Sunt general-locotenent (rtr.) Neculai Băhnăreanu,pre ş edintele consiliului director al Fundaţiei, şi aş vreasă trans mit câteva informaţii legate de activitatea aces -teia. A fost înfiinţată în luna mai 2008, la Statul Ma joral Forţelor Terestre,pen tru personalul dinaceas tă categorie defor ţe. În ce pând dinno iem brie 2013, Fun - daţia a devenit o or -ga nizaţie ce are uti li -ta t e publică, fiind re - cu noscută ca atare deGu vernul ...

Centrul de Excelenţă NATO pentru Luptă Montană, la Predeal

În 1891, Carol I exprimase printr-o scrisoare adre sa -tă preşedintelui Consiliului de Miniştri intenţia de a în -te meia „un aşezământ spre binele tinerimii uni ver si ta -re..., înzestrat cu o bibliotecă tot deauna des chisă /.../

Spre în deplinirea acestuiscop, fa cem da nie, de peacum, Mi nis terului Culte -lor şi al In s truc ţi u nei Pu -bli c e o casă ce se va clădicu cheltuiala Noas tră, depe planurile aici ală turate,pe un loc aşe zat...”.

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 6 (445) l 31 mart ie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Speranţe pentru semenii noştri Speranţe pentru semenii noştri

În perioada 28-29 martie 2017, Baza de Instruirepentru Vânători de Munte „Bucegi” şi Batalionul 21Vâ nători de Munte „General Leonard Mo ciul schi” aupri mit vizita unei delegaţii din cadrul Cen trului de Exce-

lenţă NATO pentru Lup -tă Montană, delegaţiecon dusă de locotenent-co lonel Drazen Komadi-na. Din această delegaţieau mai făcut par te loco -te nent-colonelul HerbertKras snitzer şi ma iorulIgor Brimar.

Biblioteca Centrală UniversitarăBiblioteca Centrală UniversitarăCarol ICarol I

KAKI 100%

În perioada 26 februarie - 10 martie, un de ta şa mentfor mat din 20 de militari apar ţi nând for ţe lor terestre ro -mâ ne, din cadrul Bri găzii 8 LAROM „Alexandru IoanCu za” din Focşani, a participat, la Centrul de SimulareMul tinaţional Întrunit (Joint Mul tinational Si mulationCenter) din Grafenwoehr, Ger ma nia, la exerci ţiul „Dy -na mic FrontII”. „DF II”,la care au luatparte aproxi-mativ 1.400de mi li tari dinCe hia, Franţa,G e r m a n i a ,Ita lia...

Exerciţiul Exerciţiul „Dynamic Front II”Dynamic Front II”

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Brain FreezeBrain Freeze

C M Y K

Ai experimentat vreodată senzaţia de „îngheţare acre ierului”(„brain freeze") atunci când ai fost pus în si -tu a ţii extrem de stresante? Este momentul acela cândeşti foarte prins într-o activitate, apoi, dintr-odată, pur şisim p lu ce dezi sub presiune, gându ri le tale se o presc şinu te mai poţi concentraasu pra a ceea ce tre bu iasă spui sau să faci. Da cărăs punsul este afirma-tiv, nu trebuie să te în -gri jorezi, pentru că cer -ce tătorii au veşti bune.Aceştia au descoperit căoa me nii care experi-mentează senzaţia de...

În Ministerul Apărării Naţionale, cu ocazia Zilei NATOîn România, au avut loc duminică, 2 aprilie, începând cuora 9:00, ceremonii militare de înălţare pe catarg a Drape-lului naţional al României şi cel al NATO. De asemenea, laso li citarea autorităţilor locale, manifestări asemănătoarede di cate aderării ţării noastre la Organizaţia TratatuluiAtlan ticului de Nord s-au desfăşurat şi în municipii reşe-dinţă de ju deţ, conform Legii nr. 390/2004.

2004 rămâne un an important pentru istoria post-de -cem bristă a României, fiind momentul istoric în care ţaranoas tră a devenit membru cu drepturi depline al Organiza -ţi ei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Astfel, la 29martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO,prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamen-tul de Stat al Statelor Unite ale Americii, statul depozitar alTra tatului Atlanticului de Nord. Depunerea instrumentelorde ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremoniaar borării oficiale a drapelului românesc la sediul NATO.

După aderare, Armata României a parcurs un amplupro ces de transformare şi modernizare, iar, în acest mo -ment, ţara noastră are desfăşuraţi peste 650 de militari încele două operaţii NATO din Kosovo (KFOR) şi Afganis -tan (Resolute Support).

În ultimii ani, au fost înregistrate rezultate semnificati-ve pe linia implementării deciziilor adoptate la Summit-ulNATO din Ţara Galilor din 2014 şi cel de la Varşovia din2016, respectiv măsurile pentru implementarea Planului deAc ţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţiona-le (RAP), după anexarea ilegală a Crimeei de către Federa -ţia Rusă.

Pe teritoriul naţional, au fost constituite două comanda -men te aliate, care desfăşoară activităţi planificate pentruîn tărirea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei înaceas tă regiune, respectiv Unitatea de integrare a ForţelorNATO (NFIU), care este deplin funcţională, şi Comanda-mentul Multinaţional de Divizie Sud-Est (MND SE HQ), acărei capacitate operaţională completă va fi declarată anulacesta.

Totodată, în acest an, va începe operaţionalizarea Brigă-zii Multinaţionale (MN BDE) pe structura Brigăzii 2 Infan-terie „Rovine” din Craiova, în contextul dezvoltării şi con-solidării elementelor esenţiale ale prezenţei aliate înaintateadap tate pe segmentul sudic al flancului estic al Alianţei.Tot pe teritoriul naţional, a fost operaţionalizat anul trecutsis temul aliat de apărare anti-rachetă de la Deveselu.

De asemenea, România participă din acest an, pentrucons olidarea prezenţei aliate înaintate, întărite pe segmen-tul nordic al flancului estic, cu un detaşament de apărareanti aeriană în Polonia, format dintr-o baterie de tip OERLI -KON. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6 (445) din 31 martie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj.pr. Mihai Oane(tehnoredactor)

Plt. Cristian ALDESCU (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel GrigoreCap. Marian Ioniþã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 13 / 2017

lBRUXELLES - NATO va investi trei miliarde de euro însa teliţi militari şi echipamente de securitate informatică.Alian ţa Nord-Atlantică va investi trei miliarde de euro în sa te -liţi pentru comunicaţii militare şi echipamente de securitate ci -ber netică, semnalând eforturile NATO de adaptare la noileame ninţări cu care se confruntă organizaţia, relatează agenţiade ştiri Reuters. Un oficial din cadrul Agenţiei NATO pentruCo municaţii şi Informaţii a declarat că planurile includ in ves -ti ţii de 1,7 miliarde de euro în sateliţi de comunicaţii care săîm bunătăţească coordonarea trupelor, avioanelor şi naveloralian ţei, ajutând inclusiv la utilizarea dronelor. Nu este clardacă NATO va investi în lansarea unor noi sateliţi de comuni-caţii militare sau doar va fi vorba de intensificarea utilizării sa -te liţilor americani şi ai altor state din alianţă. Aproximativ 70de milioane de euro ar urma să fie folosite pentru a îmbunătăţipro tecţia reţelelor NATO, în condiţiile intensificării atacurilorci bernetice. Oficialii NATO au declarat că numărul unor astfelde atacuri vizând reţelele alianţei a crescut de cinci ori în ul ti -mii trei ani, existând suspiciuni că Rusia este responsabilă pen-tru o parte însemnată dintre acestea. Conducerea NATO îşi vapre zenta planurile de investiţii în cadrul conferinţei de laOttawa din luna aprilie. lMOSCOVA - O nouă rachetă hi -per sonică rusească amplifică cursa înarmării. Unele ra -poar te sugerează că Rusia se pregăteşte să testeze o rachetă su -per sonică care va fi aproape imposibil de interceptat. RachetaZir con va fi capabilă să călătorească cu o viteză de până la 6ori mai mare decât viteza sunetului. Racheta hipersonică, carear urma să fie testată de ruşi şi care poate atinge o viteză de7.400 km pe oră, reprezintă un asemenea salt tehnologic încâtsis temele de apărare aeriene occidentale ar putea părea înve-chite în faţa sa, a declarat analistul în Apărare Tim Ripley.Dacă noua tehnologie anti-navă va fi testată cu succes, atuncira cheta Zircon va fi capabilă să acopere o distanţă de 250 kmîn doar 2,5 minute - atât de rapidă încât ar fi aproape imună lain terceptarea de către tehnologia convenţională. Agenţia rusăde ştiri Interfax a citat luna trecută o sursă familiară cu proiec-tul Zircon care a declarat că, după ce a fost în stadiu de dezvol -ta re timp de mai mulţi ani, racheta de 5 tone va fi probabil tes-tată pentru prima dată în această primăvară de pe o platformăma ritimă. Mai devreme decât data iniţial prevăzută - 2018.Mass media rusă a susţinut că racheta ar putea fi complet ope -ra ţională până la sfârşitul acestui deceniu. În timp ce SUA îşidez voltă la rândul său propriile arme hipersonice, încă nu sepre conizează că ar fi pregătiţi de producţie. Anul trecut, un ra -port al US National Academies of Science a concluzionat căSUA este în urma Rusiei şi Chinei în cursa armelor hiperso ni -ce. Raportul a făcut apel la investiţii suplimentare în domeniulra chetelor care se deplasează, aproape nedetectate, la viteze deMach 5 sau mai mari. „În domeniul public, Occidentul pare săfie destul de mult în urmă (...). Dar acest lucru nu înseamnă cănu există vreun proiect super secret desfăşurat de US DefenseAd vanced Research Projects Agency, sau DARPA” a declaratRipley presei. Agenţiei DARPA îi este alocat un buget anual deapro ximativ 3 miliarde de dolari pentru dezvoltarea de noi teh -no logii ce pot fi utilizate de armata americană. lTEL AVIV -Is ra elul a inaugurat sistemul antirachetă denumit „Praştialui David”. Israelul a inaugurat sistemul antirachetă denumit„Praştia lui David”, dezvoltat în comun cu SUA, relateazăagenţia Xinhua. Sistemul „Praştia lui David” (David's Sling)este destinat să intercepteze rachete cu rază medie de acţiune,de ţinute de către organizaţia şiită proiraniană Hezbollah însudul Libanului. Premierul Benjamin Netanyahu i-a avertizatpe inamicii Israelului să nu-i testeze capabilităţile militare.„Ori cine încearcă să ne atace va fi atacat. Cei care ne ameninţăexis tenţa se pun ei înşişi într-un pericol existenţial”. La rândulsău, ministrul Apărării, Avigdor Lieberman a afirmat că noulsis tem este indispensabil pentru securitatea Israelului. „Nuexis tă o alternativă la acest sistem. Datorită acestui sistem,vom fi capabil să facem faţă duşmanilor noştri, pe care, din pă -ca te, îi avem”, a spus ministrul. Noul sistem antirachetă, dez-voltat în comun de către Israel şi compania Raytheon, cu sedi-ul în SUA, a trecut de cel de-al cincilea test, şi ultimul, pe 25ia nuarie a.c. El va acoperi o breşă între sistemul „Iron Dome”(Domul de Fier), destinat să contracareze rachete cu rază scur -tă de acţiune dinspre Fâşia Gaza, şi sistemul „Arrow” (Săgea-ta), de interceptare a rachetelor cu rază lungă de acţiune. Ulti-ma confruntare dintre Israel şi Hezbollah a avut loc în 2006,pre cizează Xinhua. lBRUXELLES - NATO trebuie să-şi în -tă rească flota, pentru a putea ţine pasul cu strategia pro-movată de Rusia în Estul Europei. Comandantul Suprem alFor ţelor Aliate din Europa şi şeful comandamentului europeanal armatei americane, Curtis Scaparrotti a declarat că NATOtre buie să-şi întărească flota, pentru a putea ţine pa sul cu stra -te gia promovată de Rusia în Estul Europei. Oficia lul a precizatcă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, include şi arme nu cle -a re în strategia de intimidare a ţărilor vecine. În acelaşi timp,ge neralul a menţionat că armata NATO poate ţine frâu ambiţi-ilor Rusiei, datorită celor 60 de mii de soldaţi care sta ţioneazăprin Europa, dar organizaţia are nevoie de o creştere a capa ci -tă ţii de informare. În ultima perioadă, NATO a întărit flanculestic şi a dizlocat trupe în România, Polonia şi Lituania. Gen-eralul Curtis Scaparrotti, a pledat şi pentru livrarea unor armemai performante Ucrainei pentru a ajuta această ţară în luptacu separatiştii sprijiniţi de Rusia. n

