Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
1
”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională
continuă la nivel de firmă”
Faza: I. “Formularea măsurilor și modelelor de încurajare a
formării profesionale continue”
Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale
Zamfir Ana-Maria (coord.)
Maer-Matei Monica
Mocanu Cristina
Velciu Magdalena
Pîrciog Speranța
Lungu Olivia-Eliza
Grecu Liliana
Militaru Eva
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
2
Activitatea 1.1. Analiza contextului socio-economic și evoluția
principalilor indicatori statistici privind formarea profesională
continuă în România
Studiu privind evoluția formării profesionale continue în
România în perspectiva țintelor asumate în domeniu și
identificarea ariilor deficitare
Autor: INCSMPS
Ianuarie 2014
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
3
CUPRINS
1. Diagnoza domeniului formării profesionale continue în România în perioada 2006-2013
1.1. Analiza indicatorilor statistici privind formarea profesională continuă
1.1.1. Rata de participare la educație și formare pe parcursul întregii vieți
1.1.2. Formarea profesională continuă oferită de întreprinderi
1.1.3. Ponderea întreprinderilor care au buget special dedicat formării profesionale
continue
1.1.4. Ponderea firmelor care evaluează necesitățile viitoare de formare profesională
1.1.5. Ponderea firmelor care evaluează rezultatelor formării profesionale continue
1.1.6. Distribuția întreprinderilor în funcție de obstacolele întâmpinate în oferirea
formării profesionale continue
1.1.7. Costuri cu formarea profesională continuă
1.2. Provocări și necesități viitoare de acțiune
2. Analiza programelor şi iniţiativelor dezvoltate la nivel național în domeniul formării
profesionale
2.1. Obiective și priorități naționale în domeniul formării profesionale
2.2. Analiza programelor POS DRU în domeniul formării profesionale la nivel de firmă
2.3. Analiză SWOT a domeniului formării profesionale
3. Concluzii
4. Recomandări privind viitoarele direcţii de acţiune în domeniul formării profesionale
continue în România care să se integreze în documentele de politici publice în domeniul
formării profesionale pentru perioada 2014-2020
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
4
Rezumat
Studiul de faţă îşi propune să analizeze o serie de indicatori statistici din domeniul
formării profesionale continue, precum şi caracteristicile obiectivelor şi programelor naţionale
din domeniu pentru a identifica principalele arii deficitare şi direcţii de acţiune ce trebuie să
fundamenteze decizia politică menită să stimuleze investiţia privată în formare profesională
continuă.
Diagnoza domeniului formării profesionale continue în România a fost fundamentată
în primul rând pe analiza indicatorilor privind formarea profesională continuă oferiți de bazele
de date Eurostat (LFS, AES, CVT) pe orizontul 2006-2012. Analiza a fost realizată din prisma
investigării tendinței și a situației actuale dar și a poziționării față de media Uniunii Europene
în vederea identificării ariilor deficitare. Un cadru general al acestei problematici ne este
oferit de rata de participare la educație și formare pe parcursul întregii vieți care, pentru
perioada 2006-2011, evidențiază o poziționare a României mult inferioară mediei Uniunii
Europene.
Participarea la formare a fost analizată folosind atât informațiile oferite de ancheta
AES1 (Adult Education Survey) cât și cele furnizate de CVT (Continuous Vocational
Training). Conform statisticilor CVTS, în 2010, ponderea întreprinderilor care au oferit
formare profesională angajaților a fost de 24%, cu mult sub ponderea înregistrată la nivelul
Uniunii Europene. Principalele cauze ale slabei participări la educație și formare au fost
studiate atât din perspectiva indivizilor cât și a întreprinderilor din România. Informațiile
calitative de tipul motivelor declarate de indivizi pentru neparticiparea la pregătire continuă
au evidențiat faptul sistemul din România nu este suficient de accesibil, nefiind foarte deschis
indivizilor care îşi doresc să își îmbunătățească cunoștințele. Cele mai frecvente obstacole în
calea formării în România sunt de natură financiară, costurile educației și formării fiind
considerate prea mari, evidențiind astfel nevoia de măsuri de stimulare a formării
profesionale orientate în direcția reducerii sau redistribuirii costurilor.
Există diferențe semnificative în ceea ce privește participarea la formare profesională
continuă în funcție de dimensiunea întreprinderii și în funcție de activitatea economică a
acesteia. Astfel, cu cât crește dimensiunea firmei, crește și ponderea întreprinderilor care oferă
formare profesională, fie că este vorba despre cursuri sau despre alte forme de FPC. În ceea ce
privește activitatea economică, cea mai mare pondere a firmelor care organizează formare
1 Ancheta s-a desfășurat în 2011-2012, potrivit Regulamentului Comisiei (CE) 823/2010 . Ancheta se va aplica la
fiecare 5 ani, următorul val fiind preconizat pentru anul 2016
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
5
profesionale activează în domeniul Informații și Comunicații, Intermedieri financiare și
asigurări.
Analiza indicatorilor ce cuantifică formarea profesională oferită de întreprinderi a scos
în evidență existența unor decalaje mari în comparație cu media Uniunii Europene pentru
următoarele aspecte: alocarea unui buget special dedicat formării profesionale a angajaților;
evaluarea necesităților viitoare ale întreprinderii în ceea ce privește formarea profesională;
evaluarea rezultatelor formării profesionale oferite angajaților.
Așadar, direcțiile viitoare de acțiune trebuie să se adreseze obstacolelor experimentate
de firme și indivizi în domeniul formării profesionale (costuri prea ridicate, neconcordanță
între programul de formare și programul de muncă, respectiv responsabilitățile indivizilor la
locul de muncă și în familie) și să țină cont de realitatea economică, socială și instituțională
din România. În același timp, măsurile de politică trebuie să ”construiască” în acele direcții în
care firmele din România prezintă ceva mai multă apetență în a oferi formare profesională,
respectiv pe lângă cursurile de formare profesională și alte forme precum organizarea de
perioade de pregătire practică (ceea ce reprezintă o bază propice pentru consolidarea
programelor de ucenicie la locul de la muncă) și auto-instruire, inclusiv prin mijloace digitale.
Fondurile structurale și mai cu seamă Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane au reprezentat și reprezintă o oportunitate importantă pentru susținerea
costurilor cu formarea profesională la nivel de firmă, ceea ce înseamnă că trebuie acționat în
direcția îmbunătățirii accesului firmelor la aceste fonduri.
Pornind de la o nevoie reală (cea mai mică rata de participare la formare profesională
continuă din EU în 2005), formarea profesională continuă a fost printre obiectivele specifice
ale programul POS DRU, regăsindu-se în trei dintre domenii sale majore de intervenție. Pe
parcursul programul, s-a înregistrat o participare ridică la activitățile din cadrul proiectelor
finanțate în AP 3 ”Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, ceea ce arată un
interes crescut față de creșterea nivelul de calificare a angajaților din partea angajatorilor.
Pe de altă parte, analizând exclusiv evoluţia indicatorilor referitori la formare
profesională continuă, respectiv numărul de furnizori de FPC sprijiniți pentru introducerea
standardelor de asigurare a calității (5,5% din ținta propusă în 2012) și numărul de calificări
profesionale dezvoltate în FPC (43,6% din ținta propusă în 2012), se constată nevoia
menţinerii eforturilor în direcţia îmbunătăţirii gradului de absorbţie a fondurilor structurale,
finalizare a proiectelor contractate şi atingerii indicatorilor. Pentru asta, procedurile de
accesare şi implementare a proiectelor trebuie simplificate în vederea sprijinirii beneficiarilor
interesaţi de utilizarea fondurilor europene pentru a asigura formare profesională continuă.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
6
Analiza realizată a condus la profilarea următoarelor arii deficitare pe care ar trebui să
le aibă în vedere măsurile și modelele de stimulare a investițiilor firmelor în formare
profesională:
Facilitățile și stimulentele destinate firmelor care organizează formare profesională nu
sunt suficient de cunoscute și atractive
Corelarea insuficientă a ofertei furnizorilor de formare profesională cu nevoile pieței
muncii
Birocrația excesivă din domeniul accesării stimulentelor/finanțărilor destinate firmelor
care organizează programe de formare profesională, inclusiv în domeniul uceniciei –
birocrația este considerată de către angajatori un cost și reduce atractivitatea
aplicării/accesării facilităților existente
Dificultăți sporite ale tinerilor / absolvenților de a se integra pe piața muncii
Implicarea insuficientă a partenerilor sociali în dezvoltarea și asigurarea programelor
de formare profesională atât la nivel de firmă, cât și la nivel sectorial, regional și
național
Facilități și stimulente insuficiente destinate indivizilor, lucrătorilor care participă la
formare profesională pe cont propriu
Accesarea redusă a serviciilor de evaluare a competențelor dobândite pe căi informale
și non-formale cauzată de nivelul redus de informare din rândul forței de muncă și
angajatorilor.
În finalul studiului, sunt propuse o serie de recomandări de acţiune, recomandări
formulate în acord cu documentele de politici publice în domeniul formării profesionale
pentru perioada 2014-2020.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
7
Lista tabelelor și figurilor
Tabel 1 Rata de participare la educație și formare pe nivele ISCED, 2012 (sursa: Eurostat,
LFS, date extrase în luna decembrie 2013)
Tabel 2 Rata de participare la educație și formare în funcție de statutul pe piața muncii,
pentru populația din grupa de vârstă 25-64 ani, 2012 (sursa: Eurostat, LFS, date
extrase în luna decembrie 2013)
Tabel 3 Participanți la FPC (% din numărul total de angajați al tuturor întreprinderilor)
Tabel 4 Ponderea costurilor FPC din totalul costurilor cu forța de muncă, 2010 (sursa
datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
Tabel 5 Prezentarea punctelor slabe (relevante pentru domeniul formării profesionale)
identificate în cadrul analizei SWOT care a stat la baza stabilirii priorităților
POSDRU, precum și rezultatul reevaluării lor în cadrul Raportului de evaluare
intermediară al programului POS DRU (2011)
Tabel 6 Corespondența dintre temele prioritate și domeniile majore de intervenției,
contribuția UE la valoarea proiectelor contractate, la finalul fiecărui an în Euro și
procentual
Tabel 7 Evoluția ratelor de succes în procesul de evaluare și contractare
Tabel 8 Proiectele contractate în fiecare an, pe cele trei domenii majore de intervenție și
valoarea totală a proiectelor aferente fiecărui domeniu
Tabel 9 Raportul dintre valoarea realizată și valoare țintă a indicatorilor
Tabel 10 Stadiul progresului indicatorilor (relevanți pentru domeniul formării profesionale)
programului operațional POSDRU la 30 iunie 2012
Fig. 1 Rata de participare la educație și formare pentru grupa de vârstă 18-64 ani (sursa:
Eurostat, LFS, date extrase în luna decembrie 2013)
Fig. 2 Distribuția indivizilor în funcție de motivele neparticipării la LLL, 2011 (sursa datelor:
Eurostat AES, date extrase în luna decembrie 2013)
Fig. 3 Distribuția indivizilor în funcție de obstacolele întâmpinate în participarea la LLL,
2011 (sursa datelor: Eurostat AES, date extrase în luna decembrie 2013)
Fig. 4 Ponderea întreprinderilor care au oferit cursuri FPC din total întreprinderi, pe
activități economice, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna
decembrie 2013) Fig. 5 Ponderea întreprinderilor care au oferit alte forme de FPC din total întreprinderi, pe
activități economice, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna
decembrie 2013)
Fig. 6 Ponderea întreprinderilor care oferă FPC din total întreprinderi în funcție de clasa de
mărime, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
Fig. 7 Ponderea firmelor care oferă alte forme de formare profesională continuă, pe
activități economice, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna
decembrie 2013)
Fig. 8 Distribuția întreprinderilor în funcție de tipul cursului de formare și clasa de mărime,
2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
Fig. 9 Ponderea întreprinderilor care au buget special dedicat formării profesionale
continue, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013) Fig. 10 Ponderea întreprinderilor cu buget special destinat FPC în funcție de clasa de
mărime, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
Fig. 11 Ponderea întreprinderilor care realizează evaluarea necesităţilor viitoare de
aptitudini şi competenţe, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna
decembrie 2013)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
8
Fig. 12 Ponderea întreprinderilor care evaluează impactul FPC (pondere din total
întreprinderi care oferă FPC), 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în
luna decembrie 2013)
Fig. 13 Distribuția firmelor în funcție de elementele care au restricţionat organizarea de FPC
în cadrul întreprinderilor, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna
decembrie 2013)
Fig. 14 Distribuția firmelor în funcție de motivele pentru care nu au organizat formare
profesională (ponderi din total firme care nu au oferit FPC în anul 2010) (sursa
datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
Fig.15 Procentul de proiecte finanțate și valoarea total eligibilă (%) in funcție de tipul
instituţiei beneficiare (DMI 1.4 " Calitate în formarea profesionala continuă")
Fig.16 Procentul de proiecte finanțate și valoarea total eligibilă (%) in funcție de tipul
instituţiei beneficiare (DMI 2.3 "Acces si participare la FPC")
Fig. 17 Procentul de proiecte finanțate și valoarea total eligibilă (%) in funcție de tipul
instituţiei beneficiare (DMI 3.2: ”Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați
pentru promovarea adaptabilității”)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
9
1. Diagnoza domeniului formării profesionale continue în România în
perioada 2006-2013
Evoluţia formării profesionale la nivel naţional depinde de o serie de factori printre
care cei mai importanţi sunt reprezentaţi de nivelul de dezvoltare, structura economică,
evoluţiile tehnologice şi de competitivitate, nivelul deficitului şi decalajelor de calificare,
modelul cultural existent, evoluţiile participării la educaţia iniţială, cadrul legal şi
instituţional, capacitatea autorităţilor publice şi a partenerilor sociali de a promova politici şi
măsuri favorabile formării profesionale, etc. Studiul de faţă îşi propune să analizeze o serie de
indicatori statistici din domeniul formării profesionale continue, precum şi caracteristicile
obiectivelor şi programelor naţionale din domeniu pentru a identifica principalele arii
deficitare şi direcţii de acţiune ce trebuie să fundamenteze decizia politică menită să stimuleze
investiţia privată în formare profesională continuă.
