Download - 75511_rm Harsova Final
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
1
PUZ – „AMPLASARE PARC EOLIAN COMPUS DIN 45 TURBINE EOLIENE,
STAŢIE DE TRANSFORMARE PARC, DRUMURI DE ACCES, LINII
ELECTRICE ŞI SUBTRAVERSĂRI”
- extravilan oraş Hârşova, judeţul Constanţa
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
2
CUPRINS
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea planului/programului ................................................................... 5
1.2. Proiectantul lucrării …………………………................................................ 5
1.3. Beneficiarul lucrării ………………………………………........................... 5
1.4. Evaluarea strategică de mediu……………………………............................ 5
2. PROCESUL EVALUĂRII STRATEGICE DE MEDIU
2.1. Etapa procesului de evaluare ......................................................................... 7
2.2. Scopul şi structura Raportului de mediu ........................................................ 7
2.3. Procesul de analiză şi consultare ................................................................... 8
2.4. Nivelul de detaliere a evaluării strategice de mediu ...................................... 9
3. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE
PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE
PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
3.1. Conţinutul şi obiectivele planului/programului ............................................. 10
3.2. Modul de utilizare al terenului ....................................................................... 32
3.3. Echiparea edilitară ......................................................................................... 35
3.4. Relaţia cu alte planuri/programe .................................................................... 39
4. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE
EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII
PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS
4.1. Introducere ..................................................................................................... 40
4.2. Starea actuală a mediului .............................................................................. 40
4.2.1. Componenta de mediu: Sol/subsol ...................................................... 41
4.2.2. Componenta de mediu: Apă ............................................................... 44
4.2.3. Componenta de mediu: Aer ................................................................ 48
4.2.4. Componenta de mediu: Biodiversitatea .............................................. 49
4.3. Starea mediului în cazul neimplementării planului/programului................... 70
5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ
SEMNIFICATIV ……………………………................................................................ 71
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
3
6. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN
SAU PROGRAM
6.1. Probleme de mediu existente ......................................................................... 73
6.2. Arii speciale de protecţie avifaunistică (SPA) (suprafaţa, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate, specii) ........................................................... 75
6.3. Arii speciale de conservare ............................................................................ 80
7. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL
NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT
RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A
ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE
CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI
7.1. Obiective de protecţia mediului …………………………...…..................... 82
7.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului ............................ 85
8. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA
UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,
VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL
ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE
ACEŞTI FACTORI
8.1. Efecte potenţiale asupra factorilor de mediu................................................. 87
8.1.1.Biodiversitatea .................................................................................... 87
8.1.2.Populaţia şi sănătatea umană .............................................................. 93
8.1.3.Solul .................................................................................................... 93
8.1.4.Apa ...................................................................................................... 93
8.1.5.Aerul ................................................................................................... 94
8.1.6.Peisajul ................................................................................................ 94
8.1.7.Umbrirea ............................................................................................. 94
8.1.8.Zgomot şi vibraţii ............................................................................... 96
8.2. Matricea de impact ....................................................................................... 96
9. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ .............................. 99 10. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA, CÂT DE
COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
4
10.1. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra solului/subsolului ............ 100
10.2. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra apei subterane şi de
suprafaţă ................................................................................................................ 101
10.3. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra aerului atmosferic ............ 101
10.4. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra biodiversităţii.................... 102
11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A
EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT
DEFICIENŢELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE îN
PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE
11.1. Introducere ………………………………………..…………..................... 104
11.2. Prezentarea alternativelor ............................................................................ 105
12. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .............................. 106
13. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI
FURNIZATE ÎN RAPORTUL DE MEDIU ..................................................... 112
Anexe ......................................................................................................................... 115
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
5
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea planului/programului
Plan Urbanistic Zonal „Amplasare parc eolian compus din 45 turbine, staţie de
transformare parc, drumuri de acces, linii electrice şi subtraversări”– extravilan oraş
Hârşova, judeţul Constanţa – PUZ PARC EOLIAN EW HARSOVA
1.2. Proiectantul lucrării
S.C. PRINCO IMPEX S.R.L. HUNEDOARA
1.3. Beneficiarul lucrării
S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
Sediu : Str. Moldovei nr. 4, Hunedoara
Punct de lucru : B-dul Mamaia nr. 158, Constanţa
1.4. Evaluarea strategică de mediu
Evaluarea de mediu este parte integrantă în procedura de adoptare a planurilor şi
programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. procedura de realizare a
evaluării de mediu este reglementată prin H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Această hotărâre transpune
în legislaţia naţională prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului
2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri şi Programe
asupra mediului („Directiva SEA”).
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
6
SEA stabileşte evaluarea impactului de mediu pentru planurile şi programele care
pot avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se
de la proiecte individuale şi până la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului şi
urbanism, pescuit, agricultură, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, dezvoltare
regională, industrie, etc.).
Planurile şi programele care intră sub incidenţa H.G. 1076/ 2004 sunt prevăzute în
anexa Ord. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub
incidenţa acestei hotărâri privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe, planurile urbanistice fiind încadrate la pct. 12 Amenajarea
teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. j).
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
7
2. PROCESUL EVALUĂRII STRATEGICE DE MEDIU
2.1. Etapa procesului de evaluare
Procesul de evaluare reprezintă o etapă fundamentală a procesului SEA, scopul său
fiind acela de a realiza focalizarea pe etapele anterioare ale procesului şi de a stabili
„scopurile strategice” principale ale planului/ programului, precum şi tipul de activităţi
care sunt aşteptate să urmeze din implementarea acestuia.
Articolul 5 (40 al Directivei 2001/42/EC – „Directiva SEA”) cere ca evaluarea să
fie o parte a procesului SEA, stabilind că autorităţile de mediu desemnate trebuie „să fie
consultate cu privire la scopul şi nivelul de detaliu al informaţiilor care trebuiesc incluse
în Raportul de mediu”.
2.2. Scopul şi structura Raportului de mediu
Art. 5 (1) al Directivei SEA stabileşte că Raportul de mediu trebuie să identifice/
descrie şi să evalueze efectele probabile semnificative asupra mediului ca urmare a
implementării planului/ programului, precum şi alternativele rezonabile, luând în
considerare obiectivele şi arealul geografic de acoperire a planului/ programului.
Ca parte a activităţii de elaborare a Planului Urbanistic Zonal, Raportul de mediu
completează procesul Evaluării Strategice de Mediu (SEA), care este o metodă
sistematică în luarea în considerare a efectelor probabile de mediu.
Scopurile SEA includ:
integrarea factorilor de mediu în pregătirea planului şi luarea deciziilor;
îmbunătăţirea planului şi a aspectelor de protecţie a mediului;
implicarea participării populaţiei în etapa de luare a deciziilor;
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
8
facilitarea transparenţei în luarea deciziilor.
Etapele cheie ale SEA sunt:
Evaluarea planulului în privinţa efectelor de mediu semnificative şi, în
consecinţă, stabilirea dacă este necesară SEA;
Stabilirea scopului şi nivelului de detaliu al Raportului de Mediu, precum şi a
perioadei de consultare a acestuia;
Raportul de Mediu: publicarea Raportului de Mediu şi consultarea populaţiei;
Adoptarea: furnizarea de informaţii privind:
(i) forma adoptată/aprobată a planului urbanistic;
(ii) cum au fost luate în considerare observaţiile/ propunerile primite din
partea populaţiei;
(iii) metodele de monitorizare a impactului de mediu semnificativ al
implementării planului urbanistic;
Monitorizarea: monitoringul impactului de mediu semnificativ, astfel încât
Autorităţile de Mediu să poată identifica orice efect advers neprevăzut şi, ca
urmare, necesitatea unor măsuri de remediere.
În consecinţă, Raportul de mediu trebuie să identifice, să descrie şi să evalueze
efectele semnificative probabile asupra mediului ca urmare a implementării planului
urbanistic, precum şi alternativele rezonabile, având ca bază obiectivele planului şi
arealul geografic căruia îi este destinat planul.
2.3. Procesul de analiză şi consultare
Ca parte a procesului SEA, pentru Planul Urbanistic Zonal – Parc eolian
„Hârşova”, au fost organizate mai multe consultări, concretizate prin grupuri de lucru (cf.
H.G. nr. 1076/2004). Observaţiile/ recomandările/ problemele ridicate de către
participanţi au fost luate în considerare la pregătirea ultimei versiuni a PUZ-ului şi a
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
9
acestei versiuni a Raportului de mediu. Procesele verbale ale grupurilor de lucru,
incluzând observaţiile/ recomandările/ problemele ridicate în cadrul şedinţelor, pot fi
consultate la cerere, fiind deţinute de către APM Constanţa, precum şi de către
elaboratorul Raportului de Mediu, S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. Constanţa.
2.4. Nivelul de detaliere a evaluării strategice de mediu
Nivelul de detaliere al procesului SEA este determinat de următorii factori:
scopul şi aplicabilitatea planului urbanistic în raport cu obiectivele altor
planuri şi strategii privind amenajarea teritoriului şi protecţia mediului,
nivelul previzibil al implementării planului urbanistic;
datele relevante disponibile pe timpul procesului SEA.
Luând în considerare cele de mai sus, rezultă necesitatea unei suficiente detalieri
pentru planul urbanistic din următoarele considerente:
planul urbanistic trebuie să răspundă, pentru zona/ arealul la care se
referă, obiectivelor/ ţintelor din Planul Urbanistic General al oraşului
Hârşova, integrând şi aspectele prevăzute în Strategia de Dezvoltare a
judeţului Constanţa şi în cadrul Planului Naţional de amenajare a
teritoriului;
P.U.Z. urmează să stabilească cadrul general pentru toate planurile
urbanistice de detaliu ce vor fi implementate în această zona, dupa caz.
Un plan/ program poate să fie foarte extins, să trateze un număr mare de probleme
dar Raportul de mediu trebuie să se axeze pe aspectele cu impact semnificativ de mediu.
O cantitate excesivă de informaţii, mai ales cu privire la efectele reduse sau problemele
nerelevante poate face înţelegerea dificilă şi, de asemenea, exacerbarea aspectelor
generale în dauna celor particulare, cu efecte semnificative.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
10
3. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE
PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE
PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
3.1. Obiectivele şi conţinutul planului/programului
Scopul proiectului de plan analizat este reprezentat de valorificarea potenţialului
eolian de care dispune zona oraşului Hârşova, prin construcţia unui parc eolian compus
din 45 turbine eoliene, o staţie de transformare şi 7 substaţii. Parcul va fi amenjat în
extravilanul oraşului Hârşova (anexa 1). Acest proiect îşi propune producerea de energie
electrică din surse neconvenţionale, fără a avea un impact deosebit asupra mediului,
folosind ca resursă energetică regenerabilă, vântul.
Capacitatea totală a parcului eolian propus este de 103,5 MW.
Obiectivul planului propus constă în producerea de energie electrică din surse
regenerabile şi nepoluante.
Conţinutul planului
Prin planul urbanistic zonal „Amenajare parc eolian 45 turbine, staţie de
transformare, drumuri de acces, linii electrice şi subtraversări”, extravilan oraş Hârşova,
judeţul Constanţa se propune construirea unui parc eolian alcătuit din 45 turbine eoliene
SIEMENS SWT101 2,3 MW fiecare, pe un teren în suprafaţă de 12 624 000 mp
(1 262,40 ha – suprafaţa studiată prin PUZ). Lucrările de instalare se vor realiza pe
teritoriul administrativ al oraşului Hârşova, în judeţul Constanţa, conform Planului de
Situaţie (anexa 2).
Terenurile pe care se vor instala turbinele eoliene şi drumurile de acces aferente
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
11
sunt proprietate privată a unor persoanelor fizice. S.C. ELECTRAWINDS-R S.R.L. are
încheiate contracte privind constituirea drepturilor de superficie şi servitute cu persoanele
fizice mentionate, proprietare ale terenurilor.
Terenul, în ansamblu, este amplasat astfel :
- la o distanţă de cca 1,44 km faţă de localitatea Hârşova, pe direcţia SE (turbina
T42);
- la cca 2,1 km faţă de satul Ciobanu, pe direcţia S;
- la cca 2,7 km (T18) vest de satul Mioriţa;
- la cca 450 m faţă de cea mai apropiată locuinţă din comuna Ghindăreşti, la E faţă
de aceasta (T34);
- la cca 2,5 km VNV (T21) faţă de satul Horia;
- la cca 5,4 km VSV (T21) faţă de satul Cloşca.
Terenul pe care se doreşte amenajarea parcului este folosit în agricultură, având
destinaţia de teren arabil (foto 1).
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova
S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
12
Foto. 1. Vedere din satelit – zona amplasare parc eolian
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
13
Coordonatele STEREO 70 ale proiectului sunt prezentate în tabelul 1-4.
Tabelul 1. Coordonatele axelor pilonilor - Proiecţie STEREO 70
Turbina X Y Turbina X Y
T01. 359036 736993 T24 354309 743621
T02. 359090 737385 T25 354317 744065
T03. 359145 737778 T26 354637 743695
T04 359252 738472 T27 353957 743459
T05 358642 737251 T28 354815 743327
T06 358504 737709 T29 353954 742997
T07 358597 738527 T30 354109 742544
T08 358107 738162 T31 353936 741919
T09 357898 738595 T32 353928 741535
T10 357918 738978 T33 354641 741555
T11 357972 739375 T34 354407 741037
T12 358026 739774 T35 354937 741052
T13 358110 740499 T36 357271 738170
T14 357808 741004 T37 357053 737819
T15 357490 740037 T38 357132 736785
T16 357459 740584 T39 357676 737071
T17 356906 740953 T40 357438 736404
T18 357142 741346 T41 357986 736686
T19 352887 744621 T42 358258 736246
T20 353286 744325 T43 356800 740111
T21 353338 744818 T44 356549 740635
T22 353733 743871 T45 356315 741116
T23 353741 744507
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
14
Tabelul 2. Coordonatele perimetrului proiectului (Zona 1)
Proiecţie STEREO 70
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
15
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
16
Tabelul 3. Coordonatele perimetrului proiectului (Zona 2)
Proiecţie STEREO 70
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
17
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
18
Tabelul 4. Coordonatele perimetrului proiectului (Zona 3)
Proiecţie STEREO 70
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
19
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
20
Etapele de implementare ale planului sunt următoarele:
I. Etapa de construcţie – montaj, care cuprinde următoarele lucrări principale:
lucrări de amenajare a drumurilor de acces în cadrul parcului, respectiv lucrări de
îmbunătăţire a drumurilor de exploatare de pământ existente;
lucrări de realizare a fundaţiilor pentru turbinele eoliene – excavaţii şi fundaţii
propriu-zise (turnare beton);
lucrări de amenajare a spaţiului de depozitare a componentelor turbinelor;
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
21
lucrări de amenajare a platformelor de montaj pentru fiecare turbină eoliană, unde
se desfăşoară etapele de preasamblare a turbinelor şi activităţile de montaj,
realizate cu ajutorul unor macarale de mare capacitate;
lucrări de săpare şi pozare a cablurilor electrice de legătură dintre turbine şi staţia
electrică de transformare;
lucrări de realizare a punctului de racordare a cablurilor care vor cuprinde:
executarea şanţurilor;
pozarea cablurilor în şanţuri şi canale;
executarea capetelor terminale de interior, pentru racordare la
echipamentul din celulele proiectate;
lucrări de refacere a zonelor afectate de executarea lucrărilor de
pozare a cablurilor.
II. Etapa de exploatare – funcţionare
În general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate
temporar. În cazul turbinelor vor/pot avea loc intervenţii tehnice de reparaţii şi
întreţinere. Nu se vor face modificări în structura constructivă a parcului eolian.
III. Etapa de dezafectare /înlocuire turbine
Dezafectarea parcului eolian presupune, desfăşurarea activităţilor din faza de
construcţie – montaj, în ordine inversă (deconstructie). Având în vedere că durata de
exploatare a unei turbine variază între 20 – 25 de ani, după trecerea acestei perioade,
beneficiarul poate opta intre două alternative, şi anume : înlocuirea turbinelor sau
demontarea acestora.
a) Înlocuirea turbinelor – (cu turbine de acelaşi tip dacă fundaţia nu a fost afectată de
eventuale infiltraţii de apă) presupune următoarele operaţiuni :
izolarea turbinei din punct de vedere electric;
coborârea rotorului, a nacelei şi a palelor cu ajutorul unor macarale de mare tonaj;
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
22
dezasamblarea turnului metalic;
secţionarea părţii de turn montată în fundaţie;
dacă se doreşte schimbarea turbinei (de putere mai mare de cele mai multe ori) este
nevoie să se refacă fundaţia, conform unui nou proiect.
b) Demontarea turbinei presupune următoarele operaţiuni :
suplimentar faţă de operaţiunile descrise la punctual a) se vor mai desfăşura :
dezafectarea fundaţiei, recuperarea fierului beton şi transportarea concasarea
betonului la o staţie de concasare autorizată în vederea refolosirii sale ca material
de umplutură pentru drumuri, locuri precizate de autorităţile locale;
substaţiile de transformare se vor dezafecta şi se vor transporta la firmele
specializate în reciclarea lor;
dezafectarea traseului cablurilor electrice poate rămâne la alegerea beneficiarului,
având în vedere că durata de viaţă estimată este de cca 45-50 de ani, sunt pozate la
adâncimi care permit desfăşurarea lucrărilor agricole şi nu crează dificultăţi zonei.
COMPONENTELE PLANULUI
Componentele principale ale parcului eolian sunt : turbinele eoliene, staţia de
transformare, liniile electrice de transport si drumurile interioare (intre turbine).
