Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
211
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
Rotărescu Andreea-Mihaela
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul III
Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr. Victor Dragotă
1. Introducere
Sectorul farmaceutic este unul dintre cele mai importante domenii de activitate, deoarece
este o industrie vitală pentru sănătatea populaţiei întrucât oferă acesteia acces la tratament prin
medicamente sigure, inovatoare, capabile să le întreţină sau să le amelioreze starea de
sănătate.
În cartea „Competitive Strategies în the Pharmaceutical Industry” (1996), Helms, R.B.1
analizează competitivitatea din acest sector şi prezintă analize strategice folosite de
compnaniile farmaceutice; fiind o industrie de interes, deci şi profitabilă, s-a constatat că mulţi
investitori aleg să investească în aceasta.
Totodată, raportul „Our 7th Annual Report on the World’s Top 50 Pharmaceutical
Companies” 2 , din revista Pharmaceutical Executive (2006) prezintă evoluţia sectorului
farmaceutic de-a lungul timpului şi oferă o viziune de ansamblu asupra rolului fundamental pe
care companiile farmaceutice le au. De asemenea, articolul oferă şi informaţii de natură
financiară în ceea ce priveşte poziţia pe piaţă a companiilor din sector.
Mai mult, în teza de doctorat intitulată ”Analiza poziţiei financiare şi a performanţelor
întreprinderilor din industria farmaceutică” -Olaru, Gabriela-Daniela (2008) se regăsesc studii
cu privire la sectorul pharma şi la modul în care acesta a evoluat, precum şi factorii care au
condus la această evoluţie.
Analiza financiară de faţă are ca obiectiv determinarea performanţei financiare sau a
nivelului de fezabilitate pe care îl prezintă compania Biofarm în perioada supusă analizei,
respectiv în intervalul de timp 2007-2015, în conformitate cu rapoartele publicate anual de
către aceasta. În acest sens au fost calculaţi indicatorii specifici pentru a determina
rentabilitatea şi riscul şi respectiv performanaţa financiară, aspecte deosebit de importante
pentru un investitor şi nu numai.
Statisticile au demonstrat că industria farmaceutică este una dintre cele mai competitive
şi dinamice din sectoarele de activitate prezente pe piaţă, motiv pentru care concurenţa este
foarte strânsă.
Barierele de intrare pe această piaţă, precum şi costurile de cercetare-dezvoltare sunt
relativ ridicate, astfel că se apelează la fuziuni şi achiziţii, în principiu în zona inovativa a
industriei, generând în această manieră unul dintre cele mai active segmente economice, după
sectorul bancar.
În România, piaţa farmaceutică constituie un obiect de studiu interesant şi pe de altă parte
o sursă de “insatisfacţie”, în sensul că se afla într-o permanentă tranziţie.Una dintre
1 Helms, R.B. (1996). Competitive Strategies in the Pharmaceutical Industry, American Enterprise Institute for Public Policy
Research, Washington D.C. 2 Pharmaceutical Executive (2006). Our 7th Annual Report on the World’s Top 50 Pharmaceutical Companies,
www.pharmexec.com.
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
212
principalele probleme cu care se confruntă aceasta industrie este reprezentată de promovarea
produselor farmaceutice, deoarece este o piaţă puternic reglementată. În ceea ce priveşte ciclul
de viaţă al unui produs farmaceutic nou s-a constatat că acesta presupune o lungă etapa de
cercetare-dezvoltare, care este, totodată, riscantă şi costisitoare.
Un alt element de importanţă majoră îl reprezintă aderarea României la Uniunea
Europeană. Ţara noastră şi-a însuşit în totalitate aquis-ul comunitar 3 privind legislaţia
medicamentului, şi, prin urmare, barierele de intrare cu ajutorul cărora UE se protejează, spre
exemplu, de “ofensiva” genericelor4 ieftine asiatice.
Mai mult, autorizarea medicamentelor se realizează în conformitate cu standardele
impuse, respectiv cele naţionale, regionale, comunitare sau internaţional. Aceste standarde se
referă atât la compoziţia, dar şi proprietăţile substanţelor active, la condiţiile referitoare la
producţie, ambalare, transport, depozitare, distribuţie, comercializare, cât şi la metodele de
verificare şi testare a calităţii medicamentelor. Barierele de intrare, precum şi sursele
generatoare de costuri suplimentare sunt consecinţe ale standardelor şi ale modului de
aplicare de către agenţiile naţionale.
Cu toate acestea însă, compania Biofarm a reuşit să se menţină în „fruntea clasamentului”
şi astăzi se află în top 10 companii din industria pharma5 românească şi în top 3 în producerea
de capsule gelatinoase moi, fiind o mare fabricantă de drajeuri şi comprimate din ţară.
Compania a fost fondată în anul 1921, fiind una dintre primele companii din această industrie;
de-a lungul anilor şi-a diversificat portofoliul de produse, devenind tot mai competitivă, astfel
că în prezent deţine reţetele a peste 200 de tipuri de medicamente care acoperă circa 60 de arii
terapeutice. Mai mult, încă din 1996 Biofarm a fost listată la Bursa Electronică RASDAQ cu
simbolul “BIOF”, iar începând cu finele anului 2005, compania a fost listată şi la BVB, având
simbolul “BIO”. În 2013 primeşte “acreditare” privind standardele de calitate: ISO 14001 şi
OHSAS 18001, iar din ianuarie 2015, acţiunile entităţii sunt încadrate în tipologia Premium.
