model conceptual de analizĂ cost-beneficiu...

37
HUB VIRTUAL DE ECO-INOVARE PENTRU CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ÎN DOMENIUL RECICLĂRII DEȘEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ȘI ELECTRONICE (EcoInnEWaste) Contract nr. 320/2014 Cod PN-II-PT-PCCA-2013-4-1400 MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

Upload: phamliem

Post on 30-Jan-2018

225 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

HUB VIRTUAL DE ECO-INOVARE

PENTRU CREȘTEREA

COMPETITIVITĂȚII ÎN DOMENIUL

RECICLĂRII DEȘEURILOR DE

ECHIPAMENTE ELECTRICE ȘI

ELECTRONICE

(EcoInnEWaste)

Contract nr. 320/2014

Cod PN-II-PT-PCCA-2013-4-1400

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ

COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA

E-DEŞEURILOR

Page 2: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

2

Cuprins

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ............................................................................................. 3

CAPITOLUL II. DESCRIEREA INVESTIŢIEI ÎN .................................................................. 5

RECICLAREA DEEE ................................................................................................................ 5

CAPITOLUL III. ANALIZA OPŢIUNILOR PRIVIND RECICLAREA DEEE ..................... 7

CAPITOLUL IV. ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ............................................. 10

4.1. Scopul, conţinutul şi necesitatea analizei financiare ..................................................... 10

4.2. Premise pentru realizarea proiecţiilor financiare .......................................................... 11

4.3. Estimarea cheltuielilor cu investiţia .............................................................................. 14

4.4. Estimarea costurilor anuale de întreţinere şi operare .................................................. 16

4.5. Estimarea veniturilor anuale din operare ..................................................................... 16

4.6. Evaluarea sustenabilităţii financiare a proiectului de investiţii ..................................... 18

4.7. Analiza profitabilităţii şi rentabilităţii proiectului de investiţii ..................................... 18

CAPITOLUL V. ANALIZA ECONOMICĂ A INVESTIȚIEI ............................................... 21

5.1. Scop, beneficii și costuri ............................................................................................... 21

5.2. Etape și corecții ............................................................................................................. 22

5.3. Conversia prețurilor ....................................................................................................... 23

5.4. Integrarea externalităților .............................................................................................. 25

5.5. Monetizarea impacturilor neeconomice ........................................................................ 26

5.6. Actualizarea costurilor și beneficiilor estimate ............................................................. 27

5.7. Calcularea indicatorilor de performanţă economică ..................................................... 27

CAPITOLUL VI. ANALIZA DE RISC A PROIECTULUI DE INVESTIŢII ....................... 29

6.1. Documentarea și pregătirea analizei de risc .................................................................. 29

6.2. Analiza cantitativă a riscului ..................................................................................... 33

6.2.1. Analiza de senzitivitate .......................................................................................... 33

6.2.2. Analiza cu tehnica simulării ................................................................................... 34

ANEXA 1

Page 3: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

3

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

Analiza cost-beneficiu (ACB) reprezintă un instrument de management financiar

disponibil factorilor decizionali cu rolul, pe de o parte de a facilita fundamentare unor decizii

privind finanţarea proiectelor de investiţii, iar pe de alta parte de a evalua nivelul de eficienţă

economică al unui proiect. Pe baza evaluării comparative a costurilor şi beneficiilor

(transformate în unităţi monetare) aferente unui proiect, pe durata de analiză, pentru două sau

mai multe alternative de realizare ale investiţiei se justifică dacă un proiect este oportun din

punct de vedere economic precum și dacă necesită intervenţie financiară pentru a deveni

sustenabil.

Prin ACB se identifică valoarea monetară a proiectului de investiții, pe baza

impactului posibil al acestuia cuantificat prin costurile şi beneficiile corespunzătoare. Metoda

ia în considerare, de asemenea, și alte elemente pentru care piața nu oferă o evaluare

satisfăcătoare a valorii economice, pentru a determina fezabilitatea proiectului.

În principiu, impactul trebuie evaluat din punct de vedere financiar, economic, social

sau de mediu, rezultatele fiind cumulate pentru a identifica beneficiile nete şi a stabili dacă

proiectul de investiții aferent reciclării DEEE-urilor este oportun şi merită să fie pus în

aplicare. Regula este simplă, dacă beneficiile nete pentru investiţia într-un sistem de reciclare

a DEEE-urilor sunt pozitive, atunci investitorul este avantajat de proiect deoarece beneficiile

sale depăşesc costurile. Prin urmare, proiectul ar trebui să fie finanţat. Dacă nu, proiectul

trebuie reanalizat din perspectivă tehnică (soluţia tehnică adecvată), din perspectiva

scenariilor economice (identificarea corectă a tuturor efectelor și eforturilor) sau a sistemului

de finanţare selectat (raportul ȋntre sursele proprii și sursele atrase). În cazul ȋn care, după

optimizările respective, proiectul nu asigură un raport corespunzător ȋntre beneficiile și

costurile asociate, atunci decizia corectă este cea de renunţare la iniţiativă.

Termenul „beneficiu” este utilizat în prezentul model în sens economic şi financiar.

Beneficiul reprezintă un rezultat dezirabil şi măsurabil al unui proiect de investiţii sau

tehnologie de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE, e-deșeuri).

În general, beneficiile se fundamentează pe intenţia indivizilor de a plăti pentru un produs sau

serviciu şi pe externalităţile pozitive apărute ca urmare a proiectelor implementate. În

abordarea operaţională beneficiile sunt asociate tuturor veniturilor sau intrărilor generate de

un proiect.

Termenul „costuri” se referă la toate ieşirile de numerar care influenţează negativ

rezultatele unui proiect de reciclare a DEEE.

Evaluarea prin metoda ACB contribuie atât la determinarea sustenabilităţii financiare,

cât şi a profitabilităţii proiectului concretizat într-un sistem de reciclare a DEEE. De

asemenea, metoda îşi justifică utilitatea şi prin faptul că:

1. evidenţiaza viabilitatea economico – financiară a unui proiect de reciclare a DEEE;

2. permite identificarea eventualelor erori din faza de proiectare sau implementare

(informaţii incorecte, ipoteze de lucru nerealiste, condiţionalităţi insuficient evaluate

etc.);

3. oferă posibilitatea aplicarii unor corecţii necesare pentru implementarea și

exploatarea în bune condiţii a proiectului de reciclare a DEEE-urilor.

Modelul ACB prezentat este recomandat investitorilor privați care doresc să dezvolte

un sistem de tratare sau reciclare DEEE-urilor și care își finanțează investiția din surse diferite

de cele nerambursabile. În cazul investițiilor finanțate din fonduri europene nerambursabile se

vor utiliza modelele de ACB prezentate în ghidurile solicitanților. Acestea, ȋn fapt, au la bază

Page 4: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

4

același model și principii de aplicare, dar au necesitat anumite particularizări determinate de

caracteristicile surselor de finanţare. Modelul poate fi utilizat, de asemenea, de către

autoritățile publice care doresc să analizeze comparativ eficiența unor sisteme de reutilizare a

echipamentelor electrice și electronice (colectate prin diverse metode) precum și reciclarea

acestora.

Modelul conceptual de ACB este structurat astfel:

introducere teoretico-aplicativă privind necesitatea utilizării ACB în proiectele de

reciclare a DEEE-urilor și clarificarea unor aspecte conceptuale;

definirea obiectivelor și a rezultatelor așteptate ȋn raport cu strategia asumată,

pentru a identifica toate posibilitățile / alternativele de realizare a investiției pentru reciclarea

DEEE-urilor;

descrierea economică a proiectului pentru reciclarea DEEE-urilor, prin evidenţierea

efectelor și a eforturilor generate la nivelul beneficiarilor direcţi și indirecţi, atât la nivel

individual cât și la nivel de comunitate în ansamblu;

analiza comparativă prin intermediul indicatorilor specifici între eficiența variantei

de reutilizare (parțială) a echipamentelor electrice și electronice colectate prin diverse metode

și cea de reciclare integrală a acestora. Este general acceptat faptul că reutilizarea

echipamentelor electrice și electronice (EEE) permite extinderea duratei de viață a unui

produs și contribuie astfel la utilizarea eficientă a resurselor. Această situație duce la scăderea

cererii privind fabricarea de noi produse și are ca efect reducerea activităților de extragere a

materialelor (ex.: metal, sticlă și plastic) care alcătuiesc EEE-urile. Mai mult decât atât,

reutilizarea EEE-urilor contribuie la dezvoltarea comunităților prin crearea de locuri de muncă

pe plan local, cât și prin aparitia unor oportunități de formare în acest domeniu.

definirea și analiza opţiunilor privind reciclarea DEEE-urilor;

analiza financiară propriu-zisă, în vederea evaluării performanţei financiare a

investiţiei într-un sistem de reciclare a DEEE pentru a stabili structura optimă de finanţare,

respectiv raportul ȋntre resursele proprii și cele atrase, cu caracter rambursabil sau

nerambursabil;

analiza economică a proiectului de investiţii în domeniul reciclării DEEE-urilor,

prin care se determină contribuţia proiectului la bunăstarea economică și socială la nivel de

comunitate / regiune sau chiar ţară;

analiza de senzitivitate a proiectului, cu accent pe evaluarea impactului unor

schimbări planificate ale unor variabile critice asupra variantei de bază a proiecțiilor

financiare aferente proiectului de investiții și implicit asupra indicatorilor de performanţă

economică.

Aplicarea prezentei structuri a modelului ACB asupra proiectelor de investiţii ȋn

domeniul reciclării DEEE-urilir este condiţionată preliminar de existenţa unor resurse umane

bine pregătite pe domeniu, capabile să utilizeze și interpreteze informatiile necesare și

rezultatele obţinute, dar și de existenţa unor surse de informaţii valide și transparente, atât la

nivel de instituţie iniţiatoare, cât și la nivel de comunitate. Din acest motiv, considerăm că

ȋndeplinirea celor două condiţii minimale, enunţate anterior reprezintă o prima etapă, ȋn

aplicarea modelului și implicit obţinerea unor rezultate relevante din punct de vedere tehnic și

economic.

Page 5: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

5

CAPITOLUL II. DESCRIEREA INVESTIŢIEI ÎN

RECICLAREA DEEE

Obiectivul general al ACB este de a facilita alocarea eficientă a resurselor ȋn proiecte

care să genereze avantaje considerabile la nivel de individid, organizaţie și comunitate.

Calitatea rezultatelor obţinute prin ACB este conditionată de respectarea etapelor

definite și a succesiunii acestora, de existenţa resurselor umane specializatate și de existenţa

sau accesul la informaţiile de natură tehnică, economică și socială, necesar a fi introduse ȋn

model.

Într-o primă etapă este necesară formularea unor răspunsuri pertinente, cel puţin la

următoarele intrebari:

Care sunt elementele definitorii și particularităţile proiectului supus evaluării?

Care sunt alternativele de realizare a proiectului de investiții în domeniul reciclării

DEEE-urilor și ce nivel de convergenţă există ȋntre aceste alternative și obiectivele

strategice ale organizaţiei iniţiatoare?

Un proiect reprezintă un ansamblu coerent de activităţi, planificat corespunzător din

punct de vedere al resurselor și al timpului, în vederea îndeplinirii unui scop și a unor

obiective economice, tehnice sau sociale, definite anterior, ȋntr-o maniera clară și

transparenta. Orice inițiator al unui proiect de investiții în domeniul reciclarii DEEE-urilor

trebuie să țină cont de faptul că:

acestea reprezintă, în principal, un amestec de metale, materiale plastice, sticlă sau

alte materiale şi substanţe, cu proprietăţi tehnologice diferite;

unele categorii din cele menţionate, pot fi dezmembrate şi reciclate fără a genera

probleme de mediu;

apariţia unor probleme de mediu şi de protecţia muncii este posibilă atât pe durata

folosirii produsului de către consumatori, dar si pe durata procesului de dezmembrare.

DEEE-urile sunt considerate complexe de substanţe periculoase şi non-periculoase,

dintre care unele pot prezenta valoare economică. Structura şi compoziţia acestora variază de

la o categorie la alta, în funcţie de natura produselor şi bunurilor electronice. În general,

DEEE conţin peste 1000 de substanţe periculoase şi non-periculoase din punct de vedere al

impactului pe care-l au asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane. În mod frecvent se

regasesc: metale feroase şi neferoase, plastic, sticlă, lemn, ceramică etc. Din punct de vedere

statistic, metale precum fierul şi oţelul reprezintă aproximativ 50% în compoziţia DEEE,

urmate de plastic (21%), metale neferoase (13%) şi alte substanţe. Metalele neferoase întâlnite

frecvent în structura acestor deşeuri sunt cuprul şi aluminiul, dar exista și componente din

grupa metalelor preţioase precum argintul, aurul, paladiul etc. Prezenţa ȋn compoziţia DEEE a

unor elemente precum mercur, arsenic, cadmiu şi seleniu argumentează încadrarea acestor

deşeuri solide în categoria deşeurilor periculoase. În conformitate cu reglementările în

domeniu, aplicabile la nivel naţional, european şi mondial gestionarea acestei categorii de

deşeuri solide necesită un sistem specializat de colectare, transport, depozitare, reciclare

propriu-zisă, valorificarea materialelor reciclabile şi eliminarea deșeurilor nereciclabile.

Eliminarea DEEE-urilor în condiţii neconforme sau în cadrul unor facilităţi

neomologate (ex.: incinerarea sau depozitarea acestor deşeuri, fără operaţiuni de pretratare),

determină ireversibil poluarea mediului ambiant. Prezenţa substanţelor periculoase în

compoziţia deşeurilor electronice face ca aceste categorii de deşeuri să necesite o tratare

prealabilă, pentru reducerea concentraţiei substanţelor dăunătoare pentru mediul înconjurător

prin dezasamblarea şi decontaminarea acestora, apoi reciclarea şi recuperarea componentelor

Page 6: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

6

care pot fi valorificate iar în final eliminarea prin incinerare sau depozitare a materialelor

nevalorificabile rămase.

Etape necesar a fi abordate în descrierea investiţiei:

1. Identificarea proiectului, prin definirea scopului, a obiectivelor specifice și a

pachetelor de activități în care resursele (umane, financiare, informationale, materiale etc.)

sunt combinate, într-o perioada de timp prestabilită, ȋn raport cu o strategie asumata.

Inițiatorul proiectului de investiții pentru reciclarea DEEE trebuie să identifice cadrul general

al proiectului, sa formuleze scopul si obiectivele principale in termeni cantitativi si calitativi,

și sa defineasca, respectiv identifice rezultatele așteptate în urma implementării proiectului.

Stabilirea obiectivelor proiectului reprezintă un element definitoriu pentru etapele viitoare, în

special pentru identificarea scenariilor (opțiunilor). Stabilirea unei conexiuni logice între

obiectivele proiectului și rezultatele asteptate reprezintă un element esențial pentru contribuţia

proiectului din punct de vedere tehnic, economic și social la nivel de organizaţie și

comunitate.

În această etapă documentaţia aferentă proiectului trebuie să includă informații

detaliate privind situația actuală, prin raportare la aspecte relevante din punct de vedere

tehnic, economic, demografic, social și de protecţie a mediului.

Ansamblul informaţiilor prezentate trebuie să includă și dovezile relevante ȋn baza

cărora iniţiatorul proiectului, consideră opțiunea selectată ca fiind cea mai adecvată dintre

toate alternativele disponibile.

Definirea scopului, obiectivelor și a pachetelor de activităţi specifice viitorului proiect

trebuie să fie ȋn conformitate cu legislația specifică în domeniul DEEE-urilor, precum și

legislația cu caracter general privind achizițiile, concurența, dezvoltarea durabilă etc.

2. Analiza detaliată a contextului social, economic și instituțional în care proiectul de

investiții în domeniul reciclării DEEE-urilor va fi elaborat și implementat pentru o previziune

credibilă a costurilor și beneficiilor. Beneficiile specifice proiectului nu se refera doar la

indicatorii fizici (ex.: cantitatea de DEEE tratată), ci şi la variabilele socio - economice care

pot fi evaluate ădin punct de vedere cantitativ.

Identificarea costurilor asociate proiectului trebuie să fie realizată ȋn condiţii de

reprezentativitate și relevanţă ȋn raport cu scopul și obiectivele asumate. Cuantificarea

acestora se va realiza ȋntr-o viziune de tip cantitativ – valorică, prin raportare directă la

beneficiarii direcţi și indirecţi și la modul ȋn care proiectul generează schimbări. Evaluarea

condițiilor macro-economice și sociale ale zonei în care va fimplementat proiectul este

importantă din perspectiva performanței economice a unui proiect.

3. Definirea limitelor analizei. În mod cert, proiectul respectiv are efecte directe

asupra utilizatorilor, investitorilor, furnizorilor etc., cât și efecte indirecte asupra unor terțe

părți. În general, în cadrul ACB analiza este orientată exclusiv pe efectele și eforturile cu

influența directă asupra indivizilor, organizaţiilor și comunităţilor vizați de proiect, în timp ce

efectele considerate fără importanță pentru alte categorii nu sunt avute în vedere ȋn

planificarea financiară. Delimitarea ȋntre cele două categorii trebuie să aiba in vedere modul

de fundamentare și cuantificare a efectelor / eforturilor din perspectiva transparenţei și

obiectivităţii acestoră ȋn raport cu sistemul de finantare și rezultate asumate.

Nivelul de analiză trebuie corelat u dimensiunea proiectului. Deşi nu există o grilă

standard în care să fie asociat tipul de investiţie cu un nivel de analiză prestabilit, proiectele de

la anumite nivele pot avea efecte și eforturi similare. Cel mai frecvent, proiectele de

gestionare a deşeurilor sunt raportate la nivele de de interes local si regional

Page 7: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

7

CAPITOLUL III. ANALIZA OPŢIUNILOR PRIVIND

RECICLAREA DEEE

Analiza opțiunilor în contextul evaluării eficienţei economice prin metoda ACB este

motivată de necesitatea identificării și implementării celei mai bune variante, atât din punct de

vedere tehnic (reciclarea e-deșeurilor etc.) dar și din punct de vedere economic (ex.

plasamentul optim al resurselor financiare, asigurarea sustenabilităţii etc.). Succesiunea

etapelor propuse pentru acest nivel are in vedere:

Etapa I. Analiza comparativă a mai multor variante diferite din punct de vedere al

modului ȋn care se asigură satisfacerea sistemului de nevoi ȋn raport cu cu produsele

obținute prin reciclare. Aceste variante pot fi diferențiate fie prin soluţiile tehnologice

propuse, fie prin categoriile de EEE-uri ce pot fi reciclate, fie prin categoriile și cantităţile de

materiale recuperate.

Etapa a II-a. Constituirea celor trei opțiuni pentru varianta aleasă

Termenul de opţiune (numită şi alternativă sau scenariu) este folosit cu scopul de a

defini o modalitate concreta de realizare a obiectivelor proiectului. Definirea opţiunilor în

cadrul unui proiect de investiţii trebuie să ia în calcul avantajele şi dezavantajele realizării

imediate sau ulterioare a proiectului, dimensiunea acestuia, respectiv nivelul performanţă

așteptat.

Construirea și analiza opţiunilor privind reciclarea DEEE se va realiza ȋn baza

următoarelor elemente specifice:

o definirea ipotezelor pentru realizarea proiecţiilor financiare pe durata de referinţă;

o identificarea și evaluarea costurilor fiecărei opțiuni, structurate pe categorii de

cheltuieli cu investiția, cât și cheltuieli de exploatare, diferențiate în funcție de

tehnologia de reciclare folosită, de sursa de proveniența a DEEE suspuse reciclarii,

etc.);

o identificarea și cuantificarea beneficiilor fiecărei opțiuni, dupa cum urmează:

venituri provenite din comercializarea EEE uzate ca produse second-hand, venituri

provenite din comercializarea componentelor valorificabile ale DEEE, venituri din

valorificarea metalelor feroase și neferoase conţinute în DEEE, venituri din

valorificarea deşeurilor de mase plastice recuperate din DEEE, venituri din

valorificarea deşeurilor de sticlă recuperate din DEEE etc.

Analiza cost-beneficiu specifica proiectelor de investiţii în domeniul reciclării DEEE

trebuie să includă minim trei opţiuni. Fundamentarea deciziei se va face în funcţie de

opţiunile posibile în fiecare caz, de tipul de investiţie și criteriile generale, respectiv cele

specifice asociate tipului organizaţiei și sursei de finantare. În situaţii particulare, în care

proiectul este încadrat, din punct de vedere valoric, la investiţii cu impact mic, şi acesta nu

este afectat de evoluţia unor variabile cu grad ridicat de incertitudine, analiza poate fi realizată

doar pe baza a două opţiuni. Pentru identificarea opţiunilor unui proiect, trebuie să se ţină

cont de o serie de variabile precum: locul de implementare, cheltuielile de investiţii, costurile

de exploatare, politica tarifară, susţinerea administraţiei publice locale și centrale, accesul la

infrastructura specifică, disponibilitatea forţei de muncă și costurile asociate etc. Din

combinaţia acestor variabile poate rezulta un număr mare de opţiuni fezabile. Intr-o astfel de

situaţie trebuie avut ȋn vedere faptul că nu toate opţiunile fezabile sunt relevante pentru luarea

unei decizii pertinente ȋn raport cu obiectivele asumate. Este necesară astfel o selecţie

Page 8: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

8

preliminară, care să conducă la un numâr limitat opţiuni care ulterior vor fi supuse evaluării

detaliate.

Opţiunile selectate, care vor fi analizate trebuie să fie în concordanţă perfectă cu

obiectivele proiectului. Prezentarea şi analiza unor opţiuni care sunt fezabile, dar nu răspund

cerinţelor şi obiectivelor asumate generează un consum inutil de timp și resurse din partea

investitorului. Suplimentar trebuie avut ȋn vedere faptul că modificarea unei soluții strict

tehnice sau a unei componente dintr-o soluție tehnică mai complexă nu constituie opţiune

diferită care sa poată fi analizată în cadrul ACB.

ACB a proiectului de investiţii în domeniul reciclării DEEE are în vedere următoarele

opţiuni:

Varianta probabilă sau de bază;

Varianta pesimistă;

Varianta optimistă.

Varianta probabilă sau de bază reprezintă alternativa de realizare a activităţii cu

veniturile şi cheltuielile aferente procesului de reciclare al DEEE, cele mai probabile sau cele

mai realiste. Această variantă va fi definita corespunzător și analizată detaliat, prin prisma

faptului că ȋn baza ei se vor proiecta și celelalte scenarii, iar pe baza ei se va evalua

comparativ eficienţa economică. Aceasta va constitui ȋn fapt și cea mai bună alternativă

pentru proiect. Există ȋnsă și situaţii ȋn care, implementarea unui proiect la o scară mai mică

poate reprezenta cea mai bună alternativă, iar în altele poate fi mai avantajoasa implementare

unei alternative care să diminueze efectul negativ asupra stakeholderilor implicați.

In anumite proiecte, o variantă supusa analizei poate fi amânarea proiectului de

investiţii pentru o anumită perioadă de timp, dacă aceasta generează costuri economice și

sociale imposibil de recuperat sau un impact major asupra mediului. Este important să nu

existe confuzie ȋntre scenariul de bază și scenariul „fără proiect”, adică situația în care nu se

întreprinde nimic. Scenariul „fără proiect” reprezintă continuarea situației existente, luând în

calcul şi anumite modificări minore, dacă sunt necesare, fără ca acestea să însemne investiții

similare ca cele din în scenariul „cu proiect”. Estimarea cheltuielilor precum şi a veniturilor

generate de derularea activităţilor trebuie realizată ȋntr-o manieră realistă si coerentă, tinând

seama de elementele de incertitudine care pot afecta parametrii tehnici și economici ai

proiectului.

Varianta pesimistă reprezintă alternativa de realizare a activităţii în care beneficiile

sunt evaluate la un nivel minimal, iar cheltuielile sunt ȋn creștere considerabilă. În această

variantă, investiţia într-un sistem de tratare a DEEE-urilor presupune anumite costuri pentru

îmbunătăţirea funcţionalităţii anumitor echipamente (investiţii obligatorii) în vederea evitării

unor situatii nefavorabile din perspectivă economică sau socială, respectiv aparitia unor

sancţiuni în situaţia în care standardele impuse de cadrul legislativ naţional sau european nu

sunt respectate.

Varianta optimistă reprezintă alternativa de realizare a activităţii în care beneficiile

tind spre maxim, iar cheltuielile vor fi diminuate, din considerente de ordin tehnic sau

economic. Analiza unei astfel de variante trebuie sa ţină seama de constrângerile de ordin

tehnic, social, legislativ, managerial şi de resurse implicate.

În cadrul fiecăreia dintre cele trei variante veniturile şi cheltuielile se calculează și

estimează pe o durata de referinţă, specifică fiecărui tip de investiţie, care va include minimal

perioada aferentă creditării (dacă proiectul a fost finanţat din surse rambursabile), dar si

]perioadă de amortizare, stabilita conform cadrului legislativ in vigoare. .

Opțiunile identificate sunt evaluate în cadrul analizei financiare și economice (unde

este cazul) pentru a determina nivelul de eficiență aferent la nivel micro si macroeconomic.

Page 9: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

9

Aceasta presupune cuantificarea, estimarea și actualizarea costurilor investiționale, a

costurilor de exploatare și de mentenanță, precum și a beneficiilor rezultate în urma aplicării

fiecărei opţiuni de realizare a proiectului, pentru intreaga perioada de referință. Varianta

considerată cea mai bună pentru implementarea proiectului va fi cea care oferă cele mai mari

beneficii actualizate, în raport cu costurile actualizate și implicit valori optime ale

indicatorilor specifici ACB

Page 10: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

10

CAPITOLUL IV. ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI

4.1. Scopul, conţinutul şi necesitatea analizei financiare

Scopul principal al analizei financiare este de a evalua profitabilitatea şi

sustenabilitatea sistemului de tratare a DEEE-urilor din punctul de vedere al beneficiarilor /

operatorilor facilităţii nou create. În principiu, analiza financiară evidenţiază dacă proiectul va

genera un flux de numerar net pozitiv pe durata de referinţă (verificarea sustenabilităţii)

precum şi nivelul de eficienţă al proiectului prin intermediul indicatorilor venit net actualizat

financiar (VNAF) și rata internă de rentabilitate financiară (RIRF).

Determinarea fluxului de numerar al proiectului de investiţii necesită evaluarea:

ieşirilor de numerar (sub forma costurilor de investiţie şi a costurilor de operare şi

întreţinere a sistemului de reciclare);

intrărilor de numerar (sub forma veniturilor obţinute din operarea facilităţii).

În proiecţia fluxurilor de numerar din analiza financiară nu se vor include amortizarea,

rezervele şi alte elemente de contabilitate care nu corespund fluxurilor reale generate de

proiect.

Analiza se realizează din punctul de vedere al proprietarului obiectivului de investiţii,

caz în care sistemul de tratare a DEEE-urilor este construit şi operat de aceeaşi entitate. În alte

situaţii este necesară particularizarea analizei ȋn funcţie de rolul fiecarei entităţi implicate

(proprietar, constructor, operator etc.) în vederea evitării dublei înregistrări, (intrările de

numerar ale unei entităţi pot constitui ieşiri de numerar pentru cealaltă entitate). O astfel de

situatie este posibila când infrastructura este dezvoltată de o entitate, dar operată de o altă

entitate. Este important ca viabilitatea financiară a proiectului din punctul de vedere al

proprietarului obiectivului, să fie asigurată conform obiectivelor asumate.

Obiectivul central al analizei financiare este de a calcula performanţa financiară a

investiţiei într-un sistem de reciclare a DEEE-urilor pe parcursul perioadei de referinţă pentru

a stabili cea mai potrivită structură de finanţare a proiectului. Din această perspectivă analiza

financiară trebuie să parcurgă următoarele etape:

1. Estimarea veniturilor şi costurilor generate de sistemul de reciclare şi evaluarea

implicaţiilor acestor parametri asupra fluxului de numerar. Prognoza veniturilor şi costurilor

trebuie efectuată pentru proiect şi per total activitate a organizatiei. Valoarea veniturilor la

nivel de activitate şi costurile suplimentare generate de investiţie comparativ cu valoarea

investiţiei justifică oportunitatea realizării proiectului;

2. Determinarea diferenţei de finanţat pentru realizarea şi/sau operarea obiectivului

de investiţii şi identificarea celor mai potrivite mijloace/mecanisme de atragere a finanţării;

3. Definirea structurii/surselor de finanţare a investiţiei şi analiza profitabilităţii

financiare: Acest lucru poate fi realizat prin luarea în considerare a nivelului de finanţare care

poate fi obţinut, după caz, din diferite surse de finanţare (rambursabile, nerambursabile etc.);

4. Verificarea capacităţii fluxului de numerar estimat de a asigura funcţionarea

adecvată a sistemului de reciclare. Proiectul de investiţii este considerat sustenabil din punct

de vedere financiar dacă nu prezintă riscul de a rămâne fără numerar pe perioada de operare.

Planificarea riguroasă și realistă a intrărilor şi ieşirilor constituie elementul esenţial în

realizarea analizei financiare.

Page 11: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

11

Un alt scop al analizei financiare a proiectului de investiţii este de a evalua

posibilitatea, necesitatea si proporţia ȋn care este necesară asigurarea unor alte surse

alternative de finanţare pentru implementarea proiectului.

Din perspectiva proiectelor de investiţii finanţate din alte surse decât capitalul propriu

al investitorului, analiza financiară presupune parcurgerea următorilor paşi:

1. Realizarea estimărilor pentru angajamentul total de capital, inclusiv investiţia

iniţială şi posibile costuri de întreţinere şi reparaţii capitale, pe parcursul duratei de

referinţă a obiectivului de investiţii.

2. Realizarea unor estimări ale veniturilor din operarea obiectivului de investiţii.

3. Calcularea indicatorilor de performanţă financiară a proiectului din perspectiva

investiţiei (Venitul Net Actualizat al Investiţiei – VNAF(C) şi Rata Internă de

Rentabilitate Financiară a Investiţiei – RIRF(C)).

4. Identificarea și analiza structurată a surselor de finanţare.

5. Verificarea sustenabilităţii financiare a proiectului pe baza fluxului de numerar.

6. Calcularea indicatorilor de performanţă financiară a proiectului din perspectiva

capitalului propriu/contribuţiei naţionale (Venitul Net Actualizat al Capitalului –

VNAF(K) şi Rata Internă de Rentabilitate Financiară a Capitalului – RIRF(K)).

4.2. Premise pentru realizarea proiecţiilor financiare

Orizontul de timp pentru care se realizează estimările cu privire la planificarea

financiară a realizării şi operării obiectivului de investiţii se numeşte perioadă de referinţă1.

Previziunile referitoare la viitorul sistemului de reciclare a DEEE-urilor trebuie să fie realizate

pentru o perioada de referinţă dimensionată corespunzator astfel ȋncât să surprindă impactul

pe termen mediu şi lung. Pentru proiectele în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării

durabile, în care se încadrează şi investiţiile în sisteme de reciclare a DEEE-urilor, s-a stabilit

o perioadă optimă de referinţă de 30 de ani.

Estimarea proiecţiilor financiare poate fi realizată în preţuri constante (analiză

efectuată în termeni reali) sau în preţuri curente (analiză efectuată în termeni nominali).

Preţurile curente reprezintă valoarea monetară astfel cum este efectiv observată într-un anumit

moment sau estimată pentru o variabilă de-a lungul perioadei de referinţă a proiectului,

incluzând şi efectul inflaţiei (termeni nominali). Preţurile constante nu iau în considerare

impactul inflaţiei, valorile fiind exprimate în termeni reali (ceea ce înseamnă preţurile unui an

de bază sau de referinţă).

Valorile aferente fiecărei perioade viitoare de timp sunt estimate în termeni de preţ

dintr-un anumit moment (de obicei cel prezent), denumit an sau perioadă de bază. Utilizarea

unei categorii de preţuri (curente sau constante) pentru estimarea proiecţiilor financiare pe

perioada de referinţă are la bază un raţionament ce ţine de metoda de actualizare preferată

pentru fluxurile de numerar. Astfel dacă în conţinutul ratei de actualizare se include şi

componenta legată de inflaţia preconizată atunci se recomandă utilizarea preţurilor curente,

1 Perioada de referință a unui proiect este stabilită prin însumarea numărului de ani de implementare (pentru

investițiile majore, cu implementare multianuală) și a numărului de ani de exploatare, determinat prin luarea în

considerare a perioadei pentru care se vor înregistra beneficii, a duratei de viață tehnică a activelor de investiții

majore, a duratei de viață economică a respectivelor active. În cazul în care proiectul are o durată îndelungată de

viață pentru unul/mai multe active, indiferent de nivelul perioadei de referință, la sfârșitul ei nu toate activele

vor fi uzate, datorită înlocuirii lor o dată sau de mai multe ori, cu o ritmicitate diferită. Este necesar ca

previziunile privind viitorul proiectului să fie efectuate pentru o perioadă destul de apropiată de durata vieții

economice a acestuia şi destul de îndelungată pentru a include impactul pe termen mediu şi lung. Stabilirea

orizontului de timp poate fi decisivă în ceea ce privește rezultatele procesului de evaluare, influențând valorile

indicatorilor determinați în cadrul ACB.

Page 12: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

12

iar dacă impactul inflaţiei viitoare este eliminat se recomandă preţurile constante.

Minimalizarea impactului inflaţiei în momentul evaluării fezabilităţii unui proiect de investiţii

poate schimba decizia de investiţie. În cazul în care se optează pentru realizarea estimărilor în

termeni de preţuri curente se recomandă utilizarea ratei inflaţiei viitoare, previzionată, și nu

cea istorică, curentă.

Analiza financiară se efectuează în preţuri de piaţă, spre deosebire de analiza

economică. Preţurile de piaţă cuprind TVA şi alte taxe indirecte, acestea fiind folosite în

analiza financiară deoarece ele reprezintă preţurile plătite de investitor pentru realizarea

obiectivului de investiţii.

Cumularea fluxurilor de numerar înregistrate în ani diferiţi de pe parcursul perioadei

de evaluare necesită adoptarea unei rate de actualizare corecte si adecvate specificului

domeniului. Scopul utilizarii tehnicii actualizării este de a permite calcularea valorii prezente

a fluxurilor de numerar viitoare, aceata fiind necesară pentru a fundamenta decizia de a

investi. Rata de actualizare financiară recomandată ȋn literatura de specialitate permite luarea

în calcul a influenţei factorului timp asupra valorii banilor şi reflectă costul de oportunitate al

capitalului pentru investitor.

Chiar dacă tehnica de actualizare este relativ simplă, alegerea unei rate de actualizare

corecte reprezintă un subiect controversat şi o adevărată provocare pentru evaluarea

fezabilităţii oricărui proiect de investiţii. Explicaţia unei astfel de situaţii rezidă și din faptul

că un nivel prea ridicat sau prea scăzut al acesteia poate modifica măsura profitabilităţii şi

rentabilităţii proiectului şi implicit decizia de a investi.

Rata de actualizare (denumită si de discontare), corespunzătoare unui proiect de

investiţii riscant i în anul t, se poate determina prin trei tehnici:

1. pe baza costului de oportunitate, adică prin compararea investiţiei în domeniul

DEE-urilor cu alte oportunităţi de pe piaţă care i-ar aduce un anumit câştig. În acest caz ȋn

componenţa ratei de actualizare se includ: rata inflaţiei (dat fiind faptul că investitorul doreşte

să îşi menţină resursele financiare măcar la nivelul actual), rata medie a dobânzii la depozite,

rata de rentabilitate fără risc (rata de remunerare a bonurilor de tezaur), rata medie de

rentabilitate a sectorului/domeniului, rata medie de rentabilitate a economiei (aproximată prin

rata de creştere a nivelului indicelui bursier).

Această metodă prezintă avantajul că poate fi uşor de aplicat, dar nu reflectă o relaţie

directă cu riscul proiectului de investiţii analizat.

2. rata fără risc plus o primă de risc, calculată pe baza relaţiei:

rit = rfrt + (prima de risc)i

Prima de risc poate fi determinată subiectiv (de către analist) sau prin însumarea

impactului factorilor de risc (adică a unor prime parţiale).

O tehnică mai avansată permite determinarea primei de risc cu modelul evaluării

activelor corporale implicate în proiectul de investiții în domeniul DEEE-urilor (CAPM –

Capital Asset Pricing Model). Conform acestui model, investitorii de pe piaţă, caracterizaţi

prin aversiune faţă de risc, vor considera că rata de rentabilitate minimă acceptabilă este rata

fără risc, iar pe măsura creşterii riscului, vor solicita o rentabilitate din ce în ce mai mare.

Relaţia de calcul a ratei de actualizare pentru acest caz este:

ri = rfr + i(rm – rfr)

unde: rfr – rata fără risc;

rm – rentabilitatea medie a pieţei financiare;

i – coeficientul de volatilitate (măsură a riscului pieţei), reflectă tendinţa riscului

unui proiect de investiţii de a varia împreună cu piaţa.

Coeficientul beta este unul din indicatorii utilizaţi frecvent pe pieţele dezvoltate pentru

Page 13: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

13

analiza acţiunilor. Acesta reprezintă o măsură a riscului unei acţiuni, raportat la riscul de

ansamblu al unei pieţe bursiere. În mod convenţional, valoarea indicatorului beta pentru un

portofoliu ce cuprinde toate acţiunile listate pe o piaţă este 1 (deci riscul pieţei bursiere este

1). Astfel, dacă o acţiune are un beta de 1,5, se consideră că aceasta este cu 50% mai riscantă

decât piaţa pe ansamblu. Cum riscul unei acţiuni este dat de volatilitatea acesteia la bursă, în

exemplul de mai sus, acţiunea respectivă va creşte mai mult decât piaţa, când aceasta creşte,

şi, va scădea mai mult decât piaţa, când aceasta scade. Cazul opus este pentru un beta de 0,5,

care exprimă un risc mai redus şi o evoluţie mai puţin volatilă a unei acţiuni, raportată la

evoluţia de ansamblu a pieţei.

3. pe baza costului mediu ponderat al capitalului (WACC – Weighted Average Cost of

Capital). Obiectivul central al acestei metode este că fiecare investitor (furnizor de capitaluri

pentru finanţarea proiectelor de investiţii) solicită o anumită rentabilitate ce se constituie într-

un cost pentru firmă, iar acest cost se poate calcula cu formula:

WACC=

n

i

ii kx1

unde:

WACC – costul mediu ponderat al capitalului, ce va fi utilizat ca rată de actualizare a

proiectului de investiţii în domeniul DEEE-urilor;

xi – ponderea sursei de finanţare i în total capital investit;

ki – costul aferent sursei de finanţare i.

Pentru calculul costului mediu ponderat al capitalului se consideră două surse de

finanţare principale, respectiv capitalurile proprii şi cele împrumutate.

În stabilirea ratei de actualizare financiare trebuie avut în vedere faptul că, dacă rata de

actualizare este exprimată în termeni reali, estimările privind proiecţiile financiare pe perioada

de evaluare trebuie realizate în preţuri constante; atunci când proiecţiile financiare au fost

estimate în preţuri curente (care includ efectele inflaţiei generale) se va utiliza rata de

actualizare nominală. Deoarece stabilitatea în timp a ratei inflaţiei este o ipoteză de lucru

putin probabilă ȋn contextul economic actual se recomandă eliminarea influenţei inflaţiei, prin

estimarea costurilor în preţuri constante ale anului în care se efectuează evaluarea proiectului

de investiţii (anul de bază). Corespondenţa dintre rata de actualizare exprimată în termeni

nominali şi termeni reali este descrisă de relaţia: 1 + rata de actualizare nominală = (1 + rata

de actualizare reală) × (1 + rata inflaţiei). Un alt aspect important ȋn utilizarea tehnicii

actualizării este legat de faptul că rata de actualizare trebuie să surprindă costul capitalului

exprimat în aceeaşi unitate monetară ca şi cea în care sunt estimate fluxurile de numerar pe

perioada de referinţă.

Previziunile macroeconomice pentru indicatori precum inflaţia, rata şomajul, indicele

preţurilor de consum, indicele puterii de cumpărare, dinamica demografică, consumul

populaţiei şi alţi parametri care influenţează realizarea şi operarea sistemului de reciclare a

DEEE-urilor trebuie luate ȋn calcul la realizarea proiecţiilor financiare pe perioada de

referinţă. Se recomandă utilizarea unor previziuni şi statistici oficiale, relevante pentru

domeniul în care se încadrează obiectivul de investiţii.

Adoptarea deciziei de invesţii are la bază în esenţă o comparaţie între ieşirile de

numerar (costuri) şi intrările de numerar (beneficii) generate de proiect. Din această

perspectiva, costurile constituie o variabilă cheie inclusă în estimarea fluxului de numerar.

Într-o abordare generală, costurile pot fi descrise drept efectele negative, intenţionate

sau neintenţionate, ale unui proiect. În contextul ACB, costurile trebuie interpretate drept

toate ieşirile de numerar care afectează negativ rezultatele unui proiect; acestea includ costuri

directe privind înfiinţarea şi funcţionarea obiectivului de investiţii, dar şi costurile analizei

Page 14: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

14

proiectului şi costurile privind finanţarea proiectului. În cazul proiectelor complexe, costurile

investiţionale, derulate în general pe o perioadă de mai mulţi ani, pot fi serios subestimate la

momentul analizei iniţiale; de aceea, în cadrul analizei de senzitivitate, se va verifica în ce

măsură modificarea costurilor (de investiţie sau de exploatare) va genera modificarea

semnificativă a indicatorilor de performanţă financiară a proiectului de investiţii.

Incertitudinea privind modificarea costurilor (în special în sensul majorării acestora) trebuie

luată în considerare în evaluarea proiectului şi prin intermediul analizei de senzitivitate. .

ACB se concentrează asupra viitorului şi a proiecţiilor financiare estimate pentru

înfiinţarea şi operarea obiectivului de investiţii; experienţa trecută este relevantă doar ca un

standard de referinţă pentru estimarea valorii beneficiilor şi costurilor viitoare. Având în

vedere acest principiu, costurile efectuate în trecut şi care nu mai pot fi recuperate şi

economiile sau beneficiile deja înregistrate nu trebuie luate în considerare în cadrul ACB.

4.3. Estimarea cheltuielilor cu investiţia

Costurile cu investiţia se referă la resursele economice şi tehnice implicate în faza de

implementare a proiectului, cuantificate în valori monetare. Estimarea riguroasă a costului cu

investiţia iniţială este esenţială, deoarece, în etapa de determinare a indicatorilor de

performanţă şi sustenabilitate financiară a proiectului de investiţii, acesta va fi comparat cu

fluxurile financiare generate pe întregul orizont de previziune, urmând a se decide dacă

proiectul merită să fie realizat sau nu.

În SHEET-ul Eşalonarea investiţiei, respectiv SHEET-urile 1.1.-1.6. din ANEXA I,

este realizată o sinteză a categoriilor de cheltuieli ce compun cheltuielile totale cu investiţia.

Costul cu investiţia este definit drept costul de capital suportat pentru realizarea obiectivului

de investiţii şi care include toate cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii

imobilizărilor corporale sau necorporale, precum şi investiţia iniţială în capitalul de lucru,

dacă aceasta este necesară. În cazul sistemului de reciclare a DEEE în estimarea costului

investiţiei sunt incluse şi estimările corespunzătoare investiţiei iniţiale în capitalul de lucru,

pentru că se consideră că investiţia în reciclarea deşeurilor este o investiţie productivă.

Costul iniţial al investiţiei poate cuprinde următoarele componente:

1. Mijloace fixe – componenta cu cea mai mare pondere în costul investiţiei, care

reprezintă ieşirile de numerar generate de achiziţionarea tuturor activelor fixe necesare

implementării proiectului. În ultimul an al perioadei de realizare a proiecţiilor financiare

privind fluxurile de numerar ale proiectului, valoarea de piaţă estimată a acestora la acel

moment considerată valoare reziduală, reprezintă o intrare de numerar. Dezvoltarea unui

sistem de reciclare a DEEE necesită investiţii în linii tehnologice specifice proceselor de

tratare a componentelor şi materialelor conţinute în DEEE, cheltuieli de transport, asamblare

si montaj a liniilor tehnologice, costuri de licenţiere/autorizare a activităţii etc. Pentru

desfăşurarea activităţii în mode frecvent sunt necesare echipamente pentru manipularea

DEEE, precum moto-stivuitoare, macarale de mici dimensiuni, containere mobile etc.,

facilităţi pentru stocarea temporară a DEEE ce urmează să fie dezmembrate (containere,

recipiente, spaţii de stocare etc.), dar şi spaţii administrative (birouri, facilităţi, ateliere de

lucru, spaţii de stocare/depozitare etc.) şi bunurile de capital cu care acestea trebuie dotate.

2. Costurile de punere în funcţiune a instalaţiilor, tehnologiilor şi echipamentelor –

componentă care are în vedere cheltuielile pre-producţie, amenajarea de şantier,

achiziţionarea de licenţe şi patente, studii preliminare, studii tehnice şi de impact, studii de

fezabilitate şi alte studii pregătitoare, costuri apărute în faza de implementare, servicii de

Page 15: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

15

consultanţă, costuri de angajare şi instruire a personalului implicat în implementarea

proiectului de investiţii etc.

3. Investiţia iniţială în capitalul de lucru (activele curente nete) – componentă care se

determină ca diferență între activele curente (stocuri, creanţe şi disponibilităţi) şi datoriile

curente (datorii pe termen scurt către furnizori, salariaţi sau alţi creditori) şi care trebuie avută

în vedere în cazul investiţiilor productive.

Dacă pe parcursul exploatării sistemului de reciclare a DEEE este necesară o creştere a

investiţiei în capital de lucru faţă de anul anterior, această diferenţă pozitivă se va asimila

unui cost (flux financiar negativ) în anul în care apare. În cazul diminuării investiţiei realizate

în active curente nete, diferenţa negativă înregistrată în această situaţie este considerată o

dezinvestire şi se adaugă la fluxul financiar de intrare al anului în care intervine.

Estimarea cheltuielilor cu investiţia iniţială se realizează independent de sursele de

finanţare sau criteriile de eligibilitate impuse pentru accesarea acestora şi se referă la resursele

economice şi tehnice implicate de realizarea proiectului de investiţii.

Costurile de reinvestiţie intervin pe perioada de operare a obiectivului de investiţie şi

presupun achiziţionarea de noi echipamente şi/sau utilaje în vederea înlocuirii activelor vechi.

În aceeaşi categorie se pot include şi costurile extraordinare de întreţinere (reparaţii capitale la

instalaţiile tehnologice complexe, instalaţii şi echipamente în fază avansată de uzură), care

apar periodic în perioada de exploatare, la un interval de câţiva ani, dar nu pot fi asimilate

costurilor de operare pentru că nu sunt anuale. Determinarea acestora se realizează pe baza

specificaţiilor tehnologice ale producătorilor de echipamente si ȋn concordanţă cu condițiile

speciale de utilizare.

Infrastructura care stă la baza proiectului de investiţii poate avea o durată de viaţă mai

mare decât perioada de referinţă pe care se evaluează profitabilitatea investiţiei. În astfel de

situaţii valoarea reziduală a infrastructurii (activelor) create în cadrul proiectului de investiţii

trebuie inclusă în analiză. Valoarea reziduală poate fi considerată ca şi valoare restantă a

activelor (construcţii, echipamente, instalaţii, amenajări, dotări etc.) la sfârşitul perioadei de

referinţă, fiind luată ȋn calcul la determinarea valoarii nete actualizate totală a proiectului.

În analiza financiară valoarea reziduală este inclusă ca şi cost negativ, respectiv este

apreciată ca fiind un beneficiu sau intrare; în analiza economică este inclusă ca beneficiu

pozitiv pentru societate. Există mai multe metode acceptate pentru calcularea valorii reziduale

a activelor, dar se recomandă utilizarea metodei amortizării liniare constante, care susţine că

valoarea activului scade cu o cotă egală în fiecare an pe parcursul duratei sale de viaţă. Astfel,

valoarea reziduală este dată de următoarea formulă:

X

Alte metode de stabilire a valorii reziduale au ȋn vedere fie definirea unui procent (de

regula ȋntre 1% si 5%) din valoarea de intrare a activelor achiziţionate sau estimarea valorii

„de fier vechi” a echipamentelor, motivat de faptul că echipamentele respective nu mai pot fi

utilizate, ci doar valorificate pentru dezmembrare si eventual reciclare parţială, dacă este

cazul.

Valoarea reziduală este luată în considerare în evaluarea sustenabilităţii proiectului de

investiţii numai dacă corespunde unei intrări reale pentru investitor.

În situaţia contractării unui credit bancar, este obligatoriu să se efectueze o proiecţie a

Durata de viaţă rămasă a activului

Durata de viaţă totală a activului Costul de capital

Page 16: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

16

cheltuielilor financiare (cheltuielilor cu dobânzile, taxe, comisioane) pe baza graficelor de

rambursare a creditelor de investiţii pentru lucrările de construcţii şi pentru dotările ce se

intenţionează a se contracta în completarea surselor proprii de finanţare (vezi SHEET-ul 2.6

din ANEXA I)

4.4. Estimarea costurilor anuale de întreţinere şi operare

Costurile de operare a obiectivului de investiţii cuprind toate plăţile prevăzute pentru

exploatarea activelor si pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii care nu sunt de natură

investiţională (sunt realizate anual în fiecare exerciţiu financiar), cum ar fi: cheltuielile directe

de producţie (consumul de materiale şi servicii, personal, întreţinere, costuri generale de

producţie), cheltuieli administrative şi generale, cheltuieli de vânzare şi distribuţie etc.

Exploatarea anuală a unui sistem de reciclare a DEEE-urilor necesită următoarele

cheltuieli (vezi SHEET-urile 2.1-2.10 din ANEXA I):

- Cheltuieli de personal - salarii şi contribuţii asociate, plata orelor suplimentare,

cheltuieli de pregătire sau perfecţionarea pregătirii profesionale, angajarea de

experţi/consultanţi în domeniul managementului deşeurilor etc. (vezi SHEET-ul 2.1);

- Cheltuieli cu utilităţile - electricitate, gaze, alimentare cu apă şi canalizare, energie

termică, etc. (vezi SHEET-ul 2.3);

- Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii curente - întreţinere spaţii publice (căi de acces,

indicatoare, împrejmuire, marcaje, parcaje, spaţii verzi etc.), întreţinerea zonei de

substanţe periculoase, întreţinerea liniilor tehnologice, asigurarea echipamentelor şi

instalaţiilor specifice, întreţinerea spaţiilor administrative, întreţinerea spaţiilor de

stocare/depozitare a DEEE şi produselor rezultate prin reciclare etc. (vezi SHEET-ul

2.4);

- Cheltuieli cu plata chiriilor (în cazul închirierii spaţiului necesar construcţiei şi

operării sistemului de reciclare a DEEE) - vezi SHEET-ul 2.4;

- Cheltuieli cu rambursarea creditelor, dobânzi şi comisioane (în cazul împrumuturilor

contractate pentru realizarea investiţiei) – vezi SHEET-ul 2.6;

- Alte cheltuieli - campanii de informare, participare la târguri de profil, proiecte de

responsabilitate socială, evenimente educaţionale DEEE etc. – vezi SHEET-ul 2.8.

Estimările privind costurile de întreţinere şi operare vor exclude toate elementele care

nu generează o cheltuială monetară efectivă (care nu generează fluxuri financiare negative),

chiar dacă acestea sunt elemente incluse în mod normal în contabilitate (amortizarea, orice

rezerve pentru costurile de înlocuire viitoare, rezerve pentru cheltuieli neprevăzute, fonduri de

rulment etc.). Incertitudinea fluxurilor viitoare este luată în considerare în analiza riscurilor, şi

nu prin supraestimarea costurilor estimate în cadrul analizei financiare.

O sinteză a tuturor categoriilor posibile de cheltuieli anuale de exploatare este

disponibilă în SHEET-urile 2.1.-2.10.

4.5. Estimarea veniturilor anuale din operare

Proiectele de investiţii generează beneficii fie din din vânzarea de bunurilor realizate

sau prestarea de servicii, dar există şi proiecte ale căror beneficii sunt generate prin

economiile de costuri realizate după implementarea acestora În mode frecvent, veniturile se

determină prin previzionarea cantităţilor de produse/servicii furnizate şi a preţurilor/tarifelor

asociate, estimate în urma analizelor de piaţă şi ţinând cont de capacitatea şi condiţiile de

plată ale utilizatorilor/clienţilor. Transferurile sau subvenţiile, TVA sau alte taxe indirecte

Page 17: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

17

percepute de la consumator/client nu sunt incluse în estimarea veniturilor viitoare ale

obiectivului de investiţii.

În cadrul analizei financiare sunt avute în vedere acele categorii de beneficii ale

investiţiei care pot fi cuantificate ȋn valori monetare şi care determină o anumită influenţă

asupra fluxului de numerar.

Investiţia într-un sistem de reciclare a DEEE poate genera următoarele categorii de

venituri (vezi SHEET-ul INDICATORI din ANEXA I):

1. Venituri provenite din comercializarea EEE uzate ca produse second-hand: Unele

dintre produse/echipamente necesită reparaţii relativ simple pentru a deveni

funcţionale şi a fi valorificate prin comercializare pe piaţa second-hand, din acest

motiv fiind necesar a fi prevăzute şi cheltuielile asociate.

2. Venituri provenite din comercializarea componentelor valorificabile ale DEEE: În

urma procesului de dezmembrare şi decontaminare a DEEE colectate rezultă

componente şi subansamble. Unele dintre acestea prezintă potenţial de valorificare ca

piese de schimb şi pot fi comercializate către producătorii interesaţi sau pe piaţa

second-hand de profil.

3. Venituri din valorificarea metalelor feroase conţinute în DEEE: În funcţie de

categoria din care fac parte DEEE conţin în diferite proporţii metale feroase şi

neferoase. Deşeurile de metale feroase pot fi utilizate în topitoriile de fier, în timp ce

deşeurile de oţel pur pot fi co-incinerate în cuptoarele cu oxigen (în proporţie de

maxim 30% din volumul total supus combustiei) sau incinerate în cuptoarele cu arc

electric. În cazul cuptoarelor cu arc electric trebuie avut în vedere faptul că sunt

sensibile la prezenţa elementelor reziduale (zinc, cupru şi crom), care pot conduce la

apariţia unor defecte în produsele finite, fapt ce impune o precizie ridicată ȋn procesul

de selectare

4. Venituri din valorificarea metalelor neferoase conţinute în DEEE: EEE conţin, în

proporţii diverse, cantităţi de metale neferoase precum cupru, aluminiu, zinc şi plumb.

Destinaţia finală a majorităţii metalelor neferoase sunt topitoriile speciale pentru astfel

de metale, dar înainte de a intra în procesul tehnologic efectiv deşeurile de metale

neferoase suportă anumite procese de pretratare (exemplu: aluminiul este supus unui

procedeu de flotaţie pentru a-i creşte concentraţia; cablurile electrice sunt prelucrate

mecanic pentru a recupera cuprul; în alte cazuri se aplică tehnologii de sortare optică

pentru a separa diferite tipuri de metale grele etc.). În astfel de condiţii preţul de

comercializare deşeurilor de materiale neferoase către agenţii economici interesaţi

diferă în funcţie de puritatea pe care o prezintă fracţiunile extrase din DEEE.

5. Venituri din valorificarea deşeurilor de mase plastice recuperate din DEEE: Din

dezmembrarea EEE uzate rezultă cantităţi semnificative de deşeuri din plastic ce pot fi

comercializate. Piaţa de valorificare a materialelor plastice este reprezentată în

principal de agenţii economici producători de metanol care pot utiliza deşeurile de

plastic în cuptoarele instalaţiilor de gazificare sau în incineratoarele cu recuperare de

energie. Şi în cazul deşeurilor de mase plastice din DEEE sunt necesare procese de

pretratare care pot consta în separarea de materiale plastice care conţin substanţe

ignifuge, sau în sortarea pe diferite tipuri de mase plastice în funcţie de duritate etc. şi

care pot influenţa preţul la care se comercializează masele plastice conţinute în DEEE.

6. Venituri din valorificarea deşeurilor de sticlă recuperate din DEEE: Deşeurile de

sticlă se regăsesc cu preponderenţă în anumite categorii de EEE precum tuburile

catodice, monitoarele, lămpile de iluminat etc. Sticla poate fi reciclată în mai multe

moduri, opţiunile predominante fiind reprezentate fie de reutilizarea în procesele

tehnologice pentru producerea sticlei, fie de reciclarea în topitoriile de plumb (din

Page 18: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

18

cauza conţinutului mare de plumb). În plus, deşeurile de sticlă recuperate din DEEE

pot fi folosite ca materii prime în industria ceramică sau ca înlocuitor al nisipului în

industria producătoare de materiale de construcţii.

Veniturile din operare sunt centralizate în SHEET-ul INDICATORI. Pe baza

veniturilor și cheltuielilor de exploatare se poate întocmi contul de profit și pierderi și bilanțul

previzionat. SHEET-ul CPP din ANEXA I reflectă contul de profit şi pierderi, ce include

veniturile și cheltuielile de exploatare ce contribuie la obținerea rezultatului și implicit la

crearea unei viziuni de ansamblu asupra performanțelor financiare ale proiectului pentru

perioada de referință. În SHEET-ul BILANT din ANEXA I este prezentat un model de bilanţ

previzionat pentru perioada de funcționare a investiției, acoperind pasivul și activul sistemului

de reciclare a DEEE-urilor, precum și o serie de informații privind fondurile fixe, repartizarea

profitului etc.

4.6. Evaluarea sustenabilităţii financiare a proiectului de investiţii

Capacitatea investitorului de a gestiona înfiinţarea şi operarea sistemului de reciclare a

DEEE-urilor pe perioada de referinţă este critică pentru succesul investiţiei şi pentru

garantarea atingerii obiectivelor stabilite. Din această perspectivă proiectul de investiţii

trebuie să fie sustenabil din punct de vedere financiar, ȋn acest caz neexistând vreun pericol

asupra onorării obligaţiilor financiare pe parcursul perioadei de referinţă.

Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv

pentru fiecare an al proiecţiilor, ceea ce presupune existenta unui numerar suficient pentru

desfăşurarea fără probleme a operaţiunilor în fiecare an Asigurarea şi demonstrarea

sustenabilităţii financiare se realizează prin elaborarea unei situații de trezorerie, în care sunt

analizate în balanţă intrările de numerar cu ieşirile de numerar, pe întreaga perioadă de

referinţă a proiectului. Pe baza estimării costurilor şi a veniturilor se determină fluxurile

actualizate , utilizând în acest sens rata de actualizare şi tehnica specifică de lucru.

In realizarea previziunilor ete foarte importantă corelarea în timp a încasărilor generate

de proiect (rezultate din venituri sau orice alte tipuri de intrări/transferuri de numerar) cu

plăţile angajate în cadrul proiectului (rezultând din obligaţii de plată către furnizori, angajaţi,

creditori, autorităţi etc.); nivelul acestora fiind dependent de amploarea venitului/cheltuielii şi

de duratele de încasare/plată negociate cu clienţii/furnizorii. Deficitele temporare pot fi

acoperite eventual prin credite de tip revolving, care ulterior vor fi luate în considerare la

determinarea fluxului de numerar. Analiza sustenabilităţii financiare trebuie să prezinte şi

maniera de acoperire a deficitelor, atunci când acestea apar, prin împrumuturi, în ipoteza că

aceste împrumuturi sunt obţinute în condiţii rezonabile în raport cu pieţele financiare locale.

4.7. Analiza profitabilităţii şi rentabilităţii proiectului de investiţii

Centralizarea si prelucrarea costurilor totale de investiţie, a costurilor totale de

operare şi a veniturilor, este necesară pentru următoarea etapă a analizei financiare ce constă

în calcularea indicatorilor de performanţă financiară ai investiţiei..

Indicatorii de performanţă financiară a proiectului de investiţii sunt Venitul Net

Actualizat – VNAF şi Rata Internă de Rentabilitate Financiară – RIRF. (vezi SHEET-ul

INDICATORI din ANEXA I)

VANF reprezintă suma ce rezultă atunci când investiţiile estimate şi costurile de

operare din cadrul proiectului de investiţii (în forma lor actualizată) sunt deduse din valoarea

Page 19: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

19

actualizată a veniturilor previzionate; venitul net actualizat al investiţiei reprezintă surplusul

de venit peste valoarea investiţiei şi costurile de operare, pe întreaga perioadă de referinţă.

Condiţia de bază pentru ca proiectul de investiţii să fie profitabil din punct de vedere

financiar este necesar ca VNAF să ȋnregistreze o valoare pozitivă.

Venitul net actualizat se poate calcula după formula:

n

iir

VNiVNAF

1 )1(, unde:

VNAF - venitul net actualizat

VNivenitul net în anul i, determinat prin diferenţa dintre beneficiile anuale şi costurile

anuale (cu investiţia şi cu exploatarea), estimate pentru fiecare an al perioadei de referinţă;

r = rata de actualizare;

i anul de referinţă;

n – numărul de anii ai perioadei de referinţă pentru evaluarea eficienţei proiectului.

Dacă VNAF-ul proiectului de investiţii actualizat are o valoare negativă proiectul de

investiţii nu poate fi acceptat. Cauzele unei astfel de situaţii pot fi legate de aspecte precum:

utilizarea unei rate de actualizare necorespunzătoare, estimarea fluxului de numerar pe o

perioadă de referinţă insuficientă comparativ cu durata de viaţă a proiectului, cuantificarea

eronată a beneficiilor şi a costurilor generate, utilizarea unor ipoteze nerealiste ȋn

previzionarea fluxului. Dacă aspectele menţionate sunt verificate şi considerate corect

justificate şi calculate, decizia va fi de respingere a proiectului şi reanalizare a opţiunilor

tehnice de reciclare a DEEE.

RIRF reprezintă acea rată de actualizare pentru care VNAF este egală cu zero sau care

egalează valoarea actualizată a fluxurilor financiare proiectate (venituri şi cheltuieli) pentru

perioada de referinţă a proiectului de investiţii. RIRF reprezintă un criteriu de acceptabilitate a

unui proiect, prin comparaţie cu costul capitalului, respectiv rata de actualizare utilizată ȋn

procesul de actualizare a parametrilor investiţiei. Dacă rata internă de rentabilitate financiară

este situată sub cerinţa de remunerare a capitalului investit proiectul este nerentabil. Când

RIRF se situează peste nivelul costului capitalului, proiectul este acceptabil, În cazul

investițiilor finanțate surse combinate (proprii, atrase, rambursabile sau nerambursabile), în

cadrul analizei financiare, indicatorii vor fi determinaţi pe baza fluxurilor financiare estimate

pentru proiectul de investiţii şi vor evidenţia profitabilitatea investiţiei (VNAF (I) şi RIRF(I)),

respectiv profitabilitatea capitalului propriu investit de către iniţiatorul proiectului

(VNAF(K) şi RIRF(K)).

Indicatorii profitabilităţii investiţiei sunt calculaţi luând în considerare toate

costurile de investiţie ale proiectului, indiferent de sursele de finanţare ale acestuia. Dacă

VNAF(I) este pozitiv şi RIRF(I) este mai mare decât rata de actualizare, proiectul este

profitabil şi rentabil, ţinând cont de structura/sursele de finanţare posibil de utilizat şi de

costul mediu ponderat al acestora, cuantificat prin rata de actualizare. În cazul ȋn care valorile

indicatorilor nu respectă valorile prag asimilate este necesară determinarea indicatorilor

aferenţi profitabilităţii capitalului investit de către iniţiatorul proiectului.

Indicatorii profitabilităţii capitalului investit sunt determinaţi considerând numai

partea de capital investită de iniţiatorul proiectului, din surse proprii şi arată profitabilitatea

proiectului în cazul în care o parte din valoarea investiţiei este acoperită din alte surse de

finanțare. Într-un astfel de scenariu presiunea financiară asupra promotorului proiectului de

Page 20: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

20

investiţii este diminuată, ȋn funcţie de procentul de cofinanţare, respectiv raportul ȋntre sursele

proprii şi sursele atrase. Dacă valorile VNAF(K) şi RIRF(K) sunt apropiate de cele prag,

acest fapt evidenţiază că proporţia de finanţare nerambursabilă este una corectă. Dacă

indicatorii au valori tot sub nivelul considerat acceptabil pentru fiecare în parte, înseamnă că

proiectul este unul care nu generează suficiente venituri şi necesită o pondere mai mare a

sursei de finanţare nerambursabile. Dacă indicatorii depăşesc o anumită limită se poate

considera că există o rentabilitate exagerată pentru promotorul proiectului şi implicit o rată de

cofinanţare prea mare, ȋn raport cu specificul proiectului. O astfel de situaţie necesită

justificări suplimentare, ţinând cont de profitabilitatea aşteptată în mod normal de la

proiectele de investiţii similare derulate în sectorul de reciclare al DEEE.

Dacă inițiatorul de proiecte de investiții în reciclarea DEEE își finanțează investiția din

surse proprii, nu este justificată efectuarea unei analize financiare separate referitoare la

profitabilitatea financiară a investiţiei în funcţie de structura de finanţare a acesteia. În această

situație, profitabilitatea investiţiei (/C) coincide cu profitabilitatea financiară a capitalului

investit (/K).

Page 21: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

21

CAPITOLUL V. ANALIZA ECONOMICĂ A INVESTIȚIEI

5.1. Scop, beneficii și costuri

Analiza economică evaluează impactul economic, social şi de mediu al proiectelor de

investiții în domeniul reciclării DEEE-urilor. Prin intermediul ei se poate determina dacă

proiectul contribuie semnificativ la bunăstarea economică totală la nivel de comunitate,

regiune, ţară sau chiar la nivel internaţional.

Utilizarea analizei economice este recomandată ȋn cazul proiectelor de investiții

majore. Pentru aceste proiecte analiza economică este opțională, aceasta nefiind necesară

dacă în urma analizei financiare s-a stabilit că investiția propusă este profitabilă, dar și

sustenabilă din punct de vedere financiar. Pe de altă parte, luând în considerare faptul că se

investește într-un sistem de reciclare a DEEE-urilor, investiția poate să genereze costuri sau

beneficii sociale majore care necesită cuantificare şi implicit generează impact la nivel

macroeconomic.

Punctul de pornire în analiza economică este reprezentat de fluxul de numerar calculat

ȋn analiza financiară. Ulterior, la acesta sunt inserate două tipuri de corecţii care se reflectă in

fluxurile economice de numerar:

(1) corecţia fiscală şi conversia preţurilor;

(2) monetizarea externalităţilor.

Analiza economică permite măsurarea beneficiilor proiectului în funcție de

următoarele elemente:

costurile evitate datorită implementării proiectului;

beneficiile externe apărute în urma implementării proiectului și care nu sunt incluse

în analiza financiară;

De asemenea, în cadrul acestei analize, beneficiile trebuie privite din dublă

perspectivă:

veniturile identificate şi utilizate ȋn cadrul analizei financiare vor fi corectate prin

aplicarea unui factor de conversie. Acest factor permite conversia prețurilor de la cele

financiare în cele economice. Valorile factorilor de conversie se stabilesc pe baza ponderii ȋn

structura a efectelor provenite sau generate de pe piaţa internă comparativ cu cele din

provenite din activităţile de import/export. Factorul de conversie asigură corecţia diferenţelor

ȋntre piaţa internă şi cea externă În situația în care nu poate fi determinat, se folosește un

factor de conversie standard egal cu 1.

ȋn fluxul de numerar aferent analizei economice trebuie incluse şi externalitățile

pozitive, rezultate din respectarea standardelor de mediu și care trebuie echivalate ȋntr-o

valoarea monetară.

În ceea ce privește costurile, acestea au o valoare diferită în contextul analizei

economice. În timp ce costurile sunt considerate în cadrul analizei financiare ca fiind ieşiri de

numerar, costurile economice nu constituie ȋntotdeauna ieşiri de numerar, din acest motiv

fiind necesare unele corecţii. Costurile economice se bazează pe cele estimate în analiza

financiară, dar ele sunt ajustate folosind anumiți factori de conversie. Scopul ajustării este de

a oferi garanția că preţurile folosite în analiza economică reflectă valoarea economică reală a

resurselor utilizate. Analiza economică trebuie să utilizeze costuri exprimate în preţuri

contabile. În raport cu costurile financiare, costurile economice ale proiectului de investiții

Page 22: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

22

sunt măsurate din perspectiva abordării de tip „resursă” sau „oportunitate”.

Realizarea obiectivului proiectului poate genera anumite efectele sociale asupra

mediului sau sănătăţii (ca urmare a prezenței substanțelor periculoase în echipamentele

electrice și electronice) care trebuie evaluate şi incluse în proiect. Aceste efecte nu exercită o

influență asupra rezultatelor proiectului în contextul analizei financiare, dar trebuie luate în

calcul din perspectivă socială și economică. În fapt, costurile economice pot fi considerate

externalităţi negative, fiind necesară cuantificarea lor monetară în analiza economică.

În anumite situaţii este posibil ca valorile de piață ale unor costuri și beneficii, cu

precădere din sfera socială sau de mediu să nu fie disponibile. În aceste condiții se pot utiliza

metode diverse de cuantificare, ȋn funcţie de atura efectului luat în calcul prin care se

evaluează efectele în valori monetare. Acceptarea rezultatelor analizei economice este

condiţionată şi de modul ȋn care sunt selectate şi utilizate cele mai adecvate metode, precum şi

de nivelul de tranparenţă şi obiectivitate al acestora.

5.2. Etape și corecții

Analiza economică presupune o succesiune de etape, după cum urmează:

- conversia prețurilor de piață în prețuri contabile;

- monetizarea impacturilor în afara pieței;

- includerea efectelor indirecte suplimentare (dacă este cazul);

- actualizarea costurilor și beneficiilor estimate;

- calcul indicatorilor de performanță economică (Valoarea Economică Netă Actualizată,

Rata de Rentabilitate Economică ).

În scopul stabilirii performanței economice, sociale și de mediu a proiectelor de

investiții în domeniul DEEE-urilor, este necesar să se efectueze o serie de corecții, atât pentru

venituri, cât și pentru costuri.

Corecţiile ce trebuie luate în calcul în cadrul analizei economice sunt următoarele:

corecţiile fiscale, corecţiile pentru transformarea preţurilor de piaţă în preţuri contabile

(preţurile umbră) şi corecţiile pentru externalităţi.

Corecțiile fiscale sunt necesare datorită faptului că anumite transferuri de la un agent

la altul pot fi considerate transferuri pure, fără a avea un impact economic. De exemplu, dacă

guvernul acordă subvenții investitorilor din domeniul DEEE-urilor, acestea reprezintă un

transfer pur care aduce avantaje beneficiarului, dar nu creează valoare economică. Corecțiile

fiscale sunt realizate pentru elementele incluse în costurile eligibile și/sau în costurile de

operare sau întreținere: taxele indirecte (TVA), subvenţii şi plățile pure de transfer (obligația

angajatorului de a plăti contribuția la asigurările sociale). Totuși, preţurile trebuie să includă

taxele directe. În plus, în situația în care anumite taxe indirecte/subvenţii au ca scop

corectarea efectelor externe, atunci vor fi incluse în analiză.

Există câteva reguli generale care ar trebui aplicate pentru a evita distorsiunile în

cadrul analizei economice:

toate preţurile intrărilor şi ieşirilor luate în calcul în cadrul analizei cost-beneficiu

nu trebuie să includă TVA şi alte impozite indirecte;

preţurile intrărilor, inclusiv forţa de muncă luate în calcul în cadrul analizei cost-

beneficiu nu trebuie să conțină impozitele directe;

subvenţiile acordate investitorului sunt transferuri pure şi nu trebuie incluse ȋn

calcularea veniturilor în analiza economică.

Page 23: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

23

Corecţiile pentru transformarea preţurilor de piaţă în preţuri contabile (preţurile

umbră) sunt motivate de existenţa unor situații în care preţurile de pe piaţă nu sunt preţurile

reale ale mărfurilor, fiind distorsionate de diferite politici protecţioniste sau de subvenţionare,

de regimurile de monopol, de barierele comerciale, de regulamentele de lucru etc. În acest caz

elementele de distorsionare a pieţei, precum taxele vamale trebuie eliminate în cadrul analizei

economice. Totuși, este necesar ca prețurile de contabilitate să includă taxele directe şi

subvenţiile specifice de impozite indirecte ce au ca scop corectarea anumitor efecte.

Datorită acestei situații, prețurile de piață din cadrul analizei financiare nu sunt

considerate ca fiind cele reale. În aceste condiții, se recomandă utilizarea prețurilor contabile

ce reflecta costurile de oportunitate ale intrărilor şi disponibilitatea consumatorilor de a plăti

ieşirile. Determinarea prețurilor contabile se realizează pe baza celor celor utilizate ȋn analiza

financiară la care se aplică factorul de conversie.

Corecțiile pentru externalități implică luarea în considerare a impacturilor proiectului

în asupra unor elemente din domeniul social şi de protecţie a mediului. Impacturile utilizate

sunt grupate pe două categorii, respectiv: negative și pozitive. Impacturile negative trebuie

incluse în cadrul analizei la poziția costuri economice, iar cele pozitive la poziția beneficii.

Costurile economice pot apărea pe perioada implementării (ex.: construcția poate

periclita/bloca accesul la anumite obiective, desfășurarea anumitor activități de către cetățeni)

și în timpul duratei de exploatare a proiectului (ex.: proiectul poate contribui la deteriorarea

mediului natural). Beneficiile pot fi evidențiate atât pe perioada implementării infrastructurii

de tratare a DEEE-urilor (număr de locuri de muncă temporare ), cât și pe durata de

exploatare a proiectului (scăderea cantității DEEE-urilor la nivel de regiune, țară, creșterea

valorii terenului datorită proiectului, creșterea micilor afaceri la nivel local și apariția altora

noi etc.).

Aceste impacturi prezentate pot fi clasificate în următoarele categorii:

economice (ex.:venituri indirecte sporite, costuri indirecte suplimentare);

sociale (ex.:reducerea şomajului);

de mediu (ex.: reducerea utilizării resurselor naturale epuizabile, relevante pentru

proiect).

Unele dintre aceste impacturi pot fi monetarizate (exprimate în valori monetare,

potrivit unei metodologii stabilite în analiză), iar altele nu pot fi cuantificate din cauza lipsei

de informaţii sau a unor metodologii acceptate ȋn mod obiectiv. Impacturile ce nu pot fi

monetarizate trebuie vor fi prezentate în detaliu intr-un subcapitol al analizei.

5.3. Conversia prețurilor

Pentru efectuarea corecțiilor fiscale, este necesară utilizarea unor preţuri care să

reflecte valoarea economică a resurselor luate în considerare.

Pentru analiza economică este necesară transformarea costurilor și beneficiilor unui

proiect într-o unitate monetară comună, care să permită comparaţia ulterioară a nivelului

acestora. Cele mai multe elemente componente de natură economică ale unui proiect

(investiția, costurile de operare) sunt exprimate în termeni financiari, fapt ce permite o

transformare facilă a preţurilor de piaţă ȋn preţuri contabile cu ajutorul factorilor de conversie.

Există și situații în care pentru anumite efectele proiectului, exprimate sub forma unor

economii de timp nu poate fi atribuită o valoare directă de piață, fiind necesar un proces de

conversie abeneficiilor și costurilor în valori financiare. De asemenea în anumite proiecte

care generează efecte asupra mediului sau evită distrugerea peisajelor etc., prețurile de piață

nu sunt disponibile sau sunt foarte greu de cuantificat în mod corect. Aceste efecte trebuie

Page 24: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

24

totuși luate în considerare în atingerea obiectivelor proiectului de investiții. Chiar dacă acestea

nu vor fi incluse în mod explicit în analiza economică, este important ca ele să fie identificate

și menţionate ȋn categoria efectelor indirecte necuantificabile. .

Conversia costurilor proiectului din prețuri de piață în prețuri contabile se realizează,

ȋntr-o primă etapă prin repartizarea costurilor pe următoarele categorii:

a. Bunuri/servicii comercializate: ȋn această categorie sunt incluse bunurile şi

serviciile incluse în costurile proiectului care pot fi evaluate cu ajutorul prețurilor la nivel

internațional. În contextul unei economii deschise în care se organizează licitații

internaționale pentru obținerea echipamentelor necesare, această categorie include

majoritatea costurilor proiectului. Dacă prețurile de piață reflectă prețurile economice și

implicit costurile de oportunitate ale bunurilor sau serviciilor, factorul de conversie aplicat

este 1.

b. Articole/produse necomercializate/netranzacționate: ȋn această categorie sunt

incluse acele bunuri și servicii care trebuie achiziționate intern (transportul intern și

construcțiile, anumite materii prime, consumul de apă și energie etc.). Transformarea

prețurilor financiare în cele economice este efectuată prin intermediul unui factor de conversie

standard. Acesta este calculat pornind de la media diferențelor între prețurile interne și cele

internaționale datorită tarifelor comerciale diferite și a barierelor de transfer existente ȋntre

diferitele sisteme economice. Dat fiind faptul ca elementele de cost care sunt incluse în

această categorie sunt diminuate în comparație cu costurile totale ale proiectului și că în jur de

70% din comerțul românesc se desfășoară în UE (comerțul țărilor membre este considerat

comerț intern și nu face obiectul schimburilor comerciale tarifare) se recomandă ca factorul de

conversie standard să fie 1 sau apropiat de valoarea 1.

c. Forţa de muncă calificată: În această categorie este inclusă forța de muncă care

este o componentă a costurilor proiectului. Dat fiind că prețurile de piață reflectă prețurile

economice, nu se realizează o conversie specifică.

d. Forța de muncă necalificată: ȋn această categorie se include componenta de forță

de muncă a costurilor proiectului care este considerată un surplus, nefiind exprimată adecvat

din perspectivă economică.

Pentru a reflecta costul de oportunitate al forței de muncă, corecția se efectuează

multiplicând costul financiar al unui muncitor necalificat cu rata salarială fictivă (FRSU),

care poate fi calculată ca raport (1 - u)/(1 - t), unde u reprezintă rata regionala de șomaj și t

rata plății asigurărilor sociale și taxele relevante inserate în costul forței de muncă. În practică,

FRSU este înregistrat în contabilitate datorită impactului pozitiv asupra proiectului în

regiunile cu rata mare a șomajului. Acesta (întotdeauna mai mic decât 1) contribuie la

reducerea șomajului, fiind generatorul unor costuri economice mai mici și implicit a unui

nivel de rentabilitate economica mai mare.

Forța de muncă are o contribuție vitală în proiectele de investiţii în domeniul reciclării

DEEE-urilor. Salariile trebuie să reflecte valoarea socială a timpului de lucru şi a efortului

depus, adică valoarea marginală pentru societate a produsului unei unităţi de muncă.

Sistemele economice actuale se caracterizează prin frecvente modificări salariale, atât din

punct de vedere al politicilor cât și al cuantumurilor minimale recunoscute legislativ. Salariul

curent ar putea constitui un indicator social distorsionat al costului de oportunitate al forţei de

muncă, deoarece pieţele forţei de muncă nu sunt întotdeauna perfecte sau manifestă

dezechilibre macro-economice caracterizate prin șomaj ridicat de lungă durată, sau

distorsionarea condițiilor de muncă etc.).

În general, în sistemele economice în care predomină şomajul intensiv sau

subocuparea forţei de muncă, costul de oportunitate al forţei de muncă folosite în analiza

economică a proiectelor de investiţii este inferior ratelor salariale reale. Munca este mai puţin

mobilă decât capitalul, ceea ce face ca salariul umbră să fie specific la nivel de regiune. În

Page 25: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

25

mod frecvent acesta poate fi calculat ca o medie ponderată a:

salariului umbră pentru muncitorii calificaţi şi muncitori necalificaţi angajaţi înainte

în activităţi similare: se presupune că este egal sau aproape de salariul existent pe

piaţă;

salariului umbră pentru muncitorii necalificaţi incluși în proiect dintre cei care sunt

şomeri: se presupune că este egal sau mai mic decât valoarea ajutorului de şomaj;

salariului umbră pentru muncitorii necalificaţi incluși în proiect din activităţi

neoficiale: ar trebui să fie egal cu valoarea producţiei generate în cadrul acestor

activităţi.

Dacă proiectul de investiţii are deja o rată economică internă de rentabilitate

corespunzătoare valorilor prag stabilite înainte de stabilirea unor corecţii pentru costurile

forţei de muncă, atunci acest tip de corecţii pentru estimarea salariului umbră poate fi

eliminat.

În anumite cazuri, impactul proiectului asupra ocupării forţei de muncă necesită

realizarea unei analize detaliate, care să reflecte posibila pierdere a unor locuri de muncă în

alte domenii din cauza proiectului, sau păstrarea unor locuri de muncă prin proiect care ar fi

putut să fie pierdute. Analiza structurii costurilor pentru varianta cu şi fără proiect ar trebui să

ofere informaţiile și argumentele necesare pentru fundamentarea eficienţei economice.

e. Achiziţia de teren: ȋn această categorie este inclus terenul folosit în cadrul

proiectului, chiar dacă, ȋn unele cazuri acest efort financiar nu este inserat în costul

proiectului, adică terenul nu implică costuri, el fiind pus la dispoziție de beneficiar, ȋn regim

de gratuitate. Corecţia costurilor terenului are în vedere ajustarea efectului net care ar fi fost

obţinut pe terenul respectiv dacă nu ar fi fost folosit pentru proiect. Dacă acel teren a fost

procurat la valoarea de piaţă, factorul de conversie este 1, deoarece se consideră că valoarea

de piaţă reflectă valoarea actuală a producţiei în viitor.

f. Transferurile financiare/plățile de transfer: această categorie cuprinde taxele

indirecte (de exemplu TVA), subvenţiile şi transferuri financiare simple incluse ȋn preţurile de

piaţă folosite pentru a estima costurile proiectului. Toate aceste costuri vor fi eliminate în

cadrul analizei economice.

În evaluarea proiectului trebuie să se ia în considerare modul în care costurile sociale

sunt afectate prin devierea preţurilor observate de la următoarele valori de referinţă:

costurile marginale pentru bunuri necomercializabile la nivel internaţional ( ex.:

serviciile de transport local);

preţurile la frontieră pentru bunuri comercializabile la nivel internaţional (ex.:

unele servicii energetice sau mărfuri fabricate).

Preţurile la frontieră se pot afla pentru fiecare element tranzacţionat, pe baza preţurilor

internaţionale, respectiv CIF pentru importuri şi FOB pentru exporturi, exprimate în aceeaşi

monedă.

5.4. Integrarea externalităților

În situația în care nu se manifestă impacturi neeconomice în relaţiile dintre producător

şi utilizatorii direcţi sau beneficiarii serviciilor generate de proiect, dar terțe părți sunt afectate

fără compensare, aceste efecte sunt considerate externalități. O externalitate reprezintă orice

cost sau beneficiu al proiectului care afectează celelalte părţi, ȋn termeni monetari sau

nonmonetari.

Un proiect de investiții în domeniul reciclării DEEE-urilor poate genera externalităţi

pozitive şi externalități negative în funcție de acțiunile definite și derulate ulterior, respectiv

de caracteristicile specifice. Din acest punct de vedere ȋn elaborarea analizei economice se

Page 26: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

26

recomandă identificarea externalităților și cuatificarea corespunzătoare a acestora .

În funcţie de tipologia proiectelor, acestea pot genera numeroase externalităţi negative

care nu se regăsesc în costurile de oportunitate, dar care trebuie evaluate în analiza

economică. Externalităţile negative pot afecta mediul înconjurător (distrugerea peisajului_,,

pierderea din suprafaţa şi valoarea imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra

ambientului, cum ar fi zgomotul sau mirosul), pot genera un impact negativ din cauza

construirii (efect temporar) sau pot determina creşterea emisiilor generate de intensificarea

activităţilor de transport induse de proiect (ex.: ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer

pentru transportarea deşeurilor la zona de depozitare).

După identificarea externalităților, cel mai dificil este includerea lor în analiza

economică, fiind necesară conversia lor în termeni economici prin atribuire unui cost.. Acest

aspect poate genera dificultăți deoarece externalităţile nu au un preţ fixat de piaţă, ceea ce

face necesară utilizarea unui sistem de aproximare. În general, se recomandă ca în cadrul

analizei economice să fie incluse acele externalitățile pentru care există o justificare solidă și

care pot fi monetizate sau estimate în cel mai realist și transparent mod posibil.

5.5. Monetizarea impacturilor neeconomice

În cadrul analizei economice este necesar să fie incluse, acolo unde există posibilitatea

cuantificării, toate efectele importante previzibile generate de proiect, ȋn această categorie

fiind incluse atât efectele pozitive cât şi efectele negative.

În general, proiectele au o serie de impacturi cu sau fără efecte majore. Echipa de

proiect implicată ȋn realizarea analizei cost beneficiu, pe baza expertizei și a experienţei ȋn

proiecte similare identifică toate categoriile de efecte, le evaluează și stabilește dacă sunt

importante sau nu pentru performanţa proiectului. În situația în care aceste efecte (pozitive

sau negative) sunt considerate importante, este necesară atribuirea unei valorii monetare

realiste.

Factorii de conversie aplicaţi la valorile financiare ale veniturilor din operare

reprezintă categoria cea mai relevantă de beneficii necomerciale generate de un proiect. Dacă

însă nu s-a efectuat o determinare corectă a factorilor de conversie sau proiectul nu produce

venituri, se pot folosi abordările alternative în vederea evaluării beneficiilor necomerciale. În

mod frecevent, cea mai utilizată metodă ȋntr-o astfel de situaţie este abordarea „disponibilității

de a plăti”, care oferă posibilitatea estimării unei valori monetare ȋn conformitate cu

preferințele descoperite sau declarate ale utilizatorilor. În acest mod se poate ține cont de

preferințele consumatorului, ȋntr-o manieră indirectă, prin observarea comportamentului

acestuia într-o piaţă similară sau direct, prin administrarea unor chestionare ad-hoc.

În situația în care abordarea de tip „disponibilitate de plată” nu se poate folosi sau este

irelevantă, pentru evaluarea efectelor, costul marginal pe termen lung (CMTL) poate constitui

regula implicită de cuantificare. În general, „disponibilitatea de a plăti” a efectelor este mai

mare decât cea specifică estimărilor empirice ale CMTL, fiind uneori necesară calcularea

mediei celor două valori.

Folosirea „disponibilităţii de a plăti” sau a costului marginal pe termen lung (CMTL)

ca preţuri umbră sunt reciproc exclusive pentru aplicarea factorilor de conversie la veniturile

financiare din operare ale proiectului. Un exemplu ȋn acest sens ar fi cel legat de furnizarea

energiei electrice, respectiv dacă aceasta este furnizată la un tarif sub costu unitar, se poate

multiplica tariful cu factorul de conversie în vederea obținerii prețului umbră sau se poate

substitui tariful prin „disponibilitatea de a plăti” ca preţ umbră.

Prețurile umbră trebuie să reflecte atât costul de oportunitate, cât şi disponibilitatea

consumatorilor de a plăti pentru bunurile sau serviciile oferite de sistemul respectiv de tratare

Page 27: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

27

a DEEE-urilor.

Datorită specificității lor, în anumite situații externalităţile nu sunt bine evidenţiate

prin utilizarea „disponibilităţii de a plăti” empirice sau costul marginal pe termen lung sau

chiar prin utilizarea factorilor de conversie pe baza preţurilor la frontieră. Din această

perspectivă , este necesar ca acestea să fie identificate și evaluate separat. Valorificarea

externalităţilor se poate dovedi uneori dificilă , chiar dacă unele dintre acestea pot fi

identificate în mod facil. De exemplu, un proiect poate provoca daune ecologice, iar efectele

sale împreună cu alți factori se pot manifesta pe termen lung şi sunt dificil de cuantificat şi

valorificat cu obiectivitate. Într-un asemenea caz o abordare de tip „transferul beneficiilor”

poate fi utilă deoarece poate fi aplicată la preţurile umbră ale proiectului care au fost estimate

în alte contexte, de exemplu pentru alte proiecte sau programe similare. Dacă transferul de

beneficii nu poate fi efectuat din cauza lipsei de date, atunci impactul asupra mediului ar

trebui să fie stabilit cel puțin în termeni fizici pentru o evaluare calitativă care să ofere

decidenților mai multe elemente pentru a lua decizia finală.

5.6. Actualizarea costurilor și beneficiilor estimate

În mod cert, comparația costurilor și beneficiilor trebuie efectuată după cuantificarea

monetară a acestora și actualizarea corespunzătoare conform metodologiei specifice. .

Pentru ca un proiect de investiții să fie viabil, beneficiile generate trebuie să fie

superioare costurilor asociate. De asemenea, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale

proiectului de investiții trebuie să depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale

proiectului. În practică, aceasta se traduce printr-o VANE (valoarea actualizată netă

economică) pozitivă, un raport Beneficii/Costuri mai mare decât 1 şi o RIRE (rată internă de

rentabilitate economică) a proiectului care depășește rata de actualizare folosită pentru

calculul VANE.

Rata de actualizare folosită în analiza economică poartă denumirea de rată socială de

actualizare. În ceea ce privește estimarea ratei de actualizare, este indicată luarea ȋn

considerare a faptul că aceasta trebuie să exprime cerinţa de remunerare a finanţatorului, la

nivelul riscului perceput şi asumat de acesta prin proiect. În cazul ȋn care finanţarea este

efectuată din surse proprii, se recomandă utilizarea unui cost al capitalului de 5%, la care se

poate adăuga o primă de risc de 3% dacă proiectul este exprimat în lei. Valoarea obţinută a

ratei de actualizare de aproximativ 8%, este destul de apropiată de elemente semnificative din

piaţa financiară, respectiv rata dobânzii fără risc, respectiv randamentul la maturitate pentru

titlurile de stat pe termen lung, denominate în lei.

5.7. Calcularea indicatorilor de performanţă economică

Calcularea performanţelor economice ale proiectului de investiții se poate efectua

utilizând următorii indicatori (pentru întreaga valoare a proiectului):

1. Valoarea actualizată netă economică (VANE): reprezintă diferenţa dintre

beneficiile sociale totale actualizate şi costuri, condiţia de acceptare fiind ca

valoarea indicatorului să fie mai mare ca zero;

- Rata internă de rentabilitate economică (RIRE) sau rata rentabilității economice

(RIRE): reprezintă acea rata de actualizare a fluxului de numerar al proiectului care

generează o valoarea nulă pentru VANE. Pentru acceptarea unui proiect aceasta

trebuie să fie mai mare sau egală cu rata de actualizare a fluxului de numerar folosit în

analiza economică;

Page 28: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

28

3. Raportul beneficii/costuri actualizate (B/C): a carei valoare trebuie să fie mai mare

decât unu.

Dacă proiectele nu îndeplinesc aceste condiţii, decizia de investiţii va avea ȋn vedere

respingerea iniţiativei, dat fiind faptul că nu generează un impact relevant.

Din perspectiva analizei economice VANE este mai exactă şi ar trebui să reprezinte

principalul indicator de referinţă privind performanța proiectului. RIRE şi raportul

beneficii/costuri sunt indicatori semnificativi și oferă informaţii interesante, fiind

independenţi de dimensiunea proiectului. Există ȋnsă cazuri ȋn care indicatorii pot genera

anumite situaţii contradictorii, respectiv existenţa unor RIRE multiple sau care nu pot fi

calculate caz ȋn care decizia de investiţii se va concentra pe alte tipuri de analize.

Page 29: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

29

CAPITOLUL VI. ANALIZA DE RISC A PROIECTULUI DE

INVESTIŢII

6.1. Documentarea și pregătirea analizei de risc

Impactul și efectele generate de proiectele de investiții în domeniul reciclării DEEE-

urilor precum și riscurile specifice asociate necesită dezvoltarea unei secţiuni dedicate analizei

de risc.

Aceast tip de analiză poate să fie realizată separat sau inclusă într-un plan mai amplu

de managementul riscului. Avantajul existenței unui plan de management al riscului este legat

de faptul că asigură gestionarea riscurilor nu numai pe perioada implementării proiectului, dar

și pe perioada de exploatare.

Etapele procesului de managementul riscului sunt prezentate în figura nr. 6.1.

Figura nr.6.1. Etapele managementului de risc

Succesiunea celor cinci etape propuse pentru managementul riscurilor are la bază

analiza contextului extern al proiectului dar și a elementelor de natură internă care pot să

genereze influenţe asupra eficienţei și performanţei proiectului.

Într-o abordare sintetică procesul de managementul riscului implică:

1. Stabilirea contextului extern şi intern în care se va realiza proiectul, respectiv

clarificarea și recunoașterea obiectivelor de timp, buget și calitate a proiectului,

Stabilirea contextului

Identificarea riscurilor M

on

itori

zare

şi

act

uali

zare

Analiza riscurilor

Evaluarea riscurilor

Tratarea riscurilor

Con

sult

are

şi

com

un

icare

ES

TIM

AR

EA

RIS

CU

LU

I

Page 30: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

30

identificarea stakeholderilor și a cerințelor acestora. Această etapă se finalizează cu

definirea contextului managementului de risc, respectiv a categoriilor de riscuri cu

relevanţă pentru proiect, a membrilor echipei de proiect ce vor fi implicați în

managementul riscului.

Elaborarea unei clasificări riscurilor pe diferite tipuri are drept scop o mai ușoară

gestionare a acestora, fiind recomandat ca această clasificare să includă între 3 şi 7 categorii,

în funcţie de specificul și amploarea proiectului de investiții în domeniul reciclării DEEE-

urilor. O clasificare frecventă ce poate să fie utilizată în faza de ACB și implementare a

proiectelor de reciclare a DEEE-urilor se realizează în functie de cele mai frecvente cauze

generatoare de riscuri într-un proiect, respectiv:

managerul de proiect;

echipa de proiect;

natura proiectului;

maturitatea organizației;

clienţii și contractorii;

Furnizori și utilizatorii finali..

2. Identificarea riscurilor, prin documentarea asupra condiţiilor şi evenimentelor

care prezintă importanţă pentru realizarea obiectivelor proiectului. Pentru identificare sunt

recomandate metode precum: liste ale riscurilor, experienţa celor implicaţi, brainstorming,

analiza scenariilor, flow-charts iişi interviuri cu experţii din organizaţii etc.

În cadrul proiectelor de investiţii în domeniul reciclării DEEE-urilor pot fi identificate

mai multe cauze generatoare de riscuri, după cum urmează:

costuri ale construcţiilor diferite de cele prognozate datorită modificărilor survenite ȋn

preţurile materiilor prime sau cele ale forţei de muncă, respectiv ale serviciilor şi

lucrărilor care vor trebui achiziţionate de pe piaţă pentru implementarea proiectului şi

pentru asigurarea bunei stării de exploatare pe durata de funcţionare;

costuri de operare care sunt diferite de cele estimate ca urmare a modificării preţului

materiilor prime sau a factorilor tehnici neprevăzuţi;

modificări ce ţin de factori naturali, în special din perspectiva dezastrelor naturale

(cutremure, inundaţii etc.);

modificări ce ţin de evoluţia progresului tehnic, care pot duce la sistarea producerii

anumitor tehnologii şi înlocuirea acestora cu altele mai noi şi potenţial mai scumpe;

modificări ale legislaţiei în vigoare, a strategiilor şi programelor în domeniul

managementului deșeurilor la nivel de ţară sau pe plan internaţional etc.

Toate acestea, precum și altele considerate relevante la nivel de proiect trebuie

permanent investigate și monitorizate pentru a permite identificarea cât mai multor riscuri ce

pot influența proiectul.

Riscurile identificate vor fi ȋnregistrare corespunzător ȋntr-un registru al riscurilor, ce

poate avea diferite forme. În cadrul Registrului riscurilor (vezi SHEET-ul Registrul

riscurilor) pentru fiecare risc din listă este important să fie specificate minimal următoarele

informații: ID-ul riscului (element de codificare), titlul riscului, descrierea riscului, categoria

în care se încadrează; dimensiunea riscului, probabilitatea şi impactul, expunerea la risc

(probabilitate * impact), activitatea din proiect vizată, persoana care l-a identificat, perioada

în care riscul s-ar putea manifesta.

3. Analiza riscurilor are ca obiectiv estimarea probabilităţii de apariţie a riscurilor şi a

impactului acestora. Pentru analiza riscurilor se poate utiliza un spectru larg de

metode, de la analiza calitativă la cea şi cantitativă și respectiv software specializate

pentru estimarea probabilităţilor și a impactului asociat.

Page 31: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

31

Etapele analizei de risc: - Definirea unei scale de măsurare a probabilității și impactului riscului. Scala de 5

niveluri este cel mai frecvent aplicată în proiecte. In tabelul nr. 6.1 este prezentată o

scală de măsurare a probabilităţii posibil a fi utilizată pentru fiecare categorie de

riscuri identificate.

Tabelul nr. 6.1. Scala de măsurare a probabilității

Nivel Frecventa de apariţie

a evenimentului

Descriere Intervalul în care iau

valori probabilităţile

1 Foarte rar Poate să apară în

circumstanţe

excepţionale

(0 – 0.1)

2 Rar Poate să apară uneori [0.1 – 0.4)

3 Mediu Şanse aproape egale de

apariţie

[0.4 - 0.6)

4 Probabil Apare destul de des [0.6 - 0.9)

5 Aproape sigur Apare foarte des [0.9 – 1)

Pentru estimarea impactului asociat se poate utiliza o scală de măsurare, structurată similar pe

cinci nivele, conform tabelului nr. 6.2.

Tabelul nr. 6.2. Scala de măsurare a impactului

Nivel Descriptor Descriere Nivelul cu care crește

bugetul alocat

proiectului sau se

prelungește durata de

finalizare planificată

1 Insignifiant Nu produce pierderi ale reputaţiei,

pierderile financiare sunt foarte

reduse sau inexistente

< 2%

2 Minor Nu generează probleme

semnificative şi implică pierderi

financiare reduse

2% - 5%

3 Moderat Poate cauza probleme operaţionale,

dar poate fi rezolvat prin alocarea

unor bugete corespunzătoare

5% - 7%

4 Major/ critic Creează greutăţi în atingerea

obiectivelor proiectului şi poate

produce pierderi semnificative

financiare şi umane

7% - 10%

5 Inacceptabil/

catastrofic

Pune în pericol obiectivele

proiectului, situaţia sa financiară sau

chiar sănătatea oamenilor

> 10%

- Utilizarea experienței intuitive a membrilor echipee de proiect sau utilizarea unor

metode complexe de analiză a riscului pentru a măsura probabilitatea și impactul

fiecărui risc.

Page 32: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

32

- Completarea valorilor probabilității și impactului în Registrul riscurilor și construirea

matricei riscurilor proiectului. Aceasta poate avea o formă similară celei din figura

6.2.

- Pe baza acestui model de matrice a riscurilor se va asigura ȋncadrarea fiecărei categorii

de riscuri intr-una din următoarele categorii: risc redus (zona verde), risc moderat

(zona galbenă) sau risc critic (zona rosie).

Fig. nr. 6.2. Model de matrice a riscurilor

Probabilitate Riscul inerent = P x I

5

4

3

2

1

1 2 3 4 5

Impact

4. Evaluarea riscului este etapa în care se iau deciziile asupra riscurilor care necesită un

anumit tratament, prin compararea rezultatelor analizei cu limitele de acceptabilitate

stabilite de către echipa de management sau de cei responsabili cu managementul

riscurilor.

5. Tratarea riscurilor presupune stabilirea și aplicarea unor măsuri pentru minimizarea

probabilității de apariţie a riscurilor sau a impactului acestora.

