GRAM AUR = 228,4945 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4447RON EURO = 4,9156 RON DOLAR = 4,1876 RON

12 pagini

n ADRIANA DRÃGOESCU, CEO, RPHI ROMÂNIA:„Normele de siguranþã din clãdirile de birouriconteazã foarte mult în decizia de închiriere”

PAGINA 11

n Elevii, dezamãgiþi, din nou, de Ministerul EducaþieiPAGINA 11

n Telefoane inteligente:luptã intensã pentrucucerirea pieþei

PAGINA 10

5 lei Miercuri, 31 martie 2021, nr. 63 (6843), anul XXX

n Succes de box-office, spectatori câtîntr-un tramvai aglomerat

PAGINA 10

n Compendiu privind Securitatea Ciberneticãîn UE PAGINA 10

n METROREX / Greva spontanã atrecut, ancheta disciplinarã estesuspendatã PAGINA 12

n VIRGIL POPESCU, MINISTRULENERGIEI / Romgaz, pregãtitã deachiziþionarea pachetului Exxon dinMarea Neagrã PAGINA 12

TEODORA STOIAN, CONSILIER AL MINISTRULUI JUSTIÞIEI:

“Transpunerea Directivei2019/1023 introduceo culturã a prevenþiei”

Proiectul de lege pentru modificareaºi completarea Legii nr. 85/2014,iniþiativã legislativã care va tran-

spune în dreptul intern directiva europe-anã 2019/1023 va introduce o culturã aprevenþiei prin procedurile de preinsol-venþã incluse în viitorul act normativ, su-sþine Teodora Stoian, consilier al Mini-strului Justiþiei.

“Cred cã e un proiect de lege inova-tor, care introduce o culturã a prevenþiei,în care un debitor aflat în situaþie de difi-cultate poate accesa oricând aceste pro-ceduri de preinsolvenþã, pentru a nuajunge în situaþia de insoilvenþã, dincare poate ieºi cu greu în urma restruc-turãrii judiciare. Pentru noi, MinisterulJustiþiei, împreunã cu consultanþii a fostimportant sã definim mai larg situaþia dedificultate în care un debitor poate soli-cita intrarea în aceste proceduri de pre-insolvenþã ca sã beneficieze de ea câtmai multe societãþi debitoare. În privin-þa procedurilor de restructurare - acor-dul de restructurare ºi concordatul pre-ventiv, ne dorim ca ele sã nu fie greoaie,imposibil de accesat, ci uºor de accesatatât pentru microîntreprinderi, cât ºipentru companiile naþionale.

G.M.

(continuare în pagina 2)

DANA MUNTEANU, DIRECTOR ANPC:

”Am iniþiat discuþii la ministersã putem depune mai multemodificãri la legea insolvenþeipersoanelor fizice”

Multe consilieri nu se soldeazã cuo depunere de cerere a insolven-þei persoanelor fizice din cauza

actualei legislaþii, a declarat Dana Mun-teanu, director Direcþia de Insolvenþã aPersoanelor Fizice în cadrul Autoritãþii

Naþionale pentru Protecþia Consumato-rilor.

Domnia sa a explicat: „Am iniþiatcâteva discuþii la nivelul ministeruluiastfel încât sã putem depune mai multemodificãri la legea insolvenþei persoane-lor fizice, pentru cã, pânã la acest mo-ment, practica a fost elocventã ºi ne-aarãtat cã sunt anumiþi paºi care nu pot fidepãþiþi dacã legea nu se modificã. Ammai observat faptul cã oamenii, în gene-ral, sunt reticenþi la aceastã procedurã ºinoi trebuie sã facem mai întâi consilierepsihologicã astfel încât sã se ajungãîntr-un final la conºtientizarea nevoii dedepunere sau nu a cererii de intrare în in-solvenþã”.

A.T.

