Download - 7. capitolul 2
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
25
CAPITOLUL II
PLANIFICAREA VOIAJULUI NAVEI PE RUTA
CAPE TOWN-BARCELONA
2.1 GENERALITĂŢI
Responsabilităţi pentru planificarea marşului
La majoritatea navelor de cursă lungă este obligatoriu pentru comandant să delege
responsabilitatea iniţială pentru planificarea unui marş ofiţerului răspunzător pentru activitatea
cu navigaţia, echipamente si publicaţii, de obicei ofiţerului maritim II.
Ofiţerul cu navigaţia are sarcina de a întocmi planul detaliat de mare al plecării
conform cu cerinţele comandantului. Când portul de destinaţie nu este cunoscut sau ulterior
aflat, ofiţerul II are obligaţia să prelungească şi să îmbunătăţească planul original.
Pilotarea şi planificarea marşului
Aportul pe care îl au piloţii pentru siguranţa navigaţiei în zone dificile de navigaţie şi
în apropierea porturilor, cazuri în care aceştia au informaţii de ultimă oră, nu mai trebuie
evidenţiat. Dar trebuie reţinut faptul că responsabilitatea navigaţiei nu trece în astfel de cazuri
în seama piloţilor, comandantul păstrându-şi în întregime prerogativele.
După sosirea la bord a pilotului, informat anterior de comandant despre
caracteristicele esenţiale ale navei la capacitatea de încărcare din acel moment, trebuie să
indice planul de marş pe care intenţionează să-l urmeze. Îndatorirea comandantului este de a
se asigura că planul este sigur şi de întelegerea cunoştinţelor tehnice ale pilotului de către
personalul de punte.
Rezumat al planificarii marşului
Planificarea marşului este necesară pentru evitarea erorilor accidentale ce pot avea
urmări grave. Prin compararea drumului navei cu cel proiectat in planificare se pot face orice
corectii menite să ajusteze drumul la un moment dat.
Planificarea marşului în zone cu treceri înguste este înţelept să se realizeze ţinând cont
de cele mai rele situaţii ce pot apărea:
vizibilitate foarte redusă;
trafic intens (aglomeraţie mare pe ecranul radar);
balize ce pot fi schimbate;
avarii ale navei.
Drumul navei trebuie proiectat astfel încât:
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
26
să asigure maximă siguranţă a navei departe de orice obstacol;
să faciliteze în tribord o zonă de apă sigură pentru evitarea coliziunii;
să asigure limite suficiente de corecţie în conformitate cu abilitatea de manevră
a navei, în condiţiile meteo teoretice, curent, apupare.
Planul de mare trebuie să conţină:
drumurile de urmat faţă de direcţiile de deplasare şi de aliniamente, distanţele
între punctele de schimbare de drum şi semne de navigaţie importante;
suficiente limite alocate deplasării laterale a navei;
linii de verificare a măsurătorilor de relevment şi de bătaie a radarului;
pericole temporare sau permanente de navigaţie: epave, cabluri electrice, ape
cu adâncimi mici, care pot cauza accidente si avarii;
La utilizarea radarului pentru paralelele indicatoare ţintele trebuie să fie:
sigure si uşor de recunoscut;
vizibile pe ecranul radar;
localizate în afara zonei aglomerate de ţinte;
limitate la un număr suficient pentru siguranţa navigaţiei.
2.2 Caracterizarea fizico-geografică a zonei de navigaţie pe ruta Cape Town-
Barcelona
Pe ruta Cape Town – Barcelona nava va tranzita următoarele zone geografice: coasta
de vest a Africii cu ieşirea la Oceanul Atlantic, Golful Guinea, Strâmtoarea Gibraltar şi coasta
de est a Spaniei cu ieşire la Marea Mediterană, cu subdiviziunile: Marea Alboran şi Marea
Balearelor.
În continuare, voi prezenta zonele geografice şi condiţiile hidro-meteorologice care
vor fi parcurse.
2.2.1 Oceanul Atlantic
suprafaţa: 91 655 000 km2;
adâncimea medie: 3 627 m;
adâncimea maxima: 9 219 m (groapa Puerto Rico);
volumul apelor: 330 100 000 km2
Oceanul Atlantic ocupă un sfert (25,8%) din suprafaţa totală a Oceanului Planetar,
situându-se din acest punct de vedere pe locul doi, dupa Oceanul Pacific.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
27
Limita nordică a Oceanului Atlantic este formată de coastele Groenlandei şi Islandei,
precum şi o linie convenţională ce uneşte Insula Baffin cu Groenlanda şi Islanda, de-a
lungul Cercului Polar de Nord (66o33
’). Această limită este dată de linia care uneşte coasta
estică a Islandei cu insulele Fär Oer, Shetland şi Storfosen (din faţa fiodului norvegian
Trondheim).
Spre vest, limita Atlanticului o constituie ţărmurile răsăritene ale Americii de Nord şi
de Sud, precum şi meridianul de 67oW între Capul Horn şi Peninsula Antarctica.
Spre sud, Atlanticul este delimitat de ţărmurile Antarctidei între meridianele de 67oW
şi 20oE, iar spre est delimitarea este dată de ţărmurile vestice ale Europei şi Africii şi de
linia convenţională ce uneşte Capul Acelor, situat în extremitatea sudică a Africii, cu
Antarctida, de-a lungul meridianului de 20oE.
Fig.2.1 Oceanul Atlantic
2.2.2 Golful Guinea
Golful Guineei este un golf al Oceanului Atlantic în sud-vestul Africii. Organizaţia
Hidrografică Internaţională defineşte limitele Golfului Guineii ca fiind Capul Palmas din
Liberia în vest şi Capul Lopez din Gabon în est. În trecut, partea sudică a Africii Occindetale,
la nord de Golful Guineii, era denumită “Guineea Superioara”, în timp ce coasta de vest a
Africii Centrale şi de Sud era denumită “Guineea Inferioră”.
2.2.3. Strâmtoarea Gibraltar
Este o strâmtoare ce uneşte Marea Mediterană cu Oceanul Atlantic şi desparte Spania
şi Gibraltar (Europa) de Maroc şi Ceuta (Africa). Este o locaţie strategică deoarece navele
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
28
care trec din Atlantic în Marea Mediterană trebuie să treacă pe aici iar traversarea dintre
Europa şi Africa se face tot prin acest punct.
Caracteristici:
lungime: 50 km;
lăţime: 14 – 37 km;
adâncime: 200 – 1181 m.
Fig. 2.2 Strâmtoarea Gibraltar
2.2.4 Marea Mediterană
Marea Mediterană este o mare de tip mediteranean cuprinsă între Europa centrală,
Asia occidentală și Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental. Cu 2,5 milioane de
km² și aproximativ 3.860 km lungime, este marea cea mai mare din lume. Apele sale, care
scaldă cele trei peninsule ale Europei (Iberică, Italică și Balcanică), comunică cu Atlanticul
prin intermediul strâmtorii Gibraltar, cu Marea Neagră prin strâmtorile Bosfor și Dardanele și
cu Marea Roșie prin canalul Suez.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
29
Fig.2.3 Marea Mediterană
Subdiviziunile Marii Mediterane care sunt parcurse in timpul marşului sunt Marea
Balearelor si Marea Alboran.
Marea Balearelor sau Marea Iberică este o mare litorală a Mării Mediterane situată
între Insulele Baleare și coasta de est a Spaniei.