Pentru realizarea parcului eolian Hârşova se vor folosi turbine SIEMENS SWT101
– 2.3 MW.
Componentele principale ale unei turbine eoline (Fig. 1) sunt :
(i). Pilonul (fundaţia pilonului şi pilonul propriu – zis care susţine celelalte
componente ale turbinei);
(ii). Rotorul : - butucul rotorului ;
- palele rotorului ;
(iii). Nacela : - arbore primar ;
- arbore secundar ;
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
23
- multiplicator ;
- radiator ;
- generator ;
- regulator ;
- frână ;
- dispozitiv de măsurare a caracteristicilor vântului.
Fig. 1. Părţile componente ale unei turbine eoliene
Caracteristicile turbinei SIEMENS SWT 101 sunt următoarele :
înălţimea pilonului 109,5 m;
diametrul rotorului 101 m;
lungimea palei : 49 m;
înălţimea totală a turbinei : 158,5 m;
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
24
viteza de rotaţie : variabilă, 6 – 16 rpm;
puterea nominală 2 300 kW.
Turbinele SIEMENS SWT 101 2.3 MW (fig. 2), convertoare ale energiei
eoliene, sunt prevăzute cu un rotor cu trei pale, control al pasului elicei, cu o viteză de
funcţionare variabilă şi o putere maximă de 2 300 kW. Acestea sunt concepute pentru a
obţine o energie mai mare în condiţii de vât moderat. Rotorul, cu un diametru de 101 m,
şi pilonul, cu o înălţime de 109,5 m, permite turbinei să utilizeze eficient resursele de vânt
existente pe amplasament pentru producerea de energie electrică. Tehnologia avansată a
palelor permite o funcţionare cu mai puţin zgomot.
Designul robust şi fiabil oferă un randament ridicat cu costuri de întreţinere reduse.
Turbina este susţinută de monitorizarea şi diagnosticarea avansată şi constantă a
condiţiilor de funcţionare. Orice modificare a performanţelor unei turbine este tratată
imediat de o echipa de service.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
25
Fig. 2. Turbina SIEMENS SWT 101
Nacela (fig. 3) are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se
montează în interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie,
dispozitivul de frânare, arborele de turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire
al generatorului electric şi sistemul de pivotare. Învelişul exterior al nacelei este din fibră
de sticlă. Accesul din turn în interior este asigurat printr-o trapă montată în podea.
Senzorii de vânt sunt montaţi pe acoperişul nacelei. De asemenea, tot pe acoperişul
nacelei vor fi montate şi luminile de avertizare pentru aviaţie. În partea din faţă a nacelei
se află fundaţia pentru trenul de acţionare, care transmite forţele şi momentul de rotaţie de
la rotor la turn, prin sistemul de orientare.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
26
1. Rotor 6. Arborele principal 11. Macara
2. Suportul rotorului 7. Cutia de viteze 12. Senzori meteo
3. Pală 8. Discul de frânare 13. Filtru de ulei
4. Axul rotorului 9. Aparatul de cuplare 14. Înveliş
5. Axul rotorului 10. Generatorul 15. Ventilatorul generatorului
Fig 3. Secţiune tranversală prin nacelă
Nacela dispune de un sistem de orientare care îi permite rotaţia faţă de axul
turnului, astfel încât să se poată orienta pe direcţia vântului. Această rotire este asigurată
de motoarele electrice. Nacela dispune şi de o macara pentru sarcini de până în 800 kg.
Nacela cântăreşte în jur de 82 to, iar rotorul cca 62 to.
Rotorul (fig. 4) este format din butuc şi din pale. Butucul rotorului are rolul de a
susţine palele turbinei şi este montat pe arborele principal al turbinei eoliene. Paletele sau
palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene.
Palele turbinei (3) sunt din fibră de sticlă întărită cu răşini şi fibre de carbon, având o
influenţă importantă asupra energiei produse şi a emisiilor de zgomot. Palele sunt
fabricate într-o singură etapă, folosind procesul patentat al Siemens IntegralBlade®. Nu
există articulaţii liant, nici punct slabe, sau locuri prin care să pătrundă apa sau fulgerele.
Designul aerodinamic al palelor reprezintă punctul forte al tehnologiei turbinelor. Acestea
au fost testate atât pentru „sarcinile” statice cât şi pentru cele aerodinamice. Palele sunt
montate pe rulmenţi cu pas şi pot fi înclinate la 80 grade în cazul în care trebuie oprită
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
27
turbina. Fiecare pală are propriul mecanism de frânare, capacil să încline pala în orice
condiţie de funcţionare şi care permite reglajul fin pentru a maximiza puterea generată.
Paletele sunt optimizate pentru producţia maximă, zgomot minim şi reflexia
luminii.
Forma şi profilul palelor a fost dezvoltat după următoarele criterii :
- coeficient de putere mare;
- durată de funcţionare mare;
- emisii de zgomot reduse;
- material puţin.
Fig. 4. Reprezentarea rotorului
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
28
Rotorul are un diametru de 101 de m, fiecare pală având o lungime de cca 49 m.
Suprafaţa de acţiune a rotorului este de 8 000 m2, iar viteza de rotaţie este cuprinsă între 6
şi 16 rpm. Greutatea rotorului este de cca 62 to.
Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea
exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor
sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbină, cât şi
scările de acces spre nacelă. Fundaţia pilonului va consta dintr-un soclu din beton armat
monolit cu dimensiunile aproximative de 20 m x 20 m x 2 m adâncime.
Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de
rotaţie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate.
Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea
redusă a arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent
electric.
Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau de cuplaj, are rolul de a
transmite mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric.
Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie
ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Fluxul de aer pune în mişcare palele
rotorului ce activează generatorul asincron. Construcţia generatorului şi statorului sunt
special concepute pentru o eficienţă ridicată la sarcini parţiale. Generatorul este echipat
cu un sistem de ventilare ce asigură o răcire eficientă, astfel încât acesta poate opera şi la
temperaturi cu mult sub nivelul normal al clasei standard, având o durată de viaţă mai
mare.
Generatorul este de tip asincron, cu sistem integrat de schimb de căldură şi are o
putere nominală de 2300 kW şi un voltaj de 690 V. Combinat cu rotorul, generatorul
asigură un flux de energie, aproape fără frecare, în timp ce un număr mic de componente
mobile asigură o uzură minimă a materialelor.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
29
Datorită vitezei scăzute de rotaţie, nivelurile temperaturii generatorului sunt
scăzute în timpul funcţionării şi prezintă fluctuaţii minore. Fluctuaţiile minore şi
încărcările scăzute în timpul funcţionării reduc stresul mecanic şi uzura materialului
generatorului şi a izolaţiei acestuia.
Cutia de viteze are un concept planetar – helical în trei etape şi este montată pe
nacelă cu bucşe din cauciuc flexibil, oferind astfel o construcţie compactă, de înaltă
perfomanţă şi un nivel al zgomotului cât mai scăzut. Cutia de viteze este echipată cu o
frână mecanică de siguranţă la arborele de mare viteză
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei
după direcţia vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de
pivotare şi elementul de transmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute
elemente de angrenare cu roţi dinţate. Acest mecanism este antrenat în mişcare cu
ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direcţiei vântului, sesizată de
giruetă. Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după
direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în
funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei.
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat
este montat pe nacela şi comandă pornirea turbinei eoliene, când viteza vântului
depăşeşte 3 – 4 m/s, respectiv oprirea acesteia, atunci când viteza vântului depăşeşte 25
m/s.
Sistemul de siguranţă garantează funcţionarea turbinei în concordanţă cu
standardele internaţionale. Turbina are câteva sisteme de siguranţă, printre care şi un
sistem independent de înclinare pentru fiecare pală, şi ca rezultat, turbina se poate opri în
siguranţă în orice moment.
Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele
de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
30
a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare al paletelor în
funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul
de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de
înclinare al paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei, în
cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.
Sistemul de senzori. Un sistem complet de monitorizare asigură siguranţa turbinei.
Toate funcţiile ce au legătură cu siguranţa (de exemplu viteza rotorului, temperatura,
oscilaţiile) sunt monitorizate de dispozitive electrice. Dacă se defectează sistemul
electronic, această funcţie este preluată de un sistem mecanic de siguranţă. Dacă unul
dintre senzori înregistrează o eroare gravă, turbina se opreşte imediat.
Controler-ul (sau sistemul de control) este calculatorul principal al turbine eoliene
care, cel puţin în cazul turbinelor de puteri mari, este integrat într-o reţea de calculatoare,
care controlează buna funcţionare a tuturor componentelor. De regulă, controler-ul este
amplasat în nacelă, iar alte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor.
Controlerul turbinelor este, de fapt, un controler industrial bazat pe un microprocesor.
Controlerul are în componenţa sa un dispozitiv de comutaţie şi de protecţie. Poate
desfăşura o autodiagnosticare şi are încorporat o tastatură şi un ecran pentru facilitarea
citirii stării turbinei şi pentru ajustarea setărilor.
Controlul de la distanţă. Turbina este echipată cu un sistem WebWPS SCADA ce
oferă un control de la distanţă şi posibilitatea vizualizării stării turbinei.
În timpul funcţionării turbinei, viteza şi unghiul rotorului sunt ajustate în funcţie de
schimbările condiţiilor vântului. Dacă se depăşeşte viteza nominală a vântului, unghiul
palelor este ajustat astfel încât să se menţină viteza de rotaţie corespunzătoare vitezei
nominale a vâtului.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
31
Operarea turbinei. Turbina eoliană SIEMENS SWT 101 se pune în funcţiune
automat în momentul în care viteza vântului atinge o valoare medie de 3 – 5 m/s. Energia
generată creştere aproximativ linear cu viteza vântului, până când acesta atinge o valoare
de 13 – 14 m/s. Din acel moment, puterea este reglată la valoarea specifică turbinei. Dacă
media vitezei vântului depăşeşte limita maximă de operare de 25 m/s, turbina se opreşte
prin înclinarea palelor. În momentul în care viteza vântului scade sub viteza
corespunzătoare opririi turbinei, sistemul de siguranţă se resetează automat.
Asigurarea accesului pe amplasament
În ceea ce priveşte căile de acces s-a prevăzut realizarea unei reţele optimizate,
pentru a deservi fiecare turbină eoliană, însă urmănd un traseu minim, fiind aleasă
varianta de extindere minimală şi folosirea unor căi de acces existente.
Accesul la amplasament se va face din drumul naţional 2A. De la acest drum,
accesul pe amplasament se va face pe drumurile de exploatare existente ce vor fi
reabilitate şi amenajate la parametrii ceruţi pentru susţinerea traficului de tonaj greu şi
pentru transportul în siguranţă a componentelor turbinelor, păstrându-se traseele actuale.
De la drumurile de exploatare existente, pentru accesul către turbine se vor proiecta
drumuri în interiorul parcelelor aferente turbinelor.
Drumurile vor fi realizate din macadam (atât cele care vor fi reabilitate cât şi cele
proiectate). Macadamul ordinar, conform SR 179, va fi alcătuit dintr-un strat de piatră
monogranulară, cilindrat la uscat până la fixare, împănat cu split sau criblură, udat şi apoi
din nou cilindrat până se asigură încleştarea pietrei.
Straturile alcătuite pe principiul macadamului se execută din mai multe sorturi de
piatră monogranulară aşternute în reprize, cu sau fără adaosuri de liant, cilindrate cu
cilindri compresori, până la încleştarea puternică a pietrelor.
Drumurile vor fi realizate cu acostamente şi şanţuri, în funcţie de topografia
fiecărui amplasament, şi vor avea lăţimi maxime de 4 – 4,5 m şi lungimi variabile, cu
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
32
pante longitudinale de maximum 6 grade. La sfârşitul fazei de construcţie nu va mai fi
necesară mobilizarea unor utilaje grele pe drumurile de acces. Astfel, în cea mai mare
parte, drumurile se vor putea înierba natural.
Racordarea aliniamentelor drumurilor proiectate la drumurile existente se va
realiza conform normativului C79-84. Sistemul rutier al drumurilor va fi dimensionat
pentru traficul greu conform normativului NP 116-04/2005.
Principalele caracteristici ale drumurilor de acces pe amplasament sunt :
- lăţimea utilă a drumului de 4 – 4,5 m;
- posibilitatea de a rezista la o sarcină de osie de până la 12 to;
- posibilitatea de a rezista la o greutate totală de până la 120 to;
- lăţimea drumului cca 5,5 m în curbe;
- inexistenţa obstacolelor în interiorul/exteriorul curbelor.
Fundaţiile şi platformele
Fundaţia unui turn va consta dintr-un soclu din beton armat monolit. Pentru fiecare
fundaţie se va săpa, cu ajutorul excavatoarelor, o suprafaţă de cca 400 mp în formă
rectangulară, cu o adâncime de maxim 2 m faţă de nivelul solului. După execuţia
fundaţiilor, acestea se vor acoperi cu pâmănt până se va obţine cota iniţială a terenului. La
suprafaţă va rămâne doar un inel de beton cu un diametru de cca 10 - 11 m în care se va
fixa turnul din beton al pilonului turbinei. Se va executa un soclu din beton armat
monolit. Suprafaţa totală a fundaţiilor turbinelor va fi de 18 000 m2 (45 x 400 mp).
Pentru fiecare turbină se va amplasa un transformator electric şi o platformă de
montaj şi carosabilă.
Platformele carosabile vor ocupa o suprafaţă de 81 000 mp (cca 1 800 m2 pentru o
platformă) şi vor avea un caracter permanent. Acestea vor fi realizate din macadam la fel
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
33
ca şi drumurile şi vor avea o pantă de 1% pentru a se asigura că apa ce ajunge pe
amplasament se scurge pe terenurile învecinate, în mod corespunzător.
Platformele vor fi amenjate astfel încât să poată să preia încărcări de 12 to/osie şi o
presiune unitară de 18,5 to/mp, datorită faptului că pe aceste platforme vor fi amplasate
macaralele necesare ridicării turbinelor.
Platformele de montaj vor reprezenta spaţii de construcţie şi manevră necesare
fiecărei turbine. Acestea vor avea un caracter temporar, ocupând o suprafaţă de cca
54 000 mp. Fiecare platformă va fi utilizată pentru depozitare părţi componente ale
turbinelor (segmente de turn, nacelă şi pale) de la momentul aducerii lor pe amplasament
şi până la momentul montării şi pentru depozitarea temporară a materialelor de
umplutură (sol vegetal, leoss,) rezutate din decopertările şi săpăturile necesare realizării
drumurilor şi a fundaţiilor turbinelor. Timpul de depozitare a pământului excavat nu va
depăşi un sezon de vegetaţie pentru a nu permite vegetaţiei să se refacă inainte de
utilizarea/dispunerea finala.
La finalizarea lucrărilor depozitele temporare de excavaţii vor fi golite; surplusul
de materialul de umplutură – piatra – va fi transportat în locurile indicate de primăria
Hârşova, pentru reabilitarea drumurilor comunale.
Suprafaţa totală scoasă din circuitul agricol este conform tabelului 5, din care
permanent 136 293 m2 şi temporar 54 000 m
2.
Tabelul 5. Suprafete de teren utilizate
Utilizare Suprafata
fundaţii 18 000 m2
platforme carosabile (pentru macarale) 81 000 m2
platforme de montaj (temporare) 54 000 m2
drumuri în interiorul parcelelor 37 293 m2
Total 190 293 m2
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
34
3.2. Modul de utilizare al terenului
Situaţia existentă. Amplasamentul este, în prezent, liber de construcţii, destinaţia
parcelelor componente fiind aceea de terenuri agricole.
Bilanţul teritorial existent: teren extravilan, liber de construcţii 100% (suprafaţă
agricolă, suprafaţă drumuri de exploatare).
Situaţia propusă. Prin prezentul PUZ se propune instalarea a 45 de turbine, fără ca
să se modifice destinaţia de teren agricol. Procentul de ocupare a terenului (0,14%) va fi
extrem de redus comparativ cu suprafaţa totală a amplasamentului, ceea ce va permite
valorificarea în continuare în scopuri agricole. Date privind parcelele aferente turbinelor
sunt prezentate în tab. 6.
Tabelul 6. Suprafaţa parcelelor pe care vor fi amplasate turbinele eoliene
Turbină Parcelă Suprafaţă
parcelă (ha)
Turbină Parcelă Suprafaţă
parcelă (ha)
T01 A386/35 3 T24
A417/6/6
3,5 T02 A386/39 9,92 T25
T03 A386/42 9 T26 A417/6/1 7,2
T04 A386/49 4,7 T27 A417/3/8 7,6
T05 A386/31 2,475 T28 A417/3/34 5,5
T06 A386/29/1 5,0546 T29 A417/3/3 5
T07 A386/22 1 T30 A417/3/26 6,5
T08 A386/6 10 T31 A417/1/22 10
T09 A393/102 7 T32
A417/1/108
6,5 T10 A393/105 9,5 T33
T11 A393/107 5 T34
A417/1/9
10 T12 A393/109 3,5 T35
T13 A402/2 7,1 T36 A344/8 2,9
T14 A402/8 8 T37 A344/13 1
T15 A402/25 7 T38 A344/52 2
T16 A402/17 7 T39 A344/64 1,34
T17 A402/10 6,5 T40 A344/92 1
T18 A405/1/23 9,5 T41 A344/79 3
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
35
Turbină Parcelă Suprafaţă
parcelă (ha)
Turbină Parcelă Suprafaţă
parcelă (ha)
T19
A419/2/12
49,83
T42 A344/137 2
T20 T43 A402/41/1 4,49
T21 T44 A402/30 3,33
T22
A419/2/3
7 T45 A405/1/21/2 4,37
T23
Suprafaţă totală parcele – 259,3 ha; Suprafaţă studiată prin PUZ – 1262,40 ha
Suprafaţa ocupată la nivelul parcelelor va fi cea aferentă fundaţiilor pilonilor,
platformelor de montaj, şi acolo unde este nevoie, a drumurilor proiectate.