(continuare în pagina 4)

GHEORGHE PIPEREA, PARTENER ROMINSOLV:

“Proiectul privindrestructurarea trebuierescris în totalitate”l “Proiectul de lege nu poate fi lãsat sã se transforme în lege aºacum este acum ”, spune Piperea

Proiectul de lege ce transpune direc-tiva europeanã privind cadrele derestructurare preventivã nu poate fi

lãsat sã intre în vigoare în forma actualã,este de pãrere avocatul Gheorghe Pipe-rea, partener RomInsolv. Acesta a fãcut o

criticã a elementelor care trebuie îmbu-nãtãþite în proiectul de lege, precizând cã“aceastã directivã a restructurãrii, a de-scãrcãrii de datorii ºi a decãderilor dindrepturi, este foarte importantã”.

Acesta a afirmat: “Am atras atenþiaasupra unor idei foarte bune, bine-venite,din aceastã directivã ºi chiar am atrasatenþia asupra spiritului acestei directivecare prioritizeazã aceastã restructurare -restructurare care era posibilã ºi în bazalegii 85/2014, o restructurare cu caracterpreventiv, care se adresa însã aproape ex-clusiv întreprinderilor mari, IMM-urilefiind sortite insolvenþei sau mai bine zisfalimentului. (M.G.)

(continuare în pagina 4)

SORIN PETRE, PREªEDINTELE ANEVAR:

“Avem standarde de evaluarebine dezvoltate în România“

Standardele de evaluare a bunurilorau fost modificate, anul trecut, fiindaliniate cu cele internaþionale în do-

meniu ºi aducând câteva noutãþi faþã decele din 2018, a anunþat Sorin Petre,preºedintele Asociaþiei Naþionale a Eva-luatorilor din România (ANEVAR).Domnia sa a menþionat, printre altele, cãnoile standarde de evaluare, care adrese-azã principalele tipuri de active, conþin ºiunele recomandãri ºi precizãri.ANEVAR pregãteºte evaluatorii în baza

acestor criterii, a mai spus Sorin Petre,manþionând cã este vorba desptre celemai bune practici ºi cã nu existã o formu-lã magicã pe care evaluatorii sã o folose-ascã ºi sã ajungã la aceeaºi valoare în ra-poartele de evaluare. Sunt diferenþe înopiniile de evaluare ºi este normal sã fieaºa, a adãugat domnia sa.

Structura noilor standarde este legatãde categorii de bunuri, din vechile stan-darde de evaluare fiind eliminate uneledintre ele la capitolul bunuri imobile. Deasemenea, a fost introdus standardul deevaluare pentru datoriile nefinanciare.

“Prin datorii nefinanciare ne referimla acele datorii care este de aºteptat sã fiestinse în viitor fãrã ieºiri de numerar”, aexplicat Sorin Petre.

Preºedintele ANEVAR a mai spus cã,în cadrul noilor standarde, regãsim treielemente noi care trebuie luate în calculîn estimarea valorii de cãtre evaluator:

E.O.

(continuare în pagina 3)

VASILE NEMEª, FORMATOR INPPA:

“Avocatul, indispensabil înanumite momente aleprocedurilor de restructurare”

Avocaþii trebuie sã fie prevãzuþi înnormele proiectului de act normativprin care se doreºte transpunerea in-

ternã a directivei europene 2019/1023,deoarece ei au un anumit rol în procedu-rile de prevenire ºi de restructurare, afir-mã conf. univ. dr. Vasile Nemeº, forma-tor în cadrul Institutului Naþional pentruPregãtirea ºi Perfecþionarea Avocaþilor

(INPPA).“Avocatul are utilitatea lui, rolul lui în

aceste proceduri, pentru cã prealabil,ambele proceduri – atât restructurarea,cât ºi concordatul preventiv – au caracterjudiciar, mai mult sau mai puþin accen-tuat. Orice procedurã judiciarã presupu-ne cunoºtinþe de specialitate, iar o cate-gorie de specialiºti în acest domeniu suntavocaþii. Majoritatea practicienilor în in-solvenþã nu ar contesta participarea avo-caþilor în aceste proceduri. Avocatul areun anumit rol în aceste proceduri de pre-venire. El este chiar indispensabil în anu-mite momente ale procedurilor de re-structurare. Mai mult, în prealabil, acesteproceduri trebuie popularizate, rãspândi-te, pentru cã nu ne privesc doar pe noijuriºtii, ci ºi mediul de afaceri, comer-cianþii, profesioniºtii.

