Download - Adler Mary INHGA
-
Seceta hidrologica si tendinte in
contextul schimbarilor climatice. Disponibilul de apa in zonele
marilor sisteme de irigatii
Colectiv cercetatori INHGA:
Dr. Fiz. Ing. Mary-Jeanne ADLER, Dr. Ciprian CORBUS, Dr.
Rodica MIC, Dr. Silvia CHELCEA, Dr. Doina DRAGUSIN
Prevenirea si diminuarea efectelor secetei
Viitorul lucrarilor de irigatii
-
Continutul prezentarii
Caracteristici generale ale secetei hidrologice evenimente istorice
Prognoza sezoniera - vara 2013
Tendinte ale evolutiei secetei hidrologice in contextul schimbarilor climatice scenarii 2100
Sisteme de irigatii si eficientizarea consumului de apa ca masura de adaptare
Sistemul de monitoring al secetei,
Identificarea hazardului, vulnerabilitatii si riscului la seceta
-
Seceta hidrologica
-
1881-1893 LEGEND
1894-1905
1906-1917 Excessive droughty period
1918-1920
1931-1941 Droughty period
1942-1953
1954-1968 Normal period
1969-1981
1982-1996 Rainy period
1997-2001
2002-2003; 2007
2004-2010
2011-2012
Ani caraceristici
-
Seceta hidrologica,
caracteristici generale
Seceta hidrologica este un fenomen caracteristic
conditiilor fizico-geografice ale Bazinului Dunarii.
Acest fenomen, desi fara o ciclicitate stricta, arata
o repeatabilitate a fenomenlului la intervale de
cca 30-35 ani cu o persistenta de circa 12-15 ani,
cu perioade scurte de intrerupere de 1-3 ani cu
ploi peste valori normale si debite maxime in
special cu aspect torential. Aceste interuperi nu
modifica aspectul general al perioadelor
secetoase.
-
Seceta hidrologica,
caracteristici generale
Din punct de vedere al frecventei perioadelor secetoase si excesiv de secetoase, pe durata existentei arhivei de date hidrologice (incepand cu 1840 - Orsova), au fost inregistrate 3 intervale lungi cu seceta excesiv de severa: 1894-1905, 1942-1954, 1981-1995;
Intre doua perioade excesiv secetoase se manifesta perioade alternante (mai scurte si nu atat de severe):
1929-1935 perioada alternanta, cu seceta moderata
1959-1966 - perioada alternanta, cu seceta moderata
2002- 2004 perioada alternanta, cu seceta moderata in Romania, dar cu aspecte excesive in Sudul tarii si in Bazinul Dunarii,
2011-2012, 2013? seceta alternanta?
-
Anul secetos 2003
Debite minime exceptionale incepand cu luna mai
In perioada iunie-iulie s-au inregistrat 10 20 % din valorile normale.
Productia hidroenergetica a scazut la
25%
Centrala electronucleara de la Cernavoda
a intrerupt activitatea in luna iulie din
cauza nivelurilor scazute pe Dunare
Asigurarea cu apa catre populatie si
industrie a fost restrictionata pentru
localitatile din sud-estul Romaniei (au fost
distrinuita apa doar cateva ore pe zi).
-
Anii secetosi 2007 si 2009
In Romania, secetele sucesive (i.e. in 2007 si 2009) au afectat padurile, producand schimbarea unor specii si a limitelor de vegetatie (mutandu-se spre Nord - Vest silvo-stepa), si au aparut unele specii Sahariene in sudul Romaniei (Lupu, Ionescu, and Borza 2010). Dealurile si campiile acoperiite de paduri in zonele de sud si est ale Romaniei, ca de exemplu in judetele Dolj, Olt, Galati, Braila, Ialomita, s-au dovedit a fi foarte vulnerabile la seceta. Acesta vulnerabilitate nu a afectat doar bilantul de mediu dar a avut si un impact negativ socio-economic asupra populatiei.
Agricultura a suferit pierderi atat la productia de grau, cat si la floarea soarelui
-
Anul secetos 2012
Seceta s-a manifestat cu precadere asupra
nivelurilor raurilor si acviferelor, incepand in
multe zone centrale si nordice inca de la
sfarsitul toamnei 2011; a indus pagube in
agricultura.
Resursele de apa disponibile in lacurile de
acumulare au asigurat consumul curent al
localitatilor si industriei nu s-a manifestat o lipsa acuta de apa, din cauza unui bun
management al secetei.