Bilanţul teritorial propus pentru zona studiată este prezentat în tabelul 7.
Tabelul 7. Bilanţul teritorial
Utilizare Suprafata [mp[ %
fundaţii 18 000 0,14
platforme carosabile 81 000 0,64
platforme de montaj 54 000 0,42
drumuri în interiorul parcelelor 37 293 0,29
drumuri de acces până la parcele 69 010 0,54
teren neafectat 12 364 697 97,97
Suprafaţă totală studiată 12 624 000 100
Tabelul 8. Indici urbanistici
Existent P.O.T. 0,00%
C.U.T. 0,00
Propus P.O.T. 0,14%
C.U.T. 0,0014
3.3. Echiparea edilitară
Alimentarea cu apă
Situaţia existentă. Pe terenul aferent proiectului nu există reţele de alimentare cu
apă.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
36
Situaţia propusă. În timpul realizării construcţiilor, muncitorii vor folosi apă
potabilă îmbuteliată. Pentru igiena parţială, în timpul zilei, se va folosi o cisternă cu apă
amplasată în zona organizării de şantier. Pentru funcţionarea turbinelor nu este necesar
utilizarea apei. Centralele eoliene sunt automatizate, nefiind necesară prezenţa
personalului de exploatare, astfel încât în această etapă nu va fi necesară alimentarea cu
apă.
Evacuarea apelor uzate
Situaţia existentă. În prezent, pe amplasament nu există reţele edilitare şi nici nu au
fost desfăşurate în trecut activităţii din care să rezulte ape uzate, amplasamentul având,
anterior, folosinţă agricolă.
Situaţia propusă. În ceea ce priveşte apele uzate menajere, rezultate în etapa de
construire a parcului, acestea nu vor constitui o problemă întrucât vor fi închiriate toalete
ecologice vidanjabile de la o firmă specializată care se va ocupa de managementul apelor
uzate.
În faza de funcţionare nu vor rezulta emisii de ape uzate şi nici alte surse de
poluare a apelor. Produsul realizat de parcul eolian este energia electrică folosind energia
mecanica a vantului.
Alimentarea cu energie electrică
Situaţia existentă. În prezent, pe amplasament nu există reţele electrice, însă, în
zonă, există o asemenea infrastructură.
Situaţia propusă.
În etapa de construire alimentarea cu energie se va face de la reţeaua electrică de
joasă tensiune din zonă, montată aerian. Racordarea de va face pe baza proiectului de
specialitate pentru care se va obţine avizul, respectiv autorizaţia de construire.
În timpul etapei de funcţionare, proiectul nu presupune folosirea de energie ci
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
37
producerea de energie electrică prin conversia energiei mecanice a vântului. Energie
electrică astfel produsă trebuie descărcată în reţeaua naţională de energie. La finalizarea
lucrărilor de montaj se vor conecta toate turbinele la o staţie de transformare care va fi
apoi conectată la Sistemul Energetic Naţional. Conexiunea de la turbine la staţia de
transformare se va face prin cabluri subterane îngropate la 1,2 m adâncime de-a lungul
drumurilor de acces.
Gestiunea deşeurilor
Situaţia existentă. În prezent, pe amplasamentul analizat nu se desfăşoară activităţi
generatoare de deşeuri şi, prin urmare, nu există locuri amenajate pentru depozitarea
deşeurilor.
Situaţia propusă. În etapa de execuţie, principalele categorii de deşeuri care vor
rezulta sunt reprezentate de:
deşeuri din construcţii:
beton (17 01 01);
pământ şi pietre (17 05 04);
resturi de balast (17 05 08);
cabluri (17 04 11);
materiale plastice (17 02 03);
amestecuri metalice (17 04 07).
ambalaje de hârtie şi carton (15 01 01);
ambalaje de plastic (15 01 02);
ambalaje de lemn (15 01 03);
baterii şi acumulatori uzaţi (16 06 05);
deşeuri menajere şi asimilabil menajere rezultate din activitatea socială a
personalului implicat în realizarea lucrărilor (20 03 01).
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
38
Deşeurile rezultate din construcţii vor fi depozitate în spaţii indicate de Primăria
Orasului Hârşova însă aceste deşeuri vor fi în cantităţi mici deoarece (de exemplu,
betonul) materialele necesare construcţiei parcului vor fi aduse în cantităţi
corespunzătoare mărimii părţilor construite, iar betonul se va folosi gata preparat, în
instalaţii specializate, în afara amplasamentului.
Pământul excavat va fi singura categorie de deşeuri care va rezulta în cantităţi
semnificative. Acesta va fi întins în unele zone pentru amenajarea drumurilor, peste
fundaţiile pilonilor sau în zonele dintre acestea, crescând astfel potenţialul nutritiv al
terenului.
În conformitate cu H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, deşeurile
menajere şi cele asimilabil menajere vor fi colectate în cadrul organizării de şantier în
puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele. Aceste deşeuri vor fi transportate
periodic, în condiţii de siguranţă, la un depozit de deseuri autorizat.
Deşeurile metalice se vor depozita separat, în locuri special amenajate şi vor fi
valorificate prin agenţi economici autorizaţi.
Materialele care nu se pot recupera sau valorifica, rămase în urma executării
lucrărilor de construcţii, se vor transporta la un depozit de deşeuri autorizat.
Deşeurile rezultate din întreţinerea utilajelor – acumulatori, anvelope, uleiuri – vor
fi gestionate conform reglementărilor specifice în vigoare şi vor fi valorificate prin unităţi
specializate.
Deşeurile din hârtie şi carton vor fi colectate selectiv şi valorificate.
În etapa de funcţionare, singura categorie de deşeu ce va rezulta este reprezentată
de uleiul uzat rezultat din schimburile de ulei ce se vor face o dată la 5 ani. Uleiul uzat va
fi eliminat de pe amplasament prin firme autorizate. Nu se va face depozitarea uleiului
uzat pe amplasament.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
39
3.4. Relaţia cu alte planuri/programe
Planul de realizare a Parcului eolian Hârşova este în deplină concordanţă cu
politica de promovare a energiei din resurse regenerabile notificată prin H.G. 443/2003;
H.G. 1892/2004, care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse
regenerabile şi de asemenea Ordinul ANRE Nr. 42 din 20 octombrie 2011 privind
aprobarea Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse
regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi.
Planul urbanistic zonal Parc eolian Hârşova este corelat cu următoarele planuri
regionale şi locale:
PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – al ARPM GALAŢI;
PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – Judeţul Constanţa prin care se
stabilesc responsabilităţile Autorităţilor Locale pentru rezolvarea problemelor de
mediu din judeţ în vederea asigurării unui mediu adecvat dezvoltării durabile.
De asemenea, în zona în care urmează să fie amplasat PARCUL EOLIAN EW
HARSOVA, în prezent, se află, în diferite stadii de aprobare/de lucru, la o distanţă mai
mică de 2 km faţă de proiectul propus, următoarele proiecte :
UBBICALIA ROMANIA S.R.L. - Parc eolian Hârşova 72 MW, extravilan
Saraiu, Horia, Gârliciu, Ciobanu, parcelele A215, A217, A300, A442, A444;
amplasamentul nu se situează în perimetrul ariilor naturale protejate;
BIO ZEPHIROS S.R.L. – Parc eolian 179 centrale, 537 MW, 3 MW fiecare,
extravilan Ciobanu, Gârliciu, Horia, Ghindăreşti;
Parc eolian Mioriţa 24 turbine, la o distanţă de cca 1,1 km faţă de parcul
studiat.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
40
4. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI
ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA
NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS
4.1. Introducere
Directiva SEA stabileşte că Raportul de mediu trebuie să furnizeze informaţii
privind:
- „aspectele relevante ale stării curente a mediului, precum şi evoluţia probabilă
în cazul în care nu se implementează planul” şi „caracteristicile de mediu ale
arealelor care pot fi afectate semnificativ” (Anexa I (b) (c));
- „orice problemă de mediu existentă care este relevantă pentru plan/program,
incluzând, în particular, pe acelea referitoare la orice areal de importanţă
particulară pentru mediu, ca de ex. cele menţionate în Directivele 79/409/EEC
şi 92/43/EEC” (Anexa I (c)).
4.2. Starea actuală a mediului
Pentru trasarea unor caracteristici generale privind calitatea factorilor de mediu au
fost analizate, acolo unde există, informaţiile conţinute în documente oficiale care includ
date privind monitorizarea factorilor de mediu pentru arealul în care este inclusă zona
analizată/ areale învecinate (Strategia de dezvoltare a judeţului Constanţa - Raportul
privind starea factorilor de mediu în judeţul Constanţa, 2009 şi Rapoartele lunare privind
starea factorilor de mediu în judeţul Constanţa 2010 - 2011, elaborate de Agenţia pentru
Protecţia Mediului Constanţa). Unde nu au putut fi găsite astfel de informaţii, datele
prezentate se bazează pe aspectele identificate odată cu efectuarea vizitelor pe
amplasament pentru realizarea evaluării de mediu şi întocmirea Raportului de mediu
pentru proiectul de plan analizat.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
41
4.2.1.Componenta de mediu: Sol/subsol
Perimetrul parcului eolian Hârşova aparţine unităţii structurale Dobrogea Centrală,
cu desfăşurare pe un platou înalt, în partea de NV a judeţului Constanţa. Platoul pe care
va fi situat parcul eolian este mărginit la est de localitătile Hârşova şi Ghindăreşti şi
Dunăre, la vest de teritoriul administrativ al localităţii Mioriţa şi Horia, şi la nord de
platoul localităţii Ciobanu.
În zonă, predominante sunt solurile bălane şi aluviale. Solurile s-au format pe loess
şi pe nisipurile eoliene din zona de dune în condiţiile climatului de stepă uscată.
În zona viitorului parc eolian nu s-au semnalat accidente de teren, goluri
subterane, alunecări sau prăbuşiri care să pună în pericol stabilitatea viitoarelor
construcţii.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
42
Fig. 5. Harta solurilor din Dobrogea (după Florea N. şi Parichi M., Atlasul
R.S. România, 1978)
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
43
Soluri halomorfe
Soluri neevoluate sau trunchiate
Umbrisoluri
Molisoluri
Soluri hidromorfe Vertisoluri
Soluri organice (histosoluri)
Argiluvisoluri
Conform hărţii solurilor, în zona unde se doreşte amplasarea parcului eolian se
întâlnesc următoarele tipuri de sol:
- erodisoluri şi regosoluri;
- soluri aluviale şi protosoluri aluviale;
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
44
- soluri bălane.
În prezent, pe amplasament nu se desfăşoară activităţi din care să rezulte o poluare
a solului.
În funcţie de istoricul zonei, adică fără activităţi industriale dar cu utilizări
agricole, se apreciază că nu au existat motive pentru înregistrarea poluării directe,
semnificative a solului/subsolului.
4.2.2. Componenta de mediu: Apa
Apa subterană (fig 6.). În Dobrogea, apele subterane prezintă caracteristici
particulare. Clima aridă şi solul slab permeabil pentru apele de infiltraţie determină
infiltrarea redusă a acestora în sol, chiar şi în anotimpurile ploioase.
În spaţiul hidrografic Dobrogea – Litoral au fost identificate, delimitate şi descrise
un număr de 10 corpuri de ape subterane (RODL01...RODL10):
4 aparţin tipului poros – permeabil - RODL05 (Dobrogea centrală),
RODL07 (Lunca Dunării), RODL09 (Dobrogea de nord) şi RODL10
(Dobrogea de sud) dezvoltate în depozite holocene, pleistocen medii-
superioare, jurasic-cretacice;
4 corpuri aparţin tipului fisural – carstic: RODL01 (Tulcea), RODL02
(Babadag), RODL03 (Hârşova-Ghindăreşti) şi RODL04 (Cobadin -
Mangalia) - dezvoltate în roci dure, predominant calcaroase, în
depozite de vârstă triasică şi sarmaţiană; unul dintre aceste corpuri este
transfrontalier (RODL04);
2 corpuri aparţin tipului carstic – fisural – de vârstă jurasică: RODL06
şi RODL08; un corp, şi anume RODL06 (Platforma Valahă) este sub
presiune, fiind cantonat în depozite barremian – jurasice şi are o
importanţă economică semnificativă. Acest corp este transfrontalier.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
45
Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din spaţiul
hidrografic Dobrogea – Litoral se realizează prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi
meteorice, precum şi prin drenaj şi din pierderile difuze de apă din sistemele de irigaţii
existente, mai putin active în ultimii ani.
Conform Anexei V din Directiva – Cadru Apă, starea bună din punct de vedere
cantitativ al apei subterane are loc atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă
subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata
de captare medie anuală pe termen lung.
Având în vedere aceste criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă
subterană, corpurile de apă subterană delimitate în spaţiul hirografic Dobrogea – Litoral
sunt în stare cantitativă bună.
Calitatea acviferului freatic este puternic influenţată de impactul antropic exogen.
Factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane se pot grupa în
următoarele categorii:
- produse petroliere, rezultate din procesele industriale;
- produse chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură, ce provoacă o
poluare difuză, greu de depistat şi prevenit;
- deseuri menajere şi rezultate din zootehnie;
- metale grele, substanţe radioactive;
- necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu
modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare;
- exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem
organizat de colectare, depozitare şi gestionare a deşeurilor, a nămolurilor de
epurare si a gunoiului de grajd.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
46
Fig. 6. Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană Dobrogea – Litoral
Corpurile de apă subterană aferente amplasamentului analizat sunt RODL05
(Dobrogea centrală - apă subterană freatică) şi RODL03 Hârşova - Ghindăreşti.
Corpul de apă subterană freatică RODL05 Dobrogea centrală. Corpul de apă
freatică este de tip poros-permeabil, fiind localizat în aluviuni actuale şi subactuale
(atribuite Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-Holocen), în loess
(Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum şi la limita dintre loessuri/loessoide şi
partea terminală alterată a calcarelor (atribuite Jurasicului mediu, Jurasicului superior sau
Cretacicului inferior) sau a şisturilor verzi (atribuite Precambrianului superior). Datorită
constituţiei litologice, caracteristicilor geomorfologice şi condiţiilor structural-tectonice,
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
47
corpul prezintă mari variaţii de ordin cantitativ şi calitativ, atât pe orizontală câţ şi pe
verticală. Acest corp constituie sursa principală de alimentare cu apă a majorităţii
localităţilor din Dobrogea Centrală.
Corpul de apă subterană RODL03 Hârşova – Ghindăreşti. Aceste ape freatice sunt
cantonate în depozitele calcaroase jurasice situate în partea central vestică a Dobrogei.
Calcarele, dispuse discordant peste şisturile verzi, alcătuiesc trei cute sinclinale orientate
NV-SE şi constituie un sistem fisural cu dezvoltare până la carst. Stratul acoperitor îl
constituie cuvertura de loess dezvoltat, în special, în zonele culmilor dintre văile cu
aspect ruiniform. Infiltraţia eficace este, în zonă, de sub 15 mm coloană apă pe an, ceea
ce conjugat cu caracteristicile litologice, în general nefavorabile, ale zonei acoperitoare
din areal conduce la concluzia existenţei unei protecţii globale cel puţin de clasă medie şi
bună.
În zona Hârşova - Ghindăreşti, foraje executate la adâncimi de cca. 150 m au atins
nivelul piezometric de 5 ÷ 14 m şi au permis aprecierea următorilor parametri: K = 15 –
90 m/zi, T = 600 – 1500 m2/zi.
Calitativ, apele sunt în general potabile, cu reziduu fix variind de la 500 la 1400
mg /l.
În vecinătate si in zona amplasamentului proiectului singura activitate potenţial
poluatoare a apelor subterane este agricultura, dar şi aceasta fiind nesemnificativă
datorită renunţării la folosirea în cantităţi mari a îngrăşămintelor şi a pesticidelor. Pe
directia vest, ceva mai departe, exista vechiul depozit de deseuri al orasului Harsova
care poate constitui o sursa de poluare, cel putin a acviferului freatic.
Apele de suprafaţă. Pe amplasament nu se găsesc ape de suprafaţă, însă, în
vecinătate, la vest de amplasament, la o distanţă de cca 400 m se află fluviul Dunărea (v.
Foto 1). La o distanţă de peste 4 km se află lacul Hasarlak, cu versanţii transformaţi în
faleze lacustre afectate de eroziune. In zona amplasamentului există văi cu apa temporară,
puse în evidenţă de ploile torenţiale de primăvară şi toamnă.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
48
4.2.3. Componenta de mediu: Aerul atmosferic
Climatul zonei este cel specific Dobrogei, diferit de cel continental datorită
formelor de relief foarte variate : stepă, dealuri. Zona are şi influenţe maritime şi prezintă
precipitaţii variate.
Regimul climatic general se caracterizează prin veri fierbinţi şi sărace în
precipitaţii şi prin ierni nu foarte reci, punctate uneori cu viscole puternice, dar şi cu dese
intervale de încălzire, care dau stratului de zăpadă un caracter episodic.
Temperatura medie anuală are valoarea de 11,2 ºC, iar precipitaţiile medii anuale
sunt de 347,8 mm/ mp.
Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată, în semestrul cald, prin advecţii
lente de aer oceanic din V, care ajunge însă puternic transformat (încălzit şi uscat), iar în
semestrul rece prin advecţia maselor de aer din NE (cu caracteristici termice de aer arctic
continental) şi advecţia dinspre SV a aerului cald şi umed de origine mediteraneană.
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare al poluanţilor, efectele acestora
putând fi observate atât în mediul natural cât şi în cel antropizat.
Calitatea aerului este influenţată de :
- dezvoltarea activităţilor industriale cu impact asupra atmosferei;
- sistemele de încălzire a spaţiilor de locuit şi de lucru;
- traficul rutier intern şi de tranzit;
- insuficienţa salubrizării stradale;
- depozitarea şi transportul deşeurilor menajere.
În zona si în vecinătatea amplasamentului analizat, cu cateva exceptii
nesemnificative ca pondere, se desfăşoară activităţi agricole. Astfel, în prezent, sursele
de emisii atmosferice sunt utilajele agricole si traficul rutier, în special, pe drumul 2A.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
49
4.2.4. Componenta de mediu: Biodiversitatea
În prezent, pe terenul studiat se desfăşoară activităţi antropice, precum cultura
cerealelor.
Habitatele existente în zona proiectului. Dobrogea ca ţinut, se remarcă prin
particularităţile sale deosebite comparativ cu restul ţării. Poziţia geografică, apropierea şi
însăşi prezenţa Mării Negre, structura solului şi clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la
formarea unei flore şi faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudică,
de specii ponto-caspice şi pontice, europene şi eurasiatice dă un caracter unic biodiversităţii
acestei regiuni. Vegetaţia zonală a Dobrogei este pajiştea stepică. Deşi, în prezent, această
vegetaţie aproape a dispărut în urma extinderii agriculturii şi viticulturii, se poate spune cu
certitudine - ţinând seama de resturile vegetaţiei primare ce se mai păstrează şi de caracterul
climatului şi al solurilor - că pajiştile stepice au acoperit în trecut toată partea central - joasă a
Dobrogei şi teritoriile situate sub altitudinea medie de 100 m, în părţile nordice şi sudice.
Pe teritoriul Dobrogei se întâlnesc câteva tipuri de ecosisteme majore, care reprezintă
şi o caracteristică a diversităţii ecologice a regiunii. Astfel, se pot deosebi ecosisteme de tip
silvicol, ecosisteme de stepă, zone umede - atât pe litoralul maritim cât şi în Delta sau lunca
Dunării. O pondere deloc neglijabilă în Dobrogea o au ecosistemele antropizate, cu
precădere agroecosistemele ocupând suprafeţe extinse în centrul şi sudul regiunii. Zonele
extinse, care odinioară erau acoperite de asociaţii tipice de stepă, au fost puternic
transformate sub influenţa antropică în agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest
proces sunt zona de sud şi zona centrală a Dobrogei, unde practic asociaţiile naturale au fost
înlocuite în cea mai mare parte. În prezent, doar în zonele accidentate - versanţi, platouri
pietroase, văi - mai pot fi întâlnite mici arii de vegetaţie stepică. Însă, şi acestea sunt alterate
de o serie de plante introduse accidental de om. Pădurile Dobrogei au fost, de asemenea,
afectate de intervenţia omului. Zonele de silvostepă aproape că au dispărut, iar din vastele
masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai rămas decât pâlcuri izolate de marile
suprafeţe de terenuri agricole.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
50
Ecosistemele de stepă mai bine păstrate se întâlnesc în centrul Dobrogei, acolo unde
terenul accidentat a fost mai puţin propice agriculturii. Din această categorie, în Dobrogea se
întâlnesc stepe instalate pe soluri loessoide şi stepe instalate pe soluri pietroase. O categorie
aparte o reprezintă silvostepele - veritabilă zonă de întrepătrundere a două tipuri diferite de
ecosisteme, unde atât flora cât şi fauna au trăsături distincte.
În concordanţă cu Directiva Habitatelor (92/43/EEC), zona amplasamentului
aparţine regiuni biogeografice stepice.
Vegetaţia naturală de stepă se compune, în principal, din pir (Agropyron repens),
colilie (Stipa pennata) şi păiuş (Festuca sp.) precum şi plante herbacee cum ar fi sclipeţii
(Potentilla erecta), scaiul răsăritean (Centaurea orientalis), perişorul bulgar (Cleistogenes
serotina), cimbrişor (Thymus marschallianus).
Pe amplasamentul proiectului, în urma investigaţiilor pe teren, nu au fost
identificate habitate de interes comunitar.
Flora de pe amplasament şi în vecinătatea acestuia. Terenul pe care se va amenaja
parcul eolian are folosinţă şi destinaţie de teren agricol arabil. Astfel, flora din cadrul
amplasamentului este reprezentată de culturile agricole şi de plantele ruderale (fără valoare
economică sau naturală) care cresc pe marginea drumurilor de exploatare. Terenurile
învecinate au, de asemenea, folosinţă agricolă. Totuşi, în zonă se găsesc şi areale naturale în
care cresc plante caracteristice stepei.
La limita ecosistemelor agricole au fost identificate următoarele asociaţii vegetale,
fără importanţă conservativă :
(i) Calamagrostietum epigei Juraszek 1928. Această asociaţie vegetală a fost
identificată la marginea culturilor de floarea soarelui, de-a lungul drumului
de exploatare din vecinătatea turbinelor T01 şi T05. Specia dominantă este
Calamagrostis epigeios, însoţită de Trifolium campestre şi Cirsium vulgare.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
51
(ii) Carduetum acanthoides Morariu 1943. Asociaţia a fost identificată pe
marginea unor drumuri de exploatare. Specia edificatoare este Cardus
acanthoides, însoţită de Cichorium intybus, Agropyron repens.
(iii) Artemisioa austriacae – Poetum bulbose. Această asociaţie este întâlnită pe
pajiştea situată în apropierea Dunării, la V de locaţia turbinelor T40-T41.
Această asociaţie vegetală se instalează rapid pe terenurile păşunate intensiv.
Speciile dominante sunt Artemisia austriaca şi Poa bulbosa, însoţite de
Xeranthemum annum, Cardaria draba, Lycopsis orientalis, Plantago
lanceolata.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
52
Foto 2. Zonele din vecinătatea amplasamentului unde se găseşte vegetaţie naturală (zona haşurată cu verde)
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
53
Foto 3. Vegetaţie naturală de stepă la SV de viitorul amplasament al turbinelor
T40, T41, T42
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
54
În timpul cercetarilor pe teren au fost observate următoarele specii floristice, pe
terenurile din vecinătatea amplasamentului :
pir târâtor (Agropyron perens), nagară (Stipa capillata);
cicoare (Ciconium intybus), coada şoricelului (Achillea millefolium), coada
şoricelului galbenă (Achillea coarctata), plevaniţă (Xeranthemum
annuum), volbura (Convolvulus arvensis);
Verbascum phlomoides (coada vacii)
Medicago sp;
Chondrilla juncea ;
Capsella bursa pastoris;
Poa pratensis, Holcus lanatus,Lolium perene ;
Tribulus terrestris (colţul babei);
Cardus acanthoides (scaiete), Carthamus lanatus, etc..
Majoritatea acestor specii au fost întâlnite pe terenurile necultivate din vecinătatea
amplasamentului parcului şi mai puţin pe marginea drumurilor de exploatare.
Convulvulus arvensis Cichorium intybus
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
55
Carthamus lanatus Xeranthemum annuum
Holcus lanatus Stipa capilata şi Lolium perene
Tribulus terestris Achillea millefolium şi Achillea coarctata
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
56
Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin câteva exemplare arbustive de salcie
mirositoare (Eleagnus angustifolia), salcâm (Robinia pseudoacacia), salcâm sălbatic,
măceş (Rosa canina). Pe marginea drumurilor asfaltate (nu de exploatare) se întâlnesc,
cel mai adesea, specii de plopi (Populus nigra, Populus alba, Populus deltoides).
Pe marginea canalelor de irigaţie existente în zona studiată se întâlnesc arbuşti precum
măceşul (Rosa canina), alunul (Coryllus avelana) şi păducelul (Crataegus monogyna). Pentru
implementarea proiectului nu este necesar sa se taie / defrişeze aceşti arbuşti.
Faună (specii de nevertebrate şi vertebrate identificate)
Nevertebrate
În cadrul programului de monitorizare s-a avut în vedere şi identificarea
nevertebratelor. Acestea sunt dominate, în principal, de insecte. Au fost identificate şi
observate următoarele specii de insecte, caracteristice terenurilor agricole : Gryllus
campestris (greierele de câmp), Gryllotalpa gryllotalpa (coropişniţa), Acrida ungarica
(lăcustă).
Gryllus campestris (greierele de câmp):
specie cu o răspândire largă;
termofilă, preferă pajiştile uscate şi terenurile cultivate;
se hrăneşte cu plate suculente de câmp.
Gryllotalpa gryllotalpa (coropişniţa:
comună în toate regiunile din România, cu excepţia celei montane;
preferă solurile uşoare
bază trofică pentru unele păsări şi mamifere
Acrida ungarica (lăcusta:)
întâlnită în regiunile de câmpie şi în zonele limitrofe acestora
preferă culturile agricole cu porumb, graminee, etc.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
57
xerofilă, preferă zonele ierboase (pajişti, păsuni).
Speciile de insecte observate/prezente nu sunt menţionate în OUG 57/2007 (cu
modificările şi completările ulterioare).
Reptile
La o distanţă de cca 500 m faţă de amplasamentul turbinelor T42 şi T40 a fost
observat un exemplar de Testudo graeca ibera menţionat în formularul standard
ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova, în cap.3.3- categoria Alte specii importante de
floră şi faună. Zona unde a fost observată broasca ţestoasă dobrogeană nu este inclusă în
proiect, astfel încât nu va fi afectată.
Foto 4. Testudo graeca ibera
(Identificare si autor foto: SC IMPULS MEDLEX 2000 SRL CONSTANTA)
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
58
La est de locaţia turbinei T35, la marginea văii unde nu se practică agricultura şi pe
marginea canalului de irigaţie din zona turbinelor T01-T05 au fost observate două
exemplare de şopârlă de stepă (Podarcis taurica). Prin implementarea proiectului nu se
vor afecta suprafete de teren cu vegeraţie naturală, astfel încât speciile de reptile nu vor fi
afectate.
Suprafetele pe care au fost identificate speciile de reptile nu sunt folosite în cadrul
proiectului şi, în consecinţă, aceste specii nu vor fi afectate.
Amfibieni
Nu au fost observate specii de amfibieni pe amplasament sau în vecinătatea
acestuia.
Mamifere
În sudul locaţiei turbinei T42, la o distanţă de cca 400 m de aceasta au fost
observaţi cca 7 indivizi de Spermophilus citellus (popândău, foto 6) în lunile iulie –august
2011 şi cca 12 indivizi la începutul lunii aprilie 2012. De asemenea au fost observate şi
găuri de galerii în zonele unde terenul este liber şi nefolosit pentru utilizări agricole. Pe
parcelele pe care se doreşte instalarea turbinelor nu au fost observaţi popândăi şi nici
galerii ale acestora.
Zona unde au fost întâlniţi popândăi (foto 5) este o zonă naturală, pajişte ruderalizată
(terenul este folosit pentru păşunat). Terenul respectiv nu este inclus în proiect astfel încât
această suprafaţă nu va fi deranjată.
Popândăul european (Spermophilus citellus) se găseşte, în mod obişnuit, în stepele şi
regiunile cu păduri din Europa centrală şi din regiunea Balcanică, de la nivelul mării până la
altitudinea de 2 500 m (Koshev, 2008) (În România nu a fost observat la altitudini mai mari
de 300 m). Este considerată o specie periclitată, în declin.
În prezent, Spermophilus citellus se întâlneşte în populaţii structurate inexact sau
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
59
agregaţii (populaţii locale sau subpopulaţii) ce constau din câţiva indivizi (Burel şi Baudry,
2003).
În România, populaţiile de Spermophilus citellus au fost estimate la cca 15 000 de
indivizi (Botnariuc şi Tatole, 2005). IUCN îi citează pe I. Coroiu şi D. Murariu (2006) care
consideră că în unele părţi ale Dobrogei (România şi Bulgaria) populaţiile de popândăi s-au
stabilizat şi chiar au început să crească după 1989, datorită abandonului agriculturii intensive.
Conform IUCN, specia a fost încadrată în categoria „vulnerabilă”. După cum precizează
Hoffman et al., 2008, densităţile populaţiilor de Spermophilus citellus, chiar dacă uneori se
află aproape de exctincţie în habitatele lor naturale, se grupează în asociaţii care se stabilesc în
apropierea zonelor locuite de oameni, atingând uneori densităţi excepţionale (9 - 43
indivizi/ha).
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
60
Foto 5. Zona popândăilor ( în sud – estul oraşului Hârşova, în NV terenului studiat)
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
61
Foto 6. Spermophilus citellus
(Identificare si autor foto: SC IMPULS MEDLEX 2000 SRL CONSTANTA)
Liliecii. În ceea ce priveşte liliecii, în Dobrogea pot fi întâlnite 22 de specii din cele
30 prezente în România. Aceştia pot folosii drept adăpost pădurile cu copaci bătrâni şi
podurile sau subsolurile clădirilor din localităţile învecinate. În timpul vizitelor pe
amplasament au fost observaţi pâlcuri de copaci şi păduri (la S de turbinele T36, T37,
T38 la o distanţă de cca 600 m, la V de turbina T35 la o distanţă de cca 1,2 km, cât şi
de-a lungul Dunării).
Pentru monitorizarea liliecilor s-au ales 3 puncte dispuse conform foto 7.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
62
Foto 7. Puncte de monitorizare a liliecilor (BAT1-3)
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
63
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
Punctele au fost alese datorită caracteristicilor habitatelor (pct 1 – datorită clădirilor
din vecinătatea Dunării, unde exista o posibilitate mare ca liliecii să fie prezenţi; pct 2. –
datorită clădirilor abandonate (ce pot oferi adăpost liliecilor) din cadrul fostului complex
de ferme şi punctul 3 – în apropierea comunei Ghindăreşti).
În urma monitorizării realizate (cu vizite frecvente în lunile martie şi septembrie –
octombrie) au fost observate două specii (Pipistrellus pipistrellus, liliacul pitic – 1 individ
şi Nyctalus noctula – 1 individ), în punctul de observare 1.
Pentru detectarea liliecilor s-a folosit echipament adecvat: DETECTOR/
RECEPTOR DE ULTRASUNETE.
Liliecii folosesc o mare varietate de habitate de hrănire în funcţie de spectrul trofic,
de caracteristicile zborului (există specii care zboară pe distanţe mai mari, iar altele îşi
caută hrană în zone mai apropiate de locul de adăpost), ecolocaţie şi strategiei de
vânătoare. O importanţă particulară o au însă pădurile, suprafeţele de apă (răuri, lacuri,
canale), fâneţele şi păşunile, elementele lineare de vegetaţie (şiruri de arbori, vegetaţia de
pe malul unor râuri sau canale).
Habitatele de hrănire utilizate de lilieci au câteva caracteristici comune, şi anume :
structura favorabilă a habitatelor : aceasta variază în funcţie de specie, de
caracteristicile zborului fiecărei specii şi de ecolocaţia acestora (a speciilor);
densitate mare de insecte : diferite grupuri de insecte sunt importante pentru
diferitele specii de lilieci;
existenţa unor coridoare verzi : acestea leagă diferitele tipuri de habitate între ele,
oferind liliecilor atât zone pentru vânătoare cât şi elemente de conexiuni între
adăposturi şi zonele de hrănire.
Habitate mai puţin favorabile, dar utilizate într-o oarecare măsură de lilieci sunt
terenurile arabile, parcurile, zonele mlăştinoase, terenurile acoperite cu clădiri, care vor
atrage un număr de lilieci şi nu trebuie neglijate. În unele cazuri, pot avea importanţă
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
64
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
considerabilă elemente precum clădiri, poduri, arbori solitari, adăposturi artificiale, stâlpi
de iluminat cu lumină albă, aflate în apropierea zonelor de hrănire. Exemplarele din
diferite specii de lilieci parcurg distanţe variate până la zonele de hrănire. Unele specii
vânează într-un perimetru de 1 – 2 km în jurul adăpostului, altele pot parcurge câteva zeci
de km până la habitatele de hrănire favorabile, pe anumite rute cu coridoare verzi.
Păşunile se găsesc dispuse în preajma amplasamentului astfel :
- la nord de satul Ciobanu, la o distanţă de cca 3 km faţă de cele mai nordice
turbine;
- la vest de amplasament, la o distanţă de cca 500 m faţă de turbina T13.
Zona de adăpost şi cea de hrănire trebuie să fie legate între ele prin coridoare verzi
(cf. ghidului metodologic „Liliecii şi evaluarea impactului asupra mediului” întocmit de
Asociaţia pentru protecţia liliecilor din România).
Distanţa până la cea mai apropiată locuinta (constructii noi) este de cca 450 m
(comuna Ghindăreşti).
În tabelul 9 sunt prezentate, în funcţie de tipul zonei amplasamentului, speciile de
lilieci care pot fi prezente şi rolul habitatului.