1.1. Analiza indicatorilor statistici privind formarea profesională continuă2
În acest subcapitol sunt analizați indicatorii statistici privind formarea profesională
continuă, disponibili în bazele de date Eurostat proveniți din trei surse principale:
- Ancheta forţei de muncă în gospodării (LFS) - perioada 2006-2012:
1. Rata de participare la educație și formare, pe nivele de educație și în funcție
de statutul pe piața muncii
- Ancheta privind Educația adulților (AES 2011)3- date colectate în 2011-2012:
1. Distribuția indivizilor în funcție de motivele neparticipării la LLL
2. Distribuţia indivizilor în funcție de obstacolele întâmpinate în realizarea LLL
- Ancheta privind formarea profesională continuă în întreprinderi (CVTS) -
2010:
1. Ponderea întreprinderilor care au oferit FPC în funcție de tipul formării pe
activități economice și clase de mărime
2. Distribuția firmelor în funcție de tipul cursurilor de formare acordate
3. Ponderea întreprinderilor care au buget special dedicat FPC
2 Sursa datelor analizate în această secțiune o reprezintă secțiunea “Educație pe parcursul întregii vieți”din baza
de date Eurostat: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database 3 Quality Report of Adult Education Survey AES 2008, Institutul Național de Statistică, România
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
10
4. Ponderea întreprinderilor care realizează evaluarea necesităţilor viitoare de
aptitudini şi competenţe
5. Ponderea întreprinderilor care evaluează impactul FPC
6. Distribuția întreprinderilor în funcție de elementele care au restricţionat
organizarea FPC în cadrul întreprinderilor
7. Distribuția firmelor în funcție de motivele pentru care nu au organizat formare
profesională
8. Rata de participare la FPC (% din numărul total de angajați al tuturor
întreprinderilor).
9. Ponderea costurilor FPC în totalul costurilor cu forța de muncă
Indicatorii prezentați au fost selectați cu scopul de a evidenția principalele
caracteristici ale formării profesionale din punct de vedere al tendinței și poziției României
față de Uniunea Europeană și pentru fundamentarea unei analize SWOT privind domeniul
formării profesionale. Astfel, analiza nivelului participării la formare profesională în funcție
de caracteristicile indivizilor și a firmelor, formele cele răspândite de formare, motivele
pentru neparticipare și obstacole experimentate de indivizi şi firme vor permite identificarea
punctelor tari şi slabe ale domeniului, alături de elementele ce se constituie în oportunităţi şi
ameninţări.
1.1.1. Rata de participare la educație și formare pe parcursul întregii vieți
În România, în anul 2012, rata de participare la educație și formare a fost de 1,4%, cu
7,6 puncte procentuale sub media UE. Cele mai mici rate caracterizează populaţia cu
nivel redus de educaţie, precum şi populaţia ocupată.
Aproximativ 60% dintre adulții intervievați care nu au participat la educație și formare
declară că au dorit să participe, însă acest lucru nu a fost posibil, în mare parte din
motive diferite de cele personale.
Unul dintre cele mai frecvente obstacole în calea învăţării pe tot parcursul vieţii în
România este de natură financiară (52.5%), costurile educației și formării fiind
considerate prea mari de către indivizi. Procentul mare al celor care reclamă
neconcordanţa dintre programul de formare şi programul de lucru, precum şi lipsa
sprijinului din partea angajatorului reprezintă o măsură indirectă a dificultăţilor pe care
întâmpină indivizii ocupaţi de a participa la formare profesională pe cont propriu.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
11
Un cadru general al acestei problematici din care reiese poziționarea României fața de
media Uniunii Europene ne este oferit de rata de participare la educație și formare pe
parcursul întregii vieți (LLL) pentru populația din grupa de vârstă 25-64 de ani. În anul 2012,
conform Labour Force Survey4 (LFS), la nivelul Uniunii Europene, rata de participare pentru
populația din grupa de vârstă menționată anterior este de 9%, în timp ce în România 1,4% din
populația încadrată în această grupă de vârstă participă la educație și formare.
În ceea ce privește tendința la nivel european, se constată menținerea aproximativ
constantă a ratei de participare la educație și formare în perioada 2007-2012. În România,
această rată înregistrează valori mult inferioare, decalajul minim față de valoarea mediei la
nivel european fiind înregistrat în anul 2011 – aproximativ 7 puncte procentuale. Evoluția
acestui indicator nu prezintă oscilații semnificative nici în cazul României pe orizontul de
timp analizat, diferența între anul 2007 și anul 2012 fiind de 0.1 puncte procentuale.
Fig. 1 Rata de participare la educație și formare pentru grupa de vârstă 25-64 ani (sursa:
Eurostat, LFS, date extrase în luna decembrie 2013)
Analiza acestei rate de participare pe nivele de educație scoate în evidență diferențe
majore între România și Uniunea Europeană indiferent de nivelul de educație. Dacă la nivel
european, în anul 2012, pentru populația cu studii superioare această rată de participare era de
16%, în România era de aproximativ 5 ori mai scăzută în condițiile în care în perioada 2006-
2012 trendul a fost ascendent (s-a înregistrat o creștere de 0.7 puncte procentuale). Același
decalaj este înregistrat și pentru nivelele ISCED 3 și 4. Distanţa între România şi media UE se
4 Seria de date Eurostat ce conține informații începând cu anul 2004
9.00% 9.20% 9.10% 9.10% 8.80% 9.00%
1.30% 1.50% 1.50% 1.30% 1.60% 1.40% 0
0.01
0.02
0.03
0.04
0.05
0.06
0.07
0.08
0.09
0.1
2007 2008 2009 2010 2011 2012
EU
RO
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
12
accentuează în cazul populaţiei cu nivel redus de educaţie, rata de participare pentru nivelele
ISCED 0-2 fiind de 0,3%.
Tabel 1. Rata de participare la educație și formare pe nivele ISCED, 2012
UE Romania
Preșcolar, Primar și învățământ secundar inferior (ISCED 0-2) 3.9 0.3
Învățământ secundar inferior (ISCED 3 și 4) 7.6 1.4
Învățământ superior (ISCED 5 și 6) 16 3.2
(Sursa datelor: Eurostat, LFS, date extrase în luna decembrie 2013)
Diferențele între ratele de participare în funcție de statutul pe piața muncii între
România și Uniunea Europeană sunt foarte pronunțate, singura categorie pentru care acestea
se atenuează este cea a populației inactive, grație participării tinerilor la educație. Mai mult,
contrar tendinţei europene, participarea populaţiei ocupate (0,9%) la educaţie şi formare este
mult mai scăzută comparativ cu populaţia şomeră (2,1%). Aşadar, cel mai mare decalaj
înregistrat de România se regăseşte la nivelul celor care au loc de muncă.
Tabel 2. Rata de participare la educație și formare în funcție de statutul pe piața muncii,
pentru populația din grupa de vârstă 25-64 ani, 2012
UE Romania
Populație activă 9.6 1.0
Populație ocupată 9.6 0.9
Populație șomeră 8.9 2.1
Populație inactivă 6.9 2.4
(Sursa datelor: Eurostat, LFS, date extrase în luna decembrie 2013)
Pentru a explica diferențele atât de mari existente între România și media UE, în ceea
ce privește participarea la formare, am analizat pentru început, statisticile oferite de AES
(Adult Education Survey) privind motivele neparticipării și principalele obstacole
întâmpinate. În România, aproximativ 40% dintre adulții intervievați care nu au participat la
educație și formare declară nu au dorit să participe. Un procent foarte mare (aproximativ
60%) declară că au dorit să participe la formare însă acest lucru nu a fost posibil în mare parte
din motive diferite de cele personale. Această distribuție a persoanelor care nu participă la
educație și formare în funcție de cauze diferă semnificativ de ceea ce se întâmplă la nivel
european unde principalul motiv al neparticipării este acela că indivizii nu și-au dorit
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
13
participarea. Cu alte cuvinte, informațiile calitative de tipul motivelor declarate de indivizi ne
arată că sistemul din România nu este suficient de accesibil, nefiind foarte deschis indivizilor
care și-ar dori să își îmbunătățească cunoștințele.
Fig. 2 Distribuția indivizilor în funcție de motivele neparticipării la LLL, 2011 (sursa datelor:
Eurostat AES, date extrase în luna decembrie 2013)
Atât în România, cât și la nivel european, cauza menționată de un procent foarte mare
de respondenți este lipsa nevoii de formare pentru locul de muncă (91.3% în România și 50%
la nivelul UE). Printre cele mai frecvente obstacole în calea învăţării pe tot parcursul vieţii în
România sunt cele de natură financiară (52.5%), costurile educației și formării fiind
considerate prea mari. Pe poziția următoare se situează neconcordanța între programul de
lucru și cel de formare (34.7%). Un procent semnificativ (30.9%) dintre adulții români care nu
au participat la educaţie şi formare declară că lipsa timpului constituie un obstacol. Așadar,
măsurile de stimulare a formării profesionale ar trebui să fie orientate în direcția reducerii sau
redistribuirii costurilor, precum și a îmbunătățirii concordanței dintre programul de lucru și
activitățile de instruire prin flexibilizare ori a promovării învăţării la locul de muncă. Faptul că
respondenţii din România reclamă într-un procent semnificativ mai mare faţă de media
europeană neconcordanţa dintre programul de formare şi programul de lucru, precum şi lipsa
sprijinului din partea angajatorului reprezintă o măsură indirectă a dificultăţilor pe care
întâmpină indivizii ocupaţi de a participa la formare profesională pe cont propriu. Acest lucru
82.8
39.4
11.2
47.7
6 12.9
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
UE RO
S-a dorit participarea dar au fost întâmpinate dificultăți cauzate de probleme personale
S-a dorit participarea dar au fost întâmpinate dificultăți din cauzate de alte probleme decât personale
Nu s-a dorit participarea
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
14
sprijină necesitatea unor măsuri destinate încurajării angajatorilor să ofere concediu pentru
formare profesională angajaţilor care doresc să urmeze programe educaţionale sau de formare.
Fig. 3 Distribuția indivizilor în funcție de obstacolele întâmpinate în participarea la LLL,
2011 (sursa datelor: Eurostat AES, date extrase în luna decembrie 2013)
1.1.2. Formarea profesională continuă oferită de întreprinderi
În România, în anul 2010, ponderea întreprinderilor care au oferit formare profesională
angajaților a fost de 24%, cu 16 puncte procentuale redusă comparativ cu anul 2005 și din
nou cu mult sub ponderea înregistrată la nivelul Uniunii Europene (66% în anul 2010).
Ponderea întreprinderilor care au oferit cursuri de formare profesională din numărul total
de întreprinderi este de 16%, situându-se mult sub media europeană care este de 56%.
Per total, 20% dintre întreprinderile din România au oferit alte forme de formare
profesională comparativ cu o medie de 53% la nivelul statelor membre UE. Cele mai
frecvente alte forme de formare profesională practicate de întreprinderi sunt: instruirea
practică la locul de muncă și autoinstruirea.
91.3
19.2
12.9
52.5
30
34.7
30.9
28.1
7.5
6
10.4
50
14.6
4.2
13.2
8
18
20.9
6.1
8.5
8.6
1.6
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Respondenții nu a avut nevoie pentru locul de muncă
Respondenții nu au avut nevoie (din motive
personale ce nu au legătură cu locul de muncă)
Respondenții nu au avut premisele necesare
Costurile cu formarea sunt prea mari sau respondenții
nu și le-au putut permite
Lipsa sprijinului din partea angajatorului sau a
serviciilor publice
Neconcordanța între programul de lucru și cel de
formare
Respondenții nu au avut timp din cauza
responsabilităților familiare
Nu au existat oferte de formare în apropiere
Starea de sănătate sau vârsta
Respondenții au întâmpinat dificultăți în găsirea a
ceea ce doreau
Lipsa computerului sau accesului la internet (pentru
învățământ la distanță)
UE
RO
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
15
Aproximativ 18% dintre angajații firmelor din România au participat în 2010 la cursuri
FPC.
Firmele din România oferă mai adesea cursuri de formare externe, organizate şi conduse
de alte întreprinderi sau organizaţii. Totuşi, 70% dintre întreprinderile mari au organizat
formare internă.
Cea mai importantă sursă de date ce oferă informații despre formarea profesională
continuă în cadrul întreprinderilor este cea bazată pe ancheta privind Formare profesională
continuă (CVT), iar cele mai recente date disponibile sunt cele din 2010. În România, în anul
2010, ponderea întreprinderilor care au oferit formare profesională angajaților a fost de 24%,
cu 16 puncte procentuale redusă comparativ cu anul 2005 și din nou cu mult sub ponderea
înregistrată la nivelul Uniunii Europene (66% în anul 2010).
