INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTĂRI CAI FERATE Bld. Dinicu G o l e s c u nr. 38, C o d postai 0 1 0 8 7 3 , Bucureşti, R o m â n i a , Tel: 0 2 1 3 1 6 0 1 9 0 , Fax: 0 2 1 3 1 2 3 1 4 5 , Email: ispcf@ispcf.ro Cod bancar IBAN RO05INGB0001008199178910 deschis la ING Bank, număr inregistrare fiscala RO 1566866, număr înregistrare la Registrul Comerţului J40/248/1992

MEMORIU DE PREZENTARE în conformitate cu Legea 292/2018

Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România - faza studiu de fezabilitate - Lot SRCF

Bucureşti - STAŢIA CF VIDELE

COMPANIA NAŢIONALA DE CAI FERATE "CFR" SA SRCF Bucureşti

2020

25.11.2020 ING Business

Acest document nu reprezinta o dovada de plata

Plata in lei

Sursa Formular

Introdus de 20.11.2020 12:55 NICOLETA-ALICE DRAGOMIRESCU ING Business

Semnat de 20.11.2020 15:42 Elena Iasciurjinschi ING Business

20.11.2020 15:40 NICOLETA-ALICE DRAGOMIRESCU ING Business

Trimis de 20.11.2020 15:42 Elena Iasciurjinschi ING Business

Status tranzactie procesat

Data procesarii 20.11.2020

Ordonator INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARICAI FE

Cont ordonator RO05 INGB 0001 0081 9917 8910

Beneficiar APM TELEORMAN

Cont beneficiar RO51 TREZ 6065 032X XX00 1881

Banca beneficiar TREZORERII

CUI/CNP 3927665

Detalii TARIF AFERENT ET DE INCADRARE SF Modernizare 47 statii Regionala Buc - SF

Suma 400.00 RON

Data executarii 20.11.2020

Referinta interna

Referinta bancii 050002100000000000000004189954

Data emiterii documentului 25.11.2020, 16:32:48

https://business.ing.ro/ing2/static/html/print.html?v=20201125163248 1/1

COMPANIA NAŢIONALA BE CAÍ FERATE „CFR" -S.A. BUCUREŞTI, ROMÂNIA

SUCUHSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE BUCUREŞTI Registrul Comerţului J/40/8813/2003, C U I : 15548207

Bucureşti, Piaţa Gării de Nord nr.1-3, sect.l, cod poştal: 010858

OCSM-CM-ATER SR FN ISO 9901:2008

Ceififital SMC Nr. 301 SR EN ISO 14001:2005

Certificat SMM Nr, 114

CODF4

DIVIZIA INVESTIŢII Serviciul Pregătire Verificare Tehnică Proiecte Nr.Inv.2 151 I 03.02.2020

T e l / F a x : 021 318 23 78 Tel CFR: 133065/133066

ÎMPUTERNICIRE

Subscrisa CNCF C F R S.A.- SRCF Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, str. Piaţa Gării de Nord nr. 1 - 3, sectorul 1, CUI 15548207, număr de înmatriculare J40/8813/27.06.2003, telefon / fax 0213182378 reprezentată prin Director Regional Marian PETRE,

în baza contractului bilateral nr. 734 /15.10.2019 privind lucrarea

"Modernizarea / reabilitarea a 47 staţii de cale ferată din România - faza studiu de fezabilitate -Lot SRCF Bucureşti",

prin prezenta împuternicim pe

LS.P.C.F. SA, cu sediul în Bd. Dinicu Golescu nr.38, et 5, sector 1, CUI RO 1566866, număr de înmatriculare J40/248/07.01.1992, reprezentată prin Director Georgel ANAZARIEI

să ne reprezinte în relaţia cu primăriile, administratorii reţelelor de utilităţi şi agenţiile naţionale vizate în procesul de obţinere a certificatelor de urbanism şi avizelor/acordurilor necesare pentru fiecare staţie CF în parte ( Ploieşti Vest, Sinaia, Buşteni, Titu, Târgovişte Sud şi Videle).

DIRECTOR,

Ex.nr. 1 Data: 03.02.2020

Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din

România Faza Studiu de Fezabilitate - Lot SRCF Bucureşti -

Staţia Videle

LISTA DE SEMNA TURI

Director genereal

Şef proiect

Verificator

ing. Georgel Anazariei

arh. Carmen Gheorghe

fiz. Nina Rahailescu

Elaborator ing. Alexandru-Maximilian Gheţu

Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România Faza Studiu de Fezabilitate - Lot SRCF Bucureşti

Staţia Videle Contract Nr.734/15.10.2019

Autoritatea Contractantă: Compania Naţională de Căi Ferate „CFR" S.A.

Prestator: S.C. ISPCF S.A.

M E M O R I U DE PREZENTARE

2020

1

Introducere 7

Capitolul 1. Denumirea proiectului 7

Capitolul 2. Titularul proiectului 7

Capitolul 3. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect 7

3.1. Amplasarea proiectului 7

3.2. Justificarea necesităţii proiectului 8

3.3. Valoarea investiţiei 9

3.4. Perioada de implementare propusă 9

3.5. Planşe representative 9

3.6. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect 9

3.6.1. Descrierea situaţiei existente pe amplasament 9

3.6.2. Descrierea proiectului propus 19

3.6.2.1. Piaţa gării şi zone adiacente 19

3.6.2.2. Clădirea de Călători 21

3.6.2.3. Clădirea CED 24

3.6.2.4. Grup sanitar călători 27

3.6.2.5. Clădirea spaţiu comercial 29

3.6.2.6. Peroane şi treceri la nivel 31

3.6.2.7. Gard de protecţie între linii 32

3.6.2.8. Copertine 32

3.6.2.9. Tunel pietonal 33

3.6.2.10. Rampă încărcare - descărcare 34

3.6.2.11. Lucrări la linii 34

3.6.2.12. Instalaţii CE 36

3.6.2.13. Instalaţii de telecomunicaţii 37

3.6.2.14. Electrificare CF 38

3.6.2.15. Podeţ km 50+136 38

3.6.2.16. Lucrări provizorii pe parcursul execuţiei lucrărilor 39

3.6.3. Materiile prime, energia şi combustibili utilizaţi 39

3.6.4. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă 42

3.6.5. Descrierea lucrărilor pentru protecţia mediului 44

3.6.6. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente 45

3.6.7. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare 45

3.6.8. Metode folosite în construcţie/demolare 45

3.6.9. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară 46

2

3.6.10. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate 46

3.6.11. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare 46

3.6.12. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului 50

3.6.13. Autorizaţii cerute pentru proiect 50

Capitolul 4. Descrierea lucrărilor de demolare necesare 50

4.1. Descrierea lucrărilor de demolare 50

4.2. Planul de execuţie 52

4.3. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată 52

4.4. Căi noi de access au schimbări ale celor existente 53

4.5. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament 53

4.5.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri 53

4.5.1.1.Categorii de deşeuri şi modul de gestionare al acestora în perioada de execuţie 53

4.5.1.2.Tipuri de deşeuri şi modul de gospodărire în perioada de exploatare 54

4.5.1.3. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase 54

Capitolul 5. Descrierea amplasării proiectului 55

5.1. Distanţa faţă de graniţe 55

5.2. Localizarea amplasamentului faţă de patrimoniul cultural 55

5.3. Fotografii din amplasament-staţia cf Videle 56

5.4. Caracteristici fizice ale mediului, atât naturale cât şi artificiale 58

5.4.1. Caracteristici topografice şi geomorfologice 58

5.4.2. Caracteristici geologice 58

5.4.3. Caracteristici seismice 59

5.4.4. Alunecările de teren 60

5.4.5. Caracteristici hidrogeologice 60

5.4.6. Risc potenţial de inundaţii 60

5.4.7. Vulnerabilitatea la depuneri de zăpadă 61

5.4.8. Caracteristici climatice 61

5.4.9. Folosinţe actuale şi planificate ale terenului 62

5.4.10. Areale sensibile 62

5.4.11. Coordonate geografice STEREO 70 63

Capitolul 6. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului 68

A.Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu 68

6.1. Protecţia calităţii apelor 68

6.1.1. Amenajări/instalaţii de preepurare a apelor uzate prevăzute 71

6.2. Protecţia aerului 71

3

6.2.1. Amenajări /instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor 78

6.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 78

6.3.1. Amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 81

6.4. Protecţia împotriva radiaţiilor 81

6.5. Protecţia solului şi subsolului 81

6.5.1. Amenajări /dotări pentru protecţia solului şi subsolului 84

6.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice 84

6.6.1. Amenajări /dotări pentru protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice 84

6.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective protejate şi/sau de interes public 84

6.7.1. Amenajări /dotări pentru protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective protejate şi/sau de interes public 85

6.8. Gestionarea deşeurilor 85

6.8.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri 85

6.8.1.1.Categorii de deşeuri şi modul de gestionare al acestora în perioada de execuţie 85

Cod deşeu 87

Tabel 25. Estimarea cantităţilor de deşeuri 88

6.8.1.2.Tipuri de deşeuri şi modul de gospodărire în perioada de exploatare 88

6.9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase 89

B.Utilizarea resurselor naturale în perioada de excuţie (E) şi funcţionare (F) 90

Capitolul. 7. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect90

7.1. Impactul executării lucrărilor asupra factorilor de mediu 90

7.1.1. Impactul asupra populaţiei 90

7.1.2. Impactul asupra patrimoniului istoric, cultural şi arheologic 90

7.1.3. Impactul asupra faunei şi florei terestre şi acvatice, a biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate 91

7.1.4. Impactul asupra peisajului 91

7.1.5. Impactul asupra calităţii apei 91

7.1.6. Impactul asupra calităţii aerului 91

7.1.7. Impactul datorat zgomotului 91

7.2. Natura impactului 92

7.2.1. Extinderea impactului 92

7.2.2. Magnitudinea şi complexitatea impactului 93

7.2.3. Probabilitatea impactului 93

7.2.4. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului 93

7.3. Măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului 93

7.3.1.Măsuri de prevenire a poluării apelor 93

4

7.3.2. Măsuri de protecţie a aerului 93

7.3.3. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 94

7.3.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului 94

7.3.5. Măsuri pentru protejarea aşezărilor umane şi obiectivele protejate şi/sau de interes public ... 95

7.3.6. Măsurile pentru protecţia faunei şi florei terestre şi acvatice, a biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate 96

Capitolul 8. Prevederi pentru monitorizarea mediului 96

8.1. Planul de monitorizare în perioada de execuţie 97

8.2. Planul de monitorizare în perioada de exploatare 97

Capitolul 9. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii documente de planificare 97

Capitolul 10. Lucrări necesare organizării de şantier 97

10.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier 97

10.2. Localizarea organizării de şantier 99

10.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier 99

10.4. Surse de poluanţi 100

10.5. Dotări, măsuri prevăzute pentru contolul emisiilor de poluanţi în mediu 100

Capitolul 11. Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului 101

11.1. Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei 101

11.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale . 101

11.3. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei 102

11.4. Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului .. 102

Capitolul 12. Anexe - piese desenate 102

Capitolul 13. Încadrarea proiectului conform OUG nr. 57/2007 102

Capitolul 14. Încadrarea proiectului conform Legii 107/1999 102

Capitolul 15. Criteriile prevăzute în Anexa nr.3 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului 102

Concluzii 103

Bibliografie 103

5

Preambul În vederea promovării proiectului: „Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România-Faza Studiu de Fezabilitate-Lot SRCF Bucureşti-Staţia CF Videle", beneficiarul a depus la APM Teleorman, Notificarea privind intenţia de realizare a investiţiilor.

În urma analizării documentaţiei depuse, a localizării amplasamentului în planul de urbanism şi în raport cu poziţia faţă de arii naturale protejate, zone-tampon, monumente ale naturii, monumente istorice sau arheologice, zone cu restricţii de construit, zonă costieră şi având în vedere că: - proiectul propus intră sub incidenţa Legii nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte pubblice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr.2, pct.13, lit.a; - proiectul propus nu intră sub incidenţa prevederilor art.28 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- proiectul propus nu intră sub incidenţa prevederilor art.48 şi 54 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform Deciziei etapei de evaluare iniţială nr. 7058/22.06.2020, titularul proiectului trebuie să depună la APM Teleorman următoarele: - memoriul de prezentare, completat conform conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr.5 E din

Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

- dovada achitării tarifului aferent etapei de încadrare.

6

Introducere Prin decizia etapei de evaluare iniţială nr.7058/22.06.2020 transmisă de APM Teleorman, proiectul propus intră sub incidenţa Legii nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului fiind încadrat în anexa nr.2, pct.13, lit. a), nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi nu intră sub incidenţa prevederilor art.54, lin.1, punctul a, din Legea Apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Memoriul de prezentare a fost întocmit de ISPCF cu respectarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului şi a legislaţiei de mediu aplicabilă.

Capitolul 1. Denumirea proiectului Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România-Faza Studiu de Fezabilitate-Lot SRCF Bucureşti-Staţia CF Videle.

Capitolul 2. Titularul proiectului Titular: COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" SA SRCF Bucureşti Adresa titularului: Piaţa Gării de Nord, nr.1-3, sectorul 1, Bucureşti Tel/Fax: 0213182378 Director: Laurenţiu Maraloi Persoana de contact: Costel Marin: 0736 630 282

Capitolul 3. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect 3.1. Amplasarea proiectului Obiectivul de investiţie al proiectului îl constitutie staţia de cale ferată Videle amplasată la km 50+859, în intravilanul localităţii Videle, judeţul Teleorman, pe linia cf Bucureşti-Timişoara, linia c.f. fiind electrificată. Obiectivele proiectului sunt: - îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a staţiei şi furnizarea de servicii de calitate pentru

călători; - introducerea instalaţiilor de centralizare electronică/electrodinamică noi sau reabilitate, după

caz, în staţie şi linie curentă; - instalarea unor echipamente şi cabluri care să corespundă cerinţelor AGC, AGCT şi normelor

europene privind interoperabilitatea pe căile ferate; - peroane înalte în concordanţă cu normele şi cerinţele actuale pentru a asigura confortul

călătorilor; - lucrări civile la clădirile de călători din staţie/clădirea CED, lucrări de igienizare şi cosmetizare

a construcţiilor existente; - modernizarea instalaţiilor de electrificare pe toată lungimea; - mărirea capacităţii de tranzit.

Principalul obiectiv al lucrărilor îl constituie clădirea de călători, cu accent, pe zonele de acces (intrare-ieşire), pe spaţiile destinate serviciilor pentru călători pe zona comercială, cât şi elementele de legătură cu liniile c.f. reprezentate de peroane, pasarele, pasaje pietonale, copertine, precum şi elemente de siguranţă şi confort pentru călători reprezentate de balustrade, garduri de siguranţă între linii, rampe, etc. România a devenit stat membru al Uniunii Europene la data de 01 ianuarie 2007 potrivit Tratatului Consiliului Europei. Acordul de parteneriat 2014-2020 dintre România şi UE prevede politicile

7

fundamentale care vor fi utilizate pentru a reduce decalajul socio-economic între România şi alte ţări ale UE. Strategia Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020) se concentrează asupra creşterii durabile prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul. Reţeaua de transport feroviar din România este conectată la reţeaua de transport feroviar europeană şi deserveşte deopotrivă transportul de călători cât şi transportul de marfă. Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T) include toate modurile de transport şi asigură aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă. Proiectul „Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România" face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi este propus pentru finanţare din POIM, Axa Prioritară (AP) 2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul Specific (OS) 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi ca lităţii transportului feroviar. Standardele folosite pentru lucrările de modernizare pentru transportul feroviar din România sunt cele naţionale şi internaţionale, conform AGC şi AGTC pentru a asigura interoperabilitatea reţelei.

Prin implementarea proiectului, linia de cale ferată va fi în conformitate cu parametrii tehnici ceruţi de standardele şi legislaţia europeană în vigoare. De asemenea, implementarea proiectului va contribui la realizarea obiectivelor următoarelor convenţii şi acorduri internaţionale: - Reţelele de Transport Trans-European (TEN); - Acordul european privind marile linii internaţionale de cale ferată (A.G.C.); - Acordul european privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (A.G.T.C.); - Specificaţii Tehnice de Interoperabilitate (STI); - Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului; - Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului Axa feroviară 22

parte a Coridorului Orient/Est-Mediteranean; - Regulamentul (UE) nr.1299/2014 privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la

subsistemul „infrastructură" al sistemului feroviar din Uniunea Europeană; - Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 al Comisiei privind specificaţiile tehnice de interoperabilitate

referitoare la subsistemul „energie" al sistemului feroviar din Uniune; - Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei privind specificaţiile tehnice de interoperabilitate

referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă şi alte acte legislative în vigoare la data elaborării documentaţiei;

- Master Planul General de Transport al României (MPGT).

3.2. Justificarea necesităţii proiectului Reţeaua feroviară publică a CFR S.A. asigură legătura cu toate reţelele feroviare ale ţărilor vecine şi, mai departe, cu reţelele feroviare ale celorlalte ţări din Europa şi din Asia şi este armonios repartizată pe teritoriul ţării având o dispunere circulară pe două inele, aproape concentrice, străbătute de 8 magistrale radiale care pornesc din capitala ţării. România a devenit stat membru al Uniunii Europene la data de 01 ianuarie 2007 potrivit tratatului Consiliului Europei. Acordul de parteneriat 2014-2020 dintre România şi UE prevede politicile fundamentale care vor fi utilizate pentru a reduce decalajul socio-economic între România şi alte ţări ale UE. Strategia Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020) se concentrează asupra creşterii durabile prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul. Reţeaua de transport feroviar din România este conectată la reţeaua de transport feroviar europeană şi deserveşte deopotrivă transportul de călători cât şi transportul de marfă. Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T) include toate modurile de transport şi asigură aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă.

8

Proiectul „Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România" face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi este propus pentru finanţare din POIM, Axa Prioritară (AP) 2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul Specific (OS) 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar. Standardele folosite pentru lucrările de modernizare pentru transportul feroviar din România sunt cele naţionale şi internaţionale, conform AGC şi AGTC pentru a asigura interoperabilitatea reţelei. Obiectivul principal al lucrărilor este creşterea atractivităţii/competitivităţii transportului feroviar prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru călători în staţiile de cale ferată concomitent cu îmbunătăţirea siguranţei în exploatare. Lucrările propuse, pentru staţia de cale ferată Videle au ca scop principal îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a staţiei şi furnizarea de servicii de calitate pentru călători, prin aducerea staţiei la parametrii de funcţionare care să respecte normele de exploatare româneşti, internaţionale şi europene în domeniul feroviar. De asemenea, implementarea proiectului va duce la atigerea obiectivelor stabilite în convenţiile şi acordurile internaţionale referitoare la Reţelele de transport Trans-European (TEN) şi Standardele tehnice de interoperabilitate (STI). Obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice sunt următoarele: - îmbunătăţirea competitivităţii economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de

transport care facilitează integrarea economică în UE, contribuind astfel la dezvoltarea pieţei interne cu scopul de a crea condiţiile pentru creşterea numărului de turişti, creşterea volumului investiţiilor, promovarea transportului durabil şi a coeziunii în reţeaua de căi ferate europene;

- diminuarea efectelor adverse asupra mediului; - creşterea numărului de călători în oraşele importante din ţara noastră, inclusiv creşterea

numărului de turişti; - sporirea calităţii serviciilor de transport şi sporirea calităţii siguranţiei circulaţiei pe calea ferată

atât pentru călători cât şi pentru bunurile acestora; - atragerea publicului călător de la modurile aerian şi rutier de transport; - atragerea investitorilor străini; - crearea de noi locuri de muncă.

3.3. Valoarea investiţiei Valoarea investiţiei este de 143.099.854 Lei

3.4. Perioada de implementare propusă Durata de execuţie a lucrărilor este de 3 ani. În Anexa nr. 1 este prezentat Graficul de execuţie.

3.5. Planşe representative În Anexa nr.2 şi 3 sunt prezentate planurile de amplasament şi de situaţie. Plan amplasament - scara: 1:25000 Plan situaţie - scara: 1:1000

3.6. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect 3.6.1. Descrierea situaţiei existente pe amplasament Staţia de cale ferată Videle este amplasată la km 50+859, în intravilanul localităţii Videle, judeţul Teleorman, pe linia c.f. Bucureşti-Timişoara, linia c.f. fiind electrificată. Linia c.f. este execută la nivelul terenului sau în umpluturi utilizate de regulă pentru estomparea micilor variaţii de nivel datorate reliefului.

9

Terenul din zona staţiei c.f. este relativ plan şi aproape orizontal, aspect datorat în mare parte lucrărilor de sistematizare realizate la momentul edificării construcţiilor aferente căii ferate.

Figura 1. Staţia cf Videle - vedere satelitară

Piaţa gării şi zonele adiacente Piaţa gării este mărginită de spaţiul verde din faţa clădirii de călători şi de o serie de construcţii provizorii pe celelalte laturi ale pieţei gării. Aceasta constă într-un spaţiu cu funcţie de parcare şi drum carosabil, dar nu face parte din terenul CFR. Căile de acces sunt într-o stare avansată de degradare prezentând denivelări şi lipsuri de material. Se constată lipsa dotărilor specifice în zonă, respectiv bănci, coşuri de gunoi, locuri de depozitare pentru cărucioare de bagaje şi altele, astfel se creează un disconfort major pentru publicul călător. Nu există locuri de parcare pentru persoane cu deficienţe, marcate şi semnalizate corespunzător. Parcarea se face în general într-un mod neorganizat, deoarece nu există locuri de parcare marcate şi semnalizate corespunzător. Parcarea nu este proprietatea Căii Ferate, însă are o suprafaţă mare ce poate fi amenajată conform normelor actuale. Spaţiul verde din faţa clădirii de călători se întinde pe toată lungimea clădirii de călători având o lăţime semnificativă; imaginea spaţiului verde este de neîngrijire, nefiind nici amenajat cu dotări pentru spaţiu public: bănci, recipienţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor, corpuri de iluminat, alei. Lipsesc cu desăvârşire amenajările pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, conform fişelor UIC, iar parcarea se face haotic, fără o sistematizare corespunzătoare a pieţei.

10

Figura 3. Piaţa gării - vedere dinspre strada Republicii

Clădirea de călători Clădirea de călători este alcătuită din trei corpuri principale, unul central şi două laterale dispuse simetric faţă de cel central cu regimul de înălţime-parter. Accesul în clădire se face numai dinspre peronul de la linia 1, atât prin corpul central, cât şi prin corpurile laterale, iar accesul călătorilor se face prin corpul central al clădirii, unde se găsesc şi casele de bilete, adiacente holului central. Finisajele interioare sunt într-o stare relativ bună, însă există şi zone degradate, datorate infiltraţiilor provenite din cauza degradării învelitorii, iar majoritatea pardoselilor necesită înlocuire totală.

- aria construită: 358,10 m2

- aria parter: 358,10 m2

- aria desfăşurată: 358,10 m2

11

Figura 5. Clădirea de Călători

Nerepararea la timp a acoperişului a condus la umezirea pereţilor şi tavanului, care pe zone întinse au mucegăit datorită încălzirii deficitare cu sobe din sezonul rece. De asemenea, există zone degradate şi datorită instalaţiilor sanitare: apă şi canalizare neîntreţinute şi defecte, iar facilităţile pentru persoanele cu dizabilităţi lipsesc în totalitate. În prezent corpurile de iluminat utilizate în sălile de aşteptare, birouri, case de bilete etc. sunt aparate care nu corespund din punct de vedere al realizării confortului vizual în sensul că, acestea nu sunt prevăzute cu grătare de protecţie vizuală, făcând posibilă apariţia orbirii, cu influenţe negative asupra stării de sănătate a angajaţilor. Sistemele de iluminat aferente imobilului, sunt subdimensionate, fiind prevăzute corpuri de iluminat necorespunzătoare, unele dintre acestea uzate, în număr insuficient, ceea ce conduce la un confort vizual necorespunzător activităţilor desfăşurate în aceste spaţii. Instalaţiile electrice existente sunt descompletate şi într-o stare de uzură foarte avansată; sunt încălcate norme elementare de protecţie împotriva şocurilor electrice şi protecţie contra incendiilor fiind necesară înlocuirea în totalitate a instalaţiilor electrice. Apele uzate menajere rezultate de la obiectele sanitare existente în clădirea de călători sunt deversate la reţeaua de canalizare a oraşului printr-un cămin de branşament. Instalaţiile sanitare interioare sunt într-o stare avansată de deteriorare, majoritatea lor sunt nefuncţionale, iar obiectele sanitare nu sunt alimentate cu apă caldă.

12

Clădirea CED Clădirea are un regim de înălţime P+1+2(parţial)+pod, iar finisajele interioare sunt într-o stare relativ bună, majoritatea pardoselilor sunt în stare bună. Acoperişul este de tip terasă, iar preluarea apelor se face cu jgheaburi şi burlane. - aria construită: 215,80 m2

- aria parter: 215,80 m2

- aria desfăşurată: 481,95 m2

În prezent corpurile de iluminat utilizate în birouri şi spaţiile tehnice sunt aparate care nu corespund din punct de vedere al realizării confortului vizual în sensul că acestea nu sunt prevăzute cu grătare de protecţie vizuală, făcând posibilă apariţia orbirii de inconfort cu influenţe negative asupra stării de sănătate a angajaţilor.

Figura 6. Clădirea CED

Instalaţiile electrice existente sunt descompletate şi într-o stare de uzură foarte avansată fiind încălcate norme elementare de protecţie împotriva şocurilor electrice şi protecţie contra incendiilor. Clădirea CED este racordată la reţelele exterioare de apă şi canalizare. În clădire sunt amenajate grupuri sanitare pentru personal, iar instalaţiile sanitare interioare sunt într-o stare avansată de deteriorare şi necesită înlocuire.

Clădirea locuinţă Clădirea locuinţă de serviciu- fosta Şcoală Personal-este alcătuită dintr- un singur corp, cu regim de înălţime parter. Această clădire adăposteşteste următoarele spaţii: - cameră, cameră de zi, cameră, hol, baie, dormitor; - aria construită = 78,00 m2; - aria desfăsurată = 78,00 m2; - categoria de importanţă C - normală; - grad de rezistenţă la foc II; - risc de incendiu: mic.

13

Accesul în clădire se face numai dinspre latura opusă peronului de la linia 1. Finisajele interioare sunt într-o stare relativ bună, însă există şi zone degradate, datorate infiltraţiilor provenite din cauza degradării vechii învelitori, iar majoritatea pardoselilor necesită înlocuire totală. Acoperişul actual este de tip şarpantă din lemn, în două pante, cu pod circulabil şi învelitoare din ţiglă-degradată, fără jghiaburi şi burlane. De asemenea, există zone degradate şi datorită instalaţiilor sanitare: apă şi canalizare neîntreţinute şi defecte. O parte din tâmplăria exterioară este din lemn, iar o parte a fost înlocuită cu tâmplărie din PVC, însă această nu asigură etanşeitate şi nici izolare termică satisfăcătoare. Trotuarele perimetrale din interiorul incintei sunt din beton şi sunt în stare de degradare, iar cele din exteriorul incintei sunt cu strat de uzură din asfalt şi sunt în stare bună. În prezent corpurile de iluminat utilizate sunt aparate care corespund din punct de vedere al realizării confortului vizual. Din punct de vedere al sistemului de iluminat, corpurile de iluminat sunt amplasate relativ corespunzător astfel încât, nivelul de iluminare impus de normativul în vigoare precum şi uniformitatea iluminării sunt îndeplinite parţial. Clădirea locuinţă este racordată la reţeaua de alimentare cu apă a oraşului printr-un cămin cu vane şi apometru, montat în apropierea clădirii locuinţa, pe terenul CFR. Din acest cămin de vane şi apometru sunt alimentate clădirea de călători şi clădirea grup sanitar exterior. Apele uzate menajere rezultate de la obiectele sanitare existente în clădirea locuinţa sunt deversate la reţeaua de canalizare a oraşului printr-un cămin de branşament, iar obiectele sanitare nu sunt alimentate cu apă caldă, instalaţiile sanitare interioare fiind degradate.

Clădirea mesagerie Clădirea mesagerie este alcătuită dintr-un singur corp cu un regim de înălţime parter. Această clădire adăposteşteste următoarele spaţii: - mesagerie, birou cfr marfă, două depozite; - aria construită = 48,05 m2

Accesul în clădire se face dinspre latura opusă peronului de la linia 1 şi dinspre peronul liniei 1. Finisajele interioare sunt într-o stare relativ bună, însă există şi zone degradate, datorate infiltraţiilor provenite din cauza degradării vechii învelitori, majoritatea pardoselilor necesită înlocuire totală. Zona trotuarului dinspre piaţă gării şi spre clădirea de călători este realizată cu strat de uzură din asfalt în stare bună, celelalte două lături fiind realizate din beton prezentându-se într-o stare de degradare. În prezent corpurile de iluminat utilizate sunt aparate care corespund parţial din punct de vedere al realizării confortului vizual. Clădirea Mesagerie nu este echipată cu instalaţii sanitare interioare şi nici cu un sistem de climatizare.

Grup sanitar exterior Grupul sanitar exterior pentru călători, cu regim de înălţime parter, este amplasat lângă clădirea locuinţa-fosta Şcoală Personal-spre Piaţă Gării, nu are amenajată cabina pentru persoane cu dizabilităţi locomotorii, iar accesul nu este protejat de intemperii. În prezent corpurile de iluminat utilizate sunt aparate care corespund parţial din punct de vedere al realizării confortului vizual. În zona amplasamentului grupului sanitar exterior-există reţele de alimentare cu apă şi reţele de canalizare orăşeneşti. Clădirea grup sanitar pentru călători este racordată la reţeaua de alimentare cu apă a oraşului printr¬ un cămin cu vane şi apometru, montat în apropierea clădirii grup sanitar, pe terenul CFR. Apele uzate menajere rezultate de la obiectele sanitare existente în grupul sanitar pentru călători sunt deversate la reţeaua de canalizare a oraşului printr-un cămin de branşament.

14

Obiectele sanitare nu sunt alimentate cu apă caldă, iar instalaţiile sanitare interioare sunt degradate. Clădirea grup sanitar pentru călători este echipată cu convectoare electrice aflate într-o stare avansată de degradare sau nefuncţionale.

Clădirea magazie Magazia cu regim de înălţime parter, având două încăperi cu funcţiunea de depozit cu accese direct din exterior,este într-o stare avansată de degradare. Corpurile de iluminat utilizate nu corespund din punct de vedere al realizării confortului vizual. Tâmplăria din lemn este în stare avansată de degradare. Acoperişul este tip şarpantă din lemn, cu două pante şi învelitoare din ţiglă ceramică. Jgheaburile şi burlanele sunt din table zincate şi sunt în stare avansată de degradare. Finisajul exterior este din tencuială praf de piatră zugrăvit cu zugrăveală simplă, iar la interior sunt zugrăveli simple pe tencuieli obişnuite. Trotuarul din dale din beton este amplasat pe două lături-spre piaţă gării şi spre clădirea de călători, celelalte două lături de trotuar spre linia 1 şi spre clădirea locuinţa având stratul de uzură din asfalt, fiind în stare bună.

Peroane şi treceri la nivel Staţia este prevăzută cu un peron la linia 1 şi două peroane intermediare între liniile 2-3 şi 3-4. La linia 1 peronul, în lungime de 235m, este alcătuit din elemente din beton armat şi strat de uzură din beton asfaltic. Între liniile 2-3 există un peron intermediar, în lungime de 250m, lăţime de 2,80m, realizat din elemente din beton armat şi strat de uzură din beton asfaltic. Între liniile 3-4 este există un peron intermediar, în lungime de 250m, lăţime de 2,60m, realizat din elemente din beton armat şi strat de uzură din beton asfaltic.

Legătură între peronul de la linia 1 şi celelalte peroane se realizează prin intermediul trecerilor pietonale la nivel amplasate pe lungimea acestora. Peroanele existente, precum şi trecerile la nivel, chiar dacă sunt într-o stare bună, nu corespund normelor actuale.

Dispozitiv de linii CF Traficul actual de călători este deservit de liniile 1-4 cu peroane platformă.

Figura 7. Trecere la nivel - staţia cf Videle

15

După parcurgerea integrală a traseului liniei de cale ferată pe zona staţiei, la inspecţia vizuală a amplasamentului se constată următoarele:

- în general, suprastructura pentru liniile directe din staţie şi curentele la intrarea în staţie este în stare bună cu excepţia zonelor aparatelor de cale şi a joantelor acolo unde linia este pe traverse de lemn;

- sunt vizibile lucrări punctuale de reparaţii curente, în general înlocuiri de traverse putrede şi cupoane de şină;

- în ceea ce priveşte terasamentul, liniile sunt complet colmatate cu NST-ul la nivelul terenului, se constată prezenţa vegetaţiei abundente pe ambele părţi ale liniilor. Pe zona liniilor nu este prezent nici un sistem de captare şi evacuare a apelor meteorice;

- în profil longitudinal se constată tasări ale liniilor pe zona aparatelor de cale şi a joantelor; - grupa liniilor de primire-expediere a trenurilor de marfă 5-9 cu platforma căii complet

colmatată, prisma căii inexistentă, traversele de lemn crăpate şi putrezite, traversele de beton în marea majoritate prezintă fisuri longitudinale;

- în profil longitudinal se constată tasări în dreptul joantelor; - aparatele de cale prezintă în general traverse putrede, prinderi slăbite şi material metalic cu

uzuri pronunţate. S-au executat minime reparaţii numai la aparatele de cale de pe liniile directe, celelalte aparate de cale fiind în circulaţie cu restricţie de viteză;

- problema ceea mai gravă este lipsa sistemului de drenaj pe întreaga suprafaţă a staţiei, ceea ce a condus la colmatarea în totalitate a platformei căii şi la deteriorarea rapidă a traverselor de lemn atât cele vechi cât şi a celor noi introduse în cale.

Staţia c.f. Videle a fost electrificată între anii 1966-1967 şi are un dispozitiv de 8 linii electrificate cu liniile II şi III şi IV principale şi cu următoarele grupe de linii : III, IV, 5+6 şi 7+8. Staţia c.f. Videle nu este prevăzută cu instalaţii de încălzitoare macaze.

Figura 8. Vederea de ansamblu a staţiei cf Videle

Podeţ km 50+136 Pe linia de cale ferată Bucureşti-Videle, la intrarea în staţia Videle, se află un podeţ la km 50+136. Podeţul este executat pentru două linii de cale ferată şi serveşte pentru traversarea unei viroage prin care curge temporar apă, cu o lungime totală de 14,00m şi lumina de 1,0m. Pe zona unde este amplasat podeţul calea ferată este executată în rambleu.

Lungimea timpanului pe partea din aval este de 3,30m, iar pe partea din amonte este de 4,80m. Înălţimea până la intradosul bolţii este 130m în aval, respectiv 1,35m în amonte. Racordarea cu

16

terasamentele a fost realizată în aval, cu aripi de beton turnate monolit. In amonte racordarea este realizată cu sferturi de con.

In interiorul podeţului există o conductă la nivelul pereului, care continuă în aval de podeţ de cale ferată şi ajunge până la podeţul de şosea prin care trece. Atât în amonte, cât şi în aval de podeţ, albia este neamenajată, neprotejată şi acoperită aproape integral cu vegetaţie uscată, de înălţime mică şi de arbuşti.

Figura 9. Amplasare podeţ km 50+136

Figura 10. Podeţ km 50+136

17

Concluziile expertizei tehnice Pe baza constatărilor şi observaţiilor făcute în urma analizării documentelor avute la dispoziţie şi a vizitei făcute în amplasament se pot formula următoarele concluzii: - structura de rezistenţă a podeţului se prezintă în condiţii relativ bune, însă există suprafeţe mici

cu beton segregat şi care prezintă urme de umiditate, în special la părţile inferioare ale pereţilor; - pereul este realizat din piatră şi este degradat; - la interiorul podeţului este îngropată la nivelul pereului o conductă ce se continuă spre aval; - albia este neamenajată, neprotejată şi aproape integral colmatată cu vegetaţie pitică şi arbuşti şi

necesită lucrări ample de amenajare şi curăţare; - prisma căii şi-a pierdut geometria în anumite zone şi necesită lucrări de refacere.

Analizând rezultatele obţinute în urma efectuării calculului hidraulic în amplasamentul podeţului, se poate constata că, pentru valoarea furnizată de Administraţia Naţională Apele Române prin Institutul Naţionale de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A) pentru debitul de calcul cu probabilitatea de depăşire de 1% nu poate fi preluată de podeţ.

RECOMANDĂRI ÎN URMA RAPOARTELOR DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ Expertiza tehnică pentru Clădirea de călători s-a realizat în condiţiile prevederilor legale în vigoare, în vederea evaluării nivelului de asigurare la acţiuni seismice şi gravitaţionale. Sunt necesare măsuri de intervenţie nestructurală: - realizarea unei colectări "centralizate" a apelor pluviale şi conducerea acestora spre canalizare,

în scopul îndepărtării deversării la pereţii de subsol şi fundaţii; - lucrări de desfaceri şi recompartimentări, cu toate aspectele aferente (instalaţii, finisaje, etc); - refacere finisaje; - refacere trotuare.

Expertiza tehnică pentru Clădirea CED s-a realizat, în condiţiile prevederilor legale în vigoare, în vederea evaluării nivelului de asigurare la acţiuni seismice şi gravitaţionale. În concluzia expertizei tehnice se menţionează faptul că nu sunt necesare măsuri iminente de punere în siguranţă structurală seismică şi gravitaţională pentru Clădirea CED. Imobilul, în situaţia actuală, se încadrează în clasa de risc seismic Rs III şi în concordanţă cu Legea 10, au suficientă rezistenţă şi stabilitate. În acest moment, conform normelor în vigoare, nu sunt necesare măsuri suplimentare de punere în siguranţă structurală, seismică şi gravitaţională. Sunt necesare în plus şi măsuri de intervenţie nestructurală: - realizarea unei colectari „centralizate" a apelor pluviale şi conducerea acestora spre canalizare,

în scopul îndepărtării deversării la pereţii de subsol şi fundaţii; - refacere finisaje; - refacere trotuare; - refacerea parapeţilor degradaţi; - verificarea elementelor de acoperiş, atât ca materiale cât şi avarii şi înlocuirea elementelor care

prezintă degradări; ignifugarea şi tratarea împotriva dăunatorilor, la elementele din lemn; - desfacerea tuturor pardoselilor şi a intradosurilor degradate la planşee; - refacerea pardoselilor şi plafoanelor degradate; - desfacerea tencuielilor de pe pereţii interiori şi exteriori; - refacerea zonelor cu buiandrugi degradaţi; - refacerea pereţilor neportanţi, despărţitori, degradaţi; - refacerea tuturor instalaţiilor degradate; - refacerea tuturor finisajelor interioare;

18

- înlocuirea tâmplăriei exterioare şi interioare cu o tâmplărie de lemn eficientă energetic; - termoizolarea clădirii; - refacerea finisajelor exterioare.

Expertiza tehnică pentru infrastructura şi suprastructura CF din staţia Videle menţionează faptul că pentru punerea în siguranţă a liniilor CF se constată necesitatea execuţiei de lucrări atât în ceea ce priveşte terasamentul căii cât şi suprastructura CF fiind strict necesară implementarea unui sistem de colectare şi drenare a apelor meteorice pe întreaga platformă a staţiei.

3.6.2. Descrierea proiectului propus În anexa 4 este prezentată schema fluxului tehnologic pentru staţia cf Videle. Lucrările propuse pentru staţia de cale ferată Videle au ca scop principal îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a staţiei şi furnizarea de servicii de calitate pentru călători prin aducerea staţiei la parametrii de funcţionare care să respecte normele de exploatare româneşti şi europene în domeniul feroviar. COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" SA SRCF Bucureşti prin documentul de avizare nr. R.2/17/453 din 20.10.2020 al Consiliului Tehnico-Economic a avizat alternativa 3 (medie). În cadrul proiectului de modernizare a staţiei de cale ferată Videle, obiectele pentru care se prevăd lucrări de modernizare/reabilitare în alternativa 3 (medie) aleasă sunt următoarele: 1. Piata gării şi zone adiacente - teren CFR 2. Clădire de calători 3. Clădire CED 4. Grup sanitar călători 5. Clădire spaţiu comercial 6. Peroane şi treceri la nivel 7. Gard de protecţie între linii 8. Copertine 9. Tunel pietonal 10. Rampa încărcare - descărcare 11. Lucrări la linii c.f. 12. Instalaţii CE 13. Instalaţii de telecomunicaţii 14. Electrificare c.f. 15. Podeţ km 50+136 16. Lucrări provizorii pe parcursul execuţiei lucrărilor

3.6.2.1. Piaţa gării şi zone adiacente Piaţa gării este mărginită de spaţiul verde din faţa Clădirii de Călători şi de o serie de construcţii provizorii pe celelalte laturi ale Pieţei Gării. Piaţa gării constă într-un spaţiu cu funcţie de parcare şi drum carosabil. Parcarea nu este proprietatea Căii Ferate. Suprafaţa mare a parcării oferă posibilitatea amenajării corespunzătoare atât pentru personalul staţiei, cât şi pentru publicul călător. În vecinătatea clădirii de călători, pe terenul proprietate a Căii Ferate, se vor amenaja circulaţii pietonale, auto şi spaţii verzi. Se vor amenaja trotuare şi platforme pietonale care asigură accesul tuturor categoriilor de pietoni -inclusiv a celor cu dizabilităţi locomotorii. Se vor amenaja rampe de acces pentru persoanele ce se deplasează în scaun cu rotile, pentru traversarea porţiunilor de teren denivelate, unde în prezent se află trepte sau pante dezorganizate. Aceste suprafeţe pietonale se amenajează prin executarea unui

19

strat de rezistenţă şi a unui strat de uzură din asfalt. In aceste zone se va amplasa mobilier stradal, bănci şi banchete, recipienţi de colectare selectivă a deşeurilor, jardiniere, stative pentru biciclete. Lângă clădirea CED se va amenaja un spaţiu de parcare pentru personalul tehnic feroviar. Se propune realizarea unei parcări pentru publicul călător în spaţiul dintre clădirea mesageriei şi chioşcul dezafectat - care se va demola. De asemenea, se propune realizarea unei parcări pentru publicul călător, inclusiv locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi, în spaţiul dintre clădirea magaziei şi grupul sanitar existent - care se vor demola - şi clădirea locuinţei de serviciu, care va prelua şi funcţiunea de grup sanitar pentru călători. Locurile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilităţi vor fi amplasate cât mai aprope de intrările principale în clădirea de călători. Astfel, se propune amenajarea unei parcări pentru persoanele cu dizabilităţi în incinta staţiei, pe aleea carosabilă dintre spaţiul verde, clădirea actualei mesagerii şi chioşcuri (acestea se vor demola şi reloca în clădirea mesageriei care îşi schimbă funcţiunea în spaţii comerciale).