Această analiză a fost creată pentru a oferi o imagine de ansamblu privind situaţia
financiară, rentabilitatea, dar şi pentru a preîntâmpina eventulalele riscuri la care este
expusă societatea, fiind totodată şi un “punct de reper” pentru un posibil investitor. Teza oferă
informaţii esenţiale privind perspectivele de dezvoltare ale companiei, structura
acţionariatului, câştigul sau randamentul dividendului- elemente de importanţă majoră
pentru un investitor, informaţii despre clienii şi furnizorii companiei, despre concurenta,
precum şi analiza fundamentala a indicatorilor de performanţă, rentabilitate, risc, dar şi raţe
de rentabilitate, risc, rotaţie, levier, grad de îndatorare, capacitatea de autofinatare. Mai
mult, studiul arată şi diagnosticele; acestea oferă o imagine globală asupra poziţiei
financiare pe care o deţine entitatea şi prezintă metode de soluţionare a eventualelor
probleme de natură economimcă ale companiei care nu se regăsesc în alte studii. Graficele
prezentate ajută la crearea rapidă a viziunii asupra poziţiei companiei, iar concluziile lucrării
surprind elementele de bază şi de interes pentru orice investitor, iar unul dintre motivele
pentru care investiţia în pharma este una rentabilă este menţionată puţin mai sus; este
măsurată şi în “satisfacţia” că poţi face viaţa oamenilor “mai bună”, oferindu-le
medicamentele fără de care problemele de sănătate ale acestora s-ar agrava. Studiul este util
atât investitorilor, practicienilor, academicienilor sau finanţiştilor, cât şi persoanelor care,
3„ Ansamblul de drepturi și obligații asumate de statele membre ale Uniunii Europene, normele juridice ce
reglementează activitatea Comunităților Europene și a instituțiilor UE, acțiunile și politicile comunitare.
Termenul acquis provine din limba franceză și înseamnă „ceea ce s-a dobândit”.”(conform DEX) 4 “Medicamentele generice sunt echivalente terapeutice ale produselor farmaceutice originale ale căror brevet au
expirat. Conţin aceeaşi substanţă active ca şi produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei,
concecntratiei, caii de administrare, siguranţei, eficacităţii şi indicaţiilor terapeutice.” (conform
http://www.apmgr.org) 5 Termen incetățenit din lb. franceză.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
213
pur şi simplu, doresc să se informeze cu privire la situaţia economico-financiară a companiei,
fie din curiozitate sau dorinţa de cunoaştere, fie din dorinţa de angajare în compania Biofarm
sau într-o altă companie din industria farmaceutică.
Subiectul abordat, respectiv industria farmaceutică, este unul deosebit de discutat şi de
prezent în literatura de specialitate, acordandu-i-se o atenţie sporită. De ce? Pentru că se află
într-o strânsă corelaţie cu viaţa, existenţa şi vine dintr-o intensă dorinţă a omului şi anume
aceea a “tinereţei fără bătrâneţe şi a vieţii fără de moarte”, în sensul că fiecare individ cauta o
formă de “longevitate”. Fiind un subiect deosebit de discutat, mulţi se întreabă ce ar mai fi
de agăugat în acest sens – pe de-o parte se poate discuta despre principalele probleme pe care
le întâmpină piaţa mondială de medicamente, iar pe de altă parte “oglinda” marilor companii
farmaceutice, actanţi pe piaţa românească.
In continuare, studiul se prezintă după cum urmează: este structurat în 3 părţi:
introducerea; analiza companiei; concluziile, iar la final sunt menţionate resursele
bibliografice.
Printre obiectivele lucrarii se numară: prezentarea principalelor caracteristici ale
industriei pharma, evolutia industriei şi factorii determinanti şi “investigatia” pieţei romaneşti.
Introducerea prezintă aspectele generale alte tezei, precum si importanţa acesteia.
In continuare, lucrarea este structurată astfel: secţiunea 2 – care este divizată în
următoarele “subcapitole”: perspectivele de dezvoltare; diagnostic global- care le include la
rândul său pe cel juridic, operaţional, comercial, de resurse umane şi management, de mediu;
analiza performanţei companiei, inclusiv diagnosticul rentabilităţii şi cel de risc.
Partea a 3-a este reprezentată de concluzii, cele care oferă o “retrospecţie” asupra
companiei Biofarm, fiind urmate de bibliografie.
Piaţa farmaceutică trebuie privită per ansamblu ca un sistem complex , în care jucătorii
îşi asumă roluri uneori riscante, au anumite competenţe divizate pe niveluri şi între care se
realizează anumite interdependenţe; este o industrie dedicată nevoilor de bază, este într-o
continuă schimare şi dezvoltare, chiar şi în perioadele de criză economică.
2. Analiza companiei
2.1. Perspective de dezvoltare Biofarm S.A. Bucureşti este una dintre companiile din industria farmaceutică românească
care, şi după aproape un secol de activitate se bucură de aceeaşi reputaţie, aflându-se în top
10 producători de medicamente din ţară. Pentru a-şi menţine poziţia în clasament şi a-şi
îmbunătăţi portofoliul lansează anual circa 10 produse atât pentru piaţa internă, cât şi pentru
cea externă.
Strategia adoptată de entitate privind dezvoltarea sau progresul şi consolidarea poziţiei
entităţii pe piaţa vizează investiţiile în noi produse, mai exact inovarea continuă şi progresivă
care să conducă la sporirea vânzărilor, precum şi realizarea de schimbări privind prezenţa
societăţii pe piaţa de retail.
2.2. Diagnosticul global
a. Diagnosticul juridic Societatea S.C. Biofarm S.A. este o persoană juridică română, având formă juridică de
societate pe acțiuni, cu capital autohton, la care se adaugă o participare de 3.500 euro ce
reprezintă 50% din capitalul social al unei companii ucrainiene, fiind structurat după cum
urmează:
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
214
Tabel 1 Structura acţionariatului
Sursa: Depozitarul Central_13.12.2016.
