americana,românească

Cine a avut răbdarea şi tăria sJ urmărească transmisia în d i­rect a „nopţii americane11 incen­diată de febra alegerilor, dornic sâ afle primele rezultate trans­mise cu o specifică promptitu­dine de mass-media americană şi, mai aies, avid de cunoaşterea rezultatelor finale, ă fost,' proba­bil, dinainte convins de absenţa elementului surpriză, lăsîndu-se, in schimb, subjugat de elemen­tul spectacol. Mai rară densita­tea simpatizanţilor de toate cu­lorile (nu , doar cele politice) de toate vîrstele şi categoriile so­ciale, de ambele sexe — într-o devălmăşie şi bună • vecinătate pe care îndelungata exercitare a democraţiei o asigură. Mai rară. explozia de bucurie a simpati­zanţilor noului : preşedinte, ales cu un număr de voturi sensibil superior, celui' indicat .de repeta­tele sondaje'de opinie. Opţiunea electoratului american e clară, . ea se îndreaptă spre schimbarea, devenită stindard electoral a de: nccratului Bili Clinton, depâ- / jind cu mult- sentimentalismul, .. nostalgia' după' eroicele timpuri ale lui Bu’sh — învingător, e a- devărat. în citeva. deosebit de dificile momente pentru destinul şau doar. prestigiul societăţii a- : laericane: Dar : „legile- firii" îşi spun şi aici .cuvîntul'. şl-'tinere-', tea, energia debordantă" nevoia sfectîvă de schimbare atîrnă ,

greu în cumpăna unui act atît de important, care nu e în pri­mul rînd civic sau patriotic, ci e cu precădere vital, altfel spus, politic în sensul cuprinzător al cuvîntului.

Nu anticipăm direcţiiledeschi­derii (schimbării) politicii' ame­ricane mdi m ult decît o fac noii aleşi. După lecţia de democraţie oferită pe toată durata campa­niei electorale (nelipsită de ex­cese -şi asperităţi cu care . nici cei mai. „înrăiţi" suporteri ai u- nui candidat sau ai altuia de la noi n-ar fi de acord, ca judecă­tori lucizi), rezultatul final întar reşte ideea că într-o democraţie

'autentică schimbarea, evoluţia, cu toate determinările ei sînt legi de bază şi că n im ic nu poa­te prelungi la nesfîrşit . stagna­rea. In ochii numeroşilor . săi ad-; versari politiei (care l-au aptati- dat totuşi frenetic în cîteva rîn- luri, mai ales după victoria din Golf), este preşedintele învins George Bush un simbol a r stag­nării, al gerontocraţiei înţelepte, dar greu adaptabile la noile ten­dinţe? Electoratul american cu-' noaşte mai bine răspunsulf.înţe» leşurile acestuia nefiindu-ne nici nouă indiferente. Ideile noi au! însă nevoie de oameni noi.

■ • Daii. REBKrANU

(Continuare-fn pag. a V-a)

Posibile revanşă a liberalilorEupă o „noapte americană"

fantastică, să ne întoarcem la oi­le noastre şi- să încercăm să-i credem pe cei care explică lun­ga perioadă de formare a noului guvern prin lipsa d in Parlament a reprezentanţilor P.N.L. Acest partid, continuator al unor mari tradiţii ş ii reprezentant al unei puternice orientări contempora­ne. a fost o prezenţă activă Jn viaţa 'ţării. P N-L. a ştiut să fa­că opoziţie, dar şi-a asum at: şi responsabilităţi guvernamentale cînd era nev'oie. Intrat într-o u- niune de partide — Convenţia^ Democraticiă — pe care a pur- taţ-o, într-o măsură . hotărîtoare, spre un cîştig remarcabil în a- legerile ^locale d in ' februarie, PNL a simţit că poate să stea pe.

picioare proprii şi a riscat o Ie­şire la rampă. Dar. spre sur­prinderea multor români, care erau convinşi că PNL va deveni, dacă nu cîştigătorul alegerilor parlamentare, in orice caz, una dintre principalele forţe din noul Parlament, liberalii n-au reuşit să întrunească procentajul necesar şi astfel candidaţii să' s-au trezit fără fotoliile pe care le vedeau sigure. Catastrofa s-a produs ca urmare a deplasării masive a propriului . electorat spre Convenţia Democratică mai ales, a r cărei conducător, d-I Coposu, a anticipat şi a exploatat

Vaier C IIIOREANU

(Continuare în pag. a IV-a)

A P E LCĂTRE POPULAŢIA M UNI­C IP IULU I CLUJ-NAPOCA Şt TOATE SINDICATELE

NEAFILIATE LA S.S.R.

: In urma majorării preţuri­lor Ia carburanţi din data de 22- octombfiâ 1992, Federaţia Sindicatului1 Şoferilor- din Ro- : m ânia,;" prin filia la .Cluj va ’ organiza o manifestaţie de

•protest în data de 10 noienv brie-1992, ora .10. în munici­piu l Cluj-Napeca, cu un ..mi­ting, de o oră în Piaţa P$cil./ RUgăm să se înţeleag^f. . că

aceste scumpiri afectează în ­treaga populaţie în egală mă­sură prin explozia de preţuri pe care o generează şi, drept' urmare, . vâ chemăm ; să ne' susţineţi şi să fiţi alături de noi.. - . .

î-v. cazul în care manifesta­ţia nu va avea efectul scon­tat. - începînd eu ..data de 16 noiembrie 1992, ora 7,00 ne vom. alinia hotărîrii Consiliu­lu i N a ţiona lu l S.S:R. din da­ta de 30 octombrie 1992, in- trînd în grevă generală cu blocarea şoselelor: şi vămilor.

CONSILIUL F IL IA LE I S.S.R. CLUJ

K i n d e r h i l f e E u m â n i e n ” ( I I )Iţj fotografie: de la stingă spre dreapta: Dr.

Zeilhofer, dr. Ilorch, prof. Iîotaru, d-na Stamm, dr. Ilurubcauu, medic primar

Foto: Nicolae PETCU

Programul medical „Kinderhil­fe Rumanien / Ajutor pentru copiii români" a fost iniţiat, aşa cum am subliniat şi, în interven­ţia de marţi, Ia Clinică de chi­rurgie maxilo-facială Cluj-Napc- ca. Este un program mai amplu, din - etapele .căruia noi vom a-- minţi schimbul de experienţă e- fectuat de doamna dr. Lucia Hu- ’ubeanu, medic primar şi două surori, la Clinic». . buco-maxilo facială a Universităţii Tehnice fo Miinchetv ■ Prezenţa specia­liştilor germani la Cluj-Napoca. ■ M octombrie . — 7. noiembrie, Prof- dr. Hans-Henning Iloroh Hireetor al Clinicii de chirurgia taco-maxilo-facială), dr. Ilans- Oorian Zeilhofer (medic primar

Demosterie ŞOFRON

(Continuare îri pag a IV-a)

4,

msm

s.c. "ÂRGOS" c h iş in ă u /a®* l i p S.C. "ROiyiBÂS" BUCUREŞTI f | P

s.c." COMIMTRANS" IARA-CLUJ Vinde, la preţuri avantajoase, următoarele produse din -

depozitele proprii:• CAPSULE DE ÎMBUTELIAT BERE Şl SUCURI, cantitatea

de 250 milioane, la preţul de 1,80 lel/buc.• TABLĂ INOX ALIMENTAR, 2300 tone, la preţul de 1400

lel/kg sub imm; 1250 lei/kg peste 1 mm• CAOLINĂ, cantitate nelimitată, la 160 dolarlrtonă• PIELE CRUDĂ, sărată, bovină, orice tip, 1350 dolan/tonă 9 Qamă completă de VINURI şl ŞAMPANIE (albşi roşu; din

podgoria "CRICOVR. Moldova, vcclilme pîna la 30 ani• LENJERIE PAT, bumbac 100%, preţ 4500 lei/set

BâiâiliLtfolW 'V ICTO RIA ", camera 310, telefon 11.79.63 sau 14.30.44; fax 90 /12.87.45,

v .— . . . v ( a i o s a ,

DOMNUL NICOLAE•VACAROIU A FOST

DESEMNAT PRIM MINISTRU

Domnul Nicolae Văcăroîu s-a născut la 5 decembric 1913 în Basarabia — Româ­nia, unde tatăl său, CFR-ist, era detaşat împreună cu fa­m ilia în interes de serviciu A urmat şcoala primară la • liceul în Bucureşti. In anul 19G9 a absolvit cursurile Fa­cultăţii de finanţe-credit a Academici de Studii Econo­mice din Bucureşti, cu diplo­mă dc merit, fn anii 1970- 1972 şi-a desfăşurat activita­tea ca economist la Institu­tul de proiectări şi sistema­tizări al judeţului Ilfov. U l­terior a parcurs toate trep­tele de la cconomist stagiar pînă la func(ia de director al Direcţiei do sinteză cconomi- co-finănciară din fostul Co­mitet de Stat al Planificării. ■ Din primele zile ale Revo­luţiei din decembrie 1989, în calitate do specialist cu o te­meinică formaţie în domeniul macroeconomic, s-a pronun­ţat, în cunoştinţă do cauză, pentru tranziţia Rom/iniei la economia de piaţă. La înce­pu tu l'anu lu i 1990 a fost nu­m it în funcţia de mfnistru adjunct la nou înfiinţatul Minister al Economiei Naţio­nale şi. în aceeaşi funcţie la Ministerul Finanţelor. A avnt o contribuţie meritorie la elaborarea schiţei de stra- - tegie p r iv ind : tranziţia Ro­mâniei la economia de pia­ţă în special în domeniul financiar, monetar şi dc pre- - ţuri, fiind un adept al pro­movării coerente a reformei în corelarc diredt.Y cu proce­sul economiei reale şi în con- ! diţiile unei : protecţii sociale adecvate. In actuala funcţie de secretar de stat, şef ăl Departamentului de impozi­te şi taxe din Ministerul E- conomiei şi Finanţelor a co­ordonat lucrării;; pregătitoa­re pentru- introducerea taxef pe valoarea adăugată şi a altor mecanisme moderne, de fiscalitate.

In ultima perioadă a înde­plin it şi funcţia dc preşedin­te al Comitetului interminis­terial pentru garanţii şi cre­dite de comerţ exterior. A participat în mai multe rîn­duri la negocierile pe care România le-a purtat cu .Fon- dul Mone'ar Is+ernaţional, Banca Mondială şi alte m’e- canisme - financiare interna­ţionale. A funcţionat şi în calitate de cadru didactic a- sociat Ia -Academia de Studii Economice ’ pe probleme de finanţe, preţuri, strategie şi dezvoltare.

Este călătorit, soţia lucrea­ză în cadrul Ministerului E- conomiei şi Finanţelor ca şef dc serviciu. Are un fiu de 22 ani, student la Academia de Studii Economice, Facul­tatea de finanţe-contabilitate,

INT A B U LA RE A APARTAMENTELOR

Pentru evitarea aglomeraţiei create la sectorul Cartea Fun­ciară de la Notariatul de Stat judeţean Cluj, şi economisi­rea timpului cetăţenilor se a- duce Ia cunoştinţă că:

— apartamentele cumpăra­te de eălre chiriaşi din fon­dul de stat pot fi întăbulatc oricînd, în timp, la cerere, ne- existînd un termen fix pen­tru intălmlarca lor.

Informează notar scf.Maria TETRUŞ

DOLIU LA CASA ALBA

O, sărmane mister Bush, Care-ai um ilit pe ruşi Iar în Golf purtaşi război,Azi te-nvinse Clinton boy,

' Teodor CAPOTA

ADEVĂRUL DE CLUJ ^PAGINA 2

Ieri, de Z IUA POLIT IEI, laInspectoratul judeţean de poliţie a avut loc o festivitate in cadrul căreia domnul colonel Victor Mărincaş, inspector şef, a citit Mesajul preşedintelui Ion Ilies? cu, ' Ordinul de zi al ministru­lui de, in ‘*;rrie şi al inspeetoru-

' FESTIVITATE

lui general al politiei, adresate poliţiştilor din întreaga ţară.

Au fost -avansaţi, înainte tis termen, domnii ofiţeri Virgil Ardelean, Petru Eaiaj, Nicolae Cotoară (locotenent colonel), Vasite Albu (colonel). lu liu Mu- ror,an {maiori. Ilie Chiş (căpi­tan). De pe întregul teritoriu ni - judeţului C luj au fost avan­saţi 15 subofiţeri, pentni rezul­tate deosebite obţigute în mun­ca tio potiţist. . Totodată au fost recompensaţi cu premii nume­roase. cadre din organele de poliţie.

în contextul' festivităţii s-a scos in evidenţă necesitatea unei mai intense pregătiri a tu­turor poliţiştilor,' voinţa ridicării întregii activităţi-ta noi cote de calitate şi eficienţă, pentru a- sigurarca liniştii noastre, a tu-

■ turor.

P R E C I Z A R E spomDelegaţia permanentă a Con­

siliului Judeţean C luj reamin­teşte pe această cale,-că potri­vit prevederilor Legii nr. 09 din 1931, administraţia publică lo­cală se realizează in mod ne­m ijlocit prin concursul consi­lierilor aleşi în consiliile comu-- nale, orăşeneşti, municipale şi cel judeţean şi care- şi desfăşoa­ră activitatea atit in cadrul şedinţelor in plenul consiliilor, al- comisiilor pe domenii de ac­tivitate, precum şi în cadrul deiegaţiei permanente a Consi­liu lu i judeţean.

Potrivit prevederilor ar. 111 din Legea nr. 69 din 1991, mem­brii consiliilor .locale şi judeţene te bucură de protecţia acordată de lege pentru funcţionarii pu- . blici, nv>tiv pentru care în tim ­pul fn ■ care aceştia îşi exercită mandatul de consilieri sînt con­sideraţi câ îndeplinesc o activi­tate cu caracter obştesc in be­neficiu! public şi nu pot fi pri­vaţi de veniturile materiale ce li se cuvin tn 'cadru l unităţilor in care au statutul de salariaţi.

Delegaţia Permanentă a Con?;. sUiului Judeţean C luj contează in această direcţie pe sprijinui

direct al tuturor persoanelor ju ­ridice (indiferent de natura ca­pitalului sau de obiectul Activi­tăţii lor) de a asigura participa­rea la activităţile prevăzute de lege a tuturor persoanelor care cumulează statutul de salariat cu cel de consilier, în vederea bunei desfăşurări a actului de administraţie publică. precum şi salarizarea acestora conform prevederilor legale şi pe perioa­da în care aceştia işi exercită atribuţiile de consilieri aleşii A- preciem că dubla calitate a . a- cestor salariaţi în cadrul : unită­ţilor unde işi desfăşoară mun­ca, constituie un prestigiu p-;n- tru unităţile respective.

Pentru a veni în sprijinul ac­tivităţii desfăşurate de către consilierii diri administraţia pu-

• blică din cadrul judeţului Cluj, Delegaţia permanentă a Consiliu­lui judeţean invită toate consi­liile- comunale, . orăşeneşti şi mu- niripaje de a fa.'e publice date­le la care se desfăşoară şedin­ţele - organelor alese precum şi celelalte activităţi . Ia care pre­zenţa consilierilor este necesară

PREŞEDINŢI^- Romuim Viitor Constantinescu

SPORTCAMPIONATELE D IV IZ IE I C ŞI JUDEŢEAN DE FOTBAL

Iată rezultatele înreg’strate în etapa a Xl-a a diviziei C (în paranteză rezultatele echipelor de juniori): Napomar Clu) — O- Lţmpia. Gherla 4-5 (0-12), Meta­lurgistul C luj — Victoria Dej 7-0 (0-3,, neprezentare), Ar. Elec­troceramica Turda — Ţehnofrig C luj 2-1 (4-2), Fimaro C lu j — Minerul Aghireş 3-1 (10-0) M i­nerul Iara — CFR Dej 2-1 (3-0, neprezentare), CUG C luj — Sti-

ţ cla Arieşul Turda 1-2 (0-3). Vic­toria Someşeni — Motorul IRA C luj . 2-0 (4-1), Industria Sîrmei C. Turzii — Cimentul Turda 2-0 (4-0).

în clasament la seniori con­duce ISCT cil 19 puncte, urma-

1 tă de Sticla si Victoria, cu 17, respectiv 16 puncte.

Iată şi rezultatele înregistrate în campionatul judeţean de fot­bal (tot în etapa a X L a ) : Cons­tructorul C luj — Comerţul SMA Mociu 0-3, Autobuzul 'Cluj — Voinţa Prestări C. Turzii l-l. Vulturul M intiiil Gherlei. — Mi­nerul Ocna Dej 0-0, DROMKX C luj — Arieşul Mihai Viteazu 5-0, Arieşul C. T u r z i i— Some­şul Bonţida 3-2, Vlădeasa Hue­din — "Prodfu \j .Iclod 6-1,.Spi­cul Luna — Sinterom Cluj 3-2 şi SOMVETRA Gherla. — CFR I I Cluj-Baciu l-l. In clasament pe primele trei locuri, cu cite 17 puncte, Vlădeasa, DROMF.X şi CFR II (departajate de gola­veraj). .........