ACTUALITATEAPE SCURT

Guvernul a aprobat în şedinţa dejoi, 30 martie 2017, obiectivele de in -ves tiţii pentru opt programe de înzes -tra re esenţiale pentru Armata Români -ei, a căror valoare estimată de achizi -ţie depăşeşte 100 milioane euro.

Ministrul Apărării Naţionale a in -for mat membrii Cabinetului cu privirela iniţierea demersurilor de obţinere aapro bării prealabile a ParlamentuluiRo mâniei, conform prevederilor lega-le.

Programele au fost aprobate prinDi rectiva de Planificare a Apărării nr.15/2017 şi în baza Hotărârii CSAT nr.174/2016 pentru aprobarea Memoran-dumului referitor la măsurile pentruefi cientizarea înzestrării Armatei Ro -mâ niei şi creşterea implicării indus tri -

ei naţionale de Apărare în realizareaîn zestrării, transmite Executivul, într-un comunicat de presă.

„Creşterea bugetului MinisteruluiApă rării Naţionale, începând cu anul2017, la 2% din PIB, a creat condiţii-le pentru iniţierea unor programe deîn zestrare strict necesare pentru acce-lerarea modernizării Armatei Români -ei şi în concordanţă cu iniţiativeleprio ritare ale Ministerului ApărăriiNa ţionale, aferente Programului degu vernare 2017-2020. Resurselefinan ciare necesar a fi alocate pentruini ţierea şi derularea acestor programede înzestrare, pentru realizarea capabi-lităţilor necesare îndeplinirii misiuni-lor, atingerii nivelului militar de am bi -ţie şi îndeplinirii sarcinilor specifice

ale armatei în perioada 2017 - 2026 şiîn perspectivă, vor fi incluse în pro-gramul Armata României 2026, careeste actualizat anual”, se precizează înco municatul de presă.

Primele transportoare blindate 8×8ar putea fi asamblate anul viitor la uzi -na din Mo reni, a declarat, la Târgoviş-te, ministrul Apărării, Gabriel Leş. Elsus ţine că sprijinirea industriei naţio-nale de Apărare este un obiectiv prio-ritar în programul de guvernare. Şi mi -nis trul Economiei, Mihai Tudose a su -bli niat că cel puţin două mari firmestră i ne sunt interesate să desfăşoare unpar teneriat cu uzina de la Moreni, atâtîn ce priveşte transferul de tehnologie,cât şi pentru dezvoltarea unor linii deasam blare a transportoarelor. n

Investiţii de 100 de milioane de euro pentru dotarea Armatei

Z iua NATO

În perioada 28-29 martie 2017, Baza de Instrui-re pentru Vânători de Munte „Bucegi” şi Batalio-nul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mo -ciul schi” au primit vizita unei delegaţii din cadrulCen trului de Excelenţă NATO pentru Luptă Mon-tană, delegaţie condusă de locotenent-colonel Dra-zen Komadina. Din această delegaţie au mai făcutpar te locotenent-colonelul Herbert Krassnitzer şima iorul Igor Brimar.

Activitatea a avut ca principal scop dezvoltareaşi întărirea relaţiilor de cooperare militară între Ar -ma ta Ro mâ niei şi celelalte ţări membre ale Centrului deEx celenţă NATO şi apare în contextul aderării ţării noastrela cen tru.

Ziua de 28 martie a constat în vizita delegaţiei la Bazade Instruire pentru Vânători de Munte „Bucegi”, unde de -le gaţia a putut urmări sistemul de instruire al vânătorilor demun te, cursurile din planul educaţional al bazei de instrui-re, precum şi logistica didactică care include sălile de clasă,să lile de specialitate şi locurile de instrucţie.

În ziua de 29 martie, delegaţia a vizitat Batalionul 21Vâ nători de Munte „General Leonard Mociulschi”, undemi litarii au urmărit un briefing în Sala de festivităţi a bata-

lionului şi o prezentare de tehnică şi armament ce a avutloc pe platoul unităţii. Activitatea a continuat cu un exerci -ţiu demonstrativ de alpinism şi tactică în poligonul CheileRâş noavei, ce a fost organizat de Compania 3 Vânători deMun te, condusă de locotenent George Grosu.

La finalul exerciţiului, locotenent-colonelul HerbertKrass nitzer a ţinut să mulţumească militarilor pentru profe -si o nalismul de care au dat dovadă, mărturisind faptul că ară mas impresionat de întregul exerciţiu şi de lejeritatea, si -gu ranţa şi rapiditatea cu care vânătorii de munte executăpro cedeele de alpinism.

Locotenent Mircea ALDA

Centrul de Excelenţă NATO pentru Luptă Montană,

la Predeal

În data de 21 martie a.c., Batalionul 21 Vânători deMun te „General Leonard Mociulschi” a primit vizita ele -vi lor de la Colegiul Militar Naţional „Dimitrie Cantemir”,din Breaza, activ i ta te cuprinsă în cadrul programului „Ar -ma ta, o Şcoală Altfel”.

Desfăşurătorul zilei a prevăzut mai multe puncte in te -re sante, dar, pentru început, în incinta comandamentuluiuni tăţii predelene, locotenet-colonelul Cristian TiberiuCris tescu, comandant al batalionului, a prezentat un scurtis toric al vânătorilor de munte. Momentul a fost urmat devi zitarea Sălii de Tradiţii, acolo unde istoria militarilor cube retă verde prinde viaţă prin fotografii, documente sau ar -te fac te.

Elevii militari de la Breaza s-au deplasat apoi pe pla-toul unităţii unde au putut vedea stan durile cu tehnică şiar mament, dar şi panoul de alpinism. Atracţia principală acons tat în exerciţiul demonstrativ executat de către vânăto -rii de munte la stânca artificială. Nu mai prejos a fost şipro vocarea lansată elevilor de a se căţăra chiar ei, pentrupri ma dată, pe stâncă.

Locotenent Mircea ALDA

Înperioada 26 februarie - 10 martie, un de ta şa -ment format din 20 de militari apar ţi nând for -ţe lor terestre române, din cadrul Bri găzii 8

LAROM „Alexandru Ioan Cuza” din Focşani, a partici-pat, la Centrul de Simulare Multinaţional Întrunit (JointMul tinational Simulation Center) din Grafenwoehr, Ger -ma nia, la exerciţiul „Dynamic Front II”.

„DF II”, la care au luat parte aproximativ 1.400 demi litari din Ce hia, Franţa, Germania, Ita lia, Lituania, Ma -rea Bri tanie, Ro mâ nia, SUA şi Turcia, a avut ca scop tes - ta rea in te ro perabili tă ţii, an tre na rea şi evalua rea structu ri -lor de condu ce re şi execuţie, în vede rea perfecţionării teh -ni ci lor, tacticilor şi pro cedu ri lor specifice pri vind pla ni fi -ca rea şi exe cutarea spr i jinului prin foc al arti le riei la ni velde corp de ar ma tă.

După o călătorie de aproa pe două zile,m ilita rii Brigăzii 8 LAROM au ajuns în -tr-una dintre cele mai mari baze de an tre -na ment din Eu ro pa - Grafenwoehr. Deşia parcurs un drum obo si tor, echipa s-apre zentat cu o stare de spirit en tuziastăsus ţinută de ideea provocărilor c ărora ur -mau să le facă fa ţă în cadrul exer ciţiilorde specialitate pla nificate. Tre când cuuşu rinţă peste disconfortul unui ase me -nea drum, chiar din primul mo ment fie -care militar şi-a trecut în re vis tă pro priileex perienţe din mediul de lu cru interna ţio -nal la ca re a luat parte, fă când presu pu -neri şi pre dicţii despre cum se va desfă şu -ra exerciţiul din Germa nia.

După o primă zi dedicată briefingu ri -lor administrative şi operaţionale, la carea luat parte comandantul deta şa men tuluiîm preună cu subofiţerul de comandă, darşi aco mo dării prin care s-au creat con di -ţii le de relaţionare între mem brii de ta şa -men tului şi militarii ţărilor aliate partici -pan te la exerciţiu, imaginea asupra „DFII” a prins mai mul tă culoare şi contur.

A doua zi a adus cu sine pregătireateo retică a exerci ţiu lui, concomitent cu antrenarea JCATS(Joint Conflict Tac tical Simulation) pentru partea de si -mu lare a activi tă ţii. În cadrul acesteia, au fost dezbătuteas pecte ale scena riu lui tactic, interoperabilitatea doctrina -ră US/NATO, pre cum şi provocările legate de cooperareadin tre diferitele na ţiuni din cadrul Alianţei, derivate dindi ferenţele cultu ra le şi politicile de securitate specificefie cărei ţări, în sco pul dezvoltării şi consolidării interope -ra bilităţii între naţi u ni le participante.

O altă zi, alte activităţi! S-a început în forţă cu unbriefing de orientare a personalului implicat asupra pro -gra mului zilnic, concomitent cu antrenarea celor din

JCATS. S-au pus la punct detaliile privind comunicaţiileşi cele legate de conexiunile informatice între comanda-ment şi structurile instruite. În a doua parte a zilei, s-aucon tinuat dezbate ri le cu privire la pro cesul de anali ză ami siunii şi sta bilirea cursu ri lor de acţiune. Lă sa r ea în tu ne -ri cu lui a prins e chipa într-un plin proces de coordonare şico o pe rare cu par tene rii străini, în sco pul creş terii in te ro -pe rabi li tăţii şi in tegrării de pli ne în exerciţiul „DF II”.