-
Curba cumulata a precipitatiilor anuale 2012
comparativ cu situatia medie multianuala
la CLUJ-NAPOCA (mm)
Referitor la intensitatea fenomenului hidrologic
produs in cursul lui 2012
pe raurile din spatiul
hidrografic Somes Tisa,
Mures, Crisuri, Siret si
Prut, putem preciza ca s-
au inregistrat luni si
perioade cu seceta
extrem de severa (din
punct de vedere hidrologic
si pluviometric)- toamna
2011; finalul iernii 2012
(luna februarie); vara +
toamna 2012 (iulie-
noiembrie);
Torentializarea regimului
hidrologic
-
Concluzii:
CAUZE:
A. efectul diferit al
rezervei de apa din
stratul de zapada mult mai bogata la munte in
luna martie (luna extrem
de secetoasa
pluviometric)
Bazinele hidrografice mai inalte (ex: Viseu) cu un procentaj mai ridicat al zonelor montane din intreaga lor suparafata au fost afectate de seceta hidrologica intr-un grad mai redus comparativ cu bazinele hidrografice in care predomina formele de relief joase colinare si de ses (ex: Tur, Crasna) au din est padisul Barladului.
-
CAUZE:
B. potentialul de evaporatie e mult mai ridicat la altitudini joase in contextul unui an cu un numar extrem de mare de zile calduroase (T max zi > 30 C)
Numar anual de zile calduroase la
CLUJ NAPOCA
(1960 2012)
Valoarea ridicata a acestui indicator este corelata cu predominanta aerului tropical deasupa nord-vestului Romaniei in cursul acestui an. => efectul principal se observa in scurgerea extrem de redusa inregistrata pe raurile din bh Somes Tisa si zona centrala a Podisului Transilvaniei in majoritatea lunilor anului 2012.
Concomitent se observa o crestere a frecventei circulatiei mediteraniene / sud vestice in detrimentul celei obisnuite pentru NV Romaniei circulatia vestica (oceanica). Astfel:
predomina precipitatiile intense, scurte, torentiale, precipitatii care intra rapid in scurgere si nu contribuie la refacerea rezervei de apa subterane, iar masele de aer din spatele acestor fronturi mediteraniene fiind calde duc la o evaporatie intensa
acutizarea si intensificarea fenomenelor deficitare hidric.
-
RAUL : JIJIA - S.H. CHIPERESTI - DEBITE MEDII ANUALE 1981-2012
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Q(m3/s)
RAUL : SOMES - S.H. SATU MARE - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0
50
100
150
200
250
300
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Q(m3/s)
RAUL : CRISUL ALB - S.H. CHISINEU CRIS - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Q(m3/s)
RAUL : MURES - S.H. ARAD - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0
50
100
150
200
250
300
350
400
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Q(m3/s)
RAUL : JIU - S.H. PODARI - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
140.0
160.0
180.0
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Q(m3/s)
RAUL : OLT - S.H. HOGHIZ - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
90.0
100.0
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Q(m3/s) RAUL : ARGES - S.H. BUDESTI - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