Tabelul 9. Habitate/specii de lilieci/funcţiile habitatelor (cf. Ghidului metodologic
„Liliecii şi Evaluarea impactului asupra mediului”)
Specii/ habitate
Funcţiile habitatelor
Adăposturi Zone de
hrănire
Rute de
zbor hibernare maternitate împerechere tranzit
Habitatea deschise – terenuri agricole, pajişti
Nyctalus leisleri X X
Nyctalus lasiopterus X X
Eptesicus serotinus X X
Myotis myotis X
Myotis oxygnathus X
Vespertilio murinus X X
Nyctalus noctula X X
Localităţi – zone rurale
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
65
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
Specii/ habitate
Funcţiile habitatelor
Nyctalus noctula X X X X X X
Eptesicus serotinus X X X X X X
Pipistrellus pipistrellus X X X X X X
Pipistrellus pygmaeus X X X X X X
Rhinolophus ferrumequinum X X X X X
Rhinolophus hipposideros X X X X X X
Myotis myotis X X X X X
Myotis oxygnathus X X X X X
Plecotus austriacus X X X X X X
Plecotus auritus X X X X X X
Myotis emarginatus ? X X X X X
Vespertilio murinus X X X X X X
Conform tabelului de mai sus, zona amplasamentului parcului eolian poate fi
folosită doar ca zonă de hrănire şi ca areal de zbor.
Avifauna
În timpul deplasărilor efectuate pentru studierea terenului, s-au întâlnit specii
dominante din Ordinul Passeriformes.
Familiile de păsări din subordinul Passeri, observate în zona amplasamentului sunt:
- Alaudidae (Alauda arvensis, Calandrella brachydactyla, Galerida cristata,
Melanocorypha calandra);
- Corvidae (Corvus corone, Crovus frugilegus, Corvus monedula – stăncuţa, Pica
pica – coţofana);
- Emberizidae (Emberiza hortulana, Miliaria calandra);
- Laniidae (Lanius collurio, Lanius minor);
- Motacillidae (Motacilla alba);
- Muscicapidae (Ficedulla albicollis, Oenanthe pleschanka);
- Passeridae (Passer montanus, Passer domesticus)
- Sturnidae (Sturnus vulgaris).
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
66
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
Au fost observate, de asemenea, specii de păsări din Ord. Falconiformes (Buteo
buteo, Buteo rufinus, Falco tinnunculus, Hieraetus pennatus, Circus pygargus),
Charadriformes (Larus cachinnans, Larus minutus), Columbiformes (Streptopelia
decaocto, Columba livia), Coraciiformes (Coracias garrulus, Upupa epops), Cuculiformes
(Cuculus canorus), Ciconiiformes (Egretta garzetta, Ciconia ciconia), Anseriformes (Anas
strepera, Cygnus cygnus), Gruiformes (Fulica atra) şi Piciformes (Dendrocopos medius).
SPECII SEDENTARE
În zona studiată au fost identificate următoarele specii sedentare : Galerida cristata
(ciocârlan), Corvus frugilegus (cioara de semănătură), Corvus corone (cioara griva),
Passer montanus (vrabia de câmp), Larus cachinnans (peşcăruşul argintiu), Streptopelia
decaocto (guguştiuc), Pica pica (coţofana), Dendrocopos medius (ciocănitoarea de stejar),
Columba livia (porumbel domestic), Buteo buteo (şorecarul comun), Sturnus vulgaris
(graur).
SPECII OASPEŢI DE VARĂ
Au fost observate următoarele specii oaspeţi de vară (lunile mai - august):
Hieraaetus pennatus (acvila mică), Coracias garrulus (dumbrăveancă), Falco tinnunculus
(vânturelul roşu), Upupa epops (pupăza), Cuculus canorus (cuc), Alauda arvensis
(ciocârlie de câmp), Calandrella brachydactyla (ciocârlia de stol), Melanocorypha
calandra (ciocârlia de Bărăgan), Hirundo rustica (rândunica), Riparia riparia (lăstun de
mal), Oenanthe pleschanka (pietrar), Motacilla alba (codobatură albă), Lanius collurio
(sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfâncioc cu fruntea neagră), Larus minutus (pescăruş
mic), Miliaria calandra (presură sură), Buteo rufinus (şorecar mare), Egretta garzetta
(egreta mică).
SPECII DE PASAJ
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
67
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
Dintre speciile de pasaj au fost identificate următoarele specii : Circus pygargus
(eretele sur), Anas strepera (raţa pestriţă), Ciconia ciconia (barza)
SPECII OASPEŢI DE IARNĂ
Pe amplasament a fost observat o singură specie oaspete de vară: Falco tinnunculus
(vânturelul roşu), descris şi in cadrul categoriei oaspeţi de vară.
Pe lacul Hasarlak, la o distanţă de cca 4 km NE, au fost observate în sezonul de
iernat următoarele specii: lebăda (Cygnus cygnus), lişiţa (Fulica atra) şi raţe sălbatice.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
68
Tabelul 10. Specii de păsări observate pe amplasament şi în vecinătate în perioada iulie 2011 – iunie 2012
Nr.
crt.
Specia Aproximarea efectivelor speciilor observate pe amplasament şi în vecinătate pe lunile de monitorizare
VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI
1. Alauda arvensis B B B A - - - - A B B B
2. Anas strepera - - A - - - - - A - - -
3. Aquila pomarina - - - - - A - A - - - -
4. Buteo rufinus A - A - A - - - - A -
5. Buteo buteo A - - - - - A A A A - -
6. Calandrella
brachydactyla
B B B - - - - - - - - -
7. Circus pygargus - A - - - - - - A - - -
8. Ciconia ciconia - - - - - - - - D - - A
9. Charadrius dubius - - - - - - - - - A A -
10. Columba livia - - - - - B - C - B B B
11. Coracias garullus A A A - - - - - - - A -
12. Corvus frugilegus B A C C E D C C A C C B
13. Corvus corone - B B A B B B B A A A A
Corvus monedula - - - - - - - - - - A -
14. Coturnix coturnix - - - - - - - - - A A -
15. Cuculus canorus A - - - - - - - - A -
16. Cygnus cygnus - - - - B - - - - - - -
17. Dendrocopos
medius
A A A A - - - - - - - -
18. Delichon urbicum - - - - - - - - - A A A
19. Egretta garzetta - A A - - - - - - - - A
20. Falco tinnunculus A - - A - - A - - A A -
21. Fulica atra - - - - C - - - - - - -
22. Galerida cristata - A - A A A - A A A A
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
69
Nr.
crt.
Specia Aproximarea efectivelor speciilor observate pe amplasament şi în vecinătate pe lunile de monitorizare
VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI
23. Hieraaetus
pennatus
- - A - - - - - - - A -
24. Hirundo rustica C B A - - - - - - B B B
25. Lanius minor A - - - - - - - - A A -
26. Lanius collurio A A - - - - - - A - A A
27. Larus cachinnans A A A B A - - A A A A
28. Larus minutus - - A - - - - - - - - -
29. Melanocorypha
calandra
B B - - - - - A A B A A
30. Merops apiaster - - - - - - - - - - A -
31 Miliaria calandra A B - - - - - A - B A A
32. Motacilla alba A - A A - - - - - A A -
33. Motacilla flava A - - - - - - - - A A -
34. Oenanthe
pleschanka
A - A - - - - - - A A A
35 Passer montanus C C B B - - - - A A B B
36. Passer domesticus B B B B A B B B B A B B
37. Pica pica A A A A A A A A A - A -
38. Riparia riparia B B - - - - - - - - A -
39. Saxicola rubetra - - - - - - - - - A A -
40. Streptotelia
decaocto
- - B B B A - - B B A B
41. Sturnus vulgaris C B B B E - - - B B B B
42. Upupa epops A A - - - - - - - A A A
Legendă : - :0; A:1-10; B: 10-50; C: 50-100; D: 100-300; E: 300-600 indivizi
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
70
4.3. Starea mediului în cazul neimplementării planului/programului
Zona în care se doreşte amplasarea parcului eolian este reprezentată de teren
agricol, astfel încât impactul existent se datorează activităţilor agricole ce se desfasoara
aici.
În cazul neimplementării planului, destinaţia terenului va rămâne cea actuală, şi
anume „teren arabil” pentru cultura cerealelor iar starea mediului nu se va modifica prin
amplasarea parcului eolian, acesta nereprezentand o activitate cu potential de poluare.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – .Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
71
5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV
Tabel 11. – Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată : MEDIUL TERESTRU
MEDIUL TERESTRU
Topografie/
geomorfologie Hidrogelologie Flora Fauna Biodiversitate
Descrierea
impactului
modificarea
planimetriei
terenului, precum
şi a structurii
solului, ca urmare
a compactării
pentru realizarea
fundaţiilor si
drumurilor.
nu va exista un
impact asupra
apei subterane.
Habitatul este de tipul
agroecosistemelor astfel
încâţ flora de pe
amplasament este
reprezentată de culturi
agricole şi plante ruderale
de pe marginea drumurilor.
Cea mai mare parte
a exemplarelor
faunistice prezente
pe amplasament se
vor deplasa,
refugiindu-se în
arealele/regiunile
învecinate, în
momentul începerii
lucrărilor de
construcţie.
Biodiversitatea locală nu va fi afectată
semnificativ de lucrările propuse prin
P.U.Z., însă se va schimba compoziţia
calitativă a acesteia.
Datorită faptului că terenul pe care va fi
amplasat parcul este un ecosistem semi-
natural, comunitatea de plante şi animale
care ocupă habitatul este formată din specii
obişnuite cu prezenţa omului în zonă sau
specii care se pot acomoda uşor cu prezenţa
omului sau cu diferite activităţi întreprinse
de acesta.
Concluzii
privind
gradul de
afectare
Impactul asupra
solului va fi
negativ, pe
durata realizării
lucrărilor de
construcţie, dar
se va diminua în
timp, ajungându-
se la un
echilibru.
Suprafaţa mare ce
va rămâne liberă
va asigura
continuitatea
infiltrării apei
pluviale în
rezerva de apă
subterană.
Nu vor fi introduse noi
specii floristice, iar impactul
asupra florei va fi
nesemnificativ.
O mare parte din
exemplarele
faunistice vor
reveni pe
amplasament şi se
vor putea adapta
noului ecosistem (în
special şoarecii de
câmp, popândăii,
hârciogii, aricii)
În etapa de construcţie impactul asupra
biodiversităţii va fi redus; în etapa de
funcţionare este posibil apariţia unui
impact asupra avifaunei, care, dupa caz,
va trebui controlat printr-un anumit
program de functionare, aplicabil
parcului în totalitatea sa sau numai unei
parti.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – .Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
72
Tabel 12. – Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată:
ATMOSFERA ŞI MEDIUL SOCIO – ECONOMIC
ATMOSFERA MEDIUL SOCIO – ECONOMIC
Calitatea aerului Schimb.
climatice
Patrimoniu
arheologic
Monumente
istorice/
culturale
Utilizarea resurselor/
terenului Aspecte economice Peisajul
Descrierea
impactului
În faza de construcţie vor
exista surse de poluare a
aerului şi anume : gazele
de eşapament rezultate de
la autovehicule şi de la
utilajele folosite şi praful
rezultat din activităţile de
construcţie.
O altă sursă de impact
asupra aerului va fi
zgomotul rezultat atât în
faza de construcţie cât şi
din funcţionarea turbinelor.
Din funcţionarea turbinelor
nu vor rezulta poluanţi
atmosferici.
Nu este
cazul.
Pe
amplasament
nu au fost
identificate
situri
arheologice.
În vecinătatea
amplasamentu
lui, pe malul
Dunării se află
cetatea
Hârşova
(Carsium).
Prin
amenajarea
parcului
eolian nu se
va exercita
impact asupra
monumentelor
istorice.
Prin proiectul analizat
nu se prevede utilizarea
unor resurse naturale
neregenerabile. Singura
resursă folosită în faza
de funcţionare este
energia eoliană.
Terenul construit
(fundaţii, platforme,
drumuri proiectate) –
13,6293 ha – va
reprezenta cca. 1,07 %
din suprafaţa totală
studiată prin PUZ
(1262,4 ha).
Amenajarea parcului
eolian va duce la
apariţia de locuri
temporare de muncă si
cateva permanente.
Componentele fizice ale
unui parc eolian pot
provoca impact vizual.
Impactul vizual este
dependent de localizarea
proiectului în raport cu
diferite categorii de
obiective.
Intrucât terenul nu
este plat (existând
diferenţe de altitudine
între anumite puncte)
turbinele nu vor fi toate
vizibile din acelaşi
punct.
Concluzii
privind
gradul de
afectare
Calitatea aerului nu va fi
influenţată semnificativ de
proiectul analizat.
Impactul va fi temporar.
Nu va exista un impact
în ceea ce priveşte
utilizarea resurselor.
Referitor la teren,
impactul va fi redus.
Se vor oferi
compensaţii financiare
proprietarilor pentru
terenul folosit.
Beneficiile pe termen
lung vor consta în
resurse financiare la
bugetul local (taxe şi
impozite).
Impact de anvergură
medie, întrucât terenul
în zonă nu este plat,
astfel încât nu toate
turbinele vor fi vizibile
dintr-un anumit punct.
Raport de mediu – PUZ Parc Eolian „Hârşova” S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
73
6. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU
PLAN SAU PROGRAM
6.1. Probleme de mediu existente
Tabel 13. – Evaluarea principalelor probleme de mediu
Factorul Descriere Modul în care va fi tratată problema în
cadrul proiectului
APA
Apa potabilă Pe amplasament, nu există sistem
de alimentare cu apă potabilă.
Proiectul nu presupune utilizarea apei
potabile; în timpul construcţiei va fi folosită
apă potabilă îmbuteliată.
Apa uzată Pe amplasament nu există reţea de
canalizare.
Proiectul nu presupune generarea de ape
uzate; în timpul construcţiei vor fi folosite
toaletele ecologice.
Apa freatică
Reducerea suprafeţei de infiltraţie
a apelor meteorice pe suprafeţele
acoperite cu drumuri, fundaţii şi
platforme.
Platformele şi drumurile vor fi înclinate,
astfel încât apa pluvială să se scurgă pe
terenurile învecinate. NU vor exista surse de
contaminare cu exceptia perioadei de
construire: interventia cu absorbant, daca va
fi cazul.
Apa de
suprafaţă
În vecinătatea amplasamentului
există ape de suprafaţă, şi anume:
fluviul Dunărea la o distanţă de cca
400 m la vest faţă de turbina T40 şi
lacul Hasarlak, la cca 4 km NE de
limita terenului studiat.
Nu se vor face evacuări de ape uzate în
apele de suprafaţă.
AERUL
Emisii
atmosferice
Având în vedere folosinţa
actuală a terenului analizat, pe
amplasament, nu există surse de
emisii/ imisii atmosferice decât
gazele de esapament de la utilajele
agricole si transportul rutier de
tranzit.
În perioada de construcţie vor
exista emisii atmosferice de la
utilajele folosite în construcţie şi
emisii de praf din traficul rutier.
În perioada de funcţionare nu
Vor fi contractate numai utilaje şi
autovehicule cu verificarea tehnică la zi
astfel încât emisiile atmosferice vor fi cât
mai reduse. Drumurile vor fi udate şi se va
circula cu viteză redusă pentru evitarea
ridicării prafului.
Se vor utiliza turbine performante, cele
mai silentioase, si se vor amplasa la distante
mai mari de 450 m fata de cea mai apropiata
locuinta.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
74
Factorul Descriere Modul în care va fi tratată problema în
cadrul proiectului
vor exista emisii/ imisii
atmosferice, cu exceptia
zgomotului.
SOLUL
Permeabilitatea
Reducerea suprafeţei de infiltraţie
a apelor meteorice pe suprafeţele
acoperite cu drumuri, fundaţii şi
platforme.
Platformele şi drumurile vor fi înclinate,
astfel încât apa pluvială să se scurgă pe
terenurile învecinate. NU vor exista surse de
contaminare cu exceptia perioadei de
construire: interventia cu absorbant, daca va
fi cazul.
FLORA, FAUNA, BIODIVERSITATEA
Diversitatea
speciilor
Biodiversitatea locală cuprinde
specii floristice şi faunistice
spontane, naturale, cât şi specii de
plante cultivate.
Nu vor fi introduse specii noi.
Arii speciale
de protecţie
avifaunistică
(S.P.A.)
Proiectul se află în vecinătatea
ariei naturale protejate
ROSPA0017 Canaralele de la
Hârşova (la cca 200 m).
Ariile naturale protejate din
vecinătate sunt prezentate în cap
6.2.
Lucrările propuse prin P.U.Z. nu vor
influenţa ecosistemele ariilor protejate.
Arii speciale
de conservare
(S.A.C.)
Pe amplasament nu au fost
desemnate arii speciale de
conservare.
PEISAJUL
Peisajul
Terenul studiat, precum şi
terenurile învecinate au folosinţă
agricolă. Peisajul este rural,
componentele sale principale fiind
culturile agricole.
Tipul peisajului zonei amplasamentului
este comun şi are o arie largă de răspândire
(în Dobrogea, terenurile agricole şi stepele
sunt larg răspândite), nu are valoare
culturală şi are o variaţie mică a topografiei.
Nivelul de modificare a peisajului zonei
unde se doreşte amplasarea parcului eolian
va fi moderat.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
75
6.2. Arii speciale de protecţie avifaunistică (SPA) (suprafaţa, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate, specii)
Proiectul studiat se află în vecinătatea (la cca 200 m) ariei naturale de protecţie
specială avifaunistică Canaralele de la Hârşova. Aria de Protecţie Specială Avifaunistică
„Canaralele de la Hârşova” este arie naturală protejată de interes comunitar - categoria
arie de protecţie specială cf. Directivei Consiliului 79/409/CEE, desemnata prin HG
1284/2007 (cod sit ROSPA0017), modificată şi completată prin HG 971/11 octombrie
2011.