G.M.

(continuare în pagina 3)

S-a sãturat poporul de tiranie…

Lumea fierbe, iese în stradã sã sfi-deze autoritãþile ºi deciziile re-strictive supra-impuse, atît de ne-volnic ºi confuz motivate. E clar

pentru oricine: cursul pandemiei nu avrut sã asculte de autoritãþi. Atunci,dupã un an ºi mai bine, de ce ne-am maiuita în gura lor? De ce le-am mai credepe cuvînt? De ce ne-am mai supune?Doar pentru cã ei sunt ”autoritã-þi”, iar noi ”supuºi”? Nu s-auobosit niciodatã, în afara unor ci-fre doar de ei controlate ºi flutu-rate la televizor, sã motiveze con-sistent-raþional deciziile care rui-neazã viaþa a milioane de copii,tineri, adulþi ºi bãtrîni. Iar atuncicînd au încercat, realitatea a avutgrijã sã-i contrazicã imediat, dacãnu au fãcut-o ei înºiºi, prealabil. Frica debaubau, acesta a fost singurul raþionaldin spatele discursului puterii. Deciziile,însã, prin înlãnþuirea consecinþelor, prã-buºesc România. Nu la figurat, la pro-

priu. Nici vaccinarea nu mai aduce a re-mediu radical, ci doar a paleativ. O maicîrpim de azi pe mîine, pîn’ la varã, pîn’la anul, ori pînã o veni valul urmãtor ºidupã el virusul urmãtor ºi dupã el… totaºa pînã la sfîrºitul veacurilor ºi la Jude-cata de Apoi. Boala care rãscoleºte prin-tre noi ca vîrtejul furtunii prin lanul coptserveºte de minune apetitul ºi excesele

autoritariste ale puterii. Nu pu-tem sã scãpãm de boleºniþã, darde dat replica puterii în stradã,din 1989 încoace, am mai învãþatcîte ceva. Iar, de cînd cu interne-tul ºi mobilul, organizarea ºi mo-bilizarea au devenit mai lesnicio-ase. Sã fie acesta întregul ºi”adevãratul” tablou a ceea ce seîntîmplã sub ochii noºtri?

”Viaþa e mai simplã decît pare ºi maicomplicatã decît credem”. Sã cercetãmpuþin, deci, dincolo de aparenþe. Maiîntîi, sã observãm cã, departe de a fi uneveniment local, izolat, manifestaþiile

din România sunt parte dintr-un val denemulþumiri mult mai larg. Germania,Franþa, Polonia, Cehia, Ungaria, MareaBritanie, ca sã dãm doar cîteva exemple.Centru ºi periferie, deopotrivã, suntatinse de ”morbul contestãrii”. Mãsurilecelor care gestioneazã puterea, în relaþiecu ameninþãrile pandemiei, sunt pun-ctuale ºi aplicate. Justificate dintr-unsingur unghi: sã fereascã nu de rãu, ci deceea ce ar putea fi rãul cel mare, rãul celmai rãu. Rãul cel mic, de aceea, oricît deincomod ºi greu, ar trebui prin urmaresuportat, acceptat fãrã crîcnire. Reacþiade contestare este, dimpotrivã, difuzã.Este mai degrabã ceea ce H. Selyenumeºte, în teoria sa despre stress, o re-acþie nespecificã prin care sistemulîncearcã sã facã faþã presiunii, sã o disi-peze, în lipsa unui mijloc eficace de a ocombate frontal, la rãdãcinã. Un altplan al asimetriei este vizibil prin rapor-tare la încãrcãtura politicã.

