0.400 0.6009 Politica fiscală 0.400 0.60010 Activitatea partidelor politice 0.375 0.62511 Echilibrul puterilor în stat 0.375 0.62512 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600 0.400
13Legislaţia privind protecţia mediului
0.375 0.625
C CONCLUZIISPECIFICAŢIE A I O
1 Reglementările guvernamentale I2 Stabilitatea legislativă A3 Legislaţia comercială I4 Reglementările antimonopol A
5Legislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială
O
6 Legislaţia muncii I7 Politica monetară şi valutară I8 Politica bugetară A9 Politica fiscală A10 Activitatea partidelor politice A11 Echilibrul puterilor în stat A12 Relaţia patronat-sindicate-guvern O13 Legislaţia privind protecţia mediului AD TOTAL 7 4 2
ESTAREA MEDIULUI POLITICO LEGAL
0.463
-Legislaţia facilitează importul şi exportul( Franţa, Italia, Cehia şi Slovacia) Regimul de export şi de import al României se bazează pe premisa că exportul şi importul de bunuri din şi în teritoriul vamal al României este liber, fără a fi condiţionat de emiterea în avans a unei licenţe, cu excepţia cazurilor în care anumite produse se află sub incidenţa uneia din măsurile adoptate în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1526/2003 privind regimul general de export şi de import, respectiv (art. 2.1 din H.G. nr. 1526/2003)
-Politica naţională industrială se bazează pe îmbunătăţirea competitivităţii,având în vedere consolidarea următorilor factori : capitalul uman, cercetarea, inovarea,-Forma de guvernământ Aceasta este favorabilă dezvoltării ideilor de afaceri. Romania a devenit „confecţionerul Europei”, ceea ce înseamnă ca s-a investit mult în acest domeniu şi există interes atât din partea executivului cât şi din partea investitorilor pentru dezvoltarea în continuare a ramurii confecţiilor.
Reglementările privind importul de tehnologii noi precum şi legea IMM-urilor pun bazele unei dezvoltări solide a industriei. Din pacate există şi elemente negative printre care cel mai important este instabilitatea legislativă.
-Schimbarea guvernului Guvernul nu dă dovadă de stabilitate şi de aceea nu se creează o credibilitate
în plan economic pe plan naţional şi internaţional- protecţia consumatorului
Protecţia consumatorului a fost introdusă în Tratatul asupra Comunităţii Europene prin Tratatul de la Maastricht. Scopul acesteia este acela de a promova sănătatea, securitatea, interesele economice şi legale, precum şi dreptul la informare al consumatorilor. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, înfiinţat în anul 2001, îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Progrese notabile au fost înregistrate în reforma politicii în domeniul concurentei, prin întărirea capacităţii administrative a Consiliului Concurentei şi îmbunătăţirea aplicării reglementărilor anti-trust şi privind ajutorul de stat, evoluţii confirmate şi de ultimul Raport de monitorizare al Comisiei Europene.
- politica protecţionistă În 1906 este dată legea pentru încurajarea industriei textile , prin care fabricanţii de produse textile erau scutiţi de taxele vamale la import de in şi canepă, cu condiţia ca acel import să scadă anual cu 10 %, astfel încât în al 10-lea an de la apariţia legii , întregul consum de fire să fie satisfăcut de producţia indigenă.
b) Factorii economici:GENERALITATI
Fără a fi promovată în mod special, industria textilă - în special sectorul
confecţiilor, dar şi producţia de încălţăminte şi obiecte din piele - a cunoscut cea
mai mare dezvoltare la nivelul întregii industrii. Industria uşoară asigură aproape
40% din totalul încasărilor valutare din activitatea de export. Cifra de afaceri din
întregul sector al industriei textile a fost de 2,76 miliarde de dolari în 2004
creşterea fiind de 30%, comparativ cu anul precedent, iar rata de dezvoltare se va
menţine şi în anii următori peste creşterea produsului intern brut (rata reală de
creştere a PIB fiind de 4,5%).
Cu toate că înregistrează creşteri anuale substanţiale, ponderea sectorului
textile în totalul industriei a scăzut de la 3,9% în 1989, la 2,7% în anul 2002. Dacă
se analizează acest sector pe două mari componente, producţia de stofe şi confecţii,
se observă cu uşurinţă de unde provine diminuarea cifrei de afaceri: producţia de
stofe a scăzut drastic după 1990, pentru ca de abia în ultimii ani să reintre pe un
trend crescător.
În ultimul timp se constată o dezvoltare a sectorului textil pe verticală, de la
producţia de stofe şi accesorii, până la design, finanţare, logistică, resursele
provenind din ce în ce mai mult de la societăţi româneşti. Trecerea la o nouă etapă
de dezvoltare a industriei uşoare se datorează şi reducerii profiturilor în cadrul
contractelor încheiate în sistem lohn.
Acest sistem se practică cu companii din UE care furnizează materia primă
şi modelele, în România efectuându-se doar asamblarea finală a produsului şi
reexportul acestora. Sistemul a asigurat însă supravieţuirea sectorului textil într-o
perioadă când se pierduseră pieţe externe importante, iar pe piaţa internă, produsele
autohtone erau puternic concurate de cele provenite din ţări asiatice. Unităţile din
industria uşoară sunt concentrate în patru regiuni ale ţării. Cea mai activă este
situată în Moldova, între Iaşi şi Bacău.
Industria textilă, a confecţiilor şi încălţămintei a înregistrat, în perioada
1996-2001, o rată de creştere de 7,1%, cea mai înaltă din cadrul industriei
prelucrătoare. Productivitatea pe angajat a crescut şi ea, în anul 2001 ajungând la
145,7%, faţă de anul 1998, pentru companiile producătoare de obiecte de
îmbrăcăminte. Conform prognozelor oficiale, până în 2010 se prevede o rată de
creştere de 9-10% pentru industria uşoară, aproape dublă faţă de cea pe ansamblul
economiei, care este de 5,6% /5. în sectorul textilelor. împreună cu cel al
confecţiilor, încălţămintei şi pielăriei, sunt angajate 460.000 de persoane
Eliminarea taxelor vamale cu UE de la 1 ianuarie 2002 favorizează
producţia. Confecţiile, tricotajele şi încălţămintea sunt mărfurile româneşti cele
mai căutate la export, însă angajaţii care le produc au cele mai mici salarii. Cea mai
mare pondere în volumul total al exporturilor continuă să o deţină industria uşoară.