120.0
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Q(m3/s)
RAUL : BARLAD - S.H. BARLAD - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
18.0
19
69
19
70
19
71
19
72
19
73
19
74
19
75
19
76
19
77
19
78
19
79
19
80
19
81
19
82
19
83
19
84
19
85
19
86
19
87
19
88
19
89
19
90
19
91
19
92
19
93
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
Q(m3/s)
RAUL :SITNA - S.H. TODIRENI - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
19
69
19
70
19
71
19
72
19
73
19
74
19
75
19
76
19
77
19
78
19
79
19
80
19
81
19
82
19
83
19
84
19
85
19
86
19
87
19
88
19
89
19
90
19
91
19
92
19
93
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
Q(m3/s)
RAUL :SITNA - S.H. TODIRENI - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Q(m3/s)RAUL : BARLAD - S.H. BARLAD - DEBITE MEDII ANUALE 1969-2012
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
18.0
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Q(m3/s)
Satu Mare Chisineu Cris Arad
Balint Podari Hoghiz
Barlad Sitna Chiperesti
Debite medii anuale
-
Prognoza sezoniera
Iza
Lapus
Barca
u
Cra
sna
Cer
na
Gilo
rt
Motru
Desnatu
i
Pra
hova
Tele
aje
n
Rm.Sarat
Suceava
Lespezi
Bahlui
Ciucea
Oradea
Cluj
Turda
Band
Satu Mare
Bistra
Nepos
Bistrita
Itcani
Brodina
G. Humorului
SiretDorohoi
Radauti Prut
Frumosu
Tupilati
SarateniGoioasa
Tg. Ocna
Dragesti
Victoria
Ungheni
Drangeni
Iasi
Negresti
Barlad
Oancea
Tataru
Racovita
Casimcea
Adancata
Budesti
Calugareni
Teleorman
Buzesti
Podari
Gruia
Cetate
Calafat
Bechet CorabiaTr. Magurele
Zimnicea
Giurgiu
Oltenita
Calarasi
Fetesti
Harsova
Braila
Galati
Isaccea
Tulcea
Cernavoda
Toplet
Salard
Domanesti
Lapusel
Vadu Izei
Dej
Glodeni
Tarnaveni
Medias
Sebes
Cornet
Rupea Gara
Hoghiz
M. Domneasca
Sancraieni
BlajAlba IuliaMures
Mure
s
Branisca
Talmaciu
VoineasaIscroni
Feldioara
NehoiuTesila
Reci
BotarlauLungoci
Bahna Rusului
Malureni
Mioveni
PoianaTapului
Turburea
Filiasi
Malucu
FloriCosereni
Fata Motrului
Bals
Malu Spart
Lunguletu
Alexandria
Gataia
Moravita
Partos
Varadia
Dalboset
Bazias
Lugoj
Voislova
FagetBalint
Chizatau
Arad
BeregsauPischia
Radna
Gurahont
Chisineu Cris
Tinca Holod
Talpos
Zerind
Mihalt
Siret B
arlad
Tur
Somes
Aries
Some
sul M
are
Som
esul M
ic
Tarnava
Mica
Tarnava Ma
re
Viseu
Crisul Repede
Crisul Negru
Holod
Crisul Alb
BegaBega
Veche
Nera
Jiu
Olte
t
Vedea
Teleorman A
rges
Neajlov
Ialomita Casimcea
Buzau
Calmatui
Putna
Trotus
Hom
oro
d
Rau
l Neg
ru
Moldova
BaseuJijia
Bistrita
Dam
bovita
Barzava
Caras
Morav
ita Tim
is
Pogonis
Bistra
Str
ei
TurulungNegresti
Pru
t
Dunarea
Olt
Olt
Cibin
Lotru
SMMM
SV
BT
BHSJ BN
NT
IS
CJMS
HR BC VS
AR
AB
SB
BV
CV VN GL
TM
HD
CSGJ
VLAG DB PH
BZ
BR
TL
MH
DJ
OT
TR
GR
SAI
CL
IL
CT
S IT U AT IA H ID R O L O G IC A IN L U N A M A I 20 1 3
50-80 % din valorile normale lunare
30-50 % din valorile normale lunare
10-30 % din valorile normale lunare
Mai 2013:
10-30% 30-50%
50-70%
-
Iza
Lapus
Barca
u
Cra
sna
Cer
na
Gilo
rt
Motru
Desnatu
i
Pra
hova
Tele
aje
n
Rm.Sarat
Suceava
Lespezi
Bahlui
Ciucea
