-
„Fiecare cade singur, dar ne mântuim în comunitate, în comunitatea Bisericii.” – Sfântul Ciprian al Cartaginei
Amâ ndoi Apostolii âveâu o
puternicâ experient â â pocâ int ei
sâu â convertirii. Sfint ii Petru s i
Pâvel mâi âveâu î n comun
drâgosteâ lor puternicâ pentru
Hristos s i pentru Bisericâ Sâ.
Sfâ ntul Petru mâ rturises te „Iar voi
sunteți seminție aleasă, preoție
împărătească, neam sfânt, popor
agonisit de Dumnezeu, ca să vestiți
în lume bunătățile Celui ce v-a
chemat din întuneric, la lumina Sa
cea minunată, voi care odinioară nu
erați popor, iar acum sunteți
poporul lui Dumnezeu; voi care
odinioară n-aveați parte de milă,
iar acum sunteți miluiți.” (1 Petru 2,
4-5; 9-10).
Sfâ ntul Pâvel, ârâ tâ nd iubireâ
lui jertfelnicâ fât â de Hristos zice:
„Cine ne va despărți pe noi de
iubirea lui Hristos? Necazul, sau
strâmtorarea, sau prigoana, sau
Nr. 345 / 28 iunie 2020
-
foametea, sau lipsa de
îmbrăcăminte, sau primejdia, sau
sabia? … Căci sunt încredințat că
nici moartea, nici viața, nici îngerii,
nici stăpânirile, nici cele de acum,
nici cele ce vor fi, nici puterile, nici
înălțimea, nici adâncul și nici o altă
făptură nu va putea să ne despartă
pe noi de dragostea lui Dumnezeu,
cea întru Hristos Iisus, Domnul
nostru.” (Români 8, 35, 38-39).
Cu ce s-au confruntat ei în
lumea din timpul lor?
Î n primul râ nd, cu o
religiozitâte pânteistâ sâu
politeistâ , idolâtrâ s i confuzâ , câre
confundâ pe Dumnezeu Creâtorul
cu creâturâ (cf. Romani 2, 25) s i
câre suprimâ libertâteâ sâu
diminuâ demnitâteâ persoânei
umâne, î nmult ind formele de
sclâvie spirituâlâ s i sociâlâ .
Î n âl doileâ râ nd, ei s-âu
confruntât cu âutosuficient â s i
ârogânt â filosofiei greco-
române câre nu puteâ âcceptâ
Cruceâ s i Î nviereâ lui Hristos, âdicâ
iubireâ smeritâ â lui Dumnezeu Cel
Atotputernic s i nici î nviereâ
trupului din moârte, deoârece
fâtâlismul mort ii t ineâ toâtâ lumeâ
pâ gâ nâ ânticâ î ntr-o sclâvie â
spiritului. De âceeâ, Îisus Hristos
voiâ „să izbăvească pe acei pe care
frica morții îi ținea în robie toată
viața.” (Evrei 2, 15).
Î n âl treileâ râ nd, âces ti
Apostoli s-âu confruntât cu
âutosuficient â s i ostilitâteâ puterii
politice imperiâle. Sfint ii Petru s i
Pâvel cer î n epistolele lor sâ fie
respectâtâ âtâ t âutoritâteâ politicâ
imperiâlâ , câ t s i âutoritâteâ
âdministrâtivâ s i militârâ , bâ chiâr
ei le numesc „slujitori ai binelui
comun s i pedepsitori ai
răufăcătorilor”. (cf. 1 Petru 2, 13-
14; Romani 13, 1-13). Cu toâte
âcesteâ, ei n-âu confundât s i n-âu
î nlocuit niciodâtâ putereâ
bisericeâscâ spirituâlâ cu putereâ
politicâ seculârâ , nici n-âu
confundât imperiul român cu
î mpâ râ t iâ cerurilor sâu pe
î mpâ râtul român pâ mâ nteân s i
trecâ tor cu Domnul Îisus Hristos,
Î mpâ râtul Cel ves nic viu din ceruri.
De âceeâ, ei âu pâ timit slujind s i
mâ rturisind pe Hristos pâ nâ lâ
moârte mârtiricâ .
Prin viât â, fâptele s i scrierile
lor, Sfint ii Apostoli ne î ndeâmnâ sâ
lucrâ m pentru vindecâreâ s i
mâ ntuireâ tuturor oâmenilor fâ râ
deosebire de râsâ s i gen, de etnie s i
clâsâ sociâlâ . Ei sunt pentru noi
dâscâ li âi iertâ rii, âi unitâ t ii. Ei ne
î nvât â sâ ne rugâ m neî ncetât, sâ
sâ vâ rs im cu iubire milostivâ fâptele
bune, dâr sâ nu contâ m niciodâtâ
pe noi î ns ine mâi mult decâ t pe
hârul lui Dumnezeu Cel viu, ârâ tât
î n Îisus Hristos.
-
Cheile Sfâ ntului Petru
reprezintâ pocâ int â s i iertâreâ
pâ câtelor, smereniâ s i iubireâ
milostivâ , prin câre omul intrâ î n
î mpâ râ t iâ lui Dumnezeu. Îâr sâbiâ
Sfâ ntului Pâvel reprezintâ putereâ
Cuvâ ntului sfâ nt, câre distinge
î ntre erezie s i âdevâ r, î ntre egoism
s i iubire, î ntre moârte s i viât â .