Exporturile de confecţii şi încălţăminte au ajuns să deţină 35% din total, în creştere
cu 5% comparativ cu anul anterior. Produsele realizate în sistem lohn reprezintă
aproape 90% din exporturile industriei uşoare.
RATA ŞOMAJULUI
Rata somajului înregistrată în luna februarie a fost de 5,3%, faţă de
4,9% în luna ianuarie 2009 şi 4,2% în aceeaşi lună a anului 2008. Numărul total al
şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de
muncă a fost de 477.860 de persoane, din care 207.574 femei, din totalul şomerilor
înregistraţi la nivel naţional, 202.470 sunt şomeri indemnizaţi iar 275.390
neindemnizaţi. De asemenea, menţionăm că rata somajului în rândul femeilor a fost
de 4,9% .
CREŞTEREA ECONOMICĂ
Romania va raporta în acest an o creştere economică negativă, însă amploarea
acesteia va depinde de politicile implementate de Guvern si de BNR, în contextul în
care costul ieşirii din criza actuală ar putea fi mai mic decât în alte state.
Condiţiile macroeconomice s-au înăsprit şi determină încetiniri a extinderii creditării,
ceea ce va determina probleme pentru activitatea economică.
RATA INFLAŢIEI
Conform datelor INS, rata inflaţiei a fost, în luna ianuarie, de 1,24 %,
comparativ cu luna anterioară, în timp ce inflaţia anuală (ianuarie 2008- ianuarie
2009) a fost de 6,71%, faţă de rata anuală a inflaţiei de 6,3% la sfârşitul anului 2008.
Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (februarie 2008 - ianuarie
2009) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2007 - ianuarie 2008) determinată pe
baza IPC este de 7,8%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor
de consum (IAPC) este de 7,9%.
RATA DOBÂNZII
Banca Natională a României a anunţat, pentru luna martie, un nivel al ratei
dobânzii de referinţă de 10,14%, de la 10,25% cât a fost în februarie. Este pentru
prima data începând cu decembrie 2007 când rata dobânzii de referinţă scade.
CONTROLUL SALARIILOR ŞI AL PREŢURILOR
Majoritatea populaţiei nu este mulţumită de banii pe care îi are. 45% dintre
locuitorii României au afirmat că veniturile actuale ale familiilor lor le ajung doar
pentru strictul necesar, iar 34% dintre ei au menţionat ca nu le ajung nici pentru
strictul necesar.
În urma unui sondaj de opinie in ceea ce priveşte traiul în România, 36% din
eşantionul cercetării consideră ca peste un an vor trăi mai bine, 18% afirmă că trăiesc
mai rău decât anul trecut, iar 29% consideră că duc o viaţă mai bună decât anul
precedent.
Nr. Crt
SPECIFICAŢIE
GRILA DE EVALUARE
CRITICE0.000
SLABE0.250
MEDII0.500
BUNE0.750
FORTE1.000
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE1 Rata dobânzii 0.375
2 Rata inflaţiei0.625
3 Cursul de schimb 0.4004 Rata somajului 0.3755 Deficitul bugetar 0.5006 Balanţa comercială 0.500
7PIB şi alţi indicatori macroeconomici
0.500
8 Creşterea economică 0.5009 Disponibilitatea creditului 0.375
10 Productivitatea muncii0.625
11 Fiscalitatea 0.40012 Evoluţia pieţelor financiare 0.500
13Tratamentul aplicat de organismele financiar-bancare internaţionale
0.375
B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva1 Rata dobânzii 0.375 0.6252 Rata inflaţiei 0.625 0.3753 Cursul de schimb 0.400 0.6004 Rata şomajului 0.375 0.6255 Deficitul bugetar 0.500 0.5006 Balanţa comercială 0.500 0.500
7PIB – alţi indicatori macroeconomici
0.500 0.500
8 Creşterea economică 0.500 0.5009 Disponibilitatea creditului 0.375 0.62510 Productivitatea muncii 0.635 0.36511 Fiscalitatea 0.400 0.60012 Evoluţia pieţelor financiare 0.500 0.500
13Tratamentul aplicat de organismele financiar-bancare internaţionale
0.375 0.625
C CONCLUZIISPECIFICAŢIE A I O
1 Rata dobânzii A2 Rata inflaţiei O3 Cursul de schimb A
4Rata şomajului
A
5 Deficitul bugetar I6 Balanţa comercială I
7PIB – alţi indicatori macroeconomici
I
8 Creşterea economică I9 Disponibilitatea creditului A10 Productivitatea muncii O11 Fiscalitatea A12 Evoluţia pieţelor financiare I
13Tratamentul aplicat de organismele financiar-bancare internaţionale
A
D TOTAL 6 5 2
ESTAREA MEDIULUI ECONOMIC
0.466
c) Factorii socio-culturali:
Factorii socio-culturali reprezintă componentă care manifestă cea mai ridicată rigiditate la acţiunea factorului modificare, de aceea regula după care se ghidează comportamentul întreprinderilor pe pieţele externe este de încercare de adaptare şi respectare a valorilor culturale.
Cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale şi spirituale acumulate de membrii unei colectivităţi umane, care o face să se deosebească de alte colectivităţi. În acest sens, cultura include sisteme de valori, iar valorile reprezintă fundamentele formării culturii.
Îmbrăcămintea este destinată astăzi a exprima personalitatea purtătorului, a-i
accentua unele trăsături, estompându-le pe altele; cu ajutorul vestimentaţiei, silueta
umană se poate recompune la nesfârşit, creându-şi astfel noi şi noi posibilităţi de a
se impune ca sursă de spectacol; confecţiile vestimentare evidenţiază, prin întreaga
lor complexitate, mediul social în care se mişcă individul.