Marea Alboran este cea mai vestică parte a Mării Mediterane. Ea este cuprinsă între
Spania la nord, Algeria și Maroc la sud și strâmtoarea Gibraltar la vest.
2.3 Caracterizarea hidro-meteorologică a zonei de navigaţie pe ruta Cape Town-
Barcelona
2.3.1 Oceanul Atlantic de Sud (Coasta Africană)
Curenţii
Curenţii din zonă se regăsesc ȋn jumătatea de est a circulaţiei generale de apă din
Atlanticul de Sud. Există variaţii de sezon, care sunt importante pe plan local, dar principalele
trăsături sunt cam aceleaşi pentru toate anotimpurile.
Curentul Atlanticului de Sud
Limita nordică a acestui curent este definită cu greu, după cum cursul acestuia devine
progresiv mai slab spre nord şi est. Limita de sud este mai bine marcată ȋntre 40º şi 42º S
datorită faptului că formează o graniţă ȋntre apele care au ca origine curentul cald al Braziliei
şi apele curentului rece Sudic Oceanic. Rata aproximativă a acestuia este ȋntre ½ până la ¾
Nd, dar scade până la ¼ Nd ȋnspre nord şi est, acesta fiind un curent jos.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
30
Curentul Sudic Oceanic
La aproximativ 40º S acest curent curge spre est şi trece pe la sud de ambele
continente, America de Sud şi Africa. Curentul este rezultatul vânturilor predominante de
Vest, dar direcţia vânturilor este mai variabilă ȋn vecinătatea zonei de SE.
Graniţa ȋntre Curentul Oceanic Sudic cald şi cel rece este ȋntre 40º şi 42º S. Curentul
curge pe direcţia ENE cu o rată aproximativă de ½ până la ¾ Nd. La aproximativ 5º E o parte
se bifurcă şi se ȋndreaptă spre N, iar restul curentului are o curgere continuă spre E cam la 40º
S. Din punct de vedere al stabilităţii, acest curent este considerat jos spre moderat.
Curentul Benguelei
Vânturile predominante de la Cape Town până aproape de ecuator sunt de la S la SE şi
cresc la direcţia de NW a acestui curent. Curentul este asociat ca fiind ascendent, atunci când
apa de la suprafaţă este dată la o parte de apa rece de la fund. Datorită acestui fapt,
temperatura mării la suprafaţă, ȋntre 18º S şi Cape Town, este mai scăzută lângă coastă decât
cea din largul oceanului şi la aceleaşi latitudini.
În acelaşi timp, datorită influenţei curenţilor Sudic Oceanic, Atlanticului de Sud şi
Agulhas, majoritatea apei reci de la suprafaţă, care formează Curentul Benguelei, este
compromisă.
Stabilitatea curentului este considerată moderată şi cu o rată aproximativă de ¼ până
la ½ Nd. Ocazional apar curenţi staţionari ȋn zona de SE pe lângă coastă, care pot produce o
ȋncetare a curenţilor ascendenţi şi de aici rezultă o mai mare temperatură a apei de suprafaţă
lângă coastă. Variaţia Curentului Benguelei creşte lângă coastă la N de 15º S, de aceea pot
apărea numeroşi curenţi turbionari.
Curentul Ecuatorial de Sud
Este un curent vast, ȋndreptat spre vest, care se ȋndreaptă de la suprafaţă până la o
adâncime de 100 m. Graniţa nordică se găseşte lângă 4º N, ȋn timp ce graniţa de sud se află
ȋntre 15 şi 25º S, depinzând ȋn special de zona longitudinală şi de perioada anului. Curentul
relativ rece al Benguelei se deplasează ȋn direcţie nordică unde face corp comun cu Curentul
Ecuatorial de Sud. Curentul Ecuatorial de Sud este caracterizat de o mişcare ȋn direcţie
vestică ȋnspre coasta Braziliei şi se ȋmparte ȋn zona Cabo de Sao Roque, la 16º S, una din cele
două componente, cea puternică, ȋndreptându-se spre nord, iar cealaltă, cea mai slabă, ȋnspre
sud.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
31
Curentul Guinea
Se deplasează ȋnspre est la latitudinea de 3º N de-a lungul coastei de vest a Africii.
Când ajunge ȋn Golful Guinea, curentul poate cunoaşte viteze de 100 cm/s ȋn apropierea
meridianului de 5º W.
Curentul Guinea, ca şi alţi curenţi care scaldă limita de est a oceanului, este
caracterizat de zone de mişcare ascendentă şi o productivitate biologică ȋn creştere. Apele mai
reci de la suprafaţă, ȋn timpul verii boreale, sunt asociate cu intensificarea curentului.
Curenţii de maree
De-a lungul coastei Africii de Vest, mareea este semidiurnă, cu două ape ȋnalte şi două
ape joase pe zi. Amplitudinea mareei este relativ scăzută, abia depăşind 1,8 m la sizigii. Ora
apei ȋnalte ȋn zonele de pe coastă este ȋnaintea celei a apei ȋnalte de la sud, dar diferenţa de
timp este mică. Apa ȋnaltă la intrarea ȋn Rio del Rey, spre exemplu, este cu doar 2 ore mai
târzie decât cea din Cape Town.
Datorită amplitudinii scăzute a mareei şi micilor diferenţe ȋntre ora apei ȋnalte şi ora
apei joase, curenţii de mare de-a lungul coastei sunt neglijabili. Cu excepţia zonelor din
apropierea estuarelor fluviilor şi unora cu adâncimi mici, curenţii de maree sunt complet
neglijabili ȋn comparaţie cu curenţii marini amintiţi mai sus şi cu curenţii de derivă generaţi de
vânt.
Cu toate acestea, curenţii de maree pot deveni perceptibili ȋn golfurile puţin adânci
când vremea este liniştită.
În gurile unor râuri , la sizigii, iau naştere curenţii de maree cu viteza de până la 2 sau
3 Nd. Datorită efectului curenţilor râului, cu precădere ȋn anotimpul ploios, curentul ce se
apropie ȋnspre coastă este de obicei mai slab şi cu o durată mai mică decât curentul dinspre
coastă. De fapt, ȋn anotimpul ploios, curentul ce se deplasează ȋnspre ţărm poate fi cu greu
perceptibil, fiind redus la doar două ore de apa joasă, ȋn timp ce durata curentului dinspre ţărm
poate ajunge la 8-10 ore, viteza acestuia atingând 4-5 Nd.
Curenţii de maree sunt apreciabili până la distanţe de 5-10 mile ȋn largul coastei, ȋn
zone corespunzătoare gurilor marilor fluvii, fiind caracterizaţi de o mişcare ȋnspre gura râului
când mareea este ȋn creştere şi una inversă când mareea scade.
S-a constatat, ȋn mai multe zone, faptul că curenţii de maree se schimbă la fundul apei
ȋnainte ca schimbarea să se producă şi la suprafaţă.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
32
Fig.2.4 Curenţii de suprafaţă predominanţi de-a lungul anului
Marea şi hula
Valurile mării generate de forţa vântului pot varia ȋn direcţie ȋndeosebi ȋn partea
vestică a zonei delimitate de paralelele de 25º şi 35º latitudine sudică. În celelalte zone
direcţia valurilor mării este similară cu cea a vânturilor predominante. Frecvenţa apariţiei
simultane a valurilor mării şi a celor de hulă cu o ȋnălţime de 3,5 m şi mai mult, ȋn lunile de
vară (Decembrie-Februarie), este ȋn general mai mică de 10%, la nord de 30º S şi la vest de 5º
E şi de asemenea la nord de 21º S ȋntre 5º E şi coasta africană. Frecvenţa creşte regulat ȋn
aproximativ 40% din situaţii, la o latitudine de 45º S.
Înălţimile hulelor din largul oceanului ȋn ianuarie sunt ȋn general mai mici de 2 m ȋn
partea de nord faţă de latitudinea de 15º S şi sunt predominante ȋntre partea de S-SE şi N faţă
de latitudinea de 25º S. La sud de latitudinea de 25º S, hulele devin progresiv spre SW şi uşor
mai mari. În iulie, ȋnălţimea hulei este puţin mai mare ȋn extremitatea de nord a zonei, dar
sunt semnificativ mai mari şi cu o frecvenţă mult mai mare ȋn extremitatea de sud a zonei.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
33
Vârtejurile sunt valuri de hulă care apar de la furtuni ȋndepărtate atât din Oceanul
Atlantic de Nord cât şi Atlanticul de Sud şi care ȋşi continuă drumul de-a lungul Atlanticului
de Sud, până când ajung ȋn zonele de apă mică, unde acestea se măresc drastic ȋn ȋnălţime şi
mătură ȋn direcţia coastei. Apele joase fac să devieze aceste valuri de hulă astfel ȋncât ȋntr-un
golf, pe o porţiune de coastă, hula se desfăşoară ȋntr-un mod violent, pe când un golf ȋnvecinat
poate să rămână calm şi neatins.
Coasta de SW a Africii şi Insulele Ascension şi St. Helena sunt bine cunoscute pentru
prezenţa valurilor de hulă, iar acestea apar ȋn lunile decembrie, ianuarie, iulie şi august, dar
pot apărea şi ȋn altă perioadă a anului. Sosirea valurilor de hulă este precedată de deferlarea
valurilor la ţărm. La depărtare de coasta de SW a Africii, valurile de hulă iau naştere de cele
mai multe ori dinspre SW şi ȋn larg de coasta Namibiei dinspre WSW.
Clima şi agenţii atmosferici
Presiunea atmosferică
Caracteristicile dominante sunt anticiclonul semi-permanent al Atlanticului de Sud,
centura calmului ecuatorial ȋn nord şi depresiunile caracterizate de o mişcare ȋnspre E-SE ȋn
sud.
La sud de 30º S, caracterul presiunii poate fi vizibil diferit faţă de cel mediu, datorită
depresiunilor caracterizate de mişcarea dinspre E-SE. Variaţiile ce au loc ȋntre 20º şi 35º S
apar de obicei ca urmare a intensităţii anticiclonului Atlanticului de Sud şi sunt ȋn general
graduale. La nord de 10º S se ȋntâlneşte o mică creştere a presiunii de 3 până la 4 hPa ȋntre
lunile ianuarie şi iulie. Variaţiile ce au loc ȋntre 20º şi 35º S apar de obicei ca urmare a
intensităţii anticiclonului Atlanticului de Sud şi sunt ȋn general graduale.
Variaţii diurne.
De-a lungul coastei africane ȋntâlnim o variaţie diurnă a presiunii. Aceasta variază de
la 3 până la 4 hPa de-a lungul coastei din zona nordică până la 1 la 2 hPa ȋn apropierea Cape
Town. Presiunea maximă este ȋntâlnită la orele locale 10:00 şi 22:00 iar cea minimă la 04:00
şi 16:00.
Anticicloane.
Anticiclonul semipermanent al Atlanticului de Sud reprezintă o caracteristică
dominantă a tiparului presiunii şi climei din zonă. Presiunea medie centrală a anticiclonului,
vara (ianuarie), se ȋncadrează ȋn jurul valorii de 1020 hPa şi creşte până la 1024 hPa ȋn timp ce
se mişcă ȋnspre nord din apropiere de 30º S la 27º S iarna (iulie). Variaţiile ȋn flancul nordic al
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
34
anticiclonului sunt ȋn general mici, dar ȋnspre sud ele pot fi mult mai ȋnsemnate datorită
segmentelor de presiune ȋnaltă şi joasă ce se deplasează ȋn ESE, spre sud de centrul
anticiclonului.
Fronturi atmosferice.
Fronturile calde tind să fie slab definite dar cele reci sunt adesea mult mai active şi
bine definite. Fronturile reci, cu precădere toamna, dau naştere adesea la vânturi puternice şi
precipitaţii abundente. Intervalele dintre fronturile reci, ȋmpreună cu zonele depresionare
asociate, pot varia de la 1 la 15 zile cu variaţie mare atât ȋn intensitate cât şi ȋn durată.
Schimbări ȋn direcţia vântului de la nord la sud, ȋmpreună cu căderi abundente de precipitaţii,
pot anunţa trecerea unui curent rece, ȋn timp ce alte dăţi se pot ȋnregistra puţine până la lipsa
totală a precipitaţiilor şi doar cu schimbare graduală ȋn direcţia vântului.
Iarna, fronturile reci pot aduce vreme rea până la nord, la râul Orange şi la suprafaţa apelor
oceanului ȋn est, foarte rar afectând regiuni la nord de 25º S.
Vânturile
Mare deschisă. Alizeele de SE, care suflă din direcţie ESE şi SSE sunt vânturile
predominante ȋn zonă, ȋn jurul latitudinii de 35º S. Se observă o frecvenţă crescândă a
vânturilor de SW ȋnspre Golful Benin şi cu vânturi mai variabile la vest de meridianul de
1ºW, ȋntre 25º şi 35ºS. La sud de anticiclonul Atlanticului de Sud vânturile predominante
suflă din direcţie SW-NW dar cu o frecvenţă mai ridicată a vânturilor de SE ȋn sud-estul
extrem al zonei, vara.
Zonele de coastă. Schimbări minore ȋn direcţia şi forţa alizeului de SE, datorită
intensificării anticiclonului Atlanticului de Sud şi a unei mici căderi de presiune ȋn zona
continentală, pot avea ca urmare o creştere a forţei vântului de la 10 Nd de-a lungul unei zone
ȋntinse. În plus brizele de după-amiază pot duce la creşterea vitezei vânturilor, la fel cum o pot
face şi devierile provocate de coastă. Se ȋntâlnesc trei vânturi locale principale.
Harmattan. Acesta este un vânt uscat de NNE care suflă ȋnspre mare ȋn zona Golfului
Benin ȋn perioada cuprinsă ȋntre lunile decembrie şi martie. Efectele acestui vânt constau ȋn
reducerea considerabilă a vizibilităţii datorită unui strat de ceaţă ȋn creştere.
Tornade. Denumirea locală de tornadă este dată rafalelor de vânt ȋnsoţite de tunete
care pot lua naştere la nord de râul Congo. Condiţii foarte severe, care preced de obicei o
formaţiune noroasă densă şi vijelie, şi care pot avea ca efect rafale de vânt cu viteze de 50 Nd
sau mai mult, pot afecta o zonă ȋntinsă pentru o oră sau mai mult. Se ȋntâlnesc de asemenea
tornade uscate unde nu se ȋnregistrează căderi de precipitaţii asociate rafalelor de vânt.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
35
Vânturile Berg. Acestea sunt vânturi fierbinţi şi purtătoare de praf ce suflă din direcţie
E şi NE şi iau naştere cu precădere la sud de Angola, fiind similare cu vânturile Scirocco din
nordul Africii. Aceste vânturi sunt adesea puternice şi bat ȋn rafale ajungând până la forţa 7 ȋn
Luderitz. De obicei durează doar câteva ore dar pot sufla intermitent de-a lungul unei perioade
de câteva zile. Temperatura, ȋn timpul perioadei ȋn care aceste vânturi suflă, poate atinge 40ºC
iar umiditatea poate scădea până la mai puţin de 20%. Aceste vânturi de deşert pot apărea ȋn
orice perioadă a anului dar sunt cel mai des ȋntâlnite iarna.