(continuare în pagina 12)

SIMONA MILOª, PREªEDINTELE INPPI:

“Directiva privind cadrelede restructurare preventivã –obligatorie ºi necesarã”

Directiva 2019/1023 privind cadrelede restructurare preventivã nu esteo opþiune, ci o obligaþie ºi o necesi-

tate, spune avocatul Simona Miloº,preºedintele Institutului Naþional de Pre-gãtire a Practicienilor în Insolvenþã(INPPI).

Specialistul a explicat cã acordul de

restructurare reprezintã o procedurã di-stinctã de prevenire a insolvenþei careconstã, în esenþã, într-o propunere for-mulatã de cãtre debitor, de restructurarea activitãþii acestuia ºi de platã a crean-þelor datorate, în urma unei negocieripurtate cu o parte a creditorilor sau cutoþi aceºtia, propunere care urmeazã a fisupusã confirmãrii de cãtre judecãtorulsindic.

În linii mari, aceastã procedurã sedoreºte a fi una cât mai simplã, care sãnecesite o intervenþie limitatã a instanþeide judecatã ºi care sã permitã debitoru-lui aflat în dificultate sã beneficieze deposibilitatea restructurãrii timpurii a ac-tivitãþii sale ºi a descãrcãrii unei pãrþi apasivului acestuia, a adãugat doamnaMiloº.

E.O.(continuare în pagina 2)

Citiþi detalii în paginile 2, 3, 4 ºi 5.

Bunicule, de ce minte BancaNaþionalã când face “educaþie”financiarã?

Ana ºi Radu sunt personajeleprincipale dintr-un desen ani-mat lansat recent de BNR pen-tru a face educaþiei fi-

nanciarã elevilor. Scopul de-clarat este oferirea explicaþii-lor despre rolul bãncii centra-le, precum ºi explicarea unornoþiuni economice de bazã,cum ar fi inflaþia, funcþiile ba-nilor, bugetul de venituri ºicheltuieli sau cererea ºi oferta.

Explicaþiile sunt oferite deun bunic “înþelept”, care le spune copii-lor cã banii sunt unitate de mãsurã a va-lorii cum este metrul o mãsurã a lungi-mii sau kilogramul o unitate de mãsurã agreutãþii.

Într-adevãr, banii sunt unitatea de mã-surã a valorii aºa cum kilogramul esteunitatea de mãsurã pentru greutate. Din

pãcate, poate pe fondul atenþieiconcentrate doar pe þintirea infla-þiei, specialiºtii de la BNR au uitatcã kilogramul nu este unitatea demãsurã pentru greutate, ci pentrumasã.

Pe de altã parte, oare cum ar fiarãtat lumea dacã “valoarea” me-trului ar fi avut “flexibilitatea” valo-rii banului de hârtie?

Dar ce mai conteazã? Oricum educa-þia este la pãmânt ºi nimeni nu mai facediferenþa între greutate ºi masã. Impor-tantã este doar sublinierea rolului crucialpe care îl joacã bãncile centrale.

Deficienþele educaþionale ºi o gândi-re criticã atrofiatã îi împiedicã pe ceidoi copii sã îl întrebe pe bunic cum afost posibilã existenþa societãþii ome-neºti înainte de “inventarea” bãncilorcentrale.

Rãspunsul ar fi fost, probabil, cã doarun miracol a fãcut posibilã existenþaomenirii înainte de intrarea în erabãncilor centrale.

Pe de altã parte, bunicul a “uitat” sã lespunã cum care a fost succesul acþiunilorBNR pentru ca “aceastã unitate de mãsu-rã, banii, sã rãmânã la o valoare stabilã”în ultimele trei decenii ºi ce a însemnatacest “succes” pentru puterea de cumpã-rare a pensiei sale.

(continuare în pagina 12)

CORNELCODIÞÃ

CÃLINRECHEA