Andrei REISINGER

^MARELE BAL AL OPEREI

In a douay de Crăciun (2(> decembrie), la Ope­ra Română din Cluj-Napoca este programat un tnai-e ..şi ţiixpş bal. organizat din .iniţiativa’, a trei' firiiie particulare: „Saito“, „Dacia-I-'elix" şi '-.Ping”. împreună cu Opera. Română. Scopul acestci mani­festări, declarat într-o conferinţă de presă de doamna Nicoleta Brad, este acela, de a face ca o- pera să redevină ceea ce a fost. să readucă în in i­ma clujenilor sentimentul de bal, cu fastul şi lu ­xul pe care acesta le implică. Se doreşte că Marele Bal a l Operei să fie „o răzbunare pe nenorocita de autofinanţare-* care a um ilit atita tim p instituţiile de cultură româneşti. Conducerea şi artiştii Ope­rei Române din Cluj-Napoca au fost impresionaţi de gestul, oamenilor de:afaceri eare au venit. d ‘n proprie iniţiativă, în intimpinarea culturii. '

Ce. var vedea fericiţii invitaţi la bal? .Spcct-i- colul- cu „Liliacul", o paradă a modei cum iţ-a . a . vu't, îhcă. Clujul (realizată de scenograful Claudiu

Mărginean), o- trupă de; balet adusă din Bucureşti de ^Salto“ , (mai bună, *e zice, decît cea franţu--.- zea'scă, pe care o vederi» la televizor, în reclamă), surprize peste surprize şi multă, multă şampanie.

iiugetui acţiunii (după estimările «iamnului Ho­rii» IIossu de la Banca „Dacia Felix-*) se vor ridi­ca-la cca" 25 milioane ele lei, fiind nonp ro fit ' La sugestia aceleiaşi:!persoane, am renunţat să „es­timăm” costul unei invitaţii. Oricum am fost a-- vertizaţi şi la rîndul nostru, îi avertizăm pe ama­torii de baluri luxoase că este prima şi ultima oară cînd invitaţiile nu se scot la licitaţia, aşa cum obişnuieşte lumea bună din Occident Cum va fi, vom vedea (sau voriv auzi). Ii anunţăm,-însă, pe creatorii de veşminte frumoase că au ocazia să demonstreze . ce pot şi să se prezinte cu creaţiile pe scena Naţionalului. „.Admiterea1* o va face dom­nul Claudiu Mărginean (el însuşi creator de tex­tile) ce poate fi gâsit la telefoanele: 15-59-38 sau 14-79-33. .Vom reveni cu detalii. ’y

- M. SANGEORZAN

Joi, ,29 octombrie a.c., la Li­brăria Universităţii a avut loc lansarea romanului ,... “Salonul Poirjpadour" a romancierei Syl- viane Roche. Năseuiâ la Paris, scriitoarea trăieşte ia Lausanne (în Elveţia), unde este profesoa­ră şi redactoare la revista de cultură "Ecriture”. Editura "Clu- siutn’1 a tradus pentru prima dată îiv limba română un ro­man nl prestigioasei scriitoa­re. care a venit ea însăşi la lan­sarea cărţii. Poate şi în semn de 'preţuire faţă de cxceienta traducere a lu i Gheorghe La seu. cel care a organizat şi "Zilele culturii-.elveţiene1? lu Ctuj-Na- - poca

Romanul a Iost prezentat de către criticul Mircea Muthu, de-, canul Facultăţii de filologie. în cuvintul Său, Valentin Taşeu a

vorbii' despre realizările editurii Clusium ‘— una din cele mai prestigioase - dintre 'cele apărute «.Supă Revoluţie. /Printre.-' nume-

L a n s a r e d e c a r t e

roşii iubitori de carte eare au fost prezenţi la intilnirer. cu fermăcătoarej scriitoare din El­veţia a putut fi remarcat şi scrii­torul Leonid M. Arcade, unul din rejirc/entanţii de seamă ai diasporei romaneşti de la Paris. Pentru cei eare il cUnose mai

puţin (sau deloc), am aminti doar faptul că este autorul a două excelente romane. „Poves­te cu ţigani" •'(apărută în 1991 şi la noi) şi “Revoluţie culturală11, în Cenaclul său de la Paris, "llyperiofV, loc de întîlnire a elitelor, exilului românesc, şi-a citit unele din povestirile fan­tastice Mh cea Eliade.

Iată de ee merită să intrăm îa lansările de carte organizate ae Librăria Universităţii: oricînd poţi observa acolo un scriitor sau nr» artist celebru, un perso­naj important a) vieţii culturale de la noi sau din altă parte. Iar un autograf pe o carte (ce poate deveni celebră, cine ştie?) nu e o investiţie ce ponte-’ fi neglijată- •

Maria F1LIPAŞ

începînd cu ora 7 vă invităm să urmăriţi programul Televiziu­nii. Naţionale din Republica Moldova. Actualităţi la ora )0, apoi transmisiuni preluate prin ■ analele Worl'Jnct W sia , Super Channef şi TV 5 -Europe la ora !0,20, emisiunea Ora- dc muzică la J2,10 — astăzi un medalion consacrat cclebruîui tenor spa­niol Jose Carreras —. OamV- ni de lingă . noi la ora 13, Ja/a-magaz.in la ora 1.3.30, Ac­tualităţi la ora l-l- în cadrul emisiunii Tradiţii de la ora 14.20 veiţ putea vedea un documentar despre instrumente muzicale milenare: fluierul. Ediţia dc as­tăzi a emisiunii Preuniversita- I ia, - programată la ora 14,43, o- feră ceior, Interesaţi consultaţii pentru bacalaureat la fizică şi chimie, precum şi o rubrică destinată viitorilor participanţi la olimpiadele şcolare din anul viitor. Cursul dc Mmt>a engleză O veţi putoa unnărl Ia oră 15,30.

Dacă Îndrăgiţi muzica simfoni­că, ascultaţi “Serenada” de’- P. 1. Ccaikovski la ora Hi. Progra­mul continuă cu emisiunile Fo­rum la ora 16,30, Actualităţi la om 17, Repere moldave îa ora. 17,05. De la ora 17,35 emisiunea Drumuri în memorie ne propu­ne un documentar despre for­tificaţiile de pe Tîrnave, urmea­ză de la ora 18 Telc-discul mu­zicii populare, revista de litera­tură şi arte Simpozion la ora 111,20 — ediţia de astăzi este consacrată aniversării revistei “Familia” din Oradea — şi Stu­dioul economie la ora 19. După ediţia de la ora 20 a Actualită­ţilor şi rubrica dc informaţii sportive, episodul 177 al seria­lu lui “Dai!as“ la ora 20.45. In continuarea programului emi­siunile: Rcflecţii rutiere la ora 21,45. Dosarele Istoriei la ora 22. Pagini muzicale de mare po­pularitate interpretate la nai do Damian Lucn, la orn 22,30, după care, la ora 22,15 emisiu­nea Reporter *92 dezbate o te­mă de interes: Sinuciderea — laşitate sau curaj? în Încheie­rea programului de astăzi Ac­tualităţi la ora 23*15 ţi emisiu­nea Stadion la ora 23,30.

SPECTACOL

Datorită greutăţilor inerente fiecărui început, a situaţiei ge­nerale care se reflectă de altfel în întreaga cu ltu ră . româneas­că şi din dorinţa ca spectaco­lele noastre să se ridice la un înalt nivel artistic, Teatrul de- păpuşi şi p’antonimă “OHO” îşi invită publicul spectator la pre­miera “Poveşti nemuritoare'1 în data dc )5 noiembrie 1992, ora 11, la Sala din B-dul Eroilor nr. 1G.

In acelaşi timp, ne cerem scu­ze pentru umînarea cu o săptă- m înă a premierei.

Invitaţiile avînd înscrise data de 8 noiembrie fiind valabile pentru data de 15 noie,mbrie.

Teatrul Naţional - COLOC­V IUL CARAGIALE. AM RIS DESTUL», ora 15.30; premiera: PROSTIA E NEMURITOARE, ora 20,30.

VEŞTI DIN KARATE

La Satu Mare s-au desfăşurat, zilele trecute. întrecerile etapei zonale a campionatului naţional

• de. karate sistem W.U.K.O.» pen- 'l tru seniori. Şi-au disputat în-

ţîietatea knratişti din judeţele Bihor, C lui, Maramureş şi Satu Mare. Printre reprezentanţii judeţului nostru s-au numărat .şi sportivii clubului “Pyton“ din Cluj-Napoca (condus de en­

tuziastul animator ing. P. Mol­dovan), care au reuşit — cu toa­te că activează doar de un an şi jumătate — să se califice pentru faza finală de la Bucu­reşti la Kaţo, pe echipe (Cos­m in Roman, Florin . Druhora, Eugen Popa) şi la Kumite, in­dividual (prin -Călin . Teu tea n, loc II la 60 kg; Dan Cimpoca, loc III la 65 kg şi Dorel Gădă- lean, loc H I la 70 kg). Felici­tări si succes în finată.

■ CUPELE EUROPENE DE FOTBAL

Ieri,- echipele româneşti participante la cupele euro­pene de. fotbâL au disputat partidele ■ manşei a doua a turului II . In cadrul Cupei

Cupelor, partida Steaua — Aarhus s-a încheiat cu rezul­tatul de 2t—1.

Rezultatul partidei Olym- pique Marsilia — Dinamo in cadrul CCB nu rie-a parvenit pînă la închiderea ediţiei,

UN M IL ION » E PRIETENI

■ Ciclul de emisiuni radiofo­nice intitulat "Un milion de prieteni** difuzat în • fiecare vi- r.eri între orele 16 şi 17 de Stu­dioul de Radio Cluj, va progra­m ă îh 6' noiembrie,' un intere­sant dialog pe tema "Necesita­tea educaţiei muzicale” .— mu- zicâ-hrană a spiritului -uman. Emisiunea va fi susţinută' de redactora Melania Drăgan şi

1 are ca invitat pe compozitorul şi criticul muzical Em iliu Dra- gea. Pe marginea temei menţio nate se vor dezbate idei ca Ur­ni versul muzicii, relaţii ener-'

•gie biologică^energie spirituală, cunoaşterea- senzorială, afecti­vă raţională ş i spirituală a mu­zicii, eonţinutul artei sonore, calitatea şi noncalitatea muzicii uşoare etc. Radioascultătorii a- cestei emisiuni pot interveni cu sugesrii sau întrebări la telefo­nul 18-60-j35. Veţi putea face astfel parte* d in cei “l ’n milion de ^prieteni" ai Studioului de Radio Cluj.- ' - K. C

AJUTOR UMANITAR

Organizaţia de Tineret a Par­tidului "Itomânia Mare** organi­zează o colectă de fonduri des­tinate achiziţionării de medica­mente şi alimente strict necesa­re sîrb ilor'd in Bosnia-IIerţego^ vina. Facem, pe această cale, un , apel de suflet persoanelor fizico şi juridice să sprijine ac­ţiunea noastră. Contul nostru es­te 402'!0213642C deschis la BAN- KCOOP — ■ S.M.B.. Vă mulţu- mîml

' Organizaţia de Tineret ‘ România Marc1* Filiala Cluj

BULETIN METEO e B s s i m n B t f

Vremea se va răci în continua­re, Cerul temporar noros, izo ­lat vor cădea ploi ’ slabe iar Ia munte ninsoare. Vînt slab la moderat, cu intensificări la mun­te pînă la 90 km-h. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse în ­tre. 1 şi 4 grade, iar maximale tntre 8 ţi 13 grade. Ieri la oro J.2, la Cluj-Nai>oca temperatura era de 9 grade, iar presiunea atmosferică era de 735,2 mm Hg. In creştere.

loan GIURGIU , meteorolog de scrvkiu

DECLARAŢIEComitetul Judeţean UDMR

şi consilierii municipali - UDMR constată c u ' profundă indignare prezenţa -în faţa Primăriei a pa­tru , femei în greva foamei, pen­tru nerezolvarea situaţiei locati­ve şi evacuarea din apartamen­tele ocupate fără forme legile.

Fără a susţine proceduri şi situaţii ilegale, se solicită con­ducerii Primăriei găsirea unor soluţii în spirit umartitar şi e- chitabil pentru rezolvarea aces­tor cazuri- O metodă adecvată

s-ar impune şi diu cauza faptu­

lui că. după informaţiile primi­

te. există oca.. 109 de cazuri si­

milare.

S E B C A . - S . A .i ' t V e t u e a z f t « p e r a f i u e i

t 'o i n e r c i a i e c u

CfiîiM?r^Pso?ranCUHfPĂttĂ

stt FRANCISC DAVID. nr .7

CLU v 11.72,05,

ttr. DAVIO FRAKCISC, nr. 7 (in spatele magaxînutui SORA)CUMPĂRĂ - VINDE

$ SUA şi D .M .

Prim iţi pentru:• un DOLAR SUA 4.18

Ici.• o D>t 280 lei.

PMiiţi ttentru:m un D O IJM l SUA (58

Ici.« o DM 299 Ici.

Comisioanele sint Induse.

Program: W O—17,00. (1730)

PAGINA 3- •ADEVĂRUL DE CLUJ

J A REÎNVIAT O SPERANŢA PENTRU BOLNAVI

(cca ce uncîtml a îaciiî la Sălciua, nepotul continuă la Turda

i L A HOTARUL JUDEŢULUI

Ca mulţi ani In urmă. bătînd apele de munte ln căutarea peştelui, am adăstat ţ i la Sălciua. O aşe­zare tipic moţească clădită pe cursul mijlociu al Arieşuiui la Jumătatea distanţei dintre două oraşe legate de acelaşi fir de apă: Turda — Abrud. -

La poveştile ţesute după degustarea citorva tării, n-am p rea ' aflat multe daspre Sălciua, cîte am aflat despre badea Vasiie Coţan, moţul care prin prepararea unor ceaiuri din plante medicinale cu­lese din locuri nutnai .de el ştiute, a vindecat sau alinat dureri la sute şi sute de bolnavi care i-au bătut tn poartă; la ■ orice oră d in zi sau noapte. Tocmai această pricepere, uneori ieşită din comut» prin rezultatele obţinute, la. un moţ pe care ştiin­ţa de carte nu l-a... răsfăţat deloc, de-a descifra compuşii chimici ai unor plante cu mare putere curativă Jn diverse afecţiuni, l-a făcut cunoscut şi apreciat ln Vară şi peste hotare.

La Sălciua, aşadar, timp de mai bine da trei decenii, badea Vasile Coţan, prin ceaiurile sale miraculoase, constituia o mare speranţă pentru bol­navi Cu 7 ani în urmă, badea Vasile Coţan, mu­ritor şi el de rind, a luat drumul nefiinţei. Şi acum, după atîta timp, cei de prin- alte părţi ii mai bat Ja poartă. I i m înă suferinţele, nădejdea in alinare sau vindecare. Cu fiecare' bătaie în puartă, îa care nu i se răspunde, şe năruie o spe­ranţă. . . . .

' '■ *. In Piaţa centrală agroalimentară din Turda, a fost deschis un laborator în care se prepară ceai’.irf din plante medicinale culese d in flora spontană a Munţilor Apuseni. Patron: domnul Popa Vasile. Adîncind cunoştinţa, am aflat că domnul Popa nu este altcineva d e c it.. nepotul Iui badea Vasile Coţan din Sălciua. Unul dintre nepoţi, şi anume acel nepot care in vacanţele şcolare, atras de pre­ocupările misterioase ale unchiului său. l-a ajutat.

m al intii, la culesul gătejelor pentru întreţinerea focului sub cazanul in care bolboroseau plantele topite de căldură Intr-un grai numai de bătrin în ­ţeles.

Cu perseverenţa-i recunoscută, badea Vasile a stimulat dorinţa de-a cunoaşte a nepotului. Puţin cite puţin, l-a introdus în labirintul florei spon­tane, învăţindu-1 de la A la Z alfabetul. compli­catei telinologit de recoltare, uscare, păstrare ca şi destinaţia fiecărei plante în compunerea ceaiuri­lor pentru a face bine bolnavului. Asta fără să mai am intim drumurile şi cărările de munte bătu­te în doi pentru a recolta într-o anume zi şi la o anume oră, plantele aflate la apogeul potenţei tor curative.