Compania este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului având numarul de ordine
J40/199/1991, cod de înregistrare fiscală RO341563 și își desfășoară activitatea la adresa
sediului social, respectiv in București, str. Logofatul Tautu, nr. 99, sector 3. Obiectul principal
de activitate al societății constă în fabricarea preparatelor farmaceutice- fiind o oportunitate pe
piață, deoarece este o industrie in continuă dezvoltare, iar ca obiective adiacente survin:
producerea unor produse alimentare, fabricarea de produse cosmetice sau parfumuri, comerţul
cu amănuntul in afara magazinelor, studii de cercetare in alte știinţe naturale și altele. In
prezent, compania deţine un număr total de 985.375.350 acţiuni la o valoare nominală de
0,1000. Capitalizarea bursieră este de 2855.758.851 lei, EPS de 0,03, DIVY de 5,25 si
dividendul din 2015 de 0,016000.
b. Diagnosticul operaţional Conform standardeor impuse de Ministerul Sănătăţii privind implementarea normelor
GMP (Good Manufactoring Practices), s-a impus evaluarea bazei materiale dispobile şi
înlocuirea mijloacelor tehnice care nu se mai ridicau la standarde- acesta putând fi un risc
pentru companie. În prezent, compania este posesoarea a 3 linii de producţie şi anume: linia
de capsule gelationase moi- fiind unică în România, linia de lichide- cu cea mai mare
capacitate din ţară- totodată este şi leader pe piaţa soluţiilor şi a siropurilor şi linia de tablete
filmate.
Criza financiară din 2008 a avut repercursiuni negative asupra companiei, asfel că cea
mai mare parte din câştigurile obţinute începând cu anul 2009 au fost investite. Acestea s-au
concretizat în achiziţia de ehipamente şi utilaje care să faciliteze procesul de producţie,
precum: suspensii pentru capsulele gelatioase moi, piese de automatizare, diverse maşini
pentru fluxul de pulberi colorate şi tablete masticabile.
c. Diagnosticul Resurse Umane şi Management * Conducerea
Directorul General al companiei Biofarm şi Preşedintele Consiliului de Administraţie
este domnul Danut Vasile încă din anul 2005.
* Personalul
Numărul efectiv de ore lucrate de un angajat este de 8. Un punct forte al firmei este
reprezentat de o bună organizare. Compania este structurată, ca orice agent economic în
calitate de producător, pe următoarele departamente: de personal, financiar-contabil, de IT,
maketing, aprovizionare, vânzări şi de cercetare-dezvoltare.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
215
Figura 1 Evoluţia numărului de angajaţi in perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
d. Diagnosticul comercial
* Piaţa şi clienţii
Biofarm S.A. deţine contracte de vânzare anuale cu cei mai mari distribuitori de
medicamente de pe piaţă, care au o capacitate dominantă de desfacere a produselor
medicamentoase în farmacii; printre aceştia se număra primii 10 distribuitori: Mediplus,
Farmexpert, Fildas, Relad, Farmexim, Polisano, ADMFarm, Europharm, Ropharma,
PharmaFarm dintr-un total de circa 150.
* Furnizorii
Pentru menţinerea nivelului optim de stocuri, entitatea se concentrează şi pe relaţiile cu
furnizorii săi; în prezent colaborează cu peste 100 de furnizori de materii prime şi ambalaje
astfel: circa 80% dintre acestea prvin din import, iar restul de 20% sunt surse indigene.
Aceştia au fost selectaţi în funcţie de criterii precum: calitate, preţuri, documente transmise,
condiţii de plată.
* Concurenţa
Supunem analizei evoluţia companiei Biofarm in perioada 2008-2009 în raport cu
concurenţii săi.
Tabel 2 Topul celor mai mari producători locali de medicamente
Sursa: Cegedim.
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
216
Conform tabelului publicat de o entitate de cercetare a pieţei, Cegedim, compania
Biofarm ocupă locul 5 în topul producătorilor locali de medicamente, înregistrând în 2008
vânzări de 19,9 mil euro, iar în anul 2009 trendul scade cu 4 procente.
Cash-flow-ul sau capacitatea de autofinanţare se constituie în mod „deficitar” pentru o
mare parte a producătorilor de medicamente datorită blocajelor de fonduri din sectorul
sănătăţii, spitalele nerespectând întotdeauna termenele de plată pentru medicamentele livrate.
În acest mod se ajunge la situaţia unor grade de neîncasare a cifrei de afaceri de până la 60%.
Din acesta perspectivă, companiile ale căror produse destinate spitalelor sunt în ponderi mici,
sunt avantajate – cazul Biofarm.
e. Diagnosticul de mediu Compania a urmărit întotdeauna că activitatea sa se alinieze cerinţelor legale de sănătate
publică şi mediu, ceea ce reprezintă un punct forte. Astfel, printre demersurile sale se
regăsesc: eliminarea controlată a deşeurilor periculoase, achiziţionarea de materiale
consumabile pentru diverse instalaţii, obţinere de autorizaţii, executarea de lucrări de
întreţinere periodice şi altele.
2.3. Analiza performanţei companiei Performanţa unei companii este „măsurată” prin rezultatele financiare înregistrate de
aceasta, ceea ce presupune calcularea unor indicatori. Analiza performanţei financiare este o
etapă esenţială în evaluarea unei întreprinderi, deoarece aceasta conferă o imagine de
ansamblu asupra companiei, imagine care prezintă interes atât pentru acţionari sau posibili
investitori, cât şi pentru furnizori, creditori sau alţi agenţi economici care vor să intre în
conexiune cu entitatea. Poziţia financiară este determniată de nivelul activelor, structura
financiară, dar şi de lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii şi este reprezentată de totalitatea
activelor şi capitalurilor asupra cărora întreprinderea îşi exercită controlul. Pentru analiză s-au
utilizat ca resurse-suport Bilanţul Contabil şi Contul de Profit şi Pierdere din perioada 2007-
2015.