Oradea
Cluj
Turda
Band
Satu Mare
Bistra
Nepos
Bistrita
Itcani
Brodina
G. Humorului
SiretDorohoi
Radauti Prut
Frumosu
Tupilati
SarateniGoioasa
Tg. Ocna
Dragesti
Victoria
Ungheni
Drangeni
Iasi
Negresti
Barlad
Oancea
Tataru
Racovita
Casimcea
Adancata
Budesti
Calugareni
Teleorman
Buzesti
Podari
Gruia
Cetate
Calafat
Bechet CorabiaTr. Magurele
Zimnicea
Giurgiu
Oltenita
Calarasi
Fetesti
Harsova
Braila
Galati
Isaccea
Tulcea
Cernavoda
Toplet
Salard
Domanesti
Lapusel
Vadu Izei
Dej
Glodeni
Tarnaveni
Medias
Sebes
Cornet
Rupea Gara
Hoghiz
M. Domneasca
Sancraieni
BlajAlba IuliaMures
Mure
sBranisca
Talmaciu
VoineasaIscroni
Feldioara
NehoiuTesila
Reci
BotarlauLungoci
Bahna Rusului
Malureni
Mioveni
PoianaTapului
Turburea
Filiasi
Malucu
FloriCosereni
Fata Motrului
Bals
Malu Spart
Lunguletu
Alexandria
Gataia
Moravita
Partos
Varadia
Dalboset
Bazias
Lugoj
Voislova
FagetBalint
Chizatau
Arad
BeregsauPischia
Radna
Gurahont
Chisineu Cris
Tinca Holod
Talpos
Zerind
Mihalt
Siret B
arlad
Tur
Somes
Aries
Some
sul M
are
Som
esul M
icTarn
ava Mica
Tarnava Ma
re
Viseu
Crisul Repede
Crisul Negru
Holod
Crisul Alb
BegaBega
Veche
Nera
Jiu
Olte
t
Vedea
Tele
orm
an Arges
Neajlov
Ialomita Casimcea
Buzau
Calmatui
Putna
Trotus
Hom
oro
d
Rau
l Neg
ru
Moldova
BaseuJijia
Bistrita
Dam
bovita
Barzava
Caras
Morav
ita Tim
is
Pogonis
Bistra
Str
ei
TurulungNegresti
Pru
t
Dunarea
Olt
Olt
Cibin
Lotru
SMMM
SV
BT
BHSJ BN
NT
IS
CJMS
HR BC VS
AR
AB
SB
BV
CV VN GL
TM
HD
CSGJ
VLAG DB PH
BZ
BR
TL
MH
DJ
OT
TR
GR
SAI
CL
IL
CT
E S T IM A R I P R O G N O S T IC E P E N T R U L U N A IU N IE 2 0 13
50-80 % din valorile normale lunare
30-50 % din valorile normale lunare
80-100 % din valorile normale lunare
Iunie 2013:
30-50%
50-70%
70-100%
-
Iza
Lapus
Barca
u
Cra
sna
Cer
na
Gilo
rt
Motru
Desnatu
i
Pra
hova
Tele
aje
n
Rm.Sarat
Suceava
Lespezi
Bahlui
Ciucea
Oradea
Cluj
Turda
Band
Satu Mare
Bistra
Nepos
Bistrita
Itcani
Brodina
G. Humorului
SiretDorohoi
Radauti Prut
Frumosu
Tupilati
SarateniGoioasa
Tg. Ocna
Dragesti
Victoria
Ungheni
Drangeni
Iasi
Negresti
Barlad
Oancea
Tataru
Racovita
Casimcea
Adancata
Budesti
Calugareni
Teleorman
Buzesti
Podari
Gruia
Cetate
Calafat
Bechet CorabiaTr. Magurele
Zimnicea
Giurgiu
Oltenita
Calarasi
Fetesti
Harsova
Braila
Galati
Isaccea
Tulcea
Cernavoda
Toplet
Salard
Domanesti
Lapusel
Vadu Izei
Dej
Glodeni
Tarnaveni
Medias
Sebes
Cornet
Rupea Gara
Hoghiz
M. Domneasca
Sancraieni
BlajAlba IuliaMures
Mure
s
Branisca
Talmaciu
VoineasaIscroni
Feldioara
NehoiuTesila
Reci
BotarlauLungoci
Bahna Rusului
Malureni
Mioveni
PoianaTapului
Turburea
Filiasi
Malucu
FloriCosereni
Fata Motrului
Bals
Malu Spart
Lunguletu
Alexandria
Gataia
Moravita
Partos
Varadia
Dalboset
Bazias
Lugoj
Voislova
FagetBalint
Chizatau
Arad
BeregsauPischia
Radna
Gurahont
Chisineu Cris
Tinca Holod
Talpos
Zerind
Mihalt
Siret B
arlad
Tur
Somes
Aries
Some
sul M
are
Som
esul M
ic
Tarnava
Mica
Tarnava Ma
re
Viseu
Crisul Repede
Crisul Negru
Holod
Crisul Alb
BegaBega
Veche
Nera
Jiu
Olte
t
Vedea
Teleorman A
rges
Neajlov