În regiune au mai fost desemnate următoarele arii naturale protejate de interes
comunitar :
- la cca 400 m pe direcţia V - ROSCI0022 Canaralele Dunării;
- la cca 6,5 km pe direcţia N - ROSPA0040 Dunărea Veche – Braţul Măcin şi
ROSCI0012 Braţul Măcin;
- la aproximativ 9 km pe direcţia S - ROSPA0002 Allah Bair – Capidava;
- la cca 11 km pe direcţia E şi 3 km pe direcţia SE - ROSPA0101 Stepa Saraiu –
Horea.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
76
Foto 8. Limitele proiectului în raport cu ariile naturale protejate
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
77
Foto 9. Localizarea ariilor naturale de protecţie avifaunistică în raport cu amplasamentul
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
78
Foto 10. Localizarea siturilor de importanţă comunitară (SCI) în raport cu amplasamentul
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
79
ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova se află în regiunea biogeografică stepică
şi ocupă o suprafaţă de cca 7406 ha. Acest sit prezintă importanţă din punct de vedere
al avifaunei. În zona pod Vlădeni confluenţa râului Ialomiţa cu braţul Borcea, pe
terenurile limitrofe albiilor majore ale respectivelor cursuri de apă, au existat şi există
lucii de apă cauzate de inundarea terenurilor, unde îşi găsesc loc de hrănire şi odihnă
specii de păsări cum sunt: pelicanul comun, lopătarul, egreta mică, egreta mare, barza
albă, pescăruşul răzător, pescăruşul argintiu, pescăruşul sur, ţigănuşul, stârcul cenuşiu,
stârcul galben, lisiţa, cormoranul mare, cormoranul mic, etc.
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate.
Conform datelor din formularul standard Natura 2000 există următoarele categorii:
a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 37;
b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 33;
c) număr de specii periclitate la nivel global: 4.
Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale următoarelor specii :
Falco vespertinus, Coracias garrulus, Anthus campestris, Burhinus oedicnemus,
Accipiter brevipes, Calandrella brachydactyla, Picus canus, Hieraaetus pennatus,
Dendrocopos syriacus, Circaetus gallicus, Melanocorypha calandra, Lanius minor,
Lanius collurio, Milvus migrans.
Situl este important în perioada de migraţie pentru raţe, gâşte şi specii răpitoare.
Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii: Branta ruficollis, Haliaetus
albicilla.
Vulnerabilitatea zonei Canaralelor de la Hârşova rezidă în principal în activităţile
de navigaţie fluvială, activităţile portuare şi în impactul antropic exercitat de
vecinătatea localităţilor (ex. oraş Hârşova).
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
80
6.3. Arii speciale de conservare (SAC)
Conform colectivului Natura 2000 ariile speciale de conservare (SAC) sunt
fostele pSCI – uri sau SCI – uri (arii de importanţă comunitară). Pe amplasamentul
analizat nu au fost desemnate arii speciale de conservare în cadrul Reţelei Ecologice
Europene „Natura 2000”, însă la o distanţă de cca 400m V faţă de amplasament se află
ROSCI0022 Canaralele Dunării. Alte arii de importanţă comunitară în regiune sunt :
- ROSCI0012 Braţul Măcin la o distanţă de cca 6,5 km pe direcţia N;
- ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei la o distanţă de cca 9 km NV faţă de
amplasament.
ROSCI0022 Canaralele Dunării. Acest sit ocupă o suprafaţă de 26 064 ha
întinzându-se pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Constanţa, Călăraşi şi Ialomiţa).
Clasele de habitate prezente în sit sunt :
- râuri, lacuri – 31 %;
- mlaştini, turbării – 5 %;
- culturi (teren arabil) – 3 %;
- păşuni – 2 %;
- păduri de foioase – 56 %;
- habitate de păduri (păduri în tranziţie) – 3%.
Bine reprezentate sunt habitatele de stâncărie (calcare) şi cele cu vegetaţie de
margini de ape. Apele fluviului Dunărea constituie un factor determinant în prezenţa
unei avifaune bogate şi diverse asociate tipurilor de habitate. Pe teritoriul sitului se
găseşte rezervaţia arheologică a cetăţii Carsium (înfiinţată de Traian în anul 103 d.I.H.),
rezervaţiile geologice Locul Fosilifer Cernavodă şi Punctul Fosilifer Movila Banului şi
rezervaţia geologică şi paleontologică Reciful Neojurasic de la Topalu.
Situl prezintă o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile până la
cele xerofile, incluzând pajişti, tufărişuri, păduri, etc. Între aceste habitate cel mai
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
81
reprezentativ, atât ca suprafaţă ocupată în sit (30%) cât şi la nivel naţional (11%) este
habitatul 92A0 Galerii de Salix alba şi Populus alba. Acesta include suprafeţe
importante de arborete excluse, încă de la formare, de la intervenţii silvice, ce pot fi
considerate ca păduri virgine (situate în special pe ostroave), precum şi arborete cu
arbori seculari (plopi în special) pe suprafeţe de ordinul zecilor de hectare (ex. Ostrovul
Turcesc).
Cea mai importantă dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula
romanica iar cea mai importantă zonă din sit este rezervaţia naturală Celea Mare –
Valea lui Ene.
Includerea cursului Dunării în sit este esenţială pentru asigurarea continuităţii cât
şi pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminţe, lăstari
etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul
Dobrogei şi Delta Dunării.
Situl este îndeosebi ameninţat prin :
- efectuarea de plantaţii în cuprinsul habitatelor 92A0 , 62CO*, şi mai puţin 91AA
şi 40C0*, intensitatea acestui factor fiind medie;
- exploatări forestiere şi alte tipuri de lucrări silvice în habitatele 92 A0 şi 91AA,
inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex. Eleagnus angustifolia,
Robinia pseudacacia), toate aceste intervenţii fiind de intensitate redusă;
- poluări ale apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi (potenţial şi radioactive sau
cu metale grele ) - intensitate redusă;
- dragarea unor sectoare de Dunăre (ex. Cochirleni - Cernavodă) şi perspectiva
efectuării de astfel de lucrări şi în alte sectoare, urmate de refularea sedimentelor pe
canalele secundare sau depunerea acestora pe maluri;
- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în sit şi în vecinătatea acestuia.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
82
7. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA
NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE
SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL
ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE
ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII
PLANULUI SAU PROGRAMULUI
a. 7.1. Obiective de protecţia mediului
Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă temă a Dezvoltării promovată
în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Dezvoltare Durabilă, organizată de Naţiunile Unite
la Rio de Janeiro în 1992 (ratificată prin Legea 58/1994). Conceptul marchează o
schimbare majoră în abordarea problemelor dezvoltării umanităţii, prin opţiunile de
asigurare a unui echilibru dinamic între componentele capitalului natural şi sistemele
socio-economice.
„Dezvoltarea durabilă răspunde necesităţilor generaţiilor actuale fără a
compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităţi”
[Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare]. Astfel, dezvoltarea poate genera
prosperitate dacă se are grijă de regenerarea resurselor, dacă se utilizează numai strictul
necesar din resursele neregenerabile sau greu regenerabile şi se protejează mediul.
Componentele de bază ale unei comunităţi durabile, aşa cum au fost ele identificate
de Institutul pentru Comunităţi Durabile [A Guide to implementing Local
Environmental Action Programs, Regional Environmental Centre for Central and
Eastern Europe, 2000], sunt următoarele:
Integritate Ecologică
- satisfacerea necesităţilor umane de bază pentru aer şi apă curată, hrană
necontaminată;
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
83
- protejarea şi dezvoltarea ecosistemelor locale şi regionale şi a diversităţii
biologice;
- conservarea apei, solului, energiei şi a resurselor neregenerabile, inclusiv
utilizarea maximă a deşeurilor;
- aplicarea strategiilor de prevenire şi a tehnologiilor moderne pentru
minimalizarea poluării;
- folosirea resurselor regenerabile în conformitate cu rata de regenerare.
Securitate Economică
- bază economică diversă şi financiar viabilă;
- reinvestirea resurselor în economia locală;
- participarea activă a business-ului local în dezvoltarea economiei;
- oportunităţi de angajare pentru cetăţeni;
- instruire şi educaţie necesară pentru ajustarea la cerinţele de angajare
pentru viitor.
Bunăstare Socială
- servicii medicale relevante, locuinţe sigure şi sănătoase, instituţii de
învăţământ de calitate pentru toţi membrii comunităţii;
- securitatea asigurată;
- stimularea expresiei creative prin arte;
- protejarea şi asigurarea spaţiilor publice şi a resurselor istorice
- un mediu de activitate sănătos;
- adaptare la schimbări şi provocări externe.
Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calităţii vieţii în complexitate, sub
aspect economic, social şi de mediu, promovând ideea echilibrului între dezvoltarea
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
84
economică, echitatea socială, utilizarea eficientă şi conservarea mediului înconjurător.
Elementul cheie al dezvoltării durabile îl reprezintă reconcilierea între procesul de
dezvoltare şi calitatea mediului, promovarea procesului integrat de elaborare şi luare a
deciziilor, atât la nivel global, cât şi regional, naţional sau local.
Conform Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Constanţa (PLAM)
au fost identificate următoarele aspecte de mediu cu probleme prioritare:
calitatea şi cantitatea apei potabile;
poluarea apelor de suprafaţă;
degradarea solului;
poluarea apelor subterane;
poluarea atmosferei;
gestiunea deşeurilor;
pericole generate de fenomene naturale;
urbanizarea mediului.
În cadrul PLAM pentru judeţul Constanţa se fac următoarele recomandări cadru:
a) Recomandări cadru pentru componenta de mediu APA
Având în vedere că apele de suprafaţă/subterane au un anumit grad de poluare, se
au în vedere următoarele măsuri:
încurajarea îmbunătăţirii calităţii resurselor de apă de suprafaţă şi subterane
prin realizarea unei epurări corespunzătoare a apelor uzate rezultate din
mediul rural şi din cadrul obiectivelor economice;
reducerea pierderilor din reţelele de alimentare cu apă;
dezvoltarea unei reţele centralizate de alimentare cu apă potabilă în zonele
rurale;
reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
85
b) Recomandări cadru pentru componenta de mediu AER
În ceea ce priveşte poluarea atmosferică, în general, se înregistrează 2 mari surse:
instalaţiile mari de ardere şi traficul rutier, în mediul urban şi de-a lungul căilor rutiere
intens circulate.
Recomandările de mediu pentru această componentă includ, în principal, măsuri de
informare şi conştientizare a agenţilor economici poluatori asupra termenelor
conformării, precum şi sprijinirea introducerii de „tehnologii curate”. Se impun,
implicit, şi măsuri de îmbunătăţire a calităţii aerului prin scăderea emisiilor.
c) Recomandări cadru în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor
Poluarea mediului este datorată inclusiv gestionării necorespunzătoare a deşeurilor
menajere urbane/ rurale (depozitarea necontrolată, organizarea defectuoasă a sistemului
de colectare şi transport, colectarea neselectivă), prin urmare se impune:
aplicarea planului judeţean de gestionare a deşeurilor;
crearea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane şi industriale, la
nivelul fiecărei localităţi.
b. 7.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului
Conform Legii 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea
biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, „conservarea şi utilizarea
durabilă a diversităţii biologice se vor integra, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de
necesităţi, în planurile, programele şi politicile sectoriale şi intersectoriale pertinente”.
Având în vedere modul de realizare al planului urbanistic zonal analizat, se poate
afirma că acesta răspunde cerinţelor promovate prin conceptul de dezvoltare durabilă,
integrând aspectele de dezvoltare socio-economică, precum şi pe cele de conservare a
factorilor de mediu şi biodiversităţii locale.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
86
a) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta de mediu
APA
Nu este cazul.
b) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta de mediu
AERUL ATMOSFERIC
Singurele surse poluatoare pentru aerul atmosferic vor fi reprezentate de gazele de
eşapament şi de praful rezultat din activitatea de construire. Pentru diminuare acestui
impact se vor contracta numai utilaje cu verificarea tehnică la zi, iar drumurile vor fi
udate şi se va circula cu viteze mici pentru evitarea ridicării prafului.
În faza de funcţionare, indirect, turbinele vor ajuta la reducerea emisiilor generate
din obţinerea energiei prin obţinearea acesteia din surse nepoluante, regenerabile.
c) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru în ceea ce priveşte
GESTIUNEA DEŞURILOR
Deşeurile vor fi colectate separat, iar cele cu potenţial reciclabil vor fi valorificate
prin societăţi autorizate.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
87
8. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,
INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA,
POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL,
APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,
PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI
ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE
ACEŞTI FACTORI
8.1. Efecte potenţiale asupra factorilor de mediu
8.1.1. Biodiversitatea
Impactul cel mai puternic asupra biodiversitătii se va resimţi în etapa de
construcţie, prin amenajarea drumurilor, platformelor şi fundaţiilor. Aceste activităţi sunt
realizate pe termen scurt, astfel încât şi impactul va avea un caracter temporar. Unele
suprafeţe (de exemplu, suprafaţa organizării de şantier) vor fi refăcute şi redate circuitului
agricol la încheierea fazei de construcţie.
Nu se vor face modificări asupra zonelor împădurite sau umede.
Flora nu va suferi un impact semnificativ, întrucât vegetaţia prezentă pe
terenul care va fi sub influenţa lucrărilor de amenajare a parcului nu are valoare ecologică
importantă, fiind formată din specii ruderale ce cresc pe marginea drumurilor de
exploatare.
Fauna.
Nevertebratele din zonă sunt comune terenurilor cultivate. Lucrările de excavare
vor avea un impact asupra populaţiilor de nevertebrate în special asupra larvelor, juvenililor
sau a speciilor cu mobilitate redusă. Totuşi, luând în considerare suprafaţa redusă pe care se
vor efectua construcţiile (raportată la întreaga zonă a proiectului) se estimează că impactul
asupra populaţiilor de nevertebrate va fi nesemnificativ. Pentru o imagine mai clară /evidenta
putem să ne imaginăm impactul pe care îl au lucrările agricole asupra nevertebratelor si sa
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
88
constatam ca in cazul amenajarii parcului eolian suprafata terenului afectata va fi mult mai
mica si, deci, implicit si populaţiile de nevertebrate afectate vor fi cu mult mai reduse.
Amfibieni şi reptile. Datorită existenţei canalelor de irigaţie, a văilor cu ape
temporare pe amplasament pot fi înâlniţi amfibieni. Reptilele pot fi întâlnite, în special, la
marginea drumurilor şi în zonele ce nu intră în circuitul agricol. Este posibil ca acestea să
sufere un impact de pe urma lucrărilor de excavare pentru executarea fundaţiilor şi de
lărgire a drumurilor existente, precum şi de proiectare a drumurilor aferente parcelelor.
Datorită mobilităţii mari de care dispun reptilele cât şi amfibienii, impactul va fi
nesemnificativ. Pe timpul programului de monitorizare de un an nu au fost observate
reptile in număr semnificativ. Zonele propice pentru acestea sunt păşunea situată în
partea nV a parcului eolian şi marginile canalelor de irigaţie. Asupra aceastor zone nu se
va interveni.
Funcţionarea turbinelor nu va reprezenta un impact asupra amfibienilor şi
reptilelor.
Mamiferele mici. Principalii factori care ar putea afecta mamiferele sunt
fragmentarea habitatelor şi perturbarea. Fragmentarea este produsă în principal de lucrările de
infrastructură specifice parcurilor eoliene (drumuri şi santuri pentru cabluri) însă nu există
nici o dovadă că drumurile limitează mobilitatea populaţiilor de mamifere. Mamiferele ar
putea fi expuse la coliziuni datorate traficului desfăşurat în timpul lucrărilor de construcţie. Pe
timpul programului de monitorizare de un an s-a observat că există o singură zonă unde
mamiferele mici (popândăii) se întâlnesc într-un număr semnificativ. Această zonă este
reprezentată de păşunea situată în partea NV a amplasamentului.
Liliecii. Datorită prezenţei reduse (terenul studiat este propice pentru lilieci
doar pentru hrănire) a liliecilor în zonă se estimeaza ca aceştia nu vor suferi un impact
semnificativ de pe urma implementării proiectului parcului eolian. Singurul impact
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
89
potenţial mai important va fi cel de reducere a posibilei suprafeţe de hrănire. Nu este
exclus un oarecare impact si sub aspectul coliziunilor cu turbinele eoliene.
Păsările. În perioada de realizare a lucrărilor de construcţie a parcului eolian
singurul impact asupra păsărilor va fi reprezentat de pierderea sau deteriorarea
habitatului. Datorită faptului că terenul are folosinţă agricolă, singurele specii de păsări
afectate de acest impact vor fi cele care folosesc zona ca areal de hrănire. Suprafaţa de
teren afectată este de cca 136 293 m2 (suprafaţa fundaţiilor, platformelor şi a drumurilor
proiectate) şi reprezintă aproximativ 1,07% din suprafaţa zonei studiate (1 262,4 ha).
Pot fi afectate şi păsările ce cuibăresc în zonele învecinate, prin zgomotul
provenit de la utilajele folosite pentru amenajarea parcului. Acest impact va fi diminuat
prin evitarea desfăşurării activităţilor perturbatoare în periodele sensibile la păsări.
În timpul funcţionării parcului singurul tip de impact ce este posibil să apară asupra
păsărilor este cel de coliziune, in special, cu palele turbinelor
Mortalităţile cauzate de palele în mişcare ale turbinelor. Din datele cunoscute,
impactul palelor turbinelor asupra păsărilor pare să fie mic, dar mortalităţi există. Trebuie
avut în vedere că numărul de mortalităţi este specific fiecărui amplasament. Se cunoaşte
că, atât păsările rezidente cât şi cele migratoare pot fi implicate în coliziuni, însă numărul
indivizilor este mic.
Nu este cunoscut numărul păsărilor posibil a se opri în vecinătatea
amplasamentului şi care ar fi, prin urmare, expuse acestui risc la începerea migraţiei. În
zonă există condiţii propice pentru odihnă şi hrană/adăpat, în partea de vest a parcului, pe
malul Dunării (braţul Măcin). Astfel, locurile cele mai favorabile pentru oprirea păsărilor
în timpul migraţiei sunt reprezentate de Balta mică a Brăilei şi de zonele împădurite de-a
lungul Dunării, mai puţin zonele cu o densitate mare a populaţiei umane (foto 11).
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
90
Foto 11. Reprezentarea celor mai favorabile zone pentru odihnă şi adăpat
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
91
În cazul în care păsările vin de la N şi se opresc înainte de parcul eolian, locul cel
mai favorabil pentru acestea este Braţul Măcin (Dunărea Veche), aflat la N de
amplasament la o distanţă de cca 6,6 km. Această distanţă este suficientă pentru ridicarea
păsărilor la o înălţime de peste 150 m înainte de a ajunge în preajma amplasamentului. În
cazul în care se opresc la sud de amplasament nu există nici un pericol pentru acestea. În
ceea ce priveşte migraţia de la S la N, în cazul în care păsările se opresc la sud de
amplasament, locaţia cea mai favorabilă este reprezentată de malul Dunări (în special
pentru adăpat), aflat la VSV de amplasament, la o distanţă de cel puţin 400 m faţă de
turbinele T40 şi T38. Riscul ca aceste păsări să sufere coliziuni, la începutul migraţiei ,
este relativ scăzut întrucât păsările migrează de-a lungul apelor curgătoare, ocolind astfel
amplasamentul. În cazul în care păsările se opresc la N de amplasament, nu există riscul
unor astfel de coliziuni cu turbinele eoliene.
*
* *
NOTE. Numeroase studii au arătat că majoritatea păsărilor migratoare îşi schimbă
direcţia de zbor pentru a ocoli turbinele (Rogers et al. 1977, Howell 1990, Howell şi
Noone 1992, Orloff 1992, Orloff şi Flannery 1992, Mossop 1998, Asociaţia daneză a
industriei eoliene 1998, Still et al. 1994, Winkleman 1994, Dirkson et al. 2000, Asociaţia
daneză a industriei eoliene 2001). Câteva studii au arătat că raţele conştientizează
prezenţa turbinelor şi le ocolesc (Dirksen et al. 2000). Studiile efectuate cu ajutorul
radarului atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte, în Danemarca, au evidenţiat faptul că
păsările îşi schimbă direcţia de zbor cu cca. 100 – 200 m înainte de a ajunge la turbine şi
trec pe deasupra lor la o înălţime sigură (Asociaţia daneză a industriei eoliene, 2001).
*
* *
Menţionăm că, nu au fost identificate cuiburi, ale speciilor pentru care s-au instituit
arealele protejate învecinate, pe arealele ce sunt destinate realizarii proiectului sau in
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
92
imediata vecinatate a acestora.
Zonele cele mai favorabile pentru cuibărit sunt reprezentate pe harta de mai jos
(foto 12). În imediata vecinătate a amplasamentului pot fi prezente (într-un număr
nesemnificativ) cuiburi ale paserinelor, în special al vrăbiilor de câmp şi al corvidelor.
Foto 12. Reprezentarea zonelor favorabile de cuibărit
Pentru informaţii suplimentare privind impactul asupra avifaunei se recomanda
Studiul de evaluare adecvată.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
93
8.1.2. Populaţia
Apreciem ca, populaţia din zona învecinată nu va fi afectată de implementarea
proiectului întrucât se vor respecta distanţele minime de siguranţă (v şi cap. 8.1.7.).
8.1.3. Solul
Impactul asupra solului se va manifesta în perioada de amenajare şi de
dezafectare a parcului eolian, prin lucrările de amenjare a drumurilor, fundaţiilor,
platformelor, şanţurilor de pozare a cablurilor, organizarea de şantier, depozitelor
temporare de pământ etc.
În cazul suprafeţelor care vor fi ocupate temporar (organizare de şantier, spaţiu
pentru depozitarea componentelor turbinelor, depozite de pământ, şanţuri de pozare
cabluri electrice, platforme montaj), solul fertil va fi decopertat şi depozitat în vederea
refacerii suprafeţelor afectate, la finalizarea lucrărilor. Următorul orizont de sol va fi
afectat din punct de vedere structural prin lucrările de săpături, nivelare, expunere la
acţiunea agenţilor erozionali dar pe porţiuni foarte restrânse şi, deci, nesemnificativ.
În etapa de implementare a planului ar putea exista o poluare a solului produsă
de scurgerile accidentale de carburanţi şi lubrefianţi de la utilajele folosite pentru
construire. Acest impact este puţin probabil întrucât se vor folosi utilaje cu verificările
tehnice la zi.
În etapa de funcţionare nu este cazul. Pentru evitarea impactului în perioada
întreţinerii se va interzice depozitarea uleiului uzat pe amplasament.
8.1.4. Apa
Prin amenajarea parcului eolian, factorul de mediu apa (de suprafaţă şi
subterană) nu va suferi un impact; nu vor fi generaţi poluanţi iar distanţa faţă de sursele
de apă este relativ mare.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
94
8.1.5. Aerul
Calitatea aerul va fi afectată numai pe perioada de construcţii – montaj şi, dupa
caz, de dezafectare a parcului eolian, datorită intensificării traficului rutier şi a utilajelor
ce vor fi prezente în zonă. Totuşi, datorită faptului că lucrările de construcţie nu se vor
desfăşura simultan, astfel încât nu va fi prezent un număr mare de utilaje şi autovehicule
concomitent, se poate aprecia că impactul asupra aerului va fi în limite acceptabile.
Pe timpul funcţionării turbinelor, nu vor fi generate emisii/imisii în atmosferă,
cu exceptia zgomotului.
8.1.6. Peisajul
Planul propus va conduce la modificarea cadrului natural al zonei dar în limite
reduse. Din punct de vedere vizual, turbinele pot produce impact, datorită faptului că sunt
structuri înalte, ce pot fi observate, uneori de la distanţe foarte mari, în funcţie de
topografia terenului.
8.1.7. Umbrirea (fig. 8)
Efectul de umbrire este unul dintre cele mai importante impacturi care pot avea
loc asupra populaţiei, în faza de funcţionare a unui parc eolian. Când soarele este vizibil,
turbinele eoliene, în anumite conditii, pot umbri zonele învecinate în timp ce palele
rotorului trec prin faţa soarelui, producând un efect de fluctuaţie a intensităţii luminii
care cade pe suprafaţa (reală şi aparentă) rotorului conţinând cele trei pale, în timpul
mişcării rotorului. Efectul de fluctuaţie a intensităţii luminoase asupra suprafeţei umbrei
se datorează expunerii luminii solare, a suprafeţei rotorului formată din sectoare
alternante, opace (palele) şi transparente (spaţiile dintre pale). Acest fapt este cel mai
vizibil într-o cameră închisă care este luminată de soare, când umbra cade pe fereastra
care asigură patrunderea luminii. Rata de umbrire a unei turbine eoliene cu 3 pale este de
trei ori viteza de rotaţie a turbinei. Dacă nivelurile fluctuante ale luminii produse de
mişcarea umbrei au o intensitate semnificativă şi afectează întrega sursă de lumină a unei
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
95
camere (dacă întreaga fereastră e umbrită), poate face cititul şi alte activităţi care necesită
lumină, foarte dificile, provocând, astfel, disconfort.
Fig 8. Reprezentarea impactului efectului de fluctuaţie a intensităţii luminii în
funcţie de perioada zilei (sursa Helimax Energy Inc.
http://www.gileadpower.com/downloads/draftenvironmental/APPL_ShadowFlicker.pdf)
Pentru ca o turbină eoliană să producă efect de umbrire la o anumită locaţie trebuie
îndeplinite anumite condiţii. Dacă una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită atunci
turbina nu va produce efect de umbrire la aceea locaţie. Condiţiile sunt:
În raport cu suprafaţa pământului soarele trebuie să fie la o anumită înălţime, astfel
încât să se poată forma umbra turbinei eoliene. Această poziţie depinde de locaţia
turbinei şi de emisfera (nordică sau sudică) în care se află aceasta. Fenomenul
poate avea loc numai în câteva zile din an.
Direcţia vântului va influenţa fenomenul de formare a umbrei, deoarece zona
afectată de umbrire va depinde de direcţia în care este îndreptată turbina, fapt ce
depinde la rândul său de direcţia vântului. Astfel, daca turbina este orientata cu
planul de rotatie al rotorului paralel cu razele incidente ale sursei de lumina
(soarele), sau altfel spus planul de rotatie este paralel cu azimutul razelor
incidente, fenomenul de palpaire nu va avea loc, dat fiind ca nu va exista acea
variaţie a intensităţii luminii pe suprafaţa pe care ar fi trebuit să se formeze umbra
turbinei.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
96
Trebuie să nu existe nici un obiect (copac, deal, etc) interpus între turbină şi locaţia
care intereseaza (observator); soarele nu trebuie să fie acoperit de nori sau să fie
difuz datorită atmosferei; si, mai ales, turbina, în miscare, trebuie sa fie intre razele
incidente ale sursei de lumina (soarele) şi locaţia care intereseaza (observator).
Locaţia care interesează (observatorul) trebuie să fie suficient de aproape de
turbina eoliană pentru a se afla în umbra ei .
8.1.8. Zgomot şi vibraţii
În faza de construcţie sursele de zgomot vor fi reprezentate de utilajele folosite
şi de traficul autovehiculelor de tonaj mare.
Pentru limitarea intensităţii zgomotului în perioada desfăşurării lucrărilor de
construcţie, se impune, ca măsură obligatorie, contractarea şi utilizarea unor echipamente
şi utilaje care să corespundă standardelor în vigoare privind nivelul zgomotului produs de
echipamentele utilizate pe şantierele de construcţii.
În perioada funcţionării parcului eolian, sursele de zgomot sunt reprezentate de
turbinele eoliene. Turbinele eoliene produc zgomot atât pe cale mecanică cât şi pe cale
aerodinamică. Sursele mecanice sunt reprezentate de componentele din interiorul nacelei.
Odată cu avansarea tehnologiei, turbinele eoliene au devenit mai puţin zgomotoase, dar
sunetul emis de o turbină eoliană este încă un important criteriu de amplasare a unui parc
eolian. Pentru controlul impactului zgomotului se vor utiliza cele mai silentioase turbine
si se vor amplasa la distante mai mari de 400 m de cea mai apropiata locuinta.
8.2. Matricea de impact
Pentru a identifica efectele semnificative ale implementării Planului analizat s-a
întocmit o matrice de impact (tabel 14), estimarea efectelor probabile fiind realizată
asupra următoarelor caracteristici: sol, aer atmosferic, apă subterană, ecosisteme, faună,
floră, utilizarea terenului, patrimoniu şi mediu social.
Raport de mediu – PUZ Parc Eolian „Hârşova” S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
97
Tabel 14. - Matricea specifică de evaluare a impactului de mediu-Modelul Leopold
MEDIUL
CARACT.
CONDIŢII
ACŢIUNEA
Org
aniz
are
de
şan
tier
Am
enaj
are
dru
muri
,
fun
daţ
ii ş
i
pla
tfo
rme
Ali
men
tare
apă
Ali
men
tare
Car
bu
r.
Tra
nsp
ort
Efl
uen
ţi
lich
izi
Ex
pl.
resu
rsă
Dep
ozi
tare
Pro
d.
Intr
eţin
ere
turb
ine
Deş
. so
lid
e
Deş
. li
chid
e
fizic
sol
calitate -1/1
eroziune -2/1
adâncime -3/1
apa cantitate
calitate
aer
calitate -2/1 -2/1 -1/1
miros
zgomot -1/1 -1/1 -2/2
biodiv.
flora
păduri
z. umede
floră -1/1 -1/1
sp. amen./prot.
fauna
păsări ?/1 ?/3
mamifere ?/1 ?/1
nevertebrate -1/1 -1/1
Sp.amen./prot.
ecosistem
calitate
distrugere
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
98
Tabel 14. - Matricea specifică de evaluare a impactului de mediu - Modelul Leopold (continuare)
LEGENDĂ
*nivelul impactului : - 10/ ... +10/; spaţiu liber = de regulă, fără interferenţă; ? = incert (poate fi sau nu dar în limite restrânse în
jurul rezultatului neutru)
*importanţa (extinderea) impactului: /1... /10 (ex.: 1,2: nivel strict local/local; ...5: nivel regional, etc.)
Interpretarea sumară a rezultatelor:
1. Cu excepţia impactului vizual şi a zgomotului, raza de acţiune a celorlalte impacturi va fi pe un areal restrâns în jurul turbinelor.
2. Caracteristicile de mediu ce pot fi afectate, în ordinea importanţei sunt : peisajul, aerul atmosferic (zgomotul), păsările, liliecii.
MEDIUL
CARACTERISTICI
CONDIŢII
ACŢIUNEA
Org
aniz
are
de
şan
tier
Am
enaj
are
dru
muri
,
fun
daţ
ii ş
i
pla
tfo
rme
Ali
men
t
apă
Ali
m.
Car
bu
r.
Tra
nsp
ort
Efl
uen
tţi
lich
izi
Ex
pl.
resu
rsă
Dep
ozi
tare
Pro
d.
Intr
eţin
ere
turb
ine
Deş
. so
lid
e
Deş
.
lich
ide
social
utiliz. teren
rural -1/1 +2/2
urban
industrial
recreaţional
patrimoniu
peisaj -1/1 -3/3
istoric/cult.
monumente
social
densitate
somaj
accidente
umbrire -2/2
Raport de mediu – PUZ Parc Eolian „Hârşova” S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
99
9. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ
Nu este cazul deoarece proiectul analizat nu prezintă impact de mediu
semnificativ, în general, şi cu atât mai puţin în context transfrontieră, cel mai apropiat stat
vecin (Ucraina) aflându-se la o distanţă de peste 70 km.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
100
10. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT
DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
10.1. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra solului/ subsolului
Pentru evitarea şi diminuarea potenţialului impact asupra solului se propun
următoarele măsuri:
o nu se va face depozitarea carburanţilor, a uleiurilor şi a altor substanţe
chimice, dacă este cazul, în zona amplasamentului, cu exceptia
organizarii de santier extinse, cand se vor prevedea, de catre
contructor, magazii special destinate pentru recipienti adecvati;
o manipularea şi folosirea substanţelor chimice periculoase (în special la
schimburile de ulei din faza de funcţionare) se va face numai de către
personal specializat;
o materialele pulverulente se vor depozita în recipiente inchise/etanse;
o evitarea afectării unor suprafeţe suplimentare de teren: ca urmare
proiectantul va dimensiona, astfel, componentele proiectului (ex.
fundatii, platforme, drumuri, etc,) incat sa corespunda strict nevoilor
functionarii optime;
o depozitarea temporară a deşeurilor numai în locurile special amenajate
şi, în funcţie de categorie, numai în recipienţi special destinaţi;
o acoperirea zonelor afectate temporar, cu sol vegetal, la sfârşitul fazei
de construcţie;
o organizarea de santier va fi dotata cu material absorbant, necesar
interventiei în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
101
10.2. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra apei subterane şi de
suprafaţă
Pentru a se reduce impactul asupra apelor se vor implementa următoarele măsuri:
intervenţia rapidă cu absorbanţi în cazul scurgerilor accidentale de
carburanţi şi lubrefianţi;
schimburile de ulei ale utilajelor şi alimentarea cu carburant se vor face în
afara amplasamentului cu excepţia utilajelor care nu se pot deplasa în mod
curent pe distanţe mai mari;
asigurarea unei stări funcţionale bune a utilajelor şi vehiculelor, în scopul
evitării scurgerii de hirocarburi;
deşeurile vor fi colectate selectiv şi eliminate prin firme specializate pentru a
se preveni eventualele scurgeri de la acestea;
vidanjarea toaletelor ecologice şi transportul apelor uzate la o staţie de
epurare, de catre firme special autorizate.
În perioada funcţionării parcului nu va fi necesar aplicarea unor măsuri pentru
protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, întrucât acest factor de mediu nu va fi afectat.
Pe perioada de dezafectare a parcului se vor impune aceleaşi măsuri ca şi pe perioada de
construcţie.
10.3. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra aerului atmosferic
În cazul zgomotului produs în faza de construcţie, aceasta nu va reprezenta o
problemă pentru zonele populate şi, deci, nu va fi nevoie de implementarea unor măsuri
speciale.
Pentru reducerea emisiilor în aer şi a impactului asupra aerului în perioada de
construcţie se vor lua următoarele măsuri:
- întreţinerea corespunzătoare a stării drumurilor;
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
102
- reducerea vitezei autovehiculelor pe drumurile generatoare de pulberi si praf;
- oprirea motoarelor vehiculelor atunci când acestea nu sunt implicate în activităţi;
- folosirea numai a utilajelor şi autovehiculelor cu verificarea tehnică la zi;
- acoperirea depozitelor de materiale de construcţie pulverulente/ depozitarea în
recipiente etanse;
- întreţinerea, alimentarea cu carburant şi curăţarea autovehiculelor şi utilajelor în
afara amplasamentului.