În ziua următoare, co man dan tul echipei a part i ci pat laCUB (Com mander Update Brief), în care au fost pre zen -ta te şi stabilite principalele direcţii de acţiune pentru ur -mă toarele 24 de ore. Echipa noastră s-a implicat în proce-sul de tar geting la nivelul unui corp de armată şi de foc în -tru nit, pentru defin i ti va rea documentelor de planificare a

ac ţiu ni lor artileriei. Spre seară, au fost stabilite zonele dem a ne vră, fiind astfel create şi îndepli ni t e pre misele dedes fă şu rare a mi ni-exe rciţiului de simulare pla ni ficat pen-tru ziua ur mă toare.

La primele ore ale dimineţii, au intrat în scenă ope ra -to rii JCATS. Au fost introduse zo ne le de manevră ale bri -gă zii de ar t ile rie de câmp americane şi ale ba ta lio nului ro -mâ nesc de ar ti lerie ju ca te în cadrul exerciţiului şi au fostin serate în sistem pri mele ţin te. Echipa a aşteaptat cu ne -răb da re să de mons tre ze nivelul ridicat de cunoştinţe do -bân dite pe timpul antre na mentelor la care au participatînainte de în ce pe rea exer ci ţiului. Executarea mi siunilor de

foc s-a derulat în paralel cu întocmirea do cu mentelor decon ducere a exerciţiului „DF II”, planificat să înceapă încâ teva ore.

Ziua Z! După un scurt briefing de dimineată, s-a ordo-nat începerea exerciţiului: tot personalul era la staţiile delu cru. Deja în următoarea oră urma să se treacă la angaja -rea ţintelor planificate. În cen trul de operaţii, s-au instalatcal mul şi seriozitatea, iar pro fesionalismul a îmbracat at -mos fera, demonstrându-se, în că o dată, nivelul de intero -pe rabilitate atins în cadrul Alian ţei.

În cea de-a doua zi a exerciţiului propriu-zis, lupta acon tinuat conform scenariului stabilit. Echipa a fost in te -gra tă în procesul de angajare a ţintelor, în conformitate cuPla nul de Angajare a Țintelor. Misiuni de foc, manevre şi

si tuaţii tactice – au fost cuvinte -le-cheie ale zilei.

Tot astfel, până la final, mi -li tarii noştri s-au confruntatcons tant cu noi provocări tacti -ce, care au pus în valoare se rio -zi tatea, determinarea, capacita -tea de reacţie şi de adap tare lasi tuaţiile create.

Pe timpul exerciţiului, aufost identificate unele lecţii,cum ar fi: eficientizarea relaţii -lor de comandă şi control alear tileriei între aliaţi, continua -rea demersurilor de a atin ge unni v el acceptabil de interopera -bi litate şi de armo ni zare întredi ferite sisteme de comandă şicon trol ale arti le riei, pe de opar te, şi între aceste sisteme cual te structuri şi/ sau microstruc-turi cu care artileria interac ţio -nea ză sau pe care le sprijină(for ţele de manevră, protecţiaFo r ţei, managementul spaţiuluiae r ian, forţele pentru operaţiispe ciale etc.), pe de altă parte.

Pentru militarii din cadrul Bri gă zii 8 LAROM la exer -ci ţiu multinaţional desfăşurat în Germania a fost o expe -rie n ţă u nică de a coopera ne mijlocit cu per so na lul co man -da mentului unei bri găzi de ar tilerie ame ri cane, de a îm -păr tăşi cu noş tinţele şi pro ce du rile de întrebu in ţa re a arti -le riei cu a lia ţii la ni ve lul unui co man dament de corp de ar -ma tă NATO, res pectiv al unei di vi zii aeropurtate, dar şi oopo r tuni tate de a-şi ex pri ma profesionalismul, precum şidis ponibilitatea de a con tribui, în final, la asi gurarea se cu -ri tăţii Alianţei Nord-Atlantice.

Locotenent-colonel Florin COTEŢ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 6 (445) din 31 martie 2017 Pagina 3

În data de 20 martie a.c., la sediul co mandamentuluiBri găzii 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa” din Bra -şov, a avut loc ceremonia de predare-primi re a comenziima rii unităţi şi a Drapelului de Luptă.

La festivitatea în care generalul de bri gadă TudoricăPe trache a predat şta fe ta colonelului Cristian Teglaş, aupar ti ci pat: locţiitorul şefului Statului Major Ge neral, ge -ne ral-locotenent Adrian To nea, comandantul Diviziei 2In fanterie ,,Getica”, general-maior Lucian Foca, co -man dantul Componentei Opera ţio na le Terestre şi locţii -tor al şefului Statului Ma jor al Forţelor Terestre, generalde br i gadă Dorin Ioniţă, comandanţii un i tă ţilor din or ga -ni ca marii unităţi bra şo ve ne, reprezentanţi ai au to ri tă ţi -lor lo ca le, foşti comandanţi ai structurii, dar şi alţi invi-taţi.

Generalul-locotenent Adrian Tonea a mulţumit fostu-lui comandant pentru ac tivitatea depusă şi a prezentatcâ teva repere ale traseului pro fesional al coloneluluiCris tian Teglaş, care a îndeplinit, până la această dată,funcţia de locţiitor pentru Instrucţie al şefului de stat ma -jor al Diviziei 4 Infanterie ,,Gemina”. Generalul de bri -ga dă Tudorică Petrache a fost numit pe funcţia de locţii -tor al şefului Statului Major al Forţelor Terestre pentru

Operaţii şi Instrucţie la Statul Major al Forţelor Terestre.Ceremonia s-a încheiat cu defilarea militarilor ce în -

ca drează comandamentul de brigadă şi subunităţile aces-tei mari unităţi de vânători de munte.

Locotenent-colonel Dorinel COTEA

Predarea-primirea comenzii la Predarea-primirea comenzii la Brigada 2 Vânători de Munte Brigada 2 Vânători de Munte „„Sarmizegetusa”Sarmizegetusa”

ExerciţiulExerciţiul „Dynamic Front II”„Dynamic Front II”

Elevii de la Breaza Elevii de la Breaza au urcat au urcat la Batalionul 21 VMla Batalionul 21 VM

Cea mai mare competiţie de robotică pentru licee s-ades făşurat în perioada 25-26 martie la Sala Polivalentădin Bucureşti şi a reunit 54 de echipe formate din 800 deelevi provenind din 48 de licee din România. Câş ti gă to - rii vor participa la Glo bal Robotics Championship în Sta -te le Unite, la St. Louis.

First Tech Challange 2016-2017 este o competiţie ca -re tes tează participanţilor limi te le gândirii, abilităţile fie -că rui membru din echipă, de la de sign, la programare şila pro iectare.

O echipă formată din 14 elevi ai Colegiului NaţionalMi litar „Dimitrie Cantemir” din Breaza au răspuns pro -vo cării de a participa la FTC. Tinerii cantemirişti au lu -

crat în echipă având un scop binesta bilit: realizarea unui ro bot pro -gra mabil şi comandat de la distanţă.A fost o com pe ti ţie intensă, la care,

pe lângă ca lităţile roboţilor, au fost im por tante şi tacticileale se de către concurenţi pen tru stabi li rea alianţelor.

Chiar dacă cei mai tineri militari ai Armatei Românieinu se numără printre cele trei echipe desemnate să parti -ci pe la întrecerea celor mai buni din lume, aceştia au ob -ţi nut două premii importante acordate de către organiza-tori: locul II al premiului Motivate, acordat echipelor ceau promovat cel mai bine spiritul FTC, şi locul I al pre -miu lui Naţie prin Educaţie, acordat pentru cea mai popu -l a ră echipă votată de către concurenţi.

FTC a fost o competiţie prin care toţi elevii au arătatce au mai bun în domeniul roboticii, cantemiriştii arătândcă nu sunt mai prejos faţă de ceilalţi participanţi. n

First Tech Challange 2016-2017First Tech Challange 2016-2017

Generalul (rtr.) Neculai Băhnăreanu a avut amabilita-tea de a răspunde unor întrebări legate de Fundaţia „Sfân -tul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Bi ru in ţă”,prin care am aflat amănunte despre problemele cu care seconfruntă, precum şi care sunt planurile de viitor aleaces tei structuri.

- Ce este şi ce reprezintă Fundaţia „Sfântul MareMucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”?

Sunt general-locotenent (rtr.) Neculai Băhnăreanu,pre ş edintele consiliului director al Fundaţiei, şi aş vrea sătrans mit câteva informaţii legate de activitatea acesteia. Afost înfiinţată în luna mai 2008, la Statul Ma jor al Forţe-lor Terestre, pentru personalul din această categorie defor ţe. În ce pând din noiembrie 2013, Fundaţia a devenit oor ganizaţie ce are utilitate publică, fiind recunoscută caatare de Gu vernul Ro mâ niei prin H.G. 861 din 6 noiem-brie 2013. Dacă fa cem un calcul simplu, ne apropiem deo acti vitate ne în treruptă de aproa pe nouă ani, timp în caream func ţionat şi pen tru personalul forţelor teres tre; deci,pu tem spune că am fost un partener loial al forţelor te -restre, dar nu numai. Am colaborat şi cu alte organizaţiine guvernamentale, care au acelaşi scop, ne-am aflat per - ma nent în legătură cu Co mi sia pentru probleme socialedin cadrul M.Ap.N. Cel mai bun colaborator al nostru afost Asociaţia „Camarazii”, care funcţionează pe lângăSMG; am lucrat şi cu alte organizaţii care au acelaşi pro -fil de activitate, cum ar fi: „Mareşal Ale xandru Averescu”de la Buzău, Aso ciaţia Naţională Cul tul Eroilor „ReginaMaria”, Fun da ţia „Ştefan Guşă” .

- Deci, cui i se adresează Fundaţia în activitatea ei?- În linii mari, am anticipat cumva răspunsul. Grupul-

ţin tă pentru Fundaţie îl reprezintă ca drele militare, perso-nalul civil şi membrii familiilor aces to ra. La începutul ac -ti vităţii, prin ci pa lul grup-ţintă au fost militarii răniţi întea trele de ope raţii. Ul terior, perfectându-se legislaţia, eiau reprezentat pentru noi, din punct de vedere al rezolvă-rii solici tă rilor, un obiec tiv mai redus şi au crescut în im -por tanţă cazurile me di co-sociale ale celorlalte categoriide militari din forţele te restre. La ora actuală, sunt destulde mulţi oameni care apelează la serviciile oferite de Fun-daţie. Însă, aici trebuie să fac o precizare şi să reamintesccelor care se adresează Fundaţiei „Sfântul Mare MucenicGheorghe” că nu putem să rezolvăm decât solicitărilecelor care sunt membri ai Fundaţiei. Este o condi ţie ce tre-buie îndeplinită, nu numai la noi, sunt şi alte o r g a nizaţiicare au aceleaşi condiţii; deci, trebuie să activezi ca mem-bru al Fundaţiei, ca să poţi beneficia de ajutoarele pe carele oferă această structură.