Ialomita Casimcea
Buzau
Calmatui
Putna
Trotus
Hom
oro
d
Rau
l Neg
ru
Moldova
BaseuJijia
Bistrita
Dam
bovita
Barzava
Caras
Morav
ita Tim
is
Pogonis
Bistra
Str
ei
TurulungNegresti
Pru
t
Dunarea
OltO
ltCibin
Lotru
SMMM
SV
BT
BHSJ BN
NT
IS
CJMS
HR BC VS
AR
AB
SB
BV
CV VN GL
TM
HD
CSGJ
VLAG DB PH
BZ
BR
TL
MH
DJ
OT
TR
GR
SAI
CL
IL
CT
E S T IM A R I P R O G N O S T IC E P E N T R U LU N A IU L IE 20 1 3
50-80 % din valorile normale lunare
30-50 % din valorile normale lunare
Iulie 2013:
30-50%
50-70%
-
Iza
Lapus
Barca
u
Cra
sna
Cer
na
Gilo
rt
Motru
Desnatu
i
Pra
hova
Tele
aje
n
Rm.Sarat
Suceava
Lespezi
Bahlui
Ciucea
Oradea
Cluj
Turda
Band
Satu Mare
Bistra
Nepos
Bistrita
Itcani
Brodina
G. Humorului
SiretDorohoi
Radauti Prut
Frumosu
Tupilati
SarateniGoioasa
Tg. Ocna
Dragesti
Victoria
Ungheni
Drangeni
Iasi
Negresti
Barlad
Oancea
Tataru
Racovita
Casimcea
Adancata
Budesti
Calugareni
Teleorman
Buzesti
Podari
Gruia
Cetate
Calafat
Bechet CorabiaTr. Magurele
Zimnicea
Giurgiu
Oltenita
Calarasi
Fetesti
Harsova
Braila
Galati
Isaccea
Tulcea
Cernavoda
Toplet
Salard
Domanesti
Lapusel
Vadu Izei
Dej
Glodeni
Tarnaveni
Medias
Sebes
Cornet
Rupea Gara
Hoghiz
M. Domneasca
Sancraieni
BlajAlba IuliaMures
Mure
s
Branisca
Talmaciu
VoineasaIscroni
Feldioara
NehoiuTesila
Reci
BotarlauLungoci
Bahna Rusului
Malureni
Mioveni
PoianaTapului
Turburea
Filiasi
Malucu
FloriCosereni
Fata Motrului
Bals
Malu Spart
Lunguletu
Alexandria
Gataia
Moravita
Partos
Varadia
Dalboset
Bazias
Lugoj
Voislova
FagetBalint
Chizatau
Arad
BeregsauPischia
Radna
Gurahont
Chisineu Cris
Tinca Holod
Talpos
Zerind
Mihalt
Siret B
arlad
Tur
Somes
Aries
Some
sul M
are
Som
esul M
ic
Tarnava
Mica
Tarnava Ma
re
Viseu
Crisul Repede
Crisul Negru
Holod
Crisul Alb
BegaBega
Veche
Nera
Jiu
Olte
t
Vedea
Teleorman A
rges
Neajlov
Ialomita Casimcea
Buzau
Calmatui
Putna
Trotus
Hom
oro
d
Rau
l Neg
ru
Moldova
BaseuJijia
Bistrita
Dam
bovita
Barzava
Caras
Morav
ita Tim
is
Pogonis
Bistra
Str
ei
TurulungNegresti
Pru
t
Dunarea
Olt
Olt
Cibin
Lotru
SMMM
SV
BT
BHSJ BN
NT
IS
CJMS
HR BC VS
AR
AB
SB
BV
CV VN GL
TM
HD
CSGJ
VLAG DB PH
BZ
BR
TL
MH
DJ
OT
TR
GR
SAI
CL
IL
CT
50-80 % din valorile normale lunare
30-50 % din valorile normale lunare
E S T IM A R I P R O G N O S T IC E P E N T R U LU N A A U G U S T 2 01 3
August 2013:
30-50% 50-70%
-
Ceamurlia de Jos
300
350
400
450
500
550
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.
MIN MLM Medie 2007 Medie 2011 Medie 2012 Medie 2013
Adjudu-Vechi
150
200
250
300
350
400
450
500
550
600
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.
MIN MLM Medie 2007 Medie 2011 Medie 2012 Medie 2013
Blaj Vest
450
470
490
510
530
550
570
590
610
630
650
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.
MIN MLM Medie 2007 Medie 2011 Medie 2012 Medie 2013
Olari
-75
25
125
225
325
425
525
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.
MIN MLM Medie 2007 Medie 2011 Medie 2012 Medie 2013
Oar
0
50
100
150
200
250
300
350
400
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.