*Analiza bilanţului
Pentru realizarea analizei am sintetizat bilanţurile contabile pentru cei 9 ani pe baza
cărora se vor realiza concluziile şi le-am ajustat cu rata inflaţiei din anul de bază, respectiv
2007. Bilanțul nominal sintetizat se prezintă astfel:
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
217
Tabel 3 Bilanţul contabil al companiei Biofarm în perioada 2007-2015 în valori nominale
Sursa: prelucrări proprii conform raportărilor companiei.
Pentru a oferi o imagine cât mai concludentă, continuă şi în acelaşi timp pentru a putea
analiza o evoluţie în timp cât mai relevantă, am realizat bilanţul sintetizat şi în valori reale,
ţinând cont de impactul ratei inflaţiei prin raportarea tuturor elementelor bilanţiere la un an de
bază, în acest caz 2007.
Figura 2 Evoluţia ratei medii a inflaţiei
Sursa: insse.ro
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
218
Tabel 4 Bilanţul contabil al companiei Biofarm în perioada 2007-2015 în valori reale
Sursa: prelucrări proprii conform raportărilor companiei.
Activul întreprinderii nu a înregistrat un trend constant, în schimb a fost unul echilibrat,
excepţie făcând perioada 2007-2008, când criza financiară s-a impactat asupra evoluţiei
companiei. De-a lungul anilor s-au efectuat investiţii constante în echipamentele de producţie,
fapt ce explica creşterea datoriilor curente faţă de furnizori, în schimb, din anul 2015 se
observă o îmbunătăţire a trendului.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
219
Tabel 5 Bilanţul contabil al companiei Biofarm în perioada 2007-2015 (%)
Sursa: prelucrări proprii conform raportărilor companie.
Pentru oferirea unei perspective clare asupra structurii bilanţiere am raportat
elementele acestuia în total, ponderându-le, conform tabelului 5. Se observă că ponderile
imobilizărilor sunt în jurul mediei de 50%, înregistrând un trend descendent în perioada 2011-
2014, iar cele deţinute de activele circulante fluctuează in jurul unui procent de 50. Cât despre
pasiv, ponderea capitalurilor proprii este majoritară, iar ponderea datoriilor pe termen lung
este insignifiantă.
Cât despre cifra de afaceri se poate spune că a înregistrat un trend ascendant de la un an
la altul. Din 2007 până în 2015 această a avut o evoluţie spectaculoasă, crescând cu
87.347.334 lei. Creşterea s-a datorat în mare parte datorită încheierii de noi contracte de
export şi a dublării capacităţii de producţie după anul 2010, după cum se poate observa şi în
figură 3.
Figura 3 Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
220
Profitul, ca şi cifra de afaceri a companiei a înregistrat un trend ascendent care a avut ca
fundament creşterea capacităţii de producţie şi contractele de export încheiate, excepţie făcând
anul 2008, când criza financiară s-a amprentat şi asupra companiei Biofarm. Ponderea
exporturilor în totalul profitului înregistrat de companie reprezintă 6% . Se doreşte ca în
următorii ani să se dubleze această cifră, lucru care să conducă în continuare la creşterea
profitului companiei. Figura 4 surprinde evoluţia profitului in perioada supusă analizei.
Figura 4 Evoluţia profitului în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii
* Analiza poziţiei financiare Analiza poziţiei financiare a întreprinderii se realizează cu ajutorul a 4 indicatori
fundamentali şi anume: activul net contabil sau situatia neta (SN), fondul de rulment (FR), nevoia
de fond de rulment (NFR), trezoreria netă (TN).
a.) Situaţia netă (SN) constituie acea parte din totalul activelor finanţată pe baza capitalurilor
proprii şi, totodată, prezintă valoarea aportului iniţial al acţionarilor, la care se adaugă
rezervele, primele şi rezultatul exerciţiului.
Formula de calcul a situaţiei nete este după cum urmează: SN = Total Activ – Total Datorii = IMOnete + ACR + Ch.Av. – DTL – DTS –Ven.Av = CPR + PRCh.
Am calculat valoarea acestui indicator, cât şi a celorlalţi, în valori reale (ţinând cont de
inflaţia înregistrată în România între anii 2007-2015), ilustrând astfel o imagine mai bună
asupra modificărilor survenite anual. Conform tabelului 6, SN a înregistrat un trend ascendent,
excepţie facand anul 2008.
Tabel 6 Situaţia netă în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii
b.) Fondul de rulment (FR) este cel mai sugestiv indicator pentru a reflecta poziţia
financiară a companiei pe termen lung.
Fondul de rulment este definit ca diferenţa dintre pasivele permanente şi activele
permanente: FR = Pasive permanente – Active permanente = CPR + PRCh + DFIN – IMOnete = ACRnete
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
221
Situaţia din anii precedenţi a fondului de rulment este una favorabilă, acesta fiind pozitiv
în perioada 2007-2015, deci putem vorbi despre existența echilibrului financiar pe termen
lung, deoarece pasivele permanente finanțează integral activele permanente. Firma a avut
autonomie financiară, păstrându-şi resurse permanente în toți anii. Fondul de rulment poate fi
analizat și din perspectiva structurii pasivelor permanente, diferențiindu-se următoarele două
componente: propriu şi împrumutat.
Tabel 7 Fondul de rulment în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
c.) Necesarul de fond de rulment (NFR) prezintă echilibrul financiar pe termen scurt.
Acesta arată măsura în care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen
scurt (fără a lua în considerare activele de trezorerie şi pasivele de trezorerie). Activele și
pasivele de trezorerie cuprind elementele referitoare la cash: investiții pe termen scurt și
disponibilități în casierie și în conturi bancare (active) și credite pe termen scurt (pasive).