Fig. 4 Ponderea întreprinderilor care au oferit cursuri FPC din total întreprinderi, pe
activități economice, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie
2013)
56%
53%
55%
52%
69%
64%
16%
17%
15%
13%
25%
20%
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
Total
Industrie
Construcții
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și a motocicletelor; Transport și
depozitare; Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații; Intermedieri financiare și
asigurări
Tranzacții imobiliare; Activități profesionale,
științifice și tehnice; Activități profesionale, științifice
și tehnice; Activități de servicii administrative și activități de servicii suport; Activități de spectacole,
culturale și recreative;
Ro
UE
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
16
Dacă ne referim exclusiv la cursuri de formare profesională continuă, ponderea
întreprinderilor care oferă formare din numărul total de întreprinderi este de 16%, situându-se
mult sub media europeană care este de 56%. La nivel sectorial, sigurele grupuri de ramuri
economice care se remarcă sunt cele care includ: (i) Informațiile și Comunicațiile,
Intermedierile financiare și asigurări, (ii) Tranzacțiile imobiliare; Activitățile profesionale,
științifice și tehnice; Activități de servicii administrative și activități de servicii suport;
Activități de spectacole, culturala și recreative, în vreme ce Comerțul și Construcțiile
înregistrează cele mai scăzute valori la acest indicator.
Alte forme de FPC în afara cursurilor au fost organizate prin:
• Perioade planificate de pregătire, instruire sau experienţă practică la locul de muncă;
• Pregătire planificată prin rotirea personalului la locuri de muncă diferite, prin schimb de
experienţă;
• Participare la cercuri de pregătire/îmbunătăţire a cunoştinţelor;
• Autoinstruire utilizând forma de pregătire la distanţă, folosind benzi audio/video, cursuri
prin corespondenţă, cursuri asistate pe calculator, inclusiv pe Internet.
Fig. 5 Ponderea întreprinderilor care au oferit alte forme de FPC din total întreprinderi, pe
activități economice, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie
2013)
53%
50%
48%
49%
68%
63%
20%
20%
20%
17%
36%
24%
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
Total
Industrie
Construcții
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și a motocicletelor; Transport și
depozitare; Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații; Intermedieri financiare și
asigurări
Tranzacții imobiliare; Activități profesionale, științifice și
tehnice; Activități profesionale, științifice și tehnice;
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport; Activități de spectacole, culturale și recreative;
Ro
UE
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
17
Per total, 20% dintre întreprinderile din România au oferit alte forme de formare
profesională comparativ cu o medie de 53% la nivelul statelor membre UE. Așadar, se
remarcă un decalaj ușor mai accentuat înregistrat de țara noastră în privința organizării
cursurilor de formare profesională, comparativ cu alte forme de FPC. Pe sectoare economice,
distanța din România și media UE este mai redusă în cazul ramurilor economice Informații și
Comunicații, Industrie și Construcții și mai mare pentru Comerț.
Există diferențe semnificative în ceea ce privește participarea la formare profesională
continuă în funcție de dimensiunea întreprinderii. Astfel, cu cât crește dimensiunea firmei,
crește și ponderea întreprinderilor care oferă formare profesională, fie că este vorba despre
cursuri sau despre alte forme de FPC. Variația acestor indicatori pe clase de mărime ne arată
că ponderile reduse înregistrate la nivel național sunt cauzate, în principal, de categoria
firmelor mici care cuantifică o parte importantă din populația firmelor din România.
Constatăm că pentru firmele mici, cu mai puțin de 50 de angajați, există o preferință pentru
alte forme de formare în defavoarea celor realizate prin cursuri FPC (o diferență de 4 puncte
procentuale). În cazul firmelor mari, care sunt caracterizate de putere financiară mai mare și
de politici consolidate în domeniul resurselor umane, se înregistrează o incidență ușor mai
crescută în favoarea cursurilor de formare profesională, comparativ cu alte forme.
Fig. 6 Ponderea întreprinderilor care oferă FPC din total întreprinderi în funcție de clasa de
mărime, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
În România, în anul 2010, cele mai frecvente alte forme de formare profesională
practicate de întreprinderi sunt: instruirea practică la locul de muncă și autoinstruirea
(utilizând forma de pregătire la distanţă, folosind benzi audio/video, cursuri prin
20%
36%
64%
12%
28%
56%
16%
29%
54%
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
10-49 angajați 50-249 angajați peste 250 angajați
orice forma FPC cursuri FPC Alte forme FPC
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
18
corespondenţă, cursuri asistate pe calculator, inclusiv pe Internet), indiferent de activitatea
economică a firmei. Remarcăm incidența mai crescută a instruirilor practice la locul de muncă
în rândul firmelor din Industrie și a auto-instruirii în rândul celor din Informații și
Comunicații, Intermedieri financiare și asigurări. Aşadar, pentru stimularea firmelor de a oferi
formare profesională, chiar și prin forme alternative cursurilor, trebuie avute în vedere mai
ales aceste două forme: pregătirea practică la locul de muncă și auto-instruirea. Prima poate fi
susținută și prin măsuri ce reglementează și încurajează ucenicia la locul de muncă, iar cea de-
a doua prin creșterea rolului metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în
formarea profesională (e-learning) asigurată de firme.
Fig. 7 Ponderea firmelor care oferă alte forme de formare profesională continuă, pe activități
economice, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
0 5 10 15 20 25
Total
Industrie
Construcții
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și a motocicletelor; Transport și
depozitare; Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații; Intermedieri financiare și asigurări
Autoinstruire
Participare la cercuri de pregătire/îmbunătăţire a cunoştinţelor
Pregătire planificată prin rotirea personalului la locuri de muncă diferite, prin schimb de experienţă
Perioade planificate de pregătire, instruire sau experienţă practică la locul de muncă
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
19
În ceea ce privește numărul de angajați care participă la FPC, se constată că 18%
dintre angajații firmelor din România au participat în 2010 la cursuri FPC. Mai puțin
reprezentate sunt celelalte forme de FPC. Dintre acestea, cea mai frecvent întâlnită este
instruirea practică la locul de muncă cu o rată de participare de 10%, ceea ce arată că această
formă alături de cursurile de formare profesională prezintă cel mai mare potențial de creștere
la nivelul impactului produs.
Tabel 3. Participanți la FPC (% din numărul total de angajați al tuturor întreprinderilor)
FPC
Participanți (%
din total angajați
- toate
întreprinderile)
Perioade planificate de pregătire ghidată, instruire sau
experienţă practică la locul de muncă 10
Pregătire planificată prin rotirea personalului la locuri de
muncă diferite, prin schimb de experienţă, detaşare
temporară pentru specializare 2
Participare la cercuri de pregătire/îmbunătăţire a
cunoştinţelor, cercuri de calitate 3
Autoinstruire inclusiv prin mijloace electronice de
învăţare 1
Instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii al căror scop
principal este formarea profesională a angajaţilor 5
Cursuri FPC 18
Sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013
În firmele din România se apelează mai adesea la cursuri de formare externe
organizate şi conduse de alte întreprinderi sau organizaţii. Acest comportament caracterizează
toate firmele indiferent de dimensiune, cu mențiunea că pentru categoria firmelor mari
ponderea întreprinderilor care organizează și conduc propriile cursuri de formare profesională
este mult crescută (70%). Reținem oportunitatea implementării unor politici de sprijinire a
firmelor care furnizează formare profesională, fapt ce poate aduce o influență pozitivă la
nivelul domeniului și a investițiilor private în această direcție.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
20
Fig. 8 Distribuția întreprinderilor în funcție de tipul cursului de formare și clasa de mărime,
2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
1.1.3. Ponderea întreprinderilor care au buget special dedicat formării profesionale
continue
În anul 2010, în România, 56% dintre întreprinderile care oferă formare profesională
angajaților, declară că fundamentează nevoile de formare ale angajaților într-un plan
sau program.
Întreprinderile mari au în proporție de peste 50% un buget special alocat pentru FPC,
în timp ce ponderea înregistrată de întreprinderile cu 50-249 salariați este de 20% și cu
mult mai redusă pentru întreprinderile mici (10-49 salariați) - 6% .
Doar 1% dintre întreprinderile din România care au oferit formare profesională au
declarat că politicile publice existente le-au influențat planul de formare profesională.
La nivel european, 39% din întreprinderi declară că alocă un buget special dedicat
formării profesionale continue. În România, doar 10% dintre firme îndeplinesc această
condiție, deși conform statisticilor CVT 2010, 56% dintre întreprinderile care oferă formare
profesională angajaților, au declarat că fundamentează nevoile de formare ale angajaților într-
un plan sau program în formă scrisă. Cu alte cuvinte, în lipsa alocării unor resurse financiare
special destinate acestui scop, planul/programul de formare profesională rămâne un
instrument mai degrabă formal. În graficul următor se pot observa și diferențele existente în
funcție de activitatea economică, decalajul cel mai redus în comparația cu media europeană
55% 53% 54%
70% 72% 69%
74%
83%
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
Total 10-49 angajați 50-249 angajați peste 250 angajați
Cursuri FPC interne Cursuri FPC externe
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
21
fiind înregistrat tot la nivelul firmelor din Informații și comunicații, intermedieri financiare şi
asigurări.
Fig. 9 Ponderea întreprinderilor care au buget special dedicat formării profesionale
continue, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
Diferențe mult mai accentuate se observă și pentru acest indicator în funcție de
dimensiunea firmei, o preocupare redusă pentru formare profesională fiind întâlnită în firmele
mici. Întreprinderile mari au în proporție de peste 50% un buget special alocat pentru FPC,
comparativ cu 20% dintre întreprinderile cu 50-249 salariați și doar 6% dintre întreprinderile
cu 10-49 salariați. În mod evident, incidența firmelor care alocă un buget special activităților
de formare profesională este explicată de puterea lor financiară și de capacitatea lor de a-și
construi viziunea și politica de cheltuieli în avans, ceea ce este un fapt mai puțin întâlnit în
rândul firmelor mici și mijlocii care funcționează, supraviețuiesc și se dezvoltă în parametrii
mult mai flexibili ce nu favorizează planificarea.
39%
37%
36%
34%
54%
48%
10%
11%
8%
7%
25%
14%
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
Total
Industrie
Construcții
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și a motocicletelor; Transport și
depozitare; Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații; Intermedieri financiare și asigurări
Tranzacții imobiliare; Activități profesionale, științifice și tehnice; Activități profesionale,
științifice și tehnice; Activități de servicii administrative și activități de servicii suport;
Activități de spectacole, culturale și recreative;
Ro
UE
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
22
Fig. 10 Ponderea întreprinderilor cu buget special destinat FPC în funcție de clasa de
mărime, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
În plus, impactul pe care politicile publice îl au asupra planurilor de FPC ale firmelor
este nesemnificativ conform CVT 2010. Concret, conform acestor statistici, doar 1% dintre
întreprinderile din România care au oferit formare profesională au declarat că măsurile
publice existente le-au influențat planul de formare profesională. Așadar, putem considera că
măsurile implementate la nivelul acestui an fie nu au fost suficient de bine focalizate, fie nu
au fost suficient de cunoscute sau accesibile de către întreprinderile potențial beneficiare.
1.1.4. Ponderea firmelor care evaluează necesitățile viitoare de formare profesională
În 2010, 45% dintre întreprinderile mari din România evaluează necesitățile viitoare
de formare în mod regulat ca parte a programului general de dezvoltare a
întreprinderii, în timp ce doar 14% dintre cele mici și 22% dintre firmele mijlocii au
preocupări similare.
Întreprinderile mari, cu peste 250 de salariați, evaluează necesitățile viitoare de
formare în mod regulat ca parte a programului general de dezvoltare a întreprinderii în
procent de 45%. În plus, o pondere semnificativă dintre firmele acestei categorii evaluează
această necesitate doar când se produc schimbări în structura personalului (42%). Pentru
firmele mici și mijlocii există deficiențe în ceea ce privește evaluarea în mod regulat a
necesităților de aptitudini și competențe, dat fiind că doar 14% dintre cele cu 10-49 salariaţi și
22% dintre firmele cu 50-249 salariaţi au această preocupare. În consecință, IMM-urile nu
utilizează nici instrumentul planului de formare profesională. Mai degrabă, această categorie
6%
20%
52%
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
10-49 angajați 50-249 angajați peste 250 angajați
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
23
de firme realizează o evaluare a necesarului de aptitudini și competențe atunci când au loc
schimbări în structura personalului, adică atunci când anumiți salariați părăsesc firma
temporar sau definitiv, fapt ce poate afecta activitatea și eficiența organizațională, mai ales în
cazul firmelor mici. Așadar, reținem că evaluarea necesarului de competențe se constituie
într-o etapă premergătoare importantă pentru organizarea de FPC doar în cazul firmelor mari.
Fig. 11 Ponderea întreprinderilor care realizează evaluarea necesităţilor viitoare de
aptitudini şi competenţe, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie
2013)
1.1.5. Ponderea firmelor care evaluează rezultatelor formării profesionale continue
În 2010, 53% dintre întreprinderile care oferă formare profesională au declarat că
evaluează rezultatele FPC prin prisma îmbogăţirii cunoştinţelor sau deprinderii de
aptitudini/competenţe noi ale participanţilor.
În actualul context economic, se resimte necesitatea dezvoltării de metodologii de
evaluare a impactului formării profesionale asupra adaptabilităţii lucrătorilor la nivel
de întreprindere, sector şi la nivel naţional.
Aproximativ jumătate (53%) dintre întreprinderile care oferă formare profesională au
declarat că evaluează rezultatele FPC prin prisma îmbogăţirii cunoştinţelor sau deprinderii de
aptitudini/competenţe noi ale participanţilor. Acest procent este mai mare cu 20 de puncte
procentuale pentru firmele mari, cu peste 250 de salariați, în cazul cărora, așadar, putem vorbi
despre activitatea de formare profesională ca despre o activitate planificată, ce cuprinde
evaluarea necesităților, realizarea unui plan/program, alocarea unor resurse financiare speciale
19% 14%
22%
45%
53% 55% 53%
42%
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
Total 10-49 angajați 50-249 angajați peste 250 angajați
Întotdeauna, în mod regulat Nu în mod regulat
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
24
și evaluarea rezultatelor. În actualul context economic, se resimte necesitatea dezvoltării de
metodologii de evaluare a impactului formării profesionale asupra adaptabilităţii lucrătorilor
la nivel de întreprindere, sector şi la nivel naţional.
Fig. 12 Ponderea întreprinderilor care evaluează impactul FPC (pondere din total
întreprinderi care oferă FPC) , 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna
decembrie 2013)
1.1.6. Distribuția întreprinderilor în funcție de obstacolele întâmpinate în oferirea
formării profesionale continue
Lipsa necesității de formare ca urmare a concordanței dintre nevoile întreprinderii și
competențele/aptitudinile angajaților reprezintă motivul principal invocat de firmele
care nu au organizat FPC (41%).
Un procent de 27% dintre firme au declarat costul prea ridicat al formării profesionale
ca reprezentând un obstacol important în organizarea de FPC.
Motivul principal invocat de firme pentru justificarea nivelului redus de formare
profesională a fost lipsa necesității de formare ca urmare a concordanței dintre nevoile
întreprinderii și competențele/aptitudinile angajaților. Alți factori semnificativi care au
restricționat organizarea FPC în întreprinderi sunt costul ridicat (27%) și lipsa timpului
salariaților pentru participarea la formare (16%). Se remarcă faptul că motivele principale
identificate la nivelul firmelor coincid cu motivele identificate de indivizi pentru a explica
neparticiparea la educație și formare profesională, respectiv costul prea crescut al formării și
48%
57%
73%
53%
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
10- 49 angajați 50- 249 angajați peste 250 angajați Total
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
25
lipsa timpului în raport cu responsabilitățile familiale și cu programul de muncă (vezi Fig. 3
Principalele obstacole întâmpinate în participarea la LLL).
Comparând distribuția motivelor declarate de firmele din România cu frecvențele
motivelor invocate de firme la nivel european constatăm aproximativ aceeași ordonare,
singura diferență notabilă provenind din faptul că, în România, este mult mai frecventă opinia
firmelor potrivit căreia costurile formării sunt prea ridicate. La nivel european, pe locul al
doilea în ordinea frecvențelor răspunsurilor se află timpul limitat al angajaților (45%). Așadar,
reținem influența negativă sporită a costului cu formarea profesională asupra deciziei firmelor
de a organiza formare în România comparativ cu media statelor membre UE. Acest fapt
subliniază necesitatea dezvoltării măsurilor/mecanismelor de repartizare a costurilor
(subvenții, stimulente, împrumuturi, etc.) în domeniul formării profesionale continue.
Fig. 13 Distribuția firmelor în funcție de elementele care au restricţionat organizarea de FPC
în cadrul întreprinderilor, 2010 (sursa datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna
decembrie 2013)
27%
2%
7%
5%
2%
41%
16%
1%
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45
Costul ridicat
Orientarea în special către FPI
FPC semnificativă s-a organizat şi oferit înanii precedenţi
Lipsa ofertei pe piaţă de cursuri FPCadecvate
Dificultăţi în evaluarea necesarului deFPC ale intreprinderii
Există concordanță între nevoile întreprinderii și competențele / aptitudinile
angajaților
Grad mare de încărcare cu sarciniprofesionale şi timp disponibil limitat al
persoanelor ocupate
Alte motive
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
26
În ceea ce privește exclusiv firmele care nu au oferit FPC, motivele menționate cel mai
frecvent pentru justificarea acestui fapt sunt:
- Competențele/ aptitudinile angajaților satisfac nevoile întreprinderii (49%);
- Se preferă recrutarea persoanelor cu calificările, aptitudinile, competențele necesare
(48%).
O altă cauză, menționată frecvent de întreprinderile care nu au oferit formare
profesională este cea a costurilor ridicate (22%). Ordonarea motivelor în funcție de
frecvențele cu care au fost invocate variază moderat în raport cu dimensiunea firmei.
Constatăm însă diferențe semnificative în ceea ce privește frecvența motivelor în funcție de
dimensiunea firmei. Firmele mici sunt cele care întâmpină mai multe obstacole în formarea
profesională. Reținem faptul că firmele mici și mijlocii utilizează recrutarea de personal ca
modalitate importantă de satisfacere a necesarului de competențe, fapt ce se asociază cu
ponderea mai mică a firmelor care oferă formare profesională pentru proprii angajați.
Fig. 14 Distribuția firmelor în funcție de motivele pentru care nu au organizat formare
profesională (ponderi din total firme care nu au oferit FPC în anul 2010) (sursa datelor:
Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
24% 19% 11%
22%
52%
41%
21%
49%
50%
41%
23%
48%
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
10- 49 angajați 50- 249 angajați
peste 250 angajați
Total
Alte motive
Grad mare de încărcare cu sarciniprofesionale şi timp disponibillimitat al persoanelor ocupate
Dificultăţi în evaluarea necesaruluide FPC ale intreprinderii
S-a preferat recrutareapersoanelor cu calificări, aptitudinişi competenţe necesare
Lipsa ofertei pe piaţă de cursuriFPC adecvate
Există concordanță între nevoile întreprinderii și competențele / aptitudinile angajaților
FPC semnificativă s-a organizat şioferit în anii precedenţi
Orientarea în special către FPI
Costul ridicat
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
27
1.1.7. Costuri cu formarea profesională continuă
În România, costurile totale cu FPC per angajat (calculat exclusiv pentru
întreprinderile care oferă cursuri FPC) sunt cu 35,4% mai mici decât cele la nivel
european.
Pentru categoria firmelor mari, 2,3% din costurile cu forța de muncă sunt alocate
FPC, în timp ce firmele mici din România alocă 0,3% FPC.
Analiza costurilor cu formarea profesională reflectă următoarele aspecte:
- În România, costurile totale cu FPC per angajat (calculat exclusiv pentru
întreprinderile care oferă cursuri FPC) sunt cu 35.4% mai mici decât cele la nivel
european, acest decalaj reducându-se cu 6 puncte procentuale pentru categoria
firmelor mari (peste 250 angajați) și accentuându-se pentru categoria firmelor mici cu
30 de puncte procentuale.
- În ceea ce privește ponderea costurilor FPC în valoarea totală a costurilor forței de
muncă (calculat considerând toate întreprinderile), situația României și cea înregistrată
la nivel european sunt comparabile. În anul 2010, valoarea totala a costurilor FPC a
reprezentat 1.6% din total costuri cu forța de muncă atât în România cât și în UE,
această situație fiind generată în mare parte de categoria firmelor mari unde 2.3% din
costurile cu forța de muncă sunt alocate pentru FPC.
Tabel 4. Ponderea costurilor FPC din totalul costurilor cu forța de muncă, 2010 (sursa
datelor: Eurostat CVTS, date extrase în luna decembrie 2013)
Total
10- 49
angajați
50- 249
angajați
peste 250
angajați
Costuri totale 1.6 0.3 0.5 2.3
Plăţi efectuate pentru participanţi la
cursurile FPC pentru transport,
diurnă şi cazare 1.2 0.2 0.3 1.8
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
28
1.2. Provocări și necesități viitoare de acțiune
Educația și formarea profesională presupun costuri semnificative, fiind procese cu
beneficiari multiplii (indivizi, firme, economie, societate). Referitor la finanțare, principiul
care se aplică este acela că cei care beneficiază de efectele pozitive ale acesteia ar trebui să
susțină și costurile asociate. Astfel, pentru multă vreme, s-a considerat că statul trebuie să fie
răspunzător pentru a finanța educația inițială și formarea profesională a celor aflați în afara
pieței muncii, iar firmele pentru a finanța dezvoltarea competențelor specifice locului de
muncă. Pe de altă parte, indivizii ar trebui să fie responsabili pentru dezvoltarea abilităților și
competențelor personale, ceea ce le-ar spori capacitatea de angajare și mobilitate
ocupațională. Totuși, evoluțiile înregistrate în domeniul formării profesionale au arătat că
nivelul investițiilor private în acest domeniu nu atinge nivelul așteptat. Acest fenomen a
persistat în ciuda evidențelor legate de efectele pozitive ale formării profesionale pentru
indivizi și companii. Asta înseamnă că autoritățile publice trebuie să se implice pentru a
stimula/susține investițiile private în acest domeniu și, în același timp, pentru a asigura
echitate în sistemul de educație și formare profesională. În consecință, autoritățile publice
trebuie să întărească mecanismele de repartizare a costurilor cu formare profesională (eng.
cost-sharing mechanisms).
În prezent, mediile economice și piețele de muncă suferă transformări semnificative,
fapt ce reprezintă provocări suplimentare pentru sistemul de educație și formare profesională.
În aceste condiții, formarea profesională continuă trebuie să devină un sistem flexibil care să
asigurare dezvoltarea permanentă a competențelor resurselor de muncă, în acord cu evoluțiile
tehnologice curente. Mai mult, dinamica rapidă a economiei îngreunează demersurile de
prognoză și anticipare a nevoii de calificări. De fapt, preocuparea de evaluare a necesarului de
competențe și calificări la nivel de întreprindere este mai prezentă în firmele mari, în vreme ce
IMM-urile realizează activități în această direcție mai degrabă în situația în care suferă
restructurări în structura de personal. De asemenea, firmele mari sunt cele care utilizează în
mai mare măsură instrumentul reprezentat de planul de formare profesională, având, în
pondere mare, buget special destinat pentru această activitate. Acest comportament diferențiat
ne arată că majoritatea măsurilor de stimulare a investiției în formare profesională la nivel de
firmă vor fi mai bine receptate de întreprinderile mari care sunt mai active în ceea ce privește
planificarea activităților de formare profesională și evaluarea rezultatele sale. Astfel, pentru ca
întreprinderile mici și mijlocii să fie şi ele stimulate pentru a organiza formare profesională ar
trebui gândite măsuri care să contribuie la flexibilizarea sistemului de formare profesională, la
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
29
simplificarea procedurilor de accesare a stimulentelor financiare, precum și măsuri de
informare și suport pentru firmele potențial beneficiare de eventuale subvenții, deduceri,
stimulente, etc.
Criza economică recentă și redresarea greoaie a mediului de afaceri românesc au
îngreunat aplicarea măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă. Pe de altă parte,
evoluțiile economice au contribuit la instalarea unei atitudini prudente a angajatorilor care, în
marea lor majoritate, au acționat în direcția reducerii costurilor și investițiilor. În acest
context, formarea profesională a salariaților nu a devenit o prioritate, nici în cazul firmelor
care și-au restructurat activitatea. Atât firmele, cât și indivizii invocă drept principal obstacol
în calea formării profesionale costurile acesteia, ceea ce reconfirmă faptul că trebuie păstrate
și întărite măsurile de susținere și redistribuire a costurilor cu formarea profesională. În plus,
comparativ cu alte țări, măsurile destinate încurajării formării profesionale din România se
adresează în primul rând firmelor și mai puțin indivizilor. Rezultatele analizei statistice arată
că indivizii care nu au participat la formare profesională sunt mai dornici să realizeze acest
lucru față de cei din celelalte state membre. Așadar, spectrul măsurilor de încurajare a
investiției în formare profesională, respectiv mecanismele de redistribuire a costurilor, ar
trebui să aibă în vedere și împuternicirea indivizilor în această privință.
Așadar, direcțiile viitoare de acțiune trebuie să se adreseze obstacolelor
experimentate de firme și indivizi în domeniul formării profesionale (costuri prea ridicate,
neconcordanță între programul de formare și programul de muncă, respectiv responsabilitățile
indivizilor la locul de muncă și în familie) și să țină cont de realitatea economică, socială și
instituțională din România. În același timp, măsurile de politică trebuie să ”construiască” în
acele direcții în care firmele din România prezintă ceva mai multă apetență în a oferi formare
profesională, respectiv pe lângă cursurile de formare profesională și alte forme precum
organizarea de perioade de pregătire practică (ceea ce reprezintă o bază propice pentru
consolidarea programelor de ucenicie la locul de la muncă) și auto-instruire, inclusiv prin
mijloace digitale. Fondurile structurale și mai cu seamă Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane au reprezentat și reprezintă o oportunitate importantă pentru
susținerea costurilor cu formarea profesională la nivel de firmă, ceea ce înseamnă că trebuie
acționat în direcția îmbunătățirii accesului firmelor la aceste fonduri.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
30
2. Analiza programelor şi iniţiativelor dezvoltate la nivel național în
domeniul formării profesionale
2.1. Obiective și priorități naționale în domeniul formării profesionale
Formarea profesională este integrată şi contribuie la realizarea obiectivelor, direcţiilor
de acţiune şi implementarea măsurilor cuprinse în documentele strategice ale
României.
Reforma cadrului legal privind formarea profesională a adulţilor a vizat armonizarea
legislaţiei naţionale cu prevederile europene în domeniul educaţiei şi consolidarea
sistemului de autorizare şi asigurare a calităţii sistemului de formare profesională.
Reformele aplicate în domeniul formării profesionale includ modificări şi completări
la Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă ce promovează accesul
indivizilor la angajare și în același timp la formare profesionala de la momentul intrării
în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la o formă de învățământ.
Domeniul evaluării și certificării competențelor obținute pe căi informale și non-
formale a înregistrat progrese importante la nivelul cadrului legislativ, instituțional şi
metodologic, respectând principiile și orientările europene. Cu toate acestea, nu există
evidențe/date conform cărora aceste activități răspund nevoilor părților interesate (în
special persoane ocupate sau în căutarea unui loc de muncă) arătând, astfel, că au
impact asupra pieței forței de muncă.
La nivel sistemului de educație și formare profesională, este necesară accelerarea
reformelor în direcția îmbunătățirii calității. Principalele provocări ce trebuie avute în
vedere sunt abandonul școlar, accesul scăzut la serviciile pentru educația și îngrijirea
copiilor preșcolari și necorelarea dintre competențele furnizate de sistemul de
învățământ și formare profesională și competențele cerute pe piața muncii. În acest
sens, există necesitatea funcţionării unui mecanism instituțional care să asigure
evaluarea nevoii de calificări și competențe pe termen scurt, mediu și lung în mod
periodic prin instrumente standardizate.
În vederea unei mai bune fundamentări a politicilor publice și reformelor necesare,
autoritățile publice cu responsabilități în domeniul educației și formării profesionale
finanțează proiecte de cercetare științifică prin planuri dedicate.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
31
În România, formarea profesională este integrată şi contribuie la realizarea
obiectivelor, direcţiilor de acţiune şi implementarea măsurilor cuprinse în documentele
strategice ce coordonează platforma de dezvoltare naţională şi amplul proces de reformă,
urmărind priorităţile şi recomandările europene.
Programul naţional de reformă (2011 – 2013) (PNR) stabileşte priorităţile şi
obiectivele naţionale care sunt necesare construirii unui cadru modern de dezvoltare
economică sustenabilă, în acord cu politicile şi priorităţile europene şi atingerea obiectivelor
Strategiei Europa 2020. Criza economică globală a semnalat principalele probleme şi
vulnerabilităţi ale economiei naţionale şi a atenţionat asupra riscului de contagiune şi
multitudinea efectelor globalizării. În acest context, este necesar să se stabilească obiective şi
măsuri menite a creşte capacitatea economiei româneşti de a face faţă pe termen lung
presiunilor competitive globale, de a atrage investiţii străine directe şi de a crea locuri de
muncă. Pentru îndeplinirea acestora, formarea profesională devine un element cheie în
consolidarea dimensiunii calitative şi cantitative a factorului uman, unul din factorii creşterii
economice.
România și-a propus, pentru perioada 2011-2013, realizarea unei creşteri economice
bazate pe ocuparea forţei de muncă, ca obiectiv naţional, concentrându-se pe următoarele
direcţii de acţiune:
- îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii;
- facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare;
- consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă;
- creşterea calităţii ocupării a persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi
femeilor.
Stimularea ocupării forţei de muncă prin facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau
inactivitate către ocupare se focalizează pe sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc
de muncă. În acest sens, stimularea formării şi perfecţionării profesionale contribuie la
consolidarea capacităţii individuale de ocupare (alături de programe de informare şi consiliere
în carieră personalizate şi stimularea iniţiativei antreprenoriale individuale). Una dintre
măsurile specifice se referă la modificarea cadrului legal în domeniul stimulării ocupării forţei
de muncă respectiv modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă prin introducerea, printre
altele, a următoarelor elemente: acordarea de servicii gratuite de evaluare a competenţelor
dobândite pe alte căi decât cele formale; susţinerea financiară a şomerilor neindemnizaţi pe
perioada participării la programele de FPC; flexibilizarea condiţiilor pentru subvenţionarea
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
32
programelor de FPC organizate de angajatori. Printre principalele mecanisme de încurajare
a investiției firmelor în formare profesională se numără acordarea de subvenții din Bugetul
Asigurărilor de Șomaj (în prezent, până la 50% din cheltuielile cu formarea profesională a
maxim 20% dintre salariați), însă acest proces depinde de resursele bugetare existente.
Consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă se realizează prin
dezvoltarea instrumentelor în domeniul calificărilor, respectiv definitivarea Cadrului Naţional
al Calificărilor, revizuirea Clasificării Ocupaţiilor din România şi elaborarea de analize
ocupaţionale, standarde şi calificări, la nivelul MMFPSPV şi MEN. În perioada 2011-2013,
MMFPS, MECTS şi ANOFM au implementat programe şi/sau proiecte de stimulare a
formării profesionale continue (FPC) a angajaţilor şi de implicare a partenerilor sociali în
corelarea sistemelor de educaţie şi formare cu evoluţia pieţei muncii. Măsurile implementate
se referă la:
- Reforma cadrului legal privind formarea profesională a adulţilor:
o Modificarea şi completarea OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a
adulţilor a vizat armonizarea legislaţiei naţionale cu prevederile europene în domeniul
învăţării şi consolidarea sistemului de autorizare şi asigurare a calităţii sistemului de
formare profesională continuă. Se urmăreşte asigurarea calităţii serviciilor de formare
profesională continuă prin implementarea de proiecte destinate furnizorilor autorizaţi de
formare profesională continuă, în vederea introducerii standardelor de asigurare a calităţii
şi dezvoltării calificărilor profesionale.
o Legea 40/2011 (Noul Cod al Muncii) include reglementări specifice în privința
posibilității angajatorilor de a-și recupera cheltuielile cu formarea profesională de la
lucrătorii care își încheie raporturile de muncă, precum și prevederi legate de acordarea
concediului de formare profesională.
o Modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă
promovează accesul indivizilor la angajare și în același timp la formare profesională de la
momentul intrării în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la o formă de
învățământ.
o Ordinul nr. 4543/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare și certificare a
competențelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale cu modificări și
completări – reglementează autorizarea centrelor de evaluare a competențelor și prezintă
etapele necesare pentru finalizarea procesului, obţinerea Certificatului de competenţă,
precum și condițiile pentru eliberarea, gestionarea și arhivarea certificatelor de
competențe. Centrele sunt cuprinse în Registrul Naţional al Centrelor de Evaluare şi
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
33
Certificare a Competenţelor Profesionale. În anul 2013, existau un număr de 77 de Centre
de evaluare autorizate în care se realizează evaluarea şi certificarea competenţelor pentru
o serie de ocupaţii şi calificări. Așadar, până în prezent, domeniul evaluării și certificării
competențelor obținute pe căi informale și non-formale a înregistrat progrese importante
la nivelul cadrului legislativ, instituțional şi metodologic, respectând principiile și
orientările europene. De asemenea, au fost implementate cu succes mai multe proiecte,
printre care putem găsi exemple de bune practici. Cu toate acestea, nu există dovezi clare
că aceste activități răspund nevoilor părților interesate (în special persoane ocupate sau în
căutarea unui loc de muncă) arătând, astfel, că au impact asupra pieței forței de muncă.
- Formare profesională continuă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de
muncă, în cadrul ANOFM;
- Formarea profesională continuă a lucrătorilor, respectiv calificarea şi recalificarea
lucrătorilor în cadrul proiectelor finanţate din POS DRU;
În mai 2013, a fost emisă Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind
Programul național de reformă al României pentru 2013 (COM(2013)373final)5, în urma
evaluărilor şi analizelor continue. Astfel, în perioada 2013-2014, ar trebui ca România să
depună eforturi în diferite domenii (să asigure o consolidare fiscală favorabilă creșterii
economice, să continue reformele în sistemul sănătății şi în sistemul de învăţământ, să asigure
calitatea instituțiilor și a administrației publice, să îmbunătățească mediul de afaceri).
În domeniul educației și formării profesionale, se recomandă accelerarea reformelor în
direcția îmbunătățirii calității. Principalele provocări ce trebuie avute în vedere sunt
abandonul școlar, accesul scăzut la serviciile pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari și
necorelarea dintre competențele furnizate de sistemul de învățământ și formare
profesională și competențele cerute pe piața muncii.
În domeniul pieţei muncii, României i se recomandă:
- să asigure o mai bună participare pe piața muncii și să sporească capacitatea de
inserție profesională și productivitatea forței de muncă. Aceasta se poate realiza prin:
revizuirea și consolidarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, prin
asigurarea de servicii de formare și îndrumare individualizate și prin promovarea
învățării pe tot parcursul vieții.
5 http://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2020/2013.07.02_Recomadari-specifice-de-tara2013.pdf
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
34
- să consolideze capacitatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă
pentru a spori calitatea și acoperirea serviciilor acesteia pentru a combate șomajul în
rândul tinerilor;
- să pună în aplicare fără întârziere Planul național pentru încadrarea în muncă a
tinerilor;
Comunicarea Comisiei Europene ”Analiza anuală a creșterii pentru 2014” atrage
atenția asupra faptului că nivelul general al investițiilor în educație și formare profesională a
scăzut în perioada crizei economice în special în țări precum Bulgaria, Italia, Slovacia și
România.
În vederea unei mai bune fundamentări a politicilor publice și reformelor necesare,
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum și Ministerul
Educației Naționale finanțează proiecte de cercetare științifică în cadrul Planurilor sectoriale
de cercetare-dezvoltare sau din alte surse de finanțare, inclusiv în domeniul educației și
formării profesionale. Spre exemplu, în cadrul proiectului sectorial ”Evaluarea şi prognozarea
cererii de muncă potenţiale pentru absolvenţii de învăţământ superior, în structură
ocupaţională, la orizontul anului 2020, în vederea dezvoltării corespunzătoare a politicilor
privind instruirea de nivel universitar” (beneficiar Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului) este fundamentată funcţionarea unui mecanism instituțional care să asigure
evaluarea nevoii de calificări pe termen scurt, mediu și lung în mod periodic prin instrumente
standardizate. Acest mecanism instituţional se află încă în fază de proiect, nefiind funcțional.
Ministerul Fondurilor Europene a lansat Acordul de parteneriat propus de România
pentru perioada de programare 2014‐2020 (oct. 2013) care stabileşte cadrul şi indică
modul în care autorităţile române şi-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-
2020. Acordul de Parteneriat va fi transmis Comisiei Europene la sfârşitul lunii ianuarie 2014,
iar în document au fost integrate deja unele dintre observaţiile primite în decembrie 2012.
Conform Acordului, în perioada 2014-2020, România va face investiții folosind
resurse alocate din Fonduri Europene Structurale și de Investiții în cadrul tuturor celor 11
obiective tematice ale Strategiei Europa 2020. Selectarea obiectivelor tematice este
determinată de contribuția lor la susținerea principalelor provocări de dezvoltare:
- parte intrinsecă a provocării de dezvoltare „Oamenii şi societatea”, educaţia şi
formarea profesională contribuie la asigurarea unei forţe de muncă bine pregătită
pentru muncă, pentru satisfacerea nevoilor întreprinderilor și sectoarelor în creștere
precum şi promovarea antreprenoriatului.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
35
Au fost stabilite pentru fiecare din cele trei obiective stabilite pentru depăşirea acestei
provocări de dezvoltare o serie de priorităţi propuse pentru finanţare. Priorităţile conectate cu
formarea profesională sunt stabilite în felul următor:
Pentru Obiectivul tematic 8 „Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea
mobilității forței de muncă” s-au stabilit ca prioritare „Susținerea acțiunilor de
îmbunătățire a șanselor de angajare, precum consiliere individuală, formare la locul de
muncă, încurajarea spiritului antreprenorial”; precum şi „formarea, cu accent asupra
competențelor necesare în sectoarele cu potențial de creștere”.
Pentru Obiectivul tematic nr. 10 „Investițiile în educație, competențe și învățare pe
tot parcursul vieții” investiţiile necesare au menirea de a contribui la consolidarea
competențelor și abilităților copiilor, tinerilor și adulților în vederea adaptării continue la
nevoile pieţei muncii. Priorităţile conexe formării profesionale se referă la:
Sprijinirea măsurilor de promovare a calității și accesibilității educaţiei şi
formării profesionale (EFP), consolidarea capacităţii furnizorilor de învățământ
profesional inițial și continuu de a oferi programe EFP corelate cu nevoile de pe
piața muncii, promovând dezvoltarea și integrarea serviciilor de învățare pe tot
parcursul vieții la nivelul comunității, a competențelor esențiale și a celor
transversale, a furnizării de competențe de bază, cu accent asupra calificării
scăzute și zonelor rurale;
Îmbunătățirea corelării între EFP inițială și continuă și nevoile pieței muncii,
asigurându‐se relevanța ofertei de formare, acordându‐se prioritate sectoarelor cu
potențial viitor de creștere și promovându‐se parteneriate între personale interesate
relevante;
Sprijinirea formării profesionale și a achiziției de competențe în sectorul agricol
(gestionare agricolă, practici agricole durabile, îmbunătățirea calității și utilizarea
noilor tehnologii specifice agriculturii și silviculturii);
Sprijinirea schimbului şi transferului de cunoștințe şi bune practici: informare,
schimburi pe termen scurt și vizite în interiorul ţărilor UE în scopul promovării
schimbului de bune practici; încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării
profesionale în general în mediul rural, precum formarea în gestiunea afacerilor și alte
competențe necesare diversificării în afara sectorului agricol;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
36
Sprijinirea investiţiei în învățământul primar, secundar, terțiar și în EFP, în scopul
îmbunătățirii calității învățământului și formării precum și a relevanței acestuia
pentru piața muncii.
Rezultatele aşteptate a se obţine prin implementarea acţiunilor specifice acestor priorităţi
sunt, în general, legate de:
- Creșterea participării la procesul învățării pe tot parcursul vieții și la formare, inclusiv
în sectoarele agricultură, silvicultură și pescuit;
- Creșterea alinierii învățământului profesional și tehnic inițial și continuu la nevoile
angajatorilor și la cererea pieței muncii;
- Reducerea decalajelor de competențe, în special în sectoarele identificate ca având
potențial de creștere;
- Creșterea competențelor digitale și TIC, inclusiv în zonele rurale;
- Îmbunătățirea calității învățământului la toate nivelele.
Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020 (proiect) este
construită pe baza analizei situaţiei şi provocărilor naţionale existente şi respectă obiectivele
cuprinse în documentele strategice de referinţă de la nivel european, în principal Strategia
Europa 2020 şi de la nivel național, Programul Național de Reformă și Programul de
Guvernare. Obiectivul general al Strategiei vizează atingerea unui nivel sustenabil de ocupare
a forței de muncă, concretizat printr-o ţintă-cheie de 70% - rata de ocupare a forței de
muncă pentru grupa de vârstă 20–64 ani. Aceasta ar putea fi realizată doar printr-o acţiune
integrată ce vizează nu numai piaţa muncii dar şi domeniul educaţiei, creşterea economică,
costuri de utilizare a forţei de muncă. Formarea profesională continuă are, în acest context, o
importanţă determinantă deoarece constituie o măsură care aplicată, singular sau parte
componentă a altor acţiuni, poate contribui semnificativ la îndeplinirea obiectivelor şi
direcţiilor de acţiune stabilite, astfel:
Obiectivul specific 3: Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și
competenţe adaptate la cerințele pieței muncii
Direcţia de acţiune 3.1. Sprijinirea adaptabilităţii şi dezvoltării permanente a forţei de muncă
corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii.
Direcţia de acţiune 3.2. Îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor șomere și
inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii.
Pentru realizarea obiectivelor Strategiei, ministerele, inclusiv MMFPSPV şi celelalte
instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia de a duce la îndeplinire
măsurile specifice domeniului lor de activitate prevăzute în Planul de acțiuni pentru
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
37
implementarea Strategiei. Acesta propune măsuri ce trebuie implementate pentru atingerea
obiectivelor specifice și direcțiilor de acțiune propuse în cadrul Strategiei:
Pentru punerea în practică a Direcţiei de acţiune 3.1 (Sprijinirea adaptabilităţii şi
dezvoltării permanente a forţei de muncă corelate cu schimbările structurale ale pieței
muncii) sunt necesare următoarele măsuri:
- Stimularea investiţiilor în formarea profesională a forţei de muncă;
- Crearea unui sistem partenerial de formare iniţială şi continuă care să contribuie la
asigurarea forței de muncă necesară la nivel regional;
- Dezvoltarea competenţelor generice (competenţe digitale, limbi străine, abilităţi
antreprenoriale şi competenţe sociale, comunicare) ale forței de muncă;
- Introducerea în formarea profesională continuă şi recunoaşterea metodelor inovative
de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei;
- Implicarea partenerilor sociali în definirea şi validarea calificărilor, a standardelor
ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională continuă pentru asigurarea
transparenţei calificărilor şi consistenţei certificatelor;
- Recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale și informale;
- Calificarea și recalificarea forței de muncă pentru sectoarele cu potențial de creștere
economică.
Pentru punerea în practică a Direcţiei de acţiune 3.2. (Îmbunătăţirea nivelului de
competenţe al persoanelor șomere și inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea
acestora pe piața muncii) sunt necesare următoarele măsuri:
- Dezvoltarea unui sistem de stabilire a profilului individual al șomerului și evaluare a
riscului de șomaj pe termen lung și a nevoii de îmbunătățire a nivelului de competențe;
- Dezvoltarea unui sistem pentru anticiparea cererii de forță de muncă în concordanţă cu
tendințele pe termen lung de pe piața muncii în vederea ajustării programelor de
formare profesională orientate către șomeri și persoane în căutarea unui loc de muncă;
- Creșterea eficienței și importanței măsurilor de formare profesională implementate de
Serviciul Public de Ocupare.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
38
2.2. Analiza programelor POS DRU în domeniul formării profesionale la nivel de
firmă
Formarea profesională continuă reprezintă un obiectiv cheie al programului POS
DRU, fiind finanțate atât proiecte orientate către promovarea calității sistemului de
educație și formare profesională continuă, cât și proiecte care au vizat formarea
lucrătorilor.
Majoritatea punctelor slabe relevante pentru domeniul formării profesionale
identificate în analiza SWOT care a stat la baza stabilirii priorităților POSDRU nu a
cunoscut ameliorări în perioada de implementare. Reevaluarea acestora a identificat
evoluții defavorabile în privința: capacității limitate a diferiților furnizori de a oferi
educație și formare profesională continuă, slaba adaptare a ofertei de educație și de
formare înainte de angajare și la locul de muncă, dezvoltarea insuficientă a SPO
(calitatea relativ scăzută a serviciilor furnizate - în special formare profesională, în
vederea corelării cu dinamica pieței muncii), rata crescută a șomajului în rândul
tinerilor și a șomajului de lungă durată, capacitatea limitată de absorbție a fondurilor
structurale/adaptarea dificilă la cerințele FS.
Atât în cadrul DMI 2.3 "Acces şi participare la FPC", cât și DMI 3.2: ”Formare și
sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității”, deși cele mai
multe proiecte au fost contractate de persoane juridice de drept privat, cea mai mare
valoare eligibilă a proiectelor contractate revine persoanelor juridice de drept privat
fără scop patrimonial. Acest fapt relevă capacitatea limitată a firmelor din România de
a accesa și implementa proiecte finanțate prin POS DRU în calitate de solicitanți.
Pe fondul ratei scăzute de absorbţie a fondurilor europene, indicatorii aferenți formării
profesionale continue nu au atins valori prea mari în raport cu ţintele stabilite. S-au
înregistrat dificultăți în menținerea grupului țintă format din persoane angajate cu
normă întreagă, ținând cont că aceștia au trebuit să urmeze un număr relativ mare de
ore de pregătire. Acest lucru arată că FPC este o problemă complexă, care necesită
acţiuni integrate şi eforturi pe termen lung la care trebuie să participe deopotrivă
instituţii publice, partenerii sociali şi societatea civilă.
Un parcurs semnificativ mai bun s-a înregistrat în cadrul programelor de
calificare/recalificare destinate grupurilor vulnerabile, aici atingându-se 95% din ținta
asumată. Acest fapt semnifică o reușită a programului în direcția creșterii echității în
domeniului formării profesionale și a sprijinirii incluziunii sociale în România.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
39
Obiectivul general al POS DRU (2007 - 2013) a fost ”dezvoltarea capitalului uman și
creșterea competitivității acestuia, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu
piața muncii și asigurare participării crescute pentru o piață a muncii modernă, flexibilă și
inclusivă, pentru 1 650 000 de persoane”. Obiectivele specifice ale PO care ating și formarea
profesională continuă sunt6:
”Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității
muncii”;
”Promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și
continuă, inclusiv învățământul superior și a cercetării”;
”Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive”.
Prioritățile POS DRU au fost formulate utilizând:
prioritățile stabilite in cadrul PND 2007-2013 și CSNR 2007-2013,
concluziile desprinse în urma unui proces de consultare
o analiză a situației economico-sociale de la momentul respectiv, din care
menționăm următoarele probleme identificate: cea mai mică rata de participare la
formare profesională continuă (FPC) din EU (16% în 2005), politici incoerente la
nivel de sistem în ceea ce privește FPC;
o analiză de tip SWOT, care sublinia puncte tari, punctele slabe, oportunitățile și
riscurile mediului in care urma sa opereze POS DRU
Raportul de evaluare intermediară al programului POS DRU (iunie 2011), confirmă
actualitatea problemelor identificate în economia și societatea românească, ce au stat la baza
formulării axelor prioritare (AP) și a domeniilor majore de intervenție (DMI). Analiza SWOT
efectuată în cadrul raportului menționat anterior, observă constanța şi chiar regresul
elementelor considerate puncte slabe din domeniu FPC, identificate pre program POS DRU.
Acest rezultat nu trebuie interpretat ca un eșec al programului până la acel moment (prima
parte a anului 2011), ci ca o dovadă că problematica FPC este una complexă, care necesită
acţiuni integrate şi eforturi pe termen lung la care trebuie să participe deopotrivă instituţii
publice, partenerii sociali şi societatea civilă.
6 Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea resurselor Umane, ”Raport Final al Raportului de Evaluare Intermediară a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane”, iunie 2011, p.21, http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rap_eval_interim_ro.pdf
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
40
Tabel 5. Prezentarea punctelor slabe (relevante pentru domeniul formării
profesionale) identificate în cadrul analizei SWOT care a stat la baza stabilirii priorităților
POSDRU, precum și rezultatul reevaluării lor în cadrul Raportului de evaluare intermediară
al programului POS DRU (2011)
Puncte slabe Regres Nici o
schimbare
Îmbunătățire
Capacitatea limitată a diferiților furnizori - în
special școli și universități - de a oferi educație și
formare profesională continuă
Insuficienta adecvare a calificărilor la nevoile
pieței muncii
Adecvarea limitată a instrumentelor naționale și a
mecanismelor specifice pentru dezvoltarea
calității și calificărilor la nivel european
Slaba adaptare a ofertei de educație și de formare
înainte de angajare și la locul de muncă
Gradul scăzut de implicare a partenerilor sociali
în programele specifice de dezvoltare a resurselor
umane
Nivelul scăzut de participare la FPC
Parteneriate eficiente limitate între universități și
centrele de cercetare și tehnologice și întreprinderi
Dezvoltarea insuficientă a SPO; calitatea relativ
scăzută a serviciilor furnizate - în special formare
profesională, în vederea corelării cu dinamica
pieței muncii
Rata crescută a șomajului în rândul tinerilor și a
șomajului de lungă durată, în special pentru tineri
și pentru cei din zonele rurale
Insuficienta integrare a grupurilor vulnerabile în
educație, formare și pe piața muncii
Zonele îndepărtate care au nevoie să fie
reconectate la educație și ocupare
Capacitatea limitată de absorbție a fondurilor
structurale/adaptarea dificilă la cerințele FS
Posibilitatea creșterii inechității în furnizarea
educației și formării profesionale, ca rezultat al
procesului descentralizării
Slaba capacitate managerială a autorităților
administrației locale și din învățământ în
promovarea și susținerea reformelor, a unei
reglementări mai bune și a unei bune guvernări
Sursa datelor: Raport Final al Raportului de Evaluare Intermediară a Programului Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (Anexa 7 - Analiza SWOT), iunie 2011,
http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rap_eval_interim_ro.pdf
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
41
Pe baza analizei socio-economice desfășurate pre program POS DRU, au fost stabilite
axele prioritare și finanțarea aferentă fiecăreia. Cea mai mare parte a finanțării a fost
distribuită către AP 2 (24,84% din finanțare) și AP 1: (23,37% din finanțare), în timp ce
finanțarea aferentă AP 3: ”Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, a fost de
13,64%. De menționat că activităţi de formare profesională s-au desfășurat în cadrul
proiectelor finanțate în toate axele prioritare, iar la nivelul întregului program, procentul
acestora la evaluarea intermediară a programului a fost de 42,6%7, net superior celorlalte
categorii de activități. Este adevărat că nu putem distinge din această cifră, cât reprezintă de
fapt activităţile de formare profesională de la nivelul firmelor, dar tot în același raport se
menționează că la nivel de program, grupul țintă format din angajați reprezintă 28%. Una
dintre concluziile raportului intermediar de evaluare a programului POS DRU a fost că sunt
sprijinite în special persoanele angajate si mai ales cele care lucrează în domeniul public (vezi
AP 4), în detrimentul celor vulnerabile, accentul PO căzând pe dezvoltarea capacității
instituționale. Cu alte cuvinte, au fost înregistrate progrese la nivelul condiţiilor necesare unei
bune funcţionări a societăţii, inclusiv în ceea ce priveşte domeniul formării profesionale.
Acest rezultat poate sta la baza unor evoluţii viitoare favorabile.
În cadrul AP, domeniile majore de intervenție (DMI) care au legătură cu problematica
formării profesionale în firme sunt: DMI 1.4: ” Calitate în formarea profesionala continuă”,
DMI 2.3: ”Acces și participare la FPC”, DMI 3.2: ”Formare și sprijin pentru întreprinderi și
angajați pentru promovarea adaptabilității”. Acestea sunt DMI pe care le vom urmări în
special în analiza cantitativă de mai jos.
De asemenea, programul a inclus și 12 teme prioritare care se regăsesc în una sau mai
multe DMI. Dintre aceste, am selectat trei care vizează în mod direct formarea profesională în
firme8:
62 – ”Dezvoltarea sistemelor și strategiilor de învățare pe tot parcursul vieții în cadrul
firmelor, formare și servicii pentru angajați în vederea îmbunătățirii capacității lor de
adaptare la schimbare și promovarea antreprenoriatului și inovării”
63 - ”Conceperea și difuzarea formelor inovatoare și mai productive de organizare a
muncii”
7 Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Autoritatea de Mangement pentru Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea resurselor Umane, ”Raport Final al Raportului de Evaluare Intermediară a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane”, iunie 2011, p.22, http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rap_eval_interim_ro.pdf 8 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport anul de implementare
2008, http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rai_posdru_2008.pdf, p.14
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
42
72 - ”Proiectarea, introducerea şi implementarea reformelor în sistemele de educație şi
de formare pentru dezvoltarea ocupabilității, îmbunătățirea relevanței pieței muncii a
învățământului şi educației profesionale inițiale, actualizarea aptitudinilor personalului
de formare în scopul favorizării inovației şi a unei economii bazate pe cunoaştere”
Corespondența dintre cele trei teme prioritare și DMI, precum și contribuția UE la
valoarea proiectelor contractate la finalul fiecărui an, poate fi vizualizată în Tabelul 5. Cea
mai mare pondere o au operațiunile finanțate în cadrul temei 72, din toate cele 12 teme
prioritare, această având și cele mai multe DMI-uri alocate.