MIN MLM Medie 2007 Medie 2011 Medie 2012 Medie 2013
Adncimea nivelurilor piezometrice n luna mai
& valorile medii lunare multianuale&evolutie
Reviga
350
400
450
500
550
600
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.
MIN MLM Medie 2007 Medie 2011 Medie 2012 Medie 2013
Poiana Mare ord II F1
500
550
600
650
700
750
800
850
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.
MIN MLM Medie 2007 Medie 2011 Medie 2012 Medie 2013
Stoenesti-Daneasa F2
50
100
150
200
250
300
350
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.
MIN MLM Medie 2007 Medie 2011 Medie 2012 Medie 2013
Minim
lunar
multi-
anual
Nivel
med
lunar
2013
-
Evolutia secetei in
Romania in contextul
schimbarilor climatice
-
The tendency of the annual precipitation
+
+
++
+
-
--
-
+-
-
-
-
- -
Tendinta precipitatiilor anuale (CLIMHYDEX)
--
-
Tendinta debitelor medii anuale (CLIMHYDEX)
--
-
REZULTATE: Distribuia tendinei cumulate (pozitiv / negativ) corespunztoare seriilor de date lunare i anuale la nivelul celor 39 de staii
hidrometrice (1921-2011)
0
5
10
15
20
25
30
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN
nr.
caz
uri
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN
nr.
caz
uriTendinta negativa
Tendinta pozitiva
Statii din
bazinele Jiu,
Oltul inferior,
Arges si
Ialomita
-
REZULTATE: Caracteristicile
tendentelor identificate
Analiza seriilor de date arata ca doar in cateva cazuri tedintele sunt statistic semnificative nivelul de incredere adoptat pentru testul Mann (Mann, 1945) a fost de 5% (in partea centrala a arcului carpatic). Totusi, a fost identificata o usoara tendinta de scadere a debitelor medii lunare si cele sezoniere din perioada de vara la statii localizate in sudul si sud-vestul Carpatilor, datorita cantitatilor mai mici de precipitatii inregistrate dupa 1981, mai ales in perioada de vara (Proiectului CLIMHYDEX ).
-
Cele mai multe serii de date anuale de precipitatii si debite arata in general o tendita de descrestere care nu este caracteristica tuturor sezoanelor; sunt afectate de deficit de precipitatii dupa 1970 si in scurgere dupa 1981-1982 (decelarea unui punct de instalare a unei tendinte descrescatoare) - situatie caracteristica sezonului de iarna (Proiect CLIMHYDEX).
-
1969
19671967
1969
1970
19701970
19701969
19691969
1970
1969
1969
1969
1969
Puncte de schimb identificate in seriile de date din sezonul
de iarna (precipitatii) Proiect CLIMHYDEX
-
19821981
1981 1982
1979
1982
19821982
19811981
19821982
1
1
Puncte de schimb identificate in seriile de date din sezonul
de iarna (debite) Proiect CLIMHYDEX
-
CONCLUZIILE SIMULARII
HIDROGRAFELOR DEBITELOR
MEDII LUNARE SI A EXTREMELOR
HIDROLOGICE (APLICATII ALE
MODELULUI WATBALL SI
CONSUL) PENTRU SCENARII
CLIMATICE PANA IN 2050 si 2100
-
Scenarii climatice :
Ansablu de modele climatice si scenarii utilizate:
E - ECHAM3/OPYC4 (Germania),
H - HadCM3 (Anglia),
N - NCAR-PCM (USA).