Figura 11. Plan de amenajare a pieţei gării - staţia Videle

suprafaţă betonată: 8478,51 m2

suprafaţă parcare: 3108,3 m2

suprafaţă spaţii verzi: 1223,26 m2

Locurile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilităţi vor fi configurate şi semnalizate corespunzător. Acestea vor fi amplasate în pachete de câte două locuri şi vor avea prevăzută o bandă cu laţime de 1,20m între cele locuri pentru a asigura transferul şi circulaţia persoanei care se deplasează în fotoliu rulant. De asemenea, locurile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilităţi vor avea desenat pe carosabil marcajul cu „persoană în fotoliu rulant" şi un panou de informare cu litera P - pentru parcare - şi marcajul „persoană în fotoliu rulant". Se va asigura protecţia circulaţiei pietonale a utilizatorilor acestor locuri de parcare către zona de acces prin alei pietonale. De pe suprafaţa parcării amenajate se vor prelua apele meteorice prin intermediul unor guri de scurgere şi se vor evacua la reţeaua de canalizare prin intermediul unei reţele noi de canalizare

20

formată din tuburi de scurgere din polietilenă de înaltă densitate gofrate şi cămine de vizitare la racorduri, intersecţii şi schimbări de direcţie. În zonele adiacente circulaţiilor pietonale, parcajelor şi acceselor în clădire se vor amenaja jardiniere, zone cu spaţii verzi prin aşternere de pământ vegetal şi plantări de gazon şi arbuşti ornamentali. Pentru delimitarea unor zone cu destinaţie specifică (pietonale, parcări, culoare de acces etc.) se vor planta bolarzi şi se vor realiza marcaje de semnalizare rutieră şi pietonală, din materiale şi culori specifice. Depozitarea deşeurilor se va realiza în europubele amplasate pe o suprafaţă betonată, împrejmuită cu gard din plasă din sârmă, adiacentă clădirii, care va fi dotată cu instalaţie de spălare a platformei şi colectare a apei uzate. Instalaţia de spălare a platformei de depozitare a deşeurilor va fi alimentată de la reţeaua de alimentare cu apă a clădirii de călători. Conducta de alimentare va fi pozată sub adâncimea de îngheţ. Vor fi prevăzute armături de închidere/golire, astfel încât în perioada rece a anului insţalatia de spălare să poată fi protejată împotriva îngheţului. Apele uzate rezultate în urma spălării platformei de depozitare a deşeurilor vor fi colectate şi evacuate la reţeaua de canalizare.

3.6.2.2. Clădirea de Călători Arhitectura aria construită: 351,0 m2

aria desfăşurată: 351,0 m2

regim de înălţime: parter

Clădirea de călători este alcătuită din trei corpuri principale - unul central şi două laterale, dispuse simetric faţă de cel central. Aceste corpuri adăpostesc următoarele spaţii: - corp central: holul pentru public; - corp lateral Cap x: două case de bilete, birouri şi grup sanitar pentru personalul CFR Marfă,

spaţii de depozitare; - corp lateral Cap y: case de bilete, birou personal CF, birou IDM, sala şcolă personal CF.

Obiectivul principal urmărit va fi cel de reabilitare şi modernizare a staţiei de cale ferată pentru aducerea acesteia la cerinţele standardelor europene, prin îmbunătăţirea serviciilor pentru călători, inclusiv adaptarea la normele privind persoanele cu mobilitate redusă. Aceasta presupune o revizuire totală a structurii de rezistenţă, finisajelor, inclusiv a tâmplăriei şi înlocuirea tuturor instalaţiilor aferente. Nu în ultimul rând, lucrările vor urmări eficientizarea energetică a clădirii de călători prin reducerea consumurilor energetice şi prin prevederea unor utilaje eficiente din punct de vedere energetic. În scopul unei bune funcţionări a serviciilor staţiei, se impune o redistribuire şi redimensionare a spaţiilor existente. Astfel se încearcă o separare a spaţiilor comerciale faţă de spaţiile destinate exploatării feroviare. În actualul birou şef staţie se propune amenajarea unor case de bilete pentru operatori de trafic feroviar privaţi. Adiacent se va amenaja un grup sanitar pentru personalul operatorilor privaţi. În actualul spaţiu de depozitare se va amenaja un grup sanitar pentru personalul feroviar, ce va deservi inclusiv birourile aparţinând SNTFM. Actualul grup sanitar al SNTFM, o construcţie provizorie, se va demola. Pentru adaptarea clădirii de călători la cerinţele normativului UIC - cod 140 din 2008 privind accesul în staţie, au fost luate în considerare grupuri ţintă de persoane cu deficienţe fizice, deficienţe

21

de vedere şi lipsiţi de vedere, deficiente de auz şi lipsţi de auz. Se va respecta normativul UIC - cod 413 din Ianuarie 2008 ce stabileşte utilizarea pictogramelor. Pentru persoanele cu deficienţe (fizice, de vedere şi lipsite de vedere, de auz şi lipsite de auz) se vor respecta regulamentele specifice în vigoare (Regulamentul 1300/2014, NP 51/2012) şi vor fi prevăzute următoarele facilităţi: - scări - benzi antiderapante pe marginea fiecărei trepte - prima şi ultima treaptă trebuie să fie

prevăzute cu benzi de marcaj, de preferinţă galbene sau albe. Balustrada scărilor va fi dublată de un nivel intermediar pntru a oferi tuturor călătorilor susţinere;

- toaletele pentru persoanele cu deficienţe - toate utilităţile obişnuite ale unui grup sanitar: pardoseală antiderapantă; balustrade de fixare pe fiecare parte a vasului de w.c. şi un sistem de alarmă, cu buton, fixat pe peretele de lângă vasul de w.c. sau pe podea; uşa se va deschide spre exterior;

- ghişee - cu o înălţime de 0,80m, poliţă de sprijinire, de scris, de depozitare a unei genţi; - rampe pietonale - cu o pantă nu mai mare de 6%, suprafaţă antiderapantă; - benzi de ghidaj tactil - ce servesc persoanelor lipsite de vedere, cu deficienţe de vedere-

materiale ce contrastează cu fundalul, antiderapante cu o suprafaţă rugoasă pentru detectarea uşoară cu piciorul sau cu bastonul, culoarea fiind galbenă pentru a le creşte vizibilitatea;

- benzi de avertizare tactilă - ce servesc persoanelor lipsite de vedere şi cele cu deficienţe de vedere sau orice alte persoane - materiale ce contrastează cu fundalul (de obicei se utilizeză culoarea galbenă), au o lăţime de 0,30m amplasată la 0,50m de muchie, un relief mic care să nu provoace zdruncinături sau căderea persoanei care utilizează un scaun cu rotile;

- vânzarea automată a biletelor - automate speciale cu comandă prin tastatură sau cu comandă prin atingere, cifra 5 de pe tastatură trebuie să fie marcată cu un punct în relief pentru indicarea poziţiei celorlalte taste;

- deplasarea pe verticală - ecrane de sticlă cu logouri, praguri de maximum 0,02m, spaţiu gol max. 0,02m, butoane poziţionate între 0,80m - 1,30m, fără diferenţe de nivel pe veticală sau orizontală şi platforme cu cremalieră pentru scări, cu pardoseală antiderapantă cu proprietăţi de reflexie scăzută, butoane de urgenţă amplasate la punctele de plecare şi sosire;

- telefoane - difuzor cu paletă liberă pentru persoanele cu deficienţe de auz, litere şi cifre scrise în relief, cu taste cât mai mari;

- informatii în Braille sau litere/numere volumetrice - pe mâna curentă sau pe pereţi la îndemână, la o înălţime de 1,45 - 1,65m, cu informaţii succinte;

- informaţiile privind plecarea trenurilor - vor fi disponibile în cel puţin un loc din gară la o înălţime de 1,60m.

Finisajele clădirii de călători Toate pardoselile şi pavajele exterioare şi interioare se vor realiza din materiale rezistente la uzură, antiderapante şi uşor de întreţinut. Faţadele clădirii se vor termoizola la interior, se va reabilita placajul din cărămidă aparent roşie şi se vor prevedea tencuieli decorative, în funcţie de desenul faţadelor. Şarpanta din lemn, în patru ape, va fi reparată şi ignifugată şi tratată antiseptic; învelitoarea din ţiglă metalică va fi înlocuită în totalitate tot cu ţiglă metalică; jgheaburile şi burlanele vor fi din tablă plană plastifiată cu instalaţie de degivrare. Invelitoarea şarpantei se va reface având în vedere realizarea unei izolaţii hidrofuge şi termice superioare. Finisajelor interioare vor fi refăcute în totalitate: zugrăveli lavabile, placări cu faianţă în funcţie de destinaţia încăperilor. Pereţii tuturor circulaţiilor interioare se vor placa cu un lambriu din materiale rezistente şi uşor de întreţinut (gresie), iar tavanele se vor finisa cu vopsea lavabilă. Se va monta tâmplărie din aluminiu si PVC cu caracteristici izolatoare superioare şi cu geam termoizolant „low emision". Acolo unde este cazul, conform normativelor de securitate în spaţiile

22

publice, geamurile vor fi de tip „securit". La casele de bilete şi la birourile şi sălile de echipamente de la parter se vor monta geamuri antiefracţie. Uşile de acces în spaţiile destinate publicului călător (holul central, sala de aşteptare etc.) vor fi pivotante automate şi prevăzute cu mecanisme de ieşire de urgenţă în caz de panică. În cladirea de călători se amplasează ca dotări, scaune şi banchete, recipienţi de colectare selectivă a deşeurilor, jardiniere, casete pentru bagaje de mână, de dimensiuni diferite, prevăzute cu USB şi prize pentru încărcarea telefoanelor mobile şi a laptopurilor, cărucioare pentru bagaje şi altele. Pentru dirijarea traficului de călători în holul central şi a şirurilor de aşteptare la casele de bilete se vor prevedea elemente de mobilier. În holul central se vor afişa pe panouri speciale mersul de tren pe 24 de ore, harta oraşului şi planul localizării hotelurilor. În toate spaţiile clădirii vor fi prevăzute dotări şi instalaţii de semnalizare PSI (tablouri PSI) în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare privind siguranţa la foc şi AII.

Marcaje şi semnalizare Se vor planta indicatoare şi se vor realiza marcaje de orientare şi informare pentru călători, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, respectându-se normele UIC (Regulamentul 1300/2014). Marcajele se vor realiza din materiale şi culori specifice înglobate în stratul de uzură al pardoselilor. Indicatoarele de orientare vor fi în de tip „pictograme" şi „text alfanumeric", luminoase şi neluminoase, după caz.

Pe faţadele clădirii de călători se vor amplasa firme iluminate cu denumirea staţiei.

Structura de rezistenţă - Clădirea de Călători

După desfacerea tencuielilor, eventualele fisuri sau crăpături se vor mata sau injecta cu mortar sau raşini epoxidice. Se vor verifica elementele de acoperiş, atât ca materiale cât şi ca avarii şi se vor înlocui elementele care prezintă degradări, elementele din lemn se vor ignifuga şi trata împotriva dăunătorilor. De asemenea, se va realiza o colectare centralizată a apelor pluviale care se vor conduce spre canalizare în scopul îndepărtării deversării la pereţii de subsol şi fundaţii şi se vor reface trotuarele. Instalaţiile electrice - Clădirea de Călători Lucrările propuse sunt lucrări de demontare a instalaţiilor electrice existente şi lucrări noi. Ca lucrări noi sunt prevăzute: - instalaţii electrice de iluminat normal şi de siguranţă pentru evacuare şi continuarea lucrului; - instalaţii electrice pentru iluminatul ambiental arhitectural clădire; - instalaţii electrice pentru prize; - instalaţii electrice aferente cablării structurate; - instalaţii electrice de forţă; - instalaţii electrice grup electrogen; - instalaţie de paratrăsnet şi legare la pământ.

Instalaţiile electrice pentru iluminat se vor realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi LED. Pentru iluminatul de siguranţă de continuarea lucrului sunt prevăzute corpuri de iluminat cu LED şi cu aparataj pentru iluminat de siguranţă cu autonomie de 3 ore, alimentate şi din TCV. Pentru marcarea căilor de evacuare şi a hidranţilor sunt prevăzute corpuri de iluminat de tip luminobloc cu autonomie de 3 ore. Instalaţiile electrice de forţă sunt prevăzute pentru alimentarea instalaţiilor de climatizare, perdelelor de aer şi a electropompelor. Grupul electrogen prevăzut în proiect este cu pornire automată şi constituie sursă de alimentare de rezervă pentru:

23

- instalaţia de ticketing; - o parte din corpurile de iluminat de la peroane şi copertine; - iluminat tunel pietonal.

Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă se realizează cu conductoare din cupru, tip FY, protejate în tuburi din PVC tip IPY montate îngropat în tencuială. Este prevăzută contorizarea separată a spaţiilor ocupate de fiecare agent economic terţ de infrastructură. Pentru protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice este prevăzută instalaţie de paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA). Priza de pământ este comună pentru instalaţia de paratrăsnet şi instalaţia electrică; ca urmare rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie mai mică de 1 ohm.

Instalaţiile sanitare - Clădirea de Călători Urmare a redistribuirii şi redimensionării spaţiilor existente în clădirea de călători, urmează a se amenaja şi grupuri sanitare pentru personalul cf. Alimentarea cu apă rece de consum a obiectelor sanitare nou prevăzute se va realiza de la căminul de vane şi apometru existent, prin intermediul unei instalaţii de distribuţie. Pentru asigurarea condiţiilor de igienă şi confort, obiectele sanitare vor fi alimentate cu apă rece de consum şi apă caldă menajeră. Prepararea apei calde menajere se va realiza în centrala termică nou prevăzută. Repartizarea costurilor generate de consumul de apă rece de consum şi apă caldă menajeră se va face cu ajutorul apometrelor nou prevăzute. Colectarea apelor uzate menajere rezultate de la obiectele sanitare se va face cu ajutorul instalaţiei de canalizare nou proiectată (realizate din tuburi de PPr pentru canalizare) şi vor fi evacuate gravitaţional la reţeaua de canalizare. Apele pluviale de pe acoperişul clădirii de călători vor fi preluate cu jgheaburi şi burlane (prevăzute până la cota +1,00m faţă de cota terenului amenajat în jurul clădirii de călători). De la cota +1,00m apele pluviale de la burlane vor fi preluate de tuburi de fontă (cu piesă de curăţire) şi deversate în reţeaua de canalizare.

Instalaţiile termotehnologice - Clădirea de Călători Încălzire Se va ţine cont că există reţea de gaze la circa 200m faţă de Clădirea de Călători, de aceea este recomandat să se efectueze racordul la reţea şi să se monteze centrala pe gaz. Pentru Clădirea de Călători se va prevede o instalaţie de încălzire cu centrală proprie cu funcţionare pe gaze naturale. Pentru asigurarea confortului termic pe timp de iarnă în spaţiile clădirii se va prevedea o instalaţie nouă de încălzire, care va fi amplasată în spaţiul special amenajat.

Ventilare şi climatizare Pentru menţinerea unui microclimat optim în perioada de vară, precum şi pentru asigurarea bunei funcţionări a aparaturii în unele încăperi, vor fi prevăzute aparate de climatizare cu funcţie de răcire/încălzire model monosplit. Deasupra uşilor de acces din exterior în holul public vor fi prevăzute perdele de aer funcţionând cu aer recirculat, care au rolul de a reduce la minimum schimbul termic cu exteriorul, permiţând în acest fel realizarea unor economii substanţiale de energie.

3.6.2.3. Clădirea CED anul construcţiei: 1980 aria construită: 216,0 m2

24

aria desfăşurată: 482,0 m2

regim de înălţime: parter + etaj 1+ etaj 2 parţial

Clădirea CED existentă adăposteşte următoarele spaţii: - parter: hol, încăpere duş cu cabină WC, casa scării, sala relee SCB, birou SCB, centrala

termică, atelier SCB, birou tehnic şi birou tehnician, birou şef staţie (fosta sală acumulatori), magazie, grup electrogen;

- etaj 1: birou SCB, birou TTR, sala relee TTR, hol, încăpere duş cu cabina WC, magazie, şcoala personalului (fosta sala relee CED), casa scării;

- etajul 2 parţial: casa scării, cabina IDM.

Reabilitarea clădirii urmăreşte eficientizarea energetică a clădirii prin reducerea consumurilor energetice şi prin prevederea unor utilaje eficiente din punct de vedere energetic. În prezent instalaţiile de semnalizare cf se găsesc într-o clădire container, astfel că în clădire CED există spaţii care nu sunt folosite. În scopul unei bune funcţionări a serviciilor din staţia cf, se impune o redistribuire a funcţiunilor acestor spaţii existente. Astfel, la parterul clădirii în sala acumulatori se va amenaja biroul şef staţie şi sala şcoală personal SCB, iar la etaj se va amenaja sala şcoală personal TTR.

Finisajele clădirii CED Toate pardoselile şi pavajele exterioare şi interioare se vor realiza din materiale rezistente la uzură, antiderapante şi uşor de întreţinut. Finisajelor interioare vor fi refăcute în totalitate: zugrăveli lavabile, placări cu faianţă în funcţie de destinaţia încăperilor. Pereţii tuturor circulaţiilor interioare se vor placa cu un lambriu din materiale rezistente şi uşor de întreţinut (gresie), iar tavanele se vor finisa cu vopsea lavabilă. Faţadele clădirii se vor termoizola la exterior şi se vor prevedea tencuieli decorative, în funcţie de desenul faţadelor. Terasa se va înlocui în totalitate prin desfacerea şi înlocuirea straturilor existente; jgheaburile şi burlanele vor fi din tablă plana plastifiată cu instalaţie de degivrare. Reabilitarea terasei se va face având în vedere realizarea unei izolaţii hidrofuge şi termice superioare. La exterior se va monta tâmplărie de aluminiu cu caracteristici izolatoare superioare şi cu foi de sticlă termoizolantă „low emision". Acolo unde este cazul, conform normativelor de securitate în spaţiile publice, geamurile vor fi de tip „securit". În dreptul uşilor de acces în clădire din exterior se vor prevedea ştergătoare, montate pe un cadru special cu cuvă conectată la reţeaua de canalizare, care să permită curăţarea şi spălarea acestora. În cladire se amplasează ca dotări, recipienţi de colectare selectivă a deşeurilor, dotări PSI, iar trotuarul perimetral va fi refăcut în totalitate cu strat de uzură din asfalt.

Marcaje şi semnalizare Se vor planta indicatoare de orientare şi informare pentru călători. Indicatoarele de orientare vor fi în de tip „pictograme" şi „text alfanumeric", luminoase şi neluminoase după caz.

Structura de rezistenţă - Clădire CED Conform Expertizei Tehnice suntu sunt necesare măsuri suplimentare de punere în siguranţă structurală, seismică şi gravitaţională. Sunt necesare în plus şi măsuri de intervenţie nestructurală, după cum urmează: - realizarea unei colectări ,,centralizate" a apelor pluviale şi conducerea acestora spre canalizare,

în scopul îndepărtării deversării la pereţii de subsol şi fundaţii; - refacere finisaje; - refacere trotuare;

25

- refacerea parapeţilor degradaţi; - verificarea elementelor de acoperiş, atât ca materiale cât şi avarii şi înlocuirea elementelor care

prezintă degradări; ignifugarea şi tratarea împotriva dăunătorilor, la elementele din lemn; - desfacerea tuturor pardoselilor şi a intradosurilor degradate la planşee; - refacerea pardoselilor şi plafoanelor degradate; - desfacerea tencuielilor de pe pereţii interiori şi exteriori; - refacerea zonelor cu buiandrugi degradaţi; - refacerea pereţilor neportanţi, despărţitori, degradaţi; - refacerea tuturor instalaţiilor degradate; - refacerea tuturor finisajelor interioare; - înlocuirea tâmplăriei exterioare şi interioare cu o tâmplărie de lemn eficientă energetic; - termoizolarea clădirii; - refacerea finisajelor exterioare.

În plus faţă de acestea, după desfacerea tencuielilor, eventualele fisuri sau crăpături se vor mata sau injecta cu mortar sau răşini epoxidice. De asemenea, se vor verifica elementele de acoperiş, atât ca materiale cât şi avarii şi se vor înlocui elementele care prezintă degradări, se vor ignifuga şi trata împotriva dăunătorilor elementele din lemn. De asemenea, se va realiza o colectare ,,centralizată" a apelor pluviale care se vor conduce spre canalizare în scopul îndepărtării deversării la pereţii de subsol şi fundaţii si se vor reface trotuarele.

Instalaţiile electrice - Clădirea de Călători Lucrările propuse sunt lucrări de demontare a instalaţiilor electrice existente şi lucrări noi. Ca lucrări noi sunt prevăzute: - instalaţii electrice de iluminat normal şi de siguranţă pentru evacuare şi continuarea lucrului; - instalaţii electrice pentru iluminatul ambiental arhitectural clădire; - instalaţii electrice pentru prize; - instalaţii electrice de forţă; - instalaţie de paratrăsnet şi legare la pământ.

Instalaţiile electrice pentru iluminat se vor realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi LED. Pentru iluminatul de siguranţă de evacuare sunt prevăzute corpuri de iluminat cu funcţionare în regim permanent: corpul de iluminat funcţionează alimentat de la reţeaua electrică, iar când nu mai este prezentă tensiunea de reţea - alimentat de la acumulatori. Pentru iluminatul de siguranţă de continuarea lucrului sunt prevăzute corpuri de iluminat cu LED şi cu aparataj pentru iluminat de siguranţă cu autonomie de 3 ore, alimentate şi din TCV. Pentru marcarea căilor de evacuare şi a hidranţilor sunt prevăzute corpuri de iluminat de tip luminobloc cu autonomie de 3 ore. Instalaţiile electrice de forţă sunt prevăzute pentru alimentarea instalaţiilor de climatizare şi a electropompelor. Pentru protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice este prevăzută instalaţie de paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA). Priza de pământ este comună pentru instalaţia de paratrăsnet şi instalaţia electrică; ca urmare rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie mai mică de 1 ohm.

Instalaţiile sanitare - Clădirea CED În clădire se vor înlocui în totalitate instalaţiile sanitare interioare. Pentru asigurarea condiţiilor de igienă şi confort obiectele sanitare vor fi alimentate cu apă rece de consum şi apă caldă menajeră. Prepararea apei calde menajere se va realiza în centrala termică nou utilată.

26

Colectarea apelor uzate menajere rezultate de la obiectele sanitare se va face cu ajutorul instalaţiei de canalizare nou proiectată (realizate din tuburi de PPr pentru canalizare) şi vor fi evacuate gravitaţional la reţeaua de canalizare. Apele pluviale de pe acoperişul clădirii vor fi preluate cu jgheaburi şi burlane (prevăzute până la cota +1 ,00m faţă de cota terenului amenajat în jurul clădirii de călători). De la cota +1,00m apele pluviale de la burlane vor fi preluate de tuburi de fontă (cu piesă de curăţire) şi deversate în reţeaua de canalizare.

Instalaţiile termotehnologice - Clădirea CED Încălzire Se va prevede o instalaţie de încălzire nouă (radiatoare de oţel), cu centrală proprie cu funcţionare pe gaze naturale. Centrala termică va fi echipată cu utilaje şi echipamente noi, inclusiv utilaje şi echipamente necesare pentru preparare, stocare şi distribuţia apei calde menajere. Ventilare şi climatizare Pentru menţinerea unui microclimat optim în perioada de vară, precum şi pentru asigurarea bunei funcţionări a aparaturii în unele încăperi, vor fi prevăzute aparate de climatizare cu funcţie de răcire/încălzire tip VRF. În spaţiul in care va fi montat grupul electogen, introducerea aerului în încăpere se va face mecanic, prin intermediul unui ventilator axial de perete, protejat la exterior cu o ramă cu plasă de sârmă. Acţionarea ventilatorului va fi automată, pornirea/oprirea acestuia fiind concomitentă cu pornirea/oprirea grupului electrogen.

3.6.2.4. Grup sanitar călători Aria construită = 78,0 m2

Aria desfăsurată = 78,0 m2

Regim de înălţime: parter

În clădirea locuinţă de serviciu, alcătuită dintr-un singur corp cu forma rectangulară în plan, va fi amenajat grupul sanitar pentru călători, precum şi un spaţiu pentru centrala termică. Acesta va fi separat pe sexe şi va avea un spaţiu destinat grupului sanitar pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii şi pentru mama şi copilul. Reabilitarea clădirii presupune o revizuire totală a structurii de rezistenţă, finisajelor, inclusiv a tâmplăriei şi înlocuirea tuturor instalaţiilor aferente, precum şi adaptarea la normele privind persoanele cu mobilitate redusă. În scopul unei bune funcţionări se impune o redistribuire şi redimensionare a spaţiilor existente. Astfel se încearcă o separare a spaţiilor destinate publicului călător faţă de spaţiile destinate locuinţei. Pentru persoanele cu deficienţe (fizice, de vedere şi lipsite de vedere, de auz şi lipsite de auz) se prevăd următoarele: - toaletele pentru persoanele cu deficienţe - toate utilităţile obişnuite ale unui grup sanitar;

pardoseală antiderapantă; balustrade de fixare pe fiecare parte a vasului de w.c. şi un sistem de alarmă, cu buton, fixat pe peretele de lângă vasul de w.c. sau pe podea; uşa se va deschide spre exterior;

- rampe pietonale - cu o pantă nu mai mare de 6%, suprafaţă antiderapantă ; - benzi de ghidaj tactil - ce servesc persoanelor lipsite de vedere, cu deficienţe de vedere-

materiale ce contrastează cu fundalul, antiderapante cu o suprafaţă rugoasă pentru detectarea uşoară cu piciorul sau cu bastonul, culoarea fiind galbenă pentru a le creşte vizibilitatea.

Finisajele grupului sanitar călători

27

Finisajele interioare şi exterioare vor fi refăcute în totalitate. Finisajele se vor realiza din materiale rezistente la uzură, de calitate superioară, cu aspect plăcut şi uşor de întreţinut: pardoseli din gresie superioară, antiderapantă, placaje cu faianţă la pereţi, zugrăveli lavabile. Se va monta tâmplărie exterioară din aluminiu cu caracteristici izolatoare superioare şi cu geam termoizolant „low emision" şi la interior tâmplărie din PVC. Faţadele clădirii se vor termoizola la interior, se va reabilita placajul din cărămidă aparent roşie şi se vor prevedea tencuieli decorative, în funcţie de desenul faţadelor. Şarpanta din lemn, în două ape, va fi reparată şi ignifugată şi tratată antiseptic; învelitoarea din ţiglă ceramică va fi înlocuită în totalitate tot cu ţiglă ceramică. Jgheaburile şi burlanele vor fi din tablă plană plastifiată cu instalaţie de degivrare. Învelitoarea şarpantei se va reface având în vedere realizarea unei izolaţii hidrofuge şi termice superioare.

Structura de rezistenţă - Grup sanitar După desfacerea tencuielilor eventualele fisuri sau crăpături se vor mata sau injecta cu mortar sau răşini epoxidice. Se vor verifica elementele de acoperiş, atât ca materiale cât şi ca avarii şi se vor înlocui elementele care prezintă degradări, elementele din lemn se vor ignifuga şi trata împotriva dăunătorilor. De asemenea, se va realiza o colectare „centra lizată" a apelor pluviale care se vor conduce spre canalizare în scopul îndepărtării deversării la pereţii de subsol şi fundaţii şi se vor reface trotuarele.

Instalaţiile electrice - Grup sanitar Lucrările propuse sunt lucrări de demontare a instalaţiilor electrice existente şi lucrări noi. Ca lucrări noi sunt prevăzute: - instalaţii electrice de iluminat normal; - instalaţii electrice pentru prize; - instalaţie de paratrăsnet şi legare la pământ.

Instalaţiile electrice pentru iluminat se vor realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi LED. Corpurile de iluminat prevăzute sunt de tipul cu eficacitate luminoasă mare. Pentru protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice este prevăzută instalaţie de paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA). Priza de pământ este comună pentru instalaţia de paratrăsnet şi instalaţia electrică; ca urmare rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie mai mică de 1 ohm.

Instalaţiile sanitare - Grup sanitar Obiectele sanitare vor fi alimentate cu apă rece de consum de la reţeaua extistentă în incinta staţiei de cale ferată. În grupul sanitar pentru persoane cu dizabilităţi vor fi montate obiecte sanitare conform NP051 -2012. Pentru asigurarea condiţiilor de igienă şi confort obiectele sanitare vor fi alimentate cu apă rece de consum şi apă caldă menajeră. Prepararea apei calde menajere se va realiza în centrala termică nou prevăzută. Repartizarea costurilor generate de consumul de apă rece de consum şi apă caldă menajeră se va face cu ajutorul apometrelor nou prevăzute. Colectarea apelor uzate menajere rezultate de la obiectele sanitare se va face cu ajutorul instalaţiei de canalizare nou proiectată (realizate din tuburi de PPr pentru canalizare) şi vor fi evacuate gravitaţional la reţeaua de canalizare. Apele pluviale de pe acoperişul clădirii vor fi preluate cu jgheaburi şi burlane (prevăzute până la cota +1,00m faţă de cota terenului amenajat în jurul clădirii de călători). De la cota +1,00m apele pluviale de la burlane vor fi preluate de tuburi de fontă (cu piesă de curăţire) şi deversate în reţeaua de canalizare.

28

Instalaţiile termotehnologice - Grup sanitar Încălzire Pentru asigurarea confortului termic pe timp de iarnă în spaţiile clădirii se va prevedea o instalaţie nouă de încălzire alcătuită din: sursa de încălzire, conducte de distribuţie şi corpuri statice (radiatoare de oţel). Sursa de încălzire o va reprezenta o centrală termică nouă, cu funcţionare pe gaze naturale. Centrala termică va fi amplasată în spaţiul special amenajat.

3.6.2.5. Clădirea spaţiu comercial aria construită = 48,0 m2

aria desfăşurată = 48,0 m2

regim de înălţime: parter categoria de importanţă C - normală grad de rezistenţă la foc: II risc de incendiu: mic

Actuala clădire mesagerie se reabilitează şi va avea funcţiune de spaţiu comercial - cafe bar, iar funcţiunile actuale - birou CFR Marfă - se vor reloca în clădirea de călători. Reabilitarea şi modernizarea clădirii ca spaţiu comercial va contribui la îmbunătăţirea serviciilor pentru călători. Clădirea este alcătuită dintr-un singur corp, acoperiş tip şarpantă şi cu un regim de înălţime parter. Clădirea va adăposti un spaţiu comercial de tip cafe bar în care se va amenaja un spaţiu pentru public dotat cu mese şi scaune, grup sanitar pentru public, zona de servire, zona de depozitare. În scopul unei bune funcţionări a serviciilor, se impune o redistribuire şi redimensionare a spaţiilor existente. Reabilitarea clădirii presupune o revizuire totală a structurii de rezistenţă, finisajelor, inclusiv a tâmplăriei şi înlocuirea tuturor instalaţiilor aferente. Nu în ultimul rând, lucrările vor urmări eficientizarea energetică a clădirii prin reducerea consumurilor energetice şi prin prevederea unor utilaje eficiente din punct de vedere energetic. Pentru adaptarea clădirii la cerinţele normativului UIC - cod 140 din 2008 privind accesul în staţie, au fost luate în considerare grupuri ţintă de persoane cu deficienţe fizice, deficienţe de vedere şi lipsiţi de vedere, deficienţe de auz şi lipsţi de auz. Se va respecta normativul UIC - cod 413 din ianuarie 2008 ce stabileşte utilizarea pictogramelor. Pentru persoanele cu deficienţe (fizice, de vedere şi lipsite de vedere, de auz şi lipsite de auz) se prevăd următoarele: - rampe pietonale - pantă nu mai mare de 6%, suprafaţă antiderapantă ; - benzi de ghidaj tactil - ce servesc persoanelor lipsite de vedere, cu deficienţe de vedere-

materiale ce contrastează cu fundalul, antiderapante cu o suprafaţă rugoasă pentru detectarea uşoară cu piciorul sau cu bastonul, culoarea fiind galbenă pentru a le creşte vizibilitatea;

- deplasarea pe verticală - ecrane de sticlă cu logouri, praguri de maximum 0,02m, spaţiu gol max. 0,02m, butoane poziţionate între 0,80m - 1,30m, fără diferenţe de nivel pe veticală sau orizontală şi platforme cu cremalieră pentru scări, cu pardoseală antiderapantă, butoane de urgenţă amplasate la punctele de plecare şi sosire.

Finisajele clădirii spaţiu comercial Toate pardoselile şi pavajele exterioare şi interioare se vor realiza din materiale de calitate superioară, rezistente la uzură, antiderapante şi uşor de întreţinut (gresie antiderapantă). Faţadele clădirii se vor termoizola la interior, se va reabilita placajul din cărămidă aparent roşie şi se vor prevedea tencuieli decorative, în funcţie de desenul faţadelor.

29

Şarpanta din lemn, în două ape, va fi reparată şi ignifugată şi tratată antiseptic; învelitoarea va fi înlocuită în totalitate cu ţiglă ceramică; jgheaburile şi burlanele vor fi din tablă plană plastifiată cu instalaţie de degivrare. Învelitoarea şarpantei se va reface având în vedere realizarea unei izolaţii hidrofuge şi termice superioare. Pereţii interiori se vor placa cu un lambriu din materiale rezistente şi uşor de întreţinut (gresie). Se va monta tâmplărie exterioară din aluminiu cu caracteristici izolatoare superioare şi cu geam termoizolant „low emision" şi la interior tâmplărie din PVC. Acolo unde este cazul, conform normativelor de securitate în spaţiile publice, geamurile vor fi de tip „securit". Uşile de acces în spaţiile destinate publicului călător vor fi pivotante şi prevăzute cu mecanisme de ieşire de urgenţă în caz de panică.

Marcaje şi semnalizare Se vor planta indicatoare şi se vor realiza marcaje de orientare şi informare pentru călători, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, respectându-se normele UIC. Marcajele se vor realiza din materiale şi culori specifice înglobate în stratul de uzură al pardoselilor. Indicatoarele de orientare vor fi în de tip „pictograme" şi „text alfanumeric", luminoase şi neluminoase, după caz.

Structura de rezistenţă - Clădire spaţiu comercial După desfacerea tencuielilor eventualele fisuri sau crăpături se vor mata sau injecta cu mortar sau răşini epoxidice. Se vor verifica elementele de acoperiş, atât ca materiale cât şi ca avarii şi se vor înlocui elementele care prezintă degradări, elementele din lemn se vor ignifuga şi trata împotriva dăunătorilor. De asemenea, se va realiza o colectare ,,centralizată" a apelor pluviale care se vor conduce spre canalizare în scopul îndepărtării deversării la pereţii de subsol şi fundaţii şi se vor reface trotuarele. Instalaţiile electrice - Clădire spaţiu comercial Lucrările propuse sunt lucrări de demontare a instalaţiilor electrice existente şi lucrări noi. Ca lucrări noi sunt prevăzute: - instalaţii electrice de iluminat normal; - instalaţii electrice pentru prize; - instalaţie de paratrăsnet şi legare la pământ.

Instalaţiile electrice pentru iluminat se vor realiza cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi LED. Corpurile de iluminat prevăzute sunt de tipul cu eficacitate luminoasă mare. Instalaţiile electrice de forţă sunt prevăzute pentru alimentarea instalaţiilor de climatizare. Pentru protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice este prevăzută instalaţie de paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA). Priza de pământ este comună pentru instalaţia de paratrăsnet şi instalaţia electrică; ca urmare rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie mai mică de 1 ohm.

Instalaţiile sanitare - Clădire spaţiu comercial Urmare a redistribuirii funcţiunilor şi redimensionării spaţiilor existente în clădire, urmează a se amenaja un spaţiu comercial şi un grup sanitar. Alimentarea cu apa rece de consum a obiectelor sanitare nou prevăzute se va realiza de la căminul de vane şi apometru existent prin intermediul unei instalaţii de distribuţie. Grupul sanitar pentru public va fi separat pe sexe. Pentru asigurarea condiţiilor de igienă şi confort, obiectele sanitare vor fi alimentate cu apă rece de consum şi apă caldă menajeră. Prepararea apei calde menajere se va realiza în centrala termică nou prevăzută.

30

Repartizarea costurilor generate de consumul de apă rece de consum şi apă caldă menajeră se va face cu ajutorul apometrelor nou prevăzute. Colectarea apelor uzate menajere rezultate de la obiectele sanitare se va face cu ajutorul instalaţiei de canalizare nou proiectată (realizate din tuburi de PPr pentru canalizare) şi vor fi evacuate gravitaţional la reţeaua de canalizare. Apele pluviale de pe acoperişul clădirii vor fi preluate cu jgheaburi şi burlane (prevăzute până la cota +1,00m faţă de cota terenului amenajat în jurul clădirii de călători). De la cota +1,00m apele pluviale de la burlane vor fi preluate de tuburi de fontă (cu piesă de curăţire) şi deversate în reţeaua de canalizare.

Instalaţiile termotehnologice - Clădire spaţiu comercial Încalzire Pentru asigurarea confortului termic pe timp de iarnă în spaţiile clădirii se va prevedea o instalaţie nouă de încălzire. Sursa de încălzire o va reprezenta o centrală termică nouă, cu funcţionare pe gaze naturale. Centrala termică va fi amplasată în spaţiul special amenajat.

Ventilare şi climatizare Pentru menţinerea unui microclimat optim atât în perioada de iarnă cât şi în perioada de vară, vor fi prevăzute aparate de climatizare cu funcţie de răcire/încălzire model monosplit.

Parcări În staţia cf Videle este necesară amenajarea unei parcări pentru publicul călător, astfel că grupul sanitar exterior care nu corespunde normelor actuale privind persoanele cu deficienţe va fi demolat şi pe acelaşi amplasament va fi amenajată o parcare pentru publicul călător.

Clădire magazie În staţia cf Videle este necesară amenajarea unei parcări pentru publicul călător, astfel că va fi demolată clădirea magazie şi adiacent amplasamentului ei va fi amenajată o parcare pentru persoane cu dizabilităţi.

3.6.2.6. Peroane şi treceri la nivel Peroane Pentru confortul călătorilor peronul de la linia 1 se va supraînălţa la cota +0,55m faţă de NSS proiectat pe o lăţime de minium 3,00m. Acesta va avea o lungime de 240m şi se va racorda la cota de acces în clădire prin trepte şi rampe pietonale pentru persoanele cu mobilitate redusă, cu pantă de maximum 6% şi suprafaţă antiderapantă. Denivelările mai înalte de 20cm vor fi protejate cu balustrade metalice. Peroanele intermediare se vor realiza la cota +0,55m faţă de NSS proiectat, cu o lăţime minimă de 6,00m şi o lungime de 350m. Atât peronul principal, cât şi peroanele intermediare vor respecta cotele de gabarit de 1,725m faţă de axul căii ferate. Pe toată suprafaţa peroanelor se va turna un strat de uzură din asfalt colorat în masă. Peroanele vor avea pante de scurgerea apelor meteorice de 1% spre linii, ele fiind preluate de drenurile ce se vor execută în lungul peroanelor. Pentru persoanele cu dezabilităţi, conform normelor UIC, se vor prevedea în lungul peroanelor şi a acceselor la tunelul pietonal benzi de avertizare tactilă şi vizuală, antiderapante cu o suprafaţă rugoasă, de culoare galbenă. Pe peroane se amplasează ca dotări, indicatoare cu denumirea staţiei amplasate la capetele peroanelor şi indicatoare cu denumirea zonelor, indicatoare de orientare, pictograme, scaune şi banchete, recipienţi de colectare selectivă a deşeurilor, cărucioare, bagaje şi altele.

31

Treceri la nivel pietonale Pentru facilitarea accesului personalului tehnic cfr, în capătul Y al peroanelor, între peronul de la linia 1 şi peroanele intermediare se va amplasa o trecere la nivel, constând în racordarea peroanelor între ele prin intermediul rampelor, cu panta de maximum 6% şi suprafaţă antiderapantă.

Structura de rezistenţă - peroane şi treceri la nivel Peroanele existente se vor desface şi se vor realiza peroane în concordanţă cu normele, cerinţele şi funcţiunea actuală. Noile peroane se vor reconfigura prin înălţare la 55cm faţă de nivelul superior al şinei liniei CF. Acestea vor fi din elemente prefabricate de beton armat tip zid de sprijin (ZP), pe ambele feţe ale peronului dinspre liniile cf, aşezate pe fundaţii din beton simplu, prin intermediul unui strat de mortar. Peste elementele tip ZP, între care se va executa o umplutură bine compactată, se vor poziţiona elementele prefabricate de tip dală (DP) şi se va completa cu beton armat turnat monolit spaţiul dintre ele (peste umplutura bine compactată). Trecerile de nivel se vor realiza dintr-o dală de beton armat turnat monolit, cu strat de uzură din asfalt.

Instalaţii electrice - peroane şi treceri la nivel Pentru iluminatul peroanelor în zona fără copertină se folosesc corpuri de iluminat LED pentru exterior montate pe stâlpi din metal cu înălţimea de 4,00m. Distanţa între doi stâlpi va fi de 14,00m. Alimentarea cu energie electrică se face cu cabluri nearmate din cupru montate îngropat şi protejate în ţeavă tip PEID. Racordul de la tabloul electric la peroane se realizează cu cablu nearmat din cupru protejat în ţeavă din PVC tip G pozată prin foraj orizontal. Comanda iluminatului se face automat cu ajutorul unei fotocelule electrice sau manual de la o cutia de comandă montată la IDM.

Instalaţii sanitare, apă-canal - peroane şi treceri la nivel Pe peronul principal se va monta o fântână de apă cu jet comandat. Alimentarea cu apă a fântânii se va face de la reţeaua de alimentare cu apă a clădirii de călători. Conducta de alimentare va fi pozată sub adâncimea de îngheţ. Vor fi prevăzute armături de închidere/golire, astfel încât în perioada rece a anului insţalatia de alimentare cu apă a fântânii să poată fi protejată împotriva îngheţului. Evacuarea apelor uzate rezultate de la fântana de apă vor fi deversate în reţeaua de canalizare aferentă clădirii de călători. În perioada rece a anului alimentarea cu apă a fântânii va fi oprită.

3.6.2.7. Gard de protecţie între linii Între liniile directe se va realiza gard de protecţie, cu o lungime de 375m, care depăşeşte cu 10m trecerile la nivel. Acesta este alcătuit din panouri din plasă de sârmă între stâlpi metalici încastraţi în ţevi introduse în sol. În dreptul trecerii la nivel gardul de protecţie este prevăzut cu o poartă glisantă pentru restricţionarea accesului, călătorii fiind astfel obligaţi să circule prin tunelul pietonal.

3.6.2.8. Copertine La peronul de la linia 1 şi la peroanele intermediare s-au prevăzut copertine noi cu structură metalică. La peronul de la linia 1 copertina va avea lungimea de 100,0m şi lăţimea de 6,0m. La peroanele intermediare copertinele vor avea lungimea de 250,0m şi lăţimea de 6,0m. La realizarea copertinelor noi se vor avea în vedere materiale cu întreţinere redusă şi durată mare de funcţionare. Învelitoarea copertinelor de la peroane va fi de tipul acoperişfotovoltaic" şi zona centrală curbată va fi acoperită cu policarbonat. Aceste panouri vor fi prevăzute cu instalaţie de degivrare pentru topirea zăpezii, deoarece depunerea zăpezii pe panouri face ca acestea să nu genereze energie în perioada de iarnă.

32

Au fost prevăzute jgheaburi longitudinale pe întreaga lungime a copertinei şi burlane din tablă plastifiată, prevăzute cu instalaţii de degivrare. La capetele copertinelor cât şi în lungul lor se vor monta pictograme pentru informarea călătorilor şi cu denumirea staţiei.