Faţă de unchiul său, nepotul a avut o şansă in plus. Fiind om cu carte, - accesul spre consultarea autorizată a literaturii de specialitate, l-a fost m ult uşurat. Asta pe de o parte. Pe de alta. benefi­ciind de valoroasa şi îndelungata experienţă a un ­chiului prin utilizarea aceloraşi resurse naturale ale Apusenilor, domnul Vasile Popa, avtnd la îndemî- n ă 'u n laborator, prin ceaiurile pe care le prepară

.şi mai ales prin rezultate, se poate num i, fără nici d modestie, un demn continuator al renumitului tă­măduitor din Sălciua. Ca să nu spunem, cel pu­ţin deocamdată, mai mult! Fiindcă cu fiecare afec­ţiune; tratată, fie că este vorba de boli hepatice, renale, aie aparatului respirator, cardio-vascular, reumatice, boli ale pielii etc. domnul Vasile. Popa reînvie o speranţă pentru bolnavii din ţară şi de peste hotare. Tccmal cînd l-am vizitat, dădea for­mă definitivă unei colaborări cu o firmă din Ger­mania (P .S ilva in — Linaberghstr fngoistalt), men- ţinîndu-le şi pe cele din Austria, Ungaria. Israel, interesate în livrarea unor plante cu putere tera­peutică d in flora spontană a Munţilo- Aouseni.

Ion COK1M

.. i

Pro şi.contra: AEROPORT INTERNAŢIONAL LA SOMEŞENIConstrucţia aeroportului internaţional la Cluj-

ftapoca a rămas in actualitate, fiind unu l dintre subiectele abordate Ia ultima conferinţă de pre­să ţinută la Agenţia Română de Dezvoltare. Cen­trul Teritorial Cluj. Am reţinut faptul că dacă proiectul se va realiza, actualul aeroport va lu­cra in continuare, pistele de zbor fiind altfel ori­entate. So preconizează devierea riului Someş şi crearea unei piste olimpice pentru caiae-cnnoe. Ptoiectui aeroportului include zona liberă de <*2 ha, «in hotel de 300 de toruri, pasarele pentru in­trare si ieşire. cale ferată, aerogara cu parter şi două nivele, pistă'de zbor de 2500 tn {cu po­sibilitate de extindere la 2800 m, ceea ce ar în ­semna că au acces toate tipurile dc avioane din Europa şi din luine). Costul total al investiţiei se ridică la 27 miliarde de tei, iar lucrările de con­strucţie ii implică ri pe cei din Ministerul Apă­rării Naţionale. Nu se manifestă obstrucţii d in nici o part®, doar o concurenţă d in partea oră- denilor care, şi ei, vor un aeroport internaţional şi zonă liberă.

Toate par bune şi frumoase, oficialii sînt in- cîntaţi de idee şi de perspectiva economică pe care o oferă un aeroport internaţional. La rîndul nostru, ne-am lăsat impresionaţi de perspectiva de a avea, la Cluj. poarta aeriană către lume a

Transilvaniei. N-am văzut cealaltă fată a mone­dei decit după semnalul de alarmă tras de doam ­na Kodica Bogdan care, printr-o scrisoare, se ara­ta .îngrijorată do construirea unui aeroport inter­naţional atit de aproape de oraş, de zgomotul pe care oamenii vor trebui să-l îndure, de uşurinţa cu care cei ce ne conduc („aoiieni** îi numeşte domnia-sa) îşi realizează visele pc banii, altora Concluzia doamnei It.U. este aceea că nu este necesar acum, şi lă Someşeni; un aeroport inter­naţional. In consecinţă, mă roagă pc mine să fiu combativă şi să iau atitudine. Eu, vă spttn sincer, tiu m-am gîndit decît la faţa medaliei şi cum nu prc-a am ieşit prin străinătăţuri cu avio­nul, nu nd-am putut imagina că supersonicele sînt atît de greu de suportat. Oricum, pentru pro blemele dificile trebuie căutate soluţii, nu aban­donate. Discuţia asupra viitorului aeroport intei- naţional este bine să răm înă deschisă, i i invităm pe specialiştii care au păreri interesante să şi le exprime. Noi facem ce putem, adică vă găzduim dumneavoastră, celor autorizaţi, părerile şi. cînd nn ue pricepem, nu ne dăm cu părerea. Oricum, apreciem judecăţile lipsite de complexe ale doam­nei K.IJ.

- M. SANGEOBZA '

„Cîşligăin bine nit urmărind ceasul cu coada ochiului, ci trudind cit este nevoie”

SC „Agromag" SA-Cluj, Grupul de magazine Tur­da. este o societate comercială mixtă. 45 la sută din capital este al statului, iar 55 la sută al sa­lariaţilor. '

Dorind să cunoaştem contribuţia pe care colecti­vul Grupulu i de magazine din Turda şi-o aduce la aprovizionarea pentru toamnă-iarnă a locuito­rilor cu produse agroalimentare. am purtat o dis­cuţie cu domnut Vasile Stan, şef de depozit.

— Dispunem de 5 magazine in Turda, două in Cimpia Turzii şi alte două în incintele SC „Agroin­dustrial" SA Poiana şi Mihai Viteazul.

— Ce cantităţi de produse v-aţi propus să vin- deţi prin acestea ln sezonul amintit?

-- Am achiziţionat pînă acum 200 t mere din ’ judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj. Ca şi în ­semnate cantităţi de struguri. Pe măsură ce ne in­tră produsele, .ie şl desfacem, fiindcă ne sufocă spaţiile de depozitare. Ca să vă daţi seama cum itâm din acest punct de vedere, voi arăta că me­rele le-am depozitat în comuna M ihai Viteazul, in ­tr-o vopsitorle.

— Ne puteţi explica de ce la d-voastră produ­ce . în general, se vind mai scump decît în alte părţi?

—• Bineînţeles. Noi punem marc accent pe cali­tate. Jn această situaţie sîntem siguri că clienţii nu se uită la un leu-doi în plus cînd ‘văd ce mariă avsm. Varza dc toontnă (10 tone deocamdată), cea­pa roşie ş î . albă (HO tone), fasolea (30 tone) şi car­tofii (20 tone) pe care" i-am achiziţionat direct de ia producătorii particulari d in Viişoara, Triteni şl Urca, slnt de cca mai bună calitate. Deşi sînt ■nai scumpi cu cîţiva lei chiar faţă de produsele din piaţa liberă, trec pentru că fură ochiul cll- W tulul. > ’

De ce aţi' luat cartofi aşa de-departe şl nu de ia S.C. .^gro industriar S.A. M ihai Viteazul?

— Pentru ţlmplut motiv că ne-am dovedit a fl._ comercianţii Cu alte cuvinte, domnii de la M ihai

Viteazul ne-au oferit cartofi nesortaţi la 65 lei kg., iar noi am cumpărat de la producătorii direcţi car­tofi. .. sortaţi, cu f>0 lei kg.! Cine a pierdut şi cine a ciştigat?

Este adevărat că şi produsele din carne sînt Îs noi mai scumpe. Mu cu m u lt Motivul, dacă mai e nevoie d in moment ce produsele noastre se vînd, este acela.ţi: procuram aceste produse de la*Saîon- ta. O firm ă serioasă, care pune mare accent pe calitate. Şi-atunci merită, .pentru doi-trei lei în plus, să riscam a iua produse de mai slabă cali­tate din alte părţi’/ De exemplu, din C lu j?

— Hai să o spunem şi pe aia adevărată: de la o vreme, am văzut că vindeţi castraveţi...- corn işori la 130 de lei kg., cînd de fapt, castraveţii sînt d e ... săm înţă! Nu trec fiindcă nu sînt ceea ce se pre­tinde a fi şi sînt şi prea scumpi. In această situa­ţie?

— Am scăzut preţul. Timpul castraveţilor a cam trecut. Decît să pierden» mult, mai bine să cişti- găm puţini E bună' logica, nu?

— Deci preferaţi să mergeţi numai în cîştig, da?— Aşa este. Am investit bani in societate ca

să clştigăm, nicidecum să p'erdeml Societatea noas­tră m ixtă nu a apelat la împrumuturi de la ban­că. N-aveni atunci de ce să plătim dobînzi. M un­cim serios, cu răspundere, nu urmărind ceasul cu coada ochiului, ci drămuind tim pul cu zgîrcenie de gospodar.

— Aţi pomenit de multe produse pe care le a- veţi în depozit. Nici un cuvînt despre râdăcinoase. Nu le aveţi în vedere?

— Ba da. Dar sezonul lor de abia acum începe. Vom achiziţiona de la S.C. .Agroindustrial" S.A, Poiana şi de la diverşi producători individuali 13 t morcovi, 10 t pătrunjel, 0 t ţelină- Dacă cererile vor fl mai mari, nim ic nu ne opreşte să facemo ofertă şl m ai bogată. SC „Agrotrans“ ne asigură maşinile neccsare, aşa In c it . . . clienţi să fie., că încolo nu-i n ici o (problemă! , Ion COitDOŞ

Iată, ne găsim in plină toam­nă, iam a se apropie şi ea, d im i­neţile slnt mal reci şi lucrările agricole se'aglomerează zi de zi. Recent ne-am aflat printre ţă ­ranii de la marginea judeţului. In hotarul comuneL Cuzdrioara. Oameni puţini pe cîmp, tractoa­re şi mai puţine. La Dej e zi de tîrg, lumea se găseşte acolo. Pe şosea zeci de căruţe, la sta­ţia Peco un şir lung de autotu­risme. în curtea Agromecului din vecinătatea tîrgului tractoarele şi utilajele stau la . . . umbră. L ip­să de benzină, dar şi de- moto­rină. Ca o comparaţie, menţio­năm doar un ' singur aspect: în apropierea comunei Cuzdrioara la arat am .văzut doar două utilaje, în timp ce dincolo de hotarul ju ­deţului, pe raza' satului Ciceu Mihăieşti un mare număr de trac­toare erau pe cîmp. Unii au mo­torină. alţii aşteaptă sosirea cis­ternei . . .

Acelaşi lucru şi la recoltatul fructelor. Pe terenurile fostei A- sociaţii pomicole Dej linişte de­plină, doar în curtea sediului se aflau doi oameni în ju ru l unui Oltcit roşu. Fructe nicăieri. - L a numai un kilometru, în livada fermei „Pombis" Bistriţa forfotă mare. Sute de localnici, plus de- / ţinuţii Penitenciarului Gherla lu ­crau de zor la culesul merelor. Producţie record — ne spuneau specialiştii fermei, care nu aveau o clipă de răgaz. Veneau oamenii cu bilanţul zilei, unii dintre ei ' clştiglnd doar în cîteva zile

110 000 lei. Am discutat şi noi ~u astfel de .bogătaşi*. Hărnicia ţă* rănilor de pe aceste locuri Sşf spune cuvîntul. Merele recoltate sînt transportate în api-oape toa­te judeţele ţării, numai îri. ziua vizitei noastre părăsind depozite­le de fructe cel puţin zece auto-- camioane. Ce părere au proprie­tarii livezii din Cuzdrioara. unde recolta din acest an a lăsat m ult de dorit?

Venind spre Dej, nu prea am văzut tractoare la efectuarea a- râturilor de insămînţare, cu toa­te că am trecut binişor de jM- mătatea lunii octombrie, timp la care ar fi trel uit să se fi încheiat semănatul culturilor furajere şl orzului de toamnă — sau despre ep’ocile optime de însăminţare a- le culturilor, de toamnă nu mal vrea nimeni să audă în aceastâ încă agitată perioadă post-electo- rală?

Nu numai în zona Dejului, în toate părţile judeţului-nostru e nevoie de prezenţa tractoarelor pe cimp. Semănatul grîului se n- flă (încă!) Ia ordinea zilei, dacă nu dorim ca în anul viitor să nu ne aflăm în situaţia lui ’s)2

. — sau dacă ţării îi vine mai u- şor să importe iar cereale, atunci să in t’ ăm în vacanţă agricolă pî­nă în primăvară, mai ales că şl la recoltatul din toamnă — aşa cum am constatat în vecinătatea municipiului Do; — nu prea a- vem multă treabă.

SZEK f’LV Csaba

V IO L E N Ţ A . P ÎN Ă CÎND?« După ce a piovoc.it scandal

într-un restaurant, muncitorul ne­calificat Pajură I., individ fără o- cupaţie. domiciliat în G ilău , a spart uş3 apartamentului pensi')- narei Ioana P. şi, pătrunzînd Jn tim pul nopţii în locuinţa acesteia, a încercat s-o lovească îri cap cu un topor, cuprinsă de spaimă în fa­ţa acestui atac, femeia s-a arun­cat de la etajul 4 suferind leziuni grave pentru a căror vindecare a avut nevoie de îngrijiri medicale timp de 70—75 zile. Susţinerea inculpatului că nu a acţionat cu intenţia de a ucide este nefonda­tă. Această intenţie este caracte­rizată prin acte specifice infrac­ţiunii de -omor, inculpatul acţie- nînd cu violenţă deosebită, iar lovirea victimei eu toporul n-a putut frdesăvîrşită decit datorită faptului că victima s-a aruncat pe fereastră: gestul ei, ca şi con­secinţa să posibilă — moartea — au fost prevăzute de inculpat, ca­re a avut neîndoielnic reprezenta­rea lor. Pentru tentativă de o- mor. Pajură I. a fost condamnat la 7 ani închisoare.

B Cetăţeanul Roşcovan L. din Cîmpia-Turzii îi purta ură veci­nului său, T. Zărhescu. Fiind in stare de ebrietate, a aruncat cu două pietre în capul victimei ca- uzîndu-i "erave leziuni craniene, periculoase pentru viaţa sa. Au fost necesare o intervenţie chirur­gicală şi un tratament medical de GO-fiS zile. Faţă de modul cum a acţionat şi de urmările surve­nite, concretizate în leziuni grave în regiunea capului, tribunalul a conchis că inculpatul a prevăzut că acţiunea sa ar putea duce la moartea victimei, rezultat pe ea­re, chiar, dacă nu l-a dorit, 1 a acceptat, ceea ce înseamnă eă a săvîrşit fapta cu intenţia de a ucide. Pedeapsa de fi ani închi­soare nu este cîtuşi de puţin cva- gerată.

9 Urzică Z., din Jucu. se afla

într-un depozit de cereale. Lîngă el stătea prietenul său Toporan . R., care i-a cerut seminţe. In glumă,* Urzică i-a dat numai do­uă: enervat de acest gest, Topo­ran U. i-a răsucit m ina, l-a tras eu forţa spre el şi i-a înfipt un cuţit în piept, provocîndu-i moar­tea. Un act incredibil şi de neîn­ţeles Tribunalul a statuat că a- ceastă faptă nu constituie — în afară de infracţiunea de omor — şi infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. Este adevărat că fapta i-a speriat ş i . revoltat pe cetăţenii care au asistat la. co­miterea ei, dar aceasta nu este suficient pentru a se face şi ă- plicarea art. 321 cod penal, atî­ta vreme cît existenta intenţiei' de a comite infracţiunea prevă­zută de acest text nu este ■ ates­tată de acte de felul celor enu­merate în cuprinsul său. care să' fi preccdat ori amplificat acţiu­nea specifică de ucidere. Un om a fost omerit pentru două semin­ţe! Incredibil, dar adevărat. Cri­m inalul execută pedeapsa de 15 ani închisoare.

G Infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. 1 cod penal se caracte­rizează, pe plan subiectiv, în ba­za acestui text chiar-dacă riu a prevăzut rezultatul mai grav. In speţă, inculpatul Zabora P., ur­mărind să aibă raport sexual cu D; Silvia, muncitoare, în vîrstă de 26 ani, după ce i-a răsucit m ina; a trîntit-o la păm înt — din care cauză aceasta a suferit frac­tura m îinii; avînd nevoie, pen­tru vindecare, de peste 60 zile îngrijiri medicale. Se poate con­chide că el putea şi trebuia să prevadă rezultatul survenit şi n-a existat nici o ezitare cînd s-a pronunţat pedeapsa de 3 ani în ­chisoare pentru vătămare corpo­rală gravă.

Ion GHERCIOIU

NU PĂCĂLIŢI FIJSCUL!

îndemnul din tillu vrea să v i­nă in ajulorul acelora caro, din lăcomie, vor să cîştige mal mult de<it c îngăduit. Căci, nu uitaţi, nici un Stai din Ititne nu permi­te sâ te îmbogăţeşti pc spinatoa lu i! Dintre numeroaselo aspecte ale încercării dc păcălire a fis­cului am intim pe Pavel Sorin Fa* bian („LOttENA“>. A înşe lai deci. statul ru 37.359.000 lei din caro 18.478.084 Ici prcjndlclu In buget.

Inutil să vă descriem metoda folosită. Cert este că acuzaţia su­nă cam aşa: contrabandă, înşo-lăcluno, fals intclcctual şl'.uz do fals. Jir

ADEVĂRUL DE CLUJPAGINA 4

S . C „ U R S U S ” e s t e c o m p l e t p r i v a t i z a t ăf irm a germană Brau und Brunnen este cumpă­

rătorul celor 49 de procente din capitalul S.C. „URSUS". rămase în proprietatea A.N.P. după vîn­zarea, în vară, a acţiunilor „Ursus “ către cetăţe­nii şi persoanele juridice române. Actul, de vin- ' zare-cumpărare între A.N.P. şi Brau und Brun­nen a fost semnat la data -de 23 octombrie 1992.