Structura necesarului de fond de rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii prime,
produse finite, semifabricate) a căror valoare încorporează cheltuielile de fabricaţie şi, pe de
altă parte, creanţele.
Necesarul de fond de rulment exprimă necesitățile de finanțare ale ciclului de exploatare,
iar interpretarea sa presupune o cunoaștere mai detaliată a situației din întreprindere.
Formula de calcul este: NFR = Alocări temporare (în stocuri și creanţe) – Surse temporare (mai puţin credite bancare curente)
= (Stocuri + Creanţe) – Dat. de exploatare (Datorii față de salariaţi, stat, furnizori, acţionari)
Tabelul 8 prezintă necesarul de fond de rulment al companiei Biofarm; comparativ cu tabelul
7, se remarcă faptul că fondul de rulment permite finanţarea integrală a necesarului de fond de
rulment datorită faptului că pe toată perioada analizată, FR>NFR, lucru care denotă
stabilitatea resurselor.
Tabel 8 Nevoia de fond de rulment în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
d.) Trezoreria netă reprezintă expresia desfăşurării unei activităţi echilibrate şi eficiente;
aceasta relevă calitatea echilibrului general al întreprinderii, fapt ce poate fi dedus şi din
formula de calcul: TN = FR – NFR = ATz – PTz . Valorile pozitive inregistrate de aceasta indică
solvabilitatea companiei.
Tabel 9 Trezoreria netă în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii
*Analiza performanţei financiare
Pentru analiza performanţei companiei am folosit abordarea anglo-saxonă, cea mai des
întâlnită în practică.
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
222
Tabel 10 Indicatori de performanaţă în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
a) EBITDA (earnings before interests, taxes, depreciation and amortization) Reprezintă câştigul brut din activitatea de exploatare, fără să fie afectat de amortizări sau
provizioane. Aceasta variază semnificativ în funcție de sectorul de activitate, astfel că nu
se poate înainta o valoare optimă a acesteia, cu cât este mai mare, cu atât este mai bine.
Observăm că indicatorul EBITDA în cadrul companiei este crescător, deci este un un
lucru bun pentru performanța firmei.
Formula de calcul este: EBITDA = CA – CV – CF (mai puțin cheltuielile cu dobânzile, cu amortizările, cu deprecierile și cu impozitul
pe profit)
b) EBIT (earning before interest and taxes )
Reprezintă câştigul din activitatea de exploatare cu luarea în calcul a amortizărilor şi
provizioanelor, înainte de dobânzilor şi a impozitului pe profit.
Firma inregistreaza valori pozitive si crescatoare de la an la an a acestui indicator , ceea
ce denota o crestere a profitului ce vine din partea de exploatare.
Formula de calcul se prezintă astfel: EBIT = CA – CV – CF – Amortizări și provizioane nete
= EBITDA - Amortizări și provizioane nete
c) EBT (earning before taxes )
Reprezintă rezultatul activității curente a întreprinderii, după luarea în calcul a dobânzilor.
Formula de calcul este următoarea: EBT = CA – CV – CF - Amortizări și provizioane nete – Ch. cu dobânzile
= EBIT – Ch. cu dobânzile
d) Rezultatul net
Reprezintă câştigul final obţinut de întreprindere după acoperirea tuturor cheltuielilor,
inclusiv a impozitului pe profit. Acest indicator este pozitiv , ceea ce inseamna ca firma
inregistreaza profit anual.
e) Capacitatea de autofinanaţare
Reprezintă o formă preliminară de cunatificare a cash-flow-ului generat de întreprindere
şi poate fi considerată un sold, unul cu o bogată valoare informaţională, deoarece măsoară
capacitatea întreprinderii de a-şi finanţa creşterea economică.
Valorile pozitive înregistrate pentru anii analizaţi oferă întreprinderii posibilitatea de a-şi
susţine creşterea economică. Acest fapt reflectă potențialul financiar generat de activitatea
întreprinderii, destinat să remunereze acționarii și să finanțeze investițiile viitoare.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
223
Figura 5 Evoluţia capacităţii de autofinanţare în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
Formula prin care se determină capacitatea de autofinanțare se prezintă astfel: CAF = Total venituri încasabile – Total cheltuieli plătibile
Compania obţine o capacitate de autofinanţare pozitivă în fiecare an, excepţie făcând anul
2008, când criza financiară s-a impactat şi asupra entităţii Biofarm. De-a lungul perioadei
analizate, aceasta înregistrează uşoare scăderi în anii 2010-2011 şi respectiv 2014, evenimente
negative puse pe seama scăderii veniturilor de exploatare din cifra de afaceri, în anii următori
îndreptându-se situația.
* Analiza cash-flow-urilor întreprinderii
Cash-flow-ul (fluxul de numerar) reprezintă diferenţa dintre încasările şi plăţile curente
ale unei firme, pe o anumită perioadă de timp şi reprezintă un instrument deosebit de util în
analiza situaţiei financiare.
Este un termen de origine anglo-saxonă, care nu se regăseşte în bilanţul contabil al
firmelor româneşti. El îşi are originea în teoria şi practică proiectelor de investiţii. Cash-flow-
ul răspunde întrebărilor privind solvabilitatea şi lichiditatea firmei şi este o expresie a derulării
fluxurilor comerciale.
Se poate afirma că starea de solvabilitate şi lichiditate a firmei implica rentabilitate, în
timp ce nu întotdeauna rentabilitatea implica lichiditate. CF = CFgest + CFinv + CFfin
● Cash-flow-ul de gestiune este un flux de numerar de o importanta primara si este rezultat
din activităţii de exploatare. Acesta se determina prin două metode: direct şi indirect.