- Deci, domeniul de activitate ar fi ajutorul oferitcelor cu nevoi ...

- În principal, Fundaţia are caracter caritabil. Obiec ti -vul ei este rezolvarea nevoilor sociale, medico-so cia le aleper sonalului din forţele terestre şi ale membrilor familii-lor acestuia. Aşa cum este prevăzut în statut, membrii fa -mi li ei înseamnă soţ/soţie şi copiii. Nu ne-am oprit numaila acest do me niu de activitate, dar am vorbit mai multdespre rezolvarea cazurilor medico-sociale ale personalu-lui, pentru că acesta este cel mai im portant. Însă, noi maivizăm şi alte di recţii de activitate, cum ar fi si tua ţia celorcare obţin re zul tate deosebite în domeniul mi litar şi înînvăţământ, cei care acţionează în domeniul tradiţiilormilitare. Un obiectiv, l-am numit noi strategic, ar fi pro -blema realizării, în parteneriat cu alte structuri aleM.Ap.N. a unui - i-am zis noi - „cămin-spital”, un aşe ză -mânt în care se niorii armatei, care nu mai au posibilitateade a se în tre ţi ne singuri, să-şi ducă traiul de zi cu zi.Obiec tivul în sine este foarte costisitor şi nu va putea firea lizat decât în colaborare cu alţi parteneri şi, bineînţeles,cu avizul şi apor tul direct al M.Ap.N., prin structurile salede spe cialitate.

- Tocmai asta vroiam să vă întreb, ca să vă puteţi în -de plini aceste obiective, domenii de activitate, care suntsur sele de finanţare pe care le are la îndemână Funda -ţia?

-Atunci când am demarat activitatea, adică în fiin ţa reaacestei structuri, a acestui ONG, am plecat tocmai de lafap tul că actele normative în vigoare, la vremea respecti -vă, dar şi în prezent, nu mai permiteau structurilor milita-re să folosească bani, fie ei şi colectaţi benevol de la oa -meni, pentru alte activităţi decât cele militare. Şi atunci,struc tura cea mai nimerită era una de acest tip. Fireşte că,la acea vreme, existau nişte fonduri adunate, fie pentruintervenţii la inundaţii, la cutremur, aspecte de genul ace-sta. Erau bani colectaţi benevol care s-au epui zat repede şiatunci a trebuit să ne orientăm către alte sur se de finanţa-re. Dându-ne seama că această contribuţie nu poate săcreeze un buget care să acopere ne voi le noastre (plecândde la o contribuţie de 3 lei pe lună, am ajuns la 5 lei), atun-ci cea mai bună sursă şi mai consis ten tă a de ve nit acel 2%din impozitul pe venit pe anul precedent, pentru care amcreat un program ce se numeşte „2% este al tău”. Iniţial,acest 2% a fost suficient, adică am avut destul de mulţiparticipanţi; pe parcurs a apărut con curenţa, ce s-a dove-dit a fi, loială sau mai puţin lo ia lă. Nu mă refer la or ga ni -

za ţii le men ţionate pânăacum, care au cam acelaşiobiect de ac ti vitate şi fo lo -sesc banii în mod cores pun -ză tor.

Există o serie de aso cia -ţii şi de fundaţii care nu re -zol vă nici un fel de pro ble -mă socială sau medicală ami litarilor. Spun concurenţăne loială, pentru că aceştibani se duc către aces testruc turi.

Aş vrea ca întreg perso-nalul din for ţele terestre săcu noască faptul că este ne -vo ie de aproximativ 5.000de lei pentru rezolvareaunui singur caz, ceea ce în -sea m nă că 100 de partici-panţi trebuie să contribuiecu cei 2%. Analiza noastrăse bazează pe un simplu cal-cul matematic: noi mergempe o medie în acest 2% de50 - 55 de lei de persoană; aşadar, 5.000 de lei înseamnădeja 100 de par ticipanţi. Sponsori sunt din ce în ce maigreu de găsit, con diţiile sunt deosebite şi atunci am optatpentru această sursă. Am încercat să găsim şi alte surse deve nituri. Am rea lizat campanii pentru soluţionarea acestorca zuri. Mi-e greu să vorbesc despre rezultatul acestorcam panii, ce s-au desfăşurat pentru rezolvarea unor ca zuricare erau mult mai cos tisitoare. Fac apel încă o dată laper sonalul for ţelor terestre, dar nu numai la cei aflaţi încăîn activitate. De anul acesta, au posibilitatea să participela întregirea fondurilor sau bugetului Fundaţiei şi pensio-narii, indiferent de mediile din care provin. Fac apel lapen sionarii pro veniţi din forţele teres tre: au posibilitateasă completeze formularul 230 cu 2% din impozitul pevenitul din pensii; aceasta ar constitui încă o sursă; ni s-amai deschis o portiţă. Sperăm să fim în ţeleşi şi ajutaţi dinacest punct de vedere. Referitor la în tre barea dumnea -voas tră, precizez încă o dată faptul că: ac tivitatea Fun da -ţi ei depinde de resursa financiară, depinde de buget; cucât există mai mulţi bani la buget, cu atât vor fi mai mul -te cazuri rezolvate.

- Cu aceste greutăţi financiare, totuşi, care sunt re -zul tatele cu care se prezintă Fundaţia la aproape 10 anide la înfiinţare?

- Nu este o perioadă mare de timp, dar, în cei aproape10 ani de activitate, Fundaţia a rezolvat în totalitate saupar ţial, aproximativ 215 cazuri socio-medicale. Am colec-tat suma de aproximativ 400.000 lei pentru realizarea ace-lui proiect, pe care l-am denumit programul „Cămin-spi-tal Sfântul Gheorghe”. Am intervenit financiar pentru re -zol varea unor probleme legate de tradiţii.

De la înfiinţare şi până în prezent, am participat la di -fe rite activităţi prilejuite de Ziua Forţelor Terestre. Sun-tem în parteneriat cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor„Reg ina Maria” pentru editarea Revistei „România Eroi -că”; participăm cu fonduri pentru realizarea fiecărui nu -măr al acestei publicaţii. Depunem coroane de flori cu di -fe rite ocazii: Ziua Eroilor, Ziua Armatei României, ZiuaFor ţelor Terestre, dar şi cu alt prilej, atunci când suntemin vitaţi de organi za tori.

În cadrul proiectului „Mediul trebuie protejat”, amrea lizat nişte programe-pilot desfăşurate în câteva unităţimi litare. Este vorba despre amenajări ambientale ce auavut loc la Foc şani, Cluj, dar şi la Bu cureşti, în cadrul co -man damentului Bri gă zii 1 Mecanizate „Argedava”. Acor -dăm anual premii ce lor mai buni militari, şefilor de pro-moţii din instituţiile mi litare de învăţământ. Am acordat înfie care an premii la eta pa fi na lă a concursului „Solda-tul/Subofiţerul anului din Forţele Terestre”. De aseme-nea, i-am premiat şi pe cei care s-au evidenţiat la olimpia -de le şcolare naţionale sau interna ţio nale. Sunt o serie dereali zări care ne onorează şi cu care ne mândrim. Revinînsă la aceeaşi idee pe care am for mulat-o şi la început:numai bugetul ne con duce către re zolvarea numeroaselor

pro bleme şi cazuri cu care se con fruntă personalul.- În lumina acestor frumoase realizări şi în speranţa

unui buget mai bun, care sunt proiectele de viitor?- Fundaţia are în portofoliu un număr de 12 programe.

Des pre unele am vorbit, despre altele nu am făcut nici ore ferire până în pre zent. La ora actuală, prioritar pentruFun daţie, rămâne pro gramul „Speranţă pentru fiecare”,care are ca obiectiv prin cipal rezolvarea sau ameliorareaca zurilor medico-so ci a le ale personalului. „Mereu îm pre -u nă”este destinat militarilor cu probleme ce au participatla misiuni în teatrele de operaţii, în mă sura în care aceş tiaapelează la noi. Nu lipsite de im por tanţă sunt şi „Zâm betde copil” - prin care sunt sprijiniţi copiii militarilor dece-daţi sau răniţi în tea trele de ope ra ţii ori pe terito riul naţio-nal, care au fost şi au rămas în evi denţa noastră şi cărorale acordăm un mic bu get cu oca zia diferitelor zile, sărbă-tori naţionale sau re li gioase, cum ar fi Paştele, Cră ciunulşi, nu în ultimul rând, Ziua Co pilului - şi „Sfânta Elena”,ce a fost preluat de la forţele terestre şi a reprezentat unadintre condiţiile care au con dus la înfiinţarea Fun daţiei.Am încheiat un protocol cu judeţul Slatina pentru căminulde la Corabia, unde or ga nizăm o tabără pentru aceşticopii. Aşadar, de şase ani, din cei nouă de func ţionare, or -ga ni zăm această tabără de va ră, cu durata de şapte zile.

Cu această ocazie, aş vrea să mul ţumesc tuturor celorcare au co laborat cu noi şi ne-au aju tat să le facem viaţacât mai plă cută acestor copii. După cum am afirmat, ră -mâ ne ca obiec tiv strategic căminul-spital pentru rea li za -rea căruia con tinuăm să acumulăm fonduri, în procent de25% din buget, anual; dacă vom fi solicitaţi de alte struc -turi care au acelaşi obiectiv, vom participa cu plăcere;dacă nu, vom cău ta alte struc turi cu care să colaborăm înacest program, chiar dacă acest lucru nu se va întâmplaprea curând. De asemenea, continuăm pro gramul „Eroiau fost, eroi sunt încă”, dedicat sărbătoririi evenimentelorlegate de eroii neamului nostru; programul „Tradiţii mili-tare”, prin care căutăm să re zolvăm partea financiară aacestor sărbători care ţin de Forţele Terestre şi nu numai(aşa cum spuneam, prin programele de parteneriat, parti-cipăm şi cu structurile cu care noi avem semnate astfel depro tocoale). „Cel mai bun dintre cei mai buni” are cascop stimularea tuturor celor care obţin rezultate deosebi-te în în vă ţământ şi în activitatea militară. Dacă bugetul neva permite, vom con tinua şi programul „Mediul trebuiepro te jat”. De asemenea, nelipsit de importanţă şi mai pu -ţin cos tisitor, considerat de noi ca fiind folositor la ni ve lulstruc turilor de acest tip din armată, este programul „Îm - pre ună suntem mai puternici”, în cadrul căruia vrem săor ganizăm diferi te activităţi, tip masă rotundă, unde sădez batem modul în care aceste or ganizaţii se pot implicaîn probleme cu ade vărat importante ale celor care îşi des -fă şoară activitatea în For ţele Te restre sau chiar în ArmataRo mâniei.

- Domnule general, vă doresc succes în îndeplinireatuturor obiectivelor propuse!