'Preţu l asupra căruia s-a convenit a fost stabilit după două evaluări paralele, făcute de firme stră­ine,' aplicîndu-se o bonificaţie de 15 la sută. Ne­gocierea -preţului este, intr-o oarecare măsură, sub aşteptări,, impactul politic fiind foarte puternic şi . Iri această privinţă.

Intre clauzele prevăzute în, contractul de vinza- re-cumpărare figurează: menţinerea, în următorii doi ani, a numărului salariaţilor, salarizarea vii­torilor angajaţi în condiţii similare cu actualii sa­lariaţi, efectuarea în-Următoarele 30 de luni a u- nor investiţii în valoare de două-trei milioane de mărci germane, un milion de mărci constituind investiţia din primele şase luni, interzicerea în ­străinării vreunui activ fără acordul conducerii societăţii. .

In cursul acestei luni, din partea firmei germa­ne, va veni expertul tehnic pentru a stabili do­tarea fabricii de bere. RetehnOlogizarea se va face din mers, fără oprirea producţiei de bere. Primele

rezultate concrete ale investiţiei germane v o r 'f i evidente in primăvară anului viitor. Se va începe cu modificarea dotării pentru îmbunătăţirea- teh­nologiei şi pe urină se va trece la îmbunătăţirea reţetelor. Numele firmei, pe produse, nu se modi­fică. Dacă" preţul se va modifica sau nu? Aceasta a fost o întrebare-pe care am pus-o, diri nou, dom­nului director Octavian Buzoianu.- Răspunsul a fost subtil:. preţul actuai Ia apă este dublu şi se aşteaptă surprizele din celelalte sectoare. Aşa că nimic nu este sigur cînd se discută despre „viitor. Tot de la domnul director am aflat că: asociaţii „Ursus“-u2ui sint berari serioşi în Germania. Pro­ducţia de bere a acestei firme, pe un an, este cam la nivelul producţiei de bere din toată Ro­mânia: cca 8.5;m ilioane. hl de bere. - Acţionarii ro­mâni au, aşadar, asociaţi de nădejde. Rărnîne să vedem „infuzia" germană, concretizată în amelio­rarea organizării muncii şi, de ce nu, în creşterea calităţii berii produse la „Ursus“.

M. SANGEORZAN

P.S. Acţionarii S.C. „Ursuss“ se vor întîlni, pen­tru a dezbate chestiuni importante, legate de soar­ta societăţii, în 20 noiembrie, la Sala Sporturilor, unde se va ţine adunarea generală. Vom fi şi nai prezenţi.

0 Odată cu sosirea toamnei, în cadrul Casei de cultură vor începe activităţile cercurilor şi cursurilor organizate ■ în acest an de • învăţămînt. Cele şapte cer­curi vor fi conduse de cei mai buni -specialişti din domeniul respectiv. C a ,o noutate amintim înfiinţarea cursulu i' de ospătar- barman, activitate ce se bucură de o largă audienţă în rîndul tineretului, giierlean. Privatiza­rea îşi spune cuvîntul şi în acest domeniu .... -

® Un, fenomen- ecologic . rar în t î ln it în parcul oraşului: după furtuna- de la începutul acestei luni, arborii seculari de la in ­trare au fost scoşi din pămînt cu rădăcini cu tot. Una din el**

S U R I ®DIN ORAŞUL GHERLA

a căzut chiar pe capul lu i Geor­ge Coş buc. Bustul marelui nos ­tru poet a rămas însă intact, nu şi zona verde în care a lăsat,ur­me adinei.

© Printre" puţinele investiţii din oraş se află centrala tenni-. că de la Fabrica de spirt. Bine ; că o să avem căldură la prepa­rarea spirtoaselor, dar punem în­trebarea: oare cînd se vor fina­liza cele 24 de apartamente din vecinătatea fabricii respective, care stau neterminate de mai

MUTĂ-TE LÂ...

PARTICULAR! i

7 ^

Desen de Virgil' TOMULEŢ

m ult de 2 ani? Noi înţelegem, bani nu sînt, oamenii de p? şan­tier vor să- lucreze, totuşi, c" ne împiedică şă predăm aceste lo­cuinţe ceior nevoiaşi? Şi sint destui în oraş! • ;

© Abonaţii, diferitelor'" ziare centrale reclamă în ultim a, vre­me neprim irea unor numere din publicaţiile lor- preferate. Ne-ami iţeresat' la, subfiliala/locală ă Rodipet-ului care este situaţia, şi am aflat că „prin grija“ celor de pe vagonul-poştă al CFR-ului, de multe ori coletele ajung în gara Dej; de unde întîrzie reve­nirea lor la Gherla. Aşa că abo­naţii primesc în m ină ziarele cu2—-3 zile in tirzieref^_

■- ■■ ' SZ. CS.

Ştim foarte bine' resursele de grîu din producţia anului trecut nu aii fost suficiente pentru a acoperi nevoile populaţiei .şi, de aceea, sra apelat, -la un import masiv de cereale. Acum, cînd

■ sîntem în penultima lună a anii lui, punem întrebarea: Se va,re-. Reta această situaţie şi în ; 1093?.

. D in nenorocire, însă, agenţii . e- conomici se gîndese numai, la un ; profit cît mai substanţial pentru ei,’ latura protecţiei omului obiş­nuit. şi a. existenţei pe piaţă , a, mărfurilor- strict necesare aeesr.- tuia cum ar fi şi pîinea. nu-i interesează. In oraşul Gher- 1 la există o, singură firmă serioa­să în fabricarea, produselor, de ’ panificaţie — „Cuptorul de aur“, celalalle ■ societăţi „ bazîndu-se ■ doar pe valorificarea mărfurilor aprovizionate de pe diferite -pie­ţe. Nimeni nu se gindeşte dacă vem avea la anul suficiente can­tităţi de fă ină . . Făcînd din nou un tur de orizont pe val ea So­meşului Mic, fşi constatînd de­lăsarea-în cultivarea păm întului.: am. ajtins*la concluzia că nici în 1!J93 nu vom trăi fără griji. D im ­

potrivă .

, ..Drama este că, la sate, oame­nii se confruntă cu multe pro-, bleme. DeşfiinţîndiVse C.A.P urile, devastindu-se buhurile. â-

' ‘cestoră,; s-ă ajuns la o-situaţie j alarmantă. Gospodarii pur şi

simplu nu au cu ce ara pămin-

tiirile. Hectare întinse ştau ne­

lucrate. -Scumpirea motorinei a

contribuit şi ea la întîrzierea a-

răţurilor de. toamnă,; iar de se­

mănat ; grîu, ce să mai vorbim.

Motivele ar fi cele ale costuri­

lor tnari ale combustibilului. In-

. ţr-adevăr, oamenii nu au banii necesari pentru a cultiva pămîn- tul-_ Unii recurg la împrumuturi, alţii ară cu boii — cum am vă­zut în hotarul .comunei M intiu i. Gherlii — iar ceilalţi, care nu au nici, animale, ..aşteaptă:-la gura ' sobei sosirea iernii şi zilele de tîrg: de la -Gherla sau Dej, să meargă la oraş. după pîinea cea de toate.zilele. Ce să facem, a- ceastu este realitatea ,de-pe te-

• r e n . ' . . , ' .

Trecînd zilele trecute-îri apro- ■ pierea oraşului Glierla, pe fostul drum romari de la-marginea sa-: tului Buneşti, ăm avut satisfac­ţia să observăm kecile de hecta- . re arate ale SC .^A g^o lâ"1'. S.A. (fost IAS) Gherla, unitate seri­oasă, care şi în acest * an a rea­lizat producţii cc-raliere şi ani­maliere deosebit de bune. lată, că unde este preocupare, acolo şi rezultatele sîrit pe măsură.

Am stat de vorbă cu mai mulţi ţărani. Toţi sînt de aceeaşi părere: ceva trebuie făcut pen­tru ajutorarea oamenilor de la sate care posedă pămînt. Guver­nul nou. ales, probabil yă avea în vedere şi acest.lucru. Deo­camdată, încă.ne hrănim doar .' cu speranţe şi promisiuni cu termen de împlinire peste cîţiva ani. Rămîne de văzut dacă. ţi mai ales cui," pot'ţine ele- de r foame şi cît. va mai tolera socie­tatea românească o aseiricnea #■" beraţ'e. Cine nu a ,văzut hotarul in ultima vreme, nici nu poate concepe realitatea sumbră din agricultura noastră. Cu .pămîntul nemuncit şi "griul importat, nu putem trăi pînă la infinit!

' - SZEKELY Cs .ba

.H e e o ltă ” de

„Alo! 11.24.71? Statul major de apărare civilă din Comandamentul M ilitar Judeţean este înştiin­ţat de către dispeceratul Inspectoratului de Poliţie despre găsirea a două proiectile în curtea unui cetăţean". ,

Specialiştii pirotehnicieni ai apărării civiie de­plasaţi la cetăţeanul liada Gheorghe din comuna Luna nr. . 319 au dezgropat cele două m uniţii ş i . . . altele 8 din preajma lor. Practic, erau 10 bombe de aruncător calibrui 82 mm., râmase neexplodate din timpul războiului, probabil pe locul unei foste poziţii'de tragîre. Un tip de muniţie extrem de periculoasă .în ciuda zecilor_.de ani scurşi • de la abandonarea lor, ţinind cont că tragedia d in- Vil- cele din 1988 s-â petrecut cu acelaşi tip de bom­be. Posibilitatea existenţei şi a altor muniţii in apropiere ne-a obiigat la-atenţionarea gospodaru­lui privind interdicţia de a face focul în zona res-- pectivă. Cit despre1 sugerarea mutării-locului lu ­crării pe care intenţiona să o realizeze, se înţe­

lege că nici nu a mai fost nevoie să o facem ... Se impune evitarea săpăturilor,' cu • ’t î r n ă c o p u l în locurile unde.se presupune existenţa unor muniţii şi încetarea imediată a lucrărilor, la depistarea • i'.- nor corpuri metalice. /

D in „recolta" acestei toamne amintim 2 proiec­tile1' de .mare calibru diri apropierea gospodăriilor cetăţenilor Suciu Alexandru şi Nemeş .S ilv iu din' Cojocna, cîte un proicctil din curţile a două fa­m ilii din Turda, din zona str. Strungarilor (al treilea caz în Turda în acest an), 3 grenade în po­dul unei case de pe str. Galaţi din Cluj ş.a.

Reamintirii şi cu acest prilej interdicţia de a mişca,, lovi,-arunca în foc, transporta etc. aceste urme ale războiului şi obligaţia de a anunţa cea m a i' apropiată unitate de poliţie ,său apărare civi­lă. Menţionăm că neanunţarea despre aceste si­tuaţii se sancţionează cu amendă de 10.000— lOU.OOO lei, potrivit Hotăririi guvernului nr.. 531/1S92 pri­vind unele, măsuri de apărare civilă. ; - . . /

. Lt. col. Ioan SAVIN, - .• ■ ; . Şeful Statului major de apărare .civilă -

■ - din -Comandamentul-Militar. Jud... C luj

Urmări din pagina !-aPOSIBILA REVANŞA..,

eficient avantajele ivite unul după altul.

E adevărat, o parte a liberali­lor a migrat înfiinţind alte par­tide, acestea devenind rapid va­sale ale PNŢCD în Convenţia Democratică. Dar, odată cu con­sumarea procesului electoral şi mai ales cu prelungirea discuţi­ilor in jurul formării noului gu­vern. d-l Câmpeanu a intuit că rin e departe vremea liberalilor. Convenţia Democratică este mă­cinată de neînţelegerile d in trî liderii săi, unii simţindu-se frus­traţi de faptul că ţărăniştii au acaparat principalele poziţii de conducere şi locuri in Parla­ment. Liberalii alipiţi Conven­ţiei Democratice resimt, proba­bil, cu intensitate chemările din

■ partea liderului PNL. Un prim pas s-a făcut deja, prin fuziunea PNL cu Noul l ’art'd Liberal, din care fac parte unele persoane carc au avut. pină nu de mult, posturi de mare răspundere îri PNL. Dacă acel tineri lupi, care au îndrăznit să sancţioneze prin- tr-o dezertare spectaculoasă ceea ce el numeau sau renimţeau a I* dictatura U-lui Câmpeanu, au

ajuns acum la concluzia că reve­nirea nu mai prezintă nici un pericol, înseamnă câ tendinţă re­întoarcerii este foarte serioasă şi că prernite mult .şi multe. Prin-

• tre care o numită deja Conven­ţie Liberală, pe care d-l Câmpea­nu o vede ca o uniune a diferi­telor partide şi mişcări liberale din ţară. Conturîndu-şi forma, Convenţia Liberală se va simţi îndeajuns de puternică încît să deschidă lupta cu Convenţia De­mocratică. Pe care par a fi ho- tărfţi s-o părăsească atît P.A.C., partid lezat in autoritatea sa a-

■ supra electoratului de preponde­renţa ţărănistă, cît şi alte miş­cări afiliate in lipsa unui partid de opoziţie puternic.

Kste de presupus câ al doilea pas pc care il va face d-l Câm- pcanu va fi de a nivela preten­ţiile diferitelor partide din a- nunţata Convenţie Liberală, ne- dorind să repete experienţa ce­leilalte Convenţii, atît de fră- mînt.itâ acum de neînţelegeri în ­tre liderii săi. Ilutârîrea tic a re­face - unitatea partidului liberal este însoţită de tendinţa certă de întinerire a cadrelor sale de con­ducere. Astfel ca pină lâ viitoa rele alegeri, partidul liberal să fie In stare să prezinte -alegăto­rilor garanţii mai mari şi ’ m al‘

sigure decit ale Convenţiei De­mocratice'. Planurile cu bătăi? lungă ale d-lui Câmpeanu au şanse de împlinire mai ales . da­torită procesului de erodare a condiiccrii Convenţiei Democra­tice. In- cîţiva ani. actualii con­ducători ai acesteia, cei mai im- portanŞ, vor fi îndeajuns de bătrîni încît să nu mai prezinte

■încredere electoratului. * Iar libe­ralii vor deveni pină atunci prin­cipala forţă de opoziţie din ţa- ' ră, oferind o alternativă viabilă la conducerea ţării. Ei vor fi i- dentificaţi cu dorinţa de înnoire resimţită tot mai puternic de mulţi români. Şansele iibeif.’ilor sint mult sporite de a;i ..udinea lor in rezolvarea problemelor, atît de spirjoa.se, ale minorităţii maghiare din România, pe care ei o aşea/.ă în categoria mare a drepturilor omului. Poziţia a- ceasta este acceptată ca atare de marea majoritate a românilor, adică a celor efire hotărăsc re­zultatul alegerilor Difercnţiin- du-se, şi aici, de poziţia1 şeî'lor PNŢCD, care au evitat să se pronunţe în momentele in care opinia publică.era intrigată de anumite declaraţii ale U.D.M.R.

la Clinica dr chirurgie' buco-mn xilo-facială , dr. -Hariş Joachim

■ Schncck ţrhedic primăr ' al '-Clini­

cii de anesteziologie), dr. Silvia Gogler, sora anestezistă Monika Dotzer, sora instrumentară Ju liane lAippertz, constituie pen­tru Clinica de chirurgie niaxilo- facială o premieră, după cum o premieră a fost şi conferinţa de presă organizată marţi, 3 noiem­brie. Conferinţă la care a fost prezentă d-na Barbara Stnmm, secretar de stat în Ministerul ba­varez de Stat pentru probleme de muncă, familie şi ordine so­cială.

Intervenţiile doctorilor Horch' şi Zeilhofer, ale doamnei Stauim au scos în evidenţă faptul că pentru acest program este nece sară cea mai modernă aparatu­ră, medicamente, multe urmînd a fi trimise iii România iri pe­rioada imediat următoare, fiind planificate numeroase alte ope­raţii. Astfel; vor rămîne Clinicii instrumente, aparatură şi mod) earnente in valoare de aproxima­tiv lf.0.000 DM. Să le dăm cu- • vîntul: dr. Horch: „Sîntem Coftr- te bucuroşi că ne aflăm la Cluj că ne aflăm în această Clinică, că putem întări; prin pre;,enţa noastră, legăturile universitare, legăturile" profesionale. Schimbul dc t'.vperieriţă intre medicii ro­mâni/clujeni ’.şi germani va con- tinua şi anul viitor, urmCnd a

• extinde sfera operaţiilor. „Kin-■ derhilfe.Rumanien" este un pro­

gram dedicat nutrihi copiilor cu malformaţii ■ congenitale domeniu

•*In csire Clinica clujeană a făcut

însemnaţi paşi înainte", dr. Zeil- liofer: „Sîntem. însoţiţi şi de-o echipă de tehnicieni medicali care au şi pregătit sala de ope­raţii cu ce!e necesare. Vom constata astfel şi care sînt ne­voile acute, imperioase ale Cli­nicii, spre ce trebuie să ne în­dreptăm atenţia şi ce trebuie a- dus. Ne bucurăm că această Cli­nică a intrat în posesia unui a- parat Roentgen care va fi mon­tat şi instalat ir-tr-o încăpere a- decvată, aparat-adus de la Mun- chen. Cum sublinia şi colegul Horch. Clinica are deja o expe­rienţă iti domeniul operaţiilor malformaţiilor congenitale şi un ase.wnea teren se poate

- „construi" mai departe"; Barbara Stanul): „Doctorii de faţă şi cele­lalte. persoane din delegaţie fac totul în timpul lor'liber, iîi lu a t ; practic'concediu de la scr- vici pentru» a veni şi-a opera in România, ia Cluj-Napoca, res­pectiv hi Iaşi. Este o acţiune u* manitară, Guvernul bavarez a- jutlnd foc.rte m ult fostele ţări comuniste. Desigur, nu se ţx> e

■ face -totul-dintr-o dată şi pustc noapte. Ministerul Sănătăţii de

' la noi urmăreşte să întărească relaţiile' de colaborare profesio­nală între universităţile ' ae:ma­no şi cele româneşti".. ,

Pentru efortul umanitar, pen­tru efortul maWrial, în nume!* nostru, în numele copiilor exa­minaţi şi operaţi - slnccrt mulţumiri.