Sursa: basilica.ro
Preafericirea Voastră,
considerați că dacă în om există
o armonie, dacă există și un
echilibru spiritual, îi va fi mai
greu să se îmbolnăvească psihic
și fizic?
Fires te. S i mâi î ntâ i lâ nivel
psihic. Lucrul âcestâ corespunde
cuvintelor lui Hristos: Vâ trimit pe
voi câ pe nis te oi printre lupi. Dupâ
cum se vede, intelectul nu este
singurul câre lucreâzâ î n om; existâ
s i bunâ tâteâ, ceeâ ce î nseâmnâ sâ
devii mâi puternic î n fât â lumii, î n
fât â râ ului.
Odâtâ âflâtâ ârmoniâ, omul
poâte rezistâ. Odâtâ ce-â dobâ ndit
ârmoniâ lâ untricâ , omul este î n
mâ surâ sâ fâcâ fât â s i, dâcâ
dreptâteâ dumnezeiâscâ o cere, sâ
î ndure toâte î ncercâ rile, chiâr
pierdereâ viet ii. Vâ puteâ sâ -s i
î mbrâ t is eze vrâ jmâs ul fâ râ sâ -s i
piârdâ sufletul, nici cinsteâ lui, nici
cinsteâ neâmului.
A ajunge să-ți îmbrățișezi
vrăjmașul... Nu este vorba aici de
o iertare cu caracter patologic?
Nu, o âstfel de purtâre fât â de
vrâ jmâs î mplines te poruncâ
Domnului: Iubiți pe vrăjmașii
voștri, binecuvântați pe cei ce vă
blestemă, faceți bine celor care vă
urăsc pe voi, rugați-vă pentru cei
care vă vatămă și vă prigonesc, ca
să fiți fiii Tatălui vostru Celui din
ceruri, că El face să răsară soarele
Său peste cei răi și peste cei buni și
trimite ploaie peste cei drepți și
peste cei nedrepți (Mâtei 5,44-45).
Îubireâ fât â de vrâ jmâs nu este
o simplâ emot ie câre mâ î ndeâmnâ
sâ -i spun celui câre vreâ sâ mâ
omoâre: „Frâte!” Aici e vorbâ
despre âltcevâ. Vrâ jmâs ul nostru
nu pricepe câ se î ndreâptâ spre
osâ ndâ ceâ ves nicâ s i nu s tie ce
fâce. Î s-âu pus ochelâri de câl, câ
sâ nu vâdâ decâ t ce-i stâ î nâinte,
fâ râ sâ s tie î ncotro merge. Dâr noi
vedem, noi s tim. Aici este tristet eâ,
-
câ omul âcestâ unic s i de neî nlocuit
vâ pieri î n chinuri ves nice. Numâi
prin câ int â s i rugâ ciune î nâinteâ lui
Dumnezeu se poâte mâ ntui,
schimbâ ndu-s i viât â.
Lâ î nceputul âcestor
nenorocite râ zboâie din Croât iâ s i
Bosniâ-Hert egovinâ, Bisericâ
noâstrâ â introdus lâ slujbe o
rugâ ciune zilnicâ pentru dus mânii
nos tri, câ Domnul sâ -i câ lâ uzeâscâ
pe câleâ dreptâ t ii s i â libertâ t ii... Ne
rugâ m de âsemeneâ pentru tot i cei
câre sâ vâ rs esc pâ câte, s i pentru
tot i ceilâlt i.
Ne rugâ m pentru poporul
nostru, dâr s i pentru dus mânii
nos tri.
Preafericirea Voastră, lucrul
acesta este foarte rar în lumea
de azi. Cum putem învăța că
există o valoare a fiecărui om în
parte?
Lucrul âcestâ, fires te, se
dobâ ndes te mâi î ntâ i î n sâ nul
fâmiliei, unde suntem legât i prin
puternice legâ turi de sâ nge, î n
unitâteâ fâmiliâlâ . Mâi î nâinte de
oricine, pâ rint ii âu dâtoriâ de â le
oferi copiilor iubire. Aceâstâ iubire
le vâ luminâ î ntreâgâ viât â . Îubireâ
nu este o slâ biciune, ci o fort â câre
ne mis câ sâ -i iubim pâ nâ s i pe
vrâ jmâs ii nos tri.
Lucrul âcestâ pâre greu, dâr nu
cu neputint â de dobâ ndit. Î n felul
âcestâ, omul âjunge sâ fie iubit de
Dumnezeu s i de folos pentru
oâmeni.
Sursa: crestinortodox.ro
Luni 29 iunie
08:00 Ceasurile și Sfânta Liturghie
→ Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Duminică 5 iulie
08:00 Utrenia și Sfânta Liturghie Ap. Romani 6, 18-23; Ev. Matei 8, 5-13; glas 3;
→ Duminica a 4-a după Rusalii (Vindecarea slugii sutașului);
*Slujbele se transmit ÎN DIRECT prin intermediul saitului nostru: sfantul-ilie.ro.
Pentru versiunea digitală și extinsă a buletinului abonați-vă pe sfantul-ilie.ro. Strada Doamnei, nr. 18, Sector 3, Capitală