Structura de rezistenţă - copertine Suprastructura copertinelor va fi realizată din stâlpi metalici, grinzi transversale cu secţiune variabilă, pane longitudinale şi contravântuiri orizontale la nivelul învelitorii. Instalaţii electrice - copertine Pentru iluminatul peroanelor în zona cu copertină se folosesc corpuri de iluminat LED cu aprindere sigură la temperaturi între -30°C + +75°C. Corpurile de iluminat se vor monta în două şiruri continue în lungul copertinei. Alimentarea cu energie electrică se face cu cabluri nearmate din cupru montate pe copertină, protejate în ţeavă din oţel. O parte din corpurile de iluminat sunt alimentate din tabloul de consumatori vitali (TCV), asigurându-se astfel un iluminat de siguranţă în situaţia întreruperii sursei de bază.

Instalaţii sanitare - copertine Apele pluviale colectate de pe copertinele peroanelor vor fi preluate de reţeaua de canalizare nou prevăzută, pozată în lungul peronului, sub adâncimea de îngheţ. Racordarea jgheabului copertinei la căminul de canalizare se va face prin coloane de canalizare realizate din tuburi de fontă de scurgere. Reţeaua de canalizare va fi compusă din cămine de vizitare şi tuburi de polietilenă de înaltă densitate, gofrate, îmbinate prin mufare. Pentru evacuarea apelor pluviale de pe copertinele peroanelor intermediare este necesară realizarea de subtraversări c.f.. La subtraversarea liniilor de cale ferată se vor lua măsuri de protecţie conform normelor în vigoare. Pe toată lungimea peroanelor au fost prevăzute drenuri, apele pluviale colectate de reţeaua de drenuri c.f. vor fi epurate local cu ajutorul unui separator de nămol şi hidrocarburi şi evacuate prin pompare în reţeaua de canalizare nouă, prevăzută în incinta staţiei. Evacuarea apelor pluviale se va face la reţeaua de canalizare a oraşului.

3.6.2.9. Tunel pietonal Accesul călătorilor la peroane se va face printr-un tunel pietonal, nou proiectat. Tunelul pietonal, cu o lungime de 32,00m, va fi amplasat în zona clădirii de călători. Finisajele tunelului vor fi uşor de întreţinut: placare ceramică la pereţi, iar pentru pardoseli şi scări placare ceramică antiderapantă. Marginile treptelor vor avea striuri antiderapante, iar balustradele de protecţie şi mâna curentă vor fi din oţel inoxidabil, proiectate în conformitate cu cerinţele UIC. La proiectarea tunelulu pietonal se ţine cont de adaptarea acestuia la cerinţele normativului UIC -cod 140 din 2008 privind accesul în staţie; au fost luate în considerare grupuri ţintă de persoane cu deficienţe fizice, deficienţe de vedere şi lipsiţi de vedere, deficienţe de auz şi lipsţi de auz. Se va respecta normativul UIC - cod 413 din ianuarie 2008 ce stabileşte utilizarea pictogramelor. Pentru accesul la peroane a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, tunelul pietonal este prevăzut cu lifturi atât la peronul de la linia 1, cât şi la peroanele intermediare. Pentru persoanele cu deficienţe fizice (de vedere, de auz sau cu dizabilităţi locomotorii) se prevăd următoarele: - scări - benzi antiderapante pe marginea fiecărei trepte; prima şi ultima treaptă trebuie să fie

prevăzute cu benzi de marcaj, de preferinţă galbene sau albe; balustrada va fi dublată de un nivel intermediar pntru a oferi susţinere tuturor călătorilor.

- benzi de ghidaj tactil - ce servesc persoanelor cu deficienţe de vedere - materiale ce contrastează cu fundalul, antiderapante cu o suprafaţă rugoasă pentru detectarea uşoară cu piciorul sau cu bastonul, culoarea fiind galbenă pentru a le creşte vizibilitatea.

33

- benzi de avertizare tactilă - ce servesc persoanelor lipsite de vedere şi cele cu deficienţe de vedere sau orice alte persoane - materiale ce contrastează cu fundalul (de obicei se utilizeză culoarea galbenă), au o lăţime de 0,30m amplasată la 0,50m de muchie, un relief mic care să nu provoace zdruncinături sau căderea persoanei care utilizează un scaun cu rotile.

În tunel se amplasează ca dotări pictograme şi recipienţi de colectare selectivă a deşeurilor.

Structura de rezistenţă - tunel pietonal Tunelul pietonal va fi o structură din beton armat monolit fiind amplasat perpendicular pe pachetul de linii cf. Structura va fi compusă din două secţiuni distincte: - prima, închisă, de forma rectangulară pe tronsonul de sub calea ferată şi peroane; - cea de-a doua cu secţiune deschisă în forma de ,,U" care va adăposti rampele scărilor de acces.

Instalaţii electrice - tunel pietonal Iluminatul tunelului pietonal se va face cu corpuri de iluminat LED cu aprindere sigură. Tunelul pietonal este prevăzut cu instalaţii electrice pentru alimentarea pictogramelor şi cu instalaţie de forţă pentru electropompa din başă. Alimentarea cu energie electrică se face dintr-un tablou montat în clădirea de călători printr-un cablu nearmat din cupru protejat în ţeavă metalică.

Instalaţii sanitare - tunel pietonal Pentru spălarea pardoselii tunelului pietonal se va monta un robinet dublu serviciu alimentat de la reţeaua exterioară de apă cea mai apropiată. Tunelul pietonal va fi prevazut cu o cameră de pompe, în care se află o başă. În başa tunelului se vor colecta apele de pe pardoseală, de unde prin intermediul unei electropompe vor fi refulate într-un cămin de vizitare din apropiere.

3.6.2.10. Rampă încărcare - descărcare Lucrările impuse la linii cf din staţia cf Videle afectează rampă de încărcare - descărcare existentă şi de aceea, aceasta va fi demolată şi se va realiza o rampă nou proiectată de încărcare - cu o lungime de 45m şi lăţime de 10m. Rampă de încărcare descărcare va respecta gabaritul de încărcare faţă de linia cf, iar platforma acesteia va fi la acelaşi nivel cu platforma vagonului, respectiv 1240mm. Structura de rezistenţă a rampei se va realiza din elemente prefabricate tip zid de sprijin montate în lungul rampei între care se va realiza o umplutură de pământ bine compactată, un strat de balast şi unul de piatră spartă. Peste toate aceste straturi se va realiza o placă armată din beton rutier acoperită cu un strat de uzură din asfalt rutier, care va asigura planeitatea platformei de încărcare.

3.6.2.11. Lucrări la linii Suprastructură linii Pentru deservirea călătorilor la liniile I - IV se propune realizarea următoarelor peroane: - peron central în faţa clădirii de călători (la linia I) cu lungimea de 240m; - peron lat între liniile II şi III cu lăţimea de 6,00m şi lungimea de 350m; - peron lat între liniile IV-5 cu lăţimea de 6,00m şi lungimea de 350m;

Pentru crearea distanţelor minime între linii necesare amplasării peroanelor late sunt necesare următoarele lucrări de linii c.f.: - riparea liniilor III şi IV spre partea opusă clădirii de călători începând de la semnalul de întrare

cap X şi pe zona centrală a staţiei pentru crearea spaţiului necesar amplasării peronului lat între liniile existente II şi III;

34

- desfiinţarea liniei 5 existentă şi a schimbătoarelor de cale existente de la capetele acesteia ş i riparea liniilor 6 - 9 spre partea opusă clădirii de călători pentru a se asigura spaţ iul necesar construirii peronului lat între liniile IV-5pr. (6 ex);

- lucrări pentru păstrarea accesului la liniile industriale din ambele capete ale staţiei.

Urmare a noii configuraţii a dispozitivului de linii şi aparate de cale din staţia Videle vor avea următoarele peroane: - peron lat în faţa clădirii de călători la linia I existentă cu lungimea de 240m; - peron lat între liniile II şi III existente cu lungimea de 350m care va permite primirea şi

expedierea trenurilor de călători de la liniile II şi III; - peron lat între liniile IV şi 5 pr (6 existentă) cu lungimea de 350m care va permite primirea şi

expedierea trenurilor de călători de la liniile IV şi 5 pr; - accesul de la peronul central la peroanle late dintre liniile II-III şi IV-5 pr. se va face denivelat

prin intermediul unui tunel pietonal şi la nivel printr-o trecere la nivel pietonală amplasată în capătul Y al peroanelor;

- dispozitivul de aparate de cale se va păstra ca în situaţia existentă, cu excepţia desfiinţării aparatelor de cale 18 şi 13, astfel încât intervenţ iile asupra instalaţiei de centralizare electronică existente să fie minime.

Din punct de vedere al suprastructurii, principalele lucrări proiectate sunt următoarele: - pentru liniile directe din staţie şi pentru liniile 1a, 1b, 1c, 2, 5 se va înlocui materialul de cale

existent cu material nou, şina de tip 60 E1va fi montată pe traverse de beton monobloc pentru prindere elastică, iar prisma căii va fi constituită din piatră spartă nouă;

- pentru celelalte linii din staţie se va folosi suprastructura recuperată din demontare şi prism din piatră spartă ciuruită şi piatră spartă nouă;

- după executarea lucrărilor de suprastructură, şinele urmează să fie sudate, realizându-se calea fără joante; se vor suda reperele aparatelor de cale din capetele staţiilor şi se vor îngloba în calea fără joante;

- la realizarea prismei căii se va folosi piatră spartă nouă aprovizionată din cariere agrementate de către AFER;

- se vor înlocui aparatele de cale existente cu schimbătoare de cale noi pe traverse de beton speciale noi;

- grosimea prismei căii sub traverse va fi de 0,30m în aliniament şi sub firul interior al curbelor. Lăţimea minimă a prismei măsurată de la capătul traversei la muchia prismei va fi de 0,50m în aliniament şi pe zona schimbătoarelor de pe liniile directe şi de 0,60m în curbe cu raze mai mici de 800m.

- trecerile la nivel auto vor rămâne pe acelaşi amplasament şi se vor amenaja cu dale de beton.

Terasamente

Expertiza tehnică pentru infrastructura şi suprastructura CF din staţia Videle menţionează faptul că pentru punerea în siguranţă a liniilor CF se constată necesitatea execuţiei de lucrări atât în ceea ce priveşte terasamentul căii cât şi suprastructura CF şi că este strict necesară implementarea unui sistem de colectare şi drenare a apelor meteorice, pe întreaga platformă a staţiei. În cadrul expertizei tehnice au fost analizate două variante, fiind recomandată varianta 2 care cuprinde următoarele lucrări de terasamente: - lucrări la nivelul platformei de pământ pentru eliminarea tasărilor, pungilor de balast, etc. ; - refacerea integrală a substratului căii; - realizarea sistemului de colectare si evacuare a apelor pluviale; - deversarea către emisar a apelor colectate se va face cu respectarea legislaţiilor de mediu, prin

intermediul unor sisteme de preepurare a acestora (separatoare de nămol şi hidrocarburi).

35

In documentaţie se prevede refacerea substratului căii şi realizarea sistemului de drenaj pentru colectarea şi evacuarea apelor din zona dispozitivului de linii la următoarele linii c.f.: - liniile III şi IV directe pe relaţia pe relaţia Bucureşti - Craiova; - linia 2 directă pe relaţia Bucureşti - Giurgiu; - liniile de abatere 1, 5, 6 ,7, 8 si 9.

În aliniament, semi-lăţimea platformei c.f. proiectată este de 3,60m. In curbe, în funcţie de supraînălţare, semi-lăţimea platformei c.f. va avea următoarele valori: - 3,70 m, pentru 0 < h < 40 mm; - 3,80 m, pentru 40 < h < 80 mm; - 3,90 m, pentru 80 < h < 120 mm; - 4,00 m, pentru 120 < h < 150 mm.

Pentru liniile directe din staţie, din calculul de dimensionare la capacitate portantă, a rezultat o grosime de 40cm a substratului căii ranforsat cu geogrilă şi geotextil în bază. Platforma c.f. şi faţa superioară a terasamentului la liniile directe, se prevăd cu pante transversale de 5%, pentru scurgerea rapidă a apelor meteorice. Substratul căii se va realiza dintr-un amestec de piatră spartă şi agregate naturale. Sistemul de colectare şi scurgere a apelor de infiltraţie şi subterane din staţia Videle constă în drenuri longitudinale dispuse din două în două linii. Apa colectată de drenuri se va evacua spre cele două capete ale staţiei. Drenurile vor fi realizate cu tuburi PEHD şi protejate cu geotextil cu rol de filtrare. Diametrul tuburilor variază între 150mm şi 400mm. Pentru întreţinerea drenurilor se prevăd cămine de vizitare cu diametrul 0=1000mm iar în zona peroanelor se prevăd cămine cu diametrul 600mm. De asemenea, toate căminele de descărcare vor asigura separarea grăsimilor şi produselor petroliere, împiedicând deversarea acestora. La capetele statiei apele din drenuri vor fi preluate de şanţuri din beton care vor evacua apele spre exterior. Trecerile la nivel cu calea ferată se vor reabilita prin înlocuirea dalelor de beton prefabricate cu dale noi agrementate AFER. Având în vedere categoria drumurilor (drumuri agricole) şi tipul de vehicule care utilizează trecerile la nivel nu se recomandă amenajarea acestora cu dale prefabricate de cauciuc. Se vor prevedea lucrări pentru amenajarea corespunzătoare a drumurilor de o parte şi de alta a trecerilor la nivel, precum şi lucrări pentru scurgerea corespunzătoare a apei din zona căii ferate. Suprafaţa carosabilă a drumului se modernizează cu asfalt pe distanţe de minim 30m de o parte şi de alta a căii, în funcţie de lungimea porţiunii de drum afectată ca urmare a asigurării elementelor geometrice în plan şi profil longitudinal.

3.6.2.12. Instalaţii CE Ca urmare a realizării de peroane late între liniile 2-3 şi 4-5 a fost necesară desfiintarea liniei 5 existente şi reconfigurarea capetelor staţiei prin desfiinţarea aparatelor de cale nr.13, respectiv 18 şi translatarea celorlalte linii şi aparate de cale ale staţiei. Aceste modificări aduse dispozitivului de linii duc inevitabil la modificarea softwarului instalaţiei CE pentru a desfiinţa cele 2 macazuri, 13 şi 18 şi renumerotarea liniilor de garare şi a semnalelor de ieşire. Pe durata lucrărilor de construcţie a noilor peroane se vor proteja cablurile CE care subtraversează liniile 1-10 la km. 50+995 în dreptul clădirii container CE. Pe durata execuţiei lucrărilor de desfiinţare a liniei 5 şi translatarea celorlalte linii este necesară relocarea echipamentelor exterioare ale instalaţiei CE şi dacă se va dovedi necesar înlocuirea unor

36

cabluri secundare, dacă acestea nu au suficientă rezervă care să permită relocarea. Este necesar a se reloca şi tronsonul principal de cabluri din exteriorul liniei 10 pentru a evita rămânerea acestuia sub noile linii. De asemenea se va înlocui cablul de autostop aferent inductoarelor de 500Hz pentru semnalele YIII şi YIV şi se va prevedea modificarea softwar-ului pentru adaptarea la noua configuraţie a dispozitivului de linii.

3.6.2.13. Instalaţii de telecomunicaţii Se vor instala echipamente şi cabluri care să corespundă cerinţelor AGC, AGCT şi normelor europene privind interoperabilitatea pe căile ferate, motiv pentru care trebuie prevăzute instalaţii de telecomunicaţii noi, inclusiv cabluri, pentru compatibilitate cu celelalte instalaţii (CE, ETCS, ERTMS, dispecer feroviar şi energetic) şi cu noile condiţii de circulaţie a trenurilor (în special viteză). Pentru aceasta, în staţia CF Videle se vor monta instalaţii noi, compatibile cu celelalte instalaţii de la calea ferată, astfel: - în zona peroanelor prevăzute în cadrul lucrărilor civile şi a construcţiilor speciale (rampe de

încărcare/descărcare, platforme betonate, clădiri tehnologice) se vor realiza canalizaţii de cabluri comune pentru toate instalaţiile CFR, infrastructuri specifice pentru cablurile subterane cu fibre optice;

- pentru comunicaţiile de siguranţa circulaţiei şi de exploatare se vor monta posturi secundare pentru instalaţie cu apel selectiv (dispecerat pentru RC şi DEF), compatibile cu instalaţiile ERTMS şi cu celelalte instalaţii feroviare proiectate, aparate telefonoce, radiotelefoane fixe şi portabile, surse de electroalimentare, furnituri şi materiale conexe;

- se vor reface reţelele exterioare de cabluri din staţii pentru interconectarea instalaţiilor noi şi a celor existente care se menţin în funcţionare;

- în clădirile staţiei (CED, Călători) se vor realiza cablări interioare, structurate pentru comunicaţii voce-date şi pentru celelalte instalaţii de telecomunicaţii propuse (concentrator telefonic feroviar, avizarea publicului, supraveghere video, control acces, interfoane);

- se vor monta instalaţii pentru avizarea/informarea publicului (panouri de afişaj în tehnologie LCD, sisteme monitor, sisteme de ceasoficare sincrone, sonorizare, puncte de informare) interconectate cu centrele de management pentru preluarea şi transmiterea informaţiilor privind circulaţia trenurilor şi a mesajelor transmise automat;

- în cladirile staţiei, pe peroane, zone adiacente şi alte spaţii tehnologice se vor monta instalaţii de supraveghere video care sa asigure supravegherea zonelor tehnologice şi cele în care are acces publicul, precum şi zonelor cu instalaţii şi utilaje care nu pot fi direct supravegheate de personalul CFR;

- se vor monta sisteme de control acces pentru spaţiile tehnologice din staţie, CED şi clădirea de călători;

- pentru casele de bilete şi birourile de informaţii se vor monta instalaţii interfon duplex pentru comunicarea cu publicul călător;

- pentru comunicaţiile interurbane se vor monta cabluri cu fibre optice noi pentru înlocuirea celor afectate de lucrările la sistemul de linii peroane, copertine, tunel pietonal, precum şi pentru sistemul de supraveghere video;

- instalaţiile existente trebuie menţinute în funcţie pe durata execuţiei lucrărilor, motiv pentru care sunt prevăzute lucrări de protejare a acestora;

- sunt prevăzute lucrări de protecţie şi pentru cablurile existente, cu fibre optice, interurbane şi locale din staţii, pentru menţinerea în funcţie pe durata execuţiei lucrărilor.

37

3.6.2.14. Electrificare CF Lucrările de electrificare care fac obiectul studiului de fezabilitate pentru staţia c.f Videle se referă la următoarele instalaţii: - de comandă la distanţă a separatoarelor (CDS) din staţia c.f.; - post de alimentare a triajului G.A; - de alimentare cu energie electrică din linia de contact (Posturi de transformare monofazate,

PTA-25/0,230kV) pentru consumatorii instalaţiilor de centralizare electrodinamică (CE) şi a instalaţiilor de topirea gheţii şi a zăpezii la macazuri (IM);

- de topirea gheţii şi a zăpezii la macazuri (IM); - de linie de contact; - de protecţie (pentru obiectele aflate în calea şi vecinătatea căii ferate electrificate - PICV)

împotriva influenţelor periculoase generate de tracţiunea electrică. Linia de contact Pentru reabilitarea staţiei de cale ferată, în vederea circulaţiei trenurilor cu viteze sporite, sunt necesare lucrări de linie de contact - la cele două linii directe (III şi IV), la cinci linii secundare (1,2,6,7,8, fără linia 5 deoarece se va desfiinţa), precum şi la diagonalele din capetele X şi Y ale staţiei c.f. care constau în: - demontarea instalaţiilor liniei de contact pe liniile c.f. 1-MS şi la diagonalele din capetele X şi Y

ale staţiei c.f; - electrificarea liniilor c.f 1+PV şi 6^8 ( fără linia 5) şi a diagonalelor din capetele X şi Y ale

staţiei c.f.

Pentru electrificarea liniilor c.f. din staţie se vor efectua următoarele operatii: - montare elemente de sprijin noi (stâlpi şi ancore) cu stâlpi metalici şi ancore la nivel sau

supraînălţate; - montare elemente de susţinere şi fixare noi (armături, console, fixatori, ancorări, etc); In general

se vor folosi console simple izolate, cu tirantul orizontal, şi în locurile unde nu există gabaritul necesar plantării stâlpiilor independenţi se vor folosi console de cale dublă pe stâlpii metalici sau traverse rigide montate pe stâlpi metalici;

- montare suspensie catenare nouă.

3.6.2.15. Podeţ km 50+136 Recomandările expertizei tehnice Pentru remedierea degradărilor constatate la podeţul de la km 50+136, Expertul t ehnic a prezentat două soluţii: Soluţia 1 Această soluţie prevede dezafectarea podeţului existent şi înlocuirea acestuia cu un podeţ nou dalat. Elementele de infrastructură ale noului podeţ se pot realiza cu fundaţii directe, conform precizărilor din studiul geotehnic efectuat în amplasament. Se vor execută lucrări de amenajare a albiei, atât în amonte, cât şi în aval de podeţ. Soluţia 2 In această soluţie se propune dezafectarea podeţului şi înlocuirea acestuia cu un podeţ realizat în soluţia cu grinzi metalice înglobate în beton. Elementele de infrastructură ale noului podeţ se pot realiza cu fundaţii directe, conform precizărilor din studiul geotehnic efectuat în amplasament. Expertul tehnic recomandă soluţia 1.

Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional şi economic Pe baza recomandărilor Expertizei tehnice, a studiului geotehnic şi a studiului topo grafic s-a prevăzut înlocuirea podeţului existent cu un podeţ nou.

38

Acesta se va realiza conform soluţiei 1, din dale prefabricate tip D5, din beton armat precomprimat, cu lumina de 5,00m. Suprastructură se va monta pe elemente prefabricate de tip L3 aşezate pe o fundaţie directă din beton armat. Podeţul are o lungime totală de 14,56m. Racordările cu terasamentul se vor realiza în aval şi în amonte cu aripi prefabricate din beton armat. Se va calibra albia şi se va realiza un pereu din beton pe circa 10m în amonte şi pe circa 20m în aval de podeţ. Lucrările se vor realiza la adăpostul a două poduri provizorii. Lucrările propuse au că scop principal aducerea lucrării de artă (podeţul) la parametrii de funcţionare şi de siguranţă, astfel încât să respecte normele de exploatare româneşti, internaţionale şi europene în domeniul feroviar.

3.6.2.16. Lucrări provizorii pe parcursul execuţiei lucrărilor Lucrările de execuţie se vor desfăşura eşalonat, astfel încât activitatea staţiei să fie cât mai puţin perturbată, asigurându-se continuitatea acesteia. Programul de eşalonare se va stabili de comun acord cu beneficiarul. Lucrările la instalaţiile TTR se vor realiza cu scoaterea din funcţie a acestora totală sau partială conform reglementărilor în vigoare la CFR. Accesul călătorilor la tren se va face pe trasee prestabilite în funcţie de graficul de execuţie al lucrărilor, fără afectarea orarului de parcurs şi de comun acord cu personalul de specialitate din staţie. Se vor asigura un minim de birouri (IDM, şef staţie etc.) şi case de bilete pentru funcţionarea staţiei. Astfel, se vor execută lucrări de amenajare provizorie a anumitor spaţii, până la definitivarea celor noi. Se vor execută lucrări de reparaţii finisaje, vopsitorii lavabile, reparaţii pardoseli, reparaţii tâmplării etc., precum şi instalaţii electrice de iluminat, prize şi alimentare cu energie electrică.

3.6.3. Materiile prime, energia şi combustibili utilizaţi Modul de de depozitare al materiilor prime şi materialelor, va fi responsabilitatea Antreprenorului. Se vor utiliza numai materiale, procedee de montaj şi echipamente cu marcaj CE sau cu agrement tehnic.

În perioada de execuţie pentru realizarea investiţiei se vor utiliza următoarele materii şi materiale:

Nr. crt.

Materii/Materiale Cantitate U.M.

Clădirea Călători

1 termoizolaţii infrastructură 286,0 3

2 termoizolaţii suprastructură 624,0 3

3 pardoseli speciale peroane-beton asfaltic 5320,0

3

4 pardoseli gresie 182,0 3

5 pardoseli parchet laminat 93,0 3

6 tâmplărie interioară - uşi 27,0 3

7 tâmplărie exterioară - uşi 31,0 3

8 tâmplărie exterioară - ferestre 67,4 3

9 tencuieli interioare grinzi 24,0 3

10 tencuieli interioare tavane 316,0 3

11 tencuieli interioare pereţi 980,0 3

m3

39

12 tencuieli exterioare 624,0 3

13 placaje faianţă 65,0 3

14 vopsitorii interioare pereţi 980,0 3

Clădirea CED

1 termoizolaţii infrastructură 174,5 m2

2 termoizolaţii suprastructură 594,0 m2

3 pardoseli gresie 11,0 m2

4 pardoseli parchet 42,0 m2

5 tâmplărie interioară - uşi 50,0 m2

6 tâmplărie exterioară - uşi 45,0 m2

7 tâmplărie exterioară - ferestre 100,0 m2

8 tencuieli interioare grinzi 48,0 m2

9 tencuieli interioare tavane 434,0 m2

10 tencuieli interioare pereţi 1165,0 m2

11 tencuieli exterioare 594,0 m2

12 placaje faianţă 92,0 m2

13 vopsitorii interioare pereţi 1165,0 m2

14 pardoseală linoleum 184,0 m2

15 pardoseală beton 87,0 m2

16 pardoseală mozaic 53,0 m2

Clădirea Locuinţă

1 pardoseli gresie 26,0 m2

2 pardoseli parchet 30,0 m2

3 tâmplărie interioară - uşi 16,0 m2

4 tâmplărie exterioară - uşi 4,0 m2

5 tencuieli interioare tavane 70,0 m2

6 tencuieli interioare pereţi 118,0 m2

7 placaje faianţă 95,0 m2

8 vopsitorii interioare pereţi 118,0 m2

Clădirea Mesagerie

1 pardoseli gresie 27,0 m2

2 tâmplărie interioară - uşi 5,0 m2

3 tâmplărie exterioară - uşi 9,0 m2

4 tencuieli interioare tavane 43,0 m2

5 tencuieli interioare pereţi 138,0 m2

6 vopsitorii interioare pereţi 138,0 m2

40

7 pardoseală beton 10,0 m2

Amenajări peisagistice

1 spaţii verzi 500,0 m2

2 amenajare sistem rutier şi pietonal 1100,0 m2

3 arbuşti 75,0 buc 4 panouri fonoabsorbante 500 m2

4 pământ vegetal 150,0 3

Amenajare drum

1 umpluturi pământ (şi pentru drum) 600,0 3

2 fundaţii, grinzi fundaţii 1150,0 3

3 beton simplu 1015,0

5 confecţii metalice 7100,0 kg

Tunel pietonal

1 lift 3,0 buc

2 instalaţii electrice 32,0 ml

3 instalaţii sanitare 10 ml

Rampă încărcare-descărcare

1 structura de rezistenţă-rampă nouă 450,0 m2

Suprastructură şi infrastructură

1 linie ferată dublă nouă 4,6 km

2 linie ferată simplă nouă 3,2 km

3 aparate de cale noi cu schimbătoare simple-tg 35,0 buc

4 aparate de cale noi -traversări cu dublă joncţiune 2,0 buc

5 amenajare trecere la nivel cu dale de beton 28,0 m

Instalaţii de telcomunicaţii

1 instalaţie sonorizare zone de manevră 1,0 buc

2 instalaţie de control acces, interfoane duplex 1,0 buc

3 instalaţie de supraveghere video 1,0 buc

4 instalaţie de avizare/informare a publicului 1,0 buc

Electrificare CF

1 instalaţie de comandă la distanţă a separatoarelor 1,0 buc

2 instalaţie de încălzitoare macazuri 1,0 buc

3 montare linie de contact 14,0 km

4 montare instalaţii PICV 14,0 km

41

Tabel 1. Materii/materiale În perioada de execuţie se va folosi: - apa - alimentarea cu apă pentru organizarea de şantier şi pentru procesele tehnologice; - energia electrică - pentru organizarea de şantier; - combustibil - motorină - la organizarea de şantier şi utilaje.

Materiile prime necesare realizării lucrărilor nu se vor depozita pe amplasamentul organizării de şantier decât în cantităţi mici, pentru punerea imediată în operă. Acestea vor fi transportate etapizat, cu mijloace de transport specifice. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi mijloacelor de transport se va asigura din afara şantierului, transportul carburanţilor efectuându-se cu cisterne auto, ori de câte ori va fi necesar. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în şantier în stare de funcţionare, având făcute reviziile tehnice şi schimburile de lubrifianţi. Schimbarea lubrifianţilor se va executa după fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, unde se vor efectua şi schimburile de uleiuri hidraulice şi de transmisie. In cazul în care vor fi necesare operaţii de întreţinere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea se vor executa într-un atelier specializat, unde se vor efectua şi schimburile de anvelope.

Nu se utilizează: - azbest; - carbolineum; - uleiuri sau lubrifianţi cu conţinut de PCB; - vopsele şi grunduri ce au în compoziţie plumb; - traverse de lemn tratate cu creozot.

În perioada de execuţie se va folosi: Apa necesară pentru: - organizarea de şantier şi pentru procesele tehnologice; - executarea lucrărilor de refacerea cadrului natural (udare/însămânţare, umplutură pământ). Necesarul de apă va fi asigurat pe perioada execuţiei lucrărilor de către antreprenor, din surse proprii sau locale, incluse în organizarea de şantier. Apa necesară pentru procesele tehnologice, pentru stropirea drumurilor de exploatare se va asigura din reţeaua oraşului. Apa potabilă este asigurată periodic prin intermediul unei firme specializate de ambalare şi umplere şi distribuţie apă potabilă în baza unui contract de servicii.

Energia electrică - pentru organizarea de şantier - se va asigura prin generatoare electrice sau racordarea la reţeaua electrică locală.

Combustibili utilizaţi (în perioada de execuţie) - motorină - se estimează o cantitate de 2500 litri/zi.

3.6.4. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă In avize, deţinătorii de utilităţi vor preciza numărul, locaţia acestora şi solicitările privind relocarea lor. Reţelele de utilităţi existente care interferează cu traseul liniei de cale ferată reabilitată vor fi protejate/relocate în funcţie de situaţia din teren. Astfel conductele sau cablurile care au un traseu paralel sau oblic faţă de calea ferată în zona de siguranţă a căii ferate (20,00m din axul liniei c.f.) vor relocate/protejate corespunzător. Reţelele care subtraversează sau supratraversează linia de cale ferată vor fi protejate conform normelor în vigoare, astfel încât să nu fie afectate linia de cale ferată sau reţelele de utilităţi existente.

42

Interferenţele cu reţelele de drumuri existente se vor rezolva în funcţie de categoria drumului şi de viteza de circulaţie pe c.f. pe zona respectivă.

Perioada de execuţie Pentru organizarea de şantier şi punctele de lucru se vor asigura următoarele utilităţi: Alimentarea cu apă: - apa industrială (stropire drumuri de acces şi zone de lucru, spălare utilaje/echipamente, uz

menajer) va fi furnizată în funcţie de condiţiile locale - din reţeaua publică existentă în zonă; - apa potabilă se va furniza din reţeaua locală, acolo unde este posibil şi din comerţ în recipiente

etanşe.

Evacuarea apelor uzate: - apele uzate rezultate din activitatea de organizare de şantier (ape uzate rezultate de la spălarea

betonierelor şi altor utilaje/echipamente sau anumitor componente) se vor preepura în decantoare şi ulterior se vor refolosi în diferite procese (preparare beton de clasă inferioară) sau se vor preepura în separatoare de produse petroliere şi se vor colecta în fose septice vidanjabile (ape de la spălarea utilajelor/echipamentelor sau anumitor componente), cu încadrarea la descărcare a limitelor impuse prin NTPA 001;

- apelor uzate menajere de la birouri se vor colecta în fose septice vidanjabile. În cadrul organizării de şantier şi în punctele de lucru se vor monta toalete ecologice, de o firmă specializată, care va asigura buna funcţionare a acestora, cu încadrarea parametrilor acestora la descărcare faţă de limitelor impuse prin NTPA 002.

Evacuarea apelor pluviale: - apele pluviale din cadrul organizării de şantier vor fi colecta şi preepura înainte de evacuarea

din cadrul amplasamentului; - apele pluviale din zona depozitelor de materiale pulverulente se vor colecta prin şanţuri

perimetrale şi preepurate în decantoare, ulterior se vor scurge liber pe suprafaţa terenurilor învecinate sau se vor evacua în canale de irigaţii sau cursuri de apă;

- apele pluviale din zona parcărilor utilajelor şi mijloacelor de transport se vor colecta prin şanţuri perimetrale de gardă şi se vor preepura în decantoare şi separatoare de produse petroliere şi ulterior se vor scurge liber pe suprafaţa terenurilor învecinate sau se vor evacua în canale de irigaţii sau cursuri de apă cu încadrarea în limitele admise prin NTPA 001.

Alimentare cu energie electrică: - energia electrică necesară desfăşurării activităţilor de construcţie va fi furnizată din sistemul

energetic naţional, prin branşarea la reţeaua locală de energie electrică (racord contorizat la LEA cea mai apropiată);

- alimentarea cu energie electrică trifazată prin racordare de la reţea în tablouri electrice, tipizate, cu împământări verificate, întrerupător general şi prize 220/380V;

- tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare şi pericol general conform prevederilor legale în vigoare.

Perioada de operare - alimentarea cu apă: pentru alimentarea cu apă a staţiei, a clădirilor anexă şi spaţiilor pentru

servicii va fi utilizată apa din reţeaua publică existentă; - evacuarea apelor uzate: apele uzate fecaloid - menajere colectate în zona staţiei, a clădirilor

anexă şi spaţiilor pentru servicii vor fi colectate gravitaţional şi vor fi tratate în staţii de epurare mecano-biologice, de unde împreună cu apele pluviale sunt colectate în bazine de retenţie, de unde vor fi pompate în emisari locali sau în reţeaua de canalizare;

43

- evacuarea apelor pluviale: apele pluviale de pe suprafaţa căii ferate se vor colecta în danturile/rigolele proiectate şi se vor descărca în reţeaua hidrologica locală sau pe terenurile adiacente după preepurare în sisteme formate din decantoare-separatoare de produse petroliere;

- alimentare cu energie electrică: energia electrică necesară desfăşurării activităţilor de construcţie, dar şi operării tuturor componentelor ale proiectului (staţiei de cale ferată, a clădirilor anexă şi spaţiilor pentru servicii) va fi furnizată din sistemul energetic naţional prin branşarea la reţeaua locală de energie electrică;

- alimentare cu energie termică: agentul termic necesar operării componentelor spaţiilor pentru servicii va fi furnizat prin racord la sistemul public de termoficare sau produs în centrale termice electrice sau pe gaz, care se vor branşa la reţeaua locală de energie electrică - reţeaua de gaze naturale.

3.6.5. Descrierea lucrărilor pentru protecţia mediului Pentru protecţia mediului au fost cuprinse în proiect următoarele tipuri de lucrări:

Lucrări directe: Panouri fonoabsorbante În zonele în care clădirile au funcţiunea de locuinţe şi sunt situate la mai puţin de 50,0m faţă de linia de cale ferată, pentru a elimina riscul ca nivelul de zgomot maxim admis să fie depăşit s-au prevăzut panouri fonoabsorbante. Prin amplasarea panourilor se reduce nivelul de zgomot la receptor generat de transportul feroviar, astfel încât, să fie respectate limitele impuse de legislaţia în vigoare SR 10009-2017, Ordinul M.S. nr.119/2000 şi Legea nr.121/2019. Zonele în care se vor amplasa panouri fonoabsorbante sunt: - partea stângă: km 50+330 - km 50+390, km 51+000 - km 51+075, km 51+900 - km 52+050; - partea dreaptă: km 51+925 - km 52+000.

Panourile fonoabsorbante se vor monta la distanţa de 3,60m faţă de axul liniei cf cele mai apropiate şi vor avea înălţimea de 3,0m.

Figura 12. Amplasarea panourilor fonoabsorbante

Refacere cadrul natural După finalizarea lucrărilor la obiectivul de investiţie, toate suprafeţele afectate temporar de execuţia lucrărilor vor fi reamenajate, în scopul reconstrucţiei ecologice şi peisagistice, precum şi pentru a menţine curăţenia mediului înconjurător (se vor îndepărta în totalitate deşeurile rezultate în urma activităţilor specifice fronturilor de lucru, inclusiv deşeurile menajere). Se va urmări aducerea zonelor afectate de lucrări la o stare cât mai apropiată de cea iniţială, asigurându-se totodată

44

integrarea peisagistică a elementelor supuse lucrărilor de refacere. Aceste lucrări sunt tratate în capitolul 4.3. Gestionarea deşeurilor - Deşeurile estimate a fi produse prin executarea proiectului sunt deşeuri din demolări, deşeuri rezultate în urma lucrărilor precum şi deşeuri menajere. Tipurile de deşeuri generate sunt în principal: beton, pământ şi pietre, materiale de construcţie, metal, traverse de lemn, traverse de beton, material plastic, deşeuri menajere, etc. Aceste deşeuri trebuie colectate şi eliminate pe măsura generării lor. Depozitarea temporară şi gestionarea deşeurilor se va face separat, pe fiecare tip de deşeu conform H.G. nr.856/2002, Legii nr.211/2011- aceste lucrări sunt tratate în capitolul 4.5.

Lucrări de protecţia mediului ca rezultat a lucrărilor de reabilitare: - amenajări de spaţii verzi - în zonele adiacente circulaţiilor pietonale, parcajelor şi acceselor în

clădire se vor amenaja jardiniere, zone cu spaţii verzi prin aşternere de pământ vegetal, plantări de gazon şi arbuşti ornamentali. Aceste lucrări sunt descrise la obiectivul piaţa gării şi zone adiacent;

- eficientizare energetică (panouri fotovoltaice) şi sistem de iluminat economic şi eficient aceste lucrări sunt tratate la specialitatea instalaţii electrice;

- sisteme de colectare a apelor pluviale şi menajare prevăzute cu separatoare de nămol şi hidrocarburi - pe toată lungimea peroanelor au fost prevăzute drenuri c.f., apele pluviale colectate de reţeaua de drenuri c.f. vor fi epurate local cu ajutorul unui separator de nămol şi hidrocarburi şi evacuate prin pompare în reţeaua de canalizare nouă, prevazută în incinta staţiei-Aceste lucrări sunt tratate la specialitatea instalaţii sanitare.

3.6.6. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Accesul la zonele unde se vor desfăşura lucrările propuse prin proiect, atât la obiectivele noi cât şi la obiectivele existente, se va face pe căile de acces existente în judeţul Teleorman (drumuri naţionale, drumuri judeţene şi locale, drumuri de exploatare, străzi).

3.6.7. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare Resursele naturale care se vor folosi în perioada de execuţie sunt: apa, lemn, pământ, energie regenerabilă, energie electrică.

În perioada de execuţie se va folosi: - apa - alimentarea cu apă pentru organizarea de şantier şi pentru procesele tehnologice; - energia electrică - pentru organizarea de şantier; - combustibil - motorină - la organizarea de şantier şi utilaje.

În perioada de exploatare: - apă; - energia electrică; - gaze naturale/combustibil lichid.

3.6.8. Metode folosite în construcţie/demolare Planul de execuţie al lucrărilor va ţine cont de cerinţele din actele de reglementare şi va conţine restricţii de lucru în perioadele în care este necesar ca acestea să fie impuse pentru a elimina impactul asupra componentelor de mediu. De asemenea, antreprenorii, precum şi toate părţile implicate în proiect vor avea incluse în caietele de sarcini şi în alte documente relevante, cum ar fi cerinţele din actele de reglementare pentru a se asigura că activităţile acestora nu vor afecta mediul. Metode folosite în construcţie sunt tratate în

45

Capitolul 3, punctul 3.6.2 - Descrierea proiectului, iar metodele folosite pentru demolare sunt tratate în Capitolul 4 - Descrierea lucrărilor de demolare/desfiinţare din cadrul lucrării.

3.6.9. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Graficul general de realizare a investiţiei este prezentat în Anexa nr. 1.

3.6.10. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate Proiectul „Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România" face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi este propus pentru finanţare din POIM, Axa Prioritară (AP) 2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul Specific (OS) 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar. La elaborarea Studiului de Fezabilitate s-au avut în vedere proiectele de reparaţii şi/sau modernizare, în curs de elaborare - implementare, aferente staţiilor şi liniilor c.f. la care este conectată această staţie. Dintre studiile/programele conexe anterioare menţionăm: - Proiect Phare CES 2006: Asistenţă tehnică pentru pregătirea unor lucrări de modernizarea a

unor staţii de cale ferată din România: Giurgiu Oraş, Alexandria, Slatina, Piteşti, Rm. Vâlcea, Reşiţa Sud, Sf. Gheorghe, Tg. Mureş, Vaslui, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, Zalău, Brăila, Călăraşi, Slobozia (finanţare lucrări asigurată prin POST T);

- Acordul de împrumut cu Credit Suisse First Boston pentru reabilitarea următoarelor 16 staţii: Ploieşti Sud, Arad, Deva, Alba Iulia, Braşov, Bacău, Suceava Burdujeni, Buzău, Focşani, Tulcea, Sighişoara, Drobeta Tumu Severin, Galaţi, Feteşti, Sibiu, Oradea.

3.6.11. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare Pe baza analizei situaţiei existente, au fost studiate mai multe alternative în scopul îndeplinirii cerinţelor. S-a căutat un echilibru între obiectivele tehnice şi viabilitatea economică a soluţiei tehnice. Alternative au fost identificate ca opţiuni concurente, în acord cu indicaţiilor date în Legea 907/2016 privind studiul preliminar de fezabilitate, indicaţiile Caietului de Sarcini şi acordurile anterioare încheiate cu CFR şi Jaspers în cadrul întâlnirilor oficiale, raportate în raportul raportul de început aprobat de CFR.

Cele 3 alternative selectate care urmează să fie studiate/analizate sunt: În alternativa 1 (maximală) lucrările de modernizare a staţiei cf constau în: - amenajarea pieţei gării şi a zonelor adiacente clădirii de călători cu circulaţii pietonale, auto,

spaţii verzi, parcări pentru personalul tehnic feroviar cât şi pentru publicul călător; - reabilitarea clădirii de călători conform recomandărilor expertizei tehnice şi a auditului

energetic, lucrările constând într-o revizuire totală a finisajelor, adaptarea la normele privind persoanele cu deficienţe, înlocuirea instalaţiilor sanitare, termotehnologice şi electrice cu instalaţii noi, precum şi lucrări de reparare a elementelor structurale degradate;

- pentru buna funcţionare a serviciilor din staţia de cale ferată s-a propus reabilitarea clădirii CED, conform recomandărilor expertizei tehnice şi a auditului energetic, lucrările constând într-o revizuire totală a finisajelor, înlocuire a instalaţiilor sanitare, termotehnologice şi electrice cu instalaţii noi, precum şi lucrări de reparare a elementelor structurale degradate;

- amenajarea grupului sanitar pentru călători în clădirea locuinţă de serviciu printr-o redistribuire şi redimensionare a spaţiilor existente;

- amenajarea şi reabilitarea actualei clădiri mesagerie în spaţiu comercial - cafe bar, lucrările constând într-o revizuire totală a finisajelor,

46

- deoarece în staţia cf este necesară amenajarea unei parcari pentru publicul călător şi pentru persoane cu dizabilităţi s-a propus demolarea grupului sanitar exterior şi a magaziei;

- pentru asigurarea unui acces facil şi în siguranta la vagoanele de călători s-a propus supraînălţarea peronului de la linia 1, la cota +0,55m faţă de NSS proiectat pe o lăţime de minium 3,00m şi o lungime de 240m şi realizarea a două peroane intermediare cu o lăţime minimă de 6,00m şi o lungime de 350m; la capatul Y al peroanelor se va amplasa o trecere la nivel pentru facilitarea circulaţiei personalului tehnic cfr;

- gard de protecţie, cu o lungime de 375,0m; - copertine la peronul de la linia 1, cu lungimea de 100,0m si lăţimea de 6,00m; - accesul călătorilor la peroane se va face printr-un tunel pietonal, cu o lungime de 32,0m,

amplasat în zona clădirii de călători; - demolarea rampei existente şi realizarea unei noi rampe de încarcăre - descarcăre; - dezafectarea podeţului existent la km 50+136 şi înlocuirea acestuia cu un podeţ nou dalat. Lucrări la linii c.f. constau în: - riparea liniilor III şi IV spre partea opusă clădirii de călători începând de la semnalul de intrare

cap X şi pe zona centrală a staţiei pentru crearea spaţ iului necesar amplasării peronului lat între liniile existente II şi III;

- desfiinţarea liniei 5 existentă şi a schimbătoarelor de cale existente de la capetele acesteia şi riparea liniilor 6 - 9 spre partea opusă clădirii de călători;

- dispozitivul de aparate de cale se va păstra ca în situaţia existentă, cu excepţia desfiinţării aparatelor de cale 18 şi 13;

- pentru liniile directe III şi IV şi liniile 1a, 1b, 1c, 2, 5, 6, 7, 8, 9, materialul de cale existent se va înlocui cu material nou;

- înlocuirea aparatelor de cale existente cu schimbătoare de cale noi pe traverse de beton speciale noi;

- refacerea substratului căii şi realizarea sistemului de drenaj pentru colectarea şi evacuarea apelor din zonă pentru liniile 1-9.