Vânturi puternice. Alizeele de SE rareori ating forţa unei furtuni, ȋntre Camerun şi
nordul Namibiei dar, când brizele mării şi devierile provocate de coastă sporesc puterea
Alizeelor de SE, vântul poate atinge forţa 7 ȋn anumite locuri. Vânturi de mare putere, valuri
ȋnalte şi hulă sunt fenomene frecvent ȋntâlnite la sud de 35º S.
Norii şi precipitaţiile
Deasupra oceanului valoarea medie a nebulozităţii este ȋn jur de 5/8-6/8 ȋn S, la
aproximativ 35º S, de-a lungul anului, şi ȋn jur de 6/8 la aproximativ 15º S şi 5º E.
În NW-ul zonei valoare medie a nebulozităţii este de obicei mai mică de 4/8 şi ȋn
celelalte zone ȋntre 4/8 şi 5/8, cu excepţia Golfului Biafra unde creşte de la aproximativ 4/8-
5/8 ¬ȋn ianuarie până la 6/8-7/8 ȋn iulie.
Ceaţa şi vizibilitatea
Vizibilitatea scăzută din Golful Biafra poate fi cauzată uneori de praful adus de vântul
de N şi NE numit “Harmattan”, ȋn special ȋntre decembrie şi martie.
Deasupra oceanului ceaţa este rară la N de 30º S, apărând ȋn mai puţin de 2% din
ocazii. Frecvenţa creşte ȋn jur de 6% la S de 40º S.
Temperatura aerului şi umiditatea
Deasupra oceanului ȋn februarie, temperatura medie a aerului descreşte de la 28ºC ȋn
NE-ul zonei la 12º-13ºC ȋn S. În luna august, cea mai rece de obicei, temperatura medie a
aerului ȋn N-ul zonei este ȋntre 24ºC şi 25ºC, iar ȋn S ȋntre 9ºC şi 10ºC.
În zonele de la coastă temperaturile medii ale aerului sunt ȋn general mai mari.
Deasupra oceanului valoarea medie a umidităţii ȋn ianuarie este ȋn jur de 82% ȋn NW-
ul zonei şi 79% ȋn NE. Descreşte apoi la 75% la latitudinea de 20ºS şi 73% la latitudinea de
27ºS, pentru a creşte din nou la 80% spre SW-ul zonei. În iulie valoarea medie a umidităţii
este ȋn jur de 80% ȋn NW-ul zonei şi 83% ȋn NE. Apoi descreşte la 75% la latitudinea de 6ºS,
72% la 20ºS, apoi creşte din nou la 75% la latitudinea de 35ºS şi 80% la 43ºS.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
36
2.3.2 Sudul Oceanului Atlantic de Nord (Strâmtoarea Gibraltar- Ecuator)
Curenţii
Curentul oceanic principal din zonă este Curentul Canarelor, care curge SV, paralel cu
coasta de NW a Africii, îmbrățișând Arhipelagul Madeira, Insulele Canare și Arhipelagul
Capului Verde. Mai întâlnim Curentul Ecuatorial de Nord și de Sud, între care, chiar la N de
Ecuator, curge Contracurentul Ecuatorial de Est, și de-a lungul Golfului Guinea întâlnim
Curentul Guineei.
Curentul Canare şi Curentul Ecuatorial de Nord
Curentul Canare este asociat cu Alizeele de NE şi curge ȋntr-o direcţie sud vestică cu o
viteză de jumătate de nod sau mai puţin.
Curentul Canare ȋşi continuă cursul ȋn SV până la Arhipelagul Capului Verde, după
care tinde spre vest şi se uneşte cu Curentul Ecuatorial de Nord.
Aproape de Capul Blanc (20º46’N; 017º03’V), o ramură a Curentului Canare se
ȋntoarce la S şi SE curgând de-a lungul coastei africane până La Sierra Leone şi Liberia cu o
viteză de jumătate de nod. Totuşi, fluxul acestui curent este scăzut şi expus la variaţiile
sezoniere.
Curentul Ecuatorial de Nord apare la V de 25º W şi curge la V cu aproximativ ½ Nd ȋn
direcţia Caraibe. Între latitudinile de 8º şi 25º N are o constanţă moderată sau ȋnaltă, dar la N
de 25º N devine mult mai variabil ȋn direcţie şi viteza abia ajunge la un sfert de nod.
Curentul Ecuatorial de Sud
După cum şi numele lui indică, se manifestă cel mai frecvent la S de Ecuator. Totuşi,
limita sa de nord se extinde la nord de aria lui de acoperire, chiar la N de Ecuator.
În zona estică a meridianului de 15º W, se deplasează la 3º N vara, iar iarna
(decembrie-februarie) la doar 1º sau 2º N.
În largul oceanului, la vest de 15º W, se extinde la 4º sau 5º N şi se uneşte cu marginea
sudică a Curentului Ecuatorial de Nord la V de aproape 28º V iarna, şi până la V de 40º V
vara. În general este un curent constant, curgând la V sau VNV cu o viteză de ¾ până la 1 Nd,
ocazional crescând la 1 ½ Nd vara. La E de Meridianul Greenwich se ȋndreaptă de obicei NV
sau N cu o viteză de ½ sau ¾ noduri.
Contracurentul Ecuatorial şi Curentul Guineei
Contracurentul Ecuatorial curge spre E ȋntre Curentul Nord-Ecuatorial şi Sud-
Ecuatorial. Cele mai ȋnalte limite le atinge vara, şi poate fi simţit până la V, de la 35º la 45º V,
dar iarna şi primăvara abia poate fi simţit la V de 25º V.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
37
Contracurentul Ecuatorial are ȋn general un grad ȋnalt de constanţă şi curge cu viteze
de la ½ la ¾ Nd, fiind mai puternic vara decât iarna.
În timpul verii (iunie-august) curentul se bifurcă ȋn apropierea coastelor şi o mică parte
se ȋndreaptă NE spre coastele Sierrei Leone şi Liberiei. Această ramură se divide din nou la
coastă, o parte ȋntorcându-se la SE, alăturându-se curentului sud-estic deja existent, cealaltă
parte ȋntorcându-se la NV, de-a lungul coastei până la 15º-18º N, cauzând o inversare a
curentului sud-estic. Acest curent de NV are un grad scăzut al fluxului şi viteza medie este de
½ Nd. El se diminuează treptat pe măsură ce extinderea şi puterea Contracurentului Ecuatorial
descreşte ȋn timpul iernii.
Cursul principal al Contracurentului Ecuatorial continuă spre E, alăturându-se
curentului sud-estic de coastă al Liberiei, intrând apoi ȋn Golful Guineei, unde devine
cunoscut sub numele de Curentul Guineei. Aici devine mai strâmt, fiind ȋncadrat de coastă la
N şi la S de Curentul Ecuatorial de S. În consecinţă, viteza sa creşte ajungând la 2 Nd ȋn
timpul verii şi crescând ocazional până la 3 Nd.
Iarna, fluxul rămâne ridicat dar, deoarece limita nordică a Curentului Sud-Ecuatorial
se retrage spre S, curentul se lărgeşte şi astfel descreşte la viteza de 1 sau 1 ½ Nd. Iarna, la E
de Capul Three Points (04º45’N; 002º05’W) curentul descreşte la o viteză de ¾ Nd şi devine
mai puţin constant. Se extinde mai mult ȋn timp ce se ȋndreaptă spre Golful Biafra şi scade la
o viteză de ½ Nd. Sunt rapoarte despre direcţiile vestice ȋn Golful Guineei, deşi acestea sunt
evenimente rare. A fost descoperit un curent de adâncime, cu direcţie vestică, sub curentul
Guineei, de obicei la adâncimi de 100 m. Rareori, acest curent se ridică la suprafaţă, ȋn special
iarna şi la ȋnceputul primăverii, când Curentul Guineei cu direcţia normală E are o rată foarte
slabă.
Limitele ȋntre Contracurentul Ecuatorial şi curenţii ecuatoriali adiacenţi de N şi de S
nu sunt foarte bine definite, existând o zonă de tranziţie ȋngustă de aproape 1 sau 2 grade
latitudine ȋn care direcţiile vestice de-a lungul limitei nordice a Curentului Sud-Ecuatorial se
ondulează treptat, prin N, pentru a se alătura contracurentului cu direcţie estică. Ondularea,
prin S, a marginii sudice a Curentului Nord-Ecuatorial este mai graduală, apărând la peste 3º
latitudine ȋnainte de a se alătura părţii nordice a Contracurentului Ecuatorial.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
38
Fig 2.5 Curenţii de suprafaţa iunie-august
Circuitul apei (fenomenul de upwelling)
Apele coastei de NV ale Africii sunt de regulă afectate de fenomenul de “upwelling”.
Acest fenomen apare atunci când un vânt bate persistent ȋnspre, sau ȋn afara uscatului, tinzând
să poarte apele calde ȋn larg, aceste ape fiind ȋnlocuite de ape reci din adâncuri.
În consecinţă, nivelul apei din apropierea coastei scade, aceasta dând naştere unui
curent de slabă intensitate de-a lungul coastei.
Zonele cel mai mult afectate sunt acelea nordice de 15º N până la Golful Bojador
(26º07’N; 014º30’V).
Acest curent de mică intensitate are efectul de a schimba direcţia Curentului Canare cu
direcţia SV, astfel ȋncât tinde să curgă costal ȋn loc să curgă mai ȋn larg.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
39
“Upwelling-ul” apare de asemenea şi ȋn afara coastei Guineei, dar efectul asupra
Curentului Guineei, care curge paralel cu coasta, este minim.
Efectul unei furtuni tropicale ciclice asupra curenţilor
Furtunile tropicale ciclice sunt ȋntâlnite ocazional la V-NV-ul Africii peste estul
Oceanului Atlantic, ȋn timpul verii şi toamnei, N de 10º N şi V de 20º V.
Normalitatea curentului este afectată câteodată considerabil de vânturi violente ce
acompaniază o asemenea furtună.
Curentul astfel produs se ȋndreaptă ȋn direcţia coborâtoare vânturilor cu o deviaţie spre
dreapta (ȋn emisfera nordică) ȋntre 20º şi 45º.
Oricum, de vreme ce curentul depinde de durata timpului ȋn care vântul bate ȋntr-o
anumită direcţie şi de asemenea de puterea vântului, acesta, ȋn majoritatea cazurilor, nu are
timp să se dezvolte ȋn totalitate.
Se estimează că la viteze ale vântului de 40 Nd sau mai mari, vântul trebuie să bată ȋn
aceeaşi direcţie mai mult de 48 de ore pentru a produce un curent puternic.
Astfel, datorită ciclonilor ce se mişcă ȋncet, se pot ȋntâlni curenţ i puternici ce pot
depăşi 2 Nd. Când cicloanele se apropie de coastă, viteza curentului se măreşte considerabil.
Mareele din apropierea coastei
Mareele sunt semidiurne, schimbându-şi direcţia de 4 ori pe zi.
Inegalitatea diurnă este negijabilă, astfel ȋncât cele două fluxuri ȋn aceeaşi direcţie din
timpul unei zile au aceeaşi putere, nivel maxim şi aceeaşi durată.
Pe lângă coastă, departe de gurile de vărsare ale râurilor, mareele iau direcţia N sau V
la mareea ȋnaltă şi S sau E la mareea joasă, paralel coastei. La câteva mile de coastă, mişcarea
apei este controlată de curenţi şi mareea este neglijabilă.
Marea şi hula
Starea mării
Valurile mării generate de vânt pot fi, uneori, foarte variabile în direcție mai ales în
nordul zonei care este afectată de depresiunile de latitudine medie.
Hula
În N-ul şi NW-ul zonei, iarna, valurile de hulă sunt predominante de la W și NW dar
devin în special de N și NE în SW și zonele centrale. În SE-ul zonei predomină valurile joase
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
40
de hulă dinspre S. Vara, înălțimea hulei este destul de mică comparativ cu iarna în nordul
zonei, dar în sudul zonei înălțimea hulei este în general mai mare decât iarna, și în SW-ul
zonei este predominantă dinspre SE.
Valuri de deferlare
De-a lungul coastei Golfului Guineei există o hulă permanentă dinspre SE și SW. În
mare largă hula este în general mică, iar în apropierea coastei crește în amplitudine și produce
valuri de resacă puternice.
Clima şi agenţii atmosferici
Vânturi
Alizeele de NE, care bat aproape constant la N de 20ºN, se îndreaptă spre sud din
august și ating latitudini de 5ºN în decembrie și ianuarie, retrăgându-se din nou la N în
următoarele 6 luni.
Alizeele de NE sunt relativ reci la N de 20ºN, dar la S de 20ºN aceste vânturi aduc un
aer cald, uscat şi cu mult praf din interiorul continentului african. Aceste vânturi calde, numite
“Harmattan” au cea mai mare intensitate ȋn ianuarie de la 10º la 30º N şi stratul gros de praf
este purtat pe mare cauzând probleme navigaţiei.
Furtunile se întâlnesc la N de 25º N, dar ating o frecvență de doar 10 procente în N în
Ianuarie și lunile adiacente.
Frecvența este mai mică de 1-2 procente ȋn mijlocul anului. De asemenea frecvența
scade rapid la latitudini mici și rareori se întâlnesc furtuni în jumătatea sudică a zonei.
Furtunile tropicale au pătruns în estul zonei dinspre Atlanticul de W, dar sunt
evenimente rare.
Vizibilitatea şi ceaţa
Ceaţa este rară ȋn această zonă, deşi apar porţiuni restrânse cu ceaţă unde apa este mai
rece. Norii de praf sunt comuni ȋn special ȋn sezonul secetos, câteodată putând fi foarte groşi.
În NW-ul zonei, vizibilitate scăzută este înregistrată în jur de 5% iarna și 2% vara. În
NE vizibilitatea este în jur de 4% iarna și 8,9% vara, dar crește la aproape 20% în apropierea
coastei, chiar 21% vara. La aceeași latitudine dar în vestul îndepartat al zonei, frecvența
vizibilității scăzute este între 1 și 4% tot timpul anului.