Valorile modificrii temperaturii aerului, a precipitaiilor i a vitezei vntului pe bazinele hidrografice analizate, estimate la nivelul anilor 2025, 2050 i 2100, pentru trei intensiti ale fenomenelor de schimbri climatice (variabilitate 1.5 - 4.5 C / SRES-A1, -A2, -B1, B2) LO mic (scenariu optimist), MI medie (scenariu mediu), HI mare (scenariu pesimist)
(Proiect ENSAMBLE)
27 scenarii pentru
fiecare bazin
-
Anul 2050
Scenariu optimist (MI)
Q medii multianuale Model HadCM3
Rezultate
-
Anul 2100
Scenariu mediu (MI)
Q medii multianuale Model HadCM3
Rezultate
Model HadCM3 Model HadCM3
Anul 2100
Scenariu mediu (MI)
Model HadCM3
-
Anul 2100 Scenariu pesimist
(HI)
Q medii multianuale Model HadCM3
Rezultate
-
Variaia debitelor medii (2021 2050 comparativ cu 1961 1990)
Rezultate - b.h. Mures
PROIECTUL CLAVIER
-
Variaia debitelor medii (2021 2050 comparativ cu 1961 1990)
REZULTATE 5 b.h.Arges
PROIECTUL CLAVIER
-
Rezultate 6: Debitele medii lunare multianuale la
staia hidrometric Mihal de pe rul Trnava n ipoteza scenariilor:
0 - 1987-2008, 1 - 2011-2050 i 2 - 2071-2099
0
10
20
30
40
50
60
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Qm
ed
(m
3/s
)
Timp (luni)
Sc0 Sc1 Sc2
-
D un ar
ea
Prut
TIMISOARA
ORADEA
BAIA MARE
BOTOSANI
PD. ILOAIEI
BUZAU
PITESTI
SIBIU
CLUJ
Tendinte de extindere
Zone endem ice de seceta
ALEXANDRIA
FUNDULEA
GALATI
BARLAD
VALUL LUI TRAIAN
CRAIOVA
TG. JIU
TG. MURES
Zone endemic
secetoase: sudul
campiei Olteniei si
Munteniei, Dobrogea
si sud-estul Moldovei
(bazinul Brlad) -
se remarca o tendinta
de extindere a zonei
de aridizare de la est-
sud-est catre vest si
zona centrala a
Romaniei.
Concluzii: Extinderea zonelor
endemic secetoase
-
Tendinta de descrestere a resursei
anuale de apa disponibile in zonele
cu potential de irigare
Studiul Bncii Mondiale (Fidman, 2011) arat c Romnia poate reface infrastructura de irigaii pentru circa 800.000 de hectare. n prezent, Romnia are functionala o infrastructur de irigaii pentru 700.000 de hectare, ns doar 200.000 de hectare sunt irigate.
Suprafata amenajata 1989, total: 2.991.943 ha
din care
sursa de apa este asigurata din :
- Dunare (85%): 2.543.150 ha
- ruri interioare si lacuri de
acumulare (15%): 448.793 ha
-
CONCLUZII 1: SIMULARII CU MODELUL
WATBAL PENTRU PREVIZIUNI PANA IN 2100
creterea evapotranspiraiei, n special n lunile de var, datorit creterii temperaturii aerului;
reducerea scurgerii medii a rurilor cu 25 - 35 % datorit, n special, creterii evapotranspiraiei;
producerea mai devreme a viiturilor nivale i reducerea viiturilor mixte (zpezi i ploi) de primvar prin desincronizarea topirii stratului de zpad cu producerea ploilor;
reducerea grosimii i duratei stratului de zpad datorit creterii temperaturii aerului n perioada de iarn. Aceasta va conduce la reducerea riscului polurii datorit stagnrii agenilor poluani n stratul de zpad.
-
CONCLUZII: 2
Debitele medii sezoniere nregistreaz o cretere doar n perioada de iarn, n toate bazinele, dar cu variaii semnificative (3 42 %), cele mai mari valori fiind estimate pentru bazinul
mijlociu al Mureului i pentru Arge.
Pentru perioada de primvar toamn, simulrile hidrologice indic o scdere a debitelor medii sezoniere cu valori cuprinse n
general ntre 15 20%, exceptnd bazinul inferior al rului Arge, unde n perioada de toamn se estimeaz scderi ale debitelor medii doar cu valori de 4 7 %.
-
EFICIENTIZAREA IRIGATIILOR SI
A CONSUMULUI DE APA MASURI DE ADAPTARE
-
Situatia actuala a sistemulelor de
irigatii in Romania
costuri prea ridicate (induse n special de consumul mare de energie al instalaiilor vechi de peste 40 de ani si al pierderii in retea 40%),
o structura a culturilor neadecvata obtinerii de profit din irigatii culturi de camp in proportie de 80% (din care doar 17% orez si 13% soia, 3% floarea soarelui, 1% rapita, iar restul cereale paioase si porumb) & legume/fructe doar 13%,
Proiectarea sistemelor pentru exploatatii extinse lipsa capacitatii noilor ferme de a le exploata economic
-
Masuri: Solutii eficente si rapide introducerea perdelelor de protectie forestiera
conduc la micsorarea procesului de evapotranspiratie al culturilor (259 m3/ha/sezon),
conservarea si valorificarea mai eficienta a precipitatiilor cazute in sezonul si utilizate in sezonul cald (228 m3/ha/sezon),
Cresterea randamentului de aplicare a udarilor prin aspersiune in camp (293 m3/ha/sezon)
Economia de apa in camp neirigat este de 487 iar cel irigat prin aspersiune de 780 m3/ha/sezon
sisteme de irigatii individuale, prin picurare, folosind resurse de apa locale, la nivel de ferma
Schimbarea legislatiei pentru aprobarea folosirii resurselor acviferelor poluate cu nitrati sub un monitoring atent al reserselor disponibile
In cazul fermelor comercile, reabilitarea vechilor sisteme de irigatii poate fi o solutie (exista o activitate rentabila si acces la finantare, cunostinte tehnologice)
-
Irigatii: consum de pana la 80% din
totalul captarilor din sudul Europei
Eficientizarea serviciilor de irigatii- exploatatii agricole de peste 50 ha!