La finalul anului 2008, marea majoritatea a proiectelor contractate aparțineau temei
prioritare 72, contribuția UE la valoarea proiectelor contractate fiind de aprox. 57% din totalul
contribuției la finalul acelui an pentru toate domeniile majore de intervenție. În anii 2009,
2010 se observă o creștere considerabilă a numărului de proiecte contractate.
Domenii majore de intervenție pentru care au fost depuse un număr scăzut de cereri de
finanțare în 2008 sunt: DMI 1.4 privind dezvoltarea sistemului de formare profesională
continuă şi asigurarea calităţii; DMI 3.3 pentru dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea
iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă.
Dintre beneficiarii care au încheiat contracte cu POSDRU in 2008, aprox. 72% sunt
instituții publice, din care jumătate sunt instituții publice de nivel central, fapt ce subliniază
concentrarea proiectelor în zona întăriri capacităţii instituţionale.
Tabel 6. Corespondența dintre temele prioritate și domeniile majore de intervenției,
contribuția UE la valoarea proiectelor contractate, la finalul fiecărui an în Euro și
procentual
TM DMI
2008 2009 2010 2011 2012
Suma (EUR)
% Suma (EUR)
% Suma (EUR)
% Suma (EUR)
% Suma (EUR)
%
62 2.3
3.1 6824315 3% 61653043 11% 307893305 11% 368831483 13% 356094732 13%
63 3.2 0 0% 47765855 9% 243710986 9% 243243413 8% 231471113 8%
72
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
2.1
136037084 57% 154191643 29% 759344188 28% 805532401 28% 779027394 28%
Sursa datelor: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Rapoarte
anuale de implementare
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
43
În anul 2009, rata de succes, definită ca raport dintre proiectele selectate si proiectele
evaluate, la nivelul programului POS DRU a fost de 33,67%, in timp ce la nivelul DMI 3.3.
rata de succes a fost de 45.51%, lucru ce arata un interes mai mare al solicitanţilor, precum şi
nivelul bun al aplicațiilor.
La finalul anului 2010, cele mai multe proiecte finalizate au vizat antreprenoriatul
(35.41%) și formarea profesională continuă (33,33%). În cadrul proiectelor finalizate au
participat 1 612 persoane la activitățile de formare profesională continuă.
Tabel 7. Evoluția ratelor de succes în procesul de evaluare și contractare
An de referință Rata de succes_1910
Rata de succes_211
2008 100% 74,13%
2009 33.67% 31,53%
2010 36.24% 74,05%
2011 36.91% 79,05%
2012 27% 81,20%
Sursa datelor: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Rapoarte
anuale de implementare
În tabelul de mai jos sunt prezentate numărul de proiecte finanțate în fiecare an, pe
fiecare din cele trei DMI, precum și valoarea lor totală.
Tabel 8. Proiectele contractate în fiecare an, pe cele trei domenii majore de intervenție și
valoarea totală a proiectelor aferente fiecărui domeniu
DMI 2009 2010 2011
Suma (RON) Nr. Suma (RON) Nr. Suma (RON) Nr.
1.4 98 995 068 13 45 686 008 3 332 444 1
2.3 56 026 249 31 546 336 091 97 98 075 460 55
3.2 152 341 199 66 1 132 704 125 224 74 613 521 16
Total 307 362 516 110 1 724 726 224 324 173 021 425 72
Sursa datelor: Date de monitorizare POS DRU http://www.fseromania.ro/index.php/aplica/raportari-
proiecte
9 Rata de succes definita ca raport dintre proiectele selectate și cele evaluate
10 Sursa datelor: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport anul de
implementare 2012, http://www.fseromania.ro/images/doc2013/rai2012.pdf 11
Definita ca raport dintre proiectele contractate și cele selectate
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
44
Utilizând datele de monitorizare POS DRU, putem vizualiza procentul de proiecte
finanțate pe fiecare DMI în funcție de tipul instituției beneficiare.
Fig.15 Procentul de proiecte finanțate și valoarea total eligibilă (%) in funcție de tipul
instituţiei beneficiare (DMI 1.4 " Calitate în formarea profesionala continuă")
Sursa datelor: Date de monitorizare POS DRU http://www.fseromania.ro/index.php/aplica/raportari-
proiecte/cauta-rapoarte
În cadrul DMI 1.4, cele mai multe proiecte au avut drept instituţii beneficiare persoane
juridice de drept privat fără scop patrimonial, acestea având şi cea mai mare valoare totală
eligibilă. Proiectele contractate in cadrul DMI 1.4 au avut ca scop consolidarea capacității
furnizorilor de formare profesională a angajaților din diverse domenii și mai puțin formarea
lor directă, cum ar fi:
agricultura, piscicultură și pescuit (ex: ”Asigurarea calității în formarea
profesionala continuă în sectorul agricultură, piscicultură, pescuit”)
construcții (ex: ”Centrul de Evaluare a Competenţelor angajaţilor din domeniul
construcţiilor”)
bancar (ex: ”Dezvoltări instituţionale în formarea profesională continuă în sistemul
financiar”, ”Asigurarea Calităţii în Formarea Profesională Continuă pentru
Sectorul Bancar”)
sectorul alimentar (ex: ”Calitatea în Formarea Profesională Continuă pentru
Sectorul Alimentar”)
servicii sociale (ex: ” Ocupaţii de calitate în servicii sociale”)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
Persoanejuridice de drept
privat
Persoanejuridice de dreptprivat fara scop
patrimonial
Persoanejuridice de drept
public
Persoanejuridice de dreptprivat si utilitate
publica
Proiecte contractate (%)
Valoarea totala eligibila (%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
45
În cazul DMI 2.3: "Acces şi participare la FPC" (Fig.1 și Fig. 2), mare majoritatea a
beneficiarilor au fost persoane juridice de drept privat, dar proiectele cu valoarea cea mai
mare au avut drept beneficiari persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Fig.16 Procentul de proiecte finanțate și valoarea total eligibilă (%) in funcție de tipul
instituţiei beneficiare (DMI 2.3 "Acces şi participare la FPC")
Sursa datelor: Date de monitorizare POS DRU http://www.fseromania.ro/index.php/aplica/raportari-
proiecte/cauta-rapoarte
Marea majoritatea a proiectelor contractate în cadrul DMI 3.2: ”Formare și sprijin
pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității” au ca instituție beneficiară
persoane juridice de drept privat, în timp ce proiectele cu valoarea cea mai mare au ca
beneficiari persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Aşadar, chiar şi în cazul
acestei DMI, deşi firmele au contractat cele mai multe proiecte, unităţile private fără scop
patrimonial au dezvoltat proiecte mai complexe cu valori eligibile mai mari. Acest fapt relevă
capacitatea limitată a firmelor din România de a accesa și implementa proiecte finanțate prin
POS DRU în calitate de solicitanți.
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Persoanejuridice de drept
privat
Persoanejuridice de dreptprivat fara scop
patrimonial
Persoanejuridice de drept
public
Persoanejuridice de dreptprivat si utilitate
publica
Proiecte contractate (%)
Valoarea totala eligibila (%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
46
Fig. 17 Procentul de proiecte finanțate și valoarea total eligibilă (%) in funcție de tipul
instituţiei beneficiare (DMI 3.2: ”Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru
promovarea adaptabilității”)
Sursa datelor: Date de monitorizare POS DRU http://www.fseromania.ro/index.php/aplica/raportari-
proiecte/cauta-rapoarte
Până la finalul anului 2012, în sistemul informatic SIM POSDRU, au fost validate ca
participante la operațiunile finanțate din POS DRU aproximativ 60% din totalul de 1 650 000
de persoane, asumate ca obiectiv general. S-a înregistrat o participare ridicată pentru AP
3 ”Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, ceea ce arată un interes crescut
față de creșterea nivelul de calificare al angajaților, creșterea posibilităților de formare și
creșterea flexibilității companiilor prin crearea unor programe de formare personalizate. De
asemenea, această axă a cunoscut și cel mai ridicat grad de finalizare, definit ca raport dintre
persoanele participante și cele care au finalizat participarea, aproximativ 55%. Acest lucru
denotă atractivitatea activităților prevăzute în proiecte și adaptarea lor la nevoile grupului
țintă12
.
În ceea ce privește statutul persoanelor care au participat la operațiunile finanțate din
POS DRU, un procent important este format din angajați și liber profesionişti (43,53%), cu o
participare mai ridicată a persoanelor angajate de gen feminin (60,88%).
La finalul anului 2012, contribuția FSE la valoarea contractată în proiectele din cadrul
AP 3 au fost de 472,01 mil. Euro.
12
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport anul de implementare 2012, http://www.fseromania.ro/images/doc2013/rai2012.pdf
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
Persoanejuridice de drept
privat
Persoanejuridice de dreptprivat fara scop
patrimonial
Persoanejuridice de drept
public
Persoanejuridice de dreptprivat si utilitate
publica
Proiecte contractate (%)
Valoarea totala eligibila (%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
47
Pe fondul ratei scăzute de absorbţie a fondurilor europene, indicatorii aferenți formării
profesionale continue nu au atins valori prea mari în raport cu ţintele stabilite.
În cazul numărului de furnizori de FPC sprijiniți pentru introducerea standardelor de
asigurare a calității, s-a atins, în 2012, doar 5,5% din ținta propusă pentru acel an. Valoarea
redusă a indicatorului este cauzată și de cadrul instituțional și legal de la nivel național pentru
a facilita adresabilitatea cererilor de proiecte. Deși până la finalul anului 2012 au fost sprijiniți
55 de furnizori de FPC, doar unul singur a reușit să se acrediteze. Pentru a recupera această
diferență mare, a fost lansat în 2013 un nou apel de proiecte condiționate să atingă din țintele
propuse. Indicatorul numărul de calificări profesionale dezvoltate în FPC, a avut o evoluție
mai bună pe parcursul programului, în 2012 atingând 43.6% din ținta propusă.
Tabel 9. Raportul dintre valoarea realizată și valoare țintă a indicatorilor
Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Numărul de furnizori de FPC sprijiniți pentru
introducerea standardelor de asigurare a
calității
-13
- - 0,1% 2,5% 5,5%
Numărul de calificări profesionale dezvoltate
în FPC
- 0% 0% 9,3% 11,3% 43,6%
Sursa datelor: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport
anul de implementare 2012, http://www.fseromania.ro/images/doc2013/rai2012.pdf
Raportul Strategic Național 2012 privind implementarea Fondurilor Structurale și de
Coeziune din februarie 2013 arată că în cadrul programului POS DRU, în perioada 2007-
2012, numărul participanţilor cu studii superioare (aprox. 217.215) depăşeşte numărul
participanţilor cu educaţie primară sau gimnazială (aprox. 192.258), fapt ce pune în evidență
limita programului în ceea ce privește facilitarea accesului indivizilor cu nivel scăzut de
educație la formare profesională.
În tabelul de mai jos este prezentat stadiul progresului indicatorilor POSDRU relevanți
pentru FPC (iulie 2012). O mare parte dintre proiectele finanțate POSDRU au vizat cursuri în
competențe manageriale, iar acest lucru este evidențiat de către indicatorul ”Număr de
cursanți în managementul și organizarea muncii”, care își depășise deja ținta propusă în vara
anului 2012.
13
Nu a existat o țintă stabilită
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
48
Indicatorii ce surprind numărul participanților la programe de FPC și numărul
participanților pentru actualizarea/îmbunătățirea cunoștințelor nu au avut o evoluție atât de
bună, atingând abia 4%, respectiv 17% din ținta asumată prin programul operațional. Așadar,
distanța față de ținta propusă este mai mare în cazul participării la cursuri de calificare /
recalificare, comparativ cu participarea la cursurile de specializare. Principalul impediment a
fost reprezentat de menținerea grupului țintă format din persoane angajate cu normă întreagă,
ținând cont că aceștia au trebuit să urmeze un număr relativ mare de ore de pregătire. Un
parcurs semnificativ mai bun s-a înregistrat în cadrul programelor de calificare/recalificare
destinate grupurilor vulnerabile, aici atingându-se 95% din ținta asumată. Acest fapt semnifică
o reușită a programului în direcția creșterii echității în domeniului formării profesionale și a
sprijinirii incluziunii sociale în România.
Tabel 10. Stadiul progresului indicatorilor (relevanți pentru domeniul formării
profesionale) programului operațional POSDRU la 30 iunie 2012
Indicator Ținta Realizat
(valoare cumulată)
Contractat
Numărul participanților la programe de FPC
(calificare și recalificare)
360 000 14 733 67 515
Număr de cursanți în managementul și
organizarea muncii
15 000 17 599 44 306
Numărul de cursanților pentru actualizarea
și îmbunătățirea competențelor
280 000 50 288 149 115
Numărul partenerilor sociali și al ONG-
urilor sprijinite
500 1 131 7 049
Numărul de participanți la programele de
calificare/recalificare destinate grupurilor
vulnerabile
13 000 12 383 54 498
Sursa datelor: Raportul Strategic Național 2012 privind implementarea Fondurilor Structurale și de
Coeziune, Anexa VII, Februarie 2013.
În concluzie, pornind de la o nevoie reală (cea mai mică rata de participare la formare
profesională continuă din EU în 2005), formarea profesională continuă a fost printre
obiectivele specifice ale programul POS DRU, regăsindu-se în trei dintre domenii sale majore
de intervenție. Pe parcursul programul, s-a înregistrat o participare ridică la activitățile din
cadrul proiectelor finanțate în AP 3 ”Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”,
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
49
ceea ce arată un interes crescut față de creșterea nivelul de calificare a angajaților din partea
angajatorilor.