Lucrări de electrificare: - de comandă la distanţă a separatoarelor (CDS) din staţia c.f.; - post de alimentare a Triajului G.A; - de alimentare cu energie electrică din linia de contact pentru consumatorii instalaţiilor de

centralizare electrodinamică şi a instalaţiilor de topirea gheţii şi a zăpezii la macazuri; - de topirea gheţii şi a zăpezii la macazuri; - de linie de contact; - de protecţie. Costul de investiţie al Alternativei 1 ar putea fi prea mare şi este puţin probabil să fie fezabilă în termeni financiari şi economici.

În alternativa 2 (minimală) lucrările de modernizare a staţiei sunt aceleaşi, doar lucrările la linii cf constau în: - pentru liniile directe III şi IV şi liniile 1a, 1b, 1c, 2, 5, materialul de cale existent se va înlocui

cu material nou (şine, traverse, piatră spartă); - pentru celelalte linii din staţie se va folosi suprastructura recuperată din demontare şi prism din

piatră spartă ciuruită şi piatră spartă nouă; - la liniile unde a fost prevăzută suprastructură nouă se vor înlocui aparatele de cale existente cu

aparate de cale noi pe traverse de beton speciale noi. La liniile unde a fost prevăzută suprastructura SB, aparatele de cale existente vor fi înlocuite cu aparate de cale rezultate din demontare.

47

Credem că această alternativă poate fi considerată doar ca bază de referinţă, dar nu pentru adoptarea finală a proiectului.

În alternativa 3 (medie) lucrările de modernizare a staţiei cf Videle sunt aceleaşi, doar lucrările la linii cf constau în: - dispozitivul de aparate de cale se va păstra ca în situaţia existentă, cu excepţia desfiinţării

aparatelor de cale 18 şi 13, astfel încât intervenţiile asupra instalaţiei de centralizare electronică existente să fie minime;

- pentru liniile directe III şi IV şi liniile 1a, 1b, 1c, 2, 5, materialul de cale existent se va înlocui cu material nou (şine, traverse, piatră spartă);

- pentru celelalte linii din staţie se va folosi suprastructura recuperată din demontare şi prism din piatră spartă ciuruită şi piatră spartă nouă;

- se vor înlocui aparatele de cale existente cu schimbătoare de cale noi pe traverse de beton speciale noi;

- refacerea substratului căii şi realizarea sistemului de drenaj pentru colectarea şi evacuarea apelor din zona pentru liniile 1-9.

Alternativa 3 pare să fie alternativa cea mai promiţătoare pentru adoptarea finală. Unele ajustări în compoziţia finală a acestei alternative pot rezulta din analiza mai profundă care trebuie efectuată în etapa următoare.

Podeţ km 50+136 Pe baza constatărilor şi observaţiilor făcute în urma analizării documentelor avute la dispoziţie şi a vizitei făcute în amplasament se pot formula următoarele concluzii şi recomandări: - structura de rezistenţă a podeţului se prezintă în condiţii relativ bune; există suprafeţe mici cu

beton segregat şi care prezintă urme de umiditate în special la părţile inferioare ale pereţilor; - pereul este realizat din piatră şi este degradat; - la interiorul podeţului este îngropată la nivelul pereului o conductă ce se continuă spre aval; - albia este neamenajată, neprotejată şi aproape integral colmatată cu vegetaţie pitică şi arbuşti şi

necesită lucrări ample de amenajare şi curăţare; - prisma căii şi-a pierdut geometria în anumite zone şi necesită lucrări de refacere.

Analizând rezultatele obţinute în urma efectuării calculului hidraulic în amplasamentul podeţului, se poate constata că, pentru valoarea furnizată de Administraţia Naţională Apele Române prin Institutul Naţionale de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (I.N.H. G.A) pentru debitul de calcul cu probabilitatea de depăşire de 1% nu poate fi preluată de podeţ.

Pentru remedierea acestor degradări sunt prezentate în continuare două soluţii: Soluţia 1 (S1) - această soluţie prevede dezafectarea podeţului existent şi înlocuirea acestuia cu un podeţ nou dalat. Mărimea deschiderii podeţului nou se va corela cu rezultatele calculului hidraulic, astfel încât podeţul să aibă debuşeul necesar preluării debitului de calcul. Elementele de infrastructură ale noului podeţ se pot realiza cu fundaţii directe, conform precizărilor din studiul geotehnic efectuat în amplasament. Se vor executa lucrări de amenajare a albiei, atât în amonte, cât şi în aval de podeţ.

Solutia 2 (S2) - această soluţie se propune dezafectarea podeţului şi înlocuirea acestuia cu un podeţ realizat în soluţia cu grinzi metalice înglobate în beton. Mărimea deschiderii podeţului nou se va corela cu rezultatele calculului hidraulic, astfel încât podeţul să aibă debuşeul necesar preluării debitului de calcul. Elementele de infrastructură ale noului podeţ se pot realiza cu fundaţii directe, conform precizărilor din studiul geotehnic efectuat în amplasament.

48

Alegerea uneia dintre cele două soluţii se va face în baza unui studiu de soluţie considerând toţi factorii tehnico-economici necesari. Toate lucrările se vor executa la adăpostul unor poduri provizorii. Expertul recomandă soluţia 1. În cadrul expertizei au fost analizate două variante: Varianta 1 minimală constând în: - lucrări de terasamente; - lucrări la nivelul platformei de pământ pentru eliminarea tasărilor, pungilor de balast, etc.; - refacerea integrală a substratului căii; - realizarea sistemului de drenuri; - pe zonele situate la capetele staţiei se vor prevedea şi şanţuri sau rigole pentru colectarea şi

evacuarea apelor pluviale; - deversarea către emisar a apelor colectate se va face cu respectarea legislaţiilor de mediu, prin

intermediul unor sisteme de preepurare a acestora (separatoare de nămol ş i hidrocarburi). - lucrări de suprastructură: - în această variantă se vor realiza reparaţii punctuale, constând din înlocuiri de şine uzate,

inlocuirea aparatelor de cale care prezinta uzuri accentuate la nivelul suprafetei de rulare, înlocuirea tuturor traverselor de lemn crăpate şi putrede, înlocuirea traverselor de beton necorespunzătoare, completarea prismei de piatră spartă la dimensiunile instrucţionale.

Materialele folosite la reparaţii vor fi materiale de cale noi (şină nouă, traverse de beton noi, material mărunt de cale nou, aparate de cale noi pe traverse speciale de beton noi). Pe liniile directe şi liniile de primire-expediere a trenurilor de călători se va realiza calea fără joante, inclusiv sudarea reperelor aparatelor de cale de la capetele staţiei şi înglobarea acestora în calea fără joante.

Varianta 2 maximală constând în: - lucrări de terasamente: - lucrări la nivelul platformei de pământ pentru eliminarea tasărilor, pungilor de balast, etc.; - refacerea integrală a substratului căii; - realizarea sistemului de drenuri; - pe zonele situate la capetele staţiei se vor prevedea şi şanţuri sau rigole pentru colectarea şi

evacuarea apelor pluviale; - deversarea către emisar a apelor colectate se va face cu respectarea legislaţiilor de mediu, prin

intermediul unor sisteme de preepurare a acestora (separatoare de nămol şi hidrocarburi). - lucrări de suprastructură: - în această variantă se va realiza refacţia totală a suprastructurii liniilor CF a grupei primire -

expediere a trenurilor de călători; în această categorie intră toate liniile din staţie care vor fi prevăzute cu peroane (liniile 1, II, III, IV şi 5 pr).

- restul liniilor de primire expediere şi garare din staţie destinate în principal traficului feroviar de marfă se vor refacţiona pe zona aparatelor de cale, iar pe zona centrală a staţiei lucrările se vor realiza similar cu cele propuse în varianta minimală.

Materialele folosite la refacţionarea suprastructurii vor fi materiale de cale noi (şină nouă tip 60, traverse de beton noi pentru prindere elastică, material mărunt de cale nou pentru prindere elastică piatra sparta noua). Aparatele de cale existente vor fi înlocuite cu aparate de cale noi tip 60, pe traverse speciale de beton noi cu prindere elastică. Pe liniile directe şi liniile de primire-expediere a trenurilor de călători se va realiza calea fără joante, inclusiv sudarea reperelor aparatelor de cale de la capetele staţiei şi înglobarea acestora în calea fără joante.

49

Trecerile la nivel cu calea ferată se vor reabilita prin înlocuirea dalelor de beton prefabricate cu dale noi agrementate AFER. Având în vedere categoria drumurilor (drumuri agricole) şi tipul de vehicule care utilizează trecerile la nivel nu se recomandă amenajarea acestora cu dale prefabricate de cauciuc. Se vor prevedea lucrări pentru amenajarea corespunzătoare a drumurilor de o parte şi de alta a trecerilor la nivel, precum şi lucrări pentru scurgerea corespunzătoare a apei din zona căii ferate. Pentru reabilitarea liniilor din staţia Videle EXPERTUL TEHNIC recomandă execuţia lucrărilor prevăzute în Varianta 2 maximală.

COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" SA SRCF Bucureşti prin documentul de avizare nr. R.2/17/453 din 20.10.2020 al Consiliului Tehnico-Economic a avizat Alternativa 3 (medie).

3.6.12. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului Alte activităţi care ar putea să apară ca urmare a proiectului de modernizare a staţiei de cale ferată Videle sunt în principal cele legate de dezvoltarea economică şi socială a localităţii.

3.6.13. Autorizaţii cerute pentru proiect Certificatul de Urbanism nr. 49/02.04.2020 eliberat în scopul obţinerii autorizaţiei de construire/demolare pentru lucrări de modernizare/reabilitare căi de comunicaţie feroviară şi construcţii aferente ,, Modernizare/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România - Faza Studiu de Fezabilitate''- Lot SRCF Bucureşti - Staţia de cale ferată Videle.

Avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura: - alimentare cu apă - SC APA SERV SA; - gaze naturale - SC PREMIER ENERGY SRL; - canalizare - SC APA SERV SA; - alimentare cu energie electrică - DISTRIBUŢIE ENERGIE OLTENIA S.A; - dovada O.A.R.

Avize/acorduri privind: - securitatea la incediu; - sănătatea populaţiei.

Avizele/Acordurile specifice ale administraţiei publice centrale şi ale serviciilor descentralizate ale acestora: - Ministerul Transporturilor; - Oficiul de Cadastru şi Publicitate imobiliară Teleorman - proces verbal recepţie în vederea

obţinerii autorizaţiei de construire.

Prin Certificatul de Urbanism se solicită "Punctul de vedere/actul administrativ al autorităţii competente de Protecţia Mediului.

Capitolul 4. Descrierea lucrărilor de demolare necesare 4.1. Descrierea lucrărilor de demolare În urma efectuării expertizelor tehnice pentru construcţiile civile, lucrări de artă (podeţ) şi linii cf. a rezultat necesitatea demolării/desfiinţării celor care nu mai prezintă utilitate funcţională şi tehnologică, fiind uzate atât fizic cât şi moral. Demolarea construcţiilor este necesară deoarece menţinerea acestora pe poziţiile actuale poate conduce la apariţia condiţiilor de producere de accidente şi nu în ultimul rând crează un impact vizual negativ.

50

Se va demola: - clădirea locuinţei de serviciu, care va prelua şi funcţiunea de grup sanitar pentru călători; - clădirea actualei mesagerii; - grupul sanitar exterior; - clădirea magaziei; - chioşcul;

- rampa de încărcare-descărcare existentă.

Demolări/desfiinţări construcţii civile - clădiri Nr. Denumire Suprafaţa crt. construcţie demolată (m2)

1 peroane 3275,0

2 rampă descărcare/încărcare 470,0

3 treceri la nivel 168,0

4 clădire grup sanitar 40,0

5 clădire magazie 35,0

6 podeţ 85,0

Tabel 2. Demolări

Standarde şi normative de referinţă Toate lucrările se execută în conformitate cu prevederile şi prescripţiile tehnice, precum şi cu normele de protecţia muncii aflate în vigoare: - GE 022 - 97: Ghid privind execuţia lucrărilor de demolare a elementelor de construcţii din

beton şi beton armat; - reglementări privind protecţia şi igiena muncii în construcţii (înlocuieşte normele republicane de

protecţia muncii); - norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi

instalaţiilor.

Echipamente şi utilaje: - platformele de susţinere de tip modulat, se vor asambla prin procedee mecanice şi după caz, prin

procedee termice; - macara.

Procesul tehnologic: - se delimitează zona de lucru cu bandă de semnalizare; - se realizează montarea schelei de lucru-dacă este necesar conform procedurii interne a

organizaţiei; dacă nu este necesară montarea unei schele, se vor utiliza scările de metal; - se realizează întreruperea alimentării cu apă, energie electrică şi gaz în zona de lucru; - se începe demolarea propriu-zisă, de sus în jos.

Succesiunea operaţiilor de demolare este următoarea: - demontare şarpantă; - demolarea elementelor instabile, a elementelor de umplutură, a elementelor de rezistenţă;

51

- periodic, se realizează stropirea părţilor de zidărie spre a evita producerea şi răspândirea prafului;

- se realizează astuparea sau împrejmuirea gropilor rămase după demolare; - demolarea grinzilor metalice sau a bolţilor, în vederea evitării prabuşirii acestora, în situaţia

staţionării muncitorilor în acele zone periculoase este interzisă; - cărămizile/blocurile de zidărie întregi sunt tăiate şi cioplite cu atenţie, pentru a corespunde

calitativ scopurilor în care sunt utilizate; - se transportă şi se depozitează materialele recuperate, cu grijă şi atenţie, pentru a fi conservată

calitatea acestora în depozite temporare până la finalizarea lucrărilor de demolare; - se realizează curăţenia completă a zonei de lucru, prin îndepărtarea molozului şi a tuturor

elementelor rezultate în urma demolării — transportul materialului, ce a fost colectat selectiv, către depozite autorizate.

Suprafeţele demolate vor fi utilizate în cadrul proiectului pentru amenajări spaţii parcare. Se va/vor demonta/desfiinţa: - desfiinţa linia 5 existentă; - demonta liniile existente şi reamplasa; - demonta/reface instalaţii electrice; - desfiinţa platforma tehnologică; - demonta/refacere podeţ; - demontare/refacere treceri la nivel.

Demolări/desfiinţări linii cf:

Nr. Lungime Desfiinţare/Demolare crt. (km)

1 4,60 demontare liniei ferate duble

2 8,00 demontarea liniei ferate simple

Tabel 3. Demolări/desfiinţări linii Echipamente şi utilaje: - tren de lucru; - buldozere; - autocamioane; - macara.

Proces tehnologic Demontarea suprastructurii/infrastructurii liniilor cf. se face prin: demontarea şinei, a aparatelor de cale, a traverselor de beton/lemn şi excavarea pietrei sparte/balast/sol— transportul materialelor. Toate materialele scoase din cale vor fi predate beneficiarului şi se va întocmi un process verbal de predare - primire.

4.2. Planul de execuţie Lucrările se vor executa eşalonat pe durata a 3 ani în conformitate cu graficul anexat la lucrare.

4.3. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată La desfiinţarea şantierului se va reface cadrul natural, acolo unde acesta a fost afectat astfel: - se vor evacua toate construcţiile provizorii şi facilităţile necesare antreprenorului în şantier:

- demolare platforme betonate; - excavarea materialelor granulare pe o adâncime la care a fost aşternut iniţial; - evacuarea materialelor excavate în vederea valorificării;

52

- aşternerea pământ vegetal ce va fi însămânţat cu iarbă; - deşeurile rezultate din activitatea de şantier vor fi evacuate în totalitate prin intermediul firmelor

autorizate; - se vor efectua lucrări de refacere şi ecologizare a spaţiilor ocupate temporar de organizarea de

şantier şi de depozitele temporare; - se vor efectua lucrări de ecologizare în zona podeţului; - zonele unde au fost dezafectate liniile c.f. vor fi redate destinaţiei iniţiale prin lucrări de umplere

cu pământ a zonelor excavate, aşternere pământ vegetal, însămânţare iarbă, iar acolo unde folosinţa terenului o impune se vor planta specii vegetale alese;

- amenajări peisagistice şi integrarea în peisaj a elementelor asociate infrastructurii cum ar fi: plantări specii ornamentale, iluminat şi corpuri de mobilier specifice.

În acest fel vor fi respectate cerinţele de integrare în contextul zonei.

4.4. Căi noi de access au schimbări ale celor existente Transportul materialelor şi utilajelor la lucrare se poate face pe calea ferată şi/sau rutieră.

4.5. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament 4.5.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri 4.5.1.1.Categorii de deşeuri şi modul de gestionare al acestora în perioada de execuţie Principalele operaţii din care rezultă deşeuri în perioada de execuţie sunt reprezentate de: - procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor de securizare a staţiei c.f.; - execuţia recompartimentării clădirii de călători, a drumurilor de acces şi platformelor; - demontarea şi înlocuirea unor instalaţii; - activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier.

Datorită surselor menţionate mai sus, rezultă o serie de deşeuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind „Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase Anexa 2, sunt codificate astfel:

- 17 deşeuri din construcţii; - 17.01. beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramic; - 17.01.07. amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice; - 17.02 lemn, sticlă şi materiale plastice; - 17.04 metale (inclusiv aliajele lor); - 17.05 pământ, pietre şi deşeuri de la dragare; - 17.09 alte deşeuri de la construcţii şi demolări.

Anteprenorul are obligaţia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 să realizeze o evidenţă lunară a gestiunii deşeurilor, respectiv producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor.

Categorii de deşeuri: - deşeurile de şantier sunt deşeuri mixte produse în timpul construcţiilor/amenajărilor, lucrărilor

interioare/exterioare. Acestea includ resturi de materiale de construcţie, produşi chimici şi alte materiale auxiliare. Unele sunt cabluri, materiale izolante, materiale plastice, materiale metalice, sticlă, lemn-toate aceste materiale-vor fi recuperate şi folosite la alte lucrări;

- deşeurile de ambalaje vor fi colectate selectiv şi valorificate prin centre specializate.

Deşeurile considerate recuperabile vor fi puse la dispoziţia beneficiarului pentru reutilizare sau valorificare. Eventualele reziduuri-uleiuri arse provenite din întreţinerea utilajelor au un regim special de colectare, conform H.G. nr.235/2007, inclus în sistemul de organizare al echipelor de service specializate în acest scop.

53

Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate în depozite sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.95/2005. Sortarea deşeurilor se va realiza la locul de producere, prin grija Anteprenor ului. Responsabilitatea gestionării deşeurilor în perioada de execuţie este a Anteprenorului.

4.5.1.2.Tipuri de deşeuri şi modul de gospodărire în perioada de exploatare În perioada de funcţionare a staţiei deşeurile rezultate din activitatea de pe amplasamentul staţiei sunt deşeuri menajere şi deşeuri asimilabile cu cele menajere. Acestea sunt asociate spaţiilor comerciale, birouri şi traficului de călători. - deşeuri menajere; - deşeuri de hârtie; - deşeuri/ambalaje plastic; - deşeuri de sticlă; - doze metalice;

Deşeurile vor fi colectate selectiv şi gestionate conform cerinţelor legale în vigoare. Pentru depozitarea temporară a deşeurilor vor fi amenajate locuri de depozitare-suprafeţe impermeabilizate pe care se vor dispune pubele sau containere cu capac etanş. Deşeurile menajere vor fi preluate şi gestionate de o firmă cu care staţia are încheiat un contract de prestări servicii, firmă autorizată pentru evacuarea deşeurilor. În vederea protejării împotriva poluării solului şi subsolului în perioada de exploatare se vor respecta următoarele măsuri şi anume: - deşeurile rezultate din traficul feroviar şi de la spaţiile de servicii vor fi colectate selectiv şi

evacuate în funcţie de natura lor pentru depozitare sau valorificare către serviciile de salubritate, pe bază de contract, ţinând cont de codul de bună practică şi anume - Colectarea deşeurilor conform fişei UIC 413/2008.

În perioada de execuţie: - anvelope scoase din uz-pentru maşinile din parcul de maşini propriu; - baterii/acumulatori; - deşeuri metalice.

Pământul vegetal obţinut în urma săpăturilor va folosi la aşternerea stratului vegetal în vederea înierbării taluzului. Va rezulta o cantitate de pământ şi piatră de 16000m3. În urma recompartimentărilor din staţie/clădire călători va rezulta o cantitate de 60m3 (deşeuri din construcţii şi demolări) de moloz.

4.5.1.3. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase Sunt considerate substanţe periculoase: combustibilii, vopselele, grundurile, solvenţii şi lubrifianţii, ce se vor utiliza, dacă este cazul, în conformitate cu fişele tehnice de securitate.

Nr. crt.

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Nr. crt.

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic Categorie Periculozitate Fraze de pericol

1 motorină periculos

Inflamabil Periculos pentru mediu H351, H411

54

2 aditivi mixturi asfaltice periculos

Inflamabil Periculos pentru mediu H319/315/317

3 diluanţi periculos Inflamabil

Periculos pentru mediu H373/361/304

4 vopsea pentru marcaje periculos

Inflamabil Iritant Periculos pentru mediu

H319/335/315

Tabel 4. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Materialele de construcţie vor fi aprovizionate de firmele angajate în realizarea lucrărilor prevăzute în proiect. Nu vor fi folosite materiale periculoase în componenţa obiectivelor de pe amplasament. De asemenea se vor utiliza carburanţi şi lubrifianţi pentru funcţionarea vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea lucrărilor, însă acestea nu se vor stoca pe amplasament. Alimentarea cu carburanţi şi schimburile/completările de uleiuri se vor efectua în unităţi specializate. În perioada de operare, nu vor fi manevrate, stocate sau utilizate substanţe toxice şi periculoase.

Capitolul 5. Descrierea amplasării proiectului Terenul din zona staţiei c.f. este relativ plan şi aproape orizontal aspect datorat în mare parte lucrărilor de sistematizare realizate la momentul edificării construcţiilor aferente căii ferate.

Staţia Videle este amplasată pe linia cf. Bucureşti-Timişoara şi deserveşte traficul de călători pe relaţiile: - Bucureşti-Videle-Craiova; - Videle-Giurgiu Nord; - Liniile III şi IV sunt directe pe relaţia Bucureşti-Videle-Craiova; - Linia II este directă pe relaţia Videle-Giurgiu Nord.

5.1. Distanţa faţă de graniţe Proiectul nu intră sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr.22/2001, cu completările ulterioare.

5.2. Localizarea amplasamentului faţă de patrimoniul cultural Identificarea elementelor de patrimoniu cultural existente în zona amplasamentelor obiectivelor proiectului a avut în vedere informaţiile disponibile la data elaborării prezentului memoriu, respectiv Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional-Secţiunea III-zone protejate, Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr.2314/08.07.2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările şi completările ulterioare şi Repertoriul Arheologic Naţional prevăzut de ordonanţa Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În tabelul de mai jos sunt prezentate monumentele de patrimoniu cultural şi situri arheologice ce se află la 1000m faţă de linia c.f.

55

Distanţa faţă Nr. Judeţ Localitate Nume sit Tip Coordonate de linia cf crt. geografice

1 Teleorman Videle Situl arheologic de la Videle aşezare 44°27'38.9'' 25°53'66.7''

1000 m

Tabel 5. Detalii privind siturile arheologice identificate în zona amplasamentului

5.3. Fotografii din amplasament-staţia cf Videle

56

57

5.4. Caracteristici fizice ale mediului, atât naturale cât şi artificiale 5.4.1. Caracteristici topografice şi geomorfologice Oraşul Videle (judeţul Teleorman) este un oraş de câmpie, prezentând caracteristicile unui relief tipic, fiind aşezat în lunca râului Glavacioc, la limita dintre unităţile de relief denumite Câmpia Burnazului şi Câmpia Găvanu-Burdea. Relieful judeţului este caracterizat prin existenţa a două trepte principale: zona de câmpie şi lunca Dunării, întregul teritoriu prezentând o uşoară înclinare spre sud şi est, fapt evidenţiat şi de orientarea reţelei hidrografice. Altitudinile cele mai mari (de 160-170m) sunt prezente în partea de nord, în lunca Dunării scăzând la cca. 20m, însă 55% din suprafaţa judeţului se situează între altitudini de 30-100m. Câmpia Munteniei de Vest, numită şi Câmpia Centrală sau a Teleormanului, este o subunitate a Câmpiei Argeşene, cuprinsă între Olt şi Argeş, o regiune geografică bine individualizată, care începe în nord, la peste 300m altitudine, scăzând sub 100m în apropierea depresiunii Câlniştei. Altitudinea câmpiei este cuprinsă între 38-43m la nivelul terasei. Câmpia piemontană Găvan-Burdea ocupă partea de nord a judeţului, la est de Vedea, are altitudini de 90-170m şi este acoperită cu depozite de loess în grosimi de 5-12m, iar văile Vedea şi Teleormanul sunt adâncite cu cca. 20m faţă de câmpie, au lunci largi şi terase, râurile având un curs meandrat.

5.4.2. Caracteristici geologice Teritoriul judeţului Teleorman se suprapune pe unitatea din faţa Carpaţilor, cunoscută sub denumirea de Platforma Moesică. Către limita de nord a judeţului, fundamentul se complică prin interferenţa Platformei Moesice cu geosinclinalul carpatic. Din punct de vedere geologic, fundamentul Câmpiei Române este constituit din Platforma Moesică, platformă peste care se suprapune şi teritoriul oraşului Videle. Evoluţia acestui fundament se pune pe seama rigidităţii blocului aflat la adâncime foarte mare, culminând cu diferite stadii de evoluţie ale sedimentarului marin, lacustru şi continental, suprapus în diferite strate până la Cuaternar.

Figura 13. Harta geomorfologică

Teritoriul oraşului Videle cuprinde următoarele formaţiuni geologice aşezate peste fundamentul Proterozoic aparţinând următoarelor cicluri de sedimentare: Permian-Triasic, Jurassic Mediu-Barremian, Albian-Senonian, Tortonian-Cuaternar.

58

Permian-Triasicul se caracterizează prin alternanţa de argile, marne, nisipuri şi gresie de culoare roşie sau brună-vişnie, intercalaţii de conglomerate. Triasicul se caracterizează prin dezvoltarea depozitelor grezoase, reducerea marnocalcarelor şi anhidritelor în apropiere de Videle, în Depresiunea Roşiori, calcare şi calcare dolomitice, dolomite, dezvoltate la peste 1000m adâncime.

5.4.3. Caracteristici seismice

Figura. 14. Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu IMR 225 de ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani

Conform SR 11100/1 - 93, referitor la zonarea seismică a României, zona Videle se încadrează în aria " 7 1 " de seismicitate.

Figura 15. Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ)-TC a spectrului de răspuns

Conform normativului P100/1 - 2013, hazardul seismic, care este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului (ag) determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă IMR, corespunzător stării limite ultime, pentru zona Videle are valorarea ag=0.25g. După acelaşi normativ, perioada de colţ are valoarea Tc=1.6s. Adâncimea maximă de îngheţ conform STAS 6054/ 77 este de 80 - 90cm.

59

Figura 16. Zonarea teritoriului României după adâncimea maximă de îngheţ

5.4.4. Alunecările de teren Alunecările de teren nu sunt caracteristice pentru judeţul Teleorman având un risc scăzut, însă în ultimii ani s-au produs fenomene ca urmare a precipitaţiilor abundente căzute, a defrişărilor masive sau a unor activităţi umane. Factorii climate-meteorologici sunt reprezentaţi de precipitaţii, temperatură, fenomenul de îngheţ - dezgheţ, acţiunea vântului etc. Precipitaţiile sunt fenomene ce joacă un rol determinant în declanşarea şi evoluţia alunecărilor de teren.

5.4.5. Caracteristici hidrogeologice Una din cele mai importante reţele hidrografice ale zonei de studiu este constituit de râul Glavacioc, care face parte din bazinul hidrografic al Neajlovului, cu orientarea NV-SE, traversând oraşul până la confluenţa cu râul Câlniştea. Lungimea cursului este de 88 km, din care numai 13,5km se întâlnesc pe teritoriul oraşului. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 668m 2, iar debitul mediu este de 1,52m3/s. Glavaciocul drenează o suprafaţă de 695,5 km2, reprezentând 39,7% din suprafaţa bazinului hidrografic Câlniştea. Albia minoră are dimensiuni cuprinse între 4-12 m lăţime şi 1 -5m adâncime, cu maluri abrupte. Aşa cum am menţionat mai sus lunca Glavaciocului are o lăţime de 500-700m şi este inundată parţial în timpul inundaţiilor şi viiturilor. Regiunea văii Glavaciocului, cuprinsă între oraşul Videle şi comuna Poeni, se regăseşte în partea sud estică a Câmpiei Găvanu-Burdea, şi mai exact în: Câmpia Dâmbovnic-subunitate a Câmpiei Piemontane Piteşti, ocupă o mică porţiune din nord estul judeţului.

5.4.6. Risc potenţial de inundaţii Starea infrastructurii de transport este influenţată în mod semnificativ de condiţiile climatice şi meteorologice. Distribuţia temporală şi spaţială a precipitaţiilor (ploaie şi zăpadă) are un rol important, în mod deosebit, deoarece afectează semnificativ inundaţiile şi procesul de eroziune. Inundaţiile pot fi produse de precipitaţii abundente sau de accidente şi avarii apărute la construcţiile şi amenajările hidrotehnice. Predictibilitatea producerii inundaţiilor produse de precipitaţii abundente este stabilită în funcţie de prognozele meteorologice şi hidrologice pe termen lung, mediu şi scurt având un grad de precizie care variază. Riscul de producere a inundaţiilor în zona amplasamentului este scăzut.

60

Figura 17. Harta cu zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii - amplasament Videle

5.4.7. Vulnerabilitatea la depuneri de zăpadă Factorii determinanţi în formarea inundaţiilor importante de pe râurile principale sunt reprezentaţi în cea mai mare parte de precipitaţiile de durată şi/sau cantităţile de apă rezultate din topirea stratului de zăpadă. Conform CR1-1-3/2012 "Cod de proiectare Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor" Tabel A1, valoarea presiunii dinamice în zona proiectului, sk este 2 kN/m2 cu revenire la 50 ani.

5.4.8. Caracteristici climatice Judeţul Teleorman aparţine în întregime sectorului cu climă continentală. Regimul climatic general se caracterizează prin veri foarte calde cu precipitaţii moderate ce cad adesea sub formă de averse şi prin ierni reci cu viscole. Poziţia centrală a câmpiei face ca zona să aibă un climat de tranziţie între partea estică, climă mai moderată şi partea vestică, având climat continental. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10 - 11 grade C, temperatura maximă absolută este de 41,2 grade C şi temperatura minimă absolută este de -34,5 grade Celsius. În timpul iernii predomină vânturile geroase dinspre stepă rusă (crivaţ), în est, iar în sud-vest bate austrul care are intensitate mai mică decât crivăţul. Radiaţia solară globală înregistrează valori între 125 kcal/m2 *an în partea de nord a judeţului şi 127,5 kcal/m2 *an în partea de sud. Acestea situează Teleormanul printre judeţele cu un potenţial de energie solară foarte ridicat.

61

Predominante sunt vânturile din vest şi est (18,9%), în timp ce direcţia nord-est deţine o pondere mult redusă. Vitezele medii anuale variază între 1,3 şi 4,4m/s, cele mai mari revenind direcţiilor cu frecvenţe maxime din vest şi est.

5.4.9. Folosinţe actuale şi planificate ale terenului Din suprafaţa totală a judeţului de 578978 ha, terenurile agricole au ocupat în 2012 suprafaţa de 498648 ha din care: 455784 ha teren arabil, 36039 ha păşuni şi 762 ha fâneţe, 6999 ha vie, 68 ha livezi. Având în vedere fertilitatea deosebită a solurilor din judeţul Teleorman şi faptul că, suprafeţele agricole ocupă 78,72% din suprafaţa totală a judeţului, activităţile agricole sunt preponderente în judeţ. Conform Certificatului de Urbanism nr.49/02.04.2020 se certifică: • Regimul juridic: Imbobilele (teren şi construcţii) cu nr. carte funciară: 25275 fac parte din domeniul public al Statului Român, administrator Ministerul Transporturilor. Imbobilele (teren şi construcţii) cu nr. carte funciară: 25251 şi 23172 fac parte din domeniul public al Statului Român; administrator Ministerul Transporturilor şi concesionat pe 49 de ani de C.N.C.F. ,,CFR" S.A.

• Regimul economic: Folosinţa actuală: teren căi ferate Destinaţia conform PUG: zona căi ferate şi construcţii aferente

• Regimul tehnic: Terenul pe care se execută lucrarea este situat în intravilanul ş i extravilanul oraşului Videle: - suprafaţa de teren intravilan: 101813 m2; - suprafaţa de teren extravilan: 187255 m2.

5.4.10. Areale sensibile

Figura 18. Distanţa faţă de situl Natura2000

Lucrările propuse prin proiect se situează la o distanţă de cca. 17 km faţă de situl Natura 2000 ROSCI0138 - Pădurea Bolintin.

62

5.4.11. Coordonate geografice STEREO 70 Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sunt prezente în tabelul de mai jos:

Număr Punct

Y X

1 309956.017 543830.496

2 309984.739 543813.481

3 309929.860 543717.100

4 309894.716 543644.075

5 309887.490 543629.060

6 309837.983 543545.063

7 309814.170 543504.660

8 309800.910 543480.860

9 309788.276 543459.007

10 309784.620 543452.810

11 309761.930 543412.880

12 309741.180 543371.530

13 309735.770 543360.490

14 309735.060 543359.430

15 309736.770 543358.510

16 309737.480 543358.120

17 309739.306 543357.089

18 309745.820 543353.410

19 309812.510 543470.510

20 309819.311 543467.187

21 309816.167 543461.446

22 309808.199 543447.950

23 309795.378 543426.235

24 309776.623 543393.538

25 309746.537 543338.564

26 309741.936 543330.578

27 309743.846 543328.921

28 309756.313 543311.955

29 309762.484 543302.973

30 309761.733 543302.109

63

31 309751.881 543286.076

32 309741.564 543269.190

33 309718.676 543231.894

34 309701.018 543201.642

35 309668.418 543145.789

36 309701.530 543150.015

37 309700.345 543143.651

38 309687.294 543126.327

39 309649.476 543060.128

40 309598.169 542971.866

41 309594.265 542965.245

42 309549.177 542889.541

43 309531.133 542857.340

44 309489.480 542780.862

45 309453.615 542719.305

46 309422.929 542737.046

47 309416.847 542740.381

48 309412.315 542742.866

49 309383.545 542681.630

50 309366.676 542648.249

51 309353.734 542622.640

52 309351.865 542618.556

53 309346.163 542621.734

54 309341.414 542624.382

55 309328.430 542605.394

56 309319.233 542594.221

57 309289.481 542550.553

58 309258.165 542497.202

59 309248.075 542488.128

60 309231.111 542459.486

61 309230.750 542457.690

62 309232.089 542451.519

63 309231.452 542449.399

64 309230.603 542447.605

64

65 309190.797 542377.663

66 309178.249 542347.106

67 309165.945 542323.017

68 309167.287 542319.921

69 309134.170 542261.976

70 309120.459 542269.697

71 309083.866 542204.134

72 308996.559 542051.315

73 308971.641 542016.848

74 308956.688 542015.295

75 308955.569 542013.337

76 308966.105 542009.191

77 308963.715 542005.884

78 308924.439 541937.879

79 308922.846 541936.411

80 308917.133 541926.149

81 308917.960 541926.660

82 308913.912 541919.652

83 308893.140 541882.912

84 308867.004 541895.870

85 308870.864 541903.027

86 308873.514 541908.307

87 308884.379 541928.225

88 308918.536 541989.578

89 308920.118 541989.048

90 308933.314 542011.922

91 308936.801 542018.931

92 308944.423 542018.974

93 308945.534 542020.911

94 308938.414 542022.172

95 308941.982 542029.343

96 308965.987 542072.654

97 308972.400 542084.076

98 308972.992 542084.096

65

99 308982.153 542100.058

100 308981.095 542100.010

101 309013.431 542156.921

102 309049.414 542220.438

103 309087.690 542287.250

104 309102.371 542312.877

105 309055.147 542340.140

106 309055.614 542354.430

107 309077.422 542391.634

108 309083.759 542403.492

109 309103.129 542391.688

110 309124.897 542429.465

111 309176.320 542521.316

112 309178.545 542526.608

113 309184.439 542535.254

114 309195.696 542553.345

115 309207.375 542571.739

116 309218.465 542594.244

117 309223.406 542602.335

118 309226.267 542607.008

119 309244.162 542631.573

120 309246.889 542636.171

121 309268.921 542672.626

122 309316.838 542752.797

123 309324.872 542765.666

124 309341.864 542756.041

125 309382.341 542823.272

126 309415.679 542877.951

127 309399.398 542889.553

128 309399.364 542890.228

129 309401.858 542893.781

130 309409.454 542907.189

131 309410.743 542909.396

132 309413.816 542914.327

66

133 309420.085 542925.821

134 309429.087 542920.571

135 309439.777 542937.158

136 309427.791 542944.702

137 309428.926 542945.598

138 309434.322 542953.581

139 309445.092 542972.984

140 309456.974 542993.862

141 309475.157 543026.737

142 309481.266 543037.414

143 309519.353 543104.925

144 309528.017 543120.322

145 309533.052 543129.077

146 309532.835 543134.655

147 309535.485 543139.014

148 309542.535 543151.384

149 309552.641 543169.095

150 309564.406 543191.351

151 309552.406 543199.003

152 309561.007 543209.045

153 309574.799 543225.147

154 309597.288 543247.503

155 309599.949 543223.883

156 309600.677 543217.426

157 309610.914 543212.848

158 309617.527 543209.872

159 309618.271 543209.537

160 309621.186 543216.192

161 309675.536 543310.064

162 309694.518 543336.433

163 309700.753 543344.810

164 309708.213 543354.743

165 309718.448 543368.957

166 309727.677 543381.710

67

167 309733.054 543389.494

168 309743.592 543406.519

169 309750.807 543419.218

170 309755.809 543427.930

171 309762.502 543439.518

172 309771.504 543455.229

173 309777.286 543465.311

174 309775.627 543466.261

175 309796.399 543502.645

176 309790.718 543506.373

177 309809.169 543545.005

178 309810.367 543547.339

179 309851.566 543633.801

180 309899.951 543723.620

181 309946.456 543814.356

Tabel 6. Coordonatele STEREO 70 ale proiectului

Capitolul 6. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu 6.1. Protecţia calităţii apelor Perioada de execuţie Obiectivul analizat nu se află în relaţie directă cu apele de suprafaţă, prin urmare se consideră că indicatorii de calitate ai apei de suprafaţă nu vor fi influenţaţi semnificativ de lucrările de construcţie. Sursele potenţiale de impurificare a apelor în perioada de execuţie pot fi: - lucrările de execuţie pentru modernizarea staţiei; - poluări rezultate în urma spălării agregatelor, utilajelor de construcţie sau a altor substanţe de

către apele din precipitaţii; - lucrările de demolare a clădirii de călători existente; - lucrările de construcţie a noii clădiri; - evacuările fecaloid-menajere aferente organizării de şantier; - depozitarea materialelor de construcţii, în special a materialelor pulverulente şi amplasarea

depozitelor de materiale vrac necorespunzător; - nerespectarea programului de colectare şi gestionare al deşeurilor; - depozitarea improprie a combustibililor; - pierderile accidentale de materiale, combustibili şi uleiuri de la maşinile şi utilajele din şantier; - execuţia propriu-zisă a lucrărilor: lucrările de terasamente determină antrenarea unor particule

fine de pământ, manipularea şi punerea în operă a materialelor de construcţii (beton, agregate, etc.) determină emisii specifice fiecarui tip de material şi fiecărei operaţii de construcţii.

68

Se consideră că activitatea de şantier organizată corespunzător, poate evita riscurile ecologice, asigurând protecţia biocenozelor, menţinerea echilibrului ecologic şi a posibilităţilor de utilizare a apei. Prin realizarea proiectului propus se va reduce cantitatea de poluanţi antrenată de apele pluviale către reţeaua de canalizare şi în apele subterane.

Se estimează că, regimul de curgere şi nivelul hidrostatic al apelor subterane nu se va modifica, iar la execuţia lucrărilor nu apare o poluare semnificativă a reţelei hidrografice naturale şi nici a apelor.

Perioada de exploatare Sursele potenţiale de impurificare a apelor în perioada de exploatare pot fi: - depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor; - accidente sau avarii la transportul de mărfuri; - avarii la reţeaua de canalizare şi separatorul de hidrocarburi.

Apa pentru: - instalaţiile sanitare pentru 14 angajaţi şi 1400 persoane - călători; - spălare pardoseli; - udarea spaţiilor verzi - instalaţiile pentru stingerea incendiilor se vor alimenta de la reţeaua orăşenească, în conformitate cu breviarul de calcul înaintat operatorului local apă - canal din zonă.

Reţele apă-canal:

- Staţia Videle este racordată la reţelele de utilităţi a oraşului, existente în piaţa gării.

Alimentarea cu apă: - racordarea la reţeaua de alimentare cu apă a oraşului se face prin intermediul unui cămin de

vane şi apometru, pozat la limita incintei. Din acest cămin de vane şi apometru sunt alimentate, prin intermediul unei conducte montată subteran, clădirea de călători, clădirea WC public, clădirea CED, clădirea locuinţă de serviciu şef staţie şi fântana de pe peronul liniei I.

Apele pluviale: - apele pluviale de pe acoperişul tip şarpantă al clădirii de călători sunt preluate cu ajutorul

jgheaburilor şi a burlanelor în reţeaua de canalizare; - apele pluviale de pe acoperişul clădirii CED sunt preluate cu ajutorul jgheaburilor şi a

burlanelor şi deversate la reţeaua de canalizare.