Metoda directă face diferenţa propriu-zisa dintre toate veniturile incasabile şi toate
veniturile plătibile: CFgest = Încasări din vânzări - Plăti către furnizori - Plăti către salariaţi/stat- Plata impozitelor pe profit -
Plata dobânzilor - Alte plati aferente exploatării.
Spre deosebire de metoda directă, metoda indirectă foloseşte pentru determinarea cash-
flow-ului de gestiune date deja prelucrate cum ar fi profitul net, amortizarea şi provizioanele
(CAF) şi variaţia nevoii de fond de rulment. CFgest = CAF – ∆NFR = PN + Amortizări şi proviz. nete – Venituri financiare –ΔNFR
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
224
Tabel 11 Cash-Flow-urile companiei în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
Analizând tabelul 10, se poate observa că în anul 2008, CFgest a înregistrat o valoare
negativă ce s-a concretizat în scăderea lichidităţii şi creşterea necesarului de fond de rulemnt,
datorită impactului crizei; o soluţie ar fi apelarea la un credit, dar nu înainte ca entitatea să-şi
termine resursele financiare. Începând cu anul 2009 trendul a fost unul pozitiv şi ascendent,
datorită încasărilor mai mari din exploatare, excepţie făcând anul 2012 când se înregistrează o
scădere substanţială de trend. Per total, situaţia est una favorabilă, deoarece CFgest reprezintă
sursa autofinanţării, a remunerarii acţionarilor cu dividende şi a creditorilor cu dobânzi.
● Cash-flow-ul de investiţii se determina ca diferenţă dintre încasările din urmă cesiunii sau
rambursării de active fixe şi plăţile pentru achiziţia lor. CFinv = Încasări din vânzarea imobilizărilor –Plăti pentru achiziţia de imobilizări + Dobânzi şi dividende
încasate
= Venituri financiare (aferente imobilizărilor financiare) - ∆ Imobilizări brute
La nivelul activităţilor de investiţii , întreprinderea înregistrează în perioada 2012-2014
un deficit al încasărilor faţă de plăţi, datorat în principal de investiţiile realizate de companie,
însă anul 2015 vine cu rezultate pozitive, în sensul că investiţiile efectuate la nivelul
companiei încep să aducă profit. În caz contrar, o soluţie pentru obţinerea unr rezultate
pozitieve ar fi amânarea unor cheltuieli (ex: investiţii) şi realizarea unor venituri excepţionale
(prin vânzări de active disponibile de carre compania nu mai are nevoie, care nu şi-au încheiat
durata de viaţă).
● Cash-flow-ul de finanţare poate fi divizat în cash-flow-uri generate de majorările de
capital social sau prin contractarea de noi împrumuturi, în timp ce cash-out-flow-urile provin
din rambursarea de împrumuturi pe termen lung şi mediu. Diferenţa dintre acestea reprezintă
modul de calcul a cash-flow-ului de finanţare. CFfin = ∆ DAT + ∆CS – Dividende = ∆ DAT + ∆CPR – PN
În perioada 2008-2009 şi respectiv 2014-2015, cash-flow-ul de finanţare înregistrează
valori negative datorită faptului că profitul net depăşeşte valorile fluctuaţiilor capitalului
propriu şi al datoriilor, astfel ca investiţiile realizate de companie sunt autofinanţate,
întreprinderea având un surplus de resurse financiare sau datorită faptului că firma a efectuat
mai multe plăţi decât încasări. O soluţie optimă pentru eliminarea trendului negtiv este aceea
de a se încerca efectuarea plăţilor în limita bugetului de care dispune compania astfel încât să
se încadreze în fluxul de cash net, adică „sincronizarea” încasărilor cu plăţile. Alte măsuri ce
pot fi luate sunt reprezentate de micşorarea scadenţei unor încasări previzibile prin reducerea
volumului creditelor comerciale acordate clienţilor sau prin solicitarea încasării în avans a
unor vânzări, amânarea unor plăţi şi altele asemenea.
● În final, cash-flow-ul firmei sau cash-flow-ul total este dat de suma celor trei cash-flow-
uri de gestiune, de investiţii şi de finanţare şi este egal cu modificarea trezoreriei nete.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
225
Pe parcursul perioadei analizate, CF-ul total a înregistrat uşoare scăderi în anii 2008 şi
2014, având în rest valori pozitive. Aceste diferenţe provin din celelalte trei tiputi de cash-
flow-uri prezentate mai sus. În 2013 se observă o creştere substanţială datorită excedentului
de încasări, datorat în special excedentului din activitatea curentă de gestiune.
● Cash-flow-ul disponibil are în vedere puterea de susţinere şi creşterea economică a firmei
şi este acea parte din profitul net care se distribuie investitorilor de capital după ce s-a plătit
impozitul pe profit şi după ce s-a finanţat creşterea economică a firmei.
Cash-flow-ul disponibil (CFD) exprima sumele de bani nete pe care investitorii de
capital (acţionarii şi creditorii) le încasează de la firmă pe toată perioada previzionată. CFexpl = EBIT – Impozit +Amo = PN + AMO + DOB
CFD = CFexpl – ΔIMObrute – ΔACRnete
În raport cu destinaţiile sale, cash-flow-ul disponibil poate fi împărţit în CFD pentru
acţionari şi CFD pentru creditori: CFD = CFDa + CFDc . Mărimea cash-flow-ului disponibil (CFD) la o firmă îndatorată este mai mare întrucât
dobânda este deductibila din impozit.
Dobânda este suportată parţial de către stat (prin micşorarea impozitului) şi parţial de
către firmă. Creditorii vor fi însă mulţumiţi, pentru că ei îşi vor primi dobânda întreagă.