SPECIFICAŢIE GRILA DE EVALUARE
Nr. Crt
CRITICE0.000
SLABE0.250
MEDII0.500
BUNE0.750
FORTE1.000
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE1 Nivelul educaţional 0.500
2Atitudinea populaţiei faţă de învă-ţare continuă
0.375
3 Atitudinea populaţiei faţă de afaceri 0.3754 Atitudinea populaţiei faţă de muncă 0.375
5Atitudinea populaţiei faţă de organele administrative
0.375
6 Atitudinea populaţiei faţă de calitate 0.5007 Stilul de viaţă 0.375
8Securitatea socială şi problemele sociale
0.250
9 Indicatori demografici 0.25010 Migrarea 0.25011 Imigrarea şi emigrarea 0.125
12Atitudinea faţă de minorităţi religioase,etnice, culturale, sexuale etc.
0.500
13 Atitudinea faţă de poluare 0.500B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva1 Nivelul educaţional 0.500 0.500
2Atitudinea populţiei faţă de învăţare continuă
0.375 0.625
3 Atitudinea populaţiei faţă de afaceri 0.375 0.6254 Atitudinea populaţiei faţă de muncă 0.375 0.625
5Atitudinea populaţiei faţă de organele administrative
0.375 0.625
6 Atitudinea populaţiei faţă de calitate 0.500 0.5007 Stilul de viaţă 0.375 0.625
8Securitatea socială şi problemele sociale
0.250 0.750
9 Indicatori demografici 0.250 0.75010 Migrarea 0.250 0.75011 Imigrarea şi emigrarea 0.150 0.850
12Atitudinea faţă de minorităţi religioase,etnice, culturale, sexuale etc.
0.500 0.500
13 Atitudinea faţă de poluare 0.500 0.500C CONCLUZII
SPECIFICAŢIE A I O1 Nivelul educaţional I
2Atitudinea populaţiei faţă de învăţare continuă
A
3 Atitudinea populaţiei faţă de afaceri A4 Atitudinea populaţiei faţă de muncă A
5Atitudinea populaţiei faţă de organele administrative
A
6 Atitudinea populaţiei faţă de calitate I7 Stilul de viaţă A
8Securitatea socială şi problemele sociale
A
9 Indicatori demografici A10 Migrarea A11 Imigrarea şi emigrarea A
12Atitudinea faţă de minorităţi religioase,etnice, culturale, sexuale etc.
I
13 Atitudinea faţă de poluare ID TOTAL 9 4E STAREA MEDIULUI 0.360
-Nivelul educaţional
Încă în România nivelul educaţional este satisfăcător, dar din păcate într-o tendinţă de scădere. Aceasta are mai multe cauze. Situaţia precară a tinerilor, care preferă să se angajeze pentru a-şi caştiga existenţa, şi nu a face scoală. Pe de altă parte cadrele didactice din instituţiile de învăţământ care nu sunt suficient de bine motivate financiar, şi dotarea tehnico-materială a instituţiilor de învăţământ, sunt cauze majore ale deteriorării învăţământului în România.
Adoptarea unor sisteme noi de învăţământ (care scade durata de pregătire în învăţământul superior), şi evaluarea pe bază de sistem grilă, care nu reflectă cunoştintele absolvenţilor. Consider ca este un factor care în viitor va influenţa negativ şi deosebit de puternic anumite sectoare de pe piaţa forţei de muncă din România. Mai ales în domeniul tehnologiei textile, unde calificarea necesară trebuie să fie de un nivel înalt, accesul la informaţie este extrem de util, chiar vital uneori, viitorii ingineri consider că nu vor mai avea pregătirea vechilor generaţii, care au creat renumele marilor instituţii de învăţământ univeristar din România.
-Atitudinea populaţiei faţă de învăţare continuă
Populaţia nu mai este interesată de a învăţa continuu, de a fi mai pregătit. Dacă ar fi să extindem puţin analiza la sectorul analizat, există absolvenţi de instituţii universitare, care caută să se perfecţioneze şi să exceleze în anumite domenii. Problema se pune că aceştia se pregătesc, dar nu pe domenii specifice, ci pe un segment destul de larg, şi nu ajung să exceleze într-un anumit domeniu.
-Atitudinea populaţiei faţă de afaceri
Atitudinea populaţiei faţă de afaceri, este determinată în mare măsură de condiţia financiară precară, corelată cu indisponibiliatea băncilor de a acorda credite acelora care doresc să înceapă o afacere. De asemenea până în perioada trecută, regimul fiscal, impozitele şi taxele apăsătoare erau o problemă pentru a demara o afacere. De obicei, aceea care încep o afacere în domeniul textil, au cunoştinţe
suficient de solide despre domeniul abordat, iar atitudinea lor este una pesimistă, deoarece pot obţine venituri suficiente pentru a dezvolta afacerea pe o perioadă relativ scurtă pâna la medie în timp.
-Atitudinea populaţiei faţă de muncă În ţara noastră, datorită unui nivel scăzut al remunerării forţei de muncă,
atitudinea populaţiei este una pesimistă. Am mai putea face referire şi la perioada comunistă, când calificarea în anumite meserii era una predominantă. În perioada post-comunistă a început să fie un exces de absolvenţi de instituţii de învăţământ superior, în anumite domenii, iar acest exces a dus la o reorientare a forţei de muncă. Acest excedent de forţă de muncă în anumite sectoare, crează un deficit de forţă de muncă pe alte sectoare. Spre exemplu există un exces de absolvenţi în domeniul economic, juridic, medici, probabil şi informaticieni, care creează un deficit de forţă de muncă, calificată în alte domenii. Acest excedent de forţă de muncă, crează o concurenţă acerbă pe anumite pieţe a forţei de muncă, ceea ce duce şi la stabilirea unui salar minim şi mediu în acel sector. Dacă am analiza domeniul cercetat de noi, am putea spune că persoanele calificate în domeniul textil sunt suficient de bine remunerate salarial, de aceea consider că atitudinea acestora faţă de muncă este una pozitivă, sau optimistă.
-Atitudinea populaţiei faţă de organele administrative
Populaţia nu mai are încredere în organele administrative, ca urmare a nivelului corupţiei, existent în aceste structuri, şi nivelul de trai scăzut.
-Atitudinea populaţiei faţă de calitate
Populaţia şi mai ales firmele şi-au îmbunătăţit atitudinea faţă de calitate. Se pune problema în acest caz, al preţului pe care aceştia sunt dispuşi să îl plătească pentru a beneficia de o calitate mai sporită a bunurilor sau serviciilor achiziţionate. Dacă am extinde puţin situaţia şi la compania analizată (VASTEX SA), aceasta are implementat sisteme de management al calităţii ISO 9001 şi 2000, care oferă certitudine clienţilor.
-Stilul de viaţă Acesta este puternic influenţat de puterea financiară a categoriei de persoane la care ne referim. Dacă ne-am referi la marea masă a populaţiei din România, putem afirma că datorită posibilităţilor financiare scăzute, oamenii sunt interesaţi mai mult de supravieţuire, decât de un standard de viaţă ridicat. Aş putea spune că în ansamblu, în România, stilul de viaţă este mult mai modest decât în alte tări din Uniunea Europeană.
-Securitatea socială şi problemele sociale
România stă încă destul de prost la programele de protecţie socială, reorientare profesională şi în general la protecţia socială. Nu există programe concrete, eficiente şi viabile pentru reabilitarea socială a unor categorii defavorizate sau reorientarea lor profesională
-Indicatorii demografici
În urma consultării Anuarului Statistic al României pe anul 2009, am concluzionat ca rata natalităţii a scăzut extrem de mult după anii 1990, s-a înregistrat o migraţie a populaţiei din mediul rural spre orasele mari sau capitală.
Această situatie corelată cu imigrarea va avea un impact negativ asupra ţării noastre. Spre exemplu în mediul universitar, anul 2007 a avut un impact negativ, deoarece în urmă cu 18-19 ani, a scăzut dramatic rata natalităţii. Acest lucru va duce la efecte negative în lanţ (un numar scăzut de tineri studenţi, absolvenţi şi mai apoi specialişti). Dacă corelăm şi cu imigraţia, putem spune că vom duce lipsă de specialisti proaspat formaţi prin anii 2012-2014.
d) Factorii tehnologici:
Industria textilă nu mai trebuie privită ca o industrie de modă veche,
tradiţională, ci o industrie hi-tech (de exemplu, există fibre tehnice folosite în
industria aeronautică, în construcţia avioanelor; în medicină se folosesc în ultima
vreme bandaje sofisticate etc.).
Una din marile provocări ale industriei textile şi a confecţiilor este aceea că,
de la 1 ianuarie 2005, expiră Acordul Multifibre (acord semnat, pentru prima oară,
în anul 1973, fiind prelungit apoi de cinci ori, care se traduce, din punct de vedere
juridic, prin încheierea de acorduri bilaterale între două grupuri de ţări: cele
dezvoltate-importatoare- şi cele în curs de dezvoltare-exportatoare- şi care include
o serie de măsuri privind reglementarea comerţului cu textile),ceea ce va aduce o
liberalizare completă a comerţului cu textile la nivel internaţional.
Comisia Europeană finanţează cercetarea pentru dezvoltarea şi adaptarea
tehnologiilor în industria de confecţii. Dezvoltarea de software specializat face
posibilă prezentarea pe monitorul calculatorului a culorii exacte, texturii,
modelului materialelor, precum şi a felului în care va arăta respectivul articol de
îmbrăcăminte pe o anumită persoană. Prezentarea virtuală a noilor colecţii poate
revoluţiona felul în care confecţiile sunt create şi comercializate. Se acţionează,
totodată, şi în direcţia exploatării posibilităţilor oferite de scanarea tridimensională
a corpului uman, astfel încât să fie posibilă luarea unor măsuri exacte în câteva
secunde. Aceste detalii pot fi salvate de client pe un "card inteligent", transmise
automat companiei de confecţii şi utilizate pentru realizarea unor articole la
comandă sau pentru achiziţii electronice la o dată ulterioară.
Evoluţiile tehnologice deschid noi pieţe pentru confecţiile "inteligente".
Articolele de îmbrăcăminte care asigură protecţia împotriva frigului sau a căldurii,
verifică pulsul sau încorporează fibre optice oferă noi posibilităţi pentru domeniul
sănătăţii, sport, calitatea vieţii sau agrement.
Nr. Crt
SPECIFICAŢIE
GRILA DE EVALUARE
CRITICE0.000
SLABE0.250
MEDII0.500
BUNE0.750
FORTE1.000
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE
1Politica guvernamentală faţă de cercetare-dezvoltare
0.500
2 Calitatea infrastructurii 0.450
3 Telecomunicaţiile0.650
4Numarul de patente şi natura acestora (autohtone, achizitionate)
0.250
5 Ritmul de apariţie al inventiilor 0.3756 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.500
7 Dotarea cu tehnică de calcul 0.600
8 Dotarea tehnică a producţiei 0.325
9Starea echipamentelor, capacităţilor de producţie
0.375
10Gradul de înnoire a mijloacelor tehnice şi al tehnologiilor
0.375
11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.375
12Gradul de înzestrare tehnică a muncii
0.375
13 Încadrarea de personal tehnic 0.500
B STAREA ŞI REZERVA StareaRezerva
1Politica guvernamentală faţă de cercetare-dezvoltare
0.500 0.500
2 Calitatea infrastructurii 0.450 0.5503 Telecomunicaţiile 0.650 0.350
4Numarul de patente şi natura acestora (autohtone, achizitionate)
0.250 0.750
5 Ritmul de apariţie al inventiilor 0.375 0.6256 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.500 0.5007 Dotarea cu tehnică de calcul 0.600 0.4008 Dotarea tehnică a producţiei 0.325 0.675
9Starea echipamentelor, capacităţilor de producţie
0.375 0.625
10 Gradul de înnoire a mijloacelor tehnice şi al tehnologiilor
0.375 0.625
11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.375 0.625
12Gradul de înzestrare tehnică a muncii
0.375 0.625
13 Încadrarea de personal tehnic 0.500 0.500C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
1Politica guvernamentală faţă de cercetare-dezvoltare
I
2 Calitatea infrastructurii I3 Telecomunicaţiile O
4Numarul de patente şi natura acestora (autohtone, achizitionate)
A
5 Ritmul de apariţie al inventiilor A6 Viteza de transfer a tehnologiilor I7 Dotarea cu tehnică de calcul O8 Dotarea tehnică a producţiei A
9Starea echipamentelor, capacităţilor de producţie
A
10Gradul de înnoire a mijloacelor tehnice şi al tehnologiilor
A
11 Utilizarea mijloacelor fixe A
12Gradul de înzestrare tehnica a muncii
A
13 Încadrarea de personal tehnic ID TOTAL 7 4 2E STAREA MEDIULUI 0.434
-Politica guvernamentală faţă de cercetare şi dezvoltare
Datorită fondurilor insuficiente de care dispune statul, nu se învesteşte foarte mult în activitatea de cercetare dezvoltare. Programele de cercetare de tip grant lansate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, nu sunt suficient de bine finanţate, iar procesul de cercetare este de multe ori îngreunat şi de lipsa documentaţiilor şi cărtilor de specialitate.
-Calitatea infrastructurii Încă în România, infrastructura lasă de dorit. În unele domenii, cum ar fi
comunicaţiile de date şi reţelele de transport a informaţiilor, se fac investiţii extrem de mari. Consider că dezvoltarea viitoare a infrastructurii, din România, va oferi noi nişe pentru firmele producătoare de textile, deoarece le va permite să îşi extindă gama de produse, la aplicaţii de managementul resurselor pentru intreprinderi cu mai multe filiale, sau care deţin mai multe puncte de vânzare.
-Numărul de patentente şi natura acestora (autohtone sau achiziţionate)
Este într-o creştere uşoară faţă de perioadele anterioare.
-Ritmul de apariţie al invenţiilor
Deşi România se bucură de o apreciere internaţională cu privire la inventică, ritmul de apariţie al invenţiilor este redus. Consider că în domeniul tehnologiei textile România nu excelează, deoarece nu dispune de echipamentele şi tehnologia necesară pentru a se face cu adevărat cercetare şi pentru a se inventa în acest domeniu. Şi ca o completare, specialiştii şi profesorii români de profil, pleacă în ţări în care munca de inventator este platită de zeci, probabil de sute de ori mai bine.
-Dotarea tehnică a producţiei
Dotarea tehnică, şi starea echipamentelor, este destul de învechită. Managerii companiior din România, sunt conştienţi de faptul că utilizarea unor echipamente învechite, care nu dau un randament ridicat, nu vor aduce beneficii majore. Prin urmare investiţiile în noi echipamente, sau modernizarea celor existente, chiar informatizarea ciclului de producţie, şi utilizarea calculatorului în orice funcţiune a intreprinderii, trebuie să reprezinte o prioritate a managerilor. Din cauza situaţiei financiare nefavorabile a multor companii care au nevoie de schimabarea procesului tehnologic, şi al introducerii noilor tehnologii în ciclul de producţie, se face greoi, datorită şi reticenţei angajaţilor şi a conducerii în special la ideea de nou.-Starea echipamentelor, capacităţilor de producţie
Starea echipamentelor utilizate în activitatea companiilor este modestă, majoritatea echipamentelor fiind învechite, de aici rezultă şi capacităţi de producţie reduse.
-Gradul de înnoire a mijloacelor tehnice şi al tehnologiilor:
Datorită posibilităţilor financiare reduse, şi a neimplementării tehnologiilor şi a mijloacelor tehnice în activitatea agentilor economici, nu se poate vorbi despre o înnoire a acestora. Companiile care activează în domeniul tehnologiei textile existente este necesară pentru a face faţă noilor cerinţe şi noilor tendinţe. Consider că pentru aceste companii, investirea în tehnologii şi în a fi la curent cu tot ceea ce este nou, reprezintă un avantaj strategic. Desigur că achizitionarea noilor tehnologii este utilă şi oportună, doar atunci când vechile echipamente au fost complet amortizate, deoarece se ştie că noile tehnologii şi mijloacele tehnice noi sunt extrem de costisitoare.
-Utilizarea mijloacelor fixe
Gradul de utilizare al mijloacelor fixe per total industrie se pastrează la nivele reduse.
-Gradul de inzestrare tehnica a muncii
Datorită netehnicizării muncii în companiile din România, gradul de înzestrare al angajaţilor nu este atât de mare. Angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în companiile din sectorul tehnologiei textile, trebuie să aibă un nivel de pregătire foarte ridicat pentru a face faţă cerinţelor. Consider că abiliăţile angajaţilor de a lucra cu noile tehnologii, şi în special cu calculatorul, poate să fie un avantaj pentru companiile producătoare de textile, deoarece se reduce semnificativ timpul de training a personalului care vor utiliza programelor software.
-Încadrarea de personal tehnic
Încadrarea personalului tehnic, se face în România din necesitate, deoarece se utilizează metode şi soluţii tehnicizate, care necesită un expert uman pentru supervizarea sau rezolvarea acestor probleme.
II.2. Analiza industriei (modelul Porter)
Pentru analiza industriei în care activează firma Vastex modelul cel mai des utilizat este modelul de analiză structurală a industriei dezvoltat de M. Porter.