În SW-ul zonei, vizibilitate scăzută este înregistrată în jur de 8-10% iarna și 4-6%
vara. În SE-ul zonei procentajul variază între 10-15% iarna și 4-6% vara.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
41
Norii
Peste partea de NW a zonei valoarea medie a nebulozității variază de la peste 5/8 iarna
și primăvara până la 3/8, 4/8 în august și septembrie. Sunt variații mari de la o zi la alta în
special când condițiile stabile de anticiclon sunt înlocuite de mai multe tulburări ale vremii
asociate cu depresiunile Nord Atlantice și sistemul lor frontal.
Nebulozitatea descrește spre coasta Africană până la 20ºN. Pe coasta
Marocului nebulozitatea medie este de 3/8 în timpul anului și pe coasta nordică a Mauritaniei
media este între 2/8, 3/8. Nebulozitatea medie crește la S de Capul Verde pentru a atinge o
maximă de aproape 6/8 pe coasta Liberiei.
Precipitaţii
Majoritatea precipitațiilor din partea de N a zonei apar în lunile de iarnă, în timp ce
multe ploi torențiale sunt înregistrate în S vara. Distribuția precipitațiilor peste insule arată
variații însemnate. Cantităţile lunare totale diferă considerabil de la an la an, depinzând de
intensitatea şi persistenţa Anticiclonului Azore. Cea mai udată regiune este între 5º și 12ºN,
unde cad des și ploi torențiale timp de 5 luni între iunie și octombrie. Între 12º și 20ºN durata
ploilor musonice este mică și volumul precipitațiilor este corespunzător mic.
Temperatura aerului
Temperatura medie a aerului peste ocean în Ianuarie variază de la 17ºC în NW-ul
zonei la 14ºC în NE. În jur de 20º N, temperatura medie este în jur de 22ºC în W și 19ºC în E.
În sudul zonei temperatura medie este în jur de 26ºC -27ºC în SW-ul zonei și 28ºC în SE-ul
zonei.
În Iulie, temperatura medie în nordul îndepărtat al zonei este aproape 23ºC în NW
scăzând la aproximativ 20ºC la 30ºN, 17ºW apoi urcând la 22ºC în NE. La aproximativ 20ºN
temperatura medie este 25ºC în W și 22ºC în E. În cele din urmă, în extremul SW temperatura
medie a aerului este în jur de 26º la 27ºC, și în SE în jur de 25º la 26ºC.
Temperatura medie a aerului în nordul zonei are tendința de a fi cu aproape 1º mai
rece decat temperatura apei iarna, dar la fel vara.
Presiunea
Regimurile de presiune dominante le găsim ȋn următoarele 4 sub-procente:
Anticiclonul Azore care domină de obicei partea de N la 25º N ȋn special vara;
Centura de ȋnaltă presiune subtropicală a emisferei sudice a acestei zone;
Zona de presiune mică tropicală a “calmurilor ecuatoriale” care separă cele
două centuri de presiune ȋnaltă nordică şi sudică;
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
42
Depresiunile atlantice care de obicei predomină ȋn nordul acestei zone dar care
iau câteodată o turnură spre S afectând latitudinile din S de 25º N, ȋn special ȋn
E.
Depresiunea ecuatorială se deplasează N şi S odată cu Soarele pe la 10º latitudine,
rezultând o presiune minimă de 1009-1010 mb ȋn jur de 5º N ȋn Ianuarie şi 1013-1014 mb pe
la 15º N ȋn iulie şi august.
Schimbările de presiune sunt majore ȋn partea nordică a zonei, unde pot avea loc ȋn
câteva zile schimbări de la presiune ȋnaltă la presiune joasă (şi invers).
Variaţiile diurne de presiune au un interval de 1 la 2 mb ȋn N şi sunt neobservabile. În
sud, intervalul este mai mare, de la 3 la 4 mb, şi efectele diurne sunt bine definite ȋn special ȋn
sezonul uscat.
2.3.3 Marea Mediterană de Vest
Platourile continentale în partea de W a Mării Mediterane sunt relativ bine dezvoltate,
dar ele sunt de o lăţime relativ îngustă cu o medie de 25 de mile.
Strâmtoarea Gibraltar are o adâncime de 286 m cu rafturi înguste pe fiecare parte şi cu
creste neregulate în mijloc. De-a lungul coastei de S şi E a Spaniei pantele sunt abrupte cu
excepţia liniei de 2000 m.
Marea Mediterană primeşte de la râurile care se varsă în ea aproximativ o treime din
cantitatea de apă care se pierde prin evaporare. De asemenea există şi pierderi de apă datorate
curenţilor care poartă apele Mării Mediterane spre Oceanul Atlantic prin strâmtoarea
Gibraltar, acest proces fiind comparabil cu cel care are loc între Marea Mediterană şi Marea
Neagră prin intermediul strâmtorilor Dardanele şi Bosfor. Direcţiile vântului variază în mod
special pe timpul iernii şi pot duce la modificări ale curenţilor în funcţie de puterea, direcţia şi
persistenţa acestuia.
Curenţi
Curenţii de pe coasta de E a Spaniei şi din jurul insulelor Baleare
O parte a curenţilor care acţionează în sens opus acelor de ceasornic în bazinul de W
al Mării Mediterane sunt cei care acţionează în S şi SW Golfului Lions spre Insulele Baleare
şi de-a lungul coastei de E a Spaniei cu o viteză medie de aproximativ ½ noduri.
Curenţii de pe Coasta Algeriei şi Tunisiei
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
43
Curenţii costali slabi de la Ghazaouet cu direcţia ENE au o rată medie de aproximativ
¼ noduri, dar cresc la aproximativ ¾ noduri lângă Capul Falcon, unde principalii curenţi E se
apropie de coasta Algeriei. La Capul Bizente, curenţii au direcţia ENE şi o rată medie de ¾
noduri. Aceşti curenţi sunt influenţati în special de vânt în perioada primăverii şi verii. Dupa
lunga perioadă a vânturilor de vest, curenţii cu direcţia Est pot avea o creştere de până la 3
noduri sau mai mult. Vânturile de NV aduc adesea o creştere la ţărm a curenţilor, dar
vânturile de NE si E, pot reduce temporar în timpul verii viteza curenţilor pe timpul veri, sau
chiar să inverseze direcţia lor.
La Est de Capul Bizente, principalii curenţi trec departe de coasta în Canalul Siciliei
cu o rata de aproximativ ½ la ¾ noduri. Latura Sudica a curenţilor îşi schimbă direcţia către
Sud, între Capul Bon şi Isola di Pantelleria, apropiindu-se de coastă, lângă Ras Kaboudia.
Curenţii dintre Capul Bizente şi Ras Kaboudia au o frecvenţă scăzută şi sunt mult mai afectaţi
de vânt. Vânturile puternice Nord sau Nord – Vest produc o direcţie înspre ţărm în Golful
Tunis, şi SSV cu o viteza de 1 nod în Golful Hammamet. De la Ras Kaboudia curenţii au
direcţia SSV cu o rată de aproximativ ½ noduri, întorcându-se către SE lângă Insulele Jerba.