În cazul întreprinderii Biofarm, anul 2008 nu a adus un rezultat rentabil din prisma
CFDa, deoarece a înregistrat o valoare negativă, ceea ce înseamnă că acţionarii au avut de
suferit, în sensul că au obţinut un câştig mai mic sau inexistent în raport cu cel al creditorilor;
compania doreşte un CFDa > CFDc .
CFD reprezintă cash-flow-ul rezidual după acoperirea nevoilor de finanţare ale firmei şi
măsoară valoarea reală a capacităţii productive şi de remunerare a investitorilor de capital.
Dacă Biofarm ar remunera investitorii de capital cu mai mult decât CFD, atunci ar risca
să afecteze capacitatea productivă; în sens invers, dacă remunerarea este mai mică decât
CFD, atunci pot exista noi oportunităţi de finanţare a firmei şi, prin urmare, de dezvoltare.
În graficul de mai jos se poate observa evoluţia Cash-flow-ului disponibil şi a celor două
componente care îl formează.
Figura 6 Evoluţia CFD în perioada 2008-2015
Sursa: prelucrări proprii
* Diagnosticul rentabilităţii
a) ROA (Return On Assets) arată eficienţa utilizării capitalurilor totale puse la
dispoziţia întreprinderii, atât de proprietari, cât şi de creditori. Este un indicator de
cuantificare a eficienţei cu care sunt folosite activele într-o entitate şi se calculeza cu formula:
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
226
DTLCPR
DOBPNROA
sau
Tabel 12 Rate de rentabilitate a capitalurilor în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
Pentru o investiţie de 100 de lei în activul companiei câştigurile vor fi de 12,31% în anul
2009, 8,91% pentru 2010 , 7,69% în 2011 , 9,99% pentru 2012 , 11,61% pentru 2013,
10,97% în 2014 şi de 12,36% în 2015; în anul 2008 investiţia nu se concretizează în câştig,
datorită impactului nefavorabil adus de criză financaiară si reprezintă un punct slab al
companiei. In figura 7 se observă evoluţia ROA :
Figura 7 Evoluţia ROA în perioada 2008-2015
Sursa: prelucrări proprii.
b) ROE (Return On Equity) Rata de rentabilitate financiară exprima eficienţa utilizării capitalurilor puse la dispoziţia
întreprinderii de către proprietarii acesteia. Remunerează proprietarii întreprinderii prin
distribuirea de dividende către aceştia şi prin creşterea rezervelor- a averii proprietarilor.
CPR
PNROE sau rEfectlevieROA = ROE
Conform tabelului 12, se poate sesiza că în anii 2009 şi 2015 s-a înregistrat cea mai mare
valoare a indicatorului, având un câştig de 13,95% respectiv 14,64% la o investiţie de 100 de
lei în capitalul companiei. Anul 2011 a înregistrat scădere de ritm, acest lucru semnalând o
posibilă încercare a companiei de investii în activ şi de a scădea renumeratia faţă de acţionari.
După scăderea din 2011 se poate observa o creştere treptată a indicatorului. In figura 8 se
observă evoluţia ROE :
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
227
Figura 8 Evoluţia ROE în perioada 2008-2015
Sursa: prelucrări proprii.
* Rate de marjă, rotatie şi structură
● Rata marjei nete exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a
realiza profit şi de a rezista concurenţei. Se calculează cu ajutorul formulei:
Tabel 13 Rate de marjă în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
●Rata marjei brute de autofinanţare (RCAF) măsoară surplusul monetar din care
întreprinderea ar trebui să-şi finanţeze activitatea de dezvoltare, dar şi remunerarea
acţionarilor.
De preferat este că acest indicator să fie cât mai mare, deoarece indică o investiţie
profitabilă realizată de către companie. În cadrul companiei Biofarm, acest indicator este
liniar, nu variază foarte mult, mai puţin în anul 2011, când indicatorul a scăzut reflectând o
investiţie puţin mai rentabilă faţă de ceilalţi ani din perioada de analiză şi anul 2008, impactat
de criză.
●Rata marjei nete de exploatare (REBIT) se referă la rentabilitatea exploatării elementelor
deţinute de întreprindere şi arata eficenta activităţii întreprinderii sub toate aspectele atât
industrial, administrativ cât şi comercial, mai exact, politica de amortizare, eventualele
deprecieri ale elementelor bilanţiere. Pentru Biofarm, indicatorul este descrescător, lucru care
arată că elemenetele deţinute de întreprindere nu sunt eficientizate la maxim precum în anii
anteriori, excepţie făcând anul 2014, când rata creşte şi înregistrează valoarea de 13,92%.
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
228
Tabel 13 Rate de rotaţie în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
* Ratele de rotaţie se calculează pe baza contului de profit şi pierdere raportat la elementele
bilanţiere. Rotaţia poate fi exprimată atât sub formă de viteză cât şi sub formă de durată de
rotaţie.
a) Viteza de rotaţie
Reprezintă capacitatea managerului de a gestiona eficient activele; accelerarea vitezei de
rotaţie a activelor circulante are efecte favorabile directe asupra indicatorilor de performanţă
(beneficiul şi rata rentabilităţii), reducerea acesteia influenţând negativ preformantele
întreprinderii.
Cu cât viteza de rotaţie este mai mare, cu atât volumul de active circulante necesare
pentru obţinerea unei anumite producţii este mai mic sau producţia obţinută într-o anumită
perioadă de timp cu acelaşi volum de active circulante este mai mare.
Se observă că viteza de rotaţie în cadrul companiei a scăzut, lucru care nu este benefic
pentru întreprindere, deoarece volumul activelor circulante trebuie să fie mai mare pentru a
obţine producţia necesară activităţii companiei.
b) Durata de rotaţie
Măsoară durata în zile în care elementul de activ sau de pasiv se recuperează, având ca
referinţă cifra de afaceri; accelerarea duratei de rotaţie se exprima prin creşterea numărului de
rotaţii a activelor circulante în cursul unei perioade sau prin reducerea duratei unei rotaţii,
ceea ce antrenează reducerea activelor circulante la cifra de afaceri.