Fig. 1. Modelul Porter – al factorilor concurenţialiSursa: Adaptat după Porter M., Avantajul concurenţial, Ed. Teora, Bucureşti, 2000
Modelul lui Porter cuprinde urmatoarele elemente:
rivalitatea intre concurentii existenti
produse substituibile
furnizorii
cumparatorii
concurentii potentiali
Amenintarea noilor concurenţiExistenţa barierelor la intrarea pe piaţă, respectiv dificultatea de a deschide o
firmă şi dificultatea de a concura pe pieţe cu competiţie neloială prezintă un avantaj pentru firmele deja existente. De asemenea acest lucru este influenţat de barierele de
mobilitate pe piata - majoritatea pieţelor sunt fie de monopol (public sau privat), fie de oligopol, în care marii jucători realizează întelegeri de preţ sau de comportament.
O altă ameninţare pentru noii concurenţi este puterea brandurilor existente pe piaţă. Brandurile mari se aliaza de multe ori pentru a păstra piaţa “închisa”, mergând uneori pînă la a reduce costurile atât a produselor cât si cele de producţie pentru anumite perioade promotionale, pentru a elimina concurenţii noi care au de recuperat investiţiile iniţiale.acest lucru este dat şi de puterea mică de negociere a noilor intrati şi loialitatea consumatorilor faţă de mărcile existente deja pe piaţă.
Sunt importante şi costurile de diferenţiere şi accesul la reţeaua de distribuţie. Companiile mari condiţioneaza frecvent marilor retaileri prezenţa pe rafturi doar contra excluderii unor noi intraţi pe piaţă. Reţeaua de distribuţie şi controlul ei sunt elemente foarte importante, contrucţia unei reţele proprii aducând costuri imposibil de acoperit în multe cazuri. Accesul la know how şi specialişti reprezintă o altă problemă, in contextul în care se ştie că motivarea financiară nu mai este cea mai puternică. Daca firmele existente in piata işi motiveaza non – financiar angajatii cheie, aceştia nu mai sunt atraşi de sumele mai mari oferite de o companie “new entry”.
De asemenea, politica guvernamentală îngreunează intrarea pe piaţă a concurenţilor potenţiali prin standarde ecologice, reglementări privind siguranţa produsului, durata mare de întocmire a dosarelor şi costuri ridicate pentru a le înfiinţa etc.
Rivalitatea concurenţilor existenţiPrincipalii concurenţi sunt:
- SC NOVA TEXTILE BUMBAC SRL din Pitesti
- SC IASITEX SA din Iasi
- SC JATEX SA din Botosani
- SC MADELL INDUSTRY SRL din Hunedoara
Aceştia deţin capacităţi de producţie asemănătoare cu ale companiei VASTEX şi urmăresc acelaşi segment de piaţă
Firma trebuie sa faca fata unei concurente extrem de puternice. Analiza concurentei cuprinde mai multe elemente:
PRETUL. Firmele concurente au preturi mai mari datorita faptului ca achizitioneaza majoritatea materiilor prime de la diversi furnizori. Firma VASTEX isi produce singura materiile necesare sectiilor sale, singurul lor furnizor fiind cel de bumbac in balot.
NIVELUL DE INOVABILITATE este un element de analiza ce poate genera elemente contradictorii, in functie de tipul clientelei.
RETEAUA DE DISTRIBUITORI este mai redusa fata de firmele concurente, fiind un punct slab al firmei.
Criza economică actuală determină mari probleme firmelor actual existente pe piaţă. După o creştere accelerată în perioada 2005-2006, în România, industria textilă se confruntă cu o scădere considerabilă a vânzărilor. O strategie bună din interior va face ca firmele existente să supravieţuiască acestei perioade.
Bariere de ieşire- politica guvernului - normele şi legile in vigoare care nu ne permit să ne inchidem afacerea care nu mai obtine profitul dorit;- costuri fixe de ieşire;- obstacole de iesire datorate conducatorilor (pot exista persoane prea atasate de firma care nu vor sa o inchida, avand valoare sentimentala pentru ei).
II.3 Analiza grupurilor strategice şi a concurenţei
In cazul tesaturilor pentru lenjerii de pat produse şi comercializate pe piaţa
internă există societăţi comerciale concurenţiale care au acelaşi obiect de activitate.
Funcţie de cotele de piaţă deţinute, principalii concurenţi ai VASTEX SA sunt:
- SC IASITEX SA din Iasi
- SC NOVA TEXTILE BUMBAC SRL din Pitesti
- SC JATEX SA din Botosani
- SC MADELL INDUSTRY SRL din Hunedoara
Pentru sectia de filatura, firma are ca si concurenti:
- SC FILATURA DE BUMBAC ABRUD SA
- SC AGROBUS IMPEX SRL din Bucuresti
- SC FALTIN SA din Falticeni
Pentru sectia de confectii, principalii concurenti sunt:
- SC CAREMIL SRL din Roman
- SC SUMERCONF SRL din Botosani
- SC GRIGIOVERDI SRL din Botosani
- SCM CONFECTIA din Botosani
Pentru sectia de tesatorie, principalii concurenti sunt:
- SC VIGOTEX SA din Barlad
- SC RO MICROTEX SRL din Neamt
- SC ITANCAR FILGRUP SRL din Bucuresti
Pentru producerea de tesaturi pentru echipamentele militare, VASTEX ii are ca si
concurenti pe:
- SC LASER NETWORK SOLUTIONS SRL din Bucuresti
- SC LIFOE SRL din Curtea de Arges
- SC ROMANIAN FASHION SA din Bucuresti
- SC ADINA SRL din Galati
- SC TEXTILA MURES SOCIETATE COOPERATIVA SI
MESTESUGAREASCA din Mures
Dimensiunile strategice relevante din cadrul industriei textile sunt:
- specializarea ce conferă firmei credibilitate şi valoare prin efectele de învăţare
şi concentrarea eforturilor pentru satisfacerea unui segment cât mai mare de
clienţi
- identitatea brandului construită prin calitate
- eforturile de marketing ce contribuie considerabil la construirea unei identităţi
- calitatea produsului este una dintre cele mai importante datorită faptului că
este o condiţie obligatorie pentru achiziţionarea produsului
- tehnologiile utilizate conditionează aspectele de productivitate şi viteza de
răspuns la modificările pe piaţă
- politicile de pret practicate nu limitează plaja de consumatori la care are firma
acces
Structurarea industriei in grupuri strategice implică analiza şi caracterizarea
firmelor din punct de vedere al dimensiunilor strategice. Putem spune că în industria
textila avem grupuri strategice diferite:
- Firme ce urmează strategii de creştere
- Firme ce urmează strategii de stabilitate.
- Firme ce urmează strategii de transformare în sensul mutării activităţii in tări
cu forţă de muncă mai ieftină
- Strategia firmelor cu poziţie de lider sau dominată cum este şi firma noastră.
CAPITOLUL III. Performanta de ansamblu al organizatiei
(modelul Balanced Scorecard)
III.1. Perspectiva consumatorului
Potrivit ultimelor date furnizate de Euratex (iunie 2004), industria textilă şi de îmbrăcăminte a UE a realizat în 2003 o cifră de afaceri de peste 200
miliarde euro (92 800 euro/persoană angajată). Numărul firmelor producătoare este de 98,3 mii, iar cel al angajaţilor de aproape 2 milioane persoane,
cifră majorată la 2,7 milioane persoane după aderarea celor 10 ţări noi membre în 2004. Valoarea adăugată era în anul 2002 de 37,8 miliarde euro în
sectorul textil şi de 25,3 miliarde euro în cel al îmbrăcămintei.
În cadrul operaţiunilor de lohn, firma importatoare transmite de regulă toate materialele
textile necesare (ţesături, tricot metraj), designul, accesoriile pentru îmbrăcăminte, iar
producătorul din ţara parteneră contribuie adesea numai cu manopera la realizarea
confecţiilor sau tricotajelor. Contractele în regim de lohn în industria îmbrăcămintei, ca
de altfel şi în cea a încălţămintei sunt practicate pe scară largă, în special de UE şi SUA,
care au astfel o soluţie pentru menţinerea competitivităţii industriei lor textile.
Analiza structurii întreprinderilor din industriile textilă şi de îmbrăcăminte relevă
creşterea considerabilă a numărului după 1989, ca urmare a procesului de privatizare şi,
legat de aceasta, explozia întreprinderilor mici (10-49 salariaţi) şi a microîntreprinderilor
(1-9 salariaţi). La finele anului 2002, ponderea întreprinderilor mici şi micro era de 84%
în subramura textilă şi de aproape 80% în cea a articolelor de îmbrăcăminte. În sectorul
industriei textile, numărul mare de întreprinderi mici şi micro se regăseşte în subsectorul
ciorapi-tricotaje (aproximativ 2/3 din total).
Gradul ridicat de privatizare al industriei de îmbrăcăminte a contribuit la atragerea masivă
a capitalului străin şi s-a reflectat în creşterea investiţiilor pentru modernizare şi reînnoire
tehnologică a capacităţilor de producţie în întreprinderile respective. La finele anului
2002 acest indicator era de peste 85%, iar gradul de utilizare a capacităţilor de producţie
a fost constant ridicat în ultimii ani (peste 95%),neexistând capacităţi excedentare.
În schimb, în sectorul textil gradul de utilizare a capacităţilor de producţie este scăzut
(filaturi 48%, ţesături 38%, tricotaje 46%), cu excepţia producţiei de ciorapi (85%); la fel
şi gradul de reînnoire şi modernizare a capacităţilor de producţie, care este de 27% în
filaturi, 36% în ţesătorii şi secţiile de finisare şi de 62% în producţia de tricotaje şi
ciorapi. Nivelul redus al acestor indicatori se explică prin existenţa încă în această
subramură a unor capacităţi de producţie mari, cu flexibilitate şi capacităţi de adaptare
redusă la cerinţele pieţei, dispunând de insuficiente fonduri de investiţii şi de capital,
precum şi prin ponderea destul de ridicată a utilajelor şi tehnologiilor neperformante în
filaturi, ţesătorii şi secţiile de finisare, prin consumurile mari de materii prime şi
energetice, toate acestea ducând în final la competitivitatea scăzută ca preţ şi calitate a
produselor textile,în special pe piaţa externă.
Prognozele Ministerului Economiei şi Comerţului prevăd pentru perioada 2004-2007 o
creştere a valorii producţiei textile cu 18,6% şi a celei de confecţii pentru îmbrăcăminte
cu 32%. Pentru aceeaşi perioadă se anticipează o majorare a exportului valoric de produse
textile cu 17,3% şi cu peste 30% a celui de îmbrăcăminte. Pe planul importului, se
anticipează o creştere cu 12,2% a volumului valoric al importului de textile şi cu
aproximativ 30% a celui de îmbrăcăminte.
III.1.1. Portofoliul de produse
In prezent, se produc, pentru piata interna si externa:
a) Tesaturi pentru lenjerie de pat, rochii, bluze, echipament de lucru si uz
gospodaresc
b) Tesaturi tip satin - 100% bumbac
c) Tesaturi pentru echipament militard) Confectii textilee) Fire cardate Nm 34-60 unice sau rasucite
III.1.2. Identificarea produsului de baza
VASTEX SA are ca principal obiect de activitate, productia de tesaturi pe care le
comercializeaza in regim lohn sau pe care le utilizeaza ca materie prima in sectia de
confectii a societatii.