Apele uzate: - apele uzate menajere de la clădirea de călători, clădirea CED, clădirea locuinţa de serviciu şef

staţie şi de la clădirea având destinaţie WC public sunt preluate şi deversate în reţeaua de canalizare a oraşului prin intermediul unei reţele de canalizare.

Se va realiza un sistem de colectare şi evacuare a apelor pluviale, iar deversarea către emisar a apelor colectate se va face cu respectarea legislaţiilor de mediu, prin intermediul unor sisteme de preepurare a acestora (separatoare de nămol şi hidrocarburi). Sistemul de colectare şi scurgere a apelor de infiltraţie şi subterane se va face în drenuri longitudinale dispuse din două în două linii, unde faţa superioară a terasamentului este prevăzută a se amenaja cu coame şi dolii, iar în zona peroanelor, de o parte şi de alta a acestora apa colectată de drenuri se va evacua spre cele două capete ale staţiei. O contaminare semnificativă poate să apară în caz de accidente sau avarii la transportul de mărfuri, în special de produse lichide. Este necesară verificarea etanşeităţii cisternelor în special, iar în cazuri de deraiere şi degradare a cisternelor, localizarea poluării cu măsuri specifice.

69

Se recomandă monitorizarea evacuărilor pentru încadrarea în concentraţiile indicatorilor sub valorile maxime admisibile-NTPA 002/2005 sau sub valoarea fixată prin Acceptul de evacuare.

Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi evacuaţi în mediu Apele menajere generate pe amplasament vor fi evacuate la canalizarea oraşului. Breviarul de calcul cuprinde determinarea necesarului de apă de consum, debitul de apă evacuat şi presiunea minimă necesară în punctul de branşament a fost elaborat cu respectarea prevederilor din STAS 1343, STAS 1795 şi STAS 1478, şi din Normativul I9/2015, în funcţie de numărul de persoane, destinaţia clădirii şi regimul de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă. Debitul de apă uzată estimat conform breviarului de calcul pentru: Necesarul de apă se va stabili pentru 1400 de călători/zi (42.029/lună) şi 14 personal cf. • Apa uzată menajeră: Qu zi med=Qs zi med=7,28 m3/zi; Qu zi max=Qs zi max=8,73 m3/zi; Qu o max=Qs o max=0,56 m3/h • Apa pluvială: Apa pluvială este colectată în drenuri, trecută printr-un separator de hidrocarburi şi descarcată la teren. Qpluvial total =74 l/s.

• Necesarul de apă pentru incendiu: Clădirea va fi echipată cu hidranţi de incendiu interiori. Q incendiu 2,1 l/s

Pentru stingerea din exterior a incendiilor este necesară asigurarea unui debit de 5 l/s . Q 6

incendiu =1x5 l/s=5 l/s

Evacuarea apelor uzate menajere se face prin intermediul unui racord la reţeaua de canalizare existentă. Racordul la reţeaua de canalizare va fi pozat sub adâncimea de îngheţ şi va avea panta de montaj 8%o. Conductele de canalizare vor fi tuburi de PEID-KG cu diametrul de 200mm. La ramificaţii şi la schimbări de direcţie se vor prevedea cămine de vizitare cu adâncimi corespunzătoare. • Calculul debitelor de ape uzate menajere. Qu zi med=Qs zi med=7,28 m3/zi; Qu zi max=Qs zi max=8,73 m3/zi; Qu o max=Qs o max=0,56 m3/h. Apele uzate menajere provenind de la grupurile sanitare se vor încadra în condiţiile Normativului NTPA 002/2002 privind încărcările admise pentru ape uzate care se evacuează în reţeaua de canalizare.

Evacuarea apelor pluviale Colectarea apelor pluviale se va face prin intermediul rigolelor prevăzute pentru a prelua apele pluviale de pe copertina peroanelor şi a receptoarelor de terasă şi rigolelor prevăzute pe acoperişul tip terasă a clădirii de călători. Evacuarea apelor pluviale se va face la reţeaua existentă de canalizare în incinta staţiei cf. a) dimensionarea instalaţiei de colectare ape meteorice

- de pe acoperişul tip şarpantă al clădirii Debitul de ape pluviale de pe acoperiş se determină conform SR 1846-2:2007 Qpi=6,3 l/s - de pe copertină Debitul de ape pluviale de pe copertină se determină conform SR 1846-2:2007 Qp2=67,5 l/s

70

6.1.1. Amenajări/instalaţii de preepurare a apelor uzate prevăzute Apele uzate rezultate din activitatea de organizare de şantier vor fi evacuate în decantoare şi ulterior se vor preepura în separatoare de produse petroliere şi se vor colecta în fose septice vidanjabile. Apele colectate din drenurile de pe platforma căii vor fi deversate în reţeaua de canalizare după trecere lor într-un bazin decontor de produse petroliere. Apele pluviale rezultate de pe copertine vor fi colectate în bazine decantoare şi ulterior se vor scurge liber pe suprafaţa terenurilor învecinate. Apele pluviale din zona parcărilor şi a suprafeţelor betonate se vor colecta şi preepura în decantoare şi separatoare de produse petroliere şi ulterior se vor scurge liber pe suprafaţa terenurilor învecinate.

6.2. Protecţia aerului Date climatice generale Zona este caracterizată de un climat continental-ţinutul climatic al Câmpiei Române. Temperatura: - media anuală: 10-110C - minima absolută: -34,50C - maxima absolută: 41,20C Umezeala relativă: - iarna >88% - vara <56% Precipitaţii atmosferice: - media cantităţilor anuale 500-600 mm/m2

- cantităţi maxime în 24 h: 130 mm/m2

Vânt: - viteza medie anuală: 2,3-4m/s - direcţia vântului predominant:N-E - frecvenţa:15-22% Îngheţ (conform STAS 6054/77): - adâncimea de îngheţ: 80-90cm - prima zi de îngheţ: 21X-1XI - ultima zi de îngheţ: 11 -IV-21 IV Seismicitatea: - din punct de vedere al zonei seismice conform SR-11100/1-1993 gradul de seismicitatea - din punct de vedere al perioadei de colţ: Tc=1,6 - conform Normativului P100-1/2013, acceleraţia terenului ag: ag=0,25g

Surse de poluare a aerului în perioada de execuţie Emisiile atmosferice din timpul desfăşurării lucrărilor sunt asociate în principal cu: - funcţionarea utilajelor de construcţie ce pot conduce la creşterea nivelului de pulberi în

suspensie în aerul atmosferic, dar şi a concentraţiilor de gaze de eşapament de la funcţionarea utilajelor şi mijloacelor auto;

- operaţiile de demolare; - manipularea unor materiale pulverulente; - transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei lucrărilor pe calea

ferată şi cu mijloace auto; - construirea unor facilităţi specifice staţiei de cale ferată.

Construcţiile implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Emisiile pot varia substanţial ca intensitate, natura şi localizare de la o fază la alta a procesului de construcţie.

71

Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, diferenţiază emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf. Emisiile de praf care apar în timpul execuţiei construcţiei sunt asociate lucrărilor de prelucrare a betoanelor, de transport şi manipulare a materialelor de construcţie, precum şi a altor lucrări specifice. Execuţia lucrărilor constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite. Se estimează atât creşterea nivelului de pulberi în suspensie în aerul atmosferic, dar şi a concentraţiilor de gaze de eşapament de la funcţionarea utilajelor şi mijloacelor auto. Utilajele indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azo t (NOx), compuşi organici volatili non-metanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO,CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd,Cu,Cr,Ni,Se,Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2). Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi şi în funcţie de aria pe care se desfăşoară activitatea.

Cantitatea şi compoziţia gazelor de eşapament depinde de diverşi factori cum ar fi: - tipul de carburant utilizat, - tipul de vehicul şi utilizarea acestuia, - performanţa motorului, - randamentul arderii interne, - prezenţa unui convertor catalitic.

Alegerea utilajelor, organizarea şantierului, tehnologia de execuţie şi fluxul lucrărilor intră în atribuţiile antreprenorului.

Cantitatea de combustibil estimată pentru lucrările de construcţii civile va fi de: 813kg/h (0,23kg/s).

Categorie lucrare

Tip utilaj Nr.

utilaje Timp

funcţionare (h)

Consum carburant

(l/h)

Consum carburant

(l/h)

Consum carburant

(kg/h)

Consum carburant

(kg/s)

Construcţii

compresor aer 1 8 6 48 38 0,01

Construcţii

autobetonieră 2 8 15 240 192 0,05

Construcţii

pompă de beton 1 8 10 80 64 0,02

Construcţii

buldoexcavator 1 8 9 72 58 0,02

Construcţii autoîncărcător 1 8 12 96 77 0,02

Construcţii automacara 1 8 15 120 96 0,03

Construcţii

autobasculantă 1 8 9 72 58 0,02

Construcţii

camion 2 8 12 192 154 0,04

Construcţii

generator 1 8 5 40 32 0,01

Construcţii

stivuitor 1 8 7 56 45 0,01 Tabel 7. Cantitatea de combustibil estimată pentru lucrările de construcţii civile

72

Debitele masice ale poluanţilor atmosferici sunt înscrise în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Poluant Consum carburant (kg/s)

Factor de emisie (g/kg)

Debit masic (g/s)

1 NOx 0,23 42,70 9,82

2 CO 0,23 34,20 7,87

3 COV 0,23 8,16 1,88

4 Pulberi 0,23 4,00 0,92

5 SO2 0,23 10,00 2,30

6 CH4 0,23 0,25 0,06

7 N2O 0,23 0,12 0,03

8 CO2 0,23 3.138 721,74

Tabel 8. Debitele masice ale poluanţilor atmosferici pentru lucrările de construcţii civile

Cantitatea de combustibil estimată pentru lucrările la podeţ va fi de: 442 kg/h (0,11kg/s).

Categorie lucrare

Tip utilaj Nr.

utilaje Timp

funcţionare (h)

Consum carburant

(l/h)

Consum carburant

(l/h)

Consum carburant

(kg/h)

Consum carburant

(kg/s)

miniexcavator 1 8 6 48 38 0,01

Podeţ camion 2 8 15 240 192 0,05

Podeţ excavator 1 8 15 120 96 0,03

buldozer 1 8 9 72 58 0,02

Tabel 9. Cantitatea de combustibil estimată pentru lucrările la podeţ

Debitele masice ale poluanţilor atmosferici sunt înscrise în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Poluant Consum carburant

(kg/s)

Factor de emisie (g/kg)

Debit masic (g/s)

1 NOx 0,11 42,70 4,70

2 CO 0,11 34,20 3,76

3 COV 0,11 8,16 0,90

4 Pulberi 0,11 4,00 0,44

5 SO2 0,11 10,00 1,10

73

6 CH4 0,11 0,25 0,03

7 0,11 0,12 0,01

8 CO2 0,11 3.138 345,18

Tabel 10. Debitele masice pentru lucrările la podeţ

Cantitatea de combustibil estimată pentru lucrările la infrastructură (suprastructură şi terasamente) este de: 832 kg/h (0,23kg/s).

Categorie lucrare

Tip utilaj Nr.

utilaje Timp

functionare (h)

Consum carburant

(l/h)

Consum carburant

(l/h)

Consum carburant

(kg/h)

Consum carburant

(kg/s)

excavator 1 8 9 72 58 0,02

buldozer 2 8 9 144 115 0,03

autoîncărcător 1 8 12 96 77 0,02

Infrastructura cilindru compactor

1 8

8 64 51 0,01

autobasculantă 1 8 9 72 58 0,02

camion 3 8 12 288 230 0,06

Autogreder 1 8 15 120 96 0,03

Buldoexcavator 1 8 9 72 58 0,02

Generator 1 8 5 40 32 0,01

Compactor 1 8 9 72 58 0,02

Tabel 11. Cantitatea de combustibil estimată pentru lucrările la infrastructură

Debitele masice ale poluanţilor atmosferici sunt înscrise în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Poluant Consum carburant

(kg/s)

Factor de emisie (g/kg)

Debit masic (g/s)

1 NOx 0,23 42,70 9,82

2 CO 0,23 34,20 7,87

3 COV 0,23 8,16 1,88

4 Pulberi 0,23 4,00 0,92

5 SO2 0,23 10,00 2,30

74

6 CH4 0,23 0,25 0,06

7 0,23 0,12 0,03

8 CO2 0,23 3.138 721,74

Tabel 12. Debitele masice ale poluanţilor atmosferici

Cantitatea de combustibil estimată pentru lucrările de demolare este de: 461 kg/h (0,13kg/s).

Categorie lucrare

Tip utilaj Nr. utilaje

Timp functionare

(h)

Consum carburant

(l/h)

Consum carburant

(l/h)

Consum carburant

(kg/h)

Consum carburant

(kg/s)

Demolări excavator 1 8 9 72 58 0,02

buldozer 2 8 9 144 115 0,03

camion 3 8 12 288 230 0,06

buldoexcavator 1 8 9 72 58 0,02

Tabel 13. Cantitatea de combustibil estimată pentru lucrările de demolare

Debitele masice ale poluanţilor atmosferici sunt înscrise în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Poluant Consum carburant (kg/s)

Factor de emisie (g/kg)

Debit masic (g/s)

1 NOx 0,13 42,70 5,55

2 CO 0,13 34,20 4,45

3 COV 0,13 8,16 1,06

4 Pulberi 0,13 4,00 0,52

5 SO2 0,13 10,00 1,30

6 CH4 0,13 0,25 0,03

7 N2O 0,13 0,12 0,02

8 CO2 0,13 3.138 407,94

Tabel 14. Debitele masice ale poluanţilor atmosferici

Operaţiile efectuate pentru modernizarea clădirii de călători şi a facilităţilor din incinta staţiei de cale ferată reprezintă o sursă de poluare punctuală, la sol şi intermitentă de emisie. În perioada de execuţie în amplasamentul lucrărilor este posibil să existe depăşiri ale concentraţiilor de pulberi în suspensie pe scurte intervale de timp în zona de lucru şi zona adiacentă acesteia, concentraţiile putând fi menţinute sub control prin implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de particule şi utilizarea unor utilaje moderne. Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de:

75

- alimentare cu carburanţi; - întreţinere şi reparaţii utilaje

este redusă şi poate fi neglijată.

Pentru zonele locuite, se estimează că valorile concentraţiilor de poluanţi nu vor depăşi limitele impuse privind calitatea aerului atmosferic.

Surse de poluare a aerului în perioada de funcţionare Principalele surse potenţiale de poluare a aerului în perioada de funcţionare sunt: - funcţionarea centralei termice; - circulaţia auto în incinta staţiei; - traficul pe calea ferată cu locomotive diesel.

Instalaţia de preparare a apei calde şi aparatele de climatizare ce vor fi achiziţionate sunt agrementate tehnic şi conforme cu normele europene, fabricate de producători consacraţi în domeniu şi care garantează caracteristici tehnice ce vor asigura un nivel maxim al emisiilor de poluanţi sub valorile limită prevăzute în Legea nr.104/2011 şi sub pragurile de alertă definite de Ord.756/1997. Eficientizarea energetică, prin realizarea unei izolaţii hidrofuge şi termice la clădirea de călători, va contribui la reducerea consumului energetic în conformitate cu cerinţele managementului ecologic.

încălzire Se va prevede o instalaţie de încălzire nouă (radiatoare de oţel) cu centrală proprie cu funcţionare pe gaze naturale-centrală termică în condensaţie cu kit de evacuare. Emisii estimate-specificaţii termice pentru instalaţii de încălizire şi ventilaţie Emisii CO (cu gaz natural) 20 mg/kWh=14,92mg/Nm3

Emisii NOx (cu gaz natural) 35 mg/kWh=10,84mg/Nm3

Clasa ecologică de clasificare (NOx), clasa 6-conform standardelor europene.

Ventilaţie şi climatizare Vor fi prevăzute aparate de climatizare cu funcţie de răcire/încălzire tip VRF, a căror emisii se încadrează în limitele impuse de normativele în vigoare.

Debitele masice de poluanţi în perioada de execuţie pentru utilaje Evaluările consumurilor de carburanţi pentru perioada execuţie a lucrărilor au fost realizate pe baza volumelor de lucrări şi a informaţiilor privind producţia şi necesarul resurselor energetice. Utilajele sunt cuprinse în categoria vehiculelor grele ce funcţionează în totalitate cu motorină.

Cantitatea de combustibil utilizat este înscris în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Tip utilaj Timp de

funcţionare (h/zi)

Consum carburant

(l/h) Nr. utilaje

Consum carburant

(l/zi)

Consum carburant

(kg/zi)

1 excavator 8 9 1 72 61,92

2 buldozer 6 11,5 1 69 59,34

3 autoîncărcător 8 12 1 96 82,56

4 autobasculantă 8 9 1 72 61,92

76

5 autogreder 8 12 1 96 82,56

6 compactor 8 9 1 72 61,92

7 cilindru compresor 8 6 1 48 41,28

Tabel 15. Cantitatea de combustibil utilizat (vehicule grele)

Principalii poluanţi emisi în atmosferă pe durata execuţiei lucrărilor sunt: - particule de pulberi în suspensie; - monoxid de carbon (CO); - oxizi de azot (NOx); - metan (CH4); - compuşi organici volatili nemetalici (COVnm).

Calculul pentru estimarea debitelor masice de poluanţi atmosferici s-a facut utilizând metodologia Corinair/Copet. Emisiile de praf apar în timpul operaţiilor de excavare, manipulare a pământului excavat şi de manipulare a materialelor de construcţie. Nivelul emisiilor de praf diferă de la o zi la alta în funcţie de activitatea desfăşurată, de condiţiile meteorologice şi de specificul operaţiilor.

Debitele masice ale poluanţ ilor atmosferici sunt înscrise în tabelul de mai jos:

Nr. Tip utilaj

Debitul masic (g/h) crt.

Tip utilaj CO NOx CH4 COVnm Pulberi

1 excavator 122,29 377,71 1,31 54,79 44,35 2 buldozer 156,26 482,63 1,68 70,02 56,66 3 autoîncărcător 163,05 503,61 1,75 73,06 59,13 4 autobasculantă 489,16 1510,84 5,26 219,19 177,40 5 autogreder 169,85 524,60 1,82 76,11 61,59 6 compactor 122,29 377,71 1,31 54,79 44,35 7 cilindru compresor 81,52 251,80 0,87 36,53 29,56

Tabel 16. Debitele masice ale poluanţilor atmosferici (vehicule grele)

Lucrările se vor desfăşura pe categorii de lucrări în conformitate cu procesele tehnologice, fronturile de lucru se vor muta în funcţie de graficul de execuţie al investiţiei, în acest caz, nu vor exista zone cu exces de poluare.

Se poate concluziona că emisiile specifice de poluanţi în perioada de execuţie nu vor avea un impact semnificativ.

Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi în perioada de exploatare Pentru Clădirea de Călători se va realiza o instalaţie de încălzire cu centrală proprie cu funcţionare pe gaze naturale. Pentru asigurarea confortului termic pe timp de iarnă în spaţiile clădirii se va prevedea o instalaţie nouă de încălzire alcătuită din: sursa de încălzire, conducte de distribuţie şi corpuri statice (radiatoare de oţel). Se vor instala aparate de climatizare cu funcţie de răcire/încălzire model monosplit. Deasupra uşilor de acces din exterior în holul public vor fi prevăzute perdele de aer funcţionând cu aer recirculat, care au rolul de a reduce la minimum schimbul termic cu exteriorul, permiţând în acest fel realizarea unor economii substanţiale de energie.

77

In specificaţiile tehnice ale aparatelor de încălzire şi ventilare a spaţiilor din incinta staţiei, trebuie să fie prezentate emisiile de poluant, pentru indicatorii CO, NOx şi pulberi, ce trebuie să se încadreze în clasa ecologică de clasificare (NOx), clasa 6-conform standardelor europene.

Concentraţii de poluanţi datorate traficului auto în parcare Parcările ce vor fi amenajate în staţia de cale ferată Videle asigură un număr maxim de 33 locuri, din care 3 locuri sunt pentru persoane cu nevoi speciale. Pentru a estima concentraţiile de poluanti atmosferici datorate traficului auto în incinta staţiei analizăm situaţia în care timp de 10 minute accelerează simultan 10 autoturisme. Consumul de carburant este maxim în faza de pornire a autovehiculelor, astfel şi cantitatea de gaze arse fiind maximă. Pentru a estima cantitatea de poluanţi evacuată în atmosfera la accelerarea simultană a 10 autoturisme (5 alimentate cu motorină şi 5 cu benzină) am utilizat metodologia de calcul cuprinsă în Ordinul nr.578/2006 modificat cu Ordinul nr.1607/2008. Cantitatea de poluanţi evacuată în atmosferă a fost estimată teoretic pentru 10 autoturisme cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5t.

Cantitate de poluant Nr.crt. Funcţionare simultană Substanţe poluante emisă în atmosferă

(kg) 1 NOx 0,1430 2 10 autoturisme dintre care: 5 diesel SO2 0,0110 3 şi 5 pe benzină; Pb 0,0002 4 masa totală maximă autorizată < 3,5,t POP 0,000011 5 Cd 0,0000011

Tabel 17. Cantitatea de poluanţi evacuată în atmosferă a fost estimată teoretic pentru 10 autoturisme

6.2.1. Amenajări /instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor În proiect au fost prevăzute instalaţii de încălzire şi ventilaţie performante a căror emisii se încadrează în limitele impuse de normativele în vigoare.

6.3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţie În perioada de execuţie a lucrărilor zona potenţial afectată de sursele de zgomot sunt locuinţele de la limita staţiei de cale ferată spre Strada Republicii. Sursele de zgomot în perioada de execuţie a lucrărilor sunt reprezentate de activităţile de construcţii, funcţionarea utilajelor specifice construcţiilor feroviare, de traficul vehiculelor rutiere şi de traficul feroviar.

În câmp deschis apropiat, zgomotul reprezintă de fapt zgomotul utilajelor de construcţie şi foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot în acest caz este influenţat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenţa unor obstacole naturale sau artificiale între surse (utilajele de construcţie) şi punctele de măsurare. În acesta situaţie, interesează nivelul acustic obţinut la distante cuprinse între câţiva metri şi câteva zeci de metri faţă de sursă.

78

Tip

ul

polu

ării

Sursa de poluare Nr.

surse de poluare

PO

LU

AR

E

MA

XIM

Ă

PE

RM

ISĂ

(lim

ita

max

imă

adm

isă

pent

ru o

m ş

i m

ediu

)

Pol

uare

de

fond

Pe

zona

obi

ecti

vulu

i 65

+ 7

0 dB

(ST

AS n

r.

1000

9/88

)

70dB

(A)

curb

a C

z 65

Z

ona

fero

viar

a,

dB(A

) cu

rba

Cz

60 li

mita

in

cint

a in

dust

rial

a

Trafic auto în perioada de execuţie a obiectivului 10 auto/h

70dB

(A)

curb

a C

z 65

Z

ona

fero

viar

a,

dB(A

) cu

rba

Cz

60 li

mita

in

cint

a in

dust

rial

a

60 d

B

85-1

10

dB(A

)

Zgo

mot

- ca

ract

er d

isco

ntin

uu iri

SO 1

Zgo

mot

- ca

ract

er d

isco

ntin

uu

Funcţionarea eşalonată a utilajelor şi

echipamentelor pentru realizarea lucrărilor în

staţia Videle

Tractor (1 buc), Buldozer (3 buc.),

Excavator (2 buc),

Maşina de burat (1 buc)

70 d

B(A

), c

urba

Cz

65

zona

fer

ovia

ră

60 d

B

85 -

90

dB(A

)

SO

Funcţionarea eşalonată a utilajelor şi

echipamentelor pentru realizarea lucrărilor pe

liniile c.f. din staţie

Maşina de burat (1 buc)

70 d

B(A

), c

urba

Cz

zona

fer

ovia

ră

60 d

B

85 -

90

dB(A

)

70 d

B(A

), c

urba

Cz

Tabel 18. Surse de zgomot şi limitele acustice

Caracterizarea, din punct de vedere acustic, a utilajelor:

Nr.crt. Tip utilaj

Presiunea acustică maximă

Lw (dBA)

Nivel de zgomot la 10 m de sursă

(dB)

Nivel de zgomot la 20 m de sursă

(dB)

Nivel de zgomot la 40 m de sursă

(dB)

1 buldozer 115 82 76 70 2 excavator 117 82 76 70 3 basculantă 95 67 61 55 4 betonieră 95 67 61 55

79

5 tractor 115 87 81 75 6 maşina de burat 120 92 86 80 7 compresor 90 62 56 50

Tabel 19. Caracterizarea acustică a utilajelor

Pentru faza de execuţie, având în vedere amplasamentul lucrărilor, tehnologia utilizată, numărul de utilaje folosit şi gradul de utilizare a acestora în timp, precum şi adoptarea unor măsuri privind reducerea nivelului de zgomot la sursă se estimează niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 70 dB(A) (valoarea limită admisibilă pentru zonă feroviară - SR 10009/2017).

Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de exploatare Principala sursă de zgomot în perioada de exploatare a staţiei este traficul pe calea ferată. Amplasarea receptorilor în zona staţiei de cale ferată: - locuinţele aflate la limita zonei de siguranţă a căii ferate sunt cel mai apropiat receptor; - locuinţe parter.

Traficul feroviar actual: În prezent trenurile care circulă prin staţia Videle sunt: • 41 trenuri de călători; • 68 trenuri de marfă.

Prognoza traficului de călători este prezentată mai jos: Nr. crt. Anul Nr tr. Marfă/zi Nr.tr. călători Nr. maxim călători/zi

1 2020 68 41 1400 Tabel 20. Prognoza traficului de călători

Conform Anexei la Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.1860/2007 din compararea calculelor folosind LAeq,24 şi L Z S N (indicator de zgomot asociat disconfortului general pe durata a 24 h) rezultă: • în cazul aceleaşi surse de zgomot, indicatorii LAeq,24 şi L Z S N prezintă acelaşi nivel de perturbare, • nu are importanţă care este distribuţia traficului de-a lungul a 24 h în cazul indicatorului LAeq,24.

Având în vedere cele de mai sus s-a optat pentru estimarea nivelului de zgomot pentru perioada de operare cu LAeq,24.

LAeq,24 = 10x log 1/24 (12 x 10L z i / 1 0 + 4x 10L s e a r a / 1 0 + 8 x 10L noaptea/10

unde: LAeq,24 = nivelul de zgomot echivalent pentru 24 de ore. În tabelul de mai jos sunt prezentate comparativ valorile Leq măsurate şi valorile LAeq,24 calculate:

Tipul trenului / Viteza Leq măsurat

(dB) (dB) (dB) Accelerat / 50 km/h 78 76,1 2,1 Accelerat / 120km/h 89,5 87,5 2,0 Sageata / la frânare 68,9 67,2 1,7 Rapid /120km/h 70,8 68,8 2,0

Tabel 21. Valorile Leq măsurate şi valorile LAeq,24 calculate

80

6.3.1. Amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Figura 19. Amplasare panouri fonoabsorbante - zona de locuinţe Str. Republicii

Pentru diminuarea disconfortului produs de traficul feroviar în zona de locuinţe au fost prevăzute panouti fonoabsorbante şi sunt prezentate mai jos: - partea stângă: km 50+330 - km 50+390, km51+000 - 51+075, 51+900 - 52+050; - partea dreaptă: km 51+925 - km 52+000.

Având în vedere amplasamentul staţiei de cale ferată şi prognoza traficului feroviar se estimează valori ale nivelului acustic echivalent sub valorile limită stabilite de normativele în vigoare pentru zona feroviară şi de locuinţe în perioada de exploatare.

6.4. Protecţia împotriva radiaţiilor În cadrul procesului tehnologic nu se folosesc materii şi materiale ce produc radiaţii. De asemenea nu se vor depozita sau manipula produse care să genereze instantaneu radiaţii sau care să aibă impact negativ asupra omului sau mediului înconjurător. Realizarea şi funcţionarea proiectului nu vor implica utilizarea de surse de radiaţ ii.

6.5. Protecţia solului şi subsolului Caracteristicile solului şi subsolului în zona amplasamentului Caracteristicile fizico-mecanice ale depozitelor argiloase de suprafaţă care constituie terenul de fundare, stabilite prin cercetările de laborator efectuate sunt următoarele: - umiditate naturală W=20,3% (face excepţie partea superioară a argilei cenuşii înmuiată de apele

de precipitaţii infiltrate prin fundaţia de balast a platformei, ce are umiditatea cuprinsă între 22¬ 31%);

- plasticitate medie Ip=32,7%.

În urma analizelor de laborator efectuate pe eşantio nul prelevat din terenul de fundare al Clădirii de Călători, analizele de laborator au încadrat formaţiunea coezivă din punct de vedere granulometric ca o argilă prăfoasă, cafenie, plastic vârtoasă, cu concreţiuni de calcar alterate. În urma analizelor de laborator efectuate pe eşantionul prelevat din terenul de fundare al Clădirii CED analizele de laborator au încadrat formaţiunea coezivă din punct de vedere granulometric ca fiind o argilă prăfoasă, cafenie, plastic vârtoasă, cu concreţiuni de calcar alterate.

81

Apa subterană La momentul executării investigaţiilor geotehnice în sondajul 1Pd realizat în profilul de la km50+135 s-a identificat o slabă infiltraţie la cota - 5,55m faţă de NST fir I. Analizele chimice efectuate pe eşantionul de apă prelevat din foraj au indicat faptul că apa nu prezintă agresivitate chimică pentru betoane şi metale, conform SR 13510:2006.

Terenul din zona staţiei c.f. Terenul din zona staţiei c.f. este relativ plan şi aproape orizontal, aspect datorat în mare parte lucrărilor de sistematizare realizate la momentul edificării construcţiilor aferente căii ferate. - piatra spartă are grosimi curpinse între 0,50m - 0,60m şi se prezintă colmatată pe ultimii 0,20m -

0,40m din strat; - stratul de repartiţie are grosimi cuprinse între 0,3 0m - 0,60m şi este constituit din pietriş în masă

de nisip, cafeniu, slab colmatat, puţin umed, îndesare medie; - terenul natural este reprezentat de o argilă prăfoasă, cafenie-roşcată, plastic vârtoasă, cu

concreţiuni de calcar în adâncime.

Figura 20. Imagini din amplasament-foraje geotehnice efectuate

Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de execuţie Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului pot fi datorate: - operaţiei de excavare a pământului; - depozitării necontrolate a deşeurilor; - depozitării necontrolate a materiilor şi materialelor; - scurgerii accidentale de produse petroliere, carburanţi şi lubrifianţi; - depunerii pe sol a gazelor emise din funcţionarea utilajelor de construcţii.

82

Figura 21. Distanţa faţă de câmpul petrolier

Poluanţii emişi în timpul perioadei de execuţie se regăsesc, în majoritatea lor, în solurile din vecinătate fronturilor de lucru şi a zonelor în care se desfăşoară activitatea de construcţie. Suprafeţele utilajelor prost întreţinute sunt murdărite cu unsori, uleiuri, praf, noroi, acestea pot pătrunde direct în sol sau pot fi antrenate de apele de precipitaţii. Principalul impact asupra solului în perioada de execuţie constă în ocuparea temporară de terenuri şi mişcarea pământului pentru lucrările de terasamente. Poluarea se va manifesta pe o perioadă limitată de timp (pe durata lucrărilor de execuţie) şi spaţial pe o arie restrânsă. În partea de nord a localităţii îşi desfăşoara activitatea schela petrolieră Videle ce se află la o distanţă de 700m faţă de staţia cf Videle. Studiul geotehnic efectuat pentru staţia Videle nu a identificat zone poluate cu produse petroliere şi nicio contaminare a straturilor interceptate de forajele geotehnice.

Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de exploatare Analiza proiectului nu a dus la identificarea unor surse de poluare a solului şi subsolului în faza de exploatare a obiectivului. Există însă numeroase surse de risc privind poluarea solului. Apariţia unor poluări poate fi doar de natură accidentală şi presupune nerespectarea măsurilor prevăzute în proiect sau manifestarea unor riscuri. Astfel, pentru perioada de exploatare a obiectivului sursele potenţiale de poluare a solului sunt: - colectarea necorespunzătoare a deşeurilor provenite din activităţile desfăşurate în clădiri şi

reziduurilor solide şi lichide generate de întreţinerea reţelelor şi echipamentelor tehnice; - exploatarea necorespunzătoare a reţelelor de canalizare poate conduce la avarii şi scurgeri

necontrolate de ape uzate; - poluarea indirectă datorită traficului auto, din zona amplasamentului prin emisii de gaze şi

pulberi în suspensie ce se depun direct pe sol; - depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere în spaţii neprotejate şi neamenajate.

83

6.5.1. Amenajări /dotări pentru protecţia solului şi subsolului - pentru menţinerea caracteristicilor granulometrice ale substratului căii care să-i asigure

insensibilitate la îngheţ s-a prevazut: aşternerea unui geotextil neţesut, având funcţia principală de separare a straturilor;

- utilizarea din ce în ce mai mult a WC-urilor vacumatice la vagoanele de călători; - colectarea corespunzătoare a deşeurilor menajere; - organizarea de şantier se va amplasa pe platforma impermeabilizată.

6.6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice Sursele potenţiale de poluare în perioada de execuţie pot fi datorate: - operaţiilor de execuţie a drumului; - depozitării necontrolate a deşeurilor; - depozitării necontrolate a materiilor şi materialelor de construcţie; - scurgerii accidentale de produse petroliere, carburanţi şi lubrifianţi; - funcţionării utilajelor folosite la execuţia lucrărilor.

Poluanţii care apar în ghidurile de calitate a aerului recomandate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de Cercetare a Pădurilor (IUFRO) pentru vegetaţie, responsabili de efecte negative sunt următorii: SO2, NO2 şi O3. Pentru poluanţii chimici din aer (NOx, CO, SO2, COVnm, NH3 şi particule în suspensie etc.), poluanţi rezultaţi din arderea carburantului motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport, valorile posibile ale concentraţiilor în perioada şantierului sunt inferioare CMA. Concentraţiile potenţiale nu sunt periculoase pentru vegetaţie. În zona obiectivului analizat nu există zone protejate (rezervaţii, parcuri naturale, zone tampon, etc.) şi zone naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi, parcuri, campinguri, corpuri de apă), nu afectează zone umede şi ecosisteme acvatice. Pentru protecţia florei şi faunei în perioada de exploatare o atenţie deosebită se va acorda lucrărilor de întreţinere, respectiv eliminarea deşeurilor care însoţesc traseul liniei c.f. pentru a nu stânjeni dezvoltarea normală a vegetaţiei. În zonele adiacente circulaţiilor pietonale, parcajelor şi acceselor în clădire se vor amenaja zone cu spaţii verzi prin aşternere de pământ vegetal, plantări de gazon şi arbuşti ornamentali.

6.6.1. Amenajări /dotări pentru protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice Lucrările propuse prin proiect sunt situate în intravilanul oraşului Videle nu sunt identificate zone protejate şi nici zone naturale folosite în scop recreativ.

6.7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective protejate şi/sau de interes public Lucrările ce se vor executa nu prezintă nici un fel de elemente funcţionale sau de altă natură care ar putea prejudicia obiective de interes public sau aşezările umane.

Nr.crt. Judeţ Oraş Denumire obiectiv de

interes public Distanţa faţă de linia cf

Coordonate geografice

1 Parc Videle 170

44°27'94.49'' 25°52'97.33''

2 Teleorman Videle

Sala de Sport 350 44°27'94.54'' 25°53'36.38''

3 Primăria Videle 600 44°27'47.08'' 25°52'82.46''

84

Spitalul Orăşenesc 44°27'85.07'' 4 Videle 300 25°51'65.05''

Detaşamentul de 44°28'61.47'' 5 Pompieri Videle 290 25°53'37.82''

Biserica de lemn 44°27'29.36'' 6 Cuvioasa Paraschiva 800 25°52'96.57''

Tabel 22. Amplasarea obiectivelor de interes public faţă de linia căii ferate Videle

Transportul cf are ca obiectiv principal facilitarea deplasării persoanelor către localitatea şi spre obiectivele de interes public. Linia cf este amplasată în apropierea aşezărilor umane, cât mai aproape de acestea, pentru a înlesni o mobilitate crescută a persoanelor între localităţi şi către obiectivele de interes cultural, istoric şi turistic.

6.7.1. Amenajări /dotări pentru protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective protejate şi/sau de interes public În perioada de execuţie se vor asigura: - puncte de curăţare manuală sau mecanizată a pneurilor utilajelor tehnologice şi mijloacelor de

transport la ieşirea din şantier; - semnalizarea zonelor de lucru cu panouri de avertizare. Sunt proiectate amenajările peisagistice şi parcări, astfel încât să contribuie la atractivitatea din punct de vedere vizual peisagistic şi să respecte încadrarea în mediul natural.

6.8. Gestionarea deşeurilor 6.8.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri 6.8.1.1.Categorii de deşeuri şi modul de gestionare al acestora în perioada de execuţie > Principalele operaţii din care rezultă deşeuri în perioada de execuţie sunt reprezentate de: - procesele tehnologice de execuţie a căii ferate; - execuţia clădirii, a drumurilor de acces şi platformelor; - dezafectarea clădiri şi suprafeţelor betonate; - demontarea şi înlocuirea unor componente ale liniei de cale ferată existente; - activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier.

> Deşeuri din activitatea de construcţie şi demolări Datorită surselor menţionate mai sus, rezultă o serie de deşeuri, care conform H.G. nr. 856/2002 privind „Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase", Anexa 2, sunt codificate astfel: - 17 deşeuri din construcţii, - 17.01. beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramic; - 17.01.07. amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice; - 17.02 lemn, sticlă şi materiale plastice; - 17.04 metale (inclusiv aliajele lor); - 17.05.04 pământ, pietre şi deşeuri; - 17.09.04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări.

Pentru deşeurile provenite în urma demolărilor se va face o colectare selectivă a acestora pentru a separa componentele recuperabile cum sunt: lemnul, cărămizile, betonul, pietrele, oţelul din betonul armat, etc. Aceste deşeuri vor fi tratate în scopul reducerii volumului lor, facilitând manipularea şi valorificarea lor în aşa fel încât să se atingă obiectivele Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi conform Legii 211/2011 să se atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare,

85

reciclare şi alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări. Deşeurile considerate recuperabile vor fi puse la dispoziţia beneficiarului pentru reutilizare sau valorificare. Materialele de cale rezultate de la lucrări vor fi gestionate în conformitate cu Norma tehnică feroviară NTF nr.71-002:2006 aprobată prin Ordinul MTCT nr.1403/2006 privind "Infrastructura feroviară. Reutilizarea materialelor de cale recuperate în urma lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a căii."

Norma tehnică feroviară se referă la următoarele componente ale căii ferate: şine, traverse din lemn şi beton, material mărunt de cale, aparate de cale şi piatră spartă. Totodată norma stabileşte şi domeniul de reutilizare pentru fiecare dintre componentele căii în funcţie de starea lor. Anteprenorul are obligaţia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 să realizeze o evidenţă lunară a gestiunii deşeurilor, respectiv producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitarii definitive a deşeurilor.

> Deşeuri cu regim special Eventualele reziduuri - uleiuri arse/uzate - provenite din întreţinerea utilajelor au un regim special de colectare, conform H.G. nr.235/2007, inclus în sistemul de organizare al echipelor de service specializate în acest scop. În scopul stabilirii unui sistem coerent de gestionare a uleiurilor uzate, persoanele responsabile pot încheia acorduri voluntare cu autorităţile publice centrale şi/sau locale.

> Bateriile de acumulatori vor fi depozitate în spaţii amenajate-împrejmuite şi asigurate pentru prevenirea scurgerilor de electrolit şi vor fi predate către unităţi autorizate în vederea colectării/valorificării lor. Aceste deşeuri vor fi predate obligatoriu unităţilor specializate păstrându-se evidenţa lor conform H.G. nr.1132/2008.

> Anvelopele uzate vor fi depozitate temporar şi predate persoanelor juridice care le-au introdus pe piaţa ori persoanelor juridice autorizate pentru reutilizarea, reşaparea, reciclarea sau valorificarea termoenergetică a anvelopelor uzate. Predarea acestor deşeuri se va face către o firmă specializată, păstrându-se evidenţa lor conform H.G. nr.170/2004.

> Alte categorii de deşeuri: - deşeurile de şantier sunt deşeuri mixte produse în timpul construcţiilor/amenajărilor, lucrărilor

interioare/exterioare. Acestea includ resturi de materiale de construcţie, produşi chimici şi alte materiale auxiliare. Unele sunt cabluri, materiale izolante, materiale plastice, materiale metalice, sticlă, lemn-toate aceste materiale-vor fi recuperate şi folosite la alte lucrări;

- deşeurile de ambalaje vor fi colectate selectiv şi valorificate prin centre specializate; - deşeurilor menajere sau asimilabile-rata de generare al deşeurilor menajere la sursă poate fi

considerată de 0,3 kg/persoană/zi.

86

Tabel 23. Trasabilitatea materialelor scoase din cale şi a deşeurilor

Nr. crt.

Cod deşeu

Tip deşeu Cine/ce a generat

deşeul Măsuri/Mod de

colectare Observaţii

1 17 01 01 17 01 02 17 01 03

17 02 01 17 05 04

beton; cărămizi;

ţigle şi materiale ceramice;

deşeuri de lemn; pământ şi pietre, altele decât cele

specificate la 17 05 03

lucrări de demolare/

dezafectare linii; lucrări demolare

clădiri

din punct de vedere al potenţialului

contaminat, aceste deşeuri sunt inerte.

Colectarea se va face selectiv, deşeurile

valorificabile vor fi pus e la dispoziţia

beneficiarului.

eliminarea lor se va face la depozite de

deşeuri autorizate prin

intermediul unor firme specializate

2 17 09 04

amestecuri de deşeuri de la construcţii şi

demolări

materialele necorespunzătoare din punct de vedere

calitativ

din punct de vedere al potenţialului

contaminat, aceste deşeuri sunt inerte

respectând normele şi

normativele în vigoare aceste deşeuri pot fi reduse substanţial

3 17 04 07 amestecuri metalice din activităţile de demolare/demontare

linii

colectate temporar în spaţii special amenajate şi valorificate integral

evidenţa gestiunii deşeurilor se face

conform H.G. 856/2002

4 08.01.12 deşeuri de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la

08.01.11

lucrări de finisare vor fi colectate în recipiente închise,

respectiv ambalajele cu care au venit şi returnate

fabricantului

evidenţa gestiunii deşeurilor se face

conform H.G. 856/2002;

eliminare operatori autorizaţi

5 15 01 01

15 01 02

15 01 03

ambalajele de hârtie şi carton;

ambalaje de materiale plastice; ambalaje de lemn

deşeuri din activităţi curente

se vor depozita şi elimina în condiţii de siguranţă-Valorificate

integral

respectând normele şi

normativele în vigoare aceste deşeuri pot fi reduse substantial

87

6 colectarea în evidenţa 20 03 01 deşeuri municipale

amestecate personal angajat containere tip pubele,

eliminarea prin intermediul firmelor specializate pe

bază de contract

gestiunii deşeurilor se face conform

H.G. 856/2002

Tabel 24. Deşurile şi modul de colectare

Estimarea cantităţilor de deşeuri este prezentată în tabelul de mai jos: Nr. crt.

Tip deşeu Cantitate U.M.