- Mulţumim! Aş vrea să închei printr-un apel pe care îlfac către toate structurile din Forţele Terestre. Acestea ur -mea ză să primească documente scrise şi semnate de laFun daţie, prin intermediul SMFT, legate, în principal, deaceastă campanie 2%. De asemenea, aş vrea să precizezfaptul că membri din consiliul director al Fundaţiei se vorde plasa în unităţile militare cu scopul de a promovaFunda ţia, de a sta de vorbă cu beneficiarii, dar şi cu spon-sorii.

Şi, pentru că ne aflăm înaintea unei mari sărbătoricreş tine, respectiv, Paştele, dar şi a Zilei Forţelor Terestre,vreau să urez tuturor Sărbători fericite, multă sănătate şila cât mai mulţi membri şi la cât mai mulţi bani pentru totceea ce noi putem realiza pentru personalul Forţelor Te -res tre!

Camelia CONSTANTINESCU

Curierul ARMATEINr. 6 (445) din 31 martie 2017Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Speranţe pentru semenii noştri Speranţe pentru semenii noştri

C M Y K

Interviu cu domnul general (rtr.) Neculai Băhnăreanu, preşedintele consiliului director al Fundaţiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”

C M Y K

La sediul Centrului de Cercetare Știinţificăpen tru Apărare CBRN şi Ecologie a avutloc joi, 16 martie, o prezentare a capabili -

tă ţilor laboratoarelor acestei structuri şi a modului de im -pli care a specialiştilor în activitatea de reachback (experti -ză, suport ştiinţific şi operaţional) în sprijinul NATO, pe li -nie CBRN.

Programul a cuprins şi un exerciţiu tactic al specialiş ti -lor militari care au demonstrat capabilităţile mobile despri jin ale Centrului, puse la dispoziţia NATO, prin inter -me diul grupului JCBRN CoE (Joint Chemical, Biological,Ra diological and Nuclear Defence Centre of Excellence).

Fiind prins în cadrul planului de pregătire a echipelormo bile de intervenţie CBRN, exerciţiul a avut un scenariuprin care s-au verificat procedurile şi capabilităţile de inter -ven ţie în cazul unui eveniment ce a implicat utilizareaagen ţilor chimici de război. Din punctul nostru de vedere,the worst scenario posibil, situaţie în care presupunerile nuîşi au locul şi nici lipsa de experienţă. Fără să vreau, mi-amamin tit o întâmplare din anii de liceu, atunci când profeso -rul de chimie a umblat cu degetele de la mâini în gips vreodo uă luni după ce a testat, în laborator, combinarea a douăsubstanţe, ce păreau inofensive în ebrubete separate. Dinacel moment fascinaţia mea pentru acea materie de studiua crescut, dar şi respectul pentru lichidele incolore, insipi-de şi inodore! Nimic nu este ce pare a fi într-un laboratorcu fel de fel de sticluţe şi oameni în halate albe! Ei bine,echi pată cu acest respect şi cu mâinile ascunse la spate, mi-am ocupat poziţia în zona amenajată destinată executăriiexer ciţiului pregătit. Posibila contaminare cu agenţi chi -mici de război a mobilizat specialiştii, al căror timp de re -ac ţie s-a rezumat la câteva minute din momentul alertării,an trenaţi să facă faţă unei astfel de situaţii, care, de altfel,nu ne dorim să se întâmple în realitate niciodată. Atacul cuar me chimice este bine să rămână un accesoriu exclusiv alsce nariştilor filmelor hollywoodiene bazate pe idei apoca -lip tice!

Sosiţi la locul intervenţiei, îmbarcaţi în două auto spe -cia le, militari echipaţi cu măşti şi costume specifice au în -ce put să cerceteze zona, cu ajutorul unor detectoare deagenţi chimici şi biologici, în timp ce unii dintre aceştia auizo lat imediat locul pentru ca nimeni altcineva să pătrundăîn aria periculoasă. Fumigena albastră a marcat demonstra-tiv incidentul, iar banda galbenă fosforescentă a desenat unpe rimetru în care nu trebuia să intri! Probele au fost prele -va te rapid, fiind introduse în containere speciale, dar maiales sigure. Înainte de a părăsi locul „atacului”, echipa -men tele au fost decontaminate, la fel şi costumele de ul ti -mă generaţie, direct pe purtători. Acestea, costumele, suntce le mai bune existente pe piaţă, capabile să asigure o pro -tec ţie pe durata a 7 zile de utilizare intensivă de 20 de orepe zi. Aşadar, sunt foarte sigure! Din safety area unde măpo ziţionasem eu, se vedeau foarte bine culorile profesiona -lis mului şi procedurile de operare care se derulau rapid!

Mai multe am înţeles după ce am stat de vorbă cu oa -menii implicaţi, în sintagme ce jonglau între special şi spe-cialişti.

Ordinea operaţiilor „Noi intervenim în mo -

men tul în care se constată,fie existenţa unei contami -nări cu agenţi chimici derăz boi sau agenţi radiolo -gici, fie se presupune exis -ten ţa uneia, la nivel naţional,in cidente în care sunt impli -ca te unităţi militare sau careau loc în apropierea acesto-ra. Mai putem inteveni înca zul unor incidente chimicela obiective civile, dar nu -mai dacă în zonele respecti -ve se află unităţi militare,du pă cum am menţionat an -te rior. În toate celelalte ca -zuri, responsabilitatea re vi -ne Inspectoratului pentru Si -tua ţii de Urgenţă, care dis -pu ne de capabilităţi CBRN.Intervalul de timp în carenoi devenim operativi variază între 30 de minute, dacă neaflăm în timpul programului de lucru, şi 2 ore, dacă suntemîn timpul liber, iar ordinul de deplasare îl primim de laCen trul Naţional Militar de Comandă din subordinea Sta -tu lui Major General. Personalul echipelor de intervenţiees te asigurat de militarii pe care îi avem în Centru, dar şide civili. Însă, cel mai important aspect care trebuie subli -ni at este faptul că toţi sunt cercetători.

Ordinea operaţiilor, deşi nu suntem la Matematică, cese respectă cu stricteţe în cazul în care avem de a face cuun astfel de eveniment, este următoarea: alertarea echi pe -lor, echiparea maşinilor, deplasarea la locul incidentului,cer cetarea chimică, de radiaţii, monitorizarea zonei pentrua constata care este întinderea contaminării, marcarea zo -nei afectate cu bandă galbenă fosforescentă, prelevareapro belor pentru a fi duse la laborator, decontaminarea echi -pe lor şi deplasarea către laborator cu probele. Aici se con -fir mă ceea ce aparatele mobile au detectat în teren. Pentrua putea fi siguri de existenţa unei contaminări, nu este de

ajuns doar detectorul. Sin -gu rul laborator din ţa ră ca rede tectează şi cu an ti fi căcon tami na rea, dacă vor bimdes pre agenţi chi mici derăz boi, este al nos tru!”, ade clarat direc to rul ştiinţifical Cen tru lui, lo co tenent-co -lo nel dr.ing. Clau diu Lă z ă -roa ie.

Caracter de unicatNu am putut să nu ob -

serv maşinile de in ter ven -ţie, două la nu măr, o au to -spe cială SIBCRA (Sam-pling and Identification ofBio logical, Chemical andRa diological Agents), peşa siu de Volkswagen Trans - porter, şi o autospe cia lă dein tervenţie la eve ni menteCBRN, pe şasiu de DaciaDus ter, ambele dotate cuechi pamente de ultimă ge -ne raţie. „Au fost create ex -clu siv la noi în Centru. Potde tecta agenţii chimici derăz boi şi substanţele toxicein dustriale de la o distanţă de 5 kilometri, cu ajutorul unuisis tem performant, pot detecta din mers eventualele scur -geri de radiaţii, au capacitate de transmite în timp real toatein formaţiile necesare într-un punct de comandă, pot prele-va şi transporta probe contaminate, inclusiv cele biologiceşi radioactive, şi decontaminează zona afectată. Ele au fostpre zentate în cadrul mai multor exerciţii NATO şi UE, cafiind realizări ale cercetării militare româneşti, şi au fostapre ciate drept unicat în ceea ce priveşte intervenţia în zo -na urbană. Chiar la nivel de EDA - European DefenceAgency - produsul nostru a reprezentat soluţia pentru astfelde ameninţări, inclusiv pentru cele teroriste.”, a precizatco mandantul Centrului, colonel dr.ing Gabriel Epure. Dar,ce au atât de special aceste autospeciale? Răspunsul estecât se poate de evi dent: fac de toate, într-un spaţiu destul dere dus.

O analiză... spectrală!Locotenentul Ovidiu Iorga ne-a deschis uşile laborato -

ru lui, plasat undeva în clădire, pe un hol în care lumina in -ter mitent un bec roşu! Computere şi tot felul de aparatedes pre care nu am îndrăznit să întreb, pentru că deja măsim ţeam incomod. Oamenii care lucrează aici sunt aşi închi mie, şi nu numai, iar eu nu am reuşit să trec peste reac -ţii le de reducere şi hirogenare din liceu. Laboratorul are ro -lul de a prelua probele prelevate de către echipele din teri -to riu şi de a executa anumite prelucrări prin care acestesub stanţe sunt supuse unui proces de analiză spectrală prin

me tode de tandem (aici m-am pierdut definitiv!), pentru apu tea face identificarea, cu un grad de precizie foarte înalt,a naturii agentului şi a provenienţei acestuia. „Pe baza re -zul tatelor obţinute aici, se poate face documentarea concre -tă şi indiscutabilă a prezenţei sau absenţei agentului chi micîn spaţiul unde a avut loc intervenţia.” Un proces completde preluare, diluare, preparare şi analiză poate dura până lao oră, o oră şi jumătate.

„Normalitatea constă în a nu ni se cere ajutorul. Dar,da că totuşi ni se cere, înseamnă că s-a întâmplat ceva grav,ori noi nu ne dorim acest lucru. Noi vrem să rămânem ano -nimi din acest punct de vedere şi să discutăm numai la ni -vel informal problemele legate de CBRN.”

Mai degrabă cercetători decât militariComandantul Centrului de Cercetare Știinţifică pentru

Apă rare CBRN şi Ecologie este o prezenţă deosebită, însen sul în care discursul a fost adaptat determinându-te sănu ignori anumite aspecte pe care, fără să vrei, le puteai tre -

ce cu vederea. Stând de vorbă cu dumnealui, am aflat căfie care colţişor al instituţiei are o poveste. Aleea de tran da -firi de la intrarea în clădire, acum betonată, pomii plantaţipen t ru mascarea obiectivului şi altele...

„Unitatea noastră este una dintre cele mai complexe da -to rită domeniilor total diferite pe care le abordăm. Avempar tea de detecţie, de identificare agenţi de război, de de -con taminare, radiometrie, explozivi, protecţie balistică,pro tecţie CBRN, intervenţie la evenimente CBRN, micro -pro ducţie şi partea de mediu. În momentul în care ai toateaces te domenii, ai nevoie de specialişti în toate zonele. Încer cetare, nu suntem mai mult de 40, la intervenţii, în jurde 5, 6; mai este zona administrativă şi plutonul de pază. Înto tal, suntem aproximativ 100 de oameni.