PAGINA 5- =ADEVĂRUL,DE CLUJ

' « " nE AMINTIM (ÎNAINTEA FORM ARII . yOULU l G U V E K N ) ___________________

GUVERNELE ROMÂNIEI ÎNTRE 1918—1940 (1944)

1. Gen. Al.' Averescu: 29 ian. -r- 11 febr, 1918 -y11 zile • . . * ■ ‘ ' „„.n2 Gen. Al. Âverescu: 15 mart. — 18 mart.- 1918

.. 3 zile .3. Al. Margiloman: - 5/18 mart. — 24 oct. /6 nov. 1918 — 8 luni ţi 19 zile4. Gen. C. Coandă: 24 oct./6 nov. — 29 nov./12 dec- 3918 .— 37 de zile ", , v:5. J.I.C. Brătianu: 29 nov. 1918 — 27 sept. 1919 .. ]0 luni fără 2 zile6. Arth. Văitoianu: 27 sept. — 30 nov. 1919 — 2luni şi 3 zile... ...7. Al. Vaida-Voievod: 1 dec. 1919 — 13 mart. 1920 _ 3 luni şi 33 zile'8. Al. Averescu: 13 mart. 1920 I an, 9 luni şi 4 zile g. Tache lonescu: 17 doc, 1921 j lună şi 2 zile1D. I.I.C. Brătianu: 19 ian. 1922 - 1 ani, 2 luni şi 10 zile,; .U Al. Averescu: *30 mart. 192G

17 dec. 1921 —

19 ian, 1922 • —

29 mart. 1920

3 iun. 19271 an, 2 luni şi 4 zile12. Barbu Ştirbei: 4 — 20 iun. 1927 — 16-zile13. I.I.C. Brătianu:" 21 iun. — 23 nov. 1927 — 5 luni şi 2 zile!4, V. Brătianu: 24 nov. 1927 — 10 nov. 1928 —!1 luni şi 16 zile :15. 1. Maniii: 10 nov. 1928 — 7 iun. 1930 — .1 an,6 luni şi 28 zile ■ ' , /56. G. Mironescu: 7—13 iun. 1930 — 6 zile . ’ - 17. I. Maniu: 13 iun. — 10 oct. 1930 — 3 luni şi 27 .zile13. G. Mironescu: 10 oct. 1930 — 18 apr. 1931 — 6 luni şi 8 zile " * -19. N. lorga: 16 apr. 1931 — 6 iun. 1932 — 1 an;1 lună şi 18. zile-.

. 20. Al. Vaida-Voievod: G iun. — 10 aug. 1032 — 2 lun i şi 4 zile21. Al. Vaida-Voievod: 11 Juni — 19 oct. 1932 ■— 4 luni şi 8 zile '22. I. Maniu: 20 oct 1932 ~ 13 ian. 1933 — 2 luni şi 23 zile23. A l. Vaida-Voievod: 14 ian. 1933 — 13 nov. 1933 — 10 luni fără 1 zi '24. I.G.. Duca: 16 nov. — 29 dec.-1933 (asasinat) —• 1 lună şi 13 zile . “25. C. Angelescu: 30 dec.' 1933 — 3 ian. 1934 — 4 zile .. ■■■■■• -26. Gh. Tătărcscu: 4 ian. 1934 — 27 dec. 1937 — 3 ani, 11 luni şi 23 zile27. D. Goga: 28 . dec. 1937 — 10 febr. 1938 — 1 lu­nă şi 13 zile :28. Miron Cristea: 11 febr. — 30 mart. 1938 V* 1 lună şi 19 zile ... '29. Miron Cristea: 30 mart. 1938 — 7 apr. 1939 — 1 an şi 7 zile - . . . ,30. Armând Călinescu: 7 mart. .1939 — 21 sept-1939 (asasinat) — 6 luni şi 14,zile , ;' ■31. Gen. ,Em. Argeşanu: 21 sept. 1939 —' 4 sept.1940 — 11 luni şi 17 zile32. I. Gigurtu: A — 14 sept; 1940 — 10 z ile-33. Ion Antonescu. conducător al statului: 14 sept. 1940 — 23 august 1944.

Această listă, elocventă pentru clipele pe care le trăim, nu are nevoie de nici un comentariu. In ­consistenţa generală este întreruptă doar de două cazuri fericite, poziţiile 10 şi 26, onorate de cele două cabinete liberale ale lui I.I.C; Brătianu şi Gh. Tătărescu (peste 4, ani, .respectiv aproape. 4 ani). Caracterizarea epocii interbelice ca o „repriză a bunăstării liberale**, (Virgil Madgearu) este-evident întemeiată, in măsura în care stabilitatea generea­ză neapărat, bunăstare. _ .. ,

Ioan C11IN1ÎK1S

P.S. Mulţumesc istoricului şi colegului Sabin , Belii -pentru materialul pus la dispoziţie pe seama

acestei consemnări.

Fentru că, in ciuda, căldurii de afară, ştim că iarna .. este a- prbape, pentru că lă grijile1 noas­tre de fiecare" zi se mai adaugă de acum un gînd .— vom avea , căldură în .locu in ţe? '—, ‘ pentru că Regia autonomă de termofi- care a realizat un lucru cu totul deosebit, o. discuţie-,cu domnul economist Vasile Ciomoş, direc­torul Regiei, am" considerat-o bi­nevenită.!: Ştiu că" activitatea de re­

vizii şi reparaţii se . desfăşoară in fiecare an, iljspă un program bine stabilit, dar anul acesta’ aţi făcut un efort cu totul apar­te — pe caro nu mulţi ar fi cu­tezat să-l facă — este vorba de lucrările de la Centrala termică de zonă.li.: Da, in cursul iernii tre­

cute. am preluat CTZ de la RENEL şi după unele studii re­alizate în colaborare cu Institu­tul -de Proiectări Energetice Bucureşti, s-a dovedit că stan­dardul tehnic al acesţoi centra- ' !e este foarte scăzut, iar riscul in exploatare deosebit de mare. Prin u>mare. - s-a întocmit, în etape, studiul de fezabilitate, 'jyumentalia de licitaţie şi pro­iectul de execuţie pentru mo­dernizarea şi extinderea CTZ. I-icitatia organizată în vederea rantractării execuţiei lucrărilor ! fost adjudecată de ACI — SA pentru partea de construcţii, E- aersomontaj' — Bucureşti, filia- - la Oradea, pentru partea ter- momecanică electrică şi de au­

tomatizare, iar 'pentru -partea de izolaţii termice, SC IZOPA — SA Cluj-Napoca. ! . ■

I : Dat fiind volumul mare de lucrări,, aţi putut ..respecta ter­menul pe care vi' l-aţi propus?

R.: Şi volumul mare al lucră­rilor de construcţii-montaj, dar şi .complexitatea deosebită a e- chipameritelor termoenergetice, care urmau să fie achiziţionate

CU OPTIMISM DESPRE CĂLDURĂ

de la mai mulţi furnizori, au creat o serie întreagă de greu­tăţi în derularea. investiţiei, programată a se finaliza într-un termen record de 120 zile. _ Astfel, s-au' produs unele; de­calări ale termenelor de livrare a utilajelor dc către furnizori, iar în perioada de realizare a montajului au apărut1 elemente tehnice noi care au * trebuit o fi soluţionate la faţa locului de către beneficiar,.. constructor si proiectant. Toate acestea au dus la o întîrziere faţă de graficele de cuplare stabilite iniţial. I i asigurăm însă pe beneficiarii noştri că inconfortul produs in perioada lucrărilor de construc-

. ţii-montaj şi în timpul probelor tehnologice, prin unele opriri ’ în prepararea agentului termic, vor fi compensate printr-o calitate mai bună a serviciilor prestate.

I.: Pentru că am ajuns.la pro­blema calităţii, am dori, pentru

cititorii noştri, cîteva date des­pre “Montonay — Cluj — Ener­gie" S.A.

}{.: Nou înfiinţata societate mixtă romăno-franceză “Mon- tenay — Cluj —- Energie" ŞA

, are în exploatare şi întreţinere întregul sistem de producere, transport şi distribuţie a agen­tului termic în cartierele Mă­răşti, Aurel. Vlaicu, Pata, Gri-

: ' gorescu. .Beneficiind de aportul la.- capi­tal, în devize, mijloace de trans­port pentru intervenţie şi echi­pamente de automatizare, • al partenerilor francezi, precum şi ţie întregul “know-how“ al a- cestqra în domeniul termofică- rii, “MCB“ şi-a început activi­tatea la 1 octombrie 1992, avînd sediul în strada Cojocnei nr. 93-97, etaj 3. P înă la definiti­varea lucrurilor din CTZ, unde va fi realizat un Corp de co-

. mandă ce include şi un dispece­rat propriu, rugăm . beneficiarii noştri din aceste zone să se a dreseze în continuare, cu even­tuale şe.jijzări şi reclamaţii, . la Dispeceratul Regiei autonome de termoficare, tel. 11-87.48.

Obiectivul principal al acestei : societăţi este şi va rămîne creş­

terea calităţii serviciilor pres­tate, ridicarea confortului ter­mic în apartamente, concomi­tent cu realizarea de economii la consumurile de’ gaz-metan şi energie termică, printr-o mai bună exploatare şi întreţinerea instalaţiilor.- Flavia SERGIIIE

Despre şerbie, ţărani şi politicăIn toamna anului 1625 au fost

încartiruiţi în satul Ţ.Wd (azi Valea Largă, jud. Mureş) . n iş ti soldaţi. Nobilul Kekedi Zsig- mond, stăpîn de moşie acolo, a poruncit satului să jdur.e ime­diat hrană pentru soldaţi şi cai El însuşi, cu slujitorii săi, a por­nit în sat cu carul de transpor­tat provizii. Ajungînd la casa lui Toma Cocorâ, acestuia i-a luat boii. Bietul om — care era şer­bul altui n o b i l— a încercat să-l întrebe pe Kekedi de ce ia doar ; boii săi, pentru că în aceeaşi zi - i-a mai luat încă trei. (Iobagul era destul de înstărit, avea chiar slujitori din Făgăraş cu care îşi lucra păm întui şi işi ţinea gos- .. podăria). Atunci oamenii - nobi­lului, de care satul se temea mai " tare ca de tătari.-r- cum afirma­se judele satului de atunci, Io- sub Gierman — aşa l-au lovit cu o rudă de dus ciubărul, câ imediat Toma a căzut la pămînt.-, L-au ridicat şi l-au legat de m îin i cu un lanţ de roata unui - car şi l-au bătut groaznic. N - bilul Kekedi l-a ţinut aşa legat ' timp de o oră, a mers apoi la el, l-a mai lovit de două ori cu biciul şi i-a dat drumul., Sărma­nul şerb Toma Cocora a fost bă­tut toamna cînd eră frig, în Ziua de Sfinţire a Crucii la români ~ spune documentul. A mai trăit pînă în timpul Postului'şi apoi a murit. Martorii Todoraria: Sur şi Andrei Oprea au declarat cu prile ju i ascultării de martori că atunci, cînd Toma Cocora a fost inmormîntat s-a văzut că pe o, parte,' sub braţul drept, avea o crăpătură de la bătaie prin care sîngele s-a scurs , şi că în mult? locuri corpul era ca păm întui de negru, din cauza loviturilor.

... Un alt caz sugestiv a ceea ce a însemnat .şerbia în Transilvania îl prezentăm aici din secolul ime­diat următor. Sîntem în anul 1787, într-o localitate din scaunul Odorhei. Nişte iobagi români din Prislop (azi sat al comunei Boiu. Mare, jud. Maramureş) se aflau, desigur cu slujbe iobăgeşti, foar- tfe probabil chîar în Odorhei. (Ro­

mânii din Prislop şi Boiu M a­re plăteau dijme iobăgeşti Cole­giului reformat din Odorhei în acei ani). Fără ca ei să manifes­te vreo răzvrătire, au fost bătuţi groaznic de nobilul din Odorhei, Dersi Gabor, căpitan de călăreţi în regimentul secuiesc. Pe preo­tul satului Prislop, popa Gligor. ■ l-a legat de un stilp o noapte în­treagă, pe un ger mare, după ce l-a dezbrăcat gol. Apoi l-a tri—

. mis legat în fiară Ia Prislop .Lui ;’ Savul. Baiu i-au legat m iinile la spate, apoi de git l-a legat de un stilp -şi l-a bătet în aşa fc) incit să nu mai fie niciodată om — spune documentul. La fel a pro­cedat cu Florea i?aţ, iHa Dacni- . şan şi Dumitru Murgie. toţi din

. Prislop. : 1: Sînt doar două exemple sem­nificative a < ceea ce a însemnat şerbia, de-a lungul secoieior, pen­tru românii din Transilvania, cu dublul ei aspect social ?! naţio­nal. Iată de ce pare inexplicabil ca un istorc de talia d-lui An­drei Pippidi să afirme în publica­ţia „22“ (nr. 42 din 22—28 oc­tombrie a.c.) că în regiunile din estul ţării „şerbia a fost mai pu- .

■ ternică‘l ,*Dar, oare, aceasta să fi fost explicaţia că secole de-a rin- dul românii transilvăneni au e- migrat în est, în Moldova, dar şi in Muntenia?. Evident, dl'. An­drei Pippidi a afirmat cele de mai sus pentru a insinua o men­talitate de şerb pentru cei din est, care r-r votat cu cine au vo­tat la alegerile precedente. In- fierează maselor rurale"şi ,,atitudin’- fipic ţărăneşti". E drept că sîntem în plin avint al afirmării elitismului; dar dacă nu

. ne prezentăm că oameni adevâ-, raţi în faţa „maselor "rurale11, a- cestea ne ghicesc, prin intuiţia lor sigură, şlefuită de curgerea mileniilor, orice demagogie şi ori­ce defect şi nu ne vor vota nicio­dată. Acesta este adevăratul se­cret dezvăluit de „Lecţia votu­lu i11, mcidecum şerbia de odini­oară, „întîrzierile de civilizaţie" şi falsele,hotare de „provincii spirituale11. Vasile LECH I^ŢAN

N O A PT E ...