Clădire călători+CED+Clădire locuinţă+Mesagerie 1 lemn 585,0 m2

2 tablă zincată (jgheaburi/burlane) 195,0 m 3 tablă zincată 760,0 m2

5 PVC 538,4 m2

6 mozaic/gresie 299,0 m2

7 ciment 4554,0 m2

8 metal 120.0 kg 9 cărămidă 25,0 t 10 beton 565,0 3

11 moloz 60,0 3

Podeţ 50+136 \ 1 piatră brută 10,0 3

2 elemente beton 85,0 m2

Suprastructură şi infrastructură CF 1 dale de beton 34,80 t 2 pământ+piatră 16000,0 3 traverse beton 10843,0 buc 4 aparate de cale 39,0 buc 5 traverse lemn creozotate 1283,0 buc 6 piatră spartă 30970,0 3

8 demolare rampa încărcare-descărcare 470,0 m2

9 instalaţii PICV 12,0 km 10 beton armat-metal 1585,0 t 11 deşeuri din demolări 575,0 12 linii ferate duble+simple 12,6 km 13 demolare peroane 3275,00 m2

14 demolare clădire grup sanitar 40,00 m2

15 demolare magazie 35,00 m2

16 demontare aparate de cale-schimbătoare simple

37,0 buc

17 demontare aparate de cale-traversări cu dublă joncţiune

2,0 buc

18 demontări linie de contact 12,0 km Tabel 25. Estimarea cantităţilor de deşeuri

6.8.1.2.Tipuri de deşeuri şi modul de gospodărire în perioada de exploatare In perioada de funcţionare a staţiei deşeurile rezultate din activitatea de pe amplasamentul staţiei sunt deşeuri menajere şi deşeuri asimilabile cu cele menajere.

88

Acestea sunt asociate spaţiilor comerciale şi traficului de călători: - deşeuri menajere; - deşeuri de hârtie; - deşeuri/ambalaje plastic; - deşeuri de sticlă; - doze metalice;

Deşeurile vor fi colectate selectiv şi gestionate conform cerinţelor legale în vigoare. Pentru depozitarea temporară a deşeurilor vor fi amenajate locuri de depozitare-suprafeţe impermeabilizate pe care se vor dispune pubele sau containere cu capac etanş. Deşeurile menajere vor fi preluate şi gestionate de o firmă cu care staţia are încheiat un contract de prestări servicii, firmă autorizată pentru evacuarea deşeurilor. Nămolurile (substanţe grase şi produse petroliere) rezultate în urma epurării apelor uzat e vor fi colectate, depozitate şi eliminate conform legislaţiei în vigoare, cu un agent autorizat. În vederea protejării împotriva poluării solului şi subsolului în perioada de exploatare se vor respecta următoarele măsuri şi anume: - deşeurile rezultate din traficul feroviar şi de la spaţiile de servicii vor fi colectate selectiv şi

evacuate în funcţie de natura lor pentru depozitare sau valorificare către serviciile de salubritate, pe bază de contract, ţinând cont de codul de bună practică şi anume - Colectarea deşeurilor conform fişei UIC 413/2008;

- nămolurile (substanţe grase şi produse petroliere) rezultate în urma epurării apelor uzate vor fi eliminate conform legislaţiei in vigoare, cu un agent autorizat.

Se va urmări optimizarea colectării şi depozitării provizorii prin: - identificarea europubelelor/containerelor conform O.M.M.G.A./M.A.I.nr.1281/1121/2005,

Art.1, aliniat a şi b; - desemnarea unei persoane din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure

îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Legea nr.211/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor sunt suportate de producătorul de deşeuri conform principiului „poluatorul plăteşte" (Legea nr.211/2011- art.21,alin.1).

6.9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase Perioada de execuţie Sunt considerate substanţe periculoase: combustibilii, vopselele, grundurile, solvenţii şi lubrifianţii, ce se vor utiliza, dacă este cazul, în conformitate cu fişele tehnice de securitate. Referitor la substanţele toxice şi periculoase, operaţiunile de realizare a podeţului implică utilizarea unor materiale care pot fi considerate toxice şi periculoase. Cele mai folosite produse sunt: - combustibil folosit pentru utilaje şi vehicule de transport (motorina); - benzina; - lubrifianţi (uleiuri,etc.); - vopsele, diluant - folosite pentru lucrările de marcaje.

Pot să apară unele probleme în timpul manevrării şi utilizării acestor materiale/produse din partea constructorului. Personalul va fi instruit, să respecte normele specifice ale lucrărilor, pentru a asigura utilizarea acestor produse în condiţii de siguranţă. Materialele folosite pentru marcaje vor fi aduse în recipienţi etanşi din care vor fi descărcate în utilajele de lucru specifice. Ambalajele goale vor fi restituite producătorilor sau distribuitorilor, după caz.

89

Carburanţii şi lubrifianţii utilizaţi pentru funcţionarea vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea lucrărilor nu se vor stoca pe amplasament. Alimentarea cu carburanţi şi schimburile/completările de uleiuri se vor efectua în unităţi specializate.

Perioada de exploatare O posibilitate de apariţie a substanţelor toxice şi periculoase ar putea fi determinată de producerea unor accidente de circulaţie ale vehiculelor care transportă astfel de substanţe periculoase. În cazul producerii unor accidente şi deversări de substanţe periculoase pe platform c.f., acestea vor ajunge în canalele colectoare şi decantoare, în acest fel reducându-se impactul asupra mediului. În cazul în care aria contaminată cu poluanţi din cauza unui accident este mare, se va apela la firme specializare în depoluări.

B.Utilizarea resurselor naturale în perioada de excuţie (E) şi _ funcţionare (F) Nr. crt.

Perioada Resurse naturale U.M. Cantitate/debite Observaţii

1 F apă incendii l/s 7,00 In situaţii de urgenţă 2 F apă potabilă m3/zi 8,73 3 F energie electrică KW 392,0 4 E motorină (utilaje) kg/h 812,0 5 F motorină (generator) l/h 40,00 In situaţii de avarie

Tabel 27. Resursele naturale

Capitolul. 7. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect 7.1. Impactul executării lucrărilor asupra factorilor de mediu 7.1.1. Impactul asupra populaţiei In perioada de execuţie a lucrărilor acestea vor avea un impact negativ asupra populaţiei din imediata apropiere, similar oricărei construcţii realizate în perimetrul urban: - poluare fonică şi/cu pulberi în suspensie datorită lucrărilor de amenajare şi construcţie; - obstrucţionarea căilor de acces.

Locuitorii oraşului Videle se deplasează zilnic către locul de muncă din Bucureşti sau către Alexandria, fără a părăsi însă definitiv localitatea. Realizarea proiectului va avea în principal un impact pozitiv asupra mediului socio-economic şi va asigura: - crearea unui cadru economic atractiv ce va aduce un volum sporit de investiţii în zonă; - sprijinirea activităţilor economice productive şi a serviciilor; - dezvoltarea urbană, îmbunătăţirea condiţiilor de habitat (creştere standardului de viaţă al

populaţiei); - noi locuri de muncă; - creşterea potenţialului turistic al zonei ce poate beneficia de un spor de atractivitate pentru

iubitorii de natură. - amplasare panouri fonoabsorbante pentru protejare

7.1.2. Impactul asupra patrimoniului istoric, cultural şi arheologic Execuţia lucrărilor nu poate avea impact asupra condiţiilor etnice şi culturale, asupra obiectivelor de patrimoniu cultural sau asupra monumentelor istorice, acestea aflându-se în centrul oraşului Videle.

90

7.1.3. Impactul asupra faunei şi florei terestre şi acvatice, a biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate În zona obiectivului analizat nu există zone protejate, activitatea propusă a se desfăşura în amplasamentul analizat este similară cu cea dezvoltată în prezent, iar prin modernizarea staţiei de cale ferată nu va fi afectat Parcul Videle ce se află la o distanţă de 170m de staţia cf. Ca rezultat al activităţilor desfăşurate pentru realizarea proiectului, impactul asupra vegetaţiei specifice pentru această zonă puternic antropizată va fi slab ca intensitate, extinderea acestuia având caracter local, de până la câteva zeci de metri de o parte şi de alta a clădirii liniei de cale ferată. Acest impact se va resimţi pe toată perioada de desfăşurare a lucrărilor.

7.1.4. Impactul asupra peisajului În perioada de execuţie a lucrărilor pentru modernizarea staţiei va exista un impact negativ asupra peisajului, de scădere a valorii estetice a acestuia prin perturbarea ordinei existente. Se estimează ca realizarea proiectului să producă un impact pozitiv asupra cadrului natural prin lucrările peisagistice proiectate, potenţialul estetic al zonei fiind îmbunătăţit.

7.1.5. Impactul asupra calităţii apei Se constată că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier şi cel feroviar specific şantierului, de la manipularea şi punerea în opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sa u indirect în apele de suprafaţă sau subterane nu sunt în cantităţi importante şi nu modifica încadrarea în categorii de calitate a apei, deoarece: - în cea mai mare parte lucrările se executa pentru reamenajarea spaţiilor existente în clădirea de

călători şi în staţia c.f; - lucrările ce se vor executa în lungul liniei c.f. nu afectează cursul râului Glavacioc ce se află la o

distanţă de 2,4km, astfel încât probabilitatea de poluare este redusă, aceasta putându-se manifesta numai accidental;

- din experienţa monitorizării lucrărilor de execuţie a infrastructurii căilor de transport feroviar nu s-a pus în evidenţă poluarea apelor şi nici a modificării încadrării acestora în categoriile de calitate datorită activităţii de construcţie în domeniul menţionat.

Nu va exista un impact asupra stratului freatic, acesta a fost interceptat în urma executării investigaţiilor geotehnice la o adâncimea de 6,0m.

7.1.6. Impactul asupra calităţii aerului Impactul asupra calităţii aerului în perioada de execuţie a lucrărilor apere datorită: - poluării atmosferei cu pulberi şi emisii de poluanţi caracteristici traficului rutier de şantier; - manevrarea materialelor de construcţie (emisii de pulberi); - excavarea pământului (emisii de pulberi); - operaţiilor de demolare (emisii de pulberi).

Impactul datorat executării lucrărilor asupra aerului este direct pe termen scurt acesta manifestându-se numai în perioada de execuţie a lucrărilor. Pentru zonele locuite, se estimează că valorile concentraţiilor de poluanţi nu vor depăşi limitele impuse privind calitatea aerului atmosferic. Nivelul estimat al emisiilor la funcţionarea sistemelor de încălzire alimentate cu gaz metan, se vor încadra în valorile limită stabilite de legislaţia în vigoare.

7.1.7. Impactul datorat zgomotului Pentru faza de execuţie, având în vedere amplasamentul lucrărilor, tehnologia utilizată, numărul de utilaje folosit şi gradul de utilizare a acestora în timp, precum şi adoptarea unor măsuri privind reducerea nivelului de zgomot la sursă se estimează niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 70 dB(A) (valoarea limită admisibilă conform STAS 10.009/2017 pentru zonă feroviară).

91

Având în vedere amplasamentul liniei de cale ferată, şi prognoza traficului feroviar se estimează valori ale nivelului acustic echivalent sub valorile limită stabilite de normativele în vigoare pentru zona feroviară în perioada de exploatare a investiţiei.

7.2. Natura impactului In perioada de execuţie

Nr. crt.

Tipul de impact Impact potenţial Estimare impact

1 direct asupra solului, subsolului si aerului

moderat- negativ, de scurtă durată si local

2 indirect asupra populatiei minor - negativ, de scurtă durată si local

3 secundar asupra apei, solului şi vegetaţiei

minor - negativ, de scurtă durată si local

4 pe termen scurt asupra factorilor de mediu

moderat- negativ, local

5 pe termen lung asupra populaţiei, aerului, solului si

subsolului

major - Pozitiv, pe termen lung

6 rezidual asupra factorului de mediu

minor

7 cumulativ asupra aerului si populaţiei

numai în cazul executării în aceeasi perioada de

timp a: reabilitării Casei de Cultură

Tabel 28. Natura impactului

7.2.1. Extinderea impactului Luând în considerare sursele de poluare cu impact asupra mediului, în perioada de execuţie, concentraţiile cele mai ridicate ale poluanţilor care fac posibilă depăşirea CMA sunt: - pulberile, în zona organizării de şantier şi pe traseul drumurilor de acces si a fronturilor de

lucru; - materiile în suspensie si produsele petroliere din apele uzate provenite de la organizarea de

şantier; - zgomotul produs prin activitatea utilajelor de construcţie şi transport. Extinderea impactului se limitează, în general, la perimetrul staţiei cf. Videle.

Perioada de execuţie Zonele în care se resimte impactul sunt cele în care evoluează dispersia poluanţilor. Aceste zone sunt: - fronturile de lucru; - drumurile de acces între organizarea de şantier si fronturile de lucru.

Impactul asupra factorilor de mediu, datorat execu tării lucrărilor este temporar si de scurtă durată.

Perioada de exploatare

În perioada de operare, datorită dispersiei poluanţilor proveniţi din traficul pe calea ferată-în funcţie de traficul prognozat-zona în care se resimte impactul este redusă şi însoţeşte traseul căii ferate pe o distanţă de cca. 50-100m de o parte si de alta a acestuia.

92

7.2.2. Magnitudinea şi complexitatea impactului Investiţia propusă nu va avea un impact negativ-major asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului şi a climei.

7.2.3. Probabilitatea impactului Probabilitatea impactului datorat producerii poluărilor accidentale este scăzută.

7.2.4. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului Impactul va fi pe termen scurt si va avea un caracter temporar, pe durata execuţiei lucrării. Terenul se va aduce la starea iniţială după terminarea lucrărilor-impact reversibil. În perioada de exploatare impactul va fi pozitiv-major şi de lungă durată, prin măsurile adoptate în proiect.

7.3. Măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului 7.3.1.Măsuri de prevenire a poluării apelor In perioada de execuţie Reţelele de apă canal se vor executa cu maximă etanşeitate pentru a evita pierderile de orice fel, se vor realiza cu racorduri elastice si etanşe si se vor monta aparent în subsolul clădirii pentru a fi accesibile în caz de avarie sau control. În perioada de execuţie se impun următoarele măsuri: - întreţinerea utilajelor se va face în locuri special amenajate, - materialele sensibile la acţiunea apei se vor depozita în spaţii închise; - manipularea materialelor se va face în aşa fel încât să se evite antrenarea acestora de către apele

pluviale; - toate deşeurile lichide vor fi colectate si evacuate prin intermediul firmelor autorizate; - se va ţine evidenta tuturor tipurilor de deşeuri generate în conformitate cu legislaţia în vigoare; - se va elabora un plan de prevenire a poluării accidentale ce va include soluţii operative pentru

intervenţia în cazul unor scurgeri accidentale semnificative de compuşi chimici lichizi, antrenabili în subteran.

În perioada de exploatare Se va realiza un sistem de captare şi evacuare a apelor din zona staţiei de cale ferată Videle pentru evitarea infiltrării apei în terenul de bază care sub influenţa creşterii umidităţii îşi poate modifica nefavorabil caracteristicile fizico-mecanice, cu efecte negative asupra arealului din zonă. Întreţinerea reţelelor de apă, în special a reţelei de canalizare, constituie o măsura suplimentară de prevenire a poluării apelor subterane în perioada de exploatare. Mentinerea în stare de funcţionare a decantorului separator de hidrocarburi si respectarea regulamentului de funcţionare a acestuia si întreţinerea corespunzătoare a reţelei de canalizare vor asigura evacuarea apelor uzate la parametrii stabiliţi de normativele în vigoare.

7.3.2. Măsuri de protecţie a aerului In perioada de execuţie Limitarea emisiilor de substanţe poluante în atmosferă prin folosirea unor utilaje si mijloace de transport prevăzute cu sisteme performante de minimizare si reţinere a poluanţilor, de tip „Euro". Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic privind nivelul de monoxid de carbon si concentraţiile de emisii de gaze de esapament si vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni. Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioada cu vânt puternic sau se va

93

intensifica stropirea cu apă a suprafeţelor. Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafeţe mari, în acest caz nu se pot folosi instalaţii de captare - epurare-evacuare a poluanţilor. Lucrările de organizare a şantierului trebuie sa fie corect concepute şi executate, cu dotări moderne care sa reducă emisiile de noxe în aer, apă şi sol. Concentrarea lor într-un singur amplasament este benefică diminuând zona de impact şi favorizând o exploatare controlată şi corectă.

În perioada de exploatare Se va achiziţiona o centrală termică nouă, performantă, care să genereze emisii reduse în atmosferă. Traficul feroviar nu constituie o sursă importante de poluare a aerului şi nu este necesar să se folosescă instalaţii speciale de depoluare.

7.3.3. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor In perioada de execuţie Pentru diminuarea zgomotului generat în perioada de execuţie a lucrărilor şi situarea nivelului de zgomot sub valorile maxim admise conform normativelor în vigoare, sunt recomandate măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi anume: - pentru a nu se depăşi limitele de toleranţă admise, în perioada de execuţie, utilajele şi mijloacele

de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnică; - întreţinerea şi funcţionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de

construcţie, precum şi verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora, astfel încât să fie atenuat impactul sonor;

- pentru reducerea disconfortului sonor datorat funcţionării utilajelor, în perioada de execuţie a proiectului, se recomandă ca programul de lucru să nu se desfăşoare în timpul nopţii, ci doar în perioada de zi între orele 06:00-22:00;

- pentru reducerea nivelului de zgomot este necesară reducerea la minimum a traficului utilajelor de construcţie în apropierea zonelor locuite şi folosirea unor rute ocolitoare;

- în cazul în care în zonele locuite se înregistrează niveluri de zgomot ridicate vor fi folosite panouri acustice în perioada de execuţie a lucrărilor.

În perioada de exploatare Pentru zona în care imobilele construite sunt la limita zonei de siguranţă a căii ferate, la o distanţă mai mică de 50,0 m vor fi amplasate panouri fonoabsorbante pentru a diminua disconfortul provocat de traficul cf. Prin amplasarea panourilor se reduce nivelul de zgomot la receptor, generat de transportul feroviar, astfel încât să fie respectate limitele impuse de legislaţia în vigoare SR 10009-2017, Ordinul M.S. nr. 119/2000 şi Legea nr. 121/2019. Zonele în care se vor amplasa panouri fonoabsorbante sunt: - partea stângă: km 50+330 - km 50+390, km 51+000 - km 51+075, km 51+900 - km 52+050; - partea dreaptă: km 51+925 - km 52+000.

Panourile fonoabsorbante se vor monta la distanţa de 3,6m faţă de axul liniei cf cele mai apropiate şi vor avea înălţimea de 3,0m.

7.3.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului In perioada de execuţie: - săparea platformei, la liniile de cale ferată, se va face numai până la cota -1,50 de la NSS pentru

peroane şi dren, iar stratul de geotextil va asigura protecţia solului local; - pentru consolidarea fundaţiei din beton la clădire călători se va săpa până la o adâncime de

5,75m; - depozitele temporare de materiale de construcţie vor fi amplasate în locuri special amenajate

94

pentru a evita chiar şi poluările accidentale ale solului; - depozitarea provizorie a pământului excavat se va face pe suprafeţe cât mai reduse, astfel încât

să nu se producă degradări inutile de teren; - protejarea solului şi subsolului în perioada de execuţie este în sarcina Antreprenorului care

trebuie să respecte cerinţele de mediu stipulate în caietele de sarcini. - organizarea de şantier se va amplasa pe platforma impermeabilizată; - se va evita degradarea zonelor învecinate amplasamentului, evitându-se staţionarea utilajelor,

efectuarea de reparaţii si alimentări cu combustibil; - materialele ce vor fi utilizate în cadrul lucrărilor nu prezintă risc major de poluare pentru sol.

În perioada de exploatare Incinta obiectivului are platforme betonate, parcări si drumuri care asigură buna desfăsurare a activităţilor. Din modul de evacuare a apelor uzate se apreciază că, nu se vor produce poluări accidentale care să afecteze solul şi subsolul. Toate conductele de canalizare din exteriorul clădirilor, vor fi realizate din materiale agrementate în ţară.

Se recomandă: - întretinerea corespunzătoare a canalizării pentru a nu crea condiţii de poluare prin infiltraţii; - întreţinerea corespunzătoare a separatorului de produse petroliere; - depozitarea controlată a deseurilor rezultate din activitatea ce se desfăsoară pe amplasament.

Vor fi amenajate sisteme de drenare pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe amplasament. Prin soluţiile tehnice adoptate si activitatea din santier organizată cu respectarea cerinţelor de protecţia mediului cuprinse în legislaţia aplicabilă se va menţine actuala calitate a solului. Se prevede amenajarea peisagistică a zonei, iar pentru întreţinerea spaţiilor verzi se vor folosi metode ecologice eliminandu-se riscul de poluare a solului cu pesticide si amelioratori cu potenţial de infiltrare în pânza freatică.

7.3.5. Măsuri pentru protejarea aşezărilor umane şi obiectivele protejate şi/sau de interes public In perioada de execuţie Pentru a nu fi produse perturbări ale aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public sunt necesare măsuri precum: - realizarea lucrărilor eşalonat, pe baza unui grafic de lucrări, astfel încât să fie redusă perioada de

execuţie a lucrărilor pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative; - în zonele de lucru amplasate în vecinătatea zonelor locuite, activităţile specifice organizărilor de

şantier şi bazelor de producţie se vor desfăşura numai în perioada de zi, cu respectarea perioadei de linişte şi odihnă de noapte;

- optimizarea traseelor utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport a materialelor, astfel încât să fie evitate blocajele şi accidentele de circulaţie;

- evitarea rutelor de transport prin localităţi şi utilizarea unor rute ocolitoare; - funcţionarea la parametrii optimi proiectaţi a utilajelor tehnologice şi mijloacelor de transport

pentru reducerea noxelor şi zgomotului care ar putea afecta factorul uman; - evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport şi a materialelor de construcţie pentru

reducerea disconfortului locuitorilor; - umectarea periodică a materialelor de terasamente pentru reducerea emisiilor în atmosferă în

perioada manevrării - emisii de pulberi care ar putea afecta factorul uman; - asigurarea de puncte de curăţare manuală sau mecanizată a pneurilor utilajelor tehnologice si

mijloacelor de transport;

95

- asigurarea semnalizării zonelor de lucru cu panouri de avertizare; - refacerea ecologică a zonelor afectate de organizările de şantier.

În perioada de exploatare Realizarea proiectului va avea în principal un impact pozitiv asupra mediului socio-economic şi va asigura: - crearea ,,unei cantităţi de lumină" suficientă pentru securitatea oamenilor; - amenajări de parcări pentru personalul din staţie şi călători şi pentru cei cu deficienţe

locomotorii; - amplasarea de panouri fonoabsorbante pentru diminuarea disconfortului datorat traficului

feroviar; - garduri de protecţie; - creşterea gradului de confort pentru călători prin amenajarea spaţiilor de odihnă; - panouri şi sisteme de informare performante.

7.3.6. Măsurile pentru protecţia faunei şi florei terestre şi acvatice, a biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate In perioada de execuţie Măsurile adoptate sunt: - îmbunătăţirea aspectului peisagistic cu noi plantări; - amplasarea de bariere fizice împrejurul organizărilor de şantier pentru nu a afecta şi alte

suprafeţe decât cele necesare construcţiei clădirii, şi implicit pentru a proteja vegetaţia specifică a amplasamentului, precum şi pentru evitarea producerii de accidente;

- limitarea lucrărilor la suprafaţa minimă necesară conform proiectului; - refacerea suprafeţelor afectate; - prevenirea şi înlăturarea urmărilor unor accidente feroviare care ar putea polua puternic zona,

prin scurgeri sau incendii.

In zonele adiacente circulaţiilor pietonale, parcajelor şi acceselor în clădire se vor amenaja zone cu spaţii verzi prin aşternere de pământ vegetal, plantări de gazon şi arbuşti ornamentali.

În perioada de exploatare a căii ferate pentru evitarea producerii de boli sau pentru a nu împiedica dezvoltarea normală a vegetaţiei este necesară întreţinerea corespunzătoare de către administratorul căii ferate a rigolelor de scurgere a apelor şi a zonelor de depozitare a deşeurilor.

Capitolul 8. Prevederi pentru monitorizarea mediului In vederea supravegherii factorilor de mediu şi a monitorizării activităţii se propune efectuarea unei monitorizări privind performanţele activităţii de construcţie/protecţia mediului. Monitorizarea va putea să cuprindă: - cantităţi de deşeuri rezultate ca urmare a activităţilor de construcţii; - conformarea cu cerinţele legale aplicabile.

Monitorizarea este necesară în vederea cuantificării impactului realizării proiectului asupra factorilor de mediu pentru adoptarea măsurilor de protecţie care se impun. Monitorizarea factorilor de mediu se face atât în perioada de execuţie cât şi în perioada de exploatare.

96

8.1. Planul de monitorizare în perioada de execuţie În vederea supravegherii factorilor de mediu şi a monitorizării activităţii se propune efectuarea lunară a unei monitorizări privind performanţele activităţii de construcţie cu privire la protecţia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse de legislaţia în vigoare. Monitorizarea va putea să cuprindă: - prelevarea de probe de aer la limita incintei staţiei. Se vor analiza indicatorii: NOx, SO2,

pulberi totale în suspensie şi sedimentabile; - nivelul de zgomot în dreptul locuinţelor cele mai apropiate de şantier; - prelevarea probelor de ape uzate.

Activitatea de monitorizare se sintetizează periodic prin prezentarea de rapoarte autorităţilor competente de protecţia mediului şi beneficiarului în vedere stabilirii măsurilor necesare pentru protecţia factorilor de mediu.

8.2. Planul de monitorizare în perioada de exploatare În vederea supravegherii calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţii se propun următoarele măsuri pentru perioada de exploatare a obiectivelor din staţia de cale ferată Videle: - monitorizarea solului în zona liniilor de cale ferată; - menţinerea evidenţei deşeurilor; - monitorizarea calităţii aerului-emisiile atmosferice provenite de la centrala termică; - monitorizarea nivelului de zgomot la limita incintei feroviare.

Capitolul 9. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii documente de planificare Au fost respectate prevederile: - HG nr.846/2010 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii

pe termen mediu şi lung; - Directivei cadru a aerului transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 104/2011 privind

calitatea aerului înconjurător; - Directivei cadru a deşeurilor transpus în legislaţia naţionala prin Legea nr.211/2011 privind

regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Modul de gestionare a deşeurilor este sub incidenţa directivei - cadru asupra deşeurilor nr.91/156/EEC care are ca obiective REDUCEREA, REUTILIZAREA şi RECICLAREA deşeurilor cu modificările aduse de Directiva nr.2008/98/CE ce are ca obiective PREVENIREA, REUTILIZAREA, RECICLAREA, VALORIFICAREA şi ELIMINAREA deşeurilor.

Proiectul „Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România" face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi este propus pentru finanţare din POIM, Axa Prioritară (AP) 2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul Specific (OS) 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar.

Capitolul 10. Lucrări necesare organizării de şantier 10.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier Organizarea de şantier va constitui o bază operativă de suport pentru realizarea investiţiei „Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România-Faza Studiu de Fezabilitate-Lot SRCF Bucureşti-Staţia CF Videle''. Pe amplasamentul ales se execută lucrări pregătitoare şi anume: - curăţarea terenului; - îndepărtarea şi evacuarea/depozitarea stratului de pământ vegetal; - deşeurile rezultate se vor colecta selectiv pe tip de deşeu;

97

- delimitarea şi împrejmuirea organizării de şantier; - amenajarea rampă de spălare, platforma va fi realizată cu pante care să asigure colectarea apelor

reziduale rezultate de la spălarea utilajelor, a eventualelor pierderi de uleiuri/combustibili; - amenajarea unei fose vidanjabile racordată la sistemul de canalizare; - procurarea şi amplasarea pichetelor PSI şi semnalizarea conform prevederilor legale în vigoare; - asigurarea iluminării obiectivelor;

- amplasarea containerelor cu destinaţie de birouri, magazii.

Lucrări provizorii

Lucrările provizorii necesare organizării incintei constau în împrejmuirea terenului aferent amplasamentului ales cu un gard de sârmă având o înălţime de 2,0 m şi cu două porţi de acces, una pentru utilaje şi alta pentru personal. Dotări aferente organizării şantierului Pentru pază se va amplasa o cabină pentru pază şi supravegherea şantierului pentru a evita pătrunderea prin efracţie a persoanele neautorizate. Căile de acces Căile de acces în incinta şantierului vor fi bine delimitate, atât pentru mijloacele de transport cât şi pentru muncitori. Pentru a asigura deplasarea/accesul mijloacelor de transport şi a utilajelor se pot folosi căile de acces existente. Apa potabilă pentru consum individual va fi asigurată de către antreprenor din surse proprii sau locale, incluse în organizarea de şantier. Alimentarea cu energie electrică pentru lucrările de infrastructură şi pentru lucrările de artă va fi asigurată prin record la reţeaua existentă. Organizarea de şantier va beneficia de facilităţ ile de alimentare cu energie electrică de la reţeaua existent în staţie. Apa pentru execuţia lucrărilor se va aduce la organizarea de şantier cu ajutorul cisternelor auto. Alimentarea cisternelor de apă se va asigura de către Antreprenor de la reţeaua de apă existent din surse proprii sau locale. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în şantier în perfectă stare de funcţionare având toate reviziile tehnice şi schimburile de lubrifianţi. Schimbul de lubrifianţi se va realiza după fiecare sezon de lucru în ateliere specializate, iar în cazul în care vor fi necesare operaţii de întreţinere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea NU se vor executa în organizarea de şantier, ci în atelierele autorizate, unde se vor efectua şi schimburile de anvelope. Birourile pot/vor fi amenajate în containere în diverse configuraţii şi dispunere în funcţie de necesităţi. Pentru a asigura condiţii de muncă conforme legislaţiei în vigoare sunt necesare vestiare cu dulapuri pentru îmbracăminte, săli de duşuri şi grupuri sanitare, pentru a satisfice aceste cerinţe se pot folosi containere tip vestiar şi container sanitar sau se pot folosi cabine cu duş ecologic şi WC -uri ecologice. La finalul lucrărilor toate amenajările şi dotările prevăzute pentru organizarea de şantier se vor demonta. În acest sens, pe terenul aferent organizării şantierul vor fi amplasate provizoriu: - platforma pentru depozitare materiale şi parcare; - container vestiar; - container magazie pentru depozitare scule şi materiale; - cabina WC ecologic.

Depozite Spaţiu pentru depozitarea/parcarea utilajelor Pentru depozitarea/staţionarea în siguranţă a utilajelor se va amenaja un spaţiu în incinta amplasamentului şantierului bine delimitat cu iluminat permanent.

98

Platforma tehnologică se va realiza în imediata vecinătate a lucrării de artă (podeţ). Acesta va fi utilizată pentru depozitarea elementelor prefabricate, a materialelor şi utilajelor necesare. Platforma se va realiza dintr-un strat de piatră spartă compactată. Grosimea stratului de balast se va determina prin calcul, astfel încât utilajele şi respectiv elementele prefabricate vor putea fi aşezate stabil şi în condiţii de siguranţă. La finalizarea lucrărilor, terenul pe care a fost realizată platforma tehnologică va fi redat vechii sale utilităţi, zona nefiind afectată de deşeuri şi alte substanţe nocive, respectându-se legislaţia de mediu.

Depozitare deşeuri Deşeurile de şantier (resturi de materii şi materiale, ambalaje) se vor colecta selectiv în vederea eliminării/valorificării lor prin intermediul unor societăţi specializate. Deşeurile menajere şi asimilabile cu acestea vor fi colectate selectiv în pubele şi vor fi depozitate pe o platformă betonată special amenajată. Depozitarea se va face pe sortimente şi tip - dimensiuni. Pe amplasament nu vor rămane nici un fel de resturi de la construcţii, deşeuri sau alte substanţe toxice sau periculoase. Terenul va fi redat într-o stare foarte apropiată de cea iniţială.

10.2. Localizarea organizării de şantier

Figura 22. Amplasarea organizării de şantier - staţia cf Videle

Suprafaţa organizării de şantier va fi de 500 m2. Organizarea de şantier va fi amplasată astfel încât să beneficieze de unele facilităţi pentru reducerea costurilor de deplasare şi organizare. Amplasamentul va fi ales în funcţie de facilitate la: - căile de acces la lucrare; - rampe şi linii cf; - reţeaua electrică; - reţele de utilităţi.

10.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier În condiţiile respectării măsurilor, nu există riscuri de manifestare a poluării mediului, iar impactul produs de organizarea de şantier va fi unul nesemnificativ, având în vedere amplasamentul, suprafaţa şi caracterul temporar.

99

Influenţa negativă a lucrărilor de organizare de şantier asupra mediului este temporară doar pe perioada execuţiei şi dispare odată cu darea în exploatare a obiectivului. Constructorul va trebui să respecte, la utilajele folosite, limitele noxelor prevăzute de normativele în vigoare. Se vor verifica periodic utilajele şi mijloacele de transport în ceea ce priveşte nivelul de emisii de monoxid de carbon şi a altor gaze de eşapament, de zgomot şi se vor pune în funcţiune numai cele care corespund cerinţelor tehnice. Se vor evita pierderile de carburanţi sau lubrifianţi la staţionarea utilajelor. În cazul producerii unei poluari accidentale a solului cu produse petroliere şi/sau uleiuri minerale de la vehiculele de transport şi/sau de la utilaje se va proceda imediat la utilizarea materialelor absorbante, la decopertarea solului contaminat, stocarea temporară a deşeurilor rezultate şi a solului decopertat în recipienţi adecvaţi şi tratarea de către firme specializate. În faza de executare a acestor operaţiuni vor trebui luate toate măsurile de precauţie şi de protecţie necesare, pentru a preveni evacuarea carburanţilor în mediul deschis. Vor fi asigurate măsuri simple de intervenţie în cazul deversărilor accidentale de carburant. Transportul materialelor pulverulente se va face acoperit. Utilizarea forţei de muncă din zonă va determina un impact pozitiv, direct şi local.

10.4. Surse de poluanţi Deşeurile rezultate din activitatea Antrepenorului din frontul de lucru se vor colecta, transporta şi depozita temporar la punctul de colectare din incinta şantierului. Activitatea se va organiza şi desfăşura controlat şi sub supraveghere, astfel încât cantitatea de deşeuri în zona de lucru să fie permanent minimă. Evacuarea deşeurilor din incinta şantierului se va face numai cu mijloace de transport adecvate, la depozite de deşeuri autorizate, în baza unui contract cu o firmă autorizată. În timpul executării lucrărilor şantierul este caracterizat prin traficul greu care determină emisii de poluanţi în atmosferă rezultate fie din arderea combustibilului în motor (CO,CO2,NOx,SO2, particule în suspensie), fie din antrenarea prafului de pe drumuri, a uzurii pneurilor care generează pulberi sedimentabile. Emisiile de poluanţi în atmosferă sunt defapt rezultatul traficului desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale şi personal precum şi traficul utilajelor şi echipamentelor din dotare. Sursele de emisii posibile conduc la evacuarea în atmosferă a poluanţilor specifici rezultaţi din arderea carburanţilor în motoarele mijloacelor de transport aşa numitele gaze de eşapament. Poluanţii specifici emişi constau în CO, CO2, NOx, SO2, hidrocarburi şi pulberi.

Executarea lucrărilor Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza: - buldozere, excavatoare, camioane, autogredere, autobasculante.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de aceste utilaje depind de următorii factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant, capacitatea utilajului, vârsta utilajului şi dotărilor acestora. Nivelul emisiilor de particule în suspensie este diferit de la o zi la alta, deoarece depinde atât de specificul operaţiilor, cât şi de condiţiile meteorologice.

10.5. Dotări, măsuri prevăzute pentru contolul emisiilor de poluanţi în mediu Zonele de depozitare intermediară temporară a deşeurilor vor fi amenajate corespunzător şi delimitate. Organizarea de şantier va fi împrejmuită şi asigurată împotriva pătrunderii neautorizate. Va fi dotată cu containere, recipienţi/pubele adecvate de colectare, de capacitate suficientă şi corespunzătoare din punct de vedere al protecţiei mediului.

100

Conform prevederilor legale se va asigura colectarea selectivă a deşeurilor pe tip de deşeu. În organizarea de şantier se vor amplasa grupuri sanitare ecologice. Numărul acestora va fi corelat cu numărul maxim al persoanelor existente la un moment dat în şantier. Serviciile privind curăţarea şi igienizarea grupurilor sanitare, precum şi ritmicitatea acestor servicii, vor fi asigurate pe baza de contract de către o firmă specializată, cât şi pentru întreţinerea corespunzătoare a utilajelor, vehiculelor şi echipamentelor. Pe toată perioada de execuţie a lucrărilor se vor implementa măsuri în vederea prevenirii poluarii apelor de suprafaţă, a solului sau a aerului, etc., în vederea respectării legislaţiei de mediu în vigoare.

Capitolul 11. Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului 11.1. Lucrări propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei Lucrările pentru refacere a mediului în zona amplasamentului organizării de şantier şi punctul de lucru vor fi efectuate de antreprenor. Având în vedere lucrările prevăzute în proiect, lucrările de refacere/restaurare a mediului se pot rezuma la aduce la starea iniţială a suprafeţelor ocupate temporar de organizare de şantier, eliminarea corespunzătoare a deşeurilor menajere, a deşeurilor tehnologice, precum şi la îndepărtarea utilajelor de pe amplasament, după terminarea lucrărilor. La desfiinţarea şantierului se va reface cadrul natural acolo unde acesta a fost afectat astfel: - se vor dezafecta toate construcţiile provizorii şi facilităţile necesare antreprenorului în şantier; - deşeurile rezultate din activitatea de şantier vor fi evacuate în totalitate prin intermediul firmelor

autorizate; - refacerea zonei căilor de acces amenajate pe perioada de execuţie; - vor fi executate lucrări de nivelare a terenului, înierbare - fertilizare a suprafeţelor de teren

ocupate temporar în perioada de execuţie şi care fac obiectul reconstrucţiei ecologice.

După finalizarea lucrărilor la obiectivul de investiţie, toate suprafeţele afectate temporar de execuţia lucrărilor vor fi reamenajate, în scopul reconstrucţiei ecologice şi peisagistice, precum şi pentru a menţine curăţenia mediului înconjurător (se vor îndepărta în totalitate deşeurile rezultate în urma activităţilor specifice fronturilor de lucru, inclusiv deşeurile menajere). Se va urmări aducerea zonelor afectate de lucrări la o stare cât mai apropiată de cea iniţială, asigurându-se totodată integrarea peisagistică a elementelor supuse lucrărilor de refacere.

11.2. Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale În cazul unui accident de mediu se va proceda la identificarea naturii şi nivelului incidentului în scopul de a acţiona în mod corespunzător şi a limita efectele asupra mediului. În situaţia producerii unui incident de mediu se vor opri lucrările şi se vor aplica măsurile de intervenţie corespunzătoare în vederea minimizării impactului asupra mediului şi vor fi anunţate autorităţile competente. În perioada de execuţie pot apărea o serie de incidente şi accidente care pot avea consecinţe asupra sănătăţii populaţiei şi stării mediului înconjurător. În perioada de execuţie, accidentele (incendii,electrocutări, arsuri, inhalări de praf/gaze, prăbuşiri, etc.) sunt cauzate de obicei de indisciplină şi nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normelor de protecţia muncii şi/sau de neutilizarea echipamentelor de protecţie. Aceste tipuri de accidente nu au efecte semnificative asupra mediului, având caracter limitat în timp şi spaţiu, dar pot produce pierderi de vieţi omeneşti şi, pot avea efecte economice negative, fapt ce implică întârzieri ale lucrărilor.

101

În cazul apariţiei unei poluări accidentale, persoana care observă fenomenul anunţă imediat şeful de şantier care dispune anunţarea persoanelor cu atribuţii prestabilite şi a echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile/acţiunile necesare eliminării cauzelor şi diminuării efectelor şi se anunţă autorităţile competente cu privire la producerea poluării accidentale. Prin natura activităţilor din cadrul obiectivului, în perioada de exploatare, riscul apariţiei unor evenimente cu consecinţe asupra mediului este scăzut.

11.3. Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei Lucrările de demolare necesare pentru execuţia investiţiei au fost descrise în cadrul Cap.4.1-Descrierea lucrărilor de demolare.

11.4. Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului La finalizarea lucrărilor de construcţie: - se vor evacua toate construcţiile provizorii şi facilităţ ile necesare antreprenorului în şantier; - deşeurile rezultate din activitatea de şantier vor fi evacuate în totalitate prin intermediul firmelor

autorizate; - se vor efectua lucrări de refacere şi ecologizare a spaţiilor, înierbarea şi plantarea unor specii de

arbuşti şi plante perene care se pretează solului şi zonelor cu destinaţia de spaţii verzi din incinta staţiei de cale ferată. Speciile alese vor trebui să răspundă cerinţelor de integrare în contextul zonei (specii autohtone, plante de grădină adaptate climatic, rezistente şi uşor de întreţinut).

Se va urmări aducerea zonelor afectate de lucrări la o stare cât mai apropiată de cea iniţială, asigurându-se totodată integrarea peisagistică a elementelor supuse lucrărilor de refacere.

Capitolul 12. Anexe - piese desenate 1. Grafic de execuţie 2. Plan de amplasament 3. Plan de situaţie 4. Schema flux tehnologic 5. Decizia etapei de evaluare iniţială nr.7058/22.06.2020, APM Teleorman 6. Certificat de urbanism 7. Plan de management privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor referitor la protecţia mediului 8. Plan de gestionare a deşeurilor şi reducere a cantităţii de deşeuri generate

Capitolul 13. Încadrarea proiectului conform OUG nr. 57/2007 Proiectul propus nu intră sub incidenţa art.28 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 49/2011, cu modificările şi completăr ile ulterioare.

Capitolul 14. Încadrarea proiectului conform Legii 107/1999 Proiectul propus nu intră sub incidenţa prevederilor art. 48 şi art. 54 din Legea Apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Capitolul 15. Criteriile prevăzute în Anexa nr.3 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Criteriile prevăzute în Anexa nr.3 sunt ataşate la prezenta documentaţie.

102

Concluzii În ansamblu, se poate aprecia că din punct de vedere al mediului ambiant, lucrările ce fac obiectul prezentului proiect nu introduc disfuncţionalităţi suplimentare faţă de situaţia actuală, ci dimpotrivă vor avea un impact pozitiv, de lungă durată în condiţii de sporirea circulaţiei feroviare.

Bibliografie - O.U.G. nr. 195/2005 Ordonanţa de Urgenţă privind protecţia mediului, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului; - Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr.107/1996 Legea Apelor, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările

ulterioare.

103

Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România Faza Studiu de Fezabilitate - Lot SRCF Bucureşti

Staţia Videle Contract Nr.734/15.10.2019

ANEXA NR.3

2020

1. Caracteristicile proiectului 1.1. Dimensiunea şi concepţia întregului proiect Obiectivul de investiţie al proiectului îl constituţie staţia de cale ferată Videle amplasată la km 50+859, în intravilanul localităţii Videle, judeţul Teleorman, pe linia cf Bucureşti-Timişoara, linia c.f. fiind electrificată. Obiectivele proiectului sunt: - îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a staţiei şi furnizarea de servicii de calitate pentru

călători; - introducerea instalaţiilor de centralizare electronică/electrodinamică noi sau reabilitate, după

caz, în staţie şi linie curentă; - instalarea unor echipamente şi cabluri care să corespundă cerinţelor AGC, AGCT şi normelor

europene privind interoperabilitatea pe căile ferate; - peroane înalte în concordanţă cu normele şi cerinţele actuale pentru a asigura confortul

călătorilor; - lucrări civile la clădirile de călători din staţie/ clădirea CED, lucrări de igienizare şi cosmetizare

a construcţiilor existente; - modernizarea instalaţiilor de electrificare pe toată lungimea; - mărirea capacităţii de tranzit; - diminuarea efectelor adverse asupra mediului.

Figura 1. Amplasare proiect-staţia Videle

Lucrările propuse, pentru staţia de cale ferată Videle au ca scop principal îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a staţiei şi furnizarea de servicii de calitate pentru călători, prin aducerea staţiei la parametrii de funcţionare care să respecte normele de exploatare româneşti, internaţionale şi europene în domeniul feroviar. De asemenea, implementarea proiectului va duce la atigerea obiectivelor stabilite în convenţiile şi acordurile internaţionale referitoare la Reţelele de transport Trans-European (TEN) şi Standardele tehnice de interoperabilitate (STI). Investiţia propusă nu va avea un impact negativ - major asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului şi a climei. Lucrărilor se vor realiza eşalonat, pe baza unui grafic de lucrări, astfel încât să fie redusă perioada de execuţie a lucrărilor, diminuând durata de manifestare a efectelor negative.

1.2. Cumularea cu alte proiecte existente şi/sau aprobate Proiectul „Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România" face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi este propus pentru finanţare din POIM, Axa Prioritară (AP) 2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul Specific (OS) 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar. La elaborarea Studiului de Fezabilitate s-au avut în vedere proiectele de reparaţii şi/sau modernizare, în curs de elaborare-implementare, aferente staţiilor şi liniilor c.f. la care este conectată această staţie. Dintre studiile/programele conexe anterioare menţionăm: • Proiect Phare CES 2006: Asistenţă tehnică pentru pregătirea unor lucrări de modernizarea a

unor staţii de cale ferată din România: Giurgiu Oraş, Alexandria, Slatina, Piteşti, Rm. Vâlcea, Reşiţa Sud, Sf. Gheorghe, Tg. Mureş, Vaslui, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, Zalău, Brăila, Călăraşi, Slobozia (finanţare lucrări asigurată prin POST T);

• Acordul de împrumut cu Credit Suisse First Boston pentru reabilitarea următoarelor 16 staţii: Ploieşti Sud, Arad, Deva, Alba Iulia, Braşov, Bacău, Suceava Burdujeni, Buzău, Focşani, Tulcea, Sighişoara, Drobeta Tumu Severin, Galaţi, Feteşti, Sibiu, Oradea.

1.3. Utilizarea resurselor naturale Resursele naturale care se vor folosi în perioada de execuţie sunt: apa, lemn, pământ, energie regenerabilă, energie electrică.

În perioada de execuţie se va folosi: - apa - alimentarea cu apă pentru organizarea de şantier şi pentru procesele tehnologice; - energia electrică - pentru organizarea de şantier; - combustibil - motorină - la organizarea de şantier şi utilaje.

În perioada de exploatare: - apă; - energia electrică; - gaze naturale/combustibil lichid.

Consumul de apă va fi limitat strict la necesarul igienico-sanitar şi cel pentru executarea lucrărilor propuse. Apa potabilă este asigurată periodic prin intermediul unei firme specializate de ambalare şi umplere şi distribuţie apă potabilă în baza unui contract de servicii.

Nr. crt.

Perioada Resurse naturale U.M. Cantitate/debite Observaţii

1 F apă incendii l/s 7,00 În situaţii de urgenţă 2 F apă potabilă m3/zi 8,73 3 F energie electrică KW 392,0 4 E motorină (utilaje) kg/h 812,0 5 F motorină (generator) l/h 40,00 În situaţii de avarie

Tabel 2. Resursele naturale

1.4. Cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate Principalele operaţii din care rezultă deşeuri în perioada de execuţie sunt reprezentate de: - procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor de securizare a staţiei c.f.; - execuţia recompartimentării clădirii de călători, a drumurilor de acces şi platformelor; - demontarea şi înlocuirea unor instalaţii; - activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier.

Datorită surselor menţionate mai sus, rezultă o serie de deşeuri, care conform H.G. nr.856/2002 privind „Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase"Anexa 2, sunt codificate astfel: - 17 deşeuri din construcţii; - 17.01. beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramic; - 17.01.07. amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice; - 17.02 lemn, sticlă şi materiale plastice; - 17.04 metale (inclusiv aliajele lor); - 17.05 pământ, pietre si deşeuri de la dragare; - 17.09 alte deşeuri de la construcţii şi demolări.

Anteprenorul are obligaţia, conform prevederilor H.G. nr.856/2002 să realizeze o evidenţă lunară a gestiunii deşeurilor, respectiv producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor.

Categorii de deşeuri: - deşeurile de şantier-sunt deşeuri mixte produse în timpul construcţiilor/amenajărilor, lucrărilor

interioare/exterioare. Acestea includ resturi de materiale de construcţie, produşi chimici şi alte materiale auxiliare. Unele sunt cabluri, materiale izolante, materiale plastice, materiale metalice, sticlă, lemn-toate aceste materiale-vor fi recuperate şi folosite la alte lucrări.

- deşeurile de ambalaje vor fi colectate selectiv şi valorificate prin centre specializate.

Deşeurile considerate recuperabile vor fi puse la dispoziţia beneficiarului pentru reutilizare sau valorificare. Eventualele reziduuri-uleiuri arse provenite din întreţinerea utilajelor au un regim special de colectare, conform H.G. nr.235/2007, inclus în sistemul de organizare al echipelor de service specializate în acest scop. Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate în depozite sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.95/2005. Sortarea deşeurilor se va realiza la locul de producere, prin grija Anteprenorului. Responsabilitatea gestionării deşeurilor în perioada de execuţie este a Anteprenorului.

În perioada de funcţionare a staţiei deşeurile rezultate din activitatea de pe amplasamentul staţiei sunt deşeuri menajere si deşeuri asimilabile cu cele menajere. Acestea sunt asociate spaţiilor comerciale şi traficului de călători. - deşeuri menajere; - deşeuri de hârtie; - deşeuri/ambalaje plastic; - deşeuri de sticlă; - doze metalice.

Deşeurile vor fi colectate selectiv şi gestionate conform cerinţelor legale în vigoare. Pentru depozitarea temporară a deşeurilor vor fi amenajate locuri de depozitare-suprafeţe impermeabilizate pe care se vor dispune pubele sau containere cu capac etanş. Deşeurile menajere vor fi preluate şi gestionate de o firmă cu care staţia are încheiat un contract de prestări servicii, firmă autorizată pentru evacuarea deşeurilor.

În perioada de execuţie: - anvelope scoase din uz-pentru maşinile din parcul de maşini propriu; - baterii/acumulatori; - deşeuri metalice.

Pământul vegetal obţinut în urma săpăturilor va folosi la aşternerea stratului vegetal în vederea înierbării taluzului. Va rezulta o cantitate de pământ şi piatră de 16000 m3.

În urma recompartimentărilor din staţie/clădire călători va rezulta o cantitate de 60 m3 (deşeuri din construcţii şi demolări) moloz. Deşeurile rezultate din traficul feroviar şi de la spaţiile de servicii vor fi colectate selectiv şi evacuate în funcţie de natura lor pentru depozitare sau valorificare către serviciile de salubritate, pe bază de contract, ţinând cont de codul de buna practică şi anume - Colectarea deşeurilor conform fişei UIC 413/2008. Materialele de construcţie vor fi aprovizionate de firmele angajate în realizarea lucrărilor prevăzute în proiect. Nu vor fi folosite materiale periculoase în componenţa obiectivelor de pe amplasament. De asemenea se vor utiliza carburanţi si lubrifianţi pentru funcţionarea vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea lucrărilor, însa acestea nu se vor stoca pe amplasament. Alimentarea cu carburanţi şi schimburile/completările de uleiuri se vor efectua în unităţi specializate. Deşeurile de şantier (resturi de materii şi materiale, ambalaje) se vor colecta selectiv în vederea eliminării/valorificării lor prin intermediul unor societăţi specializate. Deşeurile menajere şi asimilabile cu acestea vor fi colectate selectiv în pubele şi vor fi depozitate pe o platformă betonată special amenajată. Deşeurile rezultate din activitatea Antrepenorului din frontul de lucru se vor colecta, transporta şi depozita temporar la punctul de colectare din incinta şantierului. Activitatea se va organiza şi desfăşura controlat şi sub supraveghere, astfel încât cantitatea de deşeuri în zona de lucru să fie permanent minimă. Evacuarea deşeurilor din incinta şantierului se va face numai cu mijloace de transport adecvate, la depozite de deşeuri autorizate, în baza unui contract cu o firmă autorizată.

Pentru deşeurile provenite în urma demolărilor se va face o colectare selectivă a acestora pentru a separa componentele recuperabile cum sunt: lemnul, cărămizile, betonul, pietrele, oţelul din betonul armat, etc. Aceste deşeuri vor fi tratate în scopul reducerii volumului lor, facilitând manipularea şi valorificarea lor în aşa fel încât să se atingă obiectivele Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi conform Legii 211/2011 să se atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări.

Deşeurile considerate recuperabile vor fi puse la dispoziţia beneficiarului pentru reutilizare sau valorificare. Materialele de cale rezultate de la lucrări vor fi gestionate în conformitate cu Norma tehnică feroviară NTF nr.71-002:2006 aprobată prin Ordinul MTCT nr.1403/2006 privind "Infrastructura feroviară. Reutilizarea materialelor de cale recuperate în urma lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a căii."

Nr. crt.

Cod deşeu

Tip deşeu Cine/ce a generat

deşeul Măsuri/Mod de

colectare Observaţii

1 17 01 01 17 01 02 17 01 03

17 02 01 17 05 04

beton; cărămizi;

ţigle şi materiale ceramice;

deşeuri de lemn; pământ şi pietre, altele decât cele

specificate la 17 05 03

lucrări de demolare/

dezafectare linii; lucrări demolare

clădiri

din punct de vedere al potenţialului

contaminat, aceste deşeuri sunt inerte;

colectarea se va face selectiv, deşeurile

valorificabile vor fi pus e la dispoziţia

beneficiarului.

eliminarea lor se va face la depozite de

deşeuri autorizate prin

intermediul unor firme specializate

2 amestecuri de materialele din punct de vedere al respectând

17 09 04 deşeuri de la construcţii şi

demolări

necorespunzătoare din punct de vedere

calitativ

potenţialului contaminat, aceste deşeuri

sunt inerte

normele şi normativele în vigoare

aceste deşeuri pot fi reduse substanţial

3 17 04 07 amestecuri metalice din activităţile de demolare/demontare

linii

colectate temporar în spaţii special amenajate şi valorificate integral

evidenţa gestiunii deşeurilor se face

conform H.G. 856/2002

4 08.01.12 deşeuri de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la

08.01.11

lucrări de finisare vor fi colectate în recipiente închise,

respectiv ambalajele cu care au venit şi returnate

fabricantului

evidenţa gestiunii deşeurilor se face

conform H.G. 856/2002.

Eliminare operatori autorizaţi

5 15 01 01

15 01 02

15 01 03

ambalajele de hârtie şi carton;

ambalaje de materiale plastice; ambalaje de lemn;

deşeuri din activităţi curente

se vor depozita şi elimina în condiţii de siguranţă-valorificate

integral

respectând normele şi

normativele în vigoare aceste deşeuri pot fi reduse substanţial

6 20 03 01 deşeuri municipale

amestecate personal angajat

colectarea în containere tip pubele,

eliminarea prin intermediul firmelor specializate pe

bază de contract

evidenţa Gestiunii deşeurilor se

face conform H.G. 856/2002

Tabel 3. Deşurile şi modul de colectare

Estimarea cantităţilor de deşeuri este prezentată în tabelul de mai jos: Nr. crt.

Tip deşeu Cantitate U.M.

Clădire călători+CED+Clădire locuinţă+Mesagerie 1 lemn 585,0 m2

2 tablă zincată (jgheaburi/burlane) 195,0 m 3 tablă zincată 760,0 m2

5 PVC 538,4 m2

6 mozaic/gresie 299,0 m2

7 ciment 4554,0 m2

8 metal 120.0 kg 9 cărămidă 25,0 t 10 beton 565,0 3

11 moloz 60,0 3

Podeţ 50+136 \ 1 piatră brută 10,0 3

2 elemente beton 85,0 m2

Suprastructură şi infrastructură CF 1 dale de beton 34,80 t 2 pământ+piatră 16000,0 3 traverse beton 10843,0 buc 4 aparate de cale 39,0 buc 5 traverse lemn creozotate 1283,0 buc 6 piatră spartă 30970,0 3

8 demolare rampa încărcare-descărcare 470,0 m2

9 instalaţii PICV 12,0 km

10 beton armat-metal 1585,0 t 11 deşeuri din demolări 575,0 12 linii ferate duble+simple 12,6 km 13 demolare peroane 3275,00 m2

14 demolare clădire grup sanitar 40,00 m2

15 demolare magazie 35,00 m2

16 demontare aparate de cale-schimbătoare simple

37,0 buc

17 demontare aparate de cale-traversări cu dublă joncţiune

2,0 buc

18 demontări linie de contact 12,0 km Tabel 4. Estimarea cantităţilor de deşeuri

1.5. Poluarea şi alte efecte negative Prin realizarea proiectului propus se va reduce cantitatea de poluanţi antrenată de apele pluviale către reţeaua de canalizare şi în apele subterane. Se estimează că regimul de curgere şi nivelul hidrostatic al apelor subterane nu se va modifica, iar la execuţia lucrărilor nu apare o poluare semnificativă a reţelei hidrografice naturale şi nici a apelor.

Surse de poluare a aerului în perioada de execuţie Emisiile atmosferice din timpul desfăşurării lucrărilor sunt asociate în principal cu: - funcţionarea utilajelor de construcţie ce pot conduce la creşterea nivelului de pulberi în

suspensie în aerul atmosferic, dar şi a concentraţiilor de gaze de eşapament de la funcţionarea utilajelor şi mijloacelor auto;

- operaţiile de demolare; - manipularea unor materiale pulverulente; - transportul materialelor, deşeurilor şi a componentelor necesare execuţiei lucrărilor pe calea

ferată şi cu mijloace auto; - construirea unor facilităţi specifice staţiei de cale ferată.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi şi în funcţie de aria pe care se desfăşoară activitatea. Operaţiile efectuate pentru modernizarea clădirii de călători şi a facilităţilor din incinta staţiei de cale ferată reprezintă o sursă de poluare punctuală, la sol şi intermitentă de emisie. În perioada de execuţie în amplasamentul lucrărilor este posibil să existe depăşiri ale concentraţiilor de pulberi în suspensie pe scurte intervale de timp în zona de lucru şi zona adiacentă acesteia, concentraţiile putând fi menţinute sub control prin implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de particule şi utilizarea unor utilaje moderne. Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de: - alimentare cu carburanţi; - întreţinere şi reparaţii utilaje

este redusă şi poate fi neglijată.

Pentru zonele locuite, se estimează că valorile concentraţiilor de poluanţi nu vor depăşi limitele impuse privind calitatea aerului atmosferic.

Surse de poluare a aerului în perioada de funcţionare Principalele surse potenţiale de poluare a aerului în perioada de funcţionare sunt: - funcţionarea centralei termice, - circulaţia auto în incinta staţiei, - traficul pe calea ferată cu locomotive diesel.

Instalaţia de preparare a apei calde şi aparatele de climatizare ce vor fi achiziţionate sunt agrementate tehnic şi conforme cu normele europene, fabricate de producători consacraţi în

domeniu şi care garantează caracteristici tehnice ce vor asigura un nivel maxim al emisiilor de poluanţi sub valorile limită prevăzute în Legea 104/2011 şi sub pragurile de alertă definite de Ord.756/1997. Eficientizare energetică prin realizarea unei izolaţii hidrofuge şi termice la clădirea de călători va contribui la reducerea consumului energetic în conformitate cu cerinţele managementului ecologic.

încălzire Se va prevede o instalaţie de încălzire nouă (radiatoare de oţel), cu centrală proprie cu funcţionare pe gaze naturale-centrală termică în condensaţie cu kit de evacuare.

Emisii estimate-specificaţii termice pentru instalaţii de încălizire şi ventilaţie Emisii CO (cu gaz natural) 20 mg/kWh=14,92mg/Nm3

Emisii NOx (cu gaz natural) 35 mg/kWh=10,84mg/ Nm 3

Clasa ecologică de clasificare (NOx), clasa 6-conform standardelor europene.

Ventilaţie şi climatizare Vor fi prevăzute aparate de climatizare cu funcţie de răcire/încălzire tip VRF, a căror emisii se încadrează în limitele impuse de normativele în vigoare. Lucrările se vor desfăşura pe categorii de lucrări în conformitate cu procesele tehnologice, fronturile de lucru se vor muta în funcţie de graficul de execuţie al investiţiei, în acest caz nu vor exista zone cu exces de poluare.

Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de execuţie Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului pot fi datorate: - operaţiei de excavare a pământului; - depozitării necontrolate a deşeurilor; - depozitării necontrolate a materiilor şi materialelor; - scurgerii accidentale de produse petroliere, carburanţi şi lubrifianţi; - depunerii pe sol a gazelor emise din funcţionarea utilajelor de construcţii.

Poluarea se va manifesta pe o perioadă limitată de timp (pe durata lucrărilor de execuţie) şi spaţial pe o arie restrânsă.

Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de exploatare Analiza proiectului nu a dus la identificarea unor surse de poluare a solului şi subsolului în faza de exploatare a obiectivului. Există însă numeroase surse de risc privind poluarea solului. Apariţia unor poluări poate fi doar de natură accidentală şi presupune nerespectarea măsurilor prevăzute în proiect sau manifestarea unor riscuri. Astfel, pentru perioada de exploatare a obiectivului sursele potenţiale de poluare a solului sunt: - colectarea necorespunzătoare a deşeurilor provenite din activităţile desfăşurate în clădiri şi

reziduurilor solide şi lichide generate de întreţinerea reţelelor şi echipamentelor tehnice; - exploatarea necorespunzătoare a reţelelor de canalizare poate conduce la avarii şi scurgeri

necontrolate de ape uzate; - poluarea indirectă datorită traficului auto, din zona amplasamentului prin emisii de gaze şi

pulberi în suspensie ce se depun direct pe sol; - depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere în spaţii neprotejate şi neamenajate.

Din experienţa monitorizării lucrărilor de execuţie a infrastructurii căilor de transport feroviar nu s¬ a pus în evidenţă poluarea apelor şi nici a modificării încadrării acestora în categoriile de calitate datorită activităţii de construcţie în domeniul menţionat.

1.6. Riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiect O contaminare semnificativă poate să apară în caz de accidente sau avarii la transportul de mărfuri, în special de produse lichide. Este necesară verificarea etanşeităţii cisternelor în special, iar în cazuri de deraiere şi degradare a cisternelor, localizarea poluării cu măsuri specifice. O altă posibilitate de apariţie a poluării cu substanţelor toxice şi periculoase ar putea fi determinată de producerea unor accidente de circulaţie ale vehiculelor care transportă astfel de substanţe periculoase. În cazul producerii unor accidente şi deversări de substanţe pe platforma drumului, acestea vor ajunge în canalele colectoare şi decantoare, în acest fel reducându-se impactul asupra mediului. În cazul în care aria contaminată cu poluanţi din cauza unui accident de circulaţie este mare, se va apela la firme specializare în depoluări. În perioada de execuţie, accidentele (incendii,electrocutări, arsuri, inhalări de praf/gaze, prăbuşiri, etc.) sunt cauzate de obicei de indisciplină şi nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normelor de protecţia muncii şi/sau de neutilizarea echipamentelor de protecţie. Aceste tipuri de accidente au caracter limitat în timp şi spaţiu dar au efecte economice negative, fapt ce implică întârzieri ale lucrărilor. În cazul apariţiei unei poluări accidentale, persoana care observă fenomenul anunţă imediat şeful de şantier care dispune anunţarea persoanelor cu atribuţii prestabilite şi a echipelor de intervenţie în vederea trecerii imediate la măsurile/acţiunile necesare eliminării cauzelor şi diminuării efectelor şi se anunţă autorităţile competente cu privire la producerea poluării accidentale. Starea infrastructurii de transport este influenţată în mod semnificativ de condiţiile climatice şi meteorologice. Distribuţia temporală şi spaţială a precipitaţiilor (ploaie şi zăpadă) poate să aibă un rol important, în mod deosebit, asupra graficului de transport feroviar. Factorii determinanţi în formarea inundaţiilor sunt reprezentaţi în cea mai mare parte de precipitaţiile de durată si/sau cantităţile de apă rezultate din topirea stratului de zăpadă. Inundaţiile pot fi produse de precipitaţii abundente sau de accidente şi avarii apărute la construcţiile şi amenajările hidrotehnice. Acestea pot influenţa în mod negativ traficul feroviar. Conform CR1-1-3/2012 "Cod de proiectare Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor" Tabel A1 valoarea presiunii dinamice sk este 2 kN/mp cu revenire la 50 ani.

1.7. Riscurile pentru sănătatea umană Lucrările ce se vor executa nu prezintă nici un fel de elemente funcţionale sau de altă natură care ar putea prejudicia obiective de interes public sau aşezările umane. Se constată că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier şi cel feroviar specific şantierului, de la manipularea şi punerea în opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de suprafaţa sau subterane nu sunt în cantităţi importante şi nu modifica încadrarea în categorii de calitate a apei deoarece: - în cea mai mare parte lucrările se executa pentru reamenajarea spaţiilor existente în clădirea de

călători şi în staţia c.f. - lucrările ce se vor executa în lungul liniei c.f. nu afectează cursul râului Glavacioc ce se află la

o distanţă de 2km, astfel încât probabilitatea de poluare este redusă, aceasta putându-se manifesta numai accidental.

Din experienţa monitorizării lucrărilor de execuţie a infrastructurii căilor de transport feroviar nu s¬ a pus în evidenţă poluarea apelor şi nici a modificării încadrării acestora în categoriile de calitate datorită activităţii de construcţie în domeniul menţionat. Impactul datorat executării lucrărilor asupra aerului este direct pe termen scurt acesta manifestându-se numai în perioada de execuţie a lucrărilor. Pentru zonele locuite, se estimează că valorile concentraţiilor de poluanţi nu vor depăşi limitele impuse privind calitatea aerului atmosferic. Nivelul estimat al emisiilor la funcţionarea sistemelor de încălzire alimentate cu gaz metan, se încadrează în valorile limită stabilite de legislaţia în vigoare.

2. Amplasarea proiectului Obiectivul de investiţie al proiectului îl constituţie staţia de cale ferată Videle amplasată la km 50+859, în intravilanul localităţii Videle, judeţul Teleorman, pe linia cf Bucureşti-Timişoara, linia c.f. fiind electrificată.

Conform Certificatului de Urbanism nr.49/02.04.2020 se certifică:

• Regimul juridic: Imbobilele (teren şi construcţii) cu nr. Carte funciară 25275 fac parte din domeniul public al Statului Român, administrator Ministerul Transporturilor. Imbobilele (teren şi construcţii) cu nr. Carte funciară 25251 şi 23172 fac parte din do meniul public al Statului Român; administrator Ministerul Transporturilor şi concesionat pe 49 de ani de C.N.C.F. ,,CFR" S.A.

• Regimul economic: Folosinţa actuală: teren căi ferate Destinaţia conform PUG: zona căi ferate şi construcţii aferente.

• Regimul tehnic: Terenul pe care se execută lucrarea este situat în intravilanul şi extravilanul oraşului Videle: - suprafaţa de teren intravilan: 101813mp; - suprafaţa de teren extravilan: 187255mp.

3. Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial 3.1. Natura impactului In perioada de execuţie

Nr.Crt. Tipul de impact Impact potenţial Estimare impact 1 Direct Asupra solului,

subsolului si aerului •>

Moderat- negativ, de scurtă durată si local

•>

2 Indirect Asupra populatiei Minor - negativ, de scurtă durată si local

•>

3 Secundar Asupra apei, solului si vegetaţiei

Minor - negativ, de scurtă durată si local

4 Pe termen scurt Asupra factorilor de mediu

Moderat- negativ, local

5 Pe termen lung Asupra populaţiei, aerului, solului si

subsolului

Major - Pozitiv, pe termen lung

6 Rezidual Asupra factorului de mediu

Minor

7 Cumulativ Asupra aerului si populaţiei

Numai în cazul executării în aceeaşi perioadă de

timp a reabilitării Casei de Cultură

Tabel 5. Natura impactului

3.2. Extinderea impactului Luând în considerare sursele de poluare cu impact asupra mediului, în perioada de execuţie, concentraţiile cele mai ridicate ale poluanţilor care fac posibilă depăşirea CMA sunt: - pulberile, în zona organizării de şantier şi pe traseul drumurilor de acces si a fronturilor de

lucru; - materiile în suspensie şi produsele petroliere din apele uzate provenite de la organizarea de

şantier; - zgomotul produs prin activitatea utilajelor de construcţie si transport. Extinderea impactului se limitează, în general, la perimetrul staţiei cf. Videle.

Perioada de execuţie Zonele în care se resimte impactul sunt cele în care evoluează dispersia poluanţilor. Aceste zone sunt: - fronturile de lucru; - drumurile de acces între organizarea de şantier şi fronturile de lucru. Impactul asupra factorilor de mediu, datorat executării lucrărilor este temporar şi de scurtă durată.

Perioada de exploatare În perioada de operare, datorită dispersiei poluanţilor proveniţi din traficul pe calea ferată-în funcţie de traficul prognozat-zona în care se resimte impactul este redusă si însoţeşte traseul căii ferate pe o distanţă de cca. 50-100m de o parte şi de alta a acestuia.

3.3. Magnitudinea şi complexitatea impactului Investiţia propusă nu va avea un impact negativ-major asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului şi a climei.

3.4. Probabilitatea impactului Probabilitatea impactului datorat producerii poluărilor accidentale este scăzută.

3.5. Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului Impactul va fi pe termen scurt şi va avea un caracter temporar, pe durata execuţiei lucrării. Terenul se va aduce la starea iniţială după terminarea lucrărilor-impact reversibil. În perioada de exploatare impactul va fi pozitiv-major si de lungă durată, prin măsurile adoptate în proiect.

3.6. Cumularea impactului cu impactul altor proiecte Proiectul ,,Sala de sport în oraşul Videle'' realizat prin Compania Naţională de Investiţii a fost finalizat în anul 2008 şi se află la o distanţă de aproximativ 300m faţă de gara Videle. „Reabilitare Casa de Cultură, str. Florilor nr. 34, oraş Videle'' este în derulare şi se află la aproximativ 1,2 km faţă de gara Videle. Extinderea impactului se limitează, în general, la perimetrul staţiei cf. Videle.

Nr. Tipul de impact Impact Estimare impact crt. potenţial

1 Cumulativ Asupra aerului Numai în cazul executării în aceeaşi şi populaţiei perioadă de timp a: „Reabilitării Casei de

Cultură''

Tabel 6. Cumularea impactului cu alte proiecte

3.6. Măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului 3.6.1. Măsuri de prevenire a poluării apelor În perioada de execuţie Reţelele de apă canal se vor executa cu maximă etanşeitate pentru a evita pierderile de orice fel, se vor realiza cu racorduri elastice si etanşe si se vor monta aparent în subsolul clădirii pentru a fi accesibile în caz de avarie sau control. În perioada de execuţie se impun următoarele măsuri: - carburanţii se vor depozita în rezervoare etanşe pe platforme special amenajate; - întreţinerea utilajelor se va face în locuri special amenajate, - materialele sensibile la acţiunea apei se vor depozita în spaţii închise; - manipularea materialelor se va face în aşa fel încât să se evite antrenarea acestora de către apele

pluviale; - toate deşeurile lichide vor fi colectate si evacuate prin intermediul firmelor autorizate; - se va ţine evidenta tuturor tipurilor de deşeuri generate în conformitate cu legislaţia în vigoare; - se va elabora un plan de prevenire a poluării accidentale ce va include soluţii operative pentru

intervenţia în cazul unor scurgeri accidentale semnificative de compuşi chimici lichizi, antrenabili în subteran.

În perioada de exploatare Se va realiza un sistem de captare şi evacuare a apelor din zona staţiei de cale ferată Videle pentru evitarea infiltrării apei în terenul de bază care sub influenţa creşterii umidităţii îşi poate mod ifica nefavorabil caracteristicile fizico-mecanice, cu efecte negative asupra arealului din zonă. Întreţinerea reţelelor de apă, în special a reţelei de canalizare, constituie o măsura suplimentară de prevenire a poluării apelor subterane în perioada de exploatare. Mentinerea în stare de funcţionare a decantorului separator de hidrocarburi si respectarea regulamentului de funcţionare a acestuia si întreţinerea corespunzătoare a reţelei de canalizare vor asigura evacuarea apelor uzate la parametrii stabiliţi de normativele în vigoare.

3.6.2. Măsuri de protecţie a aerului In perioada de execuţie Limitarea emisiilor de substanţe poluante în atmosferă prin folosirea unor utilaje şi mijloace de transport prevăzute cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor, de tip „Euro". Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic privind nivelul de monoxid de carbon si concentraţiile de emisii de gaze de esapament si vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni. Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioada cu vânt puternic sau se va intensifica stropirea cu apă a suprafeţelor. Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafeţe mari, în acest caz nu se pot folosi instalaţii de captare - epurare-evacuare a poluanţilor. Lucrările de organizare a şantierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotări moderne care sa reducă emisiile de noxe în aer, apă si sol. Concentrarea lor într-un singur amplasament este benefică diminuând zona de impact si favorizând o exploatare controlată si corectă.

În perioada de exploatare Se va achiziţiona o centrală termică nouă, performantă, care să genereze emisii reduse în atmosferă. Traficul feroviar nu constituie o sursă importante de poluare a aerului si nu este necesar să se folosescă instalaţii speciale de depoluare.

3.6.3. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor In perioada de execuţie Pentru diminuarea zgomotului generat în perioada de execuţie a lucrărilor şi situarea nivelului de

zgomot sub valorile maxim admise conform normativelor în vigoare, sunt recomandate măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi anume: - pentru a nu se depăşi limitele de toleranţă admise, în perioada de execuţie, utilajele şi mijloacele

de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnică; - întreţinerea şi funcţionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de

construcţie, precum şi verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora, astfel încât să fie atenuat impactul sonor;

- pentru reducerea disconfortului sonor datorat funcţionării utilajelor, în perioada de execuţie a proiectului, se recomandă ca programul de lucru să nu se desfăşoare în timpul nopţii, ci doar în perioada de zi între orele 06:00-22:00;

- pentru reducerea nivelului de zgomot este necesară reducerea la minimum a traficului utilajelor de construcţie în apropierea zonelor locuite şi folosirea unor rute ocolitoare;

- în cazul în care în zonele locuite se înregistrează niveluri de zgomot ridicate vor fi folosite panouri acustice în perioada de execuţie a lucrărilor.

În perioada de exploatare Pentru zona în care imobilele construite sunt la limita zonei de siguranţă a căii ferate, la o distanţă mai mică de 50m vor fi amplasate panouri fonoabsorbante pentru a diminua disconfortul provocat de traficul cf. Prin amplasarea panourilor se reduce nivelul de zgomot la receptor, generat de transportul feroviar, astfel încât să fie respectate limitele impuse de legislaţia în vigoare SR 10009 -2017, Ordinul M.S. nr. 119/2000 şi Legea nr.121/2019.

Zonele în care se vor amplasa panouri fonoabsorbante sunt: - partea stângă: km 50+330-km 50+390, km 51+000-km 51+075, km 51+900-km 52+050; - partea dreaptă: km 51+925-km 52+000.

Panourile fonoabsorbante se vor monta la distanţa de 3,6m faţă de axul liniei cf cele mai apropiate şi vor avea înălţimea de 3,0m.

3.6.4. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului In perioada de execuţie: - săparea platformei, la liniile de cale ferată, se va face numai până la cota -1,50 de la NSS pentru

peroane şi dren, iar stratul de geotextil va asigura protecţia solului local; - pentru consolidarea fundaţiei din beton la clădire călători se va săpa până la o adâncime de

5,75m; - depozitele temporare de materiale de construcţie vor fi amplasate în locuri special amenajate

pentru a evita chiar şi poluările accidentale ale solului; - depozitarea provizorie a pământului excavat se va face pe suprafeţe cât mai reduse, astfel încât

să nu se producă degradări inutile de teren; - protejarea solului şi subsolului în perioada de execuţie este în sarcina Antreprenorului care

trebuie să respecte cerinţele de mediu stipulate în caietele de sarcini. - organizarea de şantier se va amplasa pe platforma impermeabilizată; - depozitarea combustibililor în rezervoare etanşe pentru a se evita infestarea solului prin

infiltrare directă; - se va evita degradarea zonelor învecinate amplasamentului, evitându-se staţionarea utilajelor,

efectuarea de reparaţii şi alimentari cu combustibil; - materialele ce vor fi utilizate în cadrul lucrărilor nu prezintă risc major de poluare pentru sol.

În perioada de exploatare Incinta obiectivului are platforme betonate, parcări şi drumuri care asigură buna desfăşurare a activităţilor. Din modul de evacuare a apelor uzate se apreciază că nu se vor produce poluări accidentale care să afecteze solul şi subsolul. Toate conductele de canalizare din exteriorul clădirilor, vor fi realizate

din materiale agrementate în ţară.

Se recomandă:

- întreţinerea corespunzătoare a canalizării pentru a nu crea condiţii de poluare prin infiltraţii; - întreţinerea corespunzătoare a separatorului de produse petroliere; - depozitarea controlată a deşeurilor rezultate din activitatea ce se desfăşoară pe amplasament.

Vor fi amenajate sisteme de drenare pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale de pe amplasament. Prin soluţiile tehnice adoptate şi activitatea din şantier organizată cu respectarea cerinţelor de protecţia mediului cuprinse în legislaţia aplicabilă se va menţine actuala calitate a solului. Se prevede amenajarea peisagistică a zonei, iar pentru întreţinerea spaţiilor verzi se vor folosi metode ecologice eliminandu-se riscul de poluare a solului cu pesticide şi amelioratori cu potenţial de infiltrare în pânza freatică.

3.6.6. Măsuri pentru protejarea aşezărilor umane şi obiectivele protejate şi/sau de interes public In perioada de execuţie Pentru a nu fi produse perturbări ale aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public sunt necesare măsuri, precum: - realizarea lucrărilor eşalonat, pe baza unui grafic de lucrări, astfel încât să fie redusă perioada de

execuţie a lucrărilor pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative; - în zonele de lucru amplasate în vecinătatea zonelor locuite, activităţile specifice organizărilor de

şantier şi bazelor de producţie se vor desfăşura numai în perioada de zi, cu respectarea perioadei de linişte şi odihnă de noapte;

- optimizarea traseelor utilajelor de construcţie şi mijloacelor de transport a materialelor, astfel încât să fie evitate blocajele şi accidentele de circulaţie;

- evitarea rutelor de transport prin localităţi şi utilizarea unor rute ocolitoare; - funcţionarea la parametrii optimi proiectaţi a utilajelor tehnologice şi mijloacelor de transport

pentru reducerea noxelor şi zgomotului care ar putea afecta factorul uman; - evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport şi a materialelor de construcţie pentru

reducerea disconfortului locuitorilor; - umectarea periodică a materialelor de terasamente pentru reducerea emisiilor în atmosferă în

perioada manevrării - emisii de pulberi care ar putea afecta factorul uman; - asigurarea de puncte de curăţare manuală sau mecanizată a pneurilor utilajelor tehnologice şi

mijloacelor de transport; - asigurarea semnalizării zonelor de lucru cu panouri de avertizare; - refacerea ecologică a zonelor afectate de organizările de şantier.

În perioada de exploatare Realizarea proiectului va avea în principal un impact pozitiv asupra mediului socio-economic şi va asigura: - crearea ,,unei cantităţi de lumină" suficientă pentru securitatea oamenilor; - amenajări de parcări pentru personalul din staţie şi călători şi pentru cei cu deficienţe

locomotorii; - amplasarea de panouri fonoabsorbante pentru diminuarea disconfortului datorat traficului

feroviar; - garduri de protecţie; - creşterea gradului de confort pentru călători prin amenajarea spaţiilor de odihnă; - panouri şi sisteme de informare performante.

3.6.6. Măsurile pentru protecţia faunei şi florei terestre şi acvatice, a biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate In perioada de execuţie Măsurile adoptate sunt: - îmbunătăţirea aspectului peisagistic cu noi plantări; - amplasarea de bariere fizice împrejurul organizărilor de şantier pentru nu a afecta şi alte

suprafeţe decât cele necesare construcţiei clădirii, şi implicit pentru a proteja vegetaţia specifică a amplasamentului, precum şi pentru evitarea producerii de accidente;

- limitarea lucrărilor la suprafaţa minimă necesară conform proiectului; - refacerea suprafeţelor afectate; - prevenirea şi înlăturarea urmărilor unor accidente feroviare care ar putea polua puternic zona,

prin scurgeri sau incendii.

În zonele adiacente circulaţiilor pietonale, parcajelor şi acceselor în clădire se vor amenaja zone cu spaţii verzi prin aşternere de pământ vegetal, plantări de gazon şi arbuşti ornamentali. În perioada de exploatare a căii ferate pentru evitarea producerii de boli sau pentru a nu împiedica dezvoltarea normală a vegetaţiei este necesară întreţinerea corespunzătoare de către administratorul căii ferate a rigolelor de scurgere a apelor si a zonelor de depozitare a deşeurilor.

În ansamblu, se poate aprecia că din punct de vedere al mediului ambiant, lucrările ce fac obiectul prezentului proiect nu introduc disfuncţionalităţi suplimentare faţă de situaţia actuală, ci dimpotrivă vor avea un impact pozitiv, de lungă durată în condiţii de sporirea circulaţiei feroviare.

FLUXUL TEHNOLOGIC

STAŢIA CF VIDELE

Lucrări pregătire teren

Lucrări protecţie cabluri

TTR si SCB

3 Lucrări pentru

organizarea de şantier

Generare deşeuri -stocare temporară -reutilizare/valorificare -eliminare

-Demolare clădiri -Desfiinţare linii

Reabilitare/Modernizare

-Lucrări construcţii clădiri -Lucrări construcţii civile (peroane/copertine) -Lucrări podeţ -Lucrări panouri fonoabsorbante

X

Lucrări terasamente/

suprastructură >

Racordare linie nouă la cea

existentă — >

Amenajare piaţa gării

Definitivare lucrări

SCB,TTR şi LC

Refacere cadru natural

PLANUL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI REDUCERE A CANTITĂŢII DE DEŞEURI GENERATE

STAŢIA CF VIDELE

1. Introducere Planul de gestionarea a deşeurilor şi reducere a cantităţii de deşeuri generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, a fost elaborat în conformitate cu cerinţele Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare pentru: - reducerea cantităţilor de deşeuri generate pe amplasament; - asigurarea colectării selective a deşeurilor reciclabile; - predarea periodică a deşeurilor valorificabile către societăţ ile autorizate; - controlul amănunţit al produselor achiziţionate/comercializate;

fiind astfel redusă cantitatea de deşeuri ce trebuie predată spre eliminare finală în depozitele de deşeuri.

În sensul Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, semnificaţia unor termeni este prezentată mai

jos: - deşeu - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl

arunce; - reciclare - orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate în produse,

materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia iniţială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere.

- reutilizare - orice operaţiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deşeuri sunt utilizate din nou în acelaşi scop pentru care au fost concepute;

- valorificare - orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul că, deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că, deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în economie;

- eliminare - orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie;

- gestionarea deşeurilor - colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de un comerciant sau un operator economic care se ocupă de valorificare/eliminare deşeuri în numele altor persoane;

- colectarea selectivă - este una dintre etapele esenţiale ale unui management actual al deşeurilor în funcţie de natura lor;

- gestionarea deşeurilor - se referă la depozitarea temporară, reutilizarea, colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor, principalul scop fiind economisirea materiei prime prin reutilizarea deşeurilor reciclabile, contribuind astfel la reducerea presiunii asupra resurselor naturale.

1

1.1. Ierarhizare privind opţiunile de gestionare a deşeurilor Ierarhia deşeurilor, aşa cum este prezentată în cadrul Directivei 2008/98/CE şi în Legea nr.211/2011, se aplică în calitate de ordine a priorităţilor, în cadrul legislaţiei şi a politicilor în materie de prevenire a gestionării deşeurilor în următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor:

Modul de gestionare a deşeurilor este regăsit la generator/constructor/antreprenor prin evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitate cu H.G. nr.856/2002 (Anexa 1a). Toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor, precum hârtia, sticla, plastic, metale, beton, etc. pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă ş i apoi de valorificare. Producătorii/deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să predea deşeurile generate din activitatea sa operatorilor economici autorizaţi de către autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului şi să efectueze operaţii de colectare, transport, valorificare şi/sau eliminare deşeuri în condiţ iile legislaţiei de mediu în vigoare. Operatorii economici autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului pentru efectuarea operaţiunilor de colectare şi transport au obligaţia să colecteze selectiv deşeurile şi să le transporte numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de tratare/eliminare. Costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor sunt suportate de producătorul de deşeuri conform principiului „poluatorul plăteşte" (Legea nr.211/2011- art.21, alin.1).

1.2. Opţiuni privind gestionarea deşeurilor - prevenirea/minimizarea la sursă cât mai mult posibil; - refolosirea/reutilizarea direct sau cu puţine îmbunătăţiri a ,,calităţii"; - reciclarea sau reprocesarea într-o formă care să le transforme în sursă secundară de ,,materii

prime"; - valorificarea energetică - obţinerea de energie alternativă faţă de energia neregenerabilă din

combustibilii fosili; - eliminarea prin depozitare controlată.

Dacă opţiunea de prevenire a producerii de deşeuri nu este întotdeauna posibilă, atunci trebuie minimizată cantitatea de deşeuri generată prin: reutilizare, reciclare şi valorificare energetică. Etapa de eliminare a deşeurilor trebuie aplicată numai după ce au fost folosite la maxim toate celelalte mijloace în mod responsabil, astfel încât să nu producă efecte negative asupra mediului.

Figura 1. Grafic cu ierarhizarea gestionării deşeurilor

2

1.3. Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor conform Hotărârii nr.870/2013 privind aprobarea ,,Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020''. Principiul protecţiei resurselor primare este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea deşeur ilor ca materii prime secundare. Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică în corelaţie cu cerinţele pentru protecţia mediului şi cu măsuri fezabile din punct de vedere economic. Principiul prevenirii spune că activităţile trebuie ierarhizate după importanţă, pentru evitarea apariţiei deşeurilor, pentru minimizarea cantităţilor, pentru reutilizare, pentru tratare prin recuperare sau prin eliminare. Principiul,,Poluatorul plăteşte'' are ca scop, printre altele, responsabilizarea celor care poluează şi care vor suporta costurile de gestionare a deşeurilor şi de acoperire a prejudiciilor aduse mediului. Principiul proximităţii stabileşte ca tratarea deşeurilor să se facă cât mai aproape de locul de producere, iar transportul este permis şi recomandat numai spre capacităţi de prelucrare care dispun de tehnologia necesară tratării. Principiul subsidiarităţii care promovează luarea deciziilor la nivel inferior pe baza unor criterii uniforme, stabilite anterior la cel mai înalt nivel. Principiul integrării arată că activităţile de gestionare a deşeurilor nu pot fi disociate, ci fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

2. Activităţile generatoare de deşeuri În urma executării lucrărilor de reabilitare rezultă deşeuri din următoarele activităţi de: - reabilitare a căii ferate, lucrări de: infrastructură, suprastructură, construcţii civile, lucrări de artă

(podeţ), instalaţii; - demolare clădiri (în staţie), rampe; - desfiinţare platforme şi drumuri tehnologice; - dezafectare/desfiinţare linii c.f.; - specific organizării de şantier-birouri:

- deşeuri de ambalaje; - menajere şi/sau asimilabile.