Presiunea atmosferica. Fronturile atmosferice
Valorile medii lunare ale presiunii in zona se afla intre 1011 si 1023 mb. (758,3 –
767,3 mm. Hg.) de-a lungul intregului an. In partea de vest a Sardiniei valoarea medie a
presiunii minime este de 1011 mb (758,3 mm Hg) in luna aprilie si valoarea maxima 1016
mb. (762,1 mm Hg) din lunile august pana in luna octombrie, in timp ce in Oran, Algeria
valoarea minima este de 1015 mb (761,3 mm Hg) in luna august iar valoarea maxima este de
1022 mb. (766,6 mm Hg) in luna ianuarie.
Vara, când temperatura solului este mai mare decât ce a mării, presiunea este scazută
in nordul Africii, in mod special in partea de sud a muntilor Atlas, şi mare deasupra marii.
Astfel aceasta situatie tipica de vara este caracterizata de o zona extinsa cu presiune ridicată
care se întinde de la partea de est a coastei Spaniei pe deasupra insulelor Baleare spre Sardinia
si Sicilia, cu zone de presiune scazuta in nord, sud si est.
Anticiclonii
Anticiclonul Asiatic – iarna, ramura de W a anticiclonului asiatic care se află deasupra
Europei, este sursa maselor de aer foarte rece, care ocazional pot afecta şi nordul părţii de W a
Mediteranei. Când un front de presiune ridicată se extinde deasupra Balcanilor sau a Europei
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
44
centrale, acesta poate produce puternice vânturi de N şi NE deasupra părţii nordice a bazinului
de W al Mediteranei.
Maree
În strâmtoarea Gibraltar mareea variază până la 1 m. Această valoare scade în mod
considerabil odată ce înaintăm spre E, spre coasta de NE a Spaniei, în zona insulelor Baleare
şi în zona coastei Algeriei.
Valuri
Valurile sunt generate de vânturile locale şi pot avea direcţii variabile. Cele mai
puternice valuri apar datorită vânturilor de E (Levante), în special de-a lungul coastelor de E
şi S ale Spaniei şi pe coasta de N a Marocului.
De asemenea în jurul insulelor Baleare şi la S de Sardegna apar valuri puternice (forţa
peste 8) ca rezultat al vânturilor care acţionează dinspre NW şi NE sau din cauza vântului care
acţionează din SW (Libeccio). Marea este adesea liniştită chiar şi în timpul iernii, dar în
special în intervalul mai–octombrie. Schimbările în gradul de agitaţie al mării pot apărea în
timp scurt în special în partea de SW a mării.
Densitatea,salinitatea şi temperatura apei
Valorile salinităţii rămân constante pe timpul anului cu valori cuprinse între 37.5 şi
38.5 părţi la mie.Valorile cele mai scăzute apar în partea de W iar cele ridicate în E.
Valorile medii ale densităţii variază între 1.02550 vara (august) şi 1.02800 în timpul
iernii (februarie). Deşi apar variaţii mici în ceea ce priveşte valoarea densităţii, valoarea medie
pe zonă rămâne constantă.
Temperatura mării de obicei scade la minim în luna februarie, având o valoare medie
de aproximativ 12º-13º C în partea de N şi 15ºC în S. Temperaturile cresc brusc în lunile
aprilie şi mai şi de obicei ating valori în jur de 20º-21ºC în NW şi SW şi aproximativ 26ºC în
SE.
Vânturi
Vânturile puternice din NE, pe timpul iernii, pot da naştere de rafale pe uscat în
Golful Valencia cu viteze de până la 2 noduri.
Vânturile puternice de NE pot genera furtuni de-a lungul coastei între Barcelona şi
Valencia.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
45
Clima şi temperatura aerului
Vara, în partea de W a bazinului Mării Mediterane, este în mod frecvent cald, în mod
particular în partea de S, cu lungi perioade de vreme calmă. Vânturile cu forţe mai mari de 7
sunt rare vara deasupra celei mai mari părţi a bazinului de W a Mării Mediterane
În august, în mod normal luna cea mai călduroasă, temperatura aerului atinge valoarea de
22ºC în nord, în timp ce în părţile sudice şi sud-estice atinge valori de 26-27ºC iar în
Strâmtoarea Gibraltar 22-23º.
2.4 Caracterizarea generală a porturilor
2.4.1 Descrierea portului de plecare
Cape Town
φ: 33°56'S, λ: 018°26'E
Fig.2.6 Schiţa portului Cape Town
Localizare: Portul este situat ȋn Golful Table pe coasta de SW a Africii de Sud.
Timpul local: GMT+2.
Generalităţi: Portul este format din patru bazine principale: Bazinul Victoria, Bazinul
Alfred, Docul Duncan şi Ben Schoeman, toate fiind protejate de diguri.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
46
Bazinul Victoria, de dimensiuni 500 m x 500 m, oferă posibilitatea de acostare pe
2200 m cu adâncimi ȋntre 9,9 m si 5,2 m. Este ȋn principal utilizat pentru traficul
pescadoarelor.
Bazinul Alfred, 300 m x 100 m, se află la SW de Bazinul Victoria şi este dragat la o
adâncime de 4 m.
Docul Duncan, de dimensiuni 1800 m x 600 m, oferă posibilitatea acostării pe o
lungime de 4000 m. Intrarea este largă având 180 m şi partea principală a bazinului este
dragată la o adâncime de 12,9 m.
Docul Ben Schoeman, de dimensiuni 1800 m x 500 m, se găseşte ȋn zona cea mai
nouă. Cea mai mare parte a bazinului este dragată la o adâncime de 14 m.
Hărţile portului: BA Nr. 1846, 1920, 4146 şi 4150.
Dimensiunile maxime: 350 m lungime, 87 m lăţime, 13,7 m adâncime. Fundul mării
este bun pentru ancoraj. Linia de ȋncărcare este linia de vară.
Informaţii necesare ȋnainte de sosire: Autorităţile portuare cer ETA imediat ce este posibil.
Navele sosite pentru operare de mărfuri vor transmite ETA cu cel puţin 10 zile 1ucrătoare
ȋnainte de sosire. Navele sosite pentru buncheraj vor transmite ETA cu cel puţin 3 zile ȋnainte
de sosirea ȋn port. ETA vor fi transmise agentului pentru ca acesta să poată notifica toate
părţile implicate.
Documentaţia necesară:
Vama:
Raportul intrărilor/ieşirilor navei
Certificat de liberă practică
Autorizaţia vamală pentru tranzitarea unor mărfuri - pentru o destinaţie în R.S.A
Lista bunurilor aflate sub sigiliu la bordul navei
Lista cu echipajul navei (6 copii)
Autoritatea sanitară:
Declaraţia maritimă de sănătate
Lista echipajului cu datele ultimelor vaccinări
Certificatul de deratizare
Autoritatea portuară:
Certificatul de liberă practică
Raportul sosirii
Notificarea plecării/mutării
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
47
Raportul comandantului navei
Declaraţia de sănătate
Listele vaccinurilor efectuate
Certificat de deratizare/scutire de deratizare (dacă este cazul)
2 liste ale echipajului
2 liste cu pasagerii în tranzit
liste cu pasagerii debarcaţi
Bunurile echipajului aflate sub sigiliu
Declaraţiile echipajului (Formular specific companiei)
Inventarul magazinului (Slop Chest)(Formular specific companiei)
Registrul şi setul certificatelor navei (folosite de agent şi restituite )
Înregistrarea sosirilor/plecărilor (Doar debarcarea pasagerilor)
Declaraţia corespondenţei navei
Certificatul ofiţerului însărcinat cu medicina,comandantului
Raportul sosirilor (la pilot)
Certificat de plecare
Comunicaţii: Cape Town Radio va fi utilizat pentru transmiterea ETA. Această staţie
operează 24 ore/zi. Port Elizabeth şi Durban Radio au fost centralizate ȋn Cape Town Radio.