(Urmare din pag. I-a)care să le proclame, să le repre­zinte şi, mai ales, să, le aplice . „Noaptea americană" a evoluat lin, pentru noi, în dimineaţa ro­mânească. Sint semne că schim­bările anunţate în politica ame­ricană în toate componentele, ei şi la toate nivelele ar putea a-, vea efecte bencfice şi asupra ţă­rii noastre. în fond, nu nuinai situaţia din România, atît de neîncrezător văzută, este che­mată să se schimbe, cît şi optica prea rigidă, prea unilaterală prin care e văzută de parteneri, în speţă de americani. Realismul politic presupune analiza ele­mentelor noi, specifice, care a- par în cursul dezvoltării unei societăţi şi sînt receptate direct, fără lentile ' falsificatoare sau

accentuat monocromatice. Sperăm că noua administraţie să aplice riguros principiile proclamate de ea însăşi chiar şi în relaţiile sale cu „inferiorii**, cu cei „mici", ca­re pot lua lecţii de democraţie, dar care cer să fie apreciaţi si respectaţi Ja adevărata- valoare. România a optat pentru un pre­şedinte „vechi", a cărui singură şansă de menţinere şi succes es­te putinţa îmbrăţişării fără re­zerve a noului, a schimbării re- clamr.te de evoluţia lipsită de precedent, a societăţii noastre. Va' face faţă acestei cerinţe, cu alte cuvinte va fi capabil preşe­dintele sexagenar să conceapă soluţii, să decidă, să-şi aplice propriile principii cu energia, cu voiciunea şi rezistenţa fizic-mo- rală a unui cvadragenar? Pri­mele ore ale „dimineţii româ­neşti" ne-o vor spune;

Deşi aparţind unei zone montane cu specific aferent, wtele din Ţara Moţilor, au fiecare în parte ceva deo- . «bit în port, în graiu, în ' accent, în folclor, în ocupaţii, - in obiceiuri, în feiul de a se manifesta faţă de străini ,. ?i in general îji multe alte domenii. Au fiecare farme­cul lor, dar între ele, cele şase sate ce aparţin comunei Bucium judeţul Alba parcă ies mai mult în evidenţă. Drumul spre Alba lu lia şi Aiud, socotindu-1 început

d:n Abrud, capitala Ţării Moţilor, străbate prin aceste «te şi călătorul ori cu ce mijloc de transport s-ar de- , plasa este întîmpinat aici de locuri şi însemne istorice, culturale, peisagistice demne de reţinut

bucium Cerbu, aşezat pe valea cu acelaşi nume sc rs- fercâ in istorie prin defileul său foarte îngust numit •S(irleaza“ (la Bolf), unde în mai 1849 au avut loc lup- t;ie dintre lăncicni lui Avram Iancu şi oastea'aventu- risrului Hatvany, ocazie cu care armata acestuia din ur-03 a fost complet distrusă, urmare mai aics a iscu- *;nţei buciumanilor conduşi de comandantul lor Vlăduţ de a se folosi de configuraţia terenului — prăpăstios —

bolovani şi de trunchiuri de copaci tăiaţi cu care au- tarat şi distrus pe inamic In tradiţia orală, s-a păstrat,

afirmaţia .după care atunci „localnicii au stăvilit apa V;m şi apoi au inundat armata duşmană, grăbindu-i ni-, Sleirea" (informator Bendea Adrian, 60 ani, din Abrud,- Mi-e o ştie de la' dr. Domamancz Carol. decodat).

Qucium-Sat, aşezat pe Valea Buciumului, in drum il !Pre Aiud, este cel mai deschis dintre satele Buciuma- nilor, cu păm înt bine. roditor, mulţi pomi fructifcrj, gră-

. dini întinse şi frumoase. De acest sat . aparţine şi mina; «Rodu“; cîndva foarte căutată şî lucrată pentru minen- tui aurifer. ' -

Bucium Izbita sat de asemenea cu renume in expl .ia- tarea zăcămintelor cuprifere, complexe şi aurifere, piin furile-de- m ină din susul văii Izbicioarei, anume: Ana, Napoleon; /Hermania: Ţipaur- şi kfinalizînd cu masivul ‘Ulcoi-Corabia cu urme de exploatări la zi din vremea Romanilor.- -, • -— . <■ ••

- Aici, în 1847, la Bobotează, a fost sfinţită o cruce de cf-tre Mitropolitul Andrei Şaguna, ocazie cu care a fost arestată Ecaterina Varga („Doamna Noastră**), aşa cumo numeau localnicii. Pe una din. feţele troiţei stă scris: „La o cruce de lemn pre locul acesta anu 1847 ianuariu a şasa de sânta sărbătoare a botezului mîntuitorului lu- mei Is. Hristos, au sânţit apa nemuritorului fericit Ar- chiereu român or. ANDRE1U BARON de ŞAGUNA spre mângăierea poporului din Bucium şi jur, .delăturind pe­

r ico lu l ce-i ameninţia**.

PRIN SATELE BUCIUMANILOR

Pe altă faţă a troiţei este scris: „Această cruce s-a ri­dicat de către poporanii Nicolae şi Ioan Jurca a Savu- 2ui, spre amintire veşnică, 3817".

Bucium Şasa este cunoscută cu cele două Detunate, „Detunata Goală" -şi ..Detunata Flocoasă**, impunătoare stinci de bazalt ce străjuiesc localitatea. Coloanele pris­matice ce alcătuiesc „Detunata Goală" sunt adevărate- , monumente naturale, iar între şi sub-căzăturile acestora

. de la baza stincii s-au format pungi de apă roce cu bucăţi de ghiaţă ce persistă şi în timpul verii, dovada unor curenţi reci care circulă in aceste labirinte natu­rale. La Bucium Şasa a slujit ca preot prozatorul Ion Agirbiceanu, autor de nuvele şi romane, mult apreciate. Pe casa .parohială în care a locuit prozatorul stă scris: „In casa aceasta a lo c u ir jn tre ’lf>0B— 1910 scriitorul Ion Agirbiceanu (1R82— l»f>3). Aici a scris romanul Arhan­ghelii şi nuvelele Fefelea^a şi Muli-ntia". O placă co­memorativă amintid de folcloristul Ion Pop Rolegami!'

■ „este. aplicată pe clădirea Şcolii Primare, anume: „Aici în şcoală întemeiată de Gheorghe Şincai a funcţionat că în-

'vuţător- ,1881— 81 • marele folclorist ion- Pop • Rotogan'iil 18fi3-—Ifltte". ^.ubljcaţiilq'de folclor âle'iacestuia, tlin'Ţu- ru j ^ l p l i j o r , s u n ţ -fll^tujrl-;,de. ciel^ ijlq colaboratorului s h u

Grigore Sima a lu i Ion de la Cărpiniş., Bucium Şasa es­te satul natal al lu i Ion Agirbiceanu, fiu l prozatorului

• (1907—1971), membru corespondent al Academiei,^ fizi- 'cian de renume, conducător al cercetărilor ce au dus la realizarea primului laser românesc (1962). •

Bucium Muntari a-fost dupâ 1{>44 un centru de rezis­tenţă anticomunistă al unor buciumani înarmaţi şi bine instruiţi în m înuirea armelor, conduşi de inimosul Liţa Macavei, nume azi bine cunoscut.

Bucium Poieni, aşezat pe Valea Negrilesei este un sat- cu oameni şi locuri pe care folcloristul Ovidiu Bîrlea din Mogoş ie-a descris cu atîta artă . în lucrările sale („Stempuri fără apă**). „Versul Buciumanilor", compus de Şăndruţul Lupului în 1886, în detenţie fiind, ca ur­mare a unei răzvrătiri a Buciumanilor de aici împotriva concesionării minei „Petru şi, Pavel** la un proprietar străin şi respectiv pierderea dreptului de lucru pentru particulari. „Acolo ni-i tot iosagul", se exprima în a-

' ceastă baladă autorul, localnic din Bucium Poieni. - In trecut, asemeni activităţi de aurari particulari de

.pe Valea Roşiei Montane şi de pe Valea Buciumanilor erau nenumărate instalaţii rudimentare de şteampuri pentru prelucrarea minereului- aurifer, accastă ocupaţie fiind aici chiar mai rentabilă decit in altă parte a zonei moţilor, datorită existenţei- in zonă a unor zăcăminte mai bogate. *

Portul popular, costumaţia deosebit de frumoasă n locuitorilor, cu renumitele coioace buciumăneştl, aleasa -îmbrăcăminte de sărbătoare eu faimă in regiune sint tot atîtea calităţi cu care. Bueiurrianii deosebesc de restul satelor din Ţara Moţilor.

. . Dar, în satele buciumanilor sînt încă nntlte alte lu-

. erori-şi domenii de cercetat şi de scris şi mă gîndesc că nr fi binevenită întocmirea unei documentate monografii

■ car.; dcsiţţur ar prezenta uri marc interes atit pentru cărturari cît si pentru'marele-public. • ,,

Petru FELEA,

V' * * . Abrud

ADEVARUL DE CLUJ± =PAGINA 6

SECŢIA DRUMURI NAŢIONALE CLUJ

Str. Dunării nr. 24, telefon 14-24-77; 14-55-48 organizeazâ Licitaţie Ja unele mijloace fixe pro­puse la casare. Consultarea Sistci la sediul unită­ţii noastre. (1808)

CAMERA DE COMERŢ Sl INDUSTRIE CLUJ-NAPOCA

organizeazâ

în perioada 25-26 noiembrie 1992, participarea societăţilor cu capital de stat şi privat din judeţul Cluj fa manifestarea expoziţională internaţionala de produse alimentare şi tehnologii specifice „FOODAPEST”, eare va avea loc în incinta com­plexului expoziţional „Hung-expo” din Budapesta.

Transportul va fi organizat de C.C.I. Cluj con­tra cost, iar cazarea va fi achitata ia hotel de că­tre participanţi.

Informaţii şi'înscrieri la sediul Camerei de Co­merţ şi Industrie, camera 28, telefon 11-17-43/166. (1809)

R.A. „VICTORIA” CLUJ-NAPOCA

str. Napoca nr. 16,

organizeazâ licitaţie pentru vînzare de mijloace fixe la Sucursala de exploatare a turbei Câlâţefe în ziua de 17.X1.1992, ora 11.

informaţii ta telefon 11-83-10.

S.C. OASIS TRADING CO

vâ invita sâ vizitaţi magazinul lor de vînzâri en- gros, cu amănuntul, cu adaos comercial între 0-5 îa sutâ la următoarele produse:

• Ţigări, cafea ness

• Dulciuri, râcoriţoare

® Perie de dinţi

©Textile ■.

A Pantofi de dama pe strada: Ion Popescu Voineşti nr. 2-4, ap. 3, în Piaţa Mihai Viteazu.

Vâ aşteptam la deschidere, vineri, 6 noiembrie 1992. (31157)

FIRMĂ PARTICULARĂ

organizeazâ licitaţie la data de 7 noiembrie 1992, ora 12, la adresa din Cluj-Napoca, str. Gorunului nr. 3, ap. 23 pentru vînzarea de mijloace fixe (ca- mionetâ TV 1,5 to, aparate sudura, maşini de găurit, betoniere, compresor, motoare electrice, ţeava confecţii metalice) cumpârate în 1992. (31156)

DIRECŢIA TERITORIALA A AGENŢIEI NAŢIONALE

PENTRU PRIVATIZARE CLUJ

organizeazâ

în perioada 30 noiembrie - 4 decembrie 1992 un curs de specializare în evaluarea de active, mij­loace fixe, imobile, afaccri , societăţi comerciale. Cursul este destinat pentru pregătirea specialişti­lor în evaluarea dc hunuri imobiliare şi afaceri co urmeazâ a fi vîndute, cumpârate sau constituita cq garanţie.

- < Pot participa: absolvenţi de învăţămînt supe­rior în domeniul cconomic sau tehnic.

Persoanele fizico precupi şi societăţile comerci­ale interosato^în specializarea propriului personal sînt rugato sâ se adreseze pentru informaţii su­plimentare la Direcţia Teritorială a Agenţiei Na­ţionale pentru privatizare Cluj, piaţa Libertăţii nr.2, rclofon 11-29-15 sau 11-54-16. (30642)

S.C. „URSUS" S.A. CLUJ

angcjeazâ© traducător, cunoscător la perfecţie - scris fi

vorbit - al limbilor englezâ şi germană Cererile se vor depune la Comp. Personal în

vederea organizării concursului. (1811)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „SORETI SERVICE” S.A. CLUJ-NAPOCA

Calea Dorobanţilor nr. 38

închiriazăSpaţiu în corpul de clădire administrativ al Ate­lierului Aghireşu, str. Uzinei nr. 382. Spaţiul poa­te fi vtilizdt ca birouri, atelier, depozit etc.

Informaţii: Cluj-Napoca, telefon: 11-22-86; 11- 18-19; Agfiircşu, telefon: 204. (31161}

SOCIETATEA COMERCIALA „HORA” S.R.l. CLUJ-NAPOCA

Str. Ploieşti nr. 10

(în spatele halei agro-alimentare din Piaţa Mihai Viteazu)

Telefon 13-64-54

Vâ oferâ o gama larga de produse cu ridicata şi amănuntul

• Armături instalaţii sanitare interioare

• Câzi de baie

• feronerie pentru uşi şi ferestre ’

• Perii de sîrmâ

• Produse din material plastic

• Becuri, tuburi fluorescente, panouri luminoase

• Marmora ete.

Adaos comercial negociabil.

Vâ aşteptâm cu multâ încredere. (1806)

S.C. TRANSILVANIA din BAIA MARE

definînd depozit 400 mp. şi magazin 200 mp, cau­tă furnizori en-gros. Telefon 994/2-26-73. (30901)

SOCIETATEA COMERCIALĂ AGROTRANSPORT CLUJ S.A.

cu sediul în Cluj-Napoca

organizeazâ Licitaţie publica^ conform Legii 53/1991 şî H.G,

634/1991 pentru vînzarea urmâtoarelor active:© Autocolnanâ auto, transport marfă Huedin,

judeţul Cluj, 73.043.573 lei. (Preţ de pornire).Licitaţia va avea loc în 30 noiembrie 1992 la

sediul S.C. Agrotransport Cluj S.A. ,sţr. Calea Ba­ciului nr. 81-83.

Dosarul de prezentare poate fi consultat zilnic la sediul societâţii între Orele 8-14.

Relaţii la telefon 18-08-77.Solicitanţii vor depune cereri pînâ la 20 noiem­

brie 1992. (30301)

SOCIETATE ROMĂNO-ITAL1ANA

organizeazâ excursii la Istanbul: © autocare tur­ceşti <9 video © condiţii deosebite.Telefoane: 11-62-60; 16-39-71; 13-01-13; 15-83-61.

(30033)

FIRMA „LUMEA - IL MONDO"

Angajeazâ: secrctarâ-contabilâ cu experienţă, vîrstă 35-40 ani. Informaţii: telefon 11-06-64, zil­nic orele 11-14. (30691 -A)'

FIRMA „LUMEA - IL MONDO”

anunţâ

Deschiderea Magazinului de vînzâri en-gros şi on-detail. Str. luliu Haţieganu (fosta Muzeului) nr.11. Telefon 11-06-64. (30691)

ŞCOALA DE ŞOFERI „COMPACT”

vâ pregâfeşte sâ obţineţi permisul de conducere categoria „B” în condiţii avantajoase, cu plata în rate. Telefon 13-55-45. (31G28)

S.C. NAPOPAN S.A. CLUJ-NAPOCA

str. Berăriei nr. 6 (lingă Fabrica de bere)

A deschis o Unitate de patiserie cu program 7- 15, in care serveşte zilnic, intr-o ambianţă şi plăcută, următoarele produse:

• Pitra - 60 lei

• Hot-Dog - 85 lei

• Pateuri cu dulceaţa, ciuperci, came - 25-30lei

• Clătite cu dulceaţa, ciuperci, caşcaval - 15-20lei

• Sandwich-uri — 35 lei >.. .

• Spaghete italiene — 75 lei

® Cafea filtru — 15 lei

• Cafea Ness — 25 lei

• Sucuri diverse — 15 lei

NOU», l.'Se primesc comenzi şi pentru acasă.

2. Unitatea pune Io dispoziţia gospodinelor aluot foietat preombalat pentru pregătirea Io domiciliu a aperitivelor şi prăjiturilor. (1778)

S.C. „FIMARO” S.A. CLUJ-NAPOCAstr. Maxim Gorki nr. 167 ;

vinde

prin licitaţie publica, cu strigare, în ziua de 17 noiembrie 1992, ora 8, la sediul societâţii, mijloa­ce fixe şi active cu uzură din g rupe le menţionate mai jos: -

© Maşini unelte (strunguri, freze, maşini de rec­tificat, de găurit, foarfeci, fierâstraie)

© Utilaje pentru turnătorii (maşini deformat,de dezbătut, întors forme, carusel de formare etc)

© Echipament de calcul şi birotică: maşini de adunat, scris, birouri, planşete

@ Instalaţii de ridicat şi transport: stivuitoare, electrocare• ® Unelte portative electrice şi pneumatice, tru­se de sudor

© Centrală termică comb. lichid şi alteleTaxa de participare de 1 la sută precum şi la­

xa de garanţie de 5 la sută din valoarea opţiuni­lor se achită anticipat la casieria societăţii.

Lista completă cu preţul de pornire, precum şi regulamentul de participare se pot consulta la poarta societăţii.

Informaţii suplimentare se pot primi zilnic la te­lefonul 95/18-47-77, int. 185 sau 139.

Licitaţia se reia săptămînal, în fiecare marţi, la ora 8, pînâ la lichidarea stocurilor. (30513)

SOCIETATEA COMERCIALA „CAR80CHIM” SJL CLUJ-NAPOCA

angajează

prin transfer sau Oficiul forţei de muncă următoa­rele cotegorii de personal:

© 1. Jurisconsult sau consilier juridic © 2 lâcâtuşi mecanici specialitatea auto, cote*

goria 4-6Informaţii suplimentare la telefonul 13-20-47, ifl'

ferior 122. (30532)

„TRANSARIANE” S.R.L. din com. Baciu, sat Rădaia

, angajeazâ• cconomist în specialitatea contabilitate-finaiy

fe cu practicâ în domeniu. Se asigurâ gratuit transportul din Cluj-Napoca'ta Rădaia precum tj alte facilităţi. Salariul negociabil. Rugâm adresoţ1 la telefon 13-49-73, pentru informaţii. (31135)

PAGINA 7 ADEVARUL DE CLUJ

i Intelectuală serioasă 42 ani, jnresc’ cunoîtmţă intelectual se- .os cu maşină, pentru căsătorie. OP. 1, CP. 488. (31034), Studentă, 26, doresc priete-.

nje intelectual serios. Căsuţa M Oficiul 1- (30637)I Intelectuală drăguţă, 1,53,

şs, bună gospodină, situaţie ma­terială bună. doresc cunoştinţă- intelectual în Vederea căsătoriei, eventual copii. ■ Scrieţi OP. 1„ CP. 1(21 (30707) _i Tînăr muncitor 37 ani, si­

tuaţie bună, necăsătorit, 1,7-5»- 63, , doresc cunoştinţă cu - domnişoa- râ fără obligaţii 27-36 , ani. 1,62- 1.70 în vederea căsătoriei. Scrieţi Ciorca, str. Pata nr. 41, lloc C 2. scara 3, np.--.42.-.(31217)

• Vind^ Mercedes 207 D, 8 ani, 'J5tKJ nM , negociabil.' In­formaţii telefon 280 G ilău lirele 8-20. -(31207)

• Vînd -apartament 2 ci- mere cu garaj în cartierul Zorilor, pe, valută.^ Informaţii telefon 14-32-5-1 după ora 15.00712) ___. ; , ,

* Cumpăr' grădină sau ca­să ou grădină în Andrei tylu- reşanu. Telefon 13-43-14 ore- It 9-15: (31221)

» Cumpăp linguriţe, . obiec­te de argint şi decoraţii. Te- lefon 11-32-52. (30748)

* Vînd Dacia 1300, caro­serie 1991*. preţ convenabil, cutie viteză ‘ Dacia, motor Audi 100 injecţie (sau. piese din motor) plus cutie viteză. Cumpăr cKiuloasă Fiat Duca- to diesel sau motor. Informa­ţii Memorandumului 11 (nut- ;azin) orele 10-15 înalară de jiiribătă şi duminică. (30761)

• Vînd hală 750 mp, teren aferent 4000 mp. intabulate. Informaţii telefon 18-36-54(30518) '

• Vindem cas-i bătrineav eă eu anexe — 2 focuri, gaz. lumină, la şoseaua principală

| (asfaltată), 17 • ari grădină | pomj fructiferi. Comuna Fra- &V judeţul Cluj. Informaţii telefon 11-72-79 Cluj-Napoca. f!05t>6)

• Vînd urgent Dacia 130i) 3l> fabricaţie 1981, stare foar­te hună.' Inf. telefon 17-73-38.JW673) : : , . - • : - -

• Vînd motor complet f.lor- «des diesel şi;,pampă de in- Wţie Mercedes 300 D. Infor­maţii str. Amurg 16- (30696-A) - _ i '

.• Vînd-Audi 80 model !' piese pentru Ford' Sicrn. Wtfon .13-93-08. (3n7H)

• Vind Volkswa«i'n Jetta şi ;s*e de schimb; preţ convena-

Telefon 17-31-76. (H077G)• Vind mobilă sufragerie Mi-

‘ 1 1 stare bună. Telef. 15-70-52ora 20. (31001-A)

, * Vînd urgent convenabil tc- '"’fit color Telefunken, Ford )"ra -stane' ireproşabilă. Te’.e- ■' 14-32-63. (31026)• Cumpăr apartament 2 ea- ■** Zorilor. Telefon 15-40-2-J. ■ÎOOl), • Vind lemn rie nuc. înrhi- P- depozit. Telefon 13-4'J-53.«i5:0)

Vind făină de grîu ro^e i Titru ţuică) sau caut persoa* ,■* 'arc să prepare ţuică. Tcie-

15-41-35 0rele 1»-2J.r-!«2) ' , •

• Vind haină din blană de ,3* Polară nouă,* preţ conve­ni!. Telefon JT-46^02 după or;l- 01032)• Vind .televizoare color- Te-

'‘Joi 17-22-88. (31G67-A)

• V înd maşină pentru făcut frişcă şi unt. C P . 411 Cluj. (31007)

• Vînd casă 2 camere, depen­dinţe, grădină. Informaţii tele-, fon 14-14-64. (31063)

• V înd mobilă Belvedere com- .pletă. Informaţii telefon 17-97-41 între orele 18-20. (31154) ^

• e De vînzare o locuinţă cu două camere Iri’ bloc (pentru valută) zona Zorilor. ; Relaţii la: telefon 18-20-60 după ora 18. (30528)

• Vînd Audi 80 D model 86 fabricat 1986 decembrie, 1600 cmc, consum 5.8 L- Preţ 9200 DM sau 6200. dolari. Negociabil. Te­lefon 12-81-56 orele 17-20. (30521-A) .

• V înd Dacia 1410 T LX ; 1310 . TX , 1100. Informaţii : 18-61-84.

(30543-A) \ :• De vînzare sobă electrică

cu 3 ochiuri, motor electric, la 380 volţi şi matriţe pentru ma­terial p lastic ,. cîntar de masă, diluant pentru vopsea duco,

' menghină paralelă de 200 ■ mm. Telefon 13-01-83. (31116) ;

• Vind Volvo 740 diesel: 1984. Telefon 11-55-97. (31147)

• Vînd bufet şi sobă de bu- r cătărie, : reeamier. cărucior co­

pil. Telefon 18-85-18 d u p ă o r a• 17.-(31152) - J : ■ - .

• Vtnd. mobilă - tineret, foto­lii pat şi piese electronice. Tele­fon 18-25-17- (31151)

• V înd prelată de doc auto- ’ camion. Telefon 11-22-55.(31148)

• Cumpăr ceasuri vechi, m i­croscop, teodolit, compas, ■ gra­mofon, hărţi şi cărţi vechi un- 1 gureşti şi nemţeşti. Telefon17-24-90. (31150) „ ;

• V în d . casă cu grădină. Str. . Sanatorului nr. 12, tel. 16-92-93.

; (30663)": :• ’• Cumpăr maşină de cusut

Singer" cu masă ; pentru cUsut piele. Informaţii tel. 14-75-13. (30670)

• Vînd video player Panora­ma nou. Telefon 15-87-61 după ora 16. (30571)

• V înd schpme- şi piese tele­vizoare color, ('(împresoare pen­tru frigidere' şi congelatoare, pie­se Opel Kadett. Tel. 11-75-52. (30676)

• Cumpăr parbriz faţă R 16. Telefon 16-16-10 seara ''după ora ,18. (30677)

• V înd Mercedes 240 D. Te­lefon 17-15-67 orele 9-11; 17-20-

. (30678)• Vînd televizor Diamant în .

stare foarte bună. Tel. 15-04-46. (30631)

® Vînd congelator Philips. Te- ' lefon 14-43-08.' (30585)

• Vînd sobă aragaz' şi două butelii. Telefon 17-36-57 după ora 14. (30688)

• Consumcoop Beiuş vinde prin licitaţie publică în data da18 noiembrie ora 10, loca! Iii- drogară, ponton, scări, hidrobi­ciclete. (30692\ ' -

• V înd VW Bus fabricaţie 3070, cuptor cu microunde, bar cu anexe, instalaţie de sifon, antenă satelit completă. Telefon12-3£>-52. (30693)

• Vînd sobă de teracotă, com­pletă. Str. Amurg 17. (30696)

• V înd radio casetofon dublu Pisher. Telefon 18-16-87 sau13-24-43 dimineaţa. (30697), ® Vind cîntar 10 kg pentru comerţ şi cutie viteză Merce­des. Informaţii telefon 17-57-31!. (30706) - .. •

e Vînd canapea, dulap 2 uşi şi v itrină.1 Telefon 15-12-24 sea­ra. (31177)

• Vînd autoturism Talbot 1500 cmc, motor 4500 DM. Preţ negociabil- Informaţii str. Re­publicii nr. 6t-63 ap. 8. (31176)

• Vînd covor persan manual nou, 1Q mp, 16.E00 lei-mp. Te­lefon 13-84-21. (31131)

• V înd parabolă. magneto­fon Itostov, ben/i, tobe Mondial, televizor defect Tel, I4-5S-73.(3118?)

• Cumpiir mediearmshtt»; Pro- .statin tablete 3 seat cutii, No- moit. sirop 3 flacoane-, Spr/mo Urgemri 3 flncoan;». Telefon18-69-95 după ora 17. (100)

• Vfnd material rauri'irat pentru prelate portbagaj, Fram 70. Telefon 16-27-67. (30720)

, • Vînd urgent Lancia Diesel, Volvo 740 diesel. Ibiza seat

■ diesel, Porche 924 şi Icoane pic­tate pe lemn. Telefon 16-99-69. (30572-A)

• Vînd Schnauzer uriaş. In ­formaţii telefon 11-45-96 sau B.P. Haşdeti cămin V III, camera

-28. (30574).• Vînd Dacia 1410 TX. Tele- ,

fon 12-33-19. (30600) ’• Vînd sau schimb . Mercedes ■

240 D cu apartament 2 camere. Telefon 14-07-08- (31127)

• Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 16-24-33 (31129-A)... • Cumpăr casă mare sau apar- , tament 'central cu posibilităţi' de privatizare. Telefon 13-07-06.(31204).

\ • Vînd urgent Oltcit 1990, 38.000. km, preţ 600.000. Negocia­bil. Telefon 16-75-09 după ora18. (31208) '

• Vînd video player Funai, - -sigilat. Telefon 11-05-83.(31203) : " ,

.• Vînd r Alfa Romeo Giuletta sau schimb cu microbuz. Tele­fon 12-77-42. (30724)

• Cumpăr garson ierâ sau a- paftament 2 camere pe str. Pa- ' ta. Telefon 11-48-71. (30729)

• Cumpăr video Funai nou. Telefon 15-43-81. (31201). • Vînd 1500 mp teren de

construcţie în Gilău- Informaţii Gilău, str. Principală nr. 1272. (30716) : ;-

• Cumpăr apartament o ca­meră zona Mărăşti sau Pata. ., Telefon 13-74-94 după ora 16. (150725)

• Cumpăr apartament cu o cameră. Telefon '- 18-73-00.

,(31189)« Cumpăr piese pentni motor

r Audi >100 diesel. Telef. J4-05T07. (31192) -

• Vînd 80 oi. Bobiş Vasile, comuna - Tureni nr. 40 sau Ia telefon 17-59-18. (31193) '

• Vînd mobilier consignaţie, ; uşă blindată, gratii, geam. Preţ avantajos. Telefon 16-12-58 zil­nic între orele 8-10; 18-20.(3119!) ..................

' o Cumpăr congelator. Tele­fon 12-84-17 după ora 17.(31197)

• Vînd garnitură mobilă din lemn de nuc, în stare foarte, bună/ Informaţii zilnic între ore­le 9-12 la telefon 18-52-77.

-.(31200-A)• Vînd Dacia 1310. Necesită

mici reglări, vibrochen şi pis- - toane Opel Record 20. Str. Braşov nr. 46, tel, 14-69-47. ' -, (31216). . . .-

o Vînd lemne de foc. Str. Spătam Milescu nr. 10. (30731)

© Vînd gheretă echipată co­mercial. autorizată şi mobilă' combinată. Informaţii str. Ho­rea nr. 108 ap: 1. de la orele15-21. (30725)

• Vînd maşină de tricotat ciorapi Adcsgo. Telefon 990 — 1-51-13 (30751)

• Vîr/d Dacia 1310. casă cu grădină lingă cabana Muntele Pilii. Telefon 13-98-81. (30742)

• Caut parteneră prezen­tabilă 18-36 ani pentru reve-, lion la Cîiislnău. Căsuţa poş- taia 18 — 838. (30997)

• Caut menajeră sub 23 ani, prezentabilă. Telefon1S-09-47, după ora 14. (31163)

9 Confecţionez rulouri pen­tru geamuri din lemn, cu termen de tgarauţie. Telefon15-13-02 după ora 18- (30709)

• N’OIJ!! Jalurele plastic tip “NeUermaii" diferite cu­lori. rulou lemn. 16-39-31.13121 l-A)

• Posed carnet de conducere B profesionist TAXI. Solicit o angajare la -un patron, orice condiţii. Tolefon 17-16-35 Intre «rele 15-20- (311b5) -

• Predau ore englezâ-fram-o- ză începători. Execut lucrări de dactilografi?,. Tel. 15-30-02. (30672-A)

• Execut închideri balcoane, preţ avantajos. Telcfou 11-73-24 şl 16-04-86. (30702)

• Dispun de doaft locuri plus bapafo în dubită pe ruta Num- berg — Koln. Teiefon 12-87- 26.(31205)

ţ " Un pios la Impllnlroaa trei ani de la incitarea din

vlaţA a profesorului tir. *loc. VI11GII-. GA1.KA, fost şet al .Ca- ledr«l de Toxicologie a Itisdtu- tulul de Moiliclnâ ţi Farmacie din Ctuj*Nîapoca. Familia.

6 Colectivul Clinicii ChirurgieII, l ’MK tiu î-Nupoca regreta pro­

fund dispariţia distinsului rolejî , Vl prieten dr. MAHCEU MOUARU nifdic de înaltă ţinută profesio­nală şl adînc umanism. Sincere condoleanţe familial îndoliate.

^ Cu adincă durere anunţam încetarea din -viaţă, la numai52 ani, a scmnpci -noastre soţii şl manie VIMAN KOZAUAl în- rnorniîntarea vn avea loc -joi, 5 noiembrie ora 13 de la capela nouă din Mănăştur. Sufletul ei blind va rărnîno veşnLc In amin­tirea noastră. Soţul loan; fini Vasile cu famlila» fiica Maria cu familia. (30717) ' .

0 Cu profundă durere anun­ţăm împlinirea unul an de la trecerea fn. nefiinţă 'a celui ce a fost dracul nostru, ROMANUS IP, MOGOŞ. Fie-I odihna uşoa­ră.' ’ Familia îndurerată. (30322)

q Sintem-alături de farmacist principal Rodlca Sabău şl fami­lia sa In marea durere cauzată de trecerea In ,pt<»rnl.tate a ma­mei.. Dumnezeu sâ o «wliîincască tn . pace.. Gheorghe Fodor • şi personalul Bisericii Franciscane. CJIIHl)

^ Profund îndurerate, de tre­cerea In nefiinţă a mimel co­legei noastre farmacist principal liodica Sabău, li .trinsmitonv’ şl pc această cale tnlr^aga noas­tră compasiune şl -sincere condo­leanţe. . ColectivulFarmaciei Vic­tor Baheş. (JU35) .

9 Dragă Nicolcta,. .sintem ală­turi de tine in aceste momente gre!e. Colectivul Grădiniţei nrl 69. (31)710)

£ Sintem alături de colega noastră Valeria . Viman in ma­rea durere pricinuită de moar­tea dragei sale mimt* soacră.

Sincere condoleanţe intregll fa­milii. Colectivul Grădiniţei nr. 32. (3.0708)

0 Sînfcm alături, de doamna Murgul Ana, rentabil şef, în marea durere pricinuită d#* de­cesul fratelui draj;. '.Sindicatul-' liber al SC Textilo-încălţ iminte Cluj. (30 95)

' 9 Consiliu» de a»lm^nlstraţle al IC TexfUe tncă^ţâminte Claf este atăiuri de doamna Ana Hur* goi la despărţirea dureroasă de fratele drag. (306‘Ji)

9 Sintem alături de colega noastră Dotiea Ana Maria la du­rerea pricinuită de moartea ma­mei dragi. Colectivul Policlini­cii CFU Cluj. (3116S)

0 Sincere condoleanţe prie­tenilor noştri Ani şi Titi. Pe doamna CUPŞA, Dumneţeu s-o odihnească în pace. Familia log. Lazăr. (3114?)