Irigatiile componenta de business, pentru ferme care dispun de:
capacitati de organizare si vanzare, specialisti, forta de munca,
echipamente de irigatii, intretinere, reparatii, paza etc.
-
Potentialul existent pentru economisirea consumului de apa la nivelul UE total: 40%
Imbunatatirea tehnologiilor
Schimbarea comportamentului locuitorilor vis-a vis de utilizarea apei
Agricultura: 43% din captarea resurselor de apa:
Imbunatatirea eficientei intre 15% pana la 60% din apa utilizata.
Modificarea practicilor de irigare (30%)
Utilizarea unor recolte rezistente la seceta (pana la 50%)
reutilizarea apei uzate tratate si evacuate (aprox. 10%)
Irrigarea terenurilor sportive si de golf : cca. 70%
Infrastructura de alimentare cu apa: capteaza pana la 33% Industrie: economii estimate de la 15 la 90%, in medie 43%
Turism: diminuarea consumului potential de cca. 80-90%
Masuri pentru ameliorarea consumului de
apa prime indicatii*:
*/Andrea Nam - DG ENV: Water Unit Blueprint to Safeguard Europes waters recent policy developments, 2nd Co-ordination meeting, Cartagena, October 2011
-
Sistem national de
monitoring
Imbunatatirea sistemului de monitoring si
avertizare la scara locala/bazinala si europeana
Sistem de monitoring
pentru bazinul Dunarii
Sistem european de
monitoring integrat
Servicii de
supraveghere
prin sateliti
aplicatii web
GIS
-
Masuri pentru diminuarea hazardului la seceta
Seceta meteorologica
Seceta
agricola
Seceta
hidrologica
Seceta
resurselor
(operational)
Deficitul de pp
Stocarea in zona nesaturata
Stocarea la suprafata solului
Scurgere minima
Stocarea la apele subterane
Deficit
Sistem de alimentare cu apa
Deficit in lacuri
Masuri crestere resursa
Masuri diminuare
cerere
Masuri pentru
diminuarea efectelor Sistemul socio-economic
Impact economic, social
si de mediu
-
Elaborarea de metodologii pentru
managementul riscului la seceta
COMPONENTA METODOLOGICA
Obiectiv: definirea metodologiei de planificare a resurselor in perioadele secetoase prin selectarea de valori prag pentru implementarea unui plan de
actiune predefinit
Parametrizarea si
monitoringul secetei
Metode de analiza;
parametrizarea prin
indicatori si indici
care sa defineasca
seceta
meteorologica,
hidrologica, aglicola
si sociala
Evaluarea riscului la
seceta
1. Evaluarea calitativa a
risului potential
(consultarea cu
utilizatorii)
2. Evaluarea cantitativa
a probabilitatii de
aparitie a pagubelor
Evaluarea
vulnerabilitatii la
seceta
Metode de analiza;
idetificarea unor
indici care sa
defineasca pragul de
la care sistemul este
afectat de pierderi
COMPONENTA OPERATIONALA
Obiectiv: definirea masurilor operationale pentru planificarea resursei in perioadele secetoase si a masurilor ce trebuie luate in
perioadele secetooare (raspunsul la seceta)
-
Evaluarea vulnerabilitatii la seceta
Stabilirea cadrului de evaluare
in the contextul
evaluarii ecosistemelor
- ecosisteme si servicii
hazard
si risc
VULNERABILITATEA LA SECETA
-
Institutul National de Hidrologie si
Gospodarire a Apelor
Va multumesc pentru atentie !