Capabilităţile Centrului sunt unice în România, unadin tre acestea fiind cea de reachback, pe care tocmai aţi vă -zut-o astăzi. Puţine state din Alianţă pot oferi suportul teh -nic şi ştiinţific pentru Centrul de Excelenţa de la NATO.Aici, vorbim despre ţări ca: Statele Unite, Marea Britanie,Fran ţa, Polonia, Cehia şi Germania şi, alături de ele, se aflăşi România.

Ce-a de-a doua capabilitate unică în toată Eu ropa deEst, dacă excludem bineînţeles Rusia, se referă la iden ti fi -ca rea agenţilor de război şi a precursorilor la ni vel de urme.Doar 15 sau 20 de laboratoare din toată lumea, în ţări dez -vol tate şi cunoscute în domeniu, pot pune la dis po ziţie oast fel de capabilitate.

Tot în registru al unicităţii, se înscrie şi singurul poligonde încercări balistice din ţară, unde sunt testate sistemeleanti glonţ şi nu numai, următoarea instituţia capabilă să facăaşa ceva fiind în Germania. În domeniul militar, Cemtruleste singura unitate care se ocupă de etalonarea aparaturiido zimetrice, de partea de radiometrie. Ideea este că, cineare nevoie de noi, ne găseşte!”

Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRNşi Ecologie ocupă locul 6 în lume în ceea ce priveşte capa-bilităţile de intervenţie în cazul unor atacuri cu arme ne -con venţionale. Totul a pornit în anul 2002, când la Sum-mit-ul NATO de la Praga a fost stabilită o nouă direcţiepen tru Apărarea CBRN, cu privire la schimbarea perspecti -vei Alianţei asupra viitoarelor ameninţări. În urma declara -ţiei Summit-ului, a fost înfiinţat Centrul NATO JCBRNCoE (Joint Chemical, Biological, Radiological and Nu -clear Defence Centre of Excellence), format iniţial din şap -te state membre: Cehia, Germania, Grecia, România, Slo -va cia, Slovenia şi Marea Britanie. Ulterior, s-au mai alătu-rat Ungaria, Polonia, SUA, Franţa şi Austria. Misiunea ini -ţia lă a grupului JCBRN CoE a fost de susţinere a efortu ri -lor NATO într-un mediu în care ameninţarea se schimbă ra -pid. În 2013, a fost înfiinţat un nou departament pentru su -port operaţional (Operations Support Department – OSD),cu trei secţiuni: Reachback (RBS), Modelling and Simula-tion (M&SS) şi Operational Planning Support (OPSS).Ro lul celor trei secţiuni ale OSD este de a servi drept organcon sultativ pentru Comandamentul Suprem al Forţelor Ali -a te în Europa (SACEUR). Aceste structuri reunesc specia -lişti de elită, care au studii masterale sau doctorale în di ver -se domenii, precum biologie sau chimie. România, prinCen trul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN şiEco logie, este prima ţară NATO care a semnat un acordteh nic cu NATO JCBRN CoE privind furnizarea de exper -ti ză ştiinţifică şi tehnică prin personalul propriu înalt spe -cia lizat în problematica Apărării CBRN - cercetători ştiin -ţi fici militari şi civili, cu studii aprofundate în chimie, in gi -ne rie chimică, inginerie industrială, mecatronică.

Succesul specialiştilor CBRN este conturat de profesio -na lismul cu care îşi desfăşoară activitatea, de atitudinea înfa ţa unor posibile scenarii şi situaţii tactice schimbătoare,de modul în care reuşesc să gestioneze fiecare moment,luând decizii salvatoare de vieţi omeneşti!

Cristina FRATU

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 6 (445) din 31 martie 2017 Pagina 5

Exerciţiu tactic de Apărare CBRN

Faţă în faţă cu agenţi chimici de războiFaţă în faţă cu agenţi chimici de război

Se împlinesc 103 de ani de la inaugurarea clădiriiex tinse a bibliotecii Fundaţiei Universitare, ctitoriede suflet a Regelui Carol I. Destinul acestei instituţiieste strâns legat de cel al Augustului ei întemeietor.Ul tima festivitate pu blică prezidată de rege a fost la9 mai 1914, cu pri le jul inaugurării noii clădiri care,con form dorinţei sale, se înălţa monumentală în faţaPa latului Regal.

„(...) un cadou regesc făcut de un rege de o marein teligenţă care a ştiut să strângă o parte din naţiuneîn jurul unor idei mai largi şi al unor ocupaţii mai ele - vate decât cele ale eternei po litici” - scria Marie G.Bogdan după o vizită la Bi bli o -teca Fundaţiei, în 1929.

Cu prilejul Anului jubiliarCa rol I, în 2006, BibliotecaCen trală Universitară „CarolI” i-a consacrat ctitorului săuun volum omagial intitulat„Carol I, amintirea unei maridomnii”, care reconstituie des-tinul primului Rege al Ro mâ ni -ei, suprapus cu cel al marii salecon s trucţii arhitectonice. Struc-turată pe mai multe registre delec tură, lucrarea este o cronicăa desfăşurării domniei şi, toto-dată, un corpus de texte dinvre mea respectivă, precum şi ale unor istorici din zi -le le noastre. Evenimentele, oglindite prin mărturii şiamin tiri, au loc între 1866 - anul venirii pe tron şi1914 - anul morţii Regelui, totul reverberând cătreace le date, documente şi momente care jalonează ra -por turile lui Carol I cu Fundaţiunea Universitară,ilus trând grija pe care a manifestat-o permanent faţăde instituţie. Iată câteva repere ale acestui destin co -mun exemplar:

În 1891, Carol I exprimase printr-o scrisoareadre sată preşedintelui Consiliului de Miniştri intenţiade a întemeia „un aşezământ spre binele tinerimiiuni versitare..., înzestrat cu o bibliotecă totdeaunades chisă /.../ Spre îndeplinirea acestui scop, facemda nie, de pe acum, Ministerului Cultelor şi al In struc -ţi u nei Publice o casă ce se va clădi cu cheltuialaNoas tră, de pe planurile aici alăturate, pe un loc aşe -zat în faţa palatului Nostru. Punem totodată la dispo -zi ţiunea aceluiaşi minister suma de 200.000 lei înren tă română 5 %”. În aceeaşi scrisoare, care a fostsă pată cu litere de aur în lespedea de marmură dinSa la de lectură, Regele indică între scopurile nouluiaşe zământ: „de a veni în ajutorul acelora dintre stu-denţi care întreprind lucrări speciale /.../ sau pentruti părirea tezelor cum şi de a da subvenţiuni aceloracare, din lipsă de mijloace, ar fi siliţi să întrerupă stu -di ile lor”. Exemplul regal este urmat cu entuziasm dedi verse instituţii şi persoane din ţară şi străinătatecare oferă donaţii, ajutoare şi subvenţii importante.La 9 iulie 1891, este promulgată legea prin care Fun-daţiunea Universitară Carol I devine instituţie de stat,re prezentată ca persoană morală şi juridică de Minis-terul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi căreia „sub

nici un cuvânt, nu i se va putea schimba menirea,con form cu intenţia Înaltului Fondator”.

Construită după planurile arhitectului francezPaul Gottereau, prima clădire a fost inaugurată la 14martie 1895. Pentru acea vreme, localul era foarte lu -xos, înzestrat cu mobilier din străinătate. Bibliotecaocu pa numai etajul întâi, la parter erau, tot conformvo in ţei Regelui, magazine din a căror închiriere seasi gura instituţiei un venit regulat. C. Rădulescu -Motru, primul bibliotecar al Fundaţiei, povesteştedes pre vizitele Regelui Carol I care venea, uneorisin gur, alteori însoţit de un membru al familiei regale

sau cu un oaspetestrăin: „(...) Regelea intrat în sala ceamare de lectură pela orele trei dupăamia ză, fără a fianun ţat..., numaiatunci s-a observatprezenţa Regelui şistu denţii s-au scu-lat în picioare.«Ci tiţi mai de par -te!», le-a zis Re ge -le, făcând semn săstea jos. După ce ater minat înconju-

rul sălii a plecat. Avea figura radioasă de mulţumire”.Cu trecerea anilor, Biblioteca ajunge neîncăpătoa -

re, astfel încât Regele hotărăşte, în vederea extinderiiclă dirii, cumpărarea imobilului Păucescu, casă veselăşi primitoare, cu adâncă semnificaţie culturală, încare şi-a citit Eminescu Scrisoarea III. Acelaşi arhi-tect împlineşte dorinţa Regelui, păstrând vechiul corpal clădirii şi concepând simetric corpul principal, înfor ma unui arc de cerc. Rezultatul este impresionant,pre sa vremii relatează despre inaugurarea unui nou„Pa lat“ al Fundaţiunii, la 9 mai 1914. Amfiteatrul are500 de locuri, depozitele de cărţi sunt cuprinzătoare,sălile de lectură splendide.

„Cu părintească dragoste - spunea Carol îndiscur sul inaugural - am urmărit, an după an, mersulaces tei Fundaţiuni de cultură /.../. Sunt fericit că potas tăzi dărui Universităţii noastre acest încăpător lo -caş pentru cultura tinerelor generaţiuni, hărăzind tot -o dată scumpei noastre Capitale o clădire care va facecins te celor ce au executat-o şi vrednică de înaltul eiscop”.

În toamna aceluiaşi an, în noaptea dintre 9 şi 10oc tombrie, Regele se stingea la Castelul Peleş. Regi-na Maria relata despre legământul mut pe care l-a fă -cut în genunchi, lângă patul de moarte al bătrânuluiRe ge, privind pentru ultima oară faţa lui atât de li ni -şti tă, atât de nobilă: „Nu te teme unchiule, îţi vom du -ce vitejeşte opera mai departe./.../ Voi încerca să fiucum ai fost tu, credincioasă până la moarte, să-ţi iu -besc ţara cum ai iubit-o tu atâţia ani îndelungaţi; cuvoia Domnului îţi vom duce înainte opera fără a neteme”.

www.historia.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 6 (445) din 31 martie 2017Pagina 6

Biblioteca Centrală Universitară Biblioteca Centrală Universitară Carol ICarol ICarteCarteDespre frumuseţea uitată a vie -

ţii, Andrei Pleşu„Dacă îţi acorzi un cât de mic ră -

gaz, dacă arunci, de jur împrejur, o pri -vi re odihnită, curioasă şi nepătimaşă,vei găsi destule argumente să te bu -curi. Lucrurile (încă) funcţionează,şar panta lumii (încă) ţine. Mai existăîncă oameni întregi, tradiţii vii, întâl-niri miraculoase. Trăim într-un sos to -xic, dar el conţine încă mirodenii sub-tile, cu efect anesteziant. Marele ani-mal cosmic nu pare încă să ia în seriosagi taţia noastră propagandistică, spaimele noastre apocaliptice.Se poate trăi. Se poate trăi bine. Se poate (încă) trăi frumos.”(Andrei Pleşu)

www.humanitas.ro

ConcertConcertSomi - 13 aprilie 2017, ora 20:00, Sala Radio, Bu cu reştiDe două ori beneficiară a bursei The Doris Duke Foundation's