Pe de altă parte, analizând exclusiv evoluţia indicatorilor referitori la formare
profesională continuă, se constată nevoia menţinerii eforturilor în direcţia îmbunătăţirii
gradului de absorbţie a fondurilor structurale, finalizare a proiectelor contractate şi atingerii
indicatorilor. Pentru asta, procedurile de accesare şi implementare a proiectelor trebuie
simplificate în vederea sprijinirii beneficiarilor interesaţi de utilizarea fondurilor europene
pentru a asigura formare profesională continuă.
LISTA ACRONIMELOR
AP Axă Prioritară
DMI Domeniu Major de Intervenție
EUR Euro
FPC Formare Profesională Continuă
PO Program Operațional
POS DRU Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
SWOT Puncte forte, puncte slabe, oportunități și amenințări
2.3. Analiză SWOT a domeniului formării profesionale
Analiza evoluției domeniului formării profesionale a evidențiat o serie de caracteristici
concretizate în puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări.
MATRICEA CADRU A ANALIZEI SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- introducerea formării profesionale continue
ca prioritate în cadrul documentelor
programatice și strategice naționale în
domeniul ocupării forței de muncă,
incluziunii sociale și creștere a
competitivității
- nivel redus de informare în rândul
angajatorilor cu privire la facilitățile și
stimulentele disponibile pentru ei în domeniul
formării profesionale, precum și a condițiilor
de acces
- birocrație ridicată pentru accesarea
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
50
- dezvoltarea reglementărilor în domeniul
formării profesionale în vederea asigurării
calității
- elaborarea Cadrului Național al Calificărilor
- adoptarea noii Legi a uceniciei la locul de
muncă
- introducerea posibilității deducerii
cheltuielilor firmelor cu formarea
profesională a salariaților la calculul
impozitului pe profit
- introducerea în Codul Muncii a prevederilor
legate de acordarea concediului de formare
profesională
- introducerea în Codul Muncii a prevederilor
legate de posibilitatea angajatorilor de a-și
recupera cheltuielile cu formarea
profesională de la lucrătorii care își încheie
raporturile de muncă
- reglementarea procesului de validare a
competențelor dobândite pe căi informale și
non-formale
- fundamentarea politicilor și acțiunilor în
domeniu formării profesionale pe baza
studiilor și cercetărilor științifice
- creșterea preocupărilor și expertizei în
domeniul evaluării și anticipării nevoii de
calificări
- consolidarea capacității furnizorilor de
servicii de formare profesională în urmă
implementării programului POS DRU 2007 -
2013
- întărirea echității la nivelul formării
subvențiilor/stimulentelor din domeniul
formării profesionale
- birocrație ridicată pentru accesarea și
implementarea proiectelor pe fonduri
structurale
- capacitate bugetară scăzută pentru oferirea
de subvenții/facilități pentru formare
profesională
- planul de formare nu a devenit un
instrument utilizat adecvat de către
întreprinderi pe scară largă
- actualele măsuri de stimulare a investiției
private în formare profesională vizează în
mică măsură indivizii
- neatractivitatea subvențiilor oferite firmelor
pentru cheltuielile cu formarea profesională a
propriilor angajați
- insuficientă dezvoltare a rețelelor
parteneriale între autorități publice, instituții
de învățământ, formare profesională și firme
- lipsa unui mecanism instituțional prin care
evaluarea nevoii de calificări să fie realizată
în mod periodic prin instrumente
standardizate
- insuficienta dezvoltare a metodologiilor de
evaluare a impactului formării profesionale
asupra adaptabilităţii lucrătorilor la nivel de
întreprindere, sector şi la nivel naţional.
- acces redus al firmelor și indivizilor din
mediul rural la infrastructura din domeniul
formării profesionale
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
51
profesionale continue prin intermediul
fondurilor structurale
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- model valoric favorabil educației și formării
profesionale atât în rândul indivizilor, cât și
la nivelul managerilor și patronilor
- dezvoltarea comitetelor sectoriale cu
responsabilități în domeniul educației și
formării profesionale
- tendința firmelor de a oferi pe lângă cursuri
și alte forme de formare profesională,
respectiv organizarea perioadelor de pregătire
ghidată / experiență practică la locul de
muncă și autoinstruire, inclusiv prin mijloace
electronice
- accesul la fonduri structurale destinate
dezvoltării resurselor umane și mai cu seamă
formării profesionale continue
- nivel ridicat de utilizare a tehnologiei
informației în rândul indivizilor / angajaților,
ceea ce favorizează dezvoltarea e-
learningului la nivelul firmelor
- revenire economică greoaie
- predictibilitate redusă resimțită de mediul de
afaceri
- povară fiscală ridicată pentru firme
- tendință redusă a angajatorilor să acorde
salariaților concediu pentru formare
profesională, mai ales concediu plătit
- necesitate de îmbunătățire a capacității
firmelor de a contracta fonduri structurale în
vederea asigurării formării profesionale a
propriilor angajați
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
52
3. Concluzii
Analiza realizată mai sus conduce la profilarea următoarelor arii deficitare pe care ar
trebui să le aibă în vedere măsurile și modelele de stimulare a investițiilor firmelor în formare
profesională:
Facilitățile și stimulentele destinate firmelor care organizează formare profesională nu
sunt suficient de cunoscute și atractive
Corelarea insuficientă a ofertei furnizorilor de formare profesională cu nevoile pieței
muncii
Birocrația excesivă din domeniul accesării stimulentelor/finanțărilor destinate firmelor
care organizează programe de formare profesională, inclusiv în domeniul uceniciei –
birocrația este considerată de către angajatori un cost și reduce atractivitatea
aplicării/accesării facilităților existente
Dificultăți sporite ale tinerilor / absolvenților de a se integra pe piața muncii
Implicarea insuficientă a partenerilor sociali în dezvoltarea și asigurarea programelor
de formare profesională atât la nivel de firmă, cât și la nivel sectorial, regional și
național
Facilități și stimulente insuficiente destinate indivizilor, lucrătorilor care participă la
formare profesională pe cont propriu
Accesarea redusă a serviciilor de evaluare a competențelor dobândite pe căi informale
și non-formale cauzată de nivelul redus de informare din rândul forței de muncă și
angajatorilor
4. Recomandări privind viitoarele direcţii de acţiune în domeniul
formării profesionale continue în România
Pornind de la rezultatele analizei SWOT și de la ariile deficitare identificate anterior,
sunt necesare măsuri ce vizează următoarele domenii:
a. Îmbunătăţirea cadrului instituţional – pentru dezvoltarea relaţiilor parteneriale dintre
diferite categorii de instituţii (autorități publice, instituțiile de educație, formare
profesională, parteneri sociali și angajatori) la nivel sectorial, regional şi naţional:
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
53
- Stabilirea de acorduri de colaborare, structuri inter-instituţionale, oportunitatea
implementării de proiecte în parteneriat în domeniul educaţiei şi formării
profesionale (finanţare: POS DRU)
b. Îmbunătăţirea cadrului de reglementare – pentru asigurarea calităţii formării
profesionale şi creşterea accesului la mecanismele de finanţare a formării profesionale
- Îmbunătăţirea permanentă a instrumentelor de genul Cadrului Naţional al
Calificărilor, standardelor ocupaţionale, evaluări ale nevoii de calificări etc.
(finanţare: POS DRU, bugetul naţional).
- Simplificarea condiţiilor de accesare a facilităţilor şi subvenţiilor destinate
firmelor care organizează formare profesională
- Simplificarea condiţiilor de accesare şi implementare a fondurilor structurale
c. Eficientizarea mecanismelor de repartizare a costurilor cu formarea profesionale
- Acordarea de deduceri, subvenţii şi facilităţi pentru firmele care organizează
formare profesională, programe de ucenicie sau acordă salariaţilor concediu
plătit pentru formare profesională (finanţare: POS DRU, bugetul naţional).
- Informare şi consiliere oferită firmelor (finanţare: POS DRU, bugetul naţional).
Următoarele recomandări privind viitoarele direcții de acțiune în domeniul formării
profesionale sunt structurate în acord cu obiectivele prevăzute în cadrul Strategiei Naționale
pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea
acesteia, cu scopul de a completa şi nuanţa acţiunile prevăzute:
Obiectiv 1: Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a
persoanelor în vârstă
Direcția de acțiune 1.1. Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri
din categoria NEETs
1.1.1. Simplificarea prevederilor legale care reglementează ucenicia la locul de muncă și
accesul firmelor la subvențiile destinate ucenicilor (eliminarea necesităţii de anunţare
a locurilor de muncă destinate programelor de ucenicie la agenţiile de ocupare, precum
şi a necesităţii înregistrării ucenicilor ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă)
1.1.2. Acordarea de stimulente angajatorilor pentru încadrarea în muncă a tinerilor care
finalizează programe de ucenicie (Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor
sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea
perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
54
1.1.3. Campanii de informare în rândul angajatorilor și tinerilor cu privire la prevederile din
domeniul uceniciei și servicii de consiliere pentru accesarea subvenției pentru ucenici
Obiectivul 3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și
competențe adaptate la cerințele pieței muncii
Direcția de acțiune 3.1. Sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de
muncă corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii
3.1.1. Menținerea deducerii cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul
impozitului pe profit și informare în rândul firmelor în această privință
3.1.2. Sprijinirea parteneriatelor între autorități publice, instituțiile de educație, formare
profesională și angajatori la nivel regional pentru dezvoltarea viitoare a sistemului de
educație și formare profesională în acord cu cerințele pieței muncii
3.1.3. Sprijinirea inițiativelor / programelor / parteneriatelor în domeniul formării profesionale
la nivel sectorial, în paralel cu cele de la nivel național și regional, cu implicarea
partenerilor sociali
3.1.4. Acordarea de stimulente angajatorilor pentru a acorda concediu plătit de formare
profesională salariaților (pentru plata contribuțiilor sociale pe perioada de desfășurarea
a formării profesionale)
3.1.5. Acordarea de servicii gratuite de consiliere și suport pentru firmele potențial beneficiare
a facilităților și stimulentelor acordate pentru organizarea formării profesionale în
vederea îndeplinirii prevederilor legale din domeniu
3.1.6. Facilitarea accesului firmelor la fonduri structurale pentru dezvoltarea resurselor
umane, cu accent pe participarea salariaților care fac parte din grupuri defavorizate
(simplificarea procedurilor de accesare şi implementare a proiectelor)
3.1.7. Promovarea metodelor de predare/învățare bazate pe tehnologia informației pentru
organizarea formării profesionale în firme
3.1.8. Campanii de informare în rândul firmelor şi indivizilor cu privire la serviciile de
evaluare a competenţelor dobândite prin modalităţi informale şi non-formale
3.1.9. Dezvoltarea unui mecanism instituțional pentru evaluarea nevoii de calificări și
competențe care să fie realizată în mod periodic prin instrumente standardizate și care
să contribuie la adecvarea ofertei furnizorilor de formare inițială și continuă
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
55
Referințe:
1. Comisia Europeană, Recomandare a Consiliului privind Programul național de
reformă al României pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind
Programul de convergență al României pentru perioada 2012-2016, COM(2013) 373
final, 29.5.2013, Bruxelles
2. Comisia Europeană, Comunicarea Comisiei Europene ”Analiza anuală a creșterii
pentru 2014”, COM(2013) 800 final, Bruxelles
3. Guvernul României, Programul Naţional de Reformă (2011 – 2013), aprilie 2011,
Bucureşti
4. Guvernul României, Ministerul Muncii Familiei Protecției Sociale şi Persoanelor
Vârstnice, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020 (proiect) -
Anexa 1, şi Planul de acțiuni pe perioada 2013-2020 pentru implementarea Strategiei
Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020 – Anexa 2, 2013, Bucureşti
5. Ministerul Fondurilor Europene, Acord de parteneriat propus de România pentru
perioada de programare 2014‐2020 (primul proiect), octombrie 2013, Bucureşti
6. M. Argăseală, M. Bălan, M. Balica, C. Bîrzea, A. Ciobanu, C. Fartușnic, C. Gheorghe,
I. Horga, M. Jigău, M. Jigău, G. Jurcan, C. Măruță, N. Plugărescu, A. Sîmpetru, F.
Tacea, C. Ulrich, L. Voicu, ”Formarea continuă a angajaților – șansa unor
întreprinderi inovative cu angajați pasionați de munca lor”, PPSDRU/62/2.3/S/22025,
București, 2012,
http://www.invatapentrutine.ro/library/files/brosura_strategie_nationala_invata_pentru
_tine!.pdf
7. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Autoritatea de Mangement pentru
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea resurselor Umane, ”Raport Final al
Raportului de Evaluare Intermediară a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane”, iunie 2011,
http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rap_eval_interim_ro.pdf
8. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport
anul de implementare 2007, http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rai_2007.pdf
9. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport
anul de implementare 2008,
http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rai_posdru_2008.pdf
10. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport
anul de implementare 2009, http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rai_2009.pdf
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
56
11. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport
anul de implementare 2010, http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rai_2010.pdf
12. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport
anul de implementare 2011, http://www.fseromania.ro/images/downdocs/rai_2011.pdf
13. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Raport
anul de implementare 2012, http://www.fseromania.ro/images/doc2013/rai2012.pdf
14. Comisia Europeană, Recomandare a Consiliului privind Programul național de
reformă al României pentru 2013 și care include un aviz al Consiliului privind
Programul de convergență al României pentru perioada 2012-2016, COM(2013) 373
final, 29.5.2013, Bruxelles
15. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database