III.1.3. Pozitia pe piata
Societatea de confecţii Vastex SA Vaslui a încheiat primele trei luni ale acestui an cu
un profit net de 129.120 RON, deşi activitatea de exploatare s-a soldat cu o pierdere
de 26.024 RON. Rezultatul exerciţiului a fost îmbunătăţit, însă, de profitul din
activitatea financiară, în sumă de 189.279 RON.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cifra de afaceri a societăţii vasluiene s-a redus
cu 36%, până la valoarea de 4.020.078 RON. Veniturile totale s-au ridicat la
5.010.037 RON, faţă de 6.861.754 RON în perioada similară din 2009. Din activitatea
de exploatare, Vastex Vaslui a realizat în primele trei luni ale anului în curs venituri
de 4.729.454 RON, iar cheltuielile s-au ridicat la 4.755.478 RON, din diferenţa celor
doi indicatori rezultând o pierdere de 26.024 RON, la jumătate faţă de pierderea de
54.873 RON consemnată la acest capitol în primul trimestru al anului trecut.
III.1.4. Clienti
Vastex recunoaşte interesul sincer şi legitim al consumatorilor faţă de comportamentul, convingerile şi acţiunile companiei aflate în spatele mărcilor în
care ei au încredere, şi de asemenea faptul că şi compania nu ar putea exista fără consumatorii săi.Pentru piata interna, clientii pot fi: societati comerciale producatoare de tricotaje, tesaturi si confectii, societati comerciale specializate in comertul cu tesaturi metraj si confectii. Pentru piata externa, clientii pot fi: importatori din tari ca Germania, Suedia, Ungaria, Portugalia, Belgia.
Principalii clienţi ai firmei au fost, în anii anteriori, instituţiile din
cadrul Ministerului de Interne sau Ministerului Apărării Naţionale, comenzile
primite din partea acestora acoperind circa 35-40% din producţia Vastex.
III.2. Perspectiva proceselor interne
III.2.1. Structura organizatorica a societatii
ORGANIGRAMA S.C. VASTEX S.A. Vaslui este piramidală având5 nivele ierarhice şi anume:- Adunarea Generală a acţionarilor;- Administrator Unic - Director General;- Directori executivi;- şefi compartimente operaţionale şi funcţionale;- şefi de formaţie.Numărul de 5 nivele ierarhice creşte operativitatea, scurtează c i r cu i t e l e opera ţ io na l e ş i d iminuează pos ib i l i t a t ea de de form are a informaţiilor.S u b u n i t ă ţ i l e s t r u c t u r i i o r g a n i z a t o r i c e s u n t c o m p a r t i m e n t e l e operaţionale şi funcţionale:
- Sectia de filatura- tesatorie - finisaj chimic- sectie confectii
ANALIZA SWOT
Departament VASTEX SA SC IASITEX SA
PS PT PS PT
C-D Tehnologii ecologice de reciclare x x
Folosirea unui departament in cadrul departamentului de cercetare dezvoltare pentru protectia mediului
x x
Tehnologii ecologice de reciclare x x
P Gradul de automatizare x x
Producerea de produse pentru clientii externi
x x
Gradul de uzura al utilajelor x x
Softuri specializate x x
Costul unitar pe produs x x
R-U Disponibilitatea calitativa si cantitativa a resursei umane pe piata
x x
Nivelul de salarizare x x
Gradul standard de performanta x x
Gradul de pregatire x x
Absenteism x x
F-C Rata de crestere a calitatii x x
Nivelul de profit realizat in anii anteriori
x x
C Existenta brandului x x
Politica de promovare a produselor x x
Existenta firmei in spatiul virtual x x
Extinderea pietii de desfacere in tara si in strainatate
x x
ΣPS= 4 ΣPT= 15 ΣPS= 6 ΣPT=13
Factori Oportunităţi Probabilitate Impact VAP-L Reglementările
guvernamentalex 0.5 5 2.5
Stabilitatea legislativăLegislaţia comercială x 0.5 5 2.5Reglementările antimonopolLegislaţia privind drepturile de proprietate intelectuală şi industrială
x 0.6 6 3.6
Legislaţia muncii x 0.5 5 2.5Politica monetară şi valutară x 0.5 5 2.5Politica bugetarăPolitica fiscalăActivitatea partidelor politiceEchilibrul puterilor în statRelaţia patronat-sindicate-guvern
x 0.6 6 3.6
Legislaţia privind protecţia mediului
E Rata dobânziiRata inflaţiei x 0.6 6 3.6Cursul de schimbRata somajuluiDeficitul bugetar x 0.5 5 2.5Balanţa comerciaă x 0.5 5 2.5PIB şi alţi indicatori macroeconomici
x 0.5 5 2.5
Creşterea economică x 0.5 5 2.5Disponibilitatea credituluiProductivitatea muncii x 0.6 6 3.6FiscalitateaEvoluţia pieţelor financiare x 0.5 5 2.5Tratamentul aplicat de organismele financiar-bancare internaţionale
S-C Nivelul educational x 0.5 5 2.5Atitudinea populatiei fata de invatare continuaAtitudinea populatiei fata de afaceri
Atitudinea populatiei fata de muncaAtitudinea populatiei fata de organele administrativeAtitudinea populatiei fata de calitate
x 0.5 5 2.5
Stilul de viataSecuritatea sociala si problemele socialeIndicatori demograficiMigrareaImigrarea si emigrareaAtitudinea fata de minoritati religioase,etnice, culturale, sexuale etc.
x 0.5 5 2.5
Atitudinea fata de poluare x 0.5 5 2.5T Politica guvernamentala fata
de cercetare-dezvoltarex 0.5 5 2.5
Calitatea infrastructurii x 0.4 4 1.6Telecomunicatiile x 0.6 6 3.6Numarul de patente si natura acestora (autohtone, achizitionate)Ritmul de aparitie al inventiilorViteza de transfer a tehnologiilor
x 0.5 5 2.5
Dotarea cu tehnica de calcul x 0.6 6 3.6Dotarea tehnica a productieiStarea echipamentelor, capacitatilor de productieGradul de innoire a mijloacelor tehnice si al tehnologiilorUtilizarea mijloacelor fixeGradul de inzestrare tehnica a munciiIncadrarea de personal tehnic x 0.5 5 2.5
ΣO = 63,2
Matricea SwotPuncte tari Puncte slabe
O
A
15
78,2
63,2
4
67,2
63,215
82,6
67,6
4
71,7
67,7
Firma are multe puncte tari dar este încolţită de ameninţări. Pentru acest lucru aceasta trebuie să găsească soluţii pentru a fructifica punctele tari existente şi să-şi întăreacă barierele împotriva ameninţărilor.