French-American Jazz ExchangeCom posers’, Somi a început să ex -plo reze tradițiile jazzistice AfroAra be, alături de trom pe tistulfran co-libanez Ibrahim Maa louf.Re cunoscută, atât ca ar tist, cât șica intelectual, Somi este fondatoa -rea New Africa Live, o organizațienon-pro fit de di cată celebrării ce -lor mai buni artiști africani în artamu zicală, vi zuală sau literară. Ce -le brată, de asemenea, pentru ac ti -vis mul său, a fost rugată recent săcon certeze la sediul NațiunilorUni te, pentru comemorarea Zilei

In ternaționale a Victimelor Sclaviei și Traficului Trans-Atlanticcu sclavi. Cântând în engleză o mulțime de idi o muri africane,evo luția sa artisti că este indiscutabilă. Pe măsură ce ca riera eis-a lansat, talentul lui Somi a atras colaborări și apariții live cu omul titudine de artiști, printre care îi amin tim pe Paul Simon, JohnLe gend, Mos Def, Baaba Maal, Billy Childs, Danilo Perez, IdanRai chel și mulți alții.

www.infomusic.roFilmFilmAlien: LegământulAlien este un film ştiinţifico-fantastic, al doilea opus dintr-o

tri logie, care a debutat cu Prometheus - o peliculă cu o mitologiede si ne stătătoa re - şi fa -ce le gă tura cu eveni-mentele pre zen tate înpri ma producţie din se -ria Alien, ce a fost lan sa -tă în anul 1979. Avândca des ti nație o pla ne tădintr-o par te în de păr ta tăa galaxiei, echi pa jul na -vei co lonie Co ve nantdes co pe ră ceea ce eicred că este un paradis ne e x plo rat. În realitate, este, de fapt, o lu -me în tu necată şi periculoasă al cărei unic lo cuitor este sinteticulDa vid, su pra vie țui torul ex pe di ției eșuate a navetei Prometheus.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Cum înţe legem sufer inţa ş i postu l? Cum înţe legem sufer inţa ş i postu l? Ne aflăm în săptămâna a 5-a a Marelui Post, timp de în -

frâ nare şi pocăinţă, plângere şi durere în suflet pentru pă -ca tele săvârşite. Dar, omul a fost creat de Dumnezeu nupentru a fi întristat, ci, dimpotrivă, pentru a se bucura deVia ţa în sine, de Creator şi creaţie. Chiar a fost aşezat stă -pân al creaţiei.

Hristos Cel înviat se adresează ucenicilor Săi dăruindu-le pace şi bucurie. Aşa e omul firesc. De aceea, omul nuvrea să sufere. Durerea şi moartea nu sunt create de Dum-nezeu. Doar atâta că, Adam a ales să trăiască plăcerea, sătră iască în afara voii divine. Noi zicem: „Nimic nu esteîntâmplător.” Nu greşim. Dar, sunt lucruri care se întâmplăşi care nu sunt după voia lui Dumnezeu, sunt fără voia Saîn sensul în care El nu le doreşte. Noi când săvârşim păca -tul îl întristăm pe El. El vrea ca noi toţi să mergem în rai,însă mulţi dintre oameni aleg altceva. Aşadar, cam în acestfel alegem să trăim fără Dumnezeu, fără bucurie.

Atunci cum explicăm starea de tristeţe, suferinţă a pos -tu lui? Tot Hristos, vorbind despre post spune „Când postiţi,nu fiţi trişti ca făţarnicii, căci ei îşi smolesc feţele ca să seara te oamenilor că postesc...”. Hristos a postit şi a suferit,a fost răstignit şi moarte a răbdat pentru a noastră mântuire,ri di când pe Adam cel căzut şi făcându-Se El Adam Celnou. Plata păcatului este moartea. Iar noi înţelegem sufe -rin ţa şi tristeţea oamenilor ca rezultat al păcatelor noastre.Pă catul este o depărtare de Dumnezeu şi dacă te îndepăr -tezi de lumină, desigur că începi să te afli în întuneric. Ceicare înţeleg lucrul acesta, deşi aflaţi în suferinţa beznei saua semiîntunericului devin „luminoşi” în ei înşişi începând,în cercând să caute continuu să iasă la lumină. Aşadar, omulpă cătos se ştie suferind şi îşi asumă aceasta, ştiind că a

păcătuit, dar are bucuria în nădejdea că Hristos îl primeşteaşa cum i-a primit şi pe alţii: pe vameş, pe păcătoasă, pePa vel cel mai înainte numit Saul. De aceea şi noi căutăm sănu fim trişti, ca făţarnicii care îşi „expun suferinţa” lor pen-tru Domnul.

Noi nu elogiem suferinţa. Ştim că prin ea ne mântuimdoar în sensul că ne ajută la mântuire şi doar dacă o în ţe le -gem ca atare. Postind, noi postim cu Mântuitorul ca să şiîn viem împreună cu El. Deci, ne facem părtaşi vieţii, morţiişi învierii Sale. Chiar cerem acest lucru: ca să ne învre d ni -cim de cele ale lui Hristos. Nu afirmăm că suferinţa e unlucru bun, boala e ceva bun. Sau indispensabilă pentrumân tuire. Dacă ar fi fost ceva bun, Domnul nu ar mai fi tă -mă duit nici un bolnav.

Una este întristarea pentru greşelile noastre, pocăinţa,alta este postul, chiar dacă se întrepătrund, ele nu se con-fundă. Dumnezeu nu opreşte pe nimeni de la postire. Prinpost, sufletul nostru se uşurează de cele lumeşti, pămân-teşti, se înalţă către Dumnezeu. Postul nu este scop în sine,dar ajută la zidirea omului, la tămăduirea lui, la biruinţaasu pra păcatului. „Războiul trupesc se retrage firesc cupos tul, privegherea, rugăciunea, dar numai atunci când nuexis tă mândrie”, zice Sf. Paisie Aghioritul.

De aceea noi iubim postul şi îl preţuim, pentru că neaju tă să mer gem către rai, face netedă calea către Lumină.

Postiţi! Postiţi sincer şi cu nădejdea că Dumnezeu văpri meşte această mică jertfă şi însutit o va răsplăti. Postiţişi de bucate şi de păcate. „Dacă nu iubeşti postul şi nu tene voieşti cu înfrânarea generală a tuturor poftelor tale, nuvei avea niciodată limpezime duhovnicească, judecatădreap tă şi rezultate pozitive în războiul contra patimilor.

Ast fel îţi vei consuma viaţa în întunericul tulburării şi allip sei de înţelepciune şi vei lua ca răsplată alungarea de lafe ricirea cerească.”( Sf. Dimitrie al Rostovului)

Săturaţi-vă de rugăciune şi fapte de milostenie. Săriţisă-l aju taţi pe aproapele vostru. Toţi suntem în nevoie, cătoţi păcătuim. Şi să le facem pe acestea astăzi, să nu amâ -năm. Amânarea lucrului lui Dumnezeu nu este de la Dum-nezeu, ci de la diavol. Şi să rămânem cu faţa către Dumne -zeu. Întristarea să ne fie cu folos, căci, aşa cum zice AvvaMar cu, mulţi ne întristăm de păcatele noastre, dar pricinilepă catelor le primim. Adică ne plac, ne bucurăm de ele şi lepri mim. Nu aşa, ci să îndepărtăm orice pricină de păcat.

Închei cu o povestire adevărată. Din Everghetinos.Se zice că doi fraţi gemeni au fost biruiţi de diavol şi au

ple cat din mănăstire în lume şi s-au căsătorit. Apoi şi-auzis: „Ce am câştigat?!... Mai bine ne întoarcem la Părinţi săne pocăim.” Iar Părinţii au hotărât ca ei să stea închişi şi săse hrănească doar cu pâine şi apă timp de un an. Chip depo căinţă. Iar, după un an, ieşind ei, unul era galben, poso-morat şi topit de nevoinţă, iar altul luminat şi înflorit. Şi aufost întrebaţi despre pocăinţa fiecăruia şi au răspuns: „Rău -tă ţile pe are le-am făcut şi munca în care era să merg, de-apu rurea socotind, de frică, osul s-a lipit de carnea mea”, zi -se cel posomorât şi „Mulţumeam lui Dumnezeu că nu m-alăsat să mor în păcat, ci m-a scos din stricăciunea lumii şidin muncă, şi m-a adus la această vieţuire îngerească; şipo menind pe Dumnezeu, mă veseleam”, zise celălalt. Iar,Pă rinţii au zis că pocăinţa amândurora este primită.

Dumnezeu să primească postul fiecăruia şi să ne în -vred nicească de Luminata Sa Înviere. Amin!

Preot Nicolae NICA

Pentru a spune adevărul e nevoie de cel pu -ţin doi oameni, unul care să îl spună şi ce lă laltcare să îl asculte.

Visele sunt o proiecţie a vieţii pe care dorimsă o ducem.

Nimeni nu te poate înşela. Tu singur te în şeliasu pra celorlalţi.

Sănătatea este cel mai mare dar, mul ţu mi reacea mai mare avere şi credinţa cea mai ma re re -la ţie.

Cinstea şi dreptatea arată siguranţa so cie tă -ţii.

Începutul îngrijorării este sfârşitul cre din ţei;începutul credinţei este sfârşitul îngrijo ră rii.

Politica este pentru prezent, dar este o ecua -ţie pentru eternitate.

Pentru orice rău există două leacuri: timpulşi tăcerea.

Omul care este nevinovat de ceea ce tră ieş tese revoltă.

Naivitatea este slăbiciunea omului matur,dar puterea copilului.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

- L-am vizitat peCos tică la spital.

- Să ştii că va mairă mâne o vreme...

- De unde ştii? Aivor bit cu doctorul?

- Nu, dar am văzut-o pe asistentă...☺

- Tată, am de gând să-mi bag uncer cel în nas. Ce crezi?

- Cred că o să te ajut să îţi faci ba -ga jele.

☺Iar vine vara... Iar nu mai ştii care-

i moartă de foame sau care-i la dietă!☺

James Bond este oprit de poliţiepen tru că circula cu viteză:

- Cum vă numiţi?- Bond... James Bond!- V-am oprit pentru că circulaţi cu

o viteză excesivă.- Da? Ce viteză aveam?- 50... 250!

☺Femeia nu ştie ce fel de bărbat ar

vrea. Bărbatul, ca să nu aibă dubii, le

vrea pe toate.☺

Suntem pe locul cinci în lume lacon sumul de alcool. Uite, de asta îmi eje nă că sunt român! Cât era, frate, da -că luptam pentru primul loc? Mai ma -re ruşinea...

☺- Nu că mă laud, dar pot să spun că

sunt unul dintre cei mai bine văzuţian gajaţi de la serviciu! Trei camere deluat vederi stau pe mine...