Conform tabelului 13, durata de rotaţie a crescut considerabil în perioada analizată, lucru
ce afectează negativ cifra de afaceri a companiei, cu excepţia anului 2015, când se
înregistrează o scădere consistentă- punct slab al companiei.
* Diagnosticul riscului
Este reprezentat de solvabilitate sau de capacitatea întreprinderii de a-şi asuma obligaţiile
pe termen lung; aceasta se apreciază prin gradul de îndatorare şi levier.
Gradul de îndatorare = CPRDAT
DAT
Levier = CPR
DAT
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017
229
Tabel 14 Riscul de faliment în perioada 2007-2015
Sursa: prelucrări proprii.
Din tabelul 14 se observă că entitatea înregistrează un grad foarte scăzut al datoriilor,
ceea ce reprezintă un punct forte , acest lucru dând stabilitate companiei şi induce încredere
partenerilor de afaceri sau unor potenţiali investitori.
Lichiditatea reprezintă capacitatea companiei de a-şi achita obligaţiile pe termen scurt sau
cele care vor deveni scadente în termen scurt. Lichiditatea poate fi apreciată prin calcularea
ratelor de lichiditate (curentă, rapidă şi imediată).
Lichiditatea curentă = 100*DCR
ACR
Lichididatea rapidă = 100*100*DCR
itatiDisponibilClienti
DCR
StoACR
Lichididatea imediată = 100*100*
DCR
itatiDisponibil
DCR
ClientiStoACR
Dacă ROA > Rdob ROE > ROA: Efect de levier. În cazul Biofarm, rata
rentabilităţii financiare este mai mică decât rata rentabilităţii economice(ROE < ROA), deci
firma este solvabilă- punct forte al intreprinderii.
Conform tabelului 14 şi având în vedere că indicatorii de lichiditate înregistrează valori
relativ ridicate, S.C. Biofarm S.A. este o companie solvabilă.
3. Concluzii
În urma analizei performanței financiare a companiei Biofarm, am ajuns la concluzia că
întreprinderea prezintă o oportunitate bună de investiție sigură pe termen lung. Performanțele
și rentabilitatea companiei au crescut considerabil în perioada analizată compania, reuşind să
treacă cu brio şi peste impasul provocat de criză economică.
Aceste concluzii s-au conturat pe seama argumentelor concretizate în rezultatele
financiare, care demonstrează că investiţia în această companie este una rentabilă, precum:
situația netă a companiei- care este una pozitivă si crescătoare, ilustrând astfel o imagine mai
bună asupra modificărilor survenite anual; fondul de rulment și trezoreria netă înregistrează
valori pozitive şi crescătoare; nevoia de fond de rulment înregistrează valori scăzute, care pot
fi acoperite cu ușurință din resursele companiei; imobilizările companiei au avut un trend
crescător după sfârșitul crizei economice, iar în prezent acestea au o valoare pozitivă şi cu
tendințe de creștere; capacitatea de autofinanțare prezintă valori pozitive, compania poate
realiza investiții cu banii de care dispune fără a se îndatora către terțe persoane; rata de
creștere a capitalului este în creștere; rezultatul net al companiei este în creștere; indicatorii
ROE și ROA înregistrează valori „decente”.
Rotărescu Andreea-Mihaela
Analiza performanţei financiare a companiei Biofarm
230
Aspectele de îmbunătăţit în cadrul companiei sunt legate de: lichiditatea imediată- care
prezintă valori mai scăzute în perioada 2010-2011 şi gradul de îndatorare pentru anul 2012,
dar care se redresează chiar din anul 2013.
Bibliografie Brezeanu, P. (2002), Gestiunea financiară a intreprinderii, vol.I: Elemente inspirate din teoria şi
practica financiară a Uniunii Europene: analiza şi diagnostic financiar, planificare şi gestiune
financiară, decizii de investiţii şi de finanţare, finanţe de piaţă, Editura Cavallioti, Bucureşti. Dragotă, V., Obreja Brasoveanu, L., Dragotă, I.M. (2013), Management financiar, vol. I, ediția a II-a,
Editura Economică, Bucureşti.
Helms, R.B. (1996), Competitive Strategies in the Pharmaceutical Industry, American Enterprise
Institute for Public Policy Research, Washington D.C. Ghenghea (Mladin), M. (2011), Piața mondială a produselor farmaceutice (teza de doctorat),
Bucureşti: ASE.
Iosep, A.T. (2008), Eficiența investițiilor în industria farmaceutică din România, Bucureşti: ASE. Neagu, C. (2007), Piața de medicamente din România, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei. Olaru, G.D. (2008), Analiza poziției financiare şi a performanțelor întreprinderilor din industria
farmaceutică (teza de doctorat), Bucureşti: ASE. Pharmaceutical Executive (2006), Our 7th Annual Report on the World’s Top 50 Pharmaceutical
Companies, www.pharmexec.com.
Stancu, I (2012), Finanțe Corporative cu Excel, Editura Economică, Bucureşti.
Vintilă, G. (2009), Gestiunea financiară a întreprinderii, Ediția a VI-a, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
Surse online:
http://www.lawg.ro/files/assets/userfiles/files/Industria%20Farmaceutica%20din%20Romania.pdf https://www.cariereonline.ro/inovatie/studii-analize/studiu-companiile-farmaceutice-din-romania-se-
bucura-de-o-reputatie-medie-spre-buna http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/44.pdf
http://www.ordineazilei.ro/tag/analiza-economico-financiara-industria-farmaceutica
http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/44.pdf
Platforma Bloomberg
www.bvb.ro
www.biofarm.ro
www.insse.ro