Indiferent ce nume poartă staţia respectivă un operator va răspunde. O persoană va răspunde
pentru tot traficul comercial iar altă persoană va răspunde ȋn cazul apariţiei unor cazuri
SOLAS pentru Cape Town, Port Elizabeth şi Durban Radio.
Nota de gata: NOR să fie ȋnaintată la sosire. O navă este considerată ca fiind sosită
după ce a trecut linia imaginară ce uneşte farurile Green Point şi Robben Island.
Pilotajul: Pilotajul este obligatoriu şi disponibil 24 ore/zi. Apelarea se va realiza ȋn
canalele 14, 16. Navele trebuie să transmită cererea pentru pilot cu 72 de ore ȋnainte şi să
confirme cu 1 oră ȋnainte către Port Control prin VHF canalele 14, 16. Pilotul se va ambarca
ȋn poziţia 33º52.4’S, 018º24.0’E (1.5 Mm SW de farul Fairway).
Ancorajul: Zonele de ancoraj apar pe hartă. Ancorajul este interzis ȋn canalul dragat
şi ȋn apropierea intrărilor până la 2 Mm NNW de la lumina digului. Colţul din SE este marcat
cu o baliză luminoasă. În timpul iernii nu există ancoraj sigur pe timpul furtunilor din W.
Navele ar trebui să menţină motoarele principale ȋn funcţiune şi să fie gata de plecare ȋn orice
moment.
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
48
Nivelul mareei: Nivelul maxim atins la sizigii este de 1.8 m iar la cuadratură de 1.2
m. Nu există curent de maree mare.
Restricţii: Navele nu pot intra decât dacă agenţii au fost aleşi. Petrolierele şi navele
care transportă produse explozive sau periculoase sunt restricţionate la orele din zi.
Dimensiuni maxime: Pasagerele şi cargourile: lungime maximă până la 305 metri; pescaj
10.97 metri. Tancurile (pentru descărcare): lungime maximă 820 picioare; pescaj 13.1 metri
(la maree). Tancurile/mineralierele în balast până la 350 metri în lungime, 350.000 dwt şi
pescaj 13.1 metri pot acosta pentru alimentare cu combustibil, reparaţii etc.
Remorchere: Sunt disponibile 4 remorchere de 3900 CP fiecare şi cu o forţă de
tragere la baba de 43 tone. Adiţional există un remorcher cu forţa de 10 tone dar şi trei şalupe
rapide cu o forţă de 3,5 tone. Chemarea acestora este la cererea pilotului. Pentru navele ce
descarcă păcură sunt obligatorii remorcherele ȋn asistenţă.
Facilităţi: Toate cheurile principale dispun de trenuri şi sunt conectate la sistemul
general de cale ferată. Sunt disponibile următoarele echipamente:
Buncherajul: Există 61 puncte pentru buncheraj ȋn port. Sunt disponibile toate
tipurile de combustibili şi lubrifianţi, livrate de toate companiile mari şi sunt trimise navelor
prin conductele de la uscat. Există posibilitatea alimentării prin intermediul barjelor.
Facilităţi medicale: Numeroase spitale şi clinici sunt situate in oraş: Spitalul
Leewendat, Spitalul City Park, Spitalul Panorama, Spitalul Groote Schuur, Spitalul
Tygerbery. Doctorii pot fi solicitaţi 24 ore/zi şi ȋn caz de nevoie se pot prezenta şi ȋn afara
limitelor portului.
Transporturile: Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional Cape Town
(20 km). Sunt disponibile autobuze din centrul oraşului către aeroport. Portul este conectat la
reţeaua naţională de căi ferate.
Poluarea: Sunt ȋn vigoare măsuri foarte severe cu privire la poluarea marină cu
produse petroliere. Autorităţile monitorizează coasta sud africană până la o distanţă de 200
Mm ȋn larg.
Sistemul de balizaj: IALA A ( marcaje laterale: roşu la babord, verde la tribord).
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
49
Fig 2.7 Regiunea IALA A
2.4.2 Descrierea portului de sosire
Barcelona
φ: 41° 20’ N, λ: 002° 10’ E
Fig 2.8 Schiţa Portului Barcelona
Locaţie: coasta de NE a Spaniei.
Documente: aceste documnte sunt necesare cu 24 de ore înaintea sosirii:
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
50
o listă a echipajului,
2 liste ale rezidurilor.
Următoarele documnele sunt necesare la sosire:
o declaraţei a bunurilor,
liste ale echipajului,
o declaraţie a mărfii transportate,
trei liste cu provizii.
Densitate: 1025-1028
Natura fundului: noroi şi nisip.
Pilotajul: obligatoriul, trebuie preaviz cu 24 de ore înainte de sosire
Adresă telefrafică:”Pilot Station- Barcelona”. Piloţii pot fi contactaţi pe canalul VHF
14, piloţii acordă prioritate navelor mai apropiate de intrarea în port.
Punctele de ancorare: navele pot ancora în zonele de ancorare, două adâncimi
30 m şi 70 m, după cum se arată în topurile de abordare portuare.
VHF: Barcelona Radio poate fi contactat pe VHF Canal 16, cu 3 ore înainte de sosire
şi Canal 26 pe distanţe lungi.
Remorchere: Operate de două companii private. Navele care nu au nevoie de un
remorcher la intrarea sau ieşirea din port, pot necesita unul pentru manevre interne, în funcţie
de manevră şi de dimensiunea navei, pre-aranjament cu piloţii.
Hărţile portului: BA 1180 şi BA 1195
Sistem de balizaj: IALA A ( marcaje laterale: roşu la babord, verde la tribord).
Fig. 2.9 Regiunea IALA A
Planificarea voiajului navei petrolier de 80000 tdw pe ruta Cape Town-Barcelona. Calculul de stabilitate şi asietă
pentru navigaţie în balast. CAPITOLUL II. Planificarea voiajului pe ruta Cape Town-Barcelona.
51
2.5 Concluzii
Un aspect foarte important, înainte de stabilirea rutei de navigaţie şi de întocmirea
planului de marş propriu-zis, este acela de a studia în detalii documentaţia de la navă. Prin
urmare, a cunoaşte condiţiile geografice, hidrologice şi meteorologice, pentru zona în care se
va executa marşul are o însemnătate aparte.
Atât publicaţiile nautice de la bordul navei, cât şi avizele pentru navigatori sunt de un
real folos; astfel se vor cunoaşte anticipat condiţiile vremii, situaţia traficului din zonă,
noutăţile legate de siguranţa navigaţiei, zonele în care există sisteme de raportare obligatorii,
„pretenţiile” porturilor de încărcare şi descărcare, condiţiile în care nava trebuie să ajungă la
destinaţie etc.
Pentru desfăşurarea în condiţii optime a voiajului s-a ţinut cont de fiecare punct
intermediar, schimbările de drum efectuându-se pe bază de măsurători făcute la repere
costiere.
Întru-cât voiajul se desfăşoară ȋn luna august, condiţiile hidro-meteorologice pe care le
va ȋntâlni nava ȋn arealele traversate sunt ȋn general favorabile, fără intemperii, condiţii de
vreme stabilă.