2.1. Tipuri de deşeuri generate Deşeurile se împart în două categorii mari nepericuloase şi periculoase şi sunt definite pe categorii în H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor. Trebuie stabilit un flux specific de operaţii pentru fiecare tip de deşeu şi identificarea unei metode adecvate de tratare, valorificare sau eliminare. Deşeurile produse ca urmare a construirii şi exploatării căii ferate se estimează separat pentru perioada de execuţie şi perioada de exploatare.

2.2. Dezafectarea/desfiinţare linii Deşeurile/materialele scoase din cale vor fi colectate selectiv în funcţie de caracteristicile lor, transportate în depozite autorizate sau predate beneficiarului în scopul valorificării lor, aceste deşeuri/materiale sunt: - traverse din lemn şi beton; - şine de cale ferată; - aparate de cale; - material mărunt de cale;

3

- piatră spartă; - deşeuri electrice şi electronice (echipamente de iluminat, unelte electrice şi electronice); - pământ şi pietriş din săpătură.

Materialele de cale rezultate de la lucrări vor fi gestionate în conformitate cu Norma tehnică feroviară NTF nr.71-002:2006 aprobată prin Ordinul MTCT nr.1403/2006 privind „Infrastructura feroviară, reutilizarea materialelor de cale recuperate în urma lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a căii''. Norma tehnică feroviară se referă la următoarele componente ale căii ferate: şine, traverse din lemn şi beton, material mărunt de cale, aparate de cale şi piatră spartă şi stabileşte domeniul de reutilizare pentru fiecare dintre componentele căii în funcţie de starea lor. Astfel, materialele extrase din cale vor fi colectate selective pe categorii de produse, verificate şi repartizate în funcţie de rezultatul verificărilor: - materiale semibune; - materiale uzate; - materiale declasate.

Domeniul de reutilizare a componentelor căii: - şinele de cale ferată semibune şi recondiţionate vor fi reutilizate pentru întreţinere şi reparaţii la

linii, iar şinele declasate vor fi valorificate ca fier vechi; - traversele de lemn semibune şi reparate se vor reutiliza în triaje şi ateliere, iar cele declasate se vor

reutiliza pentru construcţii, se vor incinera în incineratoare autorizate; - traverse de beton semibune şi reparate se vor reutiliza pe liniile secundare, triaje şi ateliere, iar

traversele declasate se vor concasa. Prin concasare, fierul va fi depozitat separat în vederea valorificării;

- aparatele de cale şi materialul mărunt de cale semi-bune şi recondiţionate se reutilizează, iar cele declasate vor fi valorificate ca fier vechi;

- piatra spartă recuperată, curată se reintroduce în cale, iar deşeul de ciur se reutilizează ca material pentru substratul căii sau la alte construcţii.

2.3. Demolare clădiri, rampe şi platforme Deşeurilor rezultate din dezafectări de clădiri (în staţii), rampe şi platforme sunt: - beton, cărămizi, sticlă şi materiale ceramice ce se vor colecta selectiv, se vor depozita pe suprafeţe

betonate şi vor fi transportate la un depozit de deşeuri autorizat; - metalice-se vor valorifica prin comercializare ca fier vechi; - de lemn-se vor valorifica energetic; - electrice şi electronice ce se vor preda la centre de colectare special organizate.

Pământul şi pietrişul rezultate din săpătură şi care nu se vor recupera la lucrare vor fi reutilizate la drumuri locale sau se vor depozita în locuri acceptate de autorităţile locale.

2.4. Alte tipuri de deşeuri generate pe amplasament - deşeuri metalice - deşeuri feroase care vor rezulta în principal în urma execuţiei structurilor şi a

fundaţiilor; - deşeuri din material plastic-reprezentate în principal de resturile materialelor de construcţii

confecţionate din plastic (tubulaturi PVC, diverse tipuri de profile etc.); - deşeurile de ambalaje fără conţinut de substanţe periculoase (hârtie şi carton, plastic, lemn,

metalice) rezultate de la diverse materiale de construcţii ce vor fi furnizate în organizarea de şantier;

- uleiuri uzate, rezultate în urma operaţiilor de întreţinere şi reparaţii a utilajelor;

4

- deşeurile de materiale de construcţie reprezentate de resturile ce nu mai pot fi reutilizate în construcţie (bucăţi de cărămizi, rigips, diverse materiale de finisaj etc.);

- deşeuri de lemn, rezultate în urma lucrărilor de demolare şi a lucrărilor de execuţie.

In incinta organizării de şantier, antreprenorul va amenaja o platformă special destinată colectării şi gestionării tuturor tipurilor de deşeuri ce vor rezulta în urma execuţiei lucrărilor, prevăzută cu pubele, containere şi recipienţi special destinaţi depozitării temporare a deşeurilor. Platforma va fi amenajată astfel încât să permită manipularea deşeurilor de către societăţile autorizate contractate, în condiţii de siguranţă. Depozitarea temporară a deşeurilor se va face separat, pe fiecare tip de deşeu, fiecare container sau recipient destinat depozitării fiind etichetat cu codul corespunzător al deşeului, conform H.G. nr.856/2002. Colectarea deşeurilor menajere se va realiza separat, depozitarea temporară fiind realizată doar în cadrul suprafeţelor special amenajate în organizarea de şantier.

Perioada de operare (Planul de Salubrizare - ataşat ca anexă) In perioada de operare vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri ce se vor gestiona conform Planului de management servicii staţia cf Videle, acestea sunt: - deşeuri menajere rezultate:

- în staţiile de călători; - din activitatea de birou a personalul de întreţinere a căii ferate.

- deşeuri metalice rezultate ca urmare a desfăşurării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente realizate pe calea ferată şi în staţiile de călători şi clădirile de întreţinere;

- deşeuri din materiale plastice rezultate ca urmare a desfăşurării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente realizate pe calea ferată şi în staţiile de călători şi clădirile de întreţinere;

- nămoluri de epurare rezultate în urma epurării apelor uzate menajere generate în grupurile sanitare aferente staţiilor de călători şi clădirilor de întreţinere;

- nămoluri de la separatoarele de hidrocarburi rezultate ca urmare a preepurării apelor pluviale potenţial contaminate colectate de pe suprafaţa rutieră a parcărilor staţiilor de călători;

- deşeuri specifice activităţilor de birou.

3. Gestionarea deşeurilor generate pe amplasament Ţintele şi obiectivele referitoare la sistemul de gestionare a deşeurilor sunt următoarele: - refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, dacă nu au fost contaminate; - reutilizarea deşeurilor/materialelor provenite din săpături, dacă acestea nu au fost contaminate.

Figura 2. Gestionarea deşeurilor

5

4. Măsuri privind gestionarea deşeurilor generate pe amplasament Conform Legii nr.2011/2011 cu modificările ulterioare şi anume: până la 31 decembrie 2020 se va reutiliza, recicla şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, d e minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţări.

Tip deşeu Cod deşeu Cine/ce a generat deşeul

Măsuri Observaţii

ambalaj hârtie 15 01 01 activităţi şantier/birou depozitarea se va face în locuri special amenajate

deşeurile vor fi predate obligatoriu unităţilor specializate păstrându-se evidenţa lor, conform

Legii nr.249/2015 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor

şi a deşeurilor de ambalaje ambalaj plastic 15 01 02 activităţi şantier/birou depozitarea se va face în locuri

special amenajate deşeurile vor fi predate

obligatoriu unităţilor specializate păstrându-se evidenţa lor, conform Legii nr.249/2015 din 28

octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de

ambalaje ambalaj lemn 15 01 03 activităţi şantier/birou depozitarea se va face în locuri

special amenajate deşeurile vor fi predate obligatoriu unităţilor

specializate păstrându-se evidenţa lor, conform Legii nr.249/2015 din 28 octombrie 2015

privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

ambalaje metalice 15 01 04 activităţi şantier/birou depozitarea se va face în locuri special amenajate

deşeurile vor fi predate obligatoriu unităţilor specializate păstrându-se

evidenţa lor, conform H.G. nr.170/2004 echipamente

(electrice,electronice) casate altele decât cele

specificate la 16 02 15

16 02 14 lucrări dezafectare/demontare

depozitarea se va face în locuri special amenajate

deşeurile vor fi predate obligatoriu unităţilor specializate păstrându-se

evidenţa lor

alte baterii şi acumulatori

16 06 05 activităţi de întreţinere a utilajelor/autovehiculelor

vor fi depozitate în condiţii de siguranţă în locuri special

amenajate

evidenţa şi gestionarea se va face conform H.G. nr.1132/2008. Se interzice dezmembrarea

pentru recuperarea de părţi componente

6

beton 17 01 01 lucrări de demolare/dezafectare

linii

se va face o colectare selectivă, iar deşeurile valorificabile vor

fi puse la dispoziţ ia beneficiarului

eliminarea deşeurilor se va face prin intermediul unor firme autorizate

cărămizi 17 01 02 lucrări de demolare/dezafectare

linii

se va face o colectare selectivă, iar deşeurile valorificabile vor

fi puse la dispoziţ ia beneficiarului

eliminarea deşeurilor se va face prin intermediul unor firme autorizate

deşeuri de lemn (altele decât traversele

de lemn)

17 02 01 activităţi de demolare, activităţi de

defrişare/curăţare teren de material lemnos

se va face o colectare selectivă, iar deşeurile valorificabile vor

fi puse la dispoziţ ia beneficiarului

se vor valorifica integral

fier şi otel 17 04 05 lucrări de demolare/dezafectare

linii (linie cf şi material mărunt de cale)

vor fi transportate în condiţii de siguranţă pe platformele special

amenajate din organizarea de şantier şi predate beneficiarului

în vederea valorificării

se vor valorifica integral

amestecuri metalice 17 04 07 Activităţi curente de şantier

se vor depozita temporar în condiţii de siguranţă pe

platformele special amenajate din organizrea de şantier

se vor valorifica integral

piatră brută 17 05 04 lucrări demontare ( p o d e ţ )

se vor depozita temporar în condiţii de siguranţă pe

platformele special amenajate din organizarea de şantier

se vor valorifica integral

piatră spartă 17 05 04 dezafectare linii Se vor depozita temporar în condiţii de siguranţă pe

platformele special amenajate din organizarea de şantier

se vor valorifica integral (la lucrare/terţi)

traverse de beton 17 01 01 17 04 05

demontări linii se vor depozita temporar în condiţii de siguranţă pe

platformele special amenajate din organizarea de şantier şi se

vor concasa

se vor valorifica integral

beton 17 01 01 lucrări de demolare (rampă şi clădire)

se va depozita temporar în condiţii de siguranţă pe

se vor valorifica integral (la lucrare/terţi)

7

platformele special amenajate din organizarea de şantier şi se

va concasa moloz 17 01 07 lucrări rezultate din

demolări şi finisări se vor depozita temporar în

condiţii de siguranţă pe platformele special amenajate

din organizarea de şantier

eliminarea deşeurilor se va face prin intermediul unor firme autorizate-depozit de

deşeuri inerte

Tabel 1. Măsuri privind gestionarea deşeurilor generate pe amplasament - staţia cf Videle

8

5. Obligaţii Antreprenor/Constructor - evitarea producerii de deşeuri; în cazul în care această activitate nu poate fi evitată se urmăreşte

„ierarhizare privind opţiunile de gestionare a deşeurilor"; - eliminarea deşeurilor periculoase prin firme specializate (operatori economici) autorizate pe baza

unui contract; - deşeurile transferate către firme specializate (spre eliminare) vor fi ambalate şi etichetate în

conformitate cu legislaţia în vigoare; - traversele din beton care nu pot fi reutilizate se vor concasa în staţiile de concasare. Materialul

metalic rezultat se va valorifica la centrele autorizate, iar betonul spart va fi folosit la amenajarea drumurilor ca material de construcţii;

- stâlpi de electrificare - vor fi demontaţi şi se vor transporta în depozitele organizării de şantier.

În funcţie de starea lor tehnică aceştia pot fi refolosiţi de CFR - SA la lucrări de reparaţii şi întreţinere curentă, iar cei care sunt deterioraţi vor fi concasaţi în staţiile de concasare. Materialul metalic rezultat se va valorifica la centrele autorizate, iar betonul spart va fi folosit la amenajarea drumurilor ca material de construcţii. - piatra spartă recuperată, curată se reintroduce în cale; - materialele scoase din cale vor fi predate beneficiarului în vederea reutilizării sau valorificării

acestora în funcţie de starea lor; - se va reface cadrul natural în zonele unde au fost:

- dezafectate linii cf; - desfiinţate depozitele temporare; - organizarea de şantier.

9

6. Referenţiale

Lista indicativă a legislaţiei din România privind gestionarea deşeurilor

Corespondenţă cu Directivele/Regulamentele Europene

Legea nr.211/2011- privind regimul deşeurilor cu modificări

Decizia Comisiei 2014/955/UE - de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile H.G. nr.1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României

H.G. nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare

Transpune Directiva nr.1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr.L 182 din 16 iulie 1999

Ordin nr.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri

Transpune Decizia Consiliului 2003/33/CE stabilind criteriile şi procedurile pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 şi anexei II la Directiva 1999/31/CE, publicată în Jurnalul Oficial al ComunităţilorEuropene (JOCE) nr.L11 din 16 ianuarie 2003

Legea nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Transpune prevederile Directivei 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 365 din 31 decembrie 1994, modificată prin Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.47 din 18 februarie 2004, prin Directiva 2013/2/UE a Comisiei din 7 februarie 2013 de modificare a anexei I la Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 37 din 8 februarie 2013, Decizia 97/129/CE a Comisiei din 28 ianuarie 1997 de stabilire a sistemului de identificare a materialelor folosite pentru ambalaje, în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile provenite din ambalaje, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L, nr. 50 din 20 februarie 1997, Decizia 2005/270/CE a Comisiei din 22 martie 2005 de stabilire a tabelelor corespunzătoare sistemului de baze de date, în conformitate cu Directiva

10

94/62/CE a Parlamentului şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje [notificată cu numărul C (2005) 854, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 86 din 5 aprilie 2005

Ordin nr.794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje H.G. nr.170 /2004 privind gestionarea anvelopelor uzate H.G. nr.1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori

Transpune Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L266 din 26 septembrie 2006

Ordinul comun nr. 1399/20132/2009 al MM şi ME pentru aprobarea Procedurii privind modul de evidenţă şi raportare a datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi la deşeurile de baterii şi acumulator OUG nr. 5/2015 privind deşeurile şi echipamentele electrice şi electronice

Transpune Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 197 din 24 iulie 2012

Ordin nr.1281 /1121/2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective

H.G. nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi ale altor compusi similari, cu modificările şi completările ulterioare

Transpune prevederile Directivei Consiliului nr.96/59/CE din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi a terfenililor policloruraţi (PCB/TPC), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 243 din 24 septembrie 1996

H.G. nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, cu modificările şi completările ulterioare

Transpune Directiva Consiliului nr.87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cu azbest, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) Legea nr.85/1987

Tabel 2. Referenţiale

11

Plan de management privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor referitor la protecţia mediului

Staţia CF Videle

1. Introducere Scopul şi domeniul de aplicare Planul de management privind îmbunătăţirea calităţii serviciilor referitor la protecţia mediului are drept scop o eficientizare a calităţii serviciilor în staţia de cale ferată, interior şi exterior cu referire la informaţii şi recomandări privind aceste servicii. Serviciile de curăţenie şi întreţinere se referă la spaţiile destinate publicului călător sau activităţii de exploatare: - sălile de aşteptare; - vestibule şi holurile de acces în staţie; - holurile caselor de bilete; - peroane; - spaţiile dintre liniile căii ferate din grupele de călători; - spaţiile verzi din incinta staţiei; - trotuarele şi suprafeţele de acces din staţie spre oraş, precum şi trotuarul din faţa clădirii staţiei; - pasajele subterane şi supraterane, respectiv căile de acces la acestea; - grupuri sanitare; - platforme betonate pentru depozitare de deşeuri; - alte spaţii cu specific feroviar.

1.1. Realizarea serviciilor de curăţenie şi întreţinere 1.1.1. Servicii curente Serviciile curente se execută zilnic ori de câte ori este nevoie de către personalul calificat şi se vor efectua următoarele tipuri de operaţii pentru: > spaţii destinate traficului de călători: - eliminarea deşeurilor colectate selectiv şi stocarea lor în pubelele de pe platforma betonată; - aspirarea încăperilor şi îndepărtarea prafului de pe holuri şi scări; - spălarea cu detergent a spaţiilor interioare în funcţie de tipul pardoselii; - aerisirea şi odorizarea încăperilor şi holurilor; - igienizarea/spălarea spaţiilor destinate grupurilor sanitare şi dotarea cu materiale specifice; - dezinfectarea grupurilor sanitare cu substanţe clorigene sau produse avizate conform prevederilor

legislaţiei în vigoare. > spaţii destinate birourilor: - eliminarea deşeurilor colectate selectiv şi stocarea lor în pubelele de pe platforma betonată; - aspirarea încăperilor şi îndepărtarea prafului de pe holuri şi scări; - spălarea cu dergent a spaţiilor interioare în funcţie de tipul pardoselii; - aerisirea şi odorizarea încăperilor şi holurilor; - igienizarea/spălarea/dezinfectarea spaţiilor destinate grupurilor sanitare şi dotarea cu materiale

specifice; - ştergerea meselor de birouri, scaunelor, aparaturii de birou cu soluţii specifice. > spaţii destinate peroanelor: - eliminarea deşeurilor colectate selectiv şi stocarea lor în pubelele de pe platforma betonată; - curăţarea zăpezii şi asigurarea accesului în spaţiile destinate călătorilor pe timp nefavorabil; - spălarea cu detergent a spaţiilor exterioare-peroane.

1

> spaţii verzi: - eliminarea deşeurilor colectate selectiv şi stocarea lor în pubelele de pe platforma betonată; - lucrări specifice de îngrijire plante (udare, îndepărtarea speciilor invazive etc.).

1.1.2. Servicii generale - spălarea geamurilor; - spălarea tocăriei şi căilor de acces (balustrade); - spălarea gresiei/faianţei; - curăţarea de praf de pe pereţi şi tavane; - îndepartarea vegetaţie invazivă în zona parcărilor; - toaletarea arborilor/arbuştilor şi reamenajarea peisagistică în funcţie de anotimp.

1.1.3. Specificaţii tehnice cu referire la materialele/aparatura/ustensilele de curăţenie şi întreţinere folosite Produsele utilizate pentru curăţat/întreţinere trebuie să: - fie biodegradabile; - nu degradeze suprafaţa curăţată; - nu afecteze sănătatea oamenilor; - respecte cerinţele legale de protecţia mediului; - fie în conformitate cu normele sanitare în vigoare; - aibă acolo unde este necesar documente de certificare.

Materiale folosite trebuie sa fie reciclabile, biodegradabile - saci menajeri, mopuri, galeţi, lavete, etc. Aparatura folosită trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: - să respecte normele de siguranţă în exploatare; - să fie omologate din punct de vedere tehnic.

2

2. Programul de management privind îmbunătăţirea serviciilor în staţia Videle

Spaţii vizate Suprafeţe

(m2) Tip

activitate Materiale utilizate

Utilaje Operaţiuni Perioada Responsabili

Clădire Călători

(spaţii pentru călători)

359,0

servicii curăţenie

detergent pardoseli,

lavete, mături,

saci menajeri

scară telescopică;

utilaj mecanizat pentru măturat

igienizare şi spălare zilnic

Şef de staţie Serviciu administrativ

Clădire Călători

(spaţii pentru călători)

359,0 colectare selectivă deşeuri

saci menajeri, mănuşi

utilaj mecanizat pentru spălat

suprafeţe

golire selectivă deşeuri zilnic

Şef de staţie Serviciu administrativ

Clădire Călători

(spaţii pentru călători)

359,0

întreţinere

detergent pardoseli

lavete, mături,

saci menajeri

aspirator de curăţat

curăţare şi spălare lunar

Şef de staţie Serviciu administrativ

Peroane 5644,00

servicii curăţenie

mături,clor, saci menajeri,

mănuşi protecţie

utilaj mecanizat pentru spălat

suprafeţe

igienizare şi spălare zilnic

Şef de staţie Serviciu administrativ Peroane 5644,00

colectare deşeuri

mănuşi de protecţie,

saci menajeri

aspirator de mare

capacitate pentru aspirarea spaţiilor dintre

liniile CF

golire selectivă deşeuri zilnic Şef de staţie

Serviciu administrativ Peroane 5644,00

întreţinere

mături,clor, saci menajeri,

mănuşi, halate

scară telescopică,

utilaj mecanizat

pentru măturat

curăţare şi spălare

lunar (spălare cu detergent ecologic)

Şef de staţie Serviciu administrativ

Birouri 360,00

servicii curăţenie

detergent pardoseli,

lavete,mături, saci menajeri

mături cu coadă telescopică,

aspirator

igienizare şi spălare Zilnic

Şef de staţie Serviciu administrativ

Birouri 360,00

colectare saci menajeri, mănuşi

aspirator de mare capacitate

golire selectivă deşeuri zilnic

Şef de staţie Serviciu administrativ

3

întreţinere

detergent pardoseli,

lavete,mături, saci menajeri

maşină de spălat draperii, covoare

curăţare şi spălare lunar

mănuşi curăţare servicii

curăţenie protecţie,

foarfeci de tăiat gard viu

reziduri, îndepărtare

vegetaţie

zilnic

Şef de staţie utilaj mecanizat zilnic Serviciu administrativ

Spaţii verzi 1223,26 colectare saci menajeri

pentru tuns iarba,

mături manuale

golire selectivă deşeuri

(toaletare arbori, îndepartare

vegetaţie invazivă)

udare şi întreţinere mături îndepartare

vegetaţie lunar

Platformă colectare 12,00

colectare selectivă deşeuri

saci menajeri şi mănusi protecţie

manual

golire selectivă deşeuri zilnic Şef de staţie

Serviciu administrativ deşeuri

întreţinere saci menajeri spălare şi igienizare săptămânal

servicii curăţenie

saci menajeri,clor, găleată+mop,

mănuşi

igienizare, spălare,

dezinfectare zilnic Şef de staţie Grupuri sanitare

78,00 colectare selectivă deşeuri

saci menajeri, mănuşi,halat

manual golire selectivă deşeuri zilnic

Serviciu administrativ

întreţinere hârtie igienică,

săpun lichid, curăţare şi

spălare saci menajeri

curăţare şi spălare

zilnic Tabel 1. Programul de management privind îmbunătăţirea serviciilor în staţia Videle

4

3. Gestionare deşeuri O componentă importantă de eficientizare a serviciilor de întreţinere şi curăţenie în staţiile c.f o constituie şi reducerea cantităţii de deşeuri prin modul de gestionare a acestora. Modul de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament în timpul exploatării, se va face în conformitate cu cerinţele Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare pentru: - reducerea cantităţilor de deşeuri generate pe amplasament; - asigurarea colectării selective a deşeurilor reciclabile; - predarea periodică a deşeurilor valorificabile către societăţile autorizate; - controlul amănunţit al produselor achiziţionate/comercializate.

În sensul Legii nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, semnificaţia unor termeni este prezentată mai jos: - deşeu - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl

arunce; - reciclare - orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate în produse,

materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia iniţială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere;

- reutilizare - orice operaţiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deşeuri sunt utilizate din nou în acelaşi scop pentru care au fost concepute;

- valorificare - orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul că deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în economie;

- eliminare - orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie;

- gestionarea deşeurilor - colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de un comerciant sau un operator economic care se ocupă de valorificare/eliminare deşeuri în numele altor persoane.

- colectarea selectivă - este una dintre etapele esenţiale ale managementului deşeurilor în funcţie de natura lor;

- gestionarea deşeurilor - se referă la depozitarea temporară, reutilizarea, colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor, principalul scop fiind economisirea materiei prime prin reutilizarea deşeurilor reciclabile, contribuind astfel la reducerea presiunii asupra resurselor naturale.

3.1. Ierarhizare privind opţiunile de gestionare a deşeurilor Ierarhia deşeurilor, aşa cum este prezentată în cadrul Directivei 2008/98/CE şi în Legea nr.211/2011, se aplică în functie de ordinea priorităţiilor, în următoarea ordine descrescătoare a acestora. Modul de gestionare a deşeurilor este regăsit la generator/constructor/antreprenor prin evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitate cu H.G. nr.856/2002 (Anexa 1.a). Toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor, precum hârtia, sticla, plastic, metale, beton, uleiuri etc. pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă şi apoi de valorificare. Producatorii/deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să predea deşeurile generate din activitatea sa operatorilor economici autorizaţi de către autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului şi să efectueze operaţii de colectare, transport, valorificare şi/sau eliminare deşeuri în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare.

5

Operatorii economici autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului pentru efectuarea operaţiunilor de colectare şi transport au obligaţia să colecteze selectiv deşeurile şi să le transporte numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de tratare/eliminare. Costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor sunt suportate de producătorul de deşeuri conform principiului „poluatorul plăteşte" (Legea nr.211/2011 - art.21, alin.1).

3.2. Opţiuni privind gestionarea deşeurilor - prevenirea/minimizarea la sursă cât mai mult posibil; - refolosirea/reutilizarea direct sau cu puţine îmbunătăţiri a "calităţii"; - reciclarea sau reprocesarea într-o formă care să le transforme în sursă secundară de "materii prime"; - valorificarea energetică - obţinerea de energie alternativă faţă de energia neregenerabilă din

combustibilii fosili; - eliminarea prin depozitare controlată.

Daca opţiunea de prevenire a producerii de deşeuri nu este întotdeauna posibilă, atunci trebuie minimizată cantitatea de deşeuri generată prin: reutilizare, reciclare şi valorificare energetică. Etapa de eliminare a deşeurilor trebuie aplicată numai după ce au fost folosite la maxim toate celelalte mijloace, în mod responsabil astfel încât să nu producă efecte negative asupra mediului.

3.3. Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor conform Hotărârea nr.870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor

2014-2020 Principiul protecţiei resurselor primare este formulat în contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabilă" şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea deşeurilor ca materii prime secundare; Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică în corelaţie cu cerinţele pentru protecţia mediului şi cu măsuri fezabile din punct de vedere economic; Principiul prevenirii - spune că activităţile trebuie ierarhizate după importanţă, pentru evitarea apariţiei deşeurilor, pentru minimizarea cantităţilor, pentru reutilizare, pentru tratare prin recuperare sau prin eliminare. Principiul Poluatorul plăteşte are ca scop, printre altele, responsabilizarea celor care poluează şi care vor suporta costurile de gestionare a deşeurilor şi de acoperire a prejudiciilor aduse mediului. Principiul proximităţii stabileşte ca tratarea deşeurilor să se facă cât mai aproape de locul de producere, iar transportul este permis şi recomandat numai spre capacităţi de prelucrare care dispun de tehnologia necesară tratării. Principiul subsidiarităţii care promovează luarea deciziilor la nivel inferior, pe baza unor criterii uniforme, stabilite anterior la cel mai înalt nivel. Principiul integrării arată că activităţile de gestionare a deşeurilor nu pot fi disociate, ci fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.

3.4. Recomandările privind modul de gestionare deşeuri în perioada de operare În perioada de operare vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri rezultate ca urmare a traficului de călători, desfăsurării activităţilor de birou şi a lucrărilor de întreţinere si reparaţii curente realizate pe calea ferată, în staţiile de călători şi în clădirile de întreţinere: - deşeuri menajere şi tip menajer; - deşeuri metalice; - deşeuri din materiale plastice; - deşeuri din hârtie; - deşeuri din sticlă;

6

- deşeuri specifice serviciilor de curăţenie interior şi exterior clădirii şi spaţii aferente staţiei c.f.; - deşeuri biodegradabile specifice activităţii de întreţinere spaţii verzi.

Pentru protecţia mediului o activitate importantă este şi aceea de salubrizare şi anume precolectarea/ colectarea selectivă a deşeurilor prin: - gestionarea eficientă a acestora:

- asigurarea unui serviciu de salubrizare eficient; - dotarea cu recipiente de colectare suficiente; - ritmicitatea ridicării containerelor/recipienţilor de colectare; - asigurarea curăţeniei căilor publice şi a spaţiilor verzi; - modernizarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor în vederea atingerii standardelor

europene; - introducerea colectării selective (coşuri, europubele, eurocontainere) şi transport prin firme

specializate;

- realizarea de platforme betonate pentru amplasarea recipienţilor de colectare.

Se va urmări optimizarea colectării şi depozitării provizorii prin:

- inscripţionarea recipienţilor de colectare, de pe peroane şi din spaţiile de acces, în vederea colectării selective a deşeurilor, în conformitate cu fişa UIC 413;

- identificarea europubelelor/containerelor conform O.M.M.G.A./M.A.I. nr.1281/1121/2005 art. 1, aliniat a şi b.

- desemnarea unei persoane din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 211/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

4. Referenţiale - H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând

deşeurile; - Legea nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare; - H.G. nr.1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul

României; - H.G. nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare; - O.M.M.G.A. nr.95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de

acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr.1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completarile ulterioare;

- O.U.G. nr.5/2015 privind deşeurile şi echipamentele electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.M.M.G.A./M.A.I. nr.1281/1121/2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective;

- UIC nr.413/2000 - Măsuri pentru facilitarea călătoriilor pe calea ferată.

7

Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor

Agenţia Naţională pentru Protecţia M e d i u l u i

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TELEORMAN

Decizia etapei de evaluare iniţială 7058/22.06.2020

Ca urmare a solicitării depuse de C.N.C.F.„CFR" Ministerul Transporturilor, cu sediul în Bucureşti, str. Piaţa Gării de Nord, nr.1-3, pentru proiectul - Modernizarea / Reabilitarea a 47 staţii de cale ferata din România - faza de fezabilitate - Lot SRCF Bucureşti - Staţia de cale ferata Videle, propus a fi amplasat în oraşul Videle, str. Republicii, nr. 35 si teren extravilan, judeţul Teleorman, înregistrată la APM Teleorman cu nr. 7 0 5 8 / 1 2 . 0 6 . 2 0 2 0 ,

- în urma verificării amplasamentului proiectului, a analizării documentaţiei depuse, a localizării amplasamentului în planul de urbanism şi în raport cu poziţia faţă de arii protejate, zone-tampon, monumente ale naturii, monumente istorice sau arheologice, zone cu restricţii de construit, zona costieră; - având în vedere că:

proiectul propus intra sub incidenţa Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în anexa nr.2, pct.13 lit.a;

proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 4 9 / 2 0 1 1 , cu modificările şi completările ulterioare;

proiectul propus nu intră sub incidenţa prevederilor art. 48 si 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,

Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman decide: Necesitatea declanşării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul -

Modernizarea/Reabilitarea a 47 staţii de cale ferata din România - faza de fezabilitate - Lot SRCF Bucureşti - Staţia de cale ferata Videle

Pentru continuarea procedurii titularul va depune: a) memoriul de prezentare, completat conform conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 5 .E la procedură, conform Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; b) dovada achitării tarifului aferent etapei de încadrare - 4 0 ^ U « F — ^

p. DIRECTOR EXECUTIV Mihaela

p. Şef serviciu A.A

întocmit Mariana Gheorghe

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TELEORMAN Adresa: str. Dunării, nr. 1, mun. Alexandria, judeţul Teleorman, Cod 1 4 0 0 0 2

E-mail: office@apmtr.anpm.ro; Tel. 0 2 4 7 3 1 6 2 2 8 ; Fax 0 2 4 7 3 1 6 2 2 9

Operator de date cu caracter personal, conform Regulamentului (UE) 2016/679

ROMÂNIA JUDEŢUL TELEORMAN PRIMĂRIA ORAŞULUI VIDELE

din. Q ? ? ' £ > t f - A o ^ °

CERTIFICAT DE URBANISM Nr &% din J&s£&J&*S>

în scopul: obţinerii A.C./A.D. pentru lucrări de modernizare/reabilitare căi de comunicaţie feroviară şi construcţii aferente

„MODERNIZARE/REABILITAREA A 47 DE STAŢII DE CALE FERATĂ DIN ROMÂNIA -faza studiu de fezabilitate " -Lot SRCF Bucureşti-Staţia de cale ferată Videle

Ca urmare a Cererii adresate de ( 1 ] C.N.C.F."C.F.R." S.A. MINISTERUL TRANSPORTURILOR

cu domieHiul/ sediul^ in judeţul - municipiul /efaşul/ comuna BUCUREŞTI satul sectorul.l.. cod postai 010858 strada PIAŢA GĂRII DE NORD nr. 1-3 bl sc... et.. ap telefon/fax e-mail înregistrată la nr.5136 din 23.03.2020

pentru imobilul - teren şi/sau construcţii - situat in judeţul TELEORMAN municipiul/ oraşul/coratma VIDELE.... satul sectorul cod postai 145300 str.REPUBLICII nr.35 şi teren extravilan bl sc et ap sau identificat prin 0 1

PLAN ÎNCADRARE IN ZONĂ SC.1/5000

In temeiul reglementărilor documentaţiei de urbanism nr. 50/1996 faza PUG/PUZ/PUD, aprobată cu Hotărârea Consiliului Judeţean/Local VIDELE nr.116/28.11.2018

In conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

SE CERTIFICĂ:

1.REGIMUL JURIDIC

SITUAREA TERENULUI: TEREN INTRAVILAN ŞI EXTRAVILAN CONFORM EXTRASE DE PLAN CADASTRAL: NR.2420/10.02.2020;2424/10.02.2020;2423/10.02.2020

NATURA PROPRIETĂŢII: IMOBILELEfTEREN ŞI CONSTRUCŢII) CU NR. CARTE FUNCIARĂ 25275 FAC PARTE DIN DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI ROMÂN , ADMINISTRATOR MINISTERUL TRANSPORTURILOR

IMOBILELE(TEREN ŞI CONSTRUCŢII) CU NR. CARTE FUNCIARĂ 25251 ŞI NR.23172 FAC PARTE DIN DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI ROMÂN ADMINISTRATOR MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI CONCESIONAT PE 49 ANI DE C.N.C.F. „CFR" S.A.

2.REGIMUL ECONOMIC FOLOSINŢA ACTUALĂ : TEREN CĂI FERATE DESTINAŢIA CONFORM PUG: ZONĂ CĂI FERATE ŞI CONSTRUCŢII AFERENTE

3.REGIMUL TEHNIC Imobilul se află în intravilanul si extravilanul oraşului Videle

- suprafaţă de teren intravilan =101813mp; -suprafaţă de teren extravilan =187255mp Utilităţi existente în zonă: alimentare cu energie electrică, apă, canalizare, gaze naturale

Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/n«~p0ate45-trti4tzat în scopul declarat'4' pentru/întmeât:

In scopul: obţinerii A.C./A.D. pentru lucrări de de modernizare/reabilitare căi de comunicaţie feroviară şi construcţii aferente

„MODERNIZARE/REABILITAREA A 47 DE STAŢII DE CALE FERATĂ DIN ROMÂNIA -faza studiu de fezabilitate " -Lot SRCF Bucureşti-Staţia de cale ferată Videle

4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizării solicitantului, formulată în cerere

Certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii

4.0BLIGAŢII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM: In scopul elaborării documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii de

construire/desfiinţare - solicitantul se va adresa autorităţii competente pentru protecţia mediului: AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI A JUDEŢULUI TELEORMAN

Loc. ALEXANDRIA, str. DUNĂRII,NR. 1 ( autoritatea pentru protecţia mediului, adresa)

In aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CCE ( Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata prin Directiva Consiliului 97/11/CE si prin Directiva Consiliului si Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legătura cu mediul si modificarea, cu privire la participarea publicului si accesul la Justiţie, a Directivei 85/337/CEE si a Directivei 96/61/CE , prin certificatul de urbanism se comunica solicitantului obligaţia de a contacta autoritatea teritoriala de mediu pentru ca aceasta sa analizeze si sa decidă, dupa caz, incadrarea / neancadrarea proiectului investiţiei publice/ private in lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului.

In aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CCE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfăşoară dupa emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente.

In vederea satisfacerii cerinţelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competenta pentru protecţia mediului stabileşte mecanismul asiguraraii consultării publice, centralizării opţiunilor publicului si al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiţiei in acord cu rezultatele consultării publice.

In aceste condiţii: Dupa primirea prezentului certficat de urbanism, titularul are obligaţia de a se prezenta la autoritatea competenta pentru protecţia mediului in vederea evaluării iniţiale a investiţiei si stabilirii necesitaţii evaluării efectelor acesteia asupra mediului.In urma evaluării iniţiale a investiţiei se va emite actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului. In situaţia in care autoritatea competenta pentru protecţia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii In situaţia in care. dupa emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a efectelor investiţiei asupra mediului, solicitantul renunţa la intenţia de realizare a investiţiei, acesta are obligaţia de a notifica acest fapt autorităţii administraţiei publice competente.

5 CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE va fi însoţită de următoarele documente:

a) certificatul de urbanism(copie); b) dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, sau dupa caz, extrasul de plan

cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat Ia zi, în cazul în care legea nu dispune altfel( copie legalizată);

c) documentaţia tehnică - D.T.,dupa caz (2 exemplare originale): (S D.T.A.C. E[ D.T.O.E. €] D.T.A.D.

d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism: d.l) avize şi acorduri privind utilităţile urbane şi infrastructura(copie):

IEI alimentare cu apă S C A P A S E R V S A

IEI canalizare S C A P A S E R V S A

r alimentare cu energie electrică D I S T R I B U Ţ I E E N E R G I E O L T E N I A S.A

• alimentare cu energie termica d.2)Avize şi acorduri privind

'securitatea la incendiu

& gaze naturale 0. Alte avize/acorduri: S C P R E M I E R E N E R G Y S R L

• telefonizare ¿3 DOVADA O.A.R.

• salubritate

• transport urban

• protecţia civilă ; sănătatea populaţiei

d.3) avize/acorduri specifice ale administraţiei publice centrale şi/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora(copie): B MINISTERUL TRANSPORTURILOR St OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ TELEORMAN-

PROCES VERBAL RECEPŢIE ÎN VEDEREA OBŢINERII AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE

d.4) Studii de specialitate(l exemplar original) CI STUDIU GEOTEHNIC ŞI REFERAT DE VERIFICARE Af 3 PLAN DE SITUAŢIE REDACTAT PE SUPORT TOPOGRAFIC VIZAT O.C.P.I.

TELEORMAN ŞVERIFICARE PROIECT CONFORM PREVEDERILOR DIN LEGEA NR. 10/1995

PRIVIND CALITATEA ÎN CONSTRUCŢII ŞI H.G.R. NR.925/1995 -REFERATE DE VERIFICARE EXPERTIZĂ TEHNICĂ CONFORM LEGII NR. 10/1995 cu modificările ulterioare

^CERTIFICAT DE PERFORMANŢA ENERGETICĂ PREZENTAT LA RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

*e) punctul de vedere /actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului(copie);

f) Documentele de plată ale următoarelor taxe( copie) TAXA TIMBRU DE ARHITECTURĂ

Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de 24 luni de la data emiterii.

PRIMAR, BADMOIU NTCOLAE

SECRETAR GENERAL, IVAN CORINA NIÇOLETA

ARHITECT ŞEF. TOADER LIVIA-CRISTINA

Achitat taxa de: scutit conform Cod Fiscal conform Chitanţei nr.- din -Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prirrprjsta la data dev^/Qv

Document care conţine date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE)2016/679

Modernizarea/reabilitarea a 47 de statii de cale ferată din România - faza studiu de fezabilitate - Lot SRCF Bucureşti

Contract Nr. 734/15.10.2019

G R A F I C D E R E A L I Z A R E A I N V E S T I Ţ I E I

S T A Ţ I A C F V I D E L E

Nr. crt. obiectului

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Cost

(lei) Nr. crt. obiectului

L u n , L u n , L u n ,

Cost

(lei) Nr. crt. obiectului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

PROIECT T E H N I C ŞI DETALII DE EXECUŢIE 4,074,768

2 ORGANIZARE DE ŞANTIER 4,075,498

3 DEMOLARE CONSTRUCŢII 18,188

4 CLĂDIRE DE CĂLĂTORI 2,125,257

5 CLĂDIRE CED 2,155,960

6 GRUP SANITAR CĂLĂTORI 345,247

7 CLĂDIRE SPAŢIU COMERCIAL 249,217

~ PEROANE ŞI T R E C E R I LA NIVEL 9,892,120

9 COPERTINE 12,878,666

10 TUNEL PIETONAL 4,669,072

11 RAMPA ÎNCĂRCARE-DESCĂRCARE 482,090

12 LINII CF 83,258,648

13 GARD DE PROTECŢIE ÎNTRE LINII 90,938

14 INSTALAŢII CE 2,327,281

15 INSTALAŢII DE TELECOMUNICAŢII 2,651,146

16 ELECTRIFICARE CF 9,145,787

17 PODEŢ km 50+136 2,321,705

18 PIAŢA GĂRII 905,301

19 ASIGURARE UTILITĂŢI 185,270

20 AMENAJĂRI PROTECŢIA MEDIULUI 1,247,696

21 RECEPŢIE

29 luni execuţie 143,099,854

Cost lunar (lei) 226,3761 226,3761 226,3761 226,3761 226,3761 226,3761 226,376 2,264,125| 2,270,1881 444,9651 1,006,451| 1,549,95o| 1,827,499>| 2,216,58^ 2,216,58^ 2,216,58^ 9,916,95^ 10,283,34^ 10,347,179>| 10,203,7o2 10,266,00^ 10,266,0o6 10,070,9o4 10,070,9o4 10,237,74^ 9,848,65^ 9,558,44^ 9,337,51^ 1,667,45^ 1,117,895 | 1,117,89^ 942,13^ 124,77o| 124,77o| o | 0 143,099,854

Cost investitie/an (lei) 9,120,311 I 89,902,264 | 44,077,279 143,099,854

Beneficiar / Beneficiary :

COMPANIA NAŢIONALA DE CAI FERATE CNCF "CFR" SA

PROIECTANT DE SPECIALITATE / S P E C I A L T Y DESIGNER :

I S P C F S A

Stefania I GHEORGHE

ÎNTOCMIT / ELABORATED :

Nume / Name : arti. Stefania ION-GHEORGHE

VERIFICAT / CHECKED :

Nume / Name : arti. Elona CIRSTOIU

MANAGER PROIECT / PROJECT MANAGER :

Nume / Name : arh. Carmen GHEORGHE

D a t a / Date :

02.2020

02.2020

02.2020

Semnătura / Signature :

ZW

DATA / DATE

D E S C R I E R E / DESCRIPTION

ÎNTOCMIT / ELABORATED

VERIFICAT / C H E C K E D

APROBAT / APPROVED

Modernizarea /reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din ROMÂNIA Faza Studiu de Fezabilitate - Lot S R C F Bucureşti /

Modernization / rehabilitation of 47 railway stations in ROMANIA Feasibility Study phase - Lot S R C F Bucharest

DENUMIRE / TITLE :

STAŢIA VIDELE - PLAN ÎNCADRARE IN ZONA

FAZA PROIECT / PROJECT PHASE

S F

S C A R A / S C A L E

1:25000

C O D I F I C A R E / CODIFICATION S Y S T E M :

S F B U C 0 1 0 1 A R 0 0 1 R 0 0

NR. PAG/ P A G E NO

1/2

s F B U C 0 2 0 1 A R 0 0 2 R 0 0

NR. PAG/ PAGE NO