9 Sîntem alături de' doamna Zsodd Maria la decesul frateluidrag. Colegii SC1FCAR SA Cluj. (.10661)

0 Sincere condoleanţe şl în- tr*\-iga noastră fcompaslune fa­miliei Crlstea Vulerlu în clipele grele pricinuite de pierderea mamei dragi. C(rleciivu) Servi­ciului coiU^hilltatLVflaa-jclar, FI. Hala Electrocentrale Cluj.(31 IOC*)

^ Sintem alături de colegul nostru călina Macarie In dure­rea pricinuită de pierderea fra­telui drag. Colectivul SCITMM* Cluj-Napoca. (1JI90)

9 Sintem alături de colegul nostni Văleanu l.lvlu In marn» *<iurere pricinuită de moartea 'tatălui socru. Colectivul disci­plinei de Propedeutică stomaio- loglră. *3118*)

ţ Credlttci^şll parohlol orto»!o- Xtt romăne Valea Ură^ariulul. Consiliul parohial. Comitetul do construcţia al noiţ biscrltl şl preotul p;iroh, regrotă trece

la ceie v«*jnico a Inatt Prea Sfitiiulnl Arhiepiscop TEOFIL IiniUNFANU*, care a * tuful etît de muft consfrulr^a, fJnht,reaVl pUrtarea iruntas-sci k r bise­rici. Dumnezeu «â-1 «i2i?inta.fc& cu drepţlt. <91189}

0 Preoţii Protopopiatului Or. todo^ Cluj, împreună cu credin­cioşii lor, cu profundă tristeţe conduc, pe ultimul drum, p*?1. P. S. TEOFIL HtKWF^NU, arhiepiscopul Clujului, p«‘rso>ia- Htate marcantă â Bisericii o r­todoxe ' Komâfttn, ( ierarhul • carc ne-a cotidus, ne-a lublr şl ne-a apărat vr?»» de .15 de ani. Transmitem familiei îndoliate sincere condoleanţe si îl pe milostivul fJunme/eu şi-l nească sufletul sâo marc şl bur. în împărăţia' S.v (3I27Î)

. 9 Smt«m âlĂf«rlr de . colegul nostru Kozan Gavril ?» marea durere pricinuită de ' moartea tatălui drag. Colegii de la ser­viciul personaj ţi birou) con­tracte T C P M F c»ttf-?vapora, (31202)

0 - împărtăşind întreaga durere transmitem colegului nostru ul. ee. Crlstea Valeriu sincere con­doleanţe ocatlona^e de d^*cesui mamei sale. Colegii de la Kiec. trocentrnle. (3 7b'G)

0 Aducem pe accastâ cale mulţumiri celor care la d»yesul scumpei noastre mame Şl soţ*f

lector univ, MAIî^rstl^C . SILVIA ao fost alături de noi. Familia HHiollată.. (3t2wj

Cu durere anunţăm ineeta* rea «fin vîafâ a dragei noastre soţii şt mame BOI'A MAHtwl, du­pă o lungă ' şl grea suferinţă, înmormîntarea va avea loc vi­neri, ora 12, de *a capela mare a cimitirului Central. Familia.» (30V22) .

0 ; Cu atffncâ durere enunţăm încetarea din viaţă la dala de3 noiembrie. 1992, după o grea suferinţă, a celei care a fost ROTARU SUSAN4, mamă, soa­cră şl bunică; înhumarea v» avea loc la. data de % noiembrie 1992 or* 13 ' la ' biserica orto**ovâ dfn Someşenl. Fan»llla îndoliată.. (30737) '

0 Cu profundă durere anun­ţăm încetarea din: viaţă a 'scum ­

pei noastre mame şl bunici IUI V.\ . ClîlSTEA. înmormânta­rea are loc Jof* 5 noiembrie 1952, ora 12, tn cimitirul bisericii din Mănăştur, capela veche. Fami­lia îndurerată. (30730)

O S*au scor» şase saptâmînî de la decesul "scumpului, nostru soţ Şi tată PFSCAR GAVRFt!. Sa fe vom uita. Familia indur*.*ra- tă. (31213)

0 nolembrte 1992, . seîmplinesc $ săpunii.ii de lacrimi şl durere de la dispariţia ful­gerătoare a scumpului^, nostru

soţ, tată, socru şl bunic MmtEŞJAV VASILE din Chin- tenl. Să-l fie somnul du*ţe ' ş f '

ţărîna uşoară. Familia. 01206)

0 Sincere condoleanţe familiei Ing. Donea loar* pentru pierde­rea suferita. Conducerea stafiei CFR duj^Vffpoea, (31203)

0 Sincere condoleanţe famlll«i prof. dr. Leon TVfuntean pentru Ireparabila- pierdere a mamei ţi soacrei dragi. Colectivul, ca­tedrei de Fltotehnie. (307S2)

9 Colectivul. Spitalului studen­ţesc se alătură durerii' familiei la pierderea oelui care a fost Iubit coleg $1 disting colabora­tor dr. MARCEL MOItAIiU* tr^ns- mlţlnd condoleanţe şl rompasîtt* nf. (30713) '

0 Cu profundă durere ne des- pnrţlm de prietena’, nostru drag dr. MOIIARU MARCUL şi trans­mitem condoieinţe ‘familiei. Fa­milia Tăjiase loan. (30750) :

9 Adine îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă a dragu’ul

nostru bunic, totă C1TENDE AlTGUSTIN- In vîrstă de 68 ani. Inmormîntarea va avea loc vi­neri ţ noiembrie, orele 15, din capela cimitirului Central. 'Fa-' mitia. (31262)

0 nureroa.se aduccrf aminte la împlinirea a şase săptămîni de la trecerea In nefiinţă a dra* guiui nostru fcoţ şl tată» prof. LIVIU UAROSA, II . vom aduc6 un plou omagiu simbătă, 7 no­iembrie, orelo ix la Capela gre- co-catollcă din str. Moţilor nr.

Soţia şl fiica. (34776) *

0 Cu .profundă .triiteţo comemo­răm axt, 5 noiembrti» 39.93, împlini» if i io n u l an de la trecere» în no- fiinţa a acumpd noastre toţii, me, bunici OLAB ANA di» AjwW»

Oormi. in p&ce, «ullet olcs.mllla veşnic îndurerată.

ADEVARUL DE CLU.T" -PAGINA g

A N U N Ţ IM P O R T A N T i i » .«

SOCIETATEA COMERCIALA

anunţă convocarea

S.A.

.AD.U.NAB1LCIEM£RALE. X.IRAQRPJNAR£^A.ASJI.QMBllflBpentru data de 20 no iem brie , ora 10, la Sala-Sporturilor din

CluJ-NapocaAcţlonarii care încă nu şl-au ridicat acţiunile sînt rugaţi să se prezintej

la sediul Băncii Române pentru Dezvoltare pînă luni 16 noiembrie 1992.

Ridicarea acţiunilor este obligatorie pentru, înscrierea în Registrul Acţionarilorj

| şl deci participarea la Adunarea Generală.

- Ordinea de zi:H Modificări în structura acţionarilor H Constituirea organelor de conducere ale

societăţii a Discutarea unor propuneri de modificare a Contractului de“““ ■* Societate «îl Statutului Conducerea Societăţii,boci etate şi btaiutuiui. Dir.|nq- b UZOIANU OCTAVIANi

uawaaao&i

S.C. SUINPROD BONŢIDA S.A.

achiziţionează .

porumb sub formă de ştiuleţi sau boabe, în can­tităţi nelimitate la preţul de 45 lei kg. porumb boabe STAS.

Preluarea se face la sediul unităţii în comuna Bonţida nr. 834, sau în localitatea Viişoara la ferma de porci (Ia Moara în şes).

Pentru alte relaţii apelaţi la telefoanele 95/13- 47-27 sau 95/21-29-83. (30938)

CAMERA DE COMERŢ SI INDUSTRIE CLUJ SOCIETATEA INTERME&IERI, CONSULTANTA;

„ASISTENŢA NAPOCA" - S.RX. '

ambele cu sediul în Cluj-Napoca, Bd. Eroilor nr. 2 organizează pentru caare contabile, în luna no­iembrie 1992, un curs de 30 de ore cu tema „PRE­ZENTAREA NOII LEGI A CONTABILITĂŢII".^

Expunerile vor fi susţinute de specialişti de înal­tă calificare (inclusiv cadre universitare)

De asemenea, pentru cunoscătorii de limba en­gleză, în aceeaşi perioada, va avea loc un curs de engleză comercială.

înscrieri la sediul firmei cam. 23. Alte informa­ţii la telefoanele 11-17-43, int. 163, 11-13-51. (1813)

DISCO BĂR „ONIRO" '

Vă aşteaptă să petreceţi o seară plăcută, zil­nic între orele 18—04. De asemenea organizeazii, la cerere, pentru tineret, Micro-revelioane, ono­mastici şi alte aniversări. Vă aşfeptăm, cu mare plăcere, la barul „ONIRO". Str. 1 Decembrie 1918 nr; 35 - Baza de agrement (lîngâ podul Gariba!- di). (31200) ;

S.C. POINT IMPEX S.R.L.Vinde, en-gros şi en-detail:

O Maşini de spălat automate (Olanda) cu ga­ranţie 6 luni şi posî-garanfie service cu piese de> schimb originale, lâ preţuri avantajoase

Adresa: str. Negoiu nr. 3, ap. 18, telefon 16-53- 76, după ora 20,00. (31231)

S C. MINI-TUR S.R.L.>- Cu sediul Ip Hotel „Vlădeasa", camera 102

Prin deschiderea biroului de intermedieri vînza- ri-cumpărări vâ dferă, fără efortul dumneavoa­stră, posibilitatea de a vinde sau cumpăra mij­loace mobiliare şi imobiliare.

Pentru autoturisme se efectuează şi perfectarea actelor de vînzare-cumpărare. Program: 8-18. (30753)

TAXI LUX —La orice ora din zl şl noapte, pe soare, pe

ploaie, pe lapovlrâ sau ninsoare, TAXI LUX yă sta la dispoziţie.

Veniţi cu noii Nu veţi regreta I Practicăm ce/o mai MICI TARIFE din municipiul Cluj-Napoca, desetvirea fiind făcută de taxlmetrlştl cu înaltă competenţa profesională şl morala. (31017) -

S.C. „CONTACT T.A." S.R.L.

Anunţă mari reduceri de preţuri la maşinile do multiplicat SHARP: . .

G Z 30 de ta 256.473 lei - la 198.0C0 lei j

O Z 50 de la 455.180 lei - 298.000 lei j© SF 6100 de la 617.862 lei - 480.000 lei H 0 SF 7750 de la 1.224.038 lei - 998:000 lei ® SF 7800 de la 1.110.165 lei - 998.000 loi

. Asigurăm: materiale consumabile plus hîriie; Service în garanţie şi post garanţie '

Telefon: 95/12-07-48. (30426)

AGENŢIA DE TURISM „T1FAN1" din ORADEA

organizează excursii săptâmînale în:© Polonia la Kralcovia şi Varşovia, preţ 8.500 lei © Polonia cu oprire în Cehoslovacia, preţ 7.500

Ici. ' .■■■ ,. înscrieri şi informaţii la telefon 99/13-54-17 (în­tre orele 9-17) şi 99/13-55-29 (după ora 17). (30202)

C.A R. - ÎNVĂŢĂMÎNT - CLUJ

Anunţă concurs pentru ocupai ea postului va­cant de casier. Concursul va avea loc în data de 18 noiembrie 1992, ora 10. Relaţii la telefonul 11* 66-69. (31167)

ŞCOALA NR. 10 Angajează, prin concurs, secretar şi muncitor/

întreţinere. Relaţii: telefon 12-36-70, (31183)

-micat M ş S M i M S

W ^ M K gBEa ;.

f f i d n n w

o Meditez elevi la limba ro­m ână pentru admitere Sn liceu. Telefon 16-19-19. (31212) ^. • Meditez limba română şi irancezâ. Telefon 17-52-05. (30736)1 • Căutăm xerox de închiriat. Informaţii la telefon 11-06-61 sau 12-46-45. (30733)

, • Dau în chirie apartament mobilat. Telefon 13-80-34.( 3 1 1 7 1 ) :

■> • . Caut un apartament 2-3 camere,. cu telefon, mobilat, în zona Pata sau în Mănăş­tur., Plata în valută. Informa­ţii 11-44-64. (30690)

• Caut spaţiu' comercial central. Telefon 13-21-13. sau18-55-90 scara. (30699)

• Dau în ehirie garsonieră mobilată, pe termen lung. Pla­ta anticipat pe un an. Vînd că­rucior sport. Telefon 18-08-29. (31153)

• închiriez garsonieră ultra­central. mobilată, cu telefon, fri- pider Plata în valută. Informa­ţii: telefon 13-09-46. .

• Caut de' închiriat urgent spaţiu comercial central sau cu vad foarte bun . Telef, 16-12-58 zilnic orele 8-10; 18-20. (31195- A)

• Tineri, căutăm garsonieră• de închiriat. Plata în iei: Tele­fon 13-85-87 după ora 17.(31196)

• Dau Sn chirie garsonieră in Zorilor. Telefon 15-61-78.

. • Caut de închiriat vilă în zonă liniştită, condiţii deosebite. Plata în lei sau valută. Telefon15-54-02 sau 15-4G-10 între ore­le 17-21. (30986-A)

a Caut de închiriat spaţiu comercial central. Plata în lei sau valută. Telefon 15-54-02 . in ­tre orele 17-21; 15-46-10.

• Dau în chirie garsonieră mobilată cu telefon şi frigider.

•Telefon 11-92-80. (31169)

• închiriez unei studente sau funcţionare cameră cu acces şi dependinţe. Tel. 16-13-07. •

• Dau în chirie apartament 3 camere plus' garaj, zona centra­lă. Telefon 18-18-80. (31215)

• Studente căutăm " aparta­ment maximum 15.000. Telefon după ora 17 la 13-86-40.

• închiriez apartament 3 ca­mere ultrafinisat, mobilat. Aleea Năsăud (Pietroasa). Telefon18-51-62 (31173)

• Dau î n c h i r i e garsonieră . ultracentral.. Str- Horea. 47-49, ap. 45, zilnic 16-20. (31170)

• Caut pentru închiriat spaţiu pentru depozit en gros în Tur­da. Informaţii telefon. 17-57-95 orele' 14-20 zilnic (30679) ,

închiriez apartam ent. (2-3) camere Mănăştur. Tel. 16-14-48 sau 13-03-71. (30630)

• Caut apartament 2 came­re, cu telefon, mobilat, în zona Zorilor. Informaţii 11-78-40. (30690-A)

• Dau în chirie cameră se­parată. Telefon 18-28-63.. (30701)

• Student, caut garsonieră. Telefon 14-03-04. (31175)

• Dau în chirie cameră cu intrare separată. Acces baie şi bucătărie. Informaţii telefon14-27-35. (31179) , - -

■ • . Dau" în chirie apartament patru camere. Plata anticipat pe şase luni. Str. Dîmboviţei nr- 87, ap. 5. (31210) K

• Schimb garsonieră Oradea cu similar Cluj-Napoca. Telefon18-56-83 după ora 17. (31130-A)

■ • Schimb apartament 3 ca­mere confort Grigorescu cu a- partament 2 camere plus garso­nieră, ambele în Grigorescu sau apartament. 2 camere plus dife- renţa sau variante. Informaţii la telefon 17-58-38, după ora 16. (31141)

’• Schimb apartament două camere proprietate în zona in ­dustrială, cu similar zona M ă­năştur sau zonă apropiată. In ­formaţii telefon 17-95-69.(31172)

• Schimb apartament 4 ca­mcre proprietate carticr Gheor­gheni cu apartament 2 camere, în cartierele: Gheorgheni. Pata, Grigorescu, Zorilor. Telefon14-40-79 după ora 13. (30C67)

• Schimb apartament 2 ca­mere proprietate central (M. Viteazul) cu 3 camere, central. Telefon 13-30-19. (31159)

• Schimb apartament 2 ca­mere, proprietate, Mănăştur (zo­na Calvaria) cu 3 camere Gri­gorescu (zona centralei telefoni­ce). Variante.-Tel. 17-33-35. (30703)

• Schimb apartament confort, etaj I, 2 camere, şi garaj cu pivniţă în Mediaş pentru simi­lar Sn Cluj. Variante. Informaţii telefon 92 — 82-85-45 Mediaş sau 13-57-76 Cluj’ după ora 20. (30725) • - ..

Pierder... *X*

• Pierdut ştampilă rotundă’ Firma SC ICarim SRL. Se dc- clară nulă. (30693)

• Societatea comercială Tip- Top, Piaţa Cipariu nr. 5 pierdut ştampilă. O declar nulă.(30713)

• Pierdut cîine brac german şl ciobănesc german în zon3 Grigorescu — Napoca — Gru­ia. Recompensă- Tel. 18-41-21. (31222)

Autcrtzatd pfn I.C. nMUJ/lWl, ludccâtoria OuJ-Ncpoco. .

înmatriculată kf Oficiul Roghlruîul Comodului Judeţului Ctu}, . sub nr. 0/12/308/1991

dln22.03.1991

COUGIUl DE RtDACţiE IUS CÂUAN (r*-

doctce t«Q; DAN RcMEANU (r*Joctof |*f

ccţuncQ: VA1ES CHIOREANU (r*doctot («f

odjvncţ; TRAIAN BARA (««CMtar gwwral

nldaoţ») ; MCOtAE PtTCO ; MARIA

tANOEâUAN; RADU VIDA. !

REDACŢIA: C luj-N apoca, «tr.Napoca nr.16. TELEFOANE: 11.10.32 (redactor f®0:

11.75.07 (redactor §otf adjunct j l «ocrotariatul d * rodacjîe); 11.74.18 sf 11.74.90

(redaotori): 11.73.07 (admlnhtraţta fl oontablll!at*a ziarului); Telex: 31444.

Fax: 11.28M . M ica publicitate * • prlmejto zilnic între» orele 9 - 16

•tr.Napoca nr.16 p a partei). Sîmbâta ţl dum inica închl*. Informaţii,. rac lam * |l pubHcttat* la t*l» (o n 11.73.04.