Reducerea riscurilor, controlarea şi minimizarea efectelor negative ale acestora asupra

proiectului de investiții în reciclarea DEEE-urilor presupune respectarea următoarelor

principii în momentul elaborării analizei cost beneficiu:

analiza atentă a evoluţiei preţurilor şi pieţelor (trecute şi estimărilor pentru viitor)

pentru fiecare bun, serviciu în parte;

colectarea datelor istorice din mai multe surse, respectiv de la mai mulţi furnizori

şi de pe mai multe pieţe;

folosirea unor scenarii în analiza cost-beneficiu ce includ într-o măsură mare

tehnologii noi ce sunt în concordanţă cu cele mai exigente norme de protecţia

mediului, protecţia muncii, eficienţă a utilizării resurselor etc.

Măsurile propuse, precum și resursele alocate, termenul de implementare a acestora și

responsabilii cu aplicarea măsurilor se înscriu intr-un Planul pentru tratarea riscurilor (vezi

SHEET-ul Plan tratare riscuri). Dimensiunile riscurilor (probabilitatea și impactul) se

reevaluează după propunerile privind tratamentul riscurilor, rezultatul final fiind concretizat ȋn

riscul rezidual.

6. Comunicarea, cât şi consultarea cu stakeholderii interni şi externi este necesară în

fiecare etapă a managementului de risc și a proiectului.

Page 33: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

33

6.2. Analiza cantitativă a riscului

Analiza de risc cu ajutorul metodelor cantitative necesită un efort mai mare din partea

celor implicați, dar oferă rezultate mult mai relevante pentru a aprecia nivelul de risc al

proiectului și mai ales modalităţile de tratament a riscurilor. Acest tip de analiză apelează la

calcule și modele matematice pentru a determina mărimea impactului și/sau a probabilității

riscului.

Cel mai frecvent acest tip de analiză se aplică pentru a măsura impactul unor

evenimente probabile asupra nivelului de eficiență al proiectului sau asupra bugetului și

timpului estimat. Aplicarea metodelor cantitative este facilitată de utilizarea programelor de

calcul tabelar pentru a determina fluxul de numerar al proiectelor de investiții.

6.2.1. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate se realizează pentru testarea stabilităţii eficienţei proiectului,

evidenţiată prin modificarea valorilor indicator specifici în raport cu schimbarea prognozată a

valorilor unor elemente utilizate ȋn calculul fluxului de numerar.

În cadrul acestei analize, indicatorii de performanţă luaţi în calcul sunt următorii:

RRF/C (rata rentabilităţii financiare a capitalului social) şi VNAF (valoarea netă actualizată

financiară) pentru analiza financiară, respectiv RIRE (rata internă de rentabilitate economică)

şi VNAE (valoarea netă actualizată economică) pentru analiza economică, precum şi fluxurile

de numerar cumulate.

Analiza de senzitivitate a proiectului de investiții privind reciclarea DEEE presupune

parcurgerea următoarelor etape:

1. identificarea variabilelor care pot suferi modificări relevante pe perioada de analiză

(ex.: prețul de vînzare a produselor rezultate din reciclare, costurile de exploatare a

obiectivului de investiții etc.);

2. luarea în considerare etapizat a modificării estimate pentru fiecare variabilă, ȋn

condiţiile menţinerii celorlate ȋn limitele iniţiale;

3. recalcularea indicatorilor de eficiență, după efectuarea modificărilor asociate

variabilelor identificate;

4. stabilirea variabilelor critice, adică a acelor variabile care determină oscilații mari

pentru indicatorii de eficiență ai proiectului, ȋn condiţiile unor modificări minore a

valorii a acestor variabile;

5. crearea unor scenarii combinate în care se modifică simultan mai multe variabile și

analiza influenței asupra indicatorilor de eficiență economică.

Dacă se compară două sau mai multe variante de proiect, prin analiza de senzitivitate

se va selecta acea alternativă, care are indicatorii de eficienţă mai puţin sensibili la

modificările estimate ale diferitelor variabile.

Variabilele considerate critice vor deveni cauze ale unor riscuri ce vor fi incluse în

registrul riscurilor.

Analiza de senzitivitate reprezintă primul pas în analiza unui proiect de investiţii în

domeniul reciclării DEEE-urilor realizat într-un mediu incert, deoarece ţine cont de toate

variabilele care pot influenţa un proiect şi care trebuie avute în vedere de toate părţile

implicate (beneficiari, finanţatori, grupuri ţintă). Prin intermediul acestei tehnici se determină

în ce măsură rezultatele proiectului sunt sensibile la modificarea uneia dintre variabilele de

intrare în model.

Analiza de senzitivitate contribuie la determinarea variabilelor critice ale modelului.

Page 34: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

34

Variabilele critice sunt considerate acelea care la variaţii, pozitive sau negative, au cel mai

mare impact asupra performanţei financiare şi/sau economice finale a unui proiect. \

Criteriile pentru stabilirea variabilelor critice diferă în funcţie de proiect şi trebuie

adaptate de la caz la caz. Ca şi criteriu general, se recomandă să se ia în considerare acele

variabile a căror modificare relativă de 1% faţă de valoarea din scenariul de bază generează o

modificare corespunzătoare de cel puţin 1% a VNA, ceea ce este echivalent cu o elasticitate

supraunitară.

6.2.2. Analiza cu tehnica simulării

Analiza de senzitivitate este o tehnică simplă și eficientă de analiză de risc, ce poate fi

completată pentru completitudinea studiului cu o metoda bazată pe tehnica simulării.

Simularea este o tehnică de realizare a experimentelor cu ajutorul unor software de specialitate.

În cazul proiectelor, tehnica de simulare Monte Carlo este utilizată pentru analiza

riscului costului proiectului, dar şi a termenului de finalizare, oferind informaţii foarte utile în

faza de proiectare a sistemului de reciclare a DEEE-urilor.

Cele mai multe dintre variabilele determinante ale rentabilităţii unui proiect pot varia

simultan. În aceste condiţii, se poate apela la tehnica de simulare Monte Carlo prin care se pot

genera toate combinaţiile valide dintre valorile variabilelor determinante, iar prin evaluarea

rentabilităţii proiectului pentru fiecare combinaţie se poate obţine distribuţia de probabilitate a

rentabilităţii proiectului. În acest mod, decidentul va dispune de informaţii complete pentru

aprecierea riscului asociat proiectului analizat.

Pentru aplicarea tehnicii simulării ȋn analiza riscului în proiecte este necesară

parcurgerea următoarelor etape:

1. Identificarea factorilor care influenţează fluxul intrărilor şi ieşirilor sau, după caz, a

duratei proiectului şi a relaţiilor dintre aceştia;

2. Stabilirea numărului şi semnificaţiei parametrilor şi a variabilelor aleatoare luate în

considerare. Cu cât numărul acestora este mai mare, cu atât problema este mai

dificil de rezolvat, iar rezultatele sunt mai susceptibile de erori;

3. Formularea unui model care să evidenţiere relaţiile dintre factori şi care să respecte

particularităţile domeniului analizat;

4. Analiza de senzitivitate a modelului realizat, în scopul identificării factorilor cu cea

mai mare influenţă asupra indicatorilor calculaţi;

5. Determinarea distribuţiilor de probabilitate ale factorilor importanţi;

6. Realizarea simulării propriu-zise cu metoda Monte Carlo, care generează valori

pentru fiecare variabilă aleatoare, utilizând distribuţia de probabilitate cumulată a

variabilei aleatoare şi un generator de numere aleatoare uniform distribuite în

intervalul [0; 1].

7. Analiza rezultatelor simulării, compararea rezultatelor şi alegerea variantei optime,

în cazul plurităţii de variante. Rezultatele obţinute prin simulare permit analiza

riscului şi a incertitudinii variantei propuse. Aceste rezultate se pot prezenta sub

forma distribuţiilor de probabilitate ale indicatorilor calculaţi, sub forma

coeficienţilor de corelaţie şi regresie ce permit analiza senzitivităţii sau rapoarte de

analiză a scenariilor.

Page 35: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

35

O caracteristică definitorie a simulării o reprezintă folosirea unui instrument

informatic, în cea mai mare parte a etapelor sale. Dezvoltarea unor instrumente informatice a

fost favorizată de răspândirea semnificativă a aplicaţiilor simulării, legate de proiectarea pe

calculator şi de deciziile strategice privind proiectele, în special în domeniile industriale

importante.

Printre cele mai importante evoluţii se pot enumera: folosirea tot mai extinsă a

sistemelor de calcul în simulare şi integrarea cu instrumente tipice pentru aplicaţii precum

(Windows, baze de date, foi de calcul electronic, Visual Basic for Applications), utilizarea

efectelor vizuale, a animaţiei şi a simulării interactive vizuale; integrarea limbajelor de

simulare în pachete mai generale, care vizează asistarea informatică a noilor forme de

organizare a întreprinderii; includerea unor complemente integrate (add – ins) cu capabilităţi

de optimizare avansate, alături de cele de simulare.

În ultimii ani, cele mai bune pachete de programe informatice, bazate pe tehnica

simulării, sunt elaborate pe bază de foi electronice de calcul tabelar, metodă estecosniderată

foarte practică şi flexibilă. Rezultatele analizei pot fi dezvoltate, modificate şi afişate, de multe

ori realizându-se uşor testarea modelului şi reducerea timpului necesar pentru luarea deciziei,

aceasta din urmă fiind ȋn sarcina decidentuouidar aceasta revine întotdeauna decidentului.

Cel mai important avantaj al foilor electronice de calcul îl reprezintă posibilitatea de

simulare a efectelor deciziilor prin analize de tipul „Ce se întâmplă dacă…?”, fără modele

complicate şi eforturi de programare suplimentare. În prezent, complementele integrate (add –

ins) cu foile electronice de calcul permit folosirea metodei de simulatrMonte Carlo în

asistarea decidentului neinformatician.

Tehnica simulării este mai laborioasă decât analiza de senzitivitate şi necesită un

volum mai mare de cunoştinţe de specialitate, iar aceste aspecte fac dificilă utilizarea sa pe

scară largă în proiecte.

Page 36: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

36

CONCLUZII

Aspectele prezentate în acest model reprezintă rezultatul studiului aprofundat al celor

mai bune metodologii, atât din punct de vedere teoretic cât și aplicativ privind elaborarea

analizei cost-beneficiu.

Scopul Analizei Cost-Beneficiu (ACB) este de demonstra că proiectul este oportun din

perspectivă financiară, economică și socială și acesta contribuie la îndeplinirea obiectivelor

stabilite. Această analiză este esențială în estimarea beneficiilor și costurilor proiectelor de

investiții în reciclarea DEEE-urilor și implicit evaluarea nivelului de performanţă al unui

proiect.

Pentru efectuarea ACB este nevoie de informații pertinente referitoare la costurile și

beneficiile proiectului în vederea fundamentării unei decizii corecte privind implementarea

sau nu a unui proiect. În general, costurile și beneficiile implicate depind de dimensiunea

proiectului și impacturile sale la nivel local, regional și național.

De regulă, concluziile ACB trebuie descrise într-un document care are în vedere

următoarele secţiuni:

Proiectul de investiții și beneficiarii: informații detaliate despre investiție, context,

obiective urmărite, populaţia țintă, proiecţiile cererii etc., anterior şi după proiect;

Descrierea variantelor luate în considerare şi a costurilor implicate, argumentarea

selecției uneia dintre variante și împărțirea costurilor pe componente şi tip de

cheltuieli;

Analiza financiară: informații referitoare la accesibilitatea, sustenabilitatea

financiară şi indicatorii de profitabilitate (FRR/C respectiv FNPV şi FRR/K

respectiv FNPV);

Analiza economico-socială (dacă este cazul): monetizarea beneficiilor indirecte

proiectului, corecţia costurilor și cuantificarea externalităţilor;

Analiza de risc: informații despre variabilele cheie ce pot infuența atingerea

obiectivelor proiectului, definirea unui pachet de măsuri pentru intervenţia ȋn cazul

manifestării riscurilor.

În estimarea impacturilor posibile ale unui proiect de investiții, ACB trebuie să țină

cont de incertitudinile existente pe durata de referinţă. Identificarea și analiza acestor

incertitudini permite investitorului să înţeleagă mai bine schimbările survenite în ceea ce

privește impacturile estimate mai ales dacă variabile proiectului diferă de cele estimate. În

aceste condiții se recomandă:

Elaborarea ACB pentru proiectele cu valori între 5 şi 50 de milioane de euro (fără

TVA). Cu toate acestea este necesar să se realizeze o procedură de verificare a

calităţii ACB. În general, limita inferioară/superioară nu ar trebui să fie dependentă

de categoria de investiţie.

Elaborarea ACB doar pe componenta financiară pentru proiecte cu valori între 1

milion și 5 milioane de euro, numai dacă acestea reprezintă proiecte publice privind

investiţii noi sau extinderi.

Elaborarea ACB pentru proiecte cu valori mai mici de 1 milion euro ȋntr-o formă

simplificată, dar care să evidenţieze nivelul de eficienţă asociat precum și plasarea

corespunzătoare a resurselor financiare;

Furnizarea de informaţii complete și coerente factorilor decizionali. Deși unele

rezultate ale ACB nu corespund anumitor exigențe din perpectiva valorilor

ȋnregistrate ale indicatorilor, este recomandat ca acestea să fie asumate. Alternativa

unei ACB care să ofere rezultate pozitive, dar care pot să nu fie recunoscute

deoarece au fost obţinute folosind informații inexacte sau care nu sunt conforme cu

Page 37: MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU …wing.ro/asep/uploads/Ghiduri/Model_ACB_reciclarea_DEEE.pdf · ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIŢIEI ... Evaluarea sustenabilităţii financiare

MODEL CONCEPTUAL DE ANALIZĂ COST-BENEFICIU PENTRU RECICLAREA E-DEŞEURILOR

37

realitatea.

Finanțarea proiectelor foarte importante din punct de vedere strategic pentru

îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare (RIRE ridicate) și nu cele care produc

venituri în mod excesiv în comparație cu costurile investiției, dar viabile pe termen

lung.

Există posibilitatea ca folosirea extensivă a ACB să nu ofere cele mai bune rezultate

pentru toate tipurile de proiecte de investiţii în domeniul reciclării DEEE-urilor. Ca urmare, în

aceste cazuri se recomandă ca ea să fie completată cu alte tehnici care să permită luarea unei

decizii adecvate privind finanțarea unui proiect.