În timpul funcţionării parcului nu sunt necesare măsuri pentru controlul calităţii
aerului, iar în perioada de dezafectare vor fi aplicate măsuri asemănătoare cu cele din
perioada de amenajare.
10.4. Măsuri de diminuare a efectelor adverse asupra biodiversităţii
Măsuri de protecţie adoptate încă din faza de proiectare:
- utilizarea parcelelor de teren cu folosinţă agricolă, evitându-se astfel pajiştile
naturale sau ruderalizate, precum şi alte suprafeţe naturale, intervenţia în cadrul
natural fiind minimă;
- utilizarea pe cât posibil a reţelei de drumuri deja existente;
- pozarea subterană a cablurilor din interiorul parcului până la staţia de transformare,
pe marginea drumurilor existente şi proiectate, în zonele ruderalizate de pe
marginea acestora, pentru a se evita ocuparea altor terenuri.
Pentru a se reduce impactul asupra biodiversităţii sunt prevăzute sau se recomandă
aplicarea următoarelor măsuri :
o desfăşurarea lucrărilor de excavare şi săpare numai pe suprafeţele destinate acestor
tipuri de lucrări, fără a se afecta suprafeţe suplimentare de teren;
o depozitarea temporară a pământului excavat în apropierea turbinelor sau în zone
unde deja terenul a fost afectat, pentru a nu se afecta suprafeţe suplimentare;
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
103
o întinderea pământului excavat pe suprafeţele afectate de diferitele lucrări, pentru ca
ulterior aceste zone să poată fi refăcute pe cale naturală;
o îngroparea cablurilor electrice.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
104
11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A
EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT
DEFICIENŢELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE
ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE
11.1. Introducere
Studiul alternativelor este un element important al evaluării, iar Directiva SEA cere
o evaluare mai comprehensivă decât cea solicitată prin Directiva EIA.
Obligaţia de a identifica, descrie şi evalua alternativele rezonabile în contexul
Directivei SEA este de a asigura că efectele implementării planului sunt luate în
considerare pe timpul pregătirii acestuia şi anterior adoptării lui. Directiva nu face
distincţie între cerinţele de evaluare pentru plan şi, respectiv, pentru alternative. Esenţial
este ca efectele semnificative probabile ale planului şi alternativelor să fie identificate,
descrise şi evaluate în mod comparabil.
Directiva SEA nu specifică ce înseamnă alternativa rezonabilă a unui plan/
program. Prima consideraţie privind decizia asupra alternativelor rezonabile posibile
trebuie să ia în calcul obiectivele planului şi arealul geografic la care se referă acesta. De
asemenea, nu se specifică dacă se iau în calcul planuri alternative sau alternative
diferite din cadrul planului. În practică, se evaluează alternative diferite din cadrul
planului. Astfel, alternative pot fi diferite căi prin care se realizează obiectivele planului.
În cazul planurilor care acoperă perioade mari de timp, dezvoltarea alternativelor
constituie o cale de explorare a alternativelor şi a efectelor acestora. Alternativele alese/
propuse trebuie să fie realiste.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
105
11.2. Prezentarea alternativelor
Alternative privind amplasamentul. La alegerea amplasamentului s-au urmărit:
sa nu se afecteze areale din reteaua NATURA 2000;
sa nu se afecteze alte areale naturale;
sa se respecte distantele minime de protectie fata de localitati/ zonele locuite.
In varianta initiala accesul pe amplasamentul unei zone (zona 2) se facea pe drumul
comunal 67 (spre Ghindăreşti) din care o portiune apartine sit-ului ROSPA0017
Canaralele de la Hârşova. Ulterior, s-a luat decizia modificarii accesului la zona
mentionata, respectiv din drumul naţional 2A, astfel incat, in prezent, in forma actuala
proiectul nu mai are inclus in sit-uri NATURA 2000 nici o componenta/suprafata de
teren.
Alternative privind aspectele tehnice. S-au avut în vedere variante privind
amplasarea de turbine performante, cu functionare sigura si silentioasa.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
106
12. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Programul de (auto)monitorizare poate fi realizat prin specialişti sau cu ajutorul
unor echipamente speciale fixate pe turbine: radare/camere de luat vederi, etc.
Parametri/indicatorii monitorizaţi se stabilesc în funcţie de impactul/specificul activităţii.
Frecvenţa de monitorizare: se va adapta perioadei de execuţie (sezonului) prin
suprapunere pe calendarul de monitorizare, conform tabelelor 15-16.
Tabelul 15. Sezoanele de monitorizare
Sezoane Luni
Migraţia de primăvară martie – mai
Vara / reproducere/cuibărit iunie - august
Migraţia de toamnă septembrie – octombrie
Iarna noiembrie – februarie
Tabelul 16. Frecventa de monitorizare
Sezon / Perioadă
Nr. de investigaţii pe teren
lunar total
martie - mai 4 12
iunie - august 2 6
septembrie - octombrie 4 8
noiembrie - februarie 2 8
TOTAL 34
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
107
(i) în timpul fazelor de construire
În timpul perioadei de construcţie a parcului eolian, în plus, se recomandă
monitorizarea urmatoarelor:
- organizarea de santier: depozitarea materialelor pulverulente; colectarea si
stocarea deseurilor; aprovizionarea cu carburanti;
- activităţi generale de construcţie : decopertarea şi depozitarea temporară a solului;
excavaţiile – să nu apară scurgeri de hidrocarburi (aspecte de poluare accidentală);
suprafetele de teren afectate;
- reabilitarea zonelor care nu vor mai fi folosite pentru activitate;
- gestiunea deşeurilor (fişe de evidenţă, modul de stocare şi eliminare);
- fauna: pasari si mamifere (prezenta, incidente, etc.).
(ii) în timpul functionării/după darea în folosinţă
Dupa inceperea functionarii, se recomandă monitorizarea următorilor
parametri/indicatori: (a) aspecte de biodiversitate - avifauna; (b) fenomenul de producere
a umbrei şi (c) zgomotul, ultimele doua, în special, în primul an.
Programul de (auto)monitorizare va fi adaptat mărimii parcului, condiţiilor de
amplasare şi nivelului de impact prognozat pe parcursul lucrării şi se vor urmări:
- prezenta mamiferelor mici (popândău, şoarece de câmp, etc.)
- prezenta păsărilor şi liliecilor.
În perioada de reproducere/cuibărire, se vor înregistra următoarele date :
- nr de indivizi observaţi din fiecare specie;
- identificarea locurilor de cuibărit (pe hartă) şi a numărului de cuiburi;
- specii de păsări ce tranzitează zona (pentru hrana, de la cuib la hrana sau
invers);
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
108
- identificarea numărului de indivizi din fiecare specie ce zboară la o altitudine
de 50 – 150 m.
În sezonul aferent migraţiei de toamnă se vor înregistra următoarele date:
- număr de indivizi din fiecare specie observată;
- altitudinea şi direcţia de zbor;
- interval orar;
- păsări care se opresc pe amplasament / în zonă (dacă este cazul).
În perioada de iernat se vor nota date precum :
- numărul de indivizi din fiecare specie care se hrăneşte în interiorul zonei
studiate (cu identificarea locaţiilor pe hartă)
- specii ce tranzitează zona (similar cu perioada de reproducere)
- nr de specii şi indivizi ce zboară la o altitudine de 50 – 150 m.
În cadrul migraţiei de primăvară se vor înregistra următoarele date:
- număr de indivizi per specie observată;
- altitudinea şi direcţia de zbor;
- interval orar;
- păsări care se opresc pe amplasament / în zonă (dacă este cazul).
Pe toată perioada de construire se vor înregistra si date privind liliecii, habitatele,
reptilele şi amfibienii, după cum urmează:
- pentru lilieci :
număr de indivizi observaţi şi locaţia acestora pe hartă;
- habitate : plante vasculare prezente, identificarea habitatelor (pe hartă) din
interiorul zonei studiate şi a acelor habitate cu o densitate mare de animale
menţionate în Directiva Habitate.
- reptile şi amfibieni :
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
109
specii şi număr de indivizi; localizare pe harta.
După punerea în funcţiune a parcului eolian, programul de monitorizare poate fi
însoţit de echipamente, caz în care se va desfăşura în regim continuu. Cel realizat cu
ajutorul specialiştilor va avea frecvenţe adaptate indicatorilor urmăriţi/fenomenelor
urmărite, astfel încât să existe un echilibru între relevanţa rezultatelor obţinute şi
costurile implicate. Există o anumită metodologie practicată în acest domeniu care ţine
cont de un ciclu complet de monitorizare, pe care o recomamdăm a fi pusă în aplicare.
Astfel,
I. monitorizarea va începe în prima zi a lunii următoare celei în care s-a pus în
funcţiune parcul şi se va termina la sfârşitul celei de a 12 – a luni, dacă nu se
dispune altfel de către autorităţi sau beneficiar;
II. sezoanele vor fi monitorizate diferit şi se va ţine cont de definirea din tabelul
anterior;
III. suprafaţa de căutare (pătrat sau cerc) va avea turbina în centru şi va fi
dimensionată ţinând cont ca semidiagonala/raza să fie egală cu dublul razei
rotorului;
IV. dat fiind numărul ridicat de turbine, căutarea se va face pe zone;
V. date ce vor fi înregistrate : mortalităţi, aspecte de cuibărire, alte date.
Detectarea eventualelor păsări moarte/rănite, inclusiv lilieci, va urmări:
(i) Determinarea numărului de mortalităţi : dacă carcasele identificate pot fi
atribuite ca fiind consecinţe ale prezenţei şi funcţionării parcului (ex. coliziuni
cu turbinele/staţiile meteo), dacă nu există alte semne evidente privind cauza
morţii se va considera ca fiind din funcţionarea parcului
(ii) Pe timpul investigaţiilor, arealul stabilit, conform celor de mai înainte, va fi
parcurs astfel încât să nu existe nici un risc de omitere a prezenţei vreunei
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
110
carcase, eventual ascunse (de ex. din cauza ierburilor/cerealelor mai înalte, etc.
sau ca urmare a altor cauze cum ar fi : acţiunea prădătorilor /mamiferelor, etc.)
(iii) Informaţii minimale privind condiţiile în care au fost găsite carcasele: (a)
intacte; (b) cu părţi lipsă sau părţi ale carcasei (ex.: aripi/picioare, etc.) şi (c)
smocuri de pene.
(iv) Date ce se vor înregistra privind carcasele:
a. Distanţa de la centrul ariei cercetate;
b. Specia, sex, vârsta (dacă se poate determina);
c. Data găsirii, locul, condiţiile (în detaliu cf. (iii) de mai sus);
d. Comentarii/observaţii privind cauza morţii
(v) Date ce se vor înregistra privind carcasele găsite, întâmplător, în alte locuri (de
ex. pe drumurile spre locaţia parcului) decât cele stabilite în directa legătură cu
locaţia turbinelor: similar cazului descris la punctul (iv).
(vi) În oricare situaţie se vor executa şi fotografii.
Aspecte de cuibărire. Odată cu începerea programului de monitorizare se vor
identifica cuiburile existente, dacă este cazul, pe o rază de 400 - 600 m în jurul turbinelor,
acolo unde există arbori, şi situaţia acestora pe tot ciclul de monitorizare, conform
frecvenţelor din tabelul anterior.
Alte date/informaţii ce se vor înregistra în cadrul programului specific de
monitorizare se vor referi, predominant, la păsări şi lilieci, si vor consta în următoarele:
o număr de exemplare observate din fiecare specie;
o direcţii de zbor în raport cu amplasamentul;
o intervale orare şi perioade în care se observă o abundenţă de exemplare de păsări;
o înălţimea de zbor;
o distanţe de apropiere faţă de turbine.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
111
NOTA. Rezultatele programului de monitorizare se vor inscrie în Fişe special
destinate (format EXCELL), adaptate categoriei de monitorizare.
Monitorizarea zgomotului: se vor face determinări de zgomot în primul an, cu
frecvenţa semestrială, la o distanţă de cca 300 m faţă de cele mai apropiate turbine spre
localităţi/zone locuite, în urmatoarele puncte:
(i) la Est de orasul Harsova;
(ii) la NE de localitatea Ghindaresti;
(iii) la NE de spatiul rural al orasului Harsova.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
112
13. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE
ÎN RAPORTUL DE MEDIU
Conţinutul şi obiectivele planului
Planul urbanistic zonal „Amplasare parc eolian compus din 45 turbine eoliene,
staţie de transformare parc, drumuri de acces, linii electrice şi subtraversări”, extravilanul
oraşului Hârşova, judeţul Constanţa, are ca scop analizarea condiţiilor în care se poate
construi un parc eolian alcătuit din 45 turbine eoliene SIEMENS SWT101 de 2,3 MW
fiecare.
Pentru realizarea parcului eolian Hârşova se vor folosi turbine SIEMENS SWT101
2.3 MW.
Componentele principale ale unei turbine eoline sunt :
(i). pilonul (fundaţia pilonului şi pilonul propriu – zis care susţine celelalte
componente ale turbinei);
(ii). rotorul : - butucul rotorului ;
- palele rotorului ;
(iii). nacela : - arbore primar ;
- arbore secundar ;
- multiplicator ;
- radiator ;
- generator ;
- regulator ;
- frână ;
- dispozitiv de măsurare a caracteristicilor vântului.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
113
Accesul către amplasament se va face din drumul naţional 2A şi de aici pe
drumurile de exploatare existente ce vor fi reabilitate pentru traficul de tonaj greu.
Accesul la nivelul parcelelor pe care se vor amplasa turbinele se va face pe drumuri
proiectate.
Pentru parcul eolian Hârşova se vor amenaja platforme de montaj şi carosabile
aferente fiecărei turbine. Platformele de montaj vor reprezenta spaţii de construcţie şi
manevră necesare fiecărei turbine. În timpul construcţiei fundaţiei, platformele de motaj
pot servi şi ca zonă de depozitare a materialelor (de exemplu, oţel armat) şi utilajelor.
ECHIPARE EDILITARĂ
Alimentarea cu apă. În timpul realizării construcţiilor, muncitorii vor folosi apă
potabilă îmbuteliată. Pentru igiena parţială, în timpul zilei, se va folosi apă adusă pe
amplasament cu autocisterna. Pentru funcţionarea turbinelor nu este necesar utilizarea
apei. Centralele eoliene sunt automatizate, nefiind necesară prezenţa personalului de
exploatare, astfel încât în această etapă nu va fi necesară alimentarea cu apă.
Evacuarea apelor uzate. În ceea ce priveşte apele uzate menajere, acestea nu vor
constitui o problemă întrucât vor fi închiriate toalete ecologice vidanjabile de la o firmă
specializată care se va ocupa de managementul apelor uzate.
În faza de funcţionare nu vor rezulta emisii de ape tehnologice şi nici alte surse de
poluare a apelor. Produsul realizat de parcul eolien este energia electrică, fără produşi
secundari poluanţi care să afecteze mediul acvatic, inclusiv apele meteorice.
Alimentarea cu energie electrică. În etapa de construire alimentarea cu energie se
va face de la reţeaua electrică de joasă tensiune din zonă, montată aerian. Racordarea de
va face pe baza proiectului de specialitate pentru care se va obţine avizul, respectiv
autorizaţia de construire.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
114
În timpul etapei de funcţionare, proiectul nu presupune folosirea de energie ci
producerea de energie electrică prin conversia energiei mecanice a vântului. Energie
electrică astfel produsă trebuie descărcată în reţeaua naţională de energie. La finalizarea
lucrărilor de montaj se vor conecta toate turbinele la o staţie de transformare care va fi
apoi conectată la Sistemul Energetic Naţional. Conexiunea de la turbine la staţia de
transformare se va face prin cabluri subterane îngropate la 1,2 m adâncime de-a lungul
drumurilor de acces.
Gestiunea deşeurilor. Deşeurile rezultate din construcţii vor fi depozitate în spaţii
indicate de Primăria comunei Hârşova însă aceste deşeuri vor fi în cantităţi mici deoarece
(de exemplu, betonul) materialele necesare construcţiei parcului vor fi aduse în cantităţi
corespunzătoare mărimii părţilor construite, iar betonul se va folosi gata preparat, în
instalaţii specializate, în afara amplasamentului.
Pământul excavat va fi singura categorie de deşeuri care va rezulta în cantităţi
semnificative. Acesta va fi întins în unele zone pentru amenajarea drumurilor, peste
fundaţiile pilonilor sau în zonele dintre turbine, crescând astfel potenţialul nutritiv al
terenului.
Celelalte deşeuri vor fi gestionate conform legislaţiei în vigoare privind deşeurile.
În etapa de funcţionare singura categorie de deşeu ce va rezulta este reprezentată
de uleiul uzat rezultat din schimburile de ulei ce se vor face o dată la 5 ani. Uleiul uzat va
fi eliminat de pe amplasament prin firme autorizate. Nu se va face depozitarea uleiului
uzat pe amplasament.
Raport de mediu – PUZ Parc eolian Hârşova S.C. ELECTRAWINDS – R S.A.
S.C. IMPULS MEDLEX 2000 S.R.L. – Elaborator Studii de Mediu
Nr. înregistrare 167/2010 în R.N.E.S.M.
115
ANEXE
Anexa 1 - Certificat de urbanism
Anexa 2 - Plan de situaţie
116