☺Un ţigan fură o găină şi o duce

lângă lac să o jumulească şi să o gă -teas că. La un moment dat, vine poliţia.Vă zându-i la timp, ţiganul aruncă găi -na pe jumătate jumulită în lac. Po li ţiş -tii îl iau la rost:

- Ce faci, mă, cu fulgii aştia aici?- Ce să fac? Uite, aia face baie şi eu

îi păzesc ţoalele...☺

- Bună ziua! Aş dori să cumpăr unte lefon.

- Model?- Aaa, nu... sunt zugrav!

- Alo! Domnul Ionescu?- Da, vă rog!- De la SRI vă sun...- Ştiu.- Cum adică ştiţi?- Pai, m-aţi sunat pe un telefon care

nu are cartelă SIM, e stricat şi e închis!☺

- Mami, de ce fuge tati în zig-zagatât de disperat?

-Taci, mă, şi mai dă-mi nişte gloan -ţe!

☺Doi prieteni stăteau de vorbă:- Când crezi că e mai bine să mă

în sor, în octombrie sau în noiembrie?- Noiembrie, clar!- De ce?- Păi, mai câştigi o lună!

☺De fiecare dată când nevastă-mea

gă teşte, îmi place să mă furişez în spa -te le ei, să o strâg uşor în braţe şi să-işop tesc suav la ureche:

- Hai, draga mea, să comandăm opizza!

www.facebook.com

Cel mai rece loc din UniversNASA va lansa cel mai rece loc de pe Terra - Cold

Atom Laboratory (CAL) în orbită, unde astronauţii îlvor folosi pentru a crea condiţii nemaîntâlnite cu tem-peraturi de 100 de milioane de ori mai mici decât înspa ţiu.

CAL va fi lansat la Staţia Spaţială Internaţională cuaju torul unei rachete SpaceX, unde se speră că aceasta

va revela legi fizicene cunoscute atuncicând atomii vor fi ră -ciţi până la o partedintr-un miliard aunui grad Kel vin, re -la tează Science Alert.

Robert Thomp-son, cercetătorul carecon duce acest pro -

iect, precizează că „experimentele vor oferi o nouă în -ţe legere a gravitaţiei şi a energiei întunecate”.

CAL este o cutie cu dimensiune de câteva zeci decen timetri echipată cu lasere, o cameră de vid şi un„cuţit” electromagnetic care are scopul de a încetinipar ticulele până aproape de starea de repaus.

Instrumentul este în ultimele faze de construcţie şiva putea fi lansat în luna august a acestui an.

Brain FreezeAi experimentat vreodată senzaţia de „îngheţare a

cre ierului”(„brain freeze") atunci când ai fost pus în si -tua ţii extrem de stresante? Este momentul acela cândeşti foarte prins într-o activitate, apoi, dintr-odată, purşi simplu ce dezi sub presiune, gându ri le tale se o prescşi nu te mai poţi concentra asupra a ceea ce tre bu ia săspui sau să faci. Da că răspunsul este afirmativ, nu tre-buie să te îngrijorezi, pentru că cer cetătorii au veştibune. Aceştia au descoperit că oa me nii care experi-mentează senzaţiade „îngheţarea acre ierului” tind săfie mult mai in te li -genţi.

Oamenii de şti-inţă au ajuns laaceastă concluziepe ba za conceptu-lui de „memorie delu cru”(„workingme mory") - cantitatea de informaţie cu care eşti capa-bil să jonglezi în acelaşi timp în minte. Această abilita -te este extrem de utilă în îndeplinirea unor sarcini detip fix, precum operaţiile aritmetice, iar oamenii careau dezvoltat acest tip de memorie tind să aibă rezultateaca demice bune şi cariere de succes.

Un nou studiu realizat pe 85 de pacienţi a testat ca -pa citatea „memoriei de lucru” prin itemi referitori larea lizarea unor operaţii aritmetice de bază, dar şi lacom punerea de propoziţii pentru a vedea care dintresu biecţi se situează peste medie. După această primăfa ză, participanţilor la studiu le-au fost date spre re zol -va re sarcini mai complexe, pentru care s-au aplicat ul -te rior şi diverşi factori de stres, precum o recompensăfi nanciară sau aluzia că cei care se vor descurca celmai rău vor fi numiţi public şi stigmatizaţi.

Rezultatele au demonstrat că cei cu o capacitatemai mare a „memoriei de lucru” au fost afectaţi multmai puternic de presiunea stimulilor externi, ceea ceîn seamnă că inteligenţa a fost asociată unui grad maimare de stres în situaţiile-limită şi reacţiei de „brainfreeze”.

Transformarea apei în energie electricăCombinând metode experimentale cu simulări ma -

te matice, au fost identificate 12 noi materiale cu o po -ten ţială utilizare în generatoare de energie solară.

Combustibilul solar, o sursă de energie consideratăde viitor, poate fi creat folosind doar lumina solară, apaşi dioxidul de carbon. Cercetătorii explorează o seriede combustibili, de la gaz de hidrogen la hidrocarburili chide, obţinute în urma dezintegrării moleculei deapă. Problema este că moleculele de apă nu se dezinte-grează doar în prezenţa luminii solare. Astfel, este ne -vo ie de un catalizator. Pentru a crea un mod fezabilde obţinere a energiei electrice, savanţii au folositma teriale numite fotoanode, care sunt capabile săde zintegreze apa fo lo sind energia solară.

Astfel, echipa decer cetăto ri a des co -pe rit 12 noi fotoa no -de. Aceasta va publi-ca o lu cra re în jurna -lul on line de speciali-tate Pro cee dings ofthe Na tio nal Acade-my of Scien ces.

De asemenea, o altă miză a studiului a fost că acom binat experimentul şi teoria, ceea ce a permis în -ţe legerea structurii electronice care stă la baza mate-rialelor.

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 6 (445) din 31 martie 2017 Pagina 7

Superscreen, cu ecran de 10”QHD

Superscreen funcţionează ca o ex -ten sie pentru smartphone, duplicândcon ţinutul ecranului folosind cone -xiune wireless.

Dispozitivul preia conceptul întâl-nit la seria produselor ASUS Padfone,însă fără complicaţiile unui comparti-ment dedicat în care să inserăm telefo -nul mobil. În schimb, to tul se face princo ne xi u ne wireless, cu te le fo nul dis -po ni bil în ori ce cli pă pen tru pre lua reau nui a pel sau al te activi tăţi ca re nu so -li ci tă pre zenţa u nui e cran sp a ţios.

Adap-tată strictpen tru fo -lo sirea înrol de e -cran se -c u n d a r ,ta bleta nudis pune de hardware avansat, însă ofe -ră un ecran de bună calitate suportândre zoluţie 2560x1600 pixeli şi interfaţătouch capacitivă.

Gadgetul va ajunge la primii săicum părători nu mai târziu de lunaaprilie 2017.

Google Play Store, aplicaţii gratuite

Google porneşte o nouă iniţiativă:Free App of the Week. Odată la şaptezile, va fi ofe rită o aplicaţie gratuităcare, în mod normal, este disponibilăcontra cost. Apli caţiile alese pentruFree App of the Week vor putea variade la jocuri vi deo la aplicaţii de pro-ductivitate sau creativitate. Pentru aac cesa această nouă destinaţie dinGoo gle Play Store, es te de ajuns săpor niţi aplicaţia (sau site-ul desktop),

să mergeţi la categoria Apps şi să ac -ce saţi secţiunea Free App of the Week.Pri ma aplicaţie în scri să în aceastăcam panie este Card Wars - AdventureTime, un joc video ba zat pe seria dede sene animate depe Cartoon Net -work. În mod nor -mal, acest joc eradis ponibil la pre -ţul de 14,99 lei.Întrucât bu la apli-caţiilor a cam ex -plo dat în ultimiicâ ţiva ani, ma jo ritatea utilizatorilor

con cen trân du-se pe instalarea desoft ware pentru reţele de so cia li za -re şi alte câ teva aplicaţii creative şide pro duc tivitate, este posibil ca opar te din tre dezvoltatori să fo lo -seas că această nouă unealtă dinPlay Store pen tru a ajunge pe dis-pozitivele mai mul tor utilizatori.

Software bazat pe tehnologia Glass

Camera din noile smartphone-uriPi xel de la Google vine echipată cuun software avansat dezvoltat de că -tre Google, care adaugă stabilizareelec tronică avansată şi tehnici depro cesare din care rezultă capturi ex -ce lente. Secretul din spatele acestuisoft ware este faptul că a fost dezvol -tat pentru un dispozitiv care nu a maiajuns pe piaţă într-o versiune finală:Goo gle Glass.

Întrucât Glass era un dispozitivfoar te mult orientat către funcţiilefo to şi video, acesta avea nevoie deun software foarte avansat, capabilsă realizeze capturi în orice condiţii,în special, în mişcare. Astfel a luatnaş tere algoritmul de stabilizare di -

gi t ală, care poate oferi rezultatecom parabile cu sistemele mecanicede stabilizare optică. Se pare că so -lu ţia a fost captura în fun dal a maimul tor ima gini con secutive într-un

t i m pscurt şiuti li za realor pen-tru a îm - bu nă tăţio sin gu -ră ima gi - ne prin

pro ce sa re au to ma tă.Google sus ţine că această teh no -

lo gie va con ti nua să evolueze, luândîn calcul im ple men tarea algoritmilorde ma chi ne learning pentru a îm bu -nă tăţi au to mat imaginile prin contro -lul ba lan su lui de alb şi prin aplicareade efec te de genul „blur”, „lighten”şi „dar ken” pentru a realiza fo to gra -fii cât mai bune în modul automat.

Software-ul dezvoltat pentruGoo gle Glass în urmă cu câţiva ani

stă acum la baza camerei din Pixel şieste deja prezent pe YouTube, siste -mul de filmare la 360 de grade Jumpşi Google Photos şi probabil că în cu -rând va ajunge şi pe alte dispozitive cuAn droid.

www.go4it.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...MÃREÞ

EPIDEMIC

PASAJE DINCARTE

ZELOªI

FACIL

LULEAI

A BATE LAPOARTÃ

POTOPIT

MASIVÃ

JOCURILEOLIMPICE

ETNICE

A MINIMAL-IZA

A SE GÃTI

A SOLICITAMÂNDRU

PRECUM

PUI DE LEU

POSTSCRIP-TUM

ASCUÞIT

FIENI!

DEPOZITAT

PÃRUIALÃ

UNCIE!CENUªIU

CIRCA

PERENE!

MÃGAR

BABA DINPOVESTE

SCUZAT

GOALE

CIRCA

ETAJ

C M Y K

Paladin M109A6 este un sistem de artilerie dezvoltatde că tre Ground System Division din Statele Unite (acumBAE Systems) şi fabricat la Paladin Production Opera-tion Cen tre de la Chambersburg, Pennsylvania.

În 1994, proiectul a prins contur şi a trecut pentru pri -ma da tă testul poligonului de instrucţie. În prezent, se aflăîn do tarea Armatei Statelor Unite şi a Israelului, dar a fostse lec tat şi de către Kuweit şi Taiwan.

În iunie 1999, Armata SUA a primit 950 de bucăţi Pa -la din M109A6. Şapