americana,românească
Cine a avut răbdarea şi tăria sJ urmărească transmisia în d irect a „nopţii americane11 incendiată de febra alegerilor, dornic sâ afle primele rezultate transmise cu o specifică promptitudine de mass-media americană şi, mai aies, avid de cunoaşterea rezultatelor finale, ă fost,' probabil, dinainte convins de absenţa elementului surpriză, lăsîndu-se, in schimb, subjugat de elementul spectacol. Mai rară densitatea simpatizanţilor de toate culorile (nu , doar cele politice) de toate vîrstele şi categoriile sociale, de ambele sexe — într-o devălmăşie şi bună • vecinătate pe care îndelungata exercitare a democraţiei o asigură. Mai rară. explozia de bucurie a simpatizanţilor noului : preşedinte, ales cu un număr de voturi sensibil superior, celui' indicat .de repetatele sondaje'de opinie. Opţiunea electoratului american e clară, . ea se îndreaptă spre schimbarea, devenită stindard electoral a de: nccratului Bili Clinton, depâ- / jind cu mult- sentimentalismul, .. nostalgia' după' eroicele timpuri ale lui Bu’sh — învingător, e a- devărat. în citeva. deosebit de dificile momente pentru destinul şau doar. prestigiul societăţii a- : laericane: Dar : „legile- firii" îşi spun şi aici .cuvîntul'. şl-'tinere-', tea, energia debordantă" nevoia sfectîvă de schimbare atîrnă ,
greu în cumpăna unui act atît de important, care nu e în primul rînd civic sau patriotic, ci e cu precădere vital, altfel spus, politic în sensul cuprinzător al cuvîntului.
Nu anticipăm direcţiiledeschiderii (schimbării) politicii' americane mdi m ult decît o fac noii aleşi. După lecţia de democraţie oferită pe toată durata campaniei electorale (nelipsită de excese -şi asperităţi cu care . nici cei mai. „înrăiţi" suporteri ai u- nui candidat sau ai altuia de la noi n-ar fi de acord, ca judecători lucizi), rezultatul final întar reşte ideea că într-o democraţie
'autentică schimbarea, evoluţia, cu toate determinările ei sînt legi de bază şi că n im ic nu poate prelungi la nesfîrşit . stagnarea. In ochii numeroşilor . săi ad-; versari politiei (care l-au aptati- dat totuşi frenetic în cîteva rîn- luri, mai ales după victoria din Golf), este preşedintele învins George Bush un simbol a r stagnării, al gerontocraţiei înţelepte, dar greu adaptabile la noile tendinţe? Electoratul american cu-' noaşte mai bine răspunsulf.înţe» leşurile acestuia nefiindu-ne nici nouă indiferente. Ideile noi au! însă nevoie de oameni noi.
■ • Daii. REBKrANU
(Continuare-fn pag. a V-a)
Posibile revanşă a liberalilorEupă o „noapte americană"
fantastică, să ne întoarcem la oile noastre şi- să încercăm să-i credem pe cei care explică lunga perioadă de formare a noului guvern prin lipsa d in Parlament a reprezentanţilor P.N.L. Acest partid, continuator al unor mari tradiţii ş ii reprezentant al unei puternice orientări contemporane. a fost o prezenţă activă Jn viaţa 'ţării. P N-L. a ştiut să facă opoziţie, dar şi-a asum at: şi responsabilităţi guvernamentale cînd era nev'oie. Intrat într-o u- niune de partide — Convenţia^ Democraticiă — pe care a pur- taţ-o, într-o măsură . hotărîtoare, spre un cîştig remarcabil în a- legerile ^locale d in ' februarie, PNL a simţit că poate să stea pe.
picioare proprii şi a riscat o Ieşire la rampă. Dar. spre surprinderea multor români, care erau convinşi că PNL va deveni, dacă nu cîştigătorul alegerilor parlamentare, in orice caz, una dintre principalele forţe din noul Parlament, liberalii n-au reuşit să întrunească procentajul necesar şi astfel candidaţii să' s-au trezit fără fotoliile pe care le vedeau sigure. Catastrofa s-a produs ca urmare a deplasării masive a propriului . electorat spre Convenţia Democratică mai ales, a r cărei conducător, d-I Coposu, a anticipat şi a exploatat
Vaier C IIIOREANU
(Continuare în pag. a IV-a)
A P E LCĂTRE POPULAŢIA M UNIC IP IULU I CLUJ-NAPOCA Şt TOATE SINDICATELE
NEAFILIATE LA S.S.R.
: In urma majorării preţurilor Ia carburanţi din data de 22- octombfiâ 1992, Federaţia Sindicatului1 Şoferilor- din Ro- : m ânia,;" prin filia la .Cluj va ’ organiza o manifestaţie de
•protest în data de 10 noienv brie-1992, ora .10. în municipiu l Cluj-Napeca, cu un ..miting, de o oră în Piaţa P$cil./ RUgăm să se înţeleag^f. . că
aceste scumpiri afectează în treaga populaţie în egală măsură prin explozia de preţuri pe care o generează şi, drept' urmare, . vâ chemăm ; să ne' susţineţi şi să fiţi alături de noi.. - . .
î-v. cazul în care manifestaţia nu va avea efectul scontat. - începînd eu ..data de 16 noiembrie 1992, ora 7,00 ne vom. alinia hotărîrii Consiliulu i N a ţiona lu l S.S:R. din data de 30 octombrie 1992, in- trînd în grevă generală cu blocarea şoselelor: şi vămilor.
CONSILIUL F IL IA LE I S.S.R. CLUJ
K i n d e r h i l f e E u m â n i e n ” ( I I )Iţj fotografie: de la stingă spre dreapta: Dr.
Zeilhofer, dr. Ilorch, prof. Iîotaru, d-na Stamm, dr. Ilurubcauu, medic primar
Foto: Nicolae PETCU
Programul medical „Kinderhilfe Rumanien / Ajutor pentru copiii români" a fost iniţiat, aşa cum am subliniat şi, în intervenţia de marţi, Ia Clinică de chirurgie maxilo-facială Cluj-Napc- ca. Este un program mai amplu, din - etapele .căruia noi vom a-- minţi schimbul de experienţă e- fectuat de doamna dr. Lucia Hu- ’ubeanu, medic primar şi două surori, la Clinic». . buco-maxilo facială a Universităţii Tehnice fo Miinchetv ■ Prezenţa specialiştilor germani la Cluj-Napoca. ■ M octombrie . — 7. noiembrie, Prof- dr. Hans-Henning Iloroh Hireetor al Clinicii de chirurgia taco-maxilo-facială), dr. Ilans- Oorian Zeilhofer (medic primar
Demosterie ŞOFRON
(Continuare îri pag a IV-a)
4,
msm
s.c. "ÂRGOS" c h iş in ă u /a®* l i p S.C. "ROiyiBÂS" BUCUREŞTI f | P
s.c." COMIMTRANS" IARA-CLUJ Vinde, la preţuri avantajoase, următoarele produse din -
depozitele proprii:• CAPSULE DE ÎMBUTELIAT BERE Şl SUCURI, cantitatea
de 250 milioane, la preţul de 1,80 lel/buc.• TABLĂ INOX ALIMENTAR, 2300 tone, la preţul de 1400
lel/kg sub imm; 1250 lei/kg peste 1 mm• CAOLINĂ, cantitate nelimitată, la 160 dolarlrtonă• PIELE CRUDĂ, sărată, bovină, orice tip, 1350 dolan/tonă 9 Qamă completă de VINURI şl ŞAMPANIE (albşi roşu; din
podgoria "CRICOVR. Moldova, vcclilme pîna la 30 ani• LENJERIE PAT, bumbac 100%, preţ 4500 lei/set
BâiâiliLtfolW 'V ICTO RIA ", camera 310, telefon 11.79.63 sau 14.30.44; fax 90 /12.87.45,
v .— . . . v ( a i o s a ,
DOMNUL NICOLAE•VACAROIU A FOST
DESEMNAT PRIM MINISTRU
Domnul Nicolae Văcăroîu s-a născut la 5 decembric 1913 în Basarabia — România, unde tatăl său, CFR-ist, era detaşat împreună cu fam ilia în interes de serviciu A urmat şcoala primară la • liceul în Bucureşti. In anul 19G9 a absolvit cursurile Facultăţii de finanţe-credit a Academici de Studii Economice din Bucureşti, cu diplomă dc merit, fn anii 1970- 1972 şi-a desfăşurat activitatea ca economist la Institutul de proiectări şi sistematizări al judeţului Ilfov. U lterior a parcurs toate treptele de la cconomist stagiar pînă la func(ia de director al Direcţiei do sinteză cconomi- co-finănciară din fostul Comitet de Stat al Planificării. ■ Din primele zile ale Revoluţiei din decembrie 1989, în calitate do specialist cu o temeinică formaţie în domeniul macroeconomic, s-a pronunţat, în cunoştinţă do cauză, pentru tranziţia Rom/iniei la economia de piaţă. La începu tu l'anu lu i 1990 a fost num it în funcţia de mfnistru adjunct la nou înfiinţatul Minister al Economiei Naţionale şi. în aceeaşi funcţie la Ministerul Finanţelor. A avnt o contribuţie meritorie la elaborarea schiţei de stra- - tegie p r iv ind : tranziţia României la economia de piaţă în special în domeniul financiar, monetar şi dc pre- - ţuri, fiind un adept al promovării coerente a reformei în corelarc diredt.Y cu procesul economiei reale şi în con- ! diţiile unei : protecţii sociale adecvate. In actuala funcţie de secretar de stat, şef ăl Departamentului de impozite şi taxe din Ministerul E- conomiei şi Finanţelor a coordonat lucrării;; pregătitoare pentru- introducerea taxef pe valoarea adăugată şi a altor mecanisme moderne, de fiscalitate.
In ultima perioadă a îndeplin it şi funcţia dc preşedinte al Comitetului interministerial pentru garanţii şi credite de comerţ exterior. A participat în mai multe rînduri la negocierile pe care România le-a purtat cu .Fon- dul Mone'ar Is+ernaţional, Banca Mondială şi alte m’e- canisme - financiare internaţionale. A funcţionat şi în calitate de cadru didactic a- sociat Ia -Academia de Studii Economice ’ pe probleme de finanţe, preţuri, strategie şi dezvoltare.
Este călătorit, soţia lucrează în cadrul Ministerului E- conomiei şi Finanţelor ca şef dc serviciu. Are un fiu de 22 ani, student la Academia de Studii Economice, Facultatea de finanţe-contabilitate,
INT A B U LA RE A APARTAMENTELOR
Pentru evitarea aglomeraţiei create la sectorul Cartea Funciară de la Notariatul de Stat judeţean Cluj, şi economisirea timpului cetăţenilor se a- duce Ia cunoştinţă că:
— apartamentele cumpărate de eălre chiriaşi din fondul de stat pot fi întăbulatc oricînd, în timp, la cerere, ne- existînd un termen fix pentru intălmlarca lor.
Informează notar scf.Maria TETRUŞ
DOLIU LA CASA ALBA
O, sărmane mister Bush, Care-ai um ilit pe ruşi Iar în Golf purtaşi război,Azi te-nvinse Clinton boy,
' Teodor CAPOTA
ADEVĂRUL DE CLUJ ^PAGINA 2
Ieri, de Z IUA POLIT IEI, laInspectoratul judeţean de poliţie a avut loc o festivitate in cadrul căreia domnul colonel Victor Mărincaş, inspector şef, a citit Mesajul preşedintelui Ion Ilies? cu, ' Ordinul de zi al ministrului de, in ‘*;rrie şi al inspeetoru-
' FESTIVITATE
lui general al politiei, adresate poliţiştilor din întreaga ţară.
Au fost -avansaţi, înainte tis termen, domnii ofiţeri Virgil Ardelean, Petru Eaiaj, Nicolae Cotoară (locotenent colonel), Vasite Albu (colonel). lu liu Mu- ror,an {maiori. Ilie Chiş (căpitan). De pe întregul teritoriu ni - judeţului C luj au fost avansaţi 15 subofiţeri, pentni rezultate deosebite obţigute în munca tio potiţist. . Totodată au fost recompensaţi cu premii numeroase. cadre din organele de poliţie.
în contextul' festivităţii s-a scos in evidenţă necesitatea unei mai intense pregătiri a tuturor poliţiştilor,' voinţa ridicării întregii activităţi-ta noi cote de calitate şi eficienţă, pentru a- sigurarca liniştii noastre, a tu-
■ turor.
P R E C I Z A R E spomDelegaţia permanentă a Con
siliului Judeţean C luj reaminteşte pe această cale,-că potrivit prevederilor Legii nr. 09 din 1931, administraţia publică locală se realizează in mod nem ijlocit prin concursul consilierilor aleşi în consiliile comu-- nale, orăşeneşti, municipale şi cel judeţean şi care- şi desfăşoară activitatea atit in cadrul şedinţelor in plenul consiliilor, al- comisiilor pe domenii de activitate, precum şi în cadrul deiegaţiei permanente a Consiliu lu i judeţean.
Potrivit prevederilor ar. 111 din Legea nr. 69 din 1991, membrii consiliilor .locale şi judeţene te bucură de protecţia acordată de lege pentru funcţionarii pu- . blici, nv>tiv pentru care în tim pul fn ■ care aceştia îşi exercită mandatul de consilieri sînt consideraţi câ îndeplinesc o activitate cu caracter obştesc in beneficiu! public şi nu pot fi privaţi de veniturile materiale ce li se cuvin tn 'cadru l unităţilor in care au statutul de salariaţi.
Delegaţia Permanentă a Con?;. sUiului Judeţean C luj contează in această direcţie pe sprijinui
direct al tuturor persoanelor ju ridice (indiferent de natura capitalului sau de obiectul Activităţii lor) de a asigura participarea la activităţile prevăzute de lege a tuturor persoanelor care cumulează statutul de salariat cu cel de consilier, în vederea bunei desfăşurări a actului de administraţie publică. precum şi salarizarea acestora conform prevederilor legale şi pe perioada în care aceştia işi exercită atribuţiile de consilieri aleşii A- preciem că dubla calitate a . a- cestor salariaţi în cadrul : unităţilor unde işi desfăşoară munca, constituie un prestigiu p-;n- tru unităţile respective.
Pentru a veni în sprijinul activităţii desfăşurate de către consilierii diri administraţia pu-
• blică din cadrul judeţului Cluj, Delegaţia permanentă a Consiliului judeţean invită toate consiliile- comunale, . orăşeneşti şi mu- niripaje de a fa.'e publice datele la care se desfăşoară şedinţele - organelor alese precum şi celelalte activităţi . Ia care prezenţa consilierilor este necesară
PREŞEDINŢI^- Romuim Viitor Constantinescu
SPORTCAMPIONATELE D IV IZ IE I C ŞI JUDEŢEAN DE FOTBAL
Iată rezultatele înreg’strate în etapa a Xl-a a diviziei C (în paranteză rezultatele echipelor de juniori): Napomar Clu) — O- Lţmpia. Gherla 4-5 (0-12), Metalurgistul C luj — Victoria Dej 7-0 (0-3,, neprezentare), Ar. Electroceramica Turda — Ţehnofrig C luj 2-1 (4-2), Fimaro C lu j — Minerul Aghireş 3-1 (10-0) M inerul Iara — CFR Dej 2-1 (3-0, neprezentare), CUG C luj — Sti-
ţ cla Arieşul Turda 1-2 (0-3). Victoria Someşeni — Motorul IRA C luj . 2-0 (4-1), Industria Sîrmei C. Turzii — Cimentul Turda 2-0 (4-0).
în clasament la seniori conduce ISCT cil 19 puncte, urma-
1 tă de Sticla si Victoria, cu 17, respectiv 16 puncte.
Iată şi rezultatele înregistrate în campionatul judeţean de fotbal (tot în etapa a X L a ) : Constructorul C luj — Comerţul SMA Mociu 0-3, Autobuzul 'Cluj — Voinţa Prestări C. Turzii l-l. Vulturul M intiiil Gherlei. — Minerul Ocna Dej 0-0, DROMKX C luj — Arieşul Mihai Viteazu 5-0, Arieşul C. T u r z i i— Someşul Bonţida 3-2, Vlădeasa Huedin — "Prodfu \j .Iclod 6-1,.Spicul Luna — Sinterom Cluj 3-2 şi SOMVETRA Gherla. — CFR I I Cluj-Baciu l-l. In clasament pe primele trei locuri, cu cite 17 puncte, Vlădeasa, DROMF.X şi CFR II (departajate de golaveraj). .........
Andrei REISINGER
^MARELE BAL AL OPEREI
In a douay de Crăciun (2(> decembrie), la Opera Română din Cluj-Napoca este programat un tnai-e ..şi ţiixpş bal. organizat din .iniţiativa’, a trei' firiiie particulare: „Saito“, „Dacia-I-'elix" şi '-.Ping”. împreună cu Opera. Română. Scopul acestci manifestări, declarat într-o conferinţă de presă de doamna Nicoleta Brad, este acela, de a face ca o- pera să redevină ceea ce a fost. să readucă în in ima clujenilor sentimentul de bal, cu fastul şi lu xul pe care acesta le implică. Se doreşte că Marele Bal a l Operei să fie „o răzbunare pe nenorocita de autofinanţare-* care a um ilit atita tim p instituţiile de cultură româneşti. Conducerea şi artiştii Operei Române din Cluj-Napoca au fost impresionaţi de gestul, oamenilor de:afaceri eare au venit. d ‘n proprie iniţiativă, în intimpinarea culturii. '
Ce. var vedea fericiţii invitaţi la bal? .Spcct-i- colul- cu „Liliacul", o paradă a modei cum iţ-a . a . vu't, îhcă. Clujul (realizată de scenograful Claudiu
Mărginean), o- trupă de; balet adusă din Bucureşti de ^Salto“ , (mai bună, *e zice, decît cea franţu--.- zea'scă, pe care o vederi» la televizor, în reclamă), surprize peste surprize şi multă, multă şampanie.
iiugetui acţiunii (după estimările «iamnului Horii» IIossu de la Banca „Dacia Felix-*) se vor ridica-la cca" 25 milioane ele lei, fiind nonp ro fit ' La sugestia aceleiaşi:!persoane, am renunţat să „estimăm” costul unei invitaţii. Oricum am fost a-- vertizaţi şi la rîndul nostru, îi avertizăm pe amatorii de baluri luxoase că este prima şi ultima oară cînd invitaţiile nu se scot la licitaţia, aşa cum obişnuieşte lumea bună din Occident Cum va fi, vom vedea (sau voriv auzi). Ii anunţăm,-însă, pe creatorii de veşminte frumoase că au ocazia să demonstreze . ce pot şi să se prezinte cu creaţiile pe scena Naţionalului. „.Admiterea1* o va face domnul Claudiu Mărginean (el însuşi creator de textile) ce poate fi gâsit la telefoanele: 15-59-38 sau 14-79-33. .Vom reveni cu detalii. ’y
- M. SANGEORZAN
Joi, ,29 octombrie a.c., la Librăria Universităţii a avut loc lansarea romanului ,... “Salonul Poirjpadour" a romancierei Syl- viane Roche. Năseuiâ la Paris, scriitoarea trăieşte ia Lausanne (în Elveţia), unde este profesoară şi redactoare la revista de cultură "Ecriture”. Editura "Clu- siutn’1 a tradus pentru prima dată îiv limba română un roman nl prestigioasei scriitoare. care a venit ea însăşi la lansarea cărţii. Poate şi în semn de 'preţuire faţă de cxceienta traducere a lu i Gheorghe La seu. cel care a organizat şi "Zilele culturii-.elveţiene1? lu Ctuj-Na- - poca
Romanul a Iost prezentat de către criticul Mircea Muthu, de-, canul Facultăţii de filologie. în cuvintul Său, Valentin Taşeu a
vorbii' despre realizările editurii Clusium ‘— una din cele mai prestigioase - dintre 'cele apărute «.Supă Revoluţie. /Printre.-' nume-
L a n s a r e d e c a r t e
roşii iubitori de carte eare au fost prezenţi la intilnirer. cu fermăcătoarej scriitoare din Elveţia a putut fi remarcat şi scriitorul Leonid M. Arcade, unul din rejirc/entanţii de seamă ai diasporei romaneşti de la Paris. Pentru cei eare il cUnose mai
puţin (sau deloc), am aminti doar faptul că este autorul a două excelente romane. „Poveste cu ţigani" •'(apărută în 1991 şi la noi) şi “Revoluţie culturală11, în Cenaclul său de la Paris, "llyperiofV, loc de întîlnire a elitelor, exilului românesc, şi-a citit unele din povestirile fantastice Mh cea Eliade.
Iată de ee merită să intrăm îa lansările de carte organizate ae Librăria Universităţii: oricînd poţi observa acolo un scriitor sau nr» artist celebru, un personaj important a) vieţii culturale de la noi sau din altă parte. Iar un autograf pe o carte (ce poate deveni celebră, cine ştie?) nu e o investiţie ce ponte-’ fi neglijată- •
Maria F1LIPAŞ
începînd cu ora 7 vă invităm să urmăriţi programul Televiziunii. Naţionale din Republica Moldova. Actualităţi la ora )0, apoi transmisiuni preluate prin ■ analele Worl'Jnct W sia , Super Channef şi TV 5 -Europe la ora !0,20, emisiunea Ora- dc muzică la J2,10 — astăzi un medalion consacrat cclebruîui tenor spaniol Jose Carreras —. OamV- ni de lingă . noi la ora 13, Ja/a-magaz.in la ora 1.3.30, Actualităţi la ora l-l- în cadrul emisiunii Tradiţii de la ora 14.20 veiţ putea vedea un documentar despre instrumente muzicale milenare: fluierul. Ediţia dc astăzi a emisiunii Preuniversita- I ia, - programată la ora 14,43, o- feră ceior, Interesaţi consultaţii pentru bacalaureat la fizică şi chimie, precum şi o rubrică destinată viitorilor participanţi la olimpiadele şcolare din anul viitor. Cursul dc Mmt>a engleză O veţi putoa unnărl Ia oră 15,30.
Dacă Îndrăgiţi muzica simfonică, ascultaţi “Serenada” de’- P. 1. Ccaikovski la ora Hi. Programul continuă cu emisiunile Forum la ora 16,30, Actualităţi la om 17, Repere moldave îa ora. 17,05. De la ora 17,35 emisiunea Drumuri în memorie ne propune un documentar despre fortificaţiile de pe Tîrnave, urmează de la ora 18 Telc-discul muzicii populare, revista de literatură şi arte Simpozion la ora 111,20 — ediţia de astăzi este consacrată aniversării revistei “Familia” din Oradea — şi Studioul economie la ora 19. După ediţia de la ora 20 a Actualităţilor şi rubrica dc informaţii sportive, episodul 177 al serialu lui “Dai!as“ la ora 20.45. In continuarea programului emisiunile: Rcflecţii rutiere la ora 21,45. Dosarele Istoriei la ora 22. Pagini muzicale de mare popularitate interpretate la nai do Damian Lucn, la orn 22,30, după care, la ora 22,15 emisiunea Reporter *92 dezbate o temă de interes: Sinuciderea — laşitate sau curaj? în Încheierea programului de astăzi Actualităţi la ora 23*15 ţi emisiunea Stadion la ora 23,30.
SPECTACOL
Datorită greutăţilor inerente fiecărui început, a situaţiei generale care se reflectă de altfel în întreaga cu ltu ră . românească şi din dorinţa ca spectacolele noastre să se ridice la un înalt nivel artistic, Teatrul de- păpuşi şi p’antonimă “OHO” îşi invită publicul spectator la premiera “Poveşti nemuritoare'1 în data dc )5 noiembrie 1992, ora 11, la Sala din B-dul Eroilor nr. 1G.
In acelaşi timp, ne cerem scuze pentru umînarea cu o săptă- m înă a premierei.
Invitaţiile avînd înscrise data de 8 noiembrie fiind valabile pentru data de 15 noie,mbrie.
Teatrul Naţional - COLOCV IUL CARAGIALE. AM RIS DESTUL», ora 15.30; premiera: PROSTIA E NEMURITOARE, ora 20,30.
VEŞTI DIN KARATE
La Satu Mare s-au desfăşurat, zilele trecute. întrecerile etapei zonale a campionatului naţional
• de. karate sistem W.U.K.O.» pen- 'l tru seniori. Şi-au disputat în-
ţîietatea knratişti din judeţele Bihor, C lui, Maramureş şi Satu Mare. Printre reprezentanţii judeţului nostru s-au numărat .şi sportivii clubului “Pyton“ din Cluj-Napoca (condus de en
tuziastul animator ing. P. Moldovan), care au reuşit — cu toate că activează doar de un an şi jumătate — să se califice pentru faza finală de la Bucureşti la Kaţo, pe echipe (Cosm in Roman, Florin . Druhora, Eugen Popa) şi la Kumite, individual (prin -Călin . Teu tea n, loc II la 60 kg; Dan Cimpoca, loc III la 65 kg şi Dorel Gădă- lean, loc H I la 70 kg). Felicitări si succes în finată.
■ CUPELE EUROPENE DE FOTBAL
Ieri,- echipele româneşti participante la cupele europene de. fotbâL au disputat partidele ■ manşei a doua a turului II . In cadrul Cupei
Cupelor, partida Steaua — Aarhus s-a încheiat cu rezultatul de 2t—1.
Rezultatul partidei Olym- pique Marsilia — Dinamo in cadrul CCB nu rie-a parvenit pînă la închiderea ediţiei,
UN M IL ION » E PRIETENI
■ Ciclul de emisiuni radiofonice intitulat "Un milion de prieteni** difuzat în • fiecare vi- r.eri între orele 16 şi 17 de Studioul de Radio Cluj, va program ă îh 6' noiembrie,' un interesant dialog pe tema "Necesitatea educaţiei muzicale” .— mu- zicâ-hrană a spiritului -uman. Emisiunea va fi susţinută' de redactora Melania Drăgan şi
1 are ca invitat pe compozitorul şi criticul muzical Em iliu Dra- gea. Pe marginea temei menţio nate se vor dezbate idei ca Urni versul muzicii, relaţii ener-'
•gie biologică^energie spirituală, cunoaşterea- senzorială, afectivă raţională ş i spirituală a muzicii, eonţinutul artei sonore, calitatea şi noncalitatea muzicii uşoare etc. Radioascultătorii a- cestei emisiuni pot interveni cu sugesrii sau întrebări la telefonul 18-60-j35. Veţi putea face astfel parte* d in cei “l ’n milion de ^prieteni" ai Studioului de Radio Cluj.- ' - K. C
AJUTOR UMANITAR
Organizaţia de Tineret a Partidului "Itomânia Mare** organizează o colectă de fonduri destinate achiziţionării de medicamente şi alimente strict necesare sîrb ilor'd in Bosnia-IIerţego^ vina. Facem, pe această cale, un , apel de suflet persoanelor fizico şi juridice să sprijine acţiunea noastră. Contul nostru este 402'!0213642C deschis la BAN- KCOOP — ■ S.M.B.. Vă mulţu- mîml
' Organizaţia de Tineret ‘ România Marc1* Filiala Cluj
BULETIN METEO e B s s i m n B t f
Vremea se va răci în continuare, Cerul temporar noros, izo lat vor cădea ploi ’ slabe iar Ia munte ninsoare. Vînt slab la moderat, cu intensificări la munte pînă la 90 km-h. Temperaturile minime vor fi cuprinse în tre. 1 şi 4 grade, iar maximale tntre 8 ţi 13 grade. Ieri la oro J.2, la Cluj-Nai>oca temperatura era de 9 grade, iar presiunea atmosferică era de 735,2 mm Hg. In creştere.
loan GIURGIU , meteorolog de scrvkiu
DECLARAŢIEComitetul Judeţean UDMR
şi consilierii municipali - UDMR constată c u ' profundă indignare prezenţa -în faţa Primăriei a patru , femei în greva foamei, pentru nerezolvarea situaţiei locative şi evacuarea din apartamentele ocupate fără forme legile.
Fără a susţine proceduri şi situaţii ilegale, se solicită conducerii Primăriei găsirea unor soluţii în spirit umartitar şi e- chitabil pentru rezolvarea acestor cazuri- O metodă adecvată
s-ar impune şi diu cauza faptu
lui că. după informaţiile primi
te. există oca.. 109 de cazuri si
milare.
S E B C A . - S . A .i ' t V e t u e a z f t « p e r a f i u e i
t 'o i n e r c i a i e c u
CfiîiM?r^Pso?ranCUHfPĂttĂ
stt FRANCISC DAVID. nr .7
CLU v 11.72,05,
ttr. DAVIO FRAKCISC, nr. 7 (in spatele magaxînutui SORA)CUMPĂRĂ - VINDE
$ SUA şi D .M .
Prim iţi pentru:• un DOLAR SUA 4.18
Ici.• o D>t 280 lei.
PMiiţi ttentru:m un D O IJM l SUA (58
Ici.« o DM 299 Ici.
Comisioanele sint Induse.
Program: W O—17,00. (1730)
PAGINA 3- •ADEVĂRUL DE CLUJ
J A REÎNVIAT O SPERANŢA PENTRU BOLNAVI
(cca ce uncîtml a îaciiî la Sălciua, nepotul continuă la Turda
i L A HOTARUL JUDEŢULUI
Ca mulţi ani In urmă. bătînd apele de munte ln căutarea peştelui, am adăstat ţ i la Sălciua. O aşezare tipic moţească clădită pe cursul mijlociu al Arieşuiui la Jumătatea distanţei dintre două oraşe legate de acelaşi fir de apă: Turda — Abrud. -
La poveştile ţesute după degustarea citorva tării, n-am p rea ' aflat multe daspre Sălciua, cîte am aflat despre badea Vasiie Coţan, moţul care prin prepararea unor ceaiuri din plante medicinale culese din locuri nutnai .de el ştiute, a vindecat sau alinat dureri la sute şi sute de bolnavi care i-au bătut tn poartă; la ■ orice oră d in zi sau noapte. Tocmai această pricepere, uneori ieşită din comut» prin rezultatele obţinute, la. un moţ pe care ştiinţa de carte nu l-a... răsfăţat deloc, de-a descifra compuşii chimici ai unor plante cu mare putere curativă Jn diverse afecţiuni, l-a făcut cunoscut şi apreciat ln Vară şi peste hotare.
La Sălciua, aşadar, timp de mai bine da trei decenii, badea Vasile Coţan, prin ceaiurile sale miraculoase, constituia o mare speranţă pentru bolnavi Cu 7 ani în urmă, badea Vasile Coţan, muritor şi el de rind, a luat drumul nefiinţei. Şi acum, după atîta timp, cei de prin- alte părţi ii mai bat Ja poartă. I i m înă suferinţele, nădejdea in alinare sau vindecare. Cu fiecare' bătaie în puartă, îa care nu i se răspunde, şe năruie o speranţă. . . . .
' '■ *. In Piaţa centrală agroalimentară din Turda, a fost deschis un laborator în care se prepară ceai’.irf din plante medicinale culese d in flora spontană a Munţilor Apuseni. Patron: domnul Popa Vasile. Adîncind cunoştinţa, am aflat că domnul Popa nu este altcineva d e c it.. nepotul Iui badea Vasile Coţan din Sălciua. Unul dintre nepoţi, şi anume acel nepot care in vacanţele şcolare, atras de preocupările misterioase ale unchiului său. l-a ajutat.
m al intii, la culesul gătejelor pentru întreţinerea focului sub cazanul in care bolboroseau plantele topite de căldură Intr-un grai numai de bătrin în ţeles.
Cu perseverenţa-i recunoscută, badea Vasile a stimulat dorinţa de-a cunoaşte a nepotului. Puţin cite puţin, l-a introdus în labirintul florei spontane, învăţindu-1 de la A la Z alfabetul. complicatei telinologit de recoltare, uscare, păstrare ca şi destinaţia fiecărei plante în compunerea ceaiurilor pentru a face bine bolnavului. Asta fără să mai am intim drumurile şi cărările de munte bătute în doi pentru a recolta într-o anume zi şi la o anume oră, plantele aflate la apogeul potenţei tor curative.
Faţă de unchiul său, nepotul a avut o şansă in plus. Fiind om cu carte, - accesul spre consultarea autorizată a literaturii de specialitate, l-a fost m ult uşurat. Asta pe de o parte. Pe de alta. beneficiind de valoroasa şi îndelungata experienţă a un chiului prin utilizarea aceloraşi resurse naturale ale Apusenilor, domnul Vasile Popa, avtnd la îndemî- n ă 'u n laborator, prin ceaiurile pe care le prepară
.şi mai ales prin rezultate, se poate num i, fără nici d modestie, un demn continuator al renumitului tămăduitor din Sălciua. Ca să nu spunem, cel puţin deocamdată, mai mult! Fiindcă cu fiecare afecţiune; tratată, fie că este vorba de boli hepatice, renale, aie aparatului respirator, cardio-vascular, reumatice, boli ale pielii etc. domnul Vasile. Popa reînvie o speranţă pentru bolnavii din ţară şi de peste hotare. Tccmal cînd l-am vizitat, dădea formă definitivă unei colaborări cu o firmă din Germania (P .S ilva in — Linaberghstr fngoistalt), men- ţinîndu-le şi pe cele din Austria, Ungaria. Israel, interesate în livrarea unor plante cu putere terapeutică d in flora spontană a Munţilo- Aouseni.
Ion COK1M
.. i
Pro şi.contra: AEROPORT INTERNAŢIONAL LA SOMEŞENIConstrucţia aeroportului internaţional la Cluj-
ftapoca a rămas in actualitate, fiind unu l dintre subiectele abordate Ia ultima conferinţă de presă ţinută la Agenţia Română de Dezvoltare. Centrul Teritorial Cluj. Am reţinut faptul că dacă proiectul se va realiza, actualul aeroport va lucra in continuare, pistele de zbor fiind altfel orientate. So preconizează devierea riului Someş şi crearea unei piste olimpice pentru caiae-cnnoe. Ptoiectui aeroportului include zona liberă de <*2 ha, «in hotel de 300 de toruri, pasarele pentru intrare si ieşire. cale ferată, aerogara cu parter şi două nivele, pistă'de zbor de 2500 tn {cu posibilitate de extindere la 2800 m, ceea ce ar în semna că au acces toate tipurile dc avioane din Europa şi din luine). Costul total al investiţiei se ridică la 27 miliarde de tei, iar lucrările de construcţie ii implică ri pe cei din Ministerul Apărării Naţionale. Nu se manifestă obstrucţii d in nici o part®, doar o concurenţă d in partea oră- denilor care, şi ei, vor un aeroport internaţional şi zonă liberă.
Toate par bune şi frumoase, oficialii sînt in- cîntaţi de idee şi de perspectiva economică pe care o oferă un aeroport internaţional. La rîndul nostru, ne-am lăsat impresionaţi de perspectiva de a avea, la Cluj. poarta aeriană către lume a
Transilvaniei. N-am văzut cealaltă fată a monedei decit după semnalul de alarmă tras de doam na Kodica Bogdan care, printr-o scrisoare, se arata .îngrijorată do construirea unui aeroport internaţional atit de aproape de oraş, de zgomotul pe care oamenii vor trebui să-l îndure, de uşurinţa cu care cei ce ne conduc („aoiieni** îi numeşte domnia-sa) îşi realizează visele pc banii, altora Concluzia doamnei It.U. este aceea că nu este necesar acum, şi lă Someşeni; un aeroport internaţional. In consecinţă, mă roagă pc mine să fiu combativă şi să iau atitudine. Eu, vă spttn sincer, tiu m-am gîndit decît la faţa medaliei şi cum nu prc-a am ieşit prin străinătăţuri cu avionul, nu nd-am putut imagina că supersonicele sînt atît de greu de suportat. Oricum, pentru pro blemele dificile trebuie căutate soluţii, nu abandonate. Discuţia asupra viitorului aeroport intei- naţional este bine să răm înă deschisă, i i invităm pe specialiştii care au păreri interesante să şi le exprime. Noi facem ce putem, adică vă găzduim dumneavoastră, celor autorizaţi, părerile şi. cînd nn ue pricepem, nu ne dăm cu părerea. Oricum, apreciem judecăţile lipsite de complexe ale doamnei K.IJ.
- M. SANGEOBZA '
„Cîşligăin bine nit urmărind ceasul cu coada ochiului, ci trudind cit este nevoie”
SC „Agromag" SA-Cluj, Grupul de magazine Turda. este o societate comercială mixtă. 45 la sută din capital este al statului, iar 55 la sută al salariaţilor. '
Dorind să cunoaştem contribuţia pe care colectivul Grupulu i de magazine din Turda şi-o aduce la aprovizionarea pentru toamnă-iarnă a locuitorilor cu produse agroalimentare. am purtat o discuţie cu domnut Vasile Stan, şef de depozit.
— Dispunem de 5 magazine in Turda, două in Cimpia Turzii şi alte două în incintele SC „Agroindustrial" SA Poiana şi Mihai Viteazul.
— Ce cantităţi de produse v-aţi propus să vin- deţi prin acestea ln sezonul amintit?
-- Am achiziţionat pînă acum 200 t mere din ’ judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj. Ca şi în semnate cantităţi de struguri. Pe măsură ce ne intră produsele, .ie şl desfacem, fiindcă ne sufocă spaţiile de depozitare. Ca să vă daţi seama cum itâm din acest punct de vedere, voi arăta că merele le-am depozitat în comuna M ihai Viteazul, in tr-o vopsitorle.
— Ne puteţi explica de ce la d-voastră produce . în general, se vind mai scump decît în alte părţi?
—• Bineînţeles. Noi punem marc accent pe calitate. Jn această situaţie sîntem siguri că clienţii nu se uită la un leu-doi în plus cînd ‘văd ce mariă avsm. Varza dc toontnă (10 tone deocamdată), ceapa roşie ş î . albă (HO tone), fasolea (30 tone) şi cartofii (20 tone) pe care" i-am achiziţionat direct de ia producătorii particulari d in Viişoara, Triteni şl Urca, slnt de cca mai bună calitate. Deşi sînt ■nai scumpi cu cîţiva lei chiar faţă de produsele din piaţa liberă, trec pentru că fură ochiul cll- W tulul. > ’
De ce aţi' luat cartofi aşa de-departe şl nu de ia S.C. .^gro industriar S.A. M ihai Viteazul?
— Pentru ţlmplut motiv că ne-am dovedit a fl._ comercianţii Cu alte cuvinte, domnii de la M ihai
Viteazul ne-au oferit cartofi nesortaţi la 65 lei kg., iar noi am cumpărat de la producătorii direcţi cartofi. .. sortaţi, cu f>0 lei kg.! Cine a pierdut şi cine a ciştigat?
Este adevărat că şi produsele din carne sînt Îs noi mai scumpe. Mu cu m u lt Motivul, dacă mai e nevoie d in moment ce produsele noastre se vînd, este acela.ţi: procuram aceste produse de la*Saîon- ta. O firm ă serioasă, care pune mare accent pe calitate. Şi-atunci merită, .pentru doi-trei lei în plus, să riscam a iua produse de mai slabă calitate din alte părţi’/ De exemplu, din C lu j?
— Hai să o spunem şi pe aia adevărată: de la o vreme, am văzut că vindeţi castraveţi...- corn işori la 130 de lei kg., cînd de fapt, castraveţii sînt d e ... săm înţă! Nu trec fiindcă nu sînt ceea ce se pretinde a fi şi sînt şi prea scumpi. In această situaţie?
— Am scăzut preţul. Timpul castraveţilor a cam trecut. Decît să pierden» mult, mai bine să cişti- găm puţini E bună' logica, nu?
— Deci preferaţi să mergeţi numai în cîştig, da?— Aşa este. Am investit bani in societate ca
să clştigăm, nicidecum să p'erdeml Societatea noastră m ixtă nu a apelat la împrumuturi de la bancă. N-aveni atunci de ce să plătim dobînzi. M uncim serios, cu răspundere, nu urmărind ceasul cu coada ochiului, ci drămuind tim pul cu zgîrcenie de gospodar.
— Aţi pomenit de multe produse pe care le a- veţi în depozit. Nici un cuvînt despre râdăcinoase. Nu le aveţi în vedere?
— Ba da. Dar sezonul lor de abia acum începe. Vom achiziţiona de la S.C. .Agroindustrial" S.A, Poiana şi de la diverşi producători individuali 13 t morcovi, 10 t pătrunjel, 0 t ţelină- Dacă cererile vor fl mai mari, nim ic nu ne opreşte să facemo ofertă şl m ai bogată. SC „Agrotrans“ ne asigură maşinile neccsare, aşa In c it . . . clienţi să fie., că încolo nu-i n ici o (problemă! , Ion COitDOŞ
Iată, ne găsim in plină toamnă, iam a se apropie şi ea, d im ineţile slnt mal reci şi lucrările agricole se'aglomerează zi de zi. Recent ne-am aflat printre ţă ranii de la marginea judeţului. In hotarul comuneL Cuzdrioara. Oameni puţini pe cîmp, tractoare şi mai puţine. La Dej e zi de tîrg, lumea se găseşte acolo. Pe şosea zeci de căruţe, la staţia Peco un şir lung de autoturisme. în curtea Agromecului din vecinătatea tîrgului tractoarele şi utilajele stau la . . . umbră. L ipsă de benzină, dar şi de- motorină. Ca o comparaţie, menţionăm doar un ' singur aspect: în apropierea comunei Cuzdrioara la arat am .văzut doar două utilaje, în timp ce dincolo de hotarul ju deţului, pe raza' satului Ciceu Mihăieşti un mare număr de tractoare erau pe cîmp. Unii au motorină. alţii aşteaptă sosirea cisternei . . .
Acelaşi lucru şi la recoltatul fructelor. Pe terenurile fostei A- sociaţii pomicole Dej linişte deplină, doar în curtea sediului se aflau doi oameni în ju ru l unui Oltcit roşu. Fructe nicăieri. - L a numai un kilometru, în livada fermei „Pombis" Bistriţa forfotă mare. Sute de localnici, plus de- / ţinuţii Penitenciarului Gherla lu crau de zor la culesul merelor. Producţie record — ne spuneau specialiştii fermei, care nu aveau o clipă de răgaz. Veneau oamenii cu bilanţul zilei, unii dintre ei ' clştiglnd doar în cîteva zile
110 000 lei. Am discutat şi noi ~u astfel de .bogătaşi*. Hărnicia ţă* rănilor de pe aceste locuri Sşf spune cuvîntul. Merele recoltate sînt transportate în api-oape toate judeţele ţării, numai îri. ziua vizitei noastre părăsind depozitele de fructe cel puţin zece auto-- camioane. Ce părere au proprietarii livezii din Cuzdrioara. unde recolta din acest an a lăsat m ult de dorit?
Venind spre Dej, nu prea am văzut tractoare la efectuarea a- râturilor de insămînţare, cu toate că am trecut binişor de jM- mătatea lunii octombrie, timp la care ar fi trel uit să se fi încheiat semănatul culturilor furajere şl orzului de toamnă — sau despre ep’ocile optime de însăminţare a- le culturilor, de toamnă nu mal vrea nimeni să audă în aceastâ încă agitată perioadă post-electo- rală?
Nu numai în zona Dejului, în toate părţile judeţului-nostru e nevoie de prezenţa tractoarelor pe cimp. Semănatul grîului se n- flă (încă!) Ia ordinea zilei, dacă nu dorim ca în anul viitor să nu ne aflăm în situaţia lui ’s)2
. — sau dacă ţării îi vine mai u- şor să importe iar cereale, atunci să in t’ ăm în vacanţă agricolă pînă în primăvară, mai ales că şl la recoltatul din toamnă — aşa cum am constatat în vecinătatea municipiului Do; — nu prea a- vem multă treabă.
SZEK f’LV Csaba
V IO L E N Ţ A . P ÎN Ă CÎND?« După ce a piovoc.it scandal
într-un restaurant, muncitorul necalificat Pajură I., individ fără o- cupaţie. domiciliat în G ilău , a spart uş3 apartamentului pensi')- narei Ioana P. şi, pătrunzînd Jn tim pul nopţii în locuinţa acesteia, a încercat s-o lovească îri cap cu un topor, cuprinsă de spaimă în faţa acestui atac, femeia s-a aruncat de la etajul 4 suferind leziuni grave pentru a căror vindecare a avut nevoie de îngrijiri medicale timp de 70—75 zile. Susţinerea inculpatului că nu a acţionat cu intenţia de a ucide este nefondată. Această intenţie este caracterizată prin acte specifice infracţiunii de -omor, inculpatul acţie- nînd cu violenţă deosebită, iar lovirea victimei eu toporul n-a putut frdesăvîrşită decit datorită faptului că victima s-a aruncat pe fereastră: gestul ei, ca şi consecinţa să posibilă — moartea — au fost prevăzute de inculpat, care a avut neîndoielnic reprezentarea lor. Pentru tentativă de o- mor. Pajură I. a fost condamnat la 7 ani închisoare.
B Cetăţeanul Roşcovan L. din Cîmpia-Turzii îi purta ură vecinului său, T. Zărhescu. Fiind in stare de ebrietate, a aruncat cu două pietre în capul victimei ca- uzîndu-i "erave leziuni craniene, periculoase pentru viaţa sa. Au fost necesare o intervenţie chirurgicală şi un tratament medical de GO-fiS zile. Faţă de modul cum a acţionat şi de urmările survenite, concretizate în leziuni grave în regiunea capului, tribunalul a conchis că inculpatul a prevăzut că acţiunea sa ar putea duce la moartea victimei, rezultat pe eare, chiar, dacă nu l-a dorit, 1 a acceptat, ceea ce înseamnă eă a săvîrşit fapta cu intenţia de a ucide. Pedeapsa de fi ani închisoare nu este cîtuşi de puţin cva- gerată.
9 Urzică Z., din Jucu. se afla
într-un depozit de cereale. Lîngă el stătea prietenul său Toporan . R., care i-a cerut seminţe. In glumă,* Urzică i-a dat numai două: enervat de acest gest, Toporan U. i-a răsucit m ina, l-a tras eu forţa spre el şi i-a înfipt un cuţit în piept, provocîndu-i moartea. Un act incredibil şi de neînţeles Tribunalul a statuat că a- ceastă faptă nu constituie — în afară de infracţiunea de omor — şi infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. Este adevărat că fapta i-a speriat ş i . revoltat pe cetăţenii care au asistat la. comiterea ei, dar aceasta nu este suficient pentru a se face şi ă- plicarea art. 321 cod penal, atîta vreme cît existenta intenţiei' de a comite infracţiunea prevăzută de acest text nu este ■ atestată de acte de felul celor enumerate în cuprinsul său. care să' fi preccdat ori amplificat acţiunea specifică de ucidere. Un om a fost omerit pentru două seminţe! Incredibil, dar adevărat. Crim inalul execută pedeapsa de 15 ani închisoare.
G Infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. 1 cod penal se caracterizează, pe plan subiectiv, în baza acestui text chiar-dacă riu a prevăzut rezultatul mai grav. In speţă, inculpatul Zabora P., urmărind să aibă raport sexual cu D; Silvia, muncitoare, în vîrstă de 26 ani, după ce i-a răsucit m ina; a trîntit-o la păm înt — din care cauză aceasta a suferit fractura m îinii; avînd nevoie, pentru vindecare, de peste 60 zile îngrijiri medicale. Se poate conchide că el putea şi trebuia să prevadă rezultatul survenit şi n-a existat nici o ezitare cînd s-a pronunţat pedeapsa de 3 ani în chisoare pentru vătămare corporală gravă.
Ion GHERCIOIU
NU PĂCĂLIŢI FIJSCUL!
îndemnul din tillu vrea să v ină in ajulorul acelora caro, din lăcomie, vor să cîştige mal mult de<it c îngăduit. Căci, nu uitaţi, nici un Stai din Ititne nu permite sâ te îmbogăţeşti pc spinatoa lu i! Dintre numeroaselo aspecte ale încercării dc păcălire a fiscului am intim pe Pavel Sorin Fa* bian („LOttENA“>. A înşe lai deci. statul ru 37.359.000 lei din caro 18.478.084 Ici prcjndlclu In buget.
Inutil să vă descriem metoda folosită. Cert este că acuzaţia sună cam aşa: contrabandă, înşo-lăcluno, fals intclcctual şl'.uz do fals. Jir
ADEVĂRUL DE CLUJPAGINA 4
S . C „ U R S U S ” e s t e c o m p l e t p r i v a t i z a t ăf irm a germană Brau und Brunnen este cumpă
rătorul celor 49 de procente din capitalul S.C. „URSUS". rămase în proprietatea A.N.P. după vînzarea, în vară, a acţiunilor „Ursus “ către cetăţenii şi persoanele juridice române. Actul, de vin- ' zare-cumpărare între A.N.P. şi Brau und Brunnen a fost semnat la data -de 23 octombrie 1992.
'Preţu l asupra căruia s-a convenit a fost stabilit după două evaluări paralele, făcute de firme străine,' aplicîndu-se o bonificaţie de 15 la sută. Negocierea -preţului este, intr-o oarecare măsură, sub aşteptări,, impactul politic fiind foarte puternic şi . Iri această privinţă.
Intre clauzele prevăzute în, contractul de vinza- re-cumpărare figurează: menţinerea, în următorii doi ani, a numărului salariaţilor, salarizarea viitorilor angajaţi în condiţii similare cu actualii salariaţi, efectuarea în-Următoarele 30 de luni a u- nor investiţii în valoare de două-trei milioane de mărci germane, un milion de mărci constituind investiţia din primele şase luni, interzicerea în străinării vreunui activ fără acordul conducerii societăţii. .
In cursul acestei luni, din partea firmei germane, va veni expertul tehnic pentru a stabili dotarea fabricii de bere. RetehnOlogizarea se va face din mers, fără oprirea producţiei de bere. Primele
rezultate concrete ale investiţiei germane v o r 'f i evidente in primăvară anului viitor. Se va începe cu modificarea dotării pentru îmbunătăţirea- tehnologiei şi pe urină se va trece la îmbunătăţirea reţetelor. Numele firmei, pe produse, nu se modifică. Dacă" preţul se va modifica sau nu? Aceasta a fost o întrebare-pe care am pus-o, diri nou, domnului director Octavian Buzoianu.- Răspunsul a fost subtil:. preţul actuai Ia apă este dublu şi se aşteaptă surprizele din celelalte sectoare. Aşa că nimic nu este sigur cînd se discută despre „viitor. Tot de la domnul director am aflat că: asociaţii „Ursus“-u2ui sint berari serioşi în Germania. Producţia de bere a acestei firme, pe un an, este cam la nivelul producţiei de bere din toată România: cca 8.5;m ilioane. hl de bere. - Acţionarii români au, aşadar, asociaţi de nădejde. Rărnîne să vedem „infuzia" germană, concretizată în ameliorarea organizării muncii şi, de ce nu, în creşterea calităţii berii produse la „Ursus“.
M. SANGEORZAN
P.S. Acţionarii S.C. „Ursuss“ se vor întîlni, pentru a dezbate chestiuni importante, legate de soarta societăţii, în 20 noiembrie, la Sala Sporturilor, unde se va ţine adunarea generală. Vom fi şi nai prezenţi.
0 Odată cu sosirea toamnei, în cadrul Casei de cultură vor începe activităţile cercurilor şi cursurilor organizate ■ în acest an de • învăţămînt. Cele şapte cercuri vor fi conduse de cei mai buni -specialişti din domeniul respectiv. C a ,o noutate amintim înfiinţarea cursulu i' de ospătar- barman, activitate ce se bucură de o largă audienţă în rîndul tineretului, giierlean. Privatizarea îşi spune cuvîntul şi în acest domeniu .... -
® Un, fenomen- ecologic . rar în t î ln it în parcul oraşului: după furtuna- de la începutul acestei luni, arborii seculari de la in trare au fost scoşi din pămînt cu rădăcini cu tot. Una din el**
S U R I ®DIN ORAŞUL GHERLA
a căzut chiar pe capul lu i George Coş buc. Bustul marelui nos tru poet a rămas însă intact, nu şi zona verde în care a lăsat,urme adinei.
© Printre" puţinele investiţii din oraş se află centrala tenni-. că de la Fabrica de spirt. Bine ; că o să avem căldură la prepararea spirtoaselor, dar punem întrebarea: oare cînd se vor finaliza cele 24 de apartamente din vecinătatea fabricii respective, care stau neterminate de mai
MUTĂ-TE LÂ...
PARTICULAR! i
7 ^
Desen de Virgil' TOMULEŢ
m ult de 2 ani? Noi înţelegem, bani nu sînt, oamenii de p? şantier vor să- lucreze, totuşi, c" ne împiedică şă predăm aceste locuinţe ceior nevoiaşi? Şi sint destui în oraş! • ;
© Abonaţii, diferitelor'" ziare centrale reclamă în ultim a, vreme neprim irea unor numere din publicaţiile lor- preferate. Ne-ami iţeresat' la, subfiliala/locală ă Rodipet-ului care este situaţia, şi am aflat că „prin grija“ celor de pe vagonul-poştă al CFR-ului, de multe ori coletele ajung în gara Dej; de unde întîrzie revenirea lor la Gherla. Aşa că abonaţii primesc în m ină ziarele cu2—-3 zile in tirzieref^_
■- ■■ ' SZ. CS.
Ştim foarte bine' resursele de grîu din producţia anului trecut nu aii fost suficiente pentru a acoperi nevoile populaţiei .şi, de aceea, sra apelat, -la un import masiv de cereale. Acum, cînd
■ sîntem în penultima lună a anii lui, punem întrebarea: Se va,re-. Reta această situaţie şi în ; 1093?.
. D in nenorocire, însă, agenţii . e- conomici se gîndese numai, la un ; profit cît mai substanţial pentru ei,’ latura protecţiei omului obişnuit. şi a. existenţei pe piaţă , a, mărfurilor- strict necesare aeesr.- tuia cum ar fi şi pîinea. nu-i interesează. In oraşul Gher- 1 la există o, singură firmă serioasă în fabricarea, produselor, de ’ panificaţie — „Cuptorul de aur“, celalalle ■ societăţi „ bazîndu-se ■ doar pe valorificarea mărfurilor aprovizionate de pe diferite -pieţe. Nimeni nu se gindeşte dacă vem avea la anul suficiente cantităţi de fă ină . . Făcînd din nou un tur de orizont pe val ea Someşului Mic, fşi constatînd delăsarea-în cultivarea păm întului.: am. ajtins*la concluzia că nici în 1!J93 nu vom trăi fără griji. D im
potrivă .
, ..Drama este că, la sate, oamenii se confruntă cu multe pro-, bleme. DeşfiinţîndiVse C.A.P urile, devastindu-se buhurile. â-
' ‘cestoră,; s-ă ajuns la o-situaţie j alarmantă. Gospodarii pur şi
simplu nu au cu ce ara pămin-
tiirile. Hectare întinse ştau ne
lucrate. -Scumpirea motorinei a
contribuit şi ea la întîrzierea a-
răţurilor de. toamnă,; iar de se
mănat ; grîu, ce să mai vorbim.
Motivele ar fi cele ale costuri
lor tnari ale combustibilului. In-
. ţr-adevăr, oamenii nu au banii necesari pentru a cultiva pămîn- tul-_ Unii recurg la împrumuturi, alţii ară cu boii — cum am văzut în hotarul .comunei M intiu i. Gherlii — iar ceilalţi, care nu au nici, animale, ..aşteaptă:-la gura ' sobei sosirea iernii şi zilele de tîrg: de la -Gherla sau Dej, să meargă la oraş. după pîinea cea de toate.zilele. Ce să facem, a- ceastu este realitatea ,de-pe te-
• r e n . ' . . , ' .
Trecînd zilele trecute-îri apro- ■ pierea oraşului Glierla, pe fostul drum romari de la-marginea sa-: tului Buneşti, ăm avut satisfacţia să observăm kecile de hecta- . re arate ale SC .^A g^o lâ"1'. S.A. (fost IAS) Gherla, unitate serioasă, care şi în acest * an a realizat producţii cc-raliere şi animaliere deosebit de bune. lată, că unde este preocupare, acolo şi rezultatele sîrit pe măsură.
Am stat de vorbă cu mai mulţi ţărani. Toţi sînt de aceeaşi părere: ceva trebuie făcut pentru ajutorarea oamenilor de la sate care posedă pămînt. Guvernul nou. ales, probabil yă avea în vedere şi acest.lucru. Deocamdată, încă.ne hrănim doar .' cu speranţe şi promisiuni cu termen de împlinire peste cîţiva ani. Rămîne de văzut dacă. ţi mai ales cui," pot'ţine ele- de r foame şi cît. va mai tolera societatea românească o aseiricnea #■" beraţ'e. Cine nu a ,văzut hotarul in ultima vreme, nici nu poate concepe realitatea sumbră din agricultura noastră. Cu .pămîntul nemuncit şi "griul importat, nu putem trăi pînă la infinit!
' - SZEKELY Cs .ba
.H e e o ltă ” de
„Alo! 11.24.71? Statul major de apărare civilă din Comandamentul M ilitar Judeţean este înştiinţat de către dispeceratul Inspectoratului de Poliţie despre găsirea a două proiectile în curtea unui cetăţean". ,
Specialiştii pirotehnicieni ai apărării civiie deplasaţi la cetăţeanul liada Gheorghe din comuna Luna nr. . 319 au dezgropat cele două m uniţii ş i . . . altele 8 din preajma lor. Practic, erau 10 bombe de aruncător calibrui 82 mm., râmase neexplodate din timpul războiului, probabil pe locul unei foste poziţii'de tragîre. Un tip de muniţie extrem de periculoasă .în ciuda zecilor_.de ani scurşi • de la abandonarea lor, ţinind cont că tragedia d in- Vil- cele din 1988 s-â petrecut cu acelaşi tip de bombe. Posibilitatea existenţei şi a altor muniţii in apropiere ne-a obiigat la-atenţionarea gospodarului privind interdicţia de a face focul în zona res-- pectivă. Cit despre1 sugerarea mutării-locului lu crării pe care intenţiona să o realizeze, se înţe
lege că nici nu a mai fost nevoie să o facem ... Se impune evitarea săpăturilor,' cu • ’t î r n ă c o p u l în locurile unde.se presupune existenţa unor muniţii şi încetarea imediată a lucrărilor, la depistarea • i'.- nor corpuri metalice. /
D in „recolta" acestei toamne amintim 2 proiectile1' de .mare calibru diri apropierea gospodăriilor cetăţenilor Suciu Alexandru şi Nemeş .S ilv iu din' Cojocna, cîte un proicctil din curţile a două fam ilii din Turda, din zona str. Strungarilor (al treilea caz în Turda în acest an), 3 grenade în podul unei case de pe str. Galaţi din Cluj ş.a.
Reamintirii şi cu acest prilej interdicţia de a mişca,, lovi,-arunca în foc, transporta etc. aceste urme ale războiului şi obligaţia de a anunţa cea m a i' apropiată unitate de poliţie ,său apărare civilă. Menţionăm că neanunţarea despre aceste situaţii se sancţionează cu amendă de 10.000— lOU.OOO lei, potrivit Hotăririi guvernului nr.. 531/1S92 privind unele, măsuri de apărare civilă. ; - . . /
. Lt. col. Ioan SAVIN, - .• ■ ; . Şeful Statului major de apărare .civilă -
■ - din -Comandamentul-Militar. Jud... C luj
Urmări din pagina !-aPOSIBILA REVANŞA..,
eficient avantajele ivite unul după altul.
E adevărat, o parte a liberalilor a migrat înfiinţind alte partide, acestea devenind rapid vasale ale PNŢCD în Convenţia Democratică. Dar, odată cu consumarea procesului electoral şi mai ales cu prelungirea discuţiilor in jurul formării noului guvern. d-l Câmpeanu a intuit că rin e departe vremea liberalilor. Convenţia Democratică este măcinată de neînţelegerile d in trî liderii săi, unii simţindu-se frustraţi de faptul că ţărăniştii au acaparat principalele poziţii de conducere şi locuri in Parlament. Liberalii alipiţi Convenţiei Democratice resimt, probabil, cu intensitate chemările din
■ partea liderului PNL. Un prim pas s-a făcut deja, prin fuziunea PNL cu Noul l ’art'd Liberal, din care fac parte unele persoane carc au avut. pină nu de mult, posturi de mare răspundere îri PNL. Dacă acel tineri lupi, care au îndrăznit să sancţioneze prin- tr-o dezertare spectaculoasă ceea ce el numeau sau renimţeau a I* dictatura U-lui Câmpeanu, au
ajuns acum la concluzia că revenirea nu mai prezintă nici un pericol, înseamnă câ tendinţă reîntoarcerii este foarte serioasă şi că prernite mult .şi multe. Prin-
• tre care o numită deja Convenţie Liberală, pe care d-l Câmpeanu o vede ca o uniune a diferitelor partide şi mişcări liberale din ţară. Conturîndu-şi forma, Convenţia Liberală se va simţi îndeajuns de puternică încît să deschidă lupta cu Convenţia Democratică. Pe care par a fi ho- tărfţi s-o părăsească atît P.A.C., partid lezat in autoritatea sa a-
■ supra electoratului de preponderenţa ţărănistă, cît şi alte mişcări afiliate in lipsa unui partid de opoziţie puternic.
Kste de presupus câ al doilea pas pc care il va face d-l Câm- pcanu va fi de a nivela pretenţiile diferitelor partide din a- nunţata Convenţie Liberală, ne- dorind să repete experienţa celeilalte Convenţii, atît de fră- mînt.itâ acum de neînţelegeri în tre liderii săi. Ilutârîrea tic a reface - unitatea partidului liberal este însoţită de tendinţa certă de întinerire a cadrelor sale de conducere. Astfel ca pină lâ viitoa rele alegeri, partidul liberal să fie In stare să prezinte -alegătorilor garanţii mai mari şi ’ m al‘
sigure decit ale Convenţiei Democratice'. Planurile cu bătăi? lungă ale d-lui Câmpeanu au şanse de împlinire mai ales . datorită procesului de erodare a condiiccrii Convenţiei Democratice. In- cîţiva ani. actualii conducători ai acesteia, cei mai im- portanŞ, vor fi îndeajuns de bătrîni încît să nu mai prezinte
■încredere electoratului. * Iar liberalii vor deveni pină atunci principala forţă de opoziţie din ţa- ' ră, oferind o alternativă viabilă la conducerea ţării. Ei vor fi i- dentificaţi cu dorinţa de înnoire resimţită tot mai puternic de mulţi români. Şansele iibeif.’ilor sint mult sporite de a;i ..udinea lor in rezolvarea problemelor, atît de spirjoa.se, ale minorităţii maghiare din România, pe care ei o aşea/.ă în categoria mare a drepturilor omului. Poziţia a- ceasta este acceptată ca atare de marea majoritate a românilor, adică a celor efire hotărăsc rezultatul alegerilor Difercnţiin- du-se, şi aici, de poziţia1 şeî'lor PNŢCD, care au evitat să se pronunţe în momentele in care opinia publică.era intrigată de anumite declaraţii ale U.D.M.R.
la Clinica dr chirurgie' buco-mn xilo-facială , dr. -Hariş Joachim
■ Schncck ţrhedic primăr ' al '-Clini
cii de anesteziologie), dr. Silvia Gogler, sora anestezistă Monika Dotzer, sora instrumentară Ju liane lAippertz, constituie pentru Clinica de chirurgie niaxilo- facială o premieră, după cum o premieră a fost şi conferinţa de presă organizată marţi, 3 noiembrie. Conferinţă la care a fost prezentă d-na Barbara Stnmm, secretar de stat în Ministerul bavarez de Stat pentru probleme de muncă, familie şi ordine socială.
Intervenţiile doctorilor Horch' şi Zeilhofer, ale doamnei Stauim au scos în evidenţă faptul că pentru acest program este nece sară cea mai modernă aparatură, medicamente, multe urmînd a fi trimise iii România iri perioada imediat următoare, fiind planificate numeroase alte operaţii. Astfel; vor rămîne Clinicii instrumente, aparatură şi mod) earnente in valoare de aproximativ lf.0.000 DM. Să le dăm cu- • vîntul: dr. Horch: „Sîntem Coftr- te bucuroşi că ne aflăm la Cluj că ne aflăm în această Clinică, că putem întări; prin pre;,enţa noastră, legăturile universitare, legăturile" profesionale. Schimbul dc t'.vperieriţă intre medicii români/clujeni ’.şi germani va con- tinua şi anul viitor, urmCnd a
• extinde sfera operaţiilor. „Kin-■ derhilfe.Rumanien" este un pro
gram dedicat nutrihi copiilor cu malformaţii ■ congenitale domeniu
•*In csire Clinica clujeană a făcut
însemnaţi paşi înainte", dr. Zeil- liofer: „Sîntem. însoţiţi şi de-o echipă de tehnicieni medicali care au şi pregătit sala de operaţii cu ce!e necesare. Vom constata astfel şi care sînt nevoile acute, imperioase ale Clinicii, spre ce trebuie să ne îndreptăm atenţia şi ce trebuie a- dus. Ne bucurăm că această Clinică a intrat în posesia unui a- parat Roentgen care va fi montat şi instalat ir-tr-o încăpere a- decvată, aparat-adus de la Mun- chen. Cum sublinia şi colegul Horch. Clinica are deja o experienţă iti domeniul operaţiilor malformaţiilor congenitale şi un ase.wnea teren se poate
- „construi" mai departe"; Barbara Stanul): „Doctorii de faţă şi celelalte. persoane din delegaţie fac totul în timpul lor'liber, iîi lu a t ; practic'concediu de la scr- vici pentru» a veni şi-a opera in România, ia Cluj-Napoca, respectiv hi Iaşi. Este o acţiune u* manitară, Guvernul bavarez a- jutlnd foc.rte m ult fostele ţări comuniste. Desigur, nu se ţx> e
■ face -totul-dintr-o dată şi pustc noapte. Ministerul Sănătăţii de
' la noi urmăreşte să întărească relaţiile' de colaborare profesională între universităţile ' ae:mano şi cele româneşti".. ,
Pentru efortul umanitar, pentru efortul maWrial, în nume!* nostru, în numele copiilor examinaţi şi operaţi - slnccrt mulţumiri.
PAGINA 5- =ADEVĂRUL,DE CLUJ
' « " nE AMINTIM (ÎNAINTEA FORM ARII . yOULU l G U V E K N ) ___________________
GUVERNELE ROMÂNIEI ÎNTRE 1918—1940 (1944)
1. Gen. Al.' Averescu: 29 ian. -r- 11 febr, 1918 -y11 zile • . . * ■ ‘ ' „„.n2 Gen. Al. Âverescu: 15 mart. — 18 mart.- 1918
.. 3 zile .3. Al. Margiloman: - 5/18 mart. — 24 oct. /6 nov. 1918 — 8 luni ţi 19 zile4. Gen. C. Coandă: 24 oct./6 nov. — 29 nov./12 dec- 3918 .— 37 de zile ", , v:5. J.I.C. Brătianu: 29 nov. 1918 — 27 sept. 1919 .. ]0 luni fără 2 zile6. Arth. Văitoianu: 27 sept. — 30 nov. 1919 — 2luni şi 3 zile... ...7. Al. Vaida-Voievod: 1 dec. 1919 — 13 mart. 1920 _ 3 luni şi 33 zile'8. Al. Averescu: 13 mart. 1920 I an, 9 luni şi 4 zile g. Tache lonescu: 17 doc, 1921 j lună şi 2 zile1D. I.I.C. Brătianu: 19 ian. 1922 - 1 ani, 2 luni şi 10 zile,; .U Al. Averescu: *30 mart. 192G
17 dec. 1921 —
19 ian, 1922 • —
29 mart. 1920
3 iun. 19271 an, 2 luni şi 4 zile12. Barbu Ştirbei: 4 — 20 iun. 1927 — 16-zile13. I.I.C. Brătianu:" 21 iun. — 23 nov. 1927 — 5 luni şi 2 zile!4, V. Brătianu: 24 nov. 1927 — 10 nov. 1928 —!1 luni şi 16 zile :15. 1. Maniii: 10 nov. 1928 — 7 iun. 1930 — .1 an,6 luni şi 28 zile ■ ' , /56. G. Mironescu: 7—13 iun. 1930 — 6 zile . ’ - 17. I. Maniu: 13 iun. — 10 oct. 1930 — 3 luni şi 27 .zile13. G. Mironescu: 10 oct. 1930 — 18 apr. 1931 — 6 luni şi 8 zile " * -19. N. lorga: 16 apr. 1931 — 6 iun. 1932 — 1 an;1 lună şi 18. zile-.
. 20. Al. Vaida-Voievod: G iun. — 10 aug. 1032 — 2 lun i şi 4 zile21. Al. Vaida-Voievod: 11 Juni — 19 oct. 1932 ■— 4 luni şi 8 zile '22. I. Maniu: 20 oct 1932 ~ 13 ian. 1933 — 2 luni şi 23 zile23. A l. Vaida-Voievod: 14 ian. 1933 — 13 nov. 1933 — 10 luni fără 1 zi '24. I.G.. Duca: 16 nov. — 29 dec.-1933 (asasinat) —• 1 lună şi 13 zile . “25. C. Angelescu: 30 dec.' 1933 — 3 ian. 1934 — 4 zile .. ■■■■■• -26. Gh. Tătărcscu: 4 ian. 1934 — 27 dec. 1937 — 3 ani, 11 luni şi 23 zile27. D. Goga: 28 . dec. 1937 — 10 febr. 1938 — 1 lună şi 13 zile :28. Miron Cristea: 11 febr. — 30 mart. 1938 V* 1 lună şi 19 zile ... '29. Miron Cristea: 30 mart. 1938 — 7 apr. 1939 — 1 an şi 7 zile - . . . ,30. Armând Călinescu: 7 mart. .1939 — 21 sept-1939 (asasinat) — 6 luni şi 14,zile , ;' ■31. Gen. ,Em. Argeşanu: 21 sept. 1939 —' 4 sept.1940 — 11 luni şi 17 zile32. I. Gigurtu: A — 14 sept; 1940 — 10 z ile-33. Ion Antonescu. conducător al statului: 14 sept. 1940 — 23 august 1944.
Această listă, elocventă pentru clipele pe care le trăim, nu are nevoie de nici un comentariu. In consistenţa generală este întreruptă doar de două cazuri fericite, poziţiile 10 şi 26, onorate de cele două cabinete liberale ale lui I.I.C; Brătianu şi Gh. Tătărescu (peste 4, ani, .respectiv aproape. 4 ani). Caracterizarea epocii interbelice ca o „repriză a bunăstării liberale**, (Virgil Madgearu) este-evident întemeiată, in măsura în care stabilitatea generează neapărat, bunăstare. _ .. ,
Ioan C11IN1ÎK1S
P.S. Mulţumesc istoricului şi colegului Sabin , Belii -pentru materialul pus la dispoziţie pe seama
acestei consemnări.
Fentru că, in ciuda, căldurii de afară, ştim că iarna .. este a- prbape, pentru că lă grijile1 noastre de fiecare" zi se mai adaugă de acum un gînd .— vom avea , căldură în .locu in ţe? '—, ‘ pentru că Regia autonomă de termofi- care a realizat un lucru cu totul deosebit, o. discuţie-,cu domnul economist Vasile Ciomoş, directorul Regiei, am" considerat-o binevenită.!: Ştiu că" activitatea de re
vizii şi reparaţii se . desfăşoară in fiecare an, iljspă un program bine stabilit, dar anul acesta’ aţi făcut un efort cu totul aparte — pe caro nu mulţi ar fi cutezat să-l facă — este vorba de lucrările de la Centrala termică de zonă.li.: Da, in cursul iernii tre
cute. am preluat CTZ de la RENEL şi după unele studii realizate în colaborare cu Institutul -de Proiectări Energetice Bucureşti, s-a dovedit că standardul tehnic al acesţoi centra- ' !e este foarte scăzut, iar riscul in exploatare deosebit de mare. Prin u>mare. - s-a întocmit, în etape, studiul de fezabilitate, 'jyumentalia de licitaţie şi proiectul de execuţie pentru modernizarea şi extinderea CTZ. I-icitatia organizată în vederea rantractării execuţiei lucrărilor ! fost adjudecată de ACI — SA pentru partea de construcţii, E- aersomontaj' — Bucureşti, filia- - la Oradea, pentru partea ter- momecanică electrică şi de au
tomatizare, iar 'pentru -partea de izolaţii termice, SC IZOPA — SA Cluj-Napoca. ! . ■
I : Dat fiind volumul mare de lucrări,, aţi putut ..respecta termenul pe care vi' l-aţi propus?
R.: Şi volumul mare al lucrărilor de construcţii-montaj, dar şi .complexitatea deosebită a e- chipameritelor termoenergetice, care urmau să fie achiziţionate
CU OPTIMISM DESPRE CĂLDURĂ
de la mai mulţi furnizori, au creat o serie întreagă de greutăţi în derularea. investiţiei, programată a se finaliza într-un termen record de 120 zile. _ Astfel, s-au' produs unele; decalări ale termenelor de livrare a utilajelor dc către furnizori, iar în perioada de realizare a montajului au apărut1 elemente tehnice noi care au * trebuit o fi soluţionate la faţa locului de către beneficiar,.. constructor si proiectant. Toate acestea au dus la o întîrziere faţă de graficele de cuplare stabilite iniţial. I i asigurăm însă pe beneficiarii noştri că inconfortul produs in perioada lucrărilor de construc-
. ţii-montaj şi în timpul probelor tehnologice, prin unele opriri ’ în prepararea agentului termic, vor fi compensate printr-o calitate mai bună a serviciilor prestate.
I.: Pentru că am ajuns.la problema calităţii, am dori, pentru
cititorii noştri, cîteva date despre “Montonay — Cluj — Energie" S.A.
}{.: Nou înfiinţata societate mixtă romăno-franceză “Mon- tenay — Cluj —- Energie" ŞA
, are în exploatare şi întreţinere întregul sistem de producere, transport şi distribuţie a agentului termic în cartierele Mărăşti, Aurel. Vlaicu, Pata, Gri-
: ' gorescu. .Beneficiind de aportul la.- capital, în devize, mijloace de transport pentru intervenţie şi echipamente de automatizare, • al partenerilor francezi, precum şi ţie întregul “know-how“ al a- cestqra în domeniul termofică- rii, “MCB“ şi-a început activitatea la 1 octombrie 1992, avînd sediul în strada Cojocnei nr. 93-97, etaj 3. P înă la definitivarea lucrurilor din CTZ, unde va fi realizat un Corp de co-
. mandă ce include şi un dispecerat propriu, rugăm . beneficiarii noştri din aceste zone să se a dreseze în continuare, cu eventuale şe.jijzări şi reclamaţii, . la Dispeceratul Regiei autonome de termoficare, tel. 11-87.48.
Obiectivul principal al acestei : societăţi este şi va rămîne creş
terea calităţii serviciilor prestate, ridicarea confortului termic în apartamente, concomitent cu realizarea de economii la consumurile de’ gaz-metan şi energie termică, printr-o mai bună exploatare şi întreţinerea instalaţiilor.- Flavia SERGIIIE
Despre şerbie, ţărani şi politicăIn toamna anului 1625 au fost
încartiruiţi în satul Ţ.Wd (azi Valea Largă, jud. Mureş) . n iş ti soldaţi. Nobilul Kekedi Zsig- mond, stăpîn de moşie acolo, a poruncit satului să jdur.e imediat hrană pentru soldaţi şi cai El însuşi, cu slujitorii săi, a pornit în sat cu carul de transportat provizii. Ajungînd la casa lui Toma Cocorâ, acestuia i-a luat boii. Bietul om — care era şerbul altui n o b i l— a încercat să-l întrebe pe Kekedi de ce ia doar ; boii săi, pentru că în aceeaşi zi - i-a mai luat încă trei. (Iobagul era destul de înstărit, avea chiar slujitori din Făgăraş cu care îşi lucra păm întui şi işi ţinea gos- .. podăria). Atunci oamenii - nobilului, de care satul se temea mai " tare ca de tătari.-r- cum afirmase judele satului de atunci, Io- sub Gierman — aşa l-au lovit cu o rudă de dus ciubărul, câ imediat Toma a căzut la pămînt.-, L-au ridicat şi l-au legat de m îin i cu un lanţ de roata unui - car şi l-au bătut groaznic. N - bilul Kekedi l-a ţinut aşa legat ' timp de o oră, a mers apoi la el, l-a mai lovit de două ori cu biciul şi i-a dat drumul., Sărmanul şerb Toma Cocora a fost bătut toamna cînd eră frig, în Ziua de Sfinţire a Crucii la români ~ spune documentul. A mai trăit pînă în timpul Postului'şi apoi a murit. Martorii Todoraria: Sur şi Andrei Oprea au declarat cu prile ju i ascultării de martori că atunci, cînd Toma Cocora a fost inmormîntat s-a văzut că pe o, parte,' sub braţul drept, avea o crăpătură de la bătaie prin care sîngele s-a scurs , şi că în mult? locuri corpul era ca păm întui de negru, din cauza loviturilor.
... Un alt caz sugestiv a ceea ce a însemnat .şerbia în Transilvania îl prezentăm aici din secolul imediat următor. Sîntem în anul 1787, într-o localitate din scaunul Odorhei. Nişte iobagi români din Prislop (azi sat al comunei Boiu. Mare, jud. Maramureş) se aflau, desigur cu slujbe iobăgeşti, foar- tfe probabil chîar în Odorhei. (Ro
mânii din Prislop şi Boiu M are plăteau dijme iobăgeşti Colegiului reformat din Odorhei în acei ani). Fără ca ei să manifeste vreo răzvrătire, au fost bătuţi groaznic de nobilul din Odorhei, Dersi Gabor, căpitan de călăreţi în regimentul secuiesc. Pe preotul satului Prislop, popa Gligor. ■ l-a legat de un stilp o noapte întreagă, pe un ger mare, după ce l-a dezbrăcat gol. Apoi l-a tri—
. mis legat în fiară Ia Prislop .Lui ;’ Savul. Baiu i-au legat m iinile la spate, apoi de git l-a legat de un stilp -şi l-a bătet în aşa fc) incit să nu mai fie niciodată om — spune documentul. La fel a procedat cu Florea i?aţ, iHa Dacni- . şan şi Dumitru Murgie. toţi din
. Prislop. : 1: Sînt doar două exemple semnificative a < ceea ce a însemnat şerbia, de-a lungul secoieior, pentru românii din Transilvania, cu dublul ei aspect social ?! naţional. Iată de ce pare inexplicabil ca un istorc de talia d-lui Andrei Pippidi să afirme în publicaţia „22“ (nr. 42 din 22—28 octombrie a.c.) că în regiunile din estul ţării „şerbia a fost mai pu- .
■ ternică‘l ,*Dar, oare, aceasta să fi fost explicaţia că secole de-a rin- dul românii transilvăneni au e- migrat în est, în Moldova, dar şi in Muntenia?. Evident, dl'. Andrei Pippidi a afirmat cele de mai sus pentru a insinua o mentalitate de şerb pentru cei din est, care r-r votat cu cine au votat la alegerile precedente. In- fierează maselor rurale"şi ,,atitudin’- fipic ţărăneşti". E drept că sîntem în plin avint al afirmării elitismului; dar dacă nu
. ne prezentăm că oameni adevâ-, raţi în faţa „maselor "rurale11, a- cestea ne ghicesc, prin intuiţia lor sigură, şlefuită de curgerea mileniilor, orice demagogie şi orice defect şi nu ne vor vota niciodată. Acesta este adevăratul secret dezvăluit de „Lecţia votulu i11, mcidecum şerbia de odinioară, „întîrzierile de civilizaţie" şi falsele,hotare de „provincii spirituale11. Vasile LECH I^ŢAN
N O A PT E ...
(Urmare din pag. I-a)care să le proclame, să le reprezinte şi, mai ales, să, le aplice . „Noaptea americană" a evoluat lin, pentru noi, în dimineaţa românească. Sint semne că schimbările anunţate în politica americană în toate componentele, ei şi la toate nivelele ar putea a-, vea efecte bencfice şi asupra ţării noastre. în fond, nu nuinai situaţia din România, atît de neîncrezător văzută, este chemată să se schimbe, cît şi optica prea rigidă, prea unilaterală prin care e văzută de parteneri, în speţă de americani. Realismul politic presupune analiza elementelor noi, specifice, care a- par în cursul dezvoltării unei societăţi şi sînt receptate direct, fără lentile ' falsificatoare sau
accentuat monocromatice. Sperăm că noua administraţie să aplice riguros principiile proclamate de ea însăşi chiar şi în relaţiile sale cu „inferiorii**, cu cei „mici", care pot lua lecţii de democraţie, dar care cer să fie apreciaţi si respectaţi Ja adevărata- valoare. România a optat pentru un preşedinte „vechi", a cărui singură şansă de menţinere şi succes este putinţa îmbrăţişării fără rezerve a noului, a schimbării re- clamr.te de evoluţia lipsită de precedent, a societăţii noastre. Va' face faţă acestei cerinţe, cu alte cuvinte va fi capabil preşedintele sexagenar să conceapă soluţii, să decidă, să-şi aplice propriile principii cu energia, cu voiciunea şi rezistenţa fizic-mo- rală a unui cvadragenar? Primele ore ale „dimineţii româneşti" ne-o vor spune;
Deşi aparţind unei zone montane cu specific aferent, wtele din Ţara Moţilor, au fiecare în parte ceva deo- . «bit în port, în graiu, în ' accent, în folclor, în ocupaţii, - in obiceiuri, în feiul de a se manifesta faţă de străini ,. ?i in general îji multe alte domenii. Au fiecare farmecul lor, dar între ele, cele şase sate ce aparţin comunei Bucium judeţul Alba parcă ies mai mult în evidenţă. Drumul spre Alba lu lia şi Aiud, socotindu-1 început
d:n Abrud, capitala Ţării Moţilor, străbate prin aceste «te şi călătorul ori cu ce mijloc de transport s-ar de- , plasa este întîmpinat aici de locuri şi însemne istorice, culturale, peisagistice demne de reţinut
bucium Cerbu, aşezat pe valea cu acelaşi nume sc rs- fercâ in istorie prin defileul său foarte îngust numit •S(irleaza“ (la Bolf), unde în mai 1849 au avut loc lup- t;ie dintre lăncicni lui Avram Iancu şi oastea'aventu- risrului Hatvany, ocazie cu care armata acestuia din ur-03 a fost complet distrusă, urmare mai aics a iscu- *;nţei buciumanilor conduşi de comandantul lor Vlăduţ de a se folosi de configuraţia terenului — prăpăstios —
bolovani şi de trunchiuri de copaci tăiaţi cu care au- tarat şi distrus pe inamic In tradiţia orală, s-a păstrat,
afirmaţia .după care atunci „localnicii au stăvilit apa V;m şi apoi au inundat armata duşmană, grăbindu-i ni-, Sleirea" (informator Bendea Adrian, 60 ani, din Abrud,- Mi-e o ştie de la' dr. Domamancz Carol. decodat).
Qucium-Sat, aşezat pe Valea Buciumului, in drum il !Pre Aiud, este cel mai deschis dintre satele Buciuma- nilor, cu păm înt bine. roditor, mulţi pomi fructifcrj, gră-
. dini întinse şi frumoase. De acest sat . aparţine şi mina; «Rodu“; cîndva foarte căutată şî lucrată pentru minen- tui aurifer. ' -
Bucium Izbita sat de asemenea cu renume in expl .ia- tarea zăcămintelor cuprifere, complexe şi aurifere, piin furile-de- m ină din susul văii Izbicioarei, anume: Ana, Napoleon; /Hermania: Ţipaur- şi kfinalizînd cu masivul ‘Ulcoi-Corabia cu urme de exploatări la zi din vremea Romanilor.- -, • -— . <■ ••
- Aici, în 1847, la Bobotează, a fost sfinţită o cruce de cf-tre Mitropolitul Andrei Şaguna, ocazie cu care a fost arestată Ecaterina Varga („Doamna Noastră**), aşa cumo numeau localnicii. Pe una din. feţele troiţei stă scris: „La o cruce de lemn pre locul acesta anu 1847 ianuariu a şasa de sânta sărbătoare a botezului mîntuitorului lu- mei Is. Hristos, au sânţit apa nemuritorului fericit Ar- chiereu român or. ANDRE1U BARON de ŞAGUNA spre mângăierea poporului din Bucium şi jur, .delăturind pe
r ico lu l ce-i ameninţia**.
PRIN SATELE BUCIUMANILOR
Pe altă faţă a troiţei este scris: „Această cruce s-a ridicat de către poporanii Nicolae şi Ioan Jurca a Savu- 2ui, spre amintire veşnică, 3817".
Bucium Şasa este cunoscută cu cele două Detunate, „Detunata Goală" -şi ..Detunata Flocoasă**, impunătoare stinci de bazalt ce străjuiesc localitatea. Coloanele prismatice ce alcătuiesc „Detunata Goală" sunt adevărate- , monumente naturale, iar între şi sub-căzăturile acestora
. de la baza stincii s-au format pungi de apă roce cu bucăţi de ghiaţă ce persistă şi în timpul verii, dovada unor curenţi reci care circulă in aceste labirinte naturale. La Bucium Şasa a slujit ca preot prozatorul Ion Agirbiceanu, autor de nuvele şi romane, mult apreciate. Pe casa .parohială în care a locuit prozatorul stă scris: „In casa aceasta a lo c u ir jn tre ’lf>0B— 1910 scriitorul Ion Agirbiceanu (1R82— l»f>3). Aici a scris romanul Arhanghelii şi nuvelele Fefelea^a şi Muli-ntia". O placă comemorativă amintid de folcloristul Ion Pop Rolegami!'
■ „este. aplicată pe clădirea Şcolii Primare, anume: „Aici în şcoală întemeiată de Gheorghe Şincai a funcţionat că în-
'vuţător- ,1881— 81 • marele folclorist ion- Pop • Rotogan'iil 18fi3-—Ifltte". ^.ubljcaţiilq'de folclor âle'iacestuia, tlin'Ţu- ru j ^ l p l i j o r , s u n ţ -fll^tujrl-;,de. ciel^ ijlq colaboratorului s h u
Grigore Sima a lu i Ion de la Cărpiniş., Bucium Şasa este satul natal al lu i Ion Agirbiceanu, fiu l prozatorului
• (1907—1971), membru corespondent al Academiei,^ fizi- 'cian de renume, conducător al cercetărilor ce au dus la realizarea primului laser românesc (1962). •
Bucium Muntari a-fost dupâ 1{>44 un centru de rezistenţă anticomunistă al unor buciumani înarmaţi şi bine instruiţi în m înuirea armelor, conduşi de inimosul Liţa Macavei, nume azi bine cunoscut.
Bucium Poieni, aşezat pe Valea Negrilesei este un sat- cu oameni şi locuri pe care folcloristul Ovidiu Bîrlea din Mogoş ie-a descris cu atîta artă . în lucrările sale („Stempuri fără apă**). „Versul Buciumanilor", compus de Şăndruţul Lupului în 1886, în detenţie fiind, ca urmare a unei răzvrătiri a Buciumanilor de aici împotriva concesionării minei „Petru şi, Pavel** la un proprietar străin şi respectiv pierderea dreptului de lucru pentru particulari. „Acolo ni-i tot iosagul", se exprima în a-
' ceastă baladă autorul, localnic din Bucium Poieni. - In trecut, asemeni activităţi de aurari particulari de
.pe Valea Roşiei Montane şi de pe Valea Buciumanilor erau nenumărate instalaţii rudimentare de şteampuri pentru prelucrarea minereului- aurifer, accastă ocupaţie fiind aici chiar mai rentabilă decit in altă parte a zonei moţilor, datorită existenţei- in zonă a unor zăcăminte mai bogate. *
Portul popular, costumaţia deosebit de frumoasă n locuitorilor, cu renumitele coioace buciumăneştl, aleasa -îmbrăcăminte de sărbătoare eu faimă in regiune sint tot atîtea calităţi cu care. Bueiurrianii deosebesc de restul satelor din Ţara Moţilor.
. . Dar, în satele buciumanilor sînt încă nntlte alte lu-
. erori-şi domenii de cercetat şi de scris şi mă gîndesc că nr fi binevenită întocmirea unei documentate monografii
■ car.; dcsiţţur ar prezenta uri marc interes atit pentru cărturari cît si pentru'marele-public. • ,,
Petru FELEA,
V' * * . Abrud
ADEVARUL DE CLUJ± =PAGINA 6
SECŢIA DRUMURI NAŢIONALE CLUJ
Str. Dunării nr. 24, telefon 14-24-77; 14-55-48 organizeazâ Licitaţie Ja unele mijloace fixe propuse la casare. Consultarea Sistci la sediul unităţii noastre. (1808)
CAMERA DE COMERŢ Sl INDUSTRIE CLUJ-NAPOCA
organizeazâ
în perioada 25-26 noiembrie 1992, participarea societăţilor cu capital de stat şi privat din judeţul Cluj fa manifestarea expoziţională internaţionala de produse alimentare şi tehnologii specifice „FOODAPEST”, eare va avea loc în incinta complexului expoziţional „Hung-expo” din Budapesta.
Transportul va fi organizat de C.C.I. Cluj contra cost, iar cazarea va fi achitata ia hotel de către participanţi.
Informaţii şi'înscrieri la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie, camera 28, telefon 11-17-43/166. (1809)
R.A. „VICTORIA” CLUJ-NAPOCA
str. Napoca nr. 16,
organizeazâ licitaţie pentru vînzare de mijloace fixe la Sucursala de exploatare a turbei Câlâţefe în ziua de 17.X1.1992, ora 11.
informaţii ta telefon 11-83-10.
S.C. OASIS TRADING CO
vâ invita sâ vizitaţi magazinul lor de vînzâri en- gros, cu amănuntul, cu adaos comercial între 0-5 îa sutâ la următoarele produse:
• Ţigări, cafea ness
• Dulciuri, râcoriţoare
® Perie de dinţi
©Textile ■.
A Pantofi de dama pe strada: Ion Popescu Voineşti nr. 2-4, ap. 3, în Piaţa Mihai Viteazu.
Vâ aşteptam la deschidere, vineri, 6 noiembrie 1992. (31157)
FIRMĂ PARTICULARĂ
organizeazâ licitaţie la data de 7 noiembrie 1992, ora 12, la adresa din Cluj-Napoca, str. Gorunului nr. 3, ap. 23 pentru vînzarea de mijloace fixe (ca- mionetâ TV 1,5 to, aparate sudura, maşini de găurit, betoniere, compresor, motoare electrice, ţeava confecţii metalice) cumpârate în 1992. (31156)
DIRECŢIA TERITORIALA A AGENŢIEI NAŢIONALE
PENTRU PRIVATIZARE CLUJ
organizeazâ
în perioada 30 noiembrie - 4 decembrie 1992 un curs de specializare în evaluarea de active, mijloace fixe, imobile, afaccri , societăţi comerciale. Cursul este destinat pentru pregătirea specialiştilor în evaluarea dc hunuri imobiliare şi afaceri co urmeazâ a fi vîndute, cumpârate sau constituita cq garanţie.
- < Pot participa: absolvenţi de învăţămînt superior în domeniul cconomic sau tehnic.
Persoanele fizico precupi şi societăţile comerciale interosato^în specializarea propriului personal sînt rugato sâ se adreseze pentru informaţii suplimentare la Direcţia Teritorială a Agenţiei Naţionale pentru privatizare Cluj, piaţa Libertăţii nr.2, rclofon 11-29-15 sau 11-54-16. (30642)
S.C. „URSUS" S.A. CLUJ
angcjeazâ© traducător, cunoscător la perfecţie - scris fi
vorbit - al limbilor englezâ şi germană Cererile se vor depune la Comp. Personal în
vederea organizării concursului. (1811)
SOCIETATEA COMERCIALĂ „SORETI SERVICE” S.A. CLUJ-NAPOCA
Calea Dorobanţilor nr. 38
închiriazăSpaţiu în corpul de clădire administrativ al Atelierului Aghireşu, str. Uzinei nr. 382. Spaţiul poate fi vtilizdt ca birouri, atelier, depozit etc.
Informaţii: Cluj-Napoca, telefon: 11-22-86; 11- 18-19; Agfiircşu, telefon: 204. (31161}
SOCIETATEA COMERCIALA „HORA” S.R.l. CLUJ-NAPOCA
Str. Ploieşti nr. 10
(în spatele halei agro-alimentare din Piaţa Mihai Viteazu)
Telefon 13-64-54
Vâ oferâ o gama larga de produse cu ridicata şi amănuntul
• Armături instalaţii sanitare interioare
• Câzi de baie
• feronerie pentru uşi şi ferestre ’
• Perii de sîrmâ
• Produse din material plastic
• Becuri, tuburi fluorescente, panouri luminoase
• Marmora ete.
Adaos comercial negociabil.
Vâ aşteptâm cu multâ încredere. (1806)
S.C. TRANSILVANIA din BAIA MARE
definînd depozit 400 mp. şi magazin 200 mp, caută furnizori en-gros. Telefon 994/2-26-73. (30901)
SOCIETATEA COMERCIALĂ AGROTRANSPORT CLUJ S.A.
cu sediul în Cluj-Napoca
organizeazâ Licitaţie publica^ conform Legii 53/1991 şî H.G,
634/1991 pentru vînzarea urmâtoarelor active:© Autocolnanâ auto, transport marfă Huedin,
judeţul Cluj, 73.043.573 lei. (Preţ de pornire).Licitaţia va avea loc în 30 noiembrie 1992 la
sediul S.C. Agrotransport Cluj S.A. ,sţr. Calea Baciului nr. 81-83.
Dosarul de prezentare poate fi consultat zilnic la sediul societâţii între Orele 8-14.
Relaţii la telefon 18-08-77.Solicitanţii vor depune cereri pînâ la 20 noiem
brie 1992. (30301)
SOCIETATE ROMĂNO-ITAL1ANA
organizeazâ excursii la Istanbul: © autocare turceşti <9 video © condiţii deosebite.Telefoane: 11-62-60; 16-39-71; 13-01-13; 15-83-61.
(30033)
FIRMA „LUMEA - IL MONDO"
Angajeazâ: secrctarâ-contabilâ cu experienţă, vîrstă 35-40 ani. Informaţii: telefon 11-06-64, zilnic orele 11-14. (30691 -A)'
FIRMA „LUMEA - IL MONDO”
anunţâ
Deschiderea Magazinului de vînzâri en-gros şi on-detail. Str. luliu Haţieganu (fosta Muzeului) nr.11. Telefon 11-06-64. (30691)
ŞCOALA DE ŞOFERI „COMPACT”
vâ pregâfeşte sâ obţineţi permisul de conducere categoria „B” în condiţii avantajoase, cu plata în rate. Telefon 13-55-45. (31G28)
S.C. NAPOPAN S.A. CLUJ-NAPOCA
str. Berăriei nr. 6 (lingă Fabrica de bere)
A deschis o Unitate de patiserie cu program 7- 15, in care serveşte zilnic, intr-o ambianţă şi plăcută, următoarele produse:
• Pitra - 60 lei
• Hot-Dog - 85 lei
• Pateuri cu dulceaţa, ciuperci, came - 25-30lei
• Clătite cu dulceaţa, ciuperci, caşcaval - 15-20lei
• Sandwich-uri — 35 lei >.. .
• Spaghete italiene — 75 lei
® Cafea filtru — 15 lei
• Cafea Ness — 25 lei
• Sucuri diverse — 15 lei
NOU», l.'Se primesc comenzi şi pentru acasă.
2. Unitatea pune Io dispoziţia gospodinelor aluot foietat preombalat pentru pregătirea Io domiciliu a aperitivelor şi prăjiturilor. (1778)
S.C. „FIMARO” S.A. CLUJ-NAPOCAstr. Maxim Gorki nr. 167 ;
vinde
prin licitaţie publica, cu strigare, în ziua de 17 noiembrie 1992, ora 8, la sediul societâţii, mijloace fixe şi active cu uzură din g rupe le menţionate mai jos: -
© Maşini unelte (strunguri, freze, maşini de rectificat, de găurit, foarfeci, fierâstraie)
© Utilaje pentru turnătorii (maşini deformat,de dezbătut, întors forme, carusel de formare etc)
© Echipament de calcul şi birotică: maşini de adunat, scris, birouri, planşete
@ Instalaţii de ridicat şi transport: stivuitoare, electrocare• ® Unelte portative electrice şi pneumatice, truse de sudor
© Centrală termică comb. lichid şi alteleTaxa de participare de 1 la sută precum şi la
xa de garanţie de 5 la sută din valoarea opţiunilor se achită anticipat la casieria societăţii.
Lista completă cu preţul de pornire, precum şi regulamentul de participare se pot consulta la poarta societăţii.
Informaţii suplimentare se pot primi zilnic la telefonul 95/18-47-77, int. 185 sau 139.
Licitaţia se reia săptămînal, în fiecare marţi, la ora 8, pînâ la lichidarea stocurilor. (30513)
SOCIETATEA COMERCIALA „CAR80CHIM” SJL CLUJ-NAPOCA
angajează
prin transfer sau Oficiul forţei de muncă următoarele cotegorii de personal:
© 1. Jurisconsult sau consilier juridic © 2 lâcâtuşi mecanici specialitatea auto, cote*
goria 4-6Informaţii suplimentare la telefonul 13-20-47, ifl'
ferior 122. (30532)
„TRANSARIANE” S.R.L. din com. Baciu, sat Rădaia
, angajeazâ• cconomist în specialitatea contabilitate-finaiy
fe cu practicâ în domeniu. Se asigurâ gratuit transportul din Cluj-Napoca'ta Rădaia precum tj alte facilităţi. Salariul negociabil. Rugâm adresoţ1 la telefon 13-49-73, pentru informaţii. (31135)
PAGINA 7 ADEVARUL DE CLUJ
i Intelectuală serioasă 42 ani, jnresc’ cunoîtmţă intelectual se- .os cu maşină, pentru căsătorie. OP. 1, CP. 488. (31034), Studentă, 26, doresc priete-.
nje intelectual serios. Căsuţa M Oficiul 1- (30637)I Intelectuală drăguţă, 1,53,
şs, bună gospodină, situaţie materială bună. doresc cunoştinţă- intelectual în Vederea căsătoriei, eventual copii. ■ Scrieţi OP. 1„ CP. 1(21 (30707) _i Tînăr muncitor 37 ani, si
tuaţie bună, necăsătorit, 1,7-5»- 63, , doresc cunoştinţă cu - domnişoa- râ fără obligaţii 27-36 , ani. 1,62- 1.70 în vederea căsătoriei. Scrieţi Ciorca, str. Pata nr. 41, lloc C 2. scara 3, np.--.42.-.(31217)
• Vind^ Mercedes 207 D, 8 ani, 'J5tKJ nM , negociabil.' Informaţii telefon 280 G ilău lirele 8-20. -(31207)
• Vînd -apartament 2 ci- mere cu garaj în cartierul Zorilor, pe, valută.^ Informaţii telefon 14-32-5-1 după ora 15.00712) ___. ; , ,
* Cumpăr' grădină sau casă ou grădină în Andrei tylu- reşanu. Telefon 13-43-14 ore- It 9-15: (31221)
» Cumpăp linguriţe, . obiecte de argint şi decoraţii. Te- lefon 11-32-52. (30748)
* Vînd Dacia 1300, caroserie 1991*. preţ convenabil, cutie viteză ‘ Dacia, motor Audi 100 injecţie (sau. piese din motor) plus cutie viteză. Cumpăr cKiuloasă Fiat Duca- to diesel sau motor. Informaţii Memorandumului 11 (nut- ;azin) orele 10-15 înalară de jiiribătă şi duminică. (30761)
• Vînd hală 750 mp, teren aferent 4000 mp. intabulate. Informaţii telefon 18-36-54(30518) '
• Vindem cas-i bătrineav eă eu anexe — 2 focuri, gaz. lumină, la şoseaua principală
| (asfaltată), 17 • ari grădină | pomj fructiferi. Comuna Fra- &V judeţul Cluj. Informaţii telefon 11-72-79 Cluj-Napoca. f!05t>6)
• Vînd urgent Dacia 130i) 3l> fabricaţie 1981, stare foarte hună.' Inf. telefon 17-73-38.JW673) : : , . - • : - -
• Vînd motor complet f.lor- «des diesel şi;,pampă de in- Wţie Mercedes 300 D. Informaţii str. Amurg 16- (30696-A) - _ i '
.• Vînd-Audi 80 model !' piese pentru Ford' Sicrn. Wtfon .13-93-08. (3n7H)
• Vind Volkswa«i'n Jetta şi ;s*e de schimb; preţ convena-
Telefon 17-31-76. (H077G)• Vind mobilă sufragerie Mi-
‘ 1 1 stare bună. Telef. 15-70-52ora 20. (31001-A)
, * Vînd urgent convenabil tc- '"’fit color Telefunken, Ford )"ra -stane' ireproşabilă. Te’.e- ■' 14-32-63. (31026)• Cumpăr apartament 2 ea- ■** Zorilor. Telefon 15-40-2-J. ■ÎOOl), • Vind lemn rie nuc. înrhi- P- depozit. Telefon 13-4'J-53.«i5:0)
Vind făină de grîu ro^e i Titru ţuică) sau caut persoa* ,■* 'arc să prepare ţuică. Tcie-
15-41-35 0rele 1»-2J.r-!«2) ' , •
• Vind haină din blană de ,3* Polară nouă,* preţ conveni!. Telefon JT-46^02 după or;l- 01032)• Vind .televizoare color- Te-
'‘Joi 17-22-88. (31G67-A)
• V înd maşină pentru făcut frişcă şi unt. C P . 411 Cluj. (31007)
• Vînd casă 2 camere, dependinţe, grădină. Informaţii tele-, fon 14-14-64. (31063)
• V înd mobilă Belvedere com- .pletă. Informaţii telefon 17-97-41 între orele 18-20. (31154) ^
• e De vînzare o locuinţă cu două camere Iri’ bloc (pentru valută) zona Zorilor. ; Relaţii la: telefon 18-20-60 după ora 18. (30528)
• Vînd Audi 80 D model 86 fabricat 1986 decembrie, 1600 cmc, consum 5.8 L- Preţ 9200 DM sau 6200. dolari. Negociabil. Telefon 12-81-56 orele 17-20. (30521-A) .
• V înd Dacia 1410 T LX ; 1310 . TX , 1100. Informaţii : 18-61-84.
(30543-A) \ :• De vînzare sobă electrică
cu 3 ochiuri, motor electric, la 380 volţi şi matriţe pentru material p lastic ,. cîntar de masă, diluant pentru vopsea duco,
' menghină paralelă de 200 ■ mm. Telefon 13-01-83. (31116) ;
• Vind Volvo 740 diesel: 1984. Telefon 11-55-97. (31147)
• Vînd bufet şi sobă de bu- r cătărie, : reeamier. cărucior co
pil. Telefon 18-85-18 d u p ă o r a• 17.-(31152) - J : ■ - .
• Vtnd. mobilă - tineret, fotolii pat şi piese electronice. Telefon 18-25-17- (31151)
• V înd prelată de doc auto- ’ camion. Telefon 11-22-55.(31148)
• Cumpăr ceasuri vechi, m icroscop, teodolit, compas, ■ gramofon, hărţi şi cărţi vechi un- 1 gureşti şi nemţeşti. Telefon17-24-90. (31150) „ ;
• V în d . casă cu grădină. Str. . Sanatorului nr. 12, tel. 16-92-93.
; (30663)": :• ’• Cumpăr maşină de cusut
Singer" cu masă ; pentru cUsut piele. Informaţii tel. 14-75-13. (30670)
• Vînd video player Panorama nou. Telefon 15-87-61 după ora 16. (30571)
• V înd schpme- şi piese televizoare color, ('(împresoare pentru frigidere' şi congelatoare, piese Opel Kadett. Tel. 11-75-52. (30676)
• Cumpăr parbriz faţă R 16. Telefon 16-16-10 seara ''după ora ,18. (30677)
• V înd Mercedes 240 D. Telefon 17-15-67 orele 9-11; 17-20-
. (30678)• Vînd televizor Diamant în .
stare foarte bună. Tel. 15-04-46. (30631)
® Vînd congelator Philips. Te- ' lefon 14-43-08.' (30585)
• Vînd sobă aragaz' şi două butelii. Telefon 17-36-57 după ora 14. (30688)
• Consumcoop Beiuş vinde prin licitaţie publică în data da18 noiembrie ora 10, loca! Iii- drogară, ponton, scări, hidrobiciclete. (30692\ ' -
• V înd VW Bus fabricaţie 3070, cuptor cu microunde, bar cu anexe, instalaţie de sifon, antenă satelit completă. Telefon12-3£>-52. (30693)
• Vînd sobă de teracotă, completă. Str. Amurg 17. (30696)
• V înd radio casetofon dublu Pisher. Telefon 18-16-87 sau13-24-43 dimineaţa. (30697), ® Vind cîntar 10 kg pentru comerţ şi cutie viteză Mercedes. Informaţii telefon 17-57-31!. (30706) - .. •
e Vînd canapea, dulap 2 uşi şi v itrină.1 Telefon 15-12-24 seara. (31177)
• Vînd autoturism Talbot 1500 cmc, motor 4500 DM. Preţ negociabil- Informaţii str. Republicii nr. 6t-63 ap. 8. (31176)
• Vînd covor persan manual nou, 1Q mp, 16.E00 lei-mp. Telefon 13-84-21. (31131)
• V înd parabolă. magnetofon Itostov, ben/i, tobe Mondial, televizor defect Tel, I4-5S-73.(3118?)
• Cumpiir mediearmshtt»; Pro- .statin tablete 3 seat cutii, No- moit. sirop 3 flacoane-, Spr/mo Urgemri 3 flncoan;». Telefon18-69-95 după ora 17. (100)
• Vfnd material rauri'irat pentru prelate portbagaj, Fram 70. Telefon 16-27-67. (30720)
, • Vînd urgent Lancia Diesel, Volvo 740 diesel. Ibiza seat
■ diesel, Porche 924 şi Icoane pictate pe lemn. Telefon 16-99-69. (30572-A)
• Vînd Schnauzer uriaş. In formaţii telefon 11-45-96 sau B.P. Haşdeti cămin V III, camera
-28. (30574).• Vînd Dacia 1410 TX. Tele- ,
fon 12-33-19. (30600) ’• Vînd sau schimb . Mercedes ■
240 D cu apartament 2 camere. Telefon 14-07-08- (31127)
• Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 16-24-33 (31129-A)... • Cumpăr casă mare sau apar- , tament 'central cu posibilităţi' de privatizare. Telefon 13-07-06.(31204).
\ • Vînd urgent Oltcit 1990, 38.000. km, preţ 600.000. Negociabil. Telefon 16-75-09 după ora18. (31208) '
• Vînd video player Funai, - -sigilat. Telefon 11-05-83.(31203) : " ,
.• Vînd r Alfa Romeo Giuletta sau schimb cu microbuz. Telefon 12-77-42. (30724)
• Cumpăr garson ierâ sau a- paftament 2 camere pe str. Pa- ' ta. Telefon 11-48-71. (30729)
• Cumpăr video Funai nou. Telefon 15-43-81. (31201). • Vînd 1500 mp teren de
construcţie în Gilău- Informaţii Gilău, str. Principală nr. 1272. (30716) : ;-
• Cumpăr apartament o cameră zona Mărăşti sau Pata. ., Telefon 13-74-94 după ora 16. (150725)
• Cumpăr apartament cu o cameră. Telefon '- 18-73-00.
,(31189)« Cumpăr piese pentni motor
r Audi >100 diesel. Telef. J4-05T07. (31192) -
• Vînd 80 oi. Bobiş Vasile, comuna - Tureni nr. 40 sau Ia telefon 17-59-18. (31193) '
• Vînd mobilier consignaţie, ; uşă blindată, gratii, geam. Preţ avantajos. Telefon 16-12-58 zilnic între orele 8-10; 18-20.(3119!) ..................
' o Cumpăr congelator. Telefon 12-84-17 după ora 17.(31197)
• Vînd garnitură mobilă din lemn de nuc, în stare foarte, bună/ Informaţii zilnic între orele 9-12 la telefon 18-52-77.
-.(31200-A)• Vînd Dacia 1310. Necesită
mici reglări, vibrochen şi pis- - toane Opel Record 20. Str. Braşov nr. 46, tel, 14-69-47. ' -, (31216). . . .-
o Vînd lemne de foc. Str. Spătam Milescu nr. 10. (30731)
© Vînd gheretă echipată comercial. autorizată şi mobilă' combinată. Informaţii str. Horea nr. 108 ap: 1. de la orele15-21. (30725)
• Vînd maşină de tricotat ciorapi Adcsgo. Telefon 990 — 1-51-13 (30751)
• Vîr/d Dacia 1310. casă cu grădină lingă cabana Muntele Pilii. Telefon 13-98-81. (30742)
• Caut parteneră prezentabilă 18-36 ani pentru reve-, lion la Cîiislnău. Căsuţa poş- taia 18 — 838. (30997)
• Caut menajeră sub 23 ani, prezentabilă. Telefon1S-09-47, după ora 14. (31163)
9 Confecţionez rulouri pentru geamuri din lemn, cu termen de tgarauţie. Telefon15-13-02 după ora 18- (30709)
• N’OIJ!! Jalurele plastic tip “NeUermaii" diferite culori. rulou lemn. 16-39-31.13121 l-A)
• Posed carnet de conducere B profesionist TAXI. Solicit o angajare la -un patron, orice condiţii. Tolefon 17-16-35 Intre «rele 15-20- (311b5) -
• Predau ore englezâ-fram-o- ză începători. Execut lucrări de dactilografi?,. Tel. 15-30-02. (30672-A)
• Execut închideri balcoane, preţ avantajos. Telcfou 11-73-24 şl 16-04-86. (30702)
• Dispun de doaft locuri plus bapafo în dubită pe ruta Num- berg — Koln. Teiefon 12-87- 26.(31205)
ţ " Un pios la Impllnlroaa trei ani de la incitarea din
vlaţA a profesorului tir. *loc. VI11GII-. GA1.KA, fost şet al .Ca- ledr«l de Toxicologie a Itisdtu- tulul de Moiliclnâ ţi Farmacie din Ctuj*Nîapoca. Familia.
6 Colectivul Clinicii ChirurgieII, l ’MK tiu î-Nupoca regreta pro
fund dispariţia distinsului rolejî , Vl prieten dr. MAHCEU MOUARU nifdic de înaltă ţinută profesională şl adînc umanism. Sincere condoleanţe familial îndoliate.
^ Cu adincă durere anunţam încetarea din -viaţă, la numai52 ani, a scmnpci -noastre soţii şl manie VIMAN KOZAUAl în- rnorniîntarea vn avea loc -joi, 5 noiembrie ora 13 de la capela nouă din Mănăştur. Sufletul ei blind va rărnîno veşnLc In amintirea noastră. Soţul loan; fini Vasile cu famlila» fiica Maria cu familia. (30717) ' .
0 Cu profundă durere anunţăm împlinirea unul an de la trecerea fn. nefiinţă 'a celui ce a fost dracul nostru, ROMANUS IP, MOGOŞ. Fie-I odihna uşoară.' ’ Familia îndurerată. (30322)
q Sintem-alături de farmacist principal Rodlca Sabău şl familia sa In marea durere cauzată de trecerea In ,pt<»rnl.tate a mamei.. Dumnezeu sâ o «wliîincască tn . pace.. Gheorghe Fodor • şi personalul Bisericii Franciscane. CJIIHl)
^ Profund îndurerate, de trecerea In nefiinţă a mimel colegei noastre farmacist principal liodica Sabău, li .trinsmitonv’ şl pc această cale tnlr^aga noastră compasiune şl -sincere condoleanţe. . ColectivulFarmaciei Victor Baheş. (JU35) .
9 Dragă Nicolcta,. .sintem alături de tine in aceste momente gre!e. Colectivul Grădiniţei nrl 69. (31)710)
£ Sintem alături de colega noastră Valeria . Viman in marea durere pricinuită de moartea dragei sale mimt* soacră.
Sincere condoleanţe intregll familii. Colectivul Grădiniţei nr. 32. (3.0708)
0 Sînfcm alături, de doamna Murgul Ana, rentabil şef, în marea durere pricinuită d#* decesul fratelui draj;. '.Sindicatul-' liber al SC Textilo-încălţ iminte Cluj. (30 95)
' 9 Consiliu» de a»lm^nlstraţle al IC TexfUe tncă^ţâminte Claf este atăiuri de doamna Ana Hur* goi la despărţirea dureroasă de fratele drag. (306‘Ji)
9 Sintem alături de colega noastră Dotiea Ana Maria la durerea pricinuită de moartea mamei dragi. Colectivul Policlinicii CFU Cluj. (3116S)
0 Sincere condoleanţe prietenilor noştri Ani şi Titi. Pe doamna CUPŞA, Dumneţeu s-o odihnească în pace. Familia log. Lazăr. (3114?)
9 Sîntem alături de' doamna Zsodd Maria la decesul frateluidrag. Colegii SC1FCAR SA Cluj. (.10661)
0 Sincere condoleanţe şl în- tr*\-iga noastră fcompaslune familiei Crlstea Vulerlu în clipele grele pricinuite de pierderea mamei dragi. C(rleciivu) Serviciului coiU^hilltatLVflaa-jclar, FI. Hala Electrocentrale Cluj.(31 IOC*)
^ Sintem alături de colegul nostru călina Macarie In durerea pricinuită de pierderea fratelui drag. Colectivul SCITMM* Cluj-Napoca. (1JI90)
9 Sintem alături de colegul nostni Văleanu l.lvlu In marn» *<iurere pricinuită de moartea 'tatălui socru. Colectivul disciplinei de Propedeutică stomaio- loglră. *3118*)
ţ Credlttci^şll parohlol orto»!o- Xtt romăne Valea Ură^ariulul. Consiliul parohial. Comitetul do construcţia al noiţ biscrltl şl preotul p;iroh, regrotă trece
la ceie v«*jnico a Inatt Prea Sfitiiulnl Arhiepiscop TEOFIL IiniUNFANU*, care a * tuful etît de muft consfrulr^a, fJnht,reaVl pUrtarea iruntas-sci k r biserici. Dumnezeu «â-1 «i2i?inta.fc& cu drepţlt. <91189}
0 Preoţii Protopopiatului Or. todo^ Cluj, împreună cu credincioşii lor, cu profundă tristeţe conduc, pe ultimul drum, p*?1. P. S. TEOFIL HtKWF^NU, arhiepiscopul Clujului, p«‘rso>ia- Htate marcantă â Bisericii o rtodoxe ' Komâfttn, ( ierarhul • carc ne-a cotidus, ne-a lublr şl ne-a apărat vr?»» de .15 de ani. Transmitem familiei îndoliate sincere condoleanţe si îl pe milostivul fJunme/eu şi-l nească sufletul sâo marc şl bur. în împărăţia' S.v (3I27Î)
. 9 Smt«m âlĂf«rlr de . colegul nostru Kozan Gavril ?» marea durere pricinuită de ' moartea tatălui drag. Colegii de la serviciul personaj ţi birou) contracte T C P M F c»ttf-?vapora, (31202)
0 - împărtăşind întreaga durere transmitem colegului nostru ul. ee. Crlstea Valeriu sincere condoleanţe ocatlona^e de d^*cesui mamei sale. Colegii de la Kiec. trocentrnle. (3 7b'G)
0 Aducem pe accastâ cale mulţumiri celor care la d»yesul scumpei noastre mame Şl soţ*f
lector univ, MAIî^rstl^C . SILVIA ao fost alături de noi. Familia HHiollată.. (3t2wj
Cu durere anunţăm ineeta* rea «fin vîafâ a dragei noastre soţii şt mame BOI'A MAHtwl, după o lungă ' şl grea suferinţă, înmormîntarea va avea loc vineri, ora 12, de *a capela mare a cimitirului Central. Familia.» (30V22) .
0 ; Cu atffncâ durere enunţăm încetarea din viaţă la dala de3 noiembrie. 1992, după o grea suferinţă, a celei care a fost ROTARU SUSAN4, mamă, soacră şl bunică; înhumarea v» avea loc la. data de % noiembrie 1992 or* 13 ' la ' biserica orto**ovâ dfn Someşenl. Fan»llla îndoliată.. (30737) '
0 Cu profundă durere anunţăm încetarea din: viaţă a 'scum
pei noastre mame şl bunici IUI V.\ . ClîlSTEA. înmormântarea are loc Jof* 5 noiembrie 1952, ora 12, tn cimitirul bisericii din Mănăştur, capela veche. Familia îndurerată. (30730)
O S*au scor» şase saptâmînî de la decesul "scumpului, nostru soţ Şi tată PFSCAR GAVRFt!. Sa fe vom uita. Familia indur*.*ra- tă. (31213)
0 nolembrte 1992, . seîmplinesc $ săpunii.ii de lacrimi şl durere de la dispariţia fulgerătoare a scumpului^, nostru
soţ, tată, socru şl bunic MmtEŞJAV VASILE din Chin- tenl. Să-l fie somnul du*ţe ' ş f '
ţărîna uşoară. Familia. 01206)
0 Sincere condoleanţe familiei Ing. Donea loar* pentru pierderea suferita. Conducerea stafiei CFR duj^Vffpoea, (31203)
0 Sincere condoleanţe famlll«i prof. dr. Leon TVfuntean pentru Ireparabila- pierdere a mamei ţi soacrei dragi. Colectivul, catedrei de Fltotehnie. (307S2)
9 Colectivul. Spitalului studenţesc se alătură durerii' familiei la pierderea oelui care a fost Iubit coleg $1 disting colaborator dr. MARCEL MOItAIiU* tr^ns- mlţlnd condoleanţe şl rompasîtt* nf. (30713) '
0 Cu profundă durere ne des- pnrţlm de prietena’, nostru drag dr. MOIIARU MARCUL şi transmitem condoieinţe ‘familiei. Familia Tăjiase loan. (30750) :
9 Adine îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă a dragu’ul
nostru bunic, totă C1TENDE AlTGUSTIN- In vîrstă de 68 ani. Inmormîntarea va avea loc vineri ţ noiembrie, orele 15, din capela cimitirului Central. 'Fa-' mitia. (31262)
0 nureroa.se aduccrf aminte la împlinirea a şase săptămîni de la trecerea In nefiinţă a dra* guiui nostru fcoţ şl tată» prof. LIVIU UAROSA, II . vom aduc6 un plou omagiu simbătă, 7 noiembrie, orelo ix la Capela gre- co-catollcă din str. Moţilor nr.
Soţia şl fiica. (34776) *
0 Cu .profundă .triiteţo comemorăm axt, 5 noiembrti» 39.93, împlini» if i io n u l an de la trecere» în no- fiinţa a acumpd noastre toţii, me, bunici OLAB ANA di» AjwW»
Oormi. in p&ce, «ullet olcs.mllla veşnic îndurerată.
ADEVARUL DE CLU.T" -PAGINA g
A N U N Ţ IM P O R T A N T i i » .«
SOCIETATEA COMERCIALA
anunţă convocarea
S.A.
.AD.U.NAB1LCIEM£RALE. X.IRAQRPJNAR£^A.ASJI.QMBllflBpentru data de 20 no iem brie , ora 10, la Sala-Sporturilor din
CluJ-NapocaAcţlonarii care încă nu şl-au ridicat acţiunile sînt rugaţi să se prezintej
la sediul Băncii Române pentru Dezvoltare pînă luni 16 noiembrie 1992.
Ridicarea acţiunilor este obligatorie pentru, înscrierea în Registrul Acţionarilorj
| şl deci participarea la Adunarea Generală.
- Ordinea de zi:H Modificări în structura acţionarilor H Constituirea organelor de conducere ale
societăţii a Discutarea unor propuneri de modificare a Contractului de“““ ■* Societate «îl Statutului Conducerea Societăţii,boci etate şi btaiutuiui. Dir.|nq- b UZOIANU OCTAVIANi
uawaaao&i
S.C. SUINPROD BONŢIDA S.A.
achiziţionează .
porumb sub formă de ştiuleţi sau boabe, în cantităţi nelimitate la preţul de 45 lei kg. porumb boabe STAS.
Preluarea se face la sediul unităţii în comuna Bonţida nr. 834, sau în localitatea Viişoara la ferma de porci (Ia Moara în şes).
Pentru alte relaţii apelaţi la telefoanele 95/13- 47-27 sau 95/21-29-83. (30938)
CAMERA DE COMERŢ SI INDUSTRIE CLUJ SOCIETATEA INTERME&IERI, CONSULTANTA;
„ASISTENŢA NAPOCA" - S.RX. '
ambele cu sediul în Cluj-Napoca, Bd. Eroilor nr. 2 organizează pentru caare contabile, în luna noiembrie 1992, un curs de 30 de ore cu tema „PREZENTAREA NOII LEGI A CONTABILITĂŢII".^
Expunerile vor fi susţinute de specialişti de înaltă calificare (inclusiv cadre universitare)
De asemenea, pentru cunoscătorii de limba engleză, în aceeaşi perioada, va avea loc un curs de engleză comercială.
înscrieri la sediul firmei cam. 23. Alte informaţii la telefoanele 11-17-43, int. 163, 11-13-51. (1813)
DISCO BĂR „ONIRO" '
Vă aşteaptă să petreceţi o seară plăcută, zilnic între orele 18—04. De asemenea organizeazii, la cerere, pentru tineret, Micro-revelioane, onomastici şi alte aniversări. Vă aşfeptăm, cu mare plăcere, la barul „ONIRO". Str. 1 Decembrie 1918 nr; 35 - Baza de agrement (lîngâ podul Gariba!- di). (31200) ;
S.C. POINT IMPEX S.R.L.Vinde, en-gros şi en-detail:
O Maşini de spălat automate (Olanda) cu garanţie 6 luni şi posî-garanfie service cu piese de> schimb originale, lâ preţuri avantajoase
Adresa: str. Negoiu nr. 3, ap. 18, telefon 16-53- 76, după ora 20,00. (31231)
S C. MINI-TUR S.R.L.>- Cu sediul Ip Hotel „Vlădeasa", camera 102
Prin deschiderea biroului de intermedieri vînza- ri-cumpărări vâ dferă, fără efortul dumneavoastră, posibilitatea de a vinde sau cumpăra mijloace mobiliare şi imobiliare.
Pentru autoturisme se efectuează şi perfectarea actelor de vînzare-cumpărare. Program: 8-18. (30753)
TAXI LUX —La orice ora din zl şl noapte, pe soare, pe
ploaie, pe lapovlrâ sau ninsoare, TAXI LUX yă sta la dispoziţie.
Veniţi cu noii Nu veţi regreta I Practicăm ce/o mai MICI TARIFE din municipiul Cluj-Napoca, desetvirea fiind făcută de taxlmetrlştl cu înaltă competenţa profesională şl morala. (31017) -
S.C. „CONTACT T.A." S.R.L.
Anunţă mari reduceri de preţuri la maşinile do multiplicat SHARP: . .
G Z 30 de ta 256.473 lei - la 198.0C0 lei j
O Z 50 de la 455.180 lei - 298.000 lei j© SF 6100 de la 617.862 lei - 480.000 lei H 0 SF 7750 de la 1.224.038 lei - 998:000 lei ® SF 7800 de la 1.110.165 lei - 998.000 loi
. Asigurăm: materiale consumabile plus hîriie; Service în garanţie şi post garanţie '
Telefon: 95/12-07-48. (30426)
AGENŢIA DE TURISM „T1FAN1" din ORADEA
organizează excursii săptâmînale în:© Polonia la Kralcovia şi Varşovia, preţ 8.500 lei © Polonia cu oprire în Cehoslovacia, preţ 7.500
Ici. ' .■■■ ,. înscrieri şi informaţii la telefon 99/13-54-17 (între orele 9-17) şi 99/13-55-29 (după ora 17). (30202)
C.A R. - ÎNVĂŢĂMÎNT - CLUJ
Anunţă concurs pentru ocupai ea postului vacant de casier. Concursul va avea loc în data de 18 noiembrie 1992, ora 10. Relaţii la telefonul 11* 66-69. (31167)
ŞCOALA NR. 10 Angajează, prin concurs, secretar şi muncitor/
întreţinere. Relaţii: telefon 12-36-70, (31183)
-micat M ş S M i M S
W ^ M K gBEa ;.
f f i d n n w
o Meditez elevi la limba rom ână pentru admitere Sn liceu. Telefon 16-19-19. (31212) ^. • Meditez limba română şi irancezâ. Telefon 17-52-05. (30736)1 • Căutăm xerox de închiriat. Informaţii la telefon 11-06-61 sau 12-46-45. (30733)
, • Dau în chirie apartament mobilat. Telefon 13-80-34.( 3 1 1 7 1 ) :
■> • . Caut un apartament 2-3 camere,. cu telefon, mobilat, în zona Pata sau în Mănăştur., Plata în valută. Informaţii 11-44-64. (30690)
• Caut spaţiu' comercial central. Telefon 13-21-13. sau18-55-90 scara. (30699)
• Dau în ehirie garsonieră mobilată, pe termen lung. Plata anticipat pe un an. Vînd cărucior sport. Telefon 18-08-29. (31153)
• închiriez garsonieră ultracentral. mobilată, cu telefon, fri- pider Plata în valută. Informaţii: telefon 13-09-46. .
• Caut de' închiriat urgent spaţiu comercial central sau cu vad foarte bun . Telef, 16-12-58 zilnic orele 8-10; 18-20. (31195- A)
• Tineri, căutăm garsonieră• de închiriat. Plata în iei: Telefon 13-85-87 după ora 17.(31196)
• Dau Sn chirie garsonieră in Zorilor. Telefon 15-61-78.
. • Caut de închiriat vilă în zonă liniştită, condiţii deosebite. Plata în lei sau valută. Telefon15-54-02 sau 15-4G-10 între orele 17-21. (30986-A)
a Caut de închiriat spaţiu comercial central. Plata în lei sau valută. Telefon 15-54-02 . in tre orele 17-21; 15-46-10.
• Dau în chirie garsonieră mobilată cu telefon şi frigider.
•Telefon 11-92-80. (31169)
• închiriez unei studente sau funcţionare cameră cu acces şi dependinţe. Tel. 16-13-07. •
• Dau în chirie apartament 3 camere plus' garaj, zona centrală. Telefon 18-18-80. (31215)
• Studente căutăm " apartament maximum 15.000. Telefon după ora 17 la 13-86-40.
• închiriez apartament 3 camere ultrafinisat, mobilat. Aleea Năsăud (Pietroasa). Telefon18-51-62 (31173)
• Dau î n c h i r i e garsonieră . ultracentral.. Str- Horea. 47-49, ap. 45, zilnic 16-20. (31170)
• Caut pentru închiriat spaţiu pentru depozit en gros în Turda. Informaţii telefon. 17-57-95 orele' 14-20 zilnic (30679) ,
închiriez apartam ent. (2-3) camere Mănăştur. Tel. 16-14-48 sau 13-03-71. (30630)
• Caut apartament 2 camere, cu telefon, mobilat, în zona Zorilor. Informaţii 11-78-40. (30690-A)
• Dau în chirie cameră separată. Telefon 18-28-63.. (30701)
• Student, caut garsonieră. Telefon 14-03-04. (31175)
• Dau în chirie cameră cu intrare separată. Acces baie şi bucătărie. Informaţii telefon14-27-35. (31179) , - -
■ • . Dau" în chirie apartament patru camere. Plata anticipat pe şase luni. Str. Dîmboviţei nr- 87, ap. 5. (31210) K
• Schimb garsonieră Oradea cu similar Cluj-Napoca. Telefon18-56-83 după ora 17. (31130-A)
■ • Schimb apartament 3 camere confort Grigorescu cu a- partament 2 camere plus garsonieră, ambele în Grigorescu sau apartament. 2 camere plus dife- renţa sau variante. Informaţii la telefon 17-58-38, după ora 16. (31141)
’• Schimb apartament două camere proprietate în zona in dustrială, cu similar zona M ănăştur sau zonă apropiată. In formaţii telefon 17-95-69.(31172)
• Schimb apartament 4 camcre proprietate carticr Gheorgheni cu apartament 2 camere, în cartierele: Gheorgheni. Pata, Grigorescu, Zorilor. Telefon14-40-79 după ora 13. (30C67)
• Schimb apartament 2 camere proprietate central (M. Viteazul) cu 3 camere, central. Telefon 13-30-19. (31159)
• Schimb apartament 2 camere, proprietate, Mănăştur (zona Calvaria) cu 3 camere Grigorescu (zona centralei telefonice). Variante.-Tel. 17-33-35. (30703)
• Schimb apartament confort, etaj I, 2 camere, şi garaj cu pivniţă în Mediaş pentru similar Sn Cluj. Variante. Informaţii telefon 92 — 82-85-45 Mediaş sau 13-57-76 Cluj’ după ora 20. (30725) • - ..
Pierder... *X*
• Pierdut ştampilă rotundă’ Firma SC ICarim SRL. Se dc- clară nulă. (30693)
• Societatea comercială Tip- Top, Piaţa Cipariu nr. 5 pierdut ştampilă. O declar nulă.(30713)
• Pierdut cîine brac german şl ciobănesc german în zon3 Grigorescu — Napoca — Gruia. Recompensă- Tel. 18-41-21. (31222)
Autcrtzatd pfn I.C. nMUJ/lWl, ludccâtoria OuJ-Ncpoco. .
înmatriculată kf Oficiul Roghlruîul Comodului Judeţului Ctu}, . sub nr. 0/12/308/1991
dln22.03.1991
COUGIUl DE RtDACţiE IUS CÂUAN (r*-
doctce t«Q; DAN RcMEANU (r*Joctof |*f
ccţuncQ: VA1ES CHIOREANU (r*doctot («f
odjvncţ; TRAIAN BARA (««CMtar gwwral
nldaoţ») ; MCOtAE PtTCO ; MARIA
tANOEâUAN; RADU VIDA. !
REDACŢIA: C luj-N apoca, «tr.Napoca nr.16. TELEFOANE: 11.10.32 (redactor f®0:
11.75.07 (redactor §otf adjunct j l «ocrotariatul d * rodacjîe); 11.74.18 sf 11.74.90
(redaotori): 11.73.07 (admlnhtraţta fl oontablll!at*a ziarului); Telex: 31444.
Fax: 11.28M . M ica publicitate * • prlmejto zilnic între» orele 9 - 16
•tr.Napoca nr.16 p a partei). Sîmbâta ţl dum inica închl*. Informaţii,. rac lam * |l pubHcttat* la t*l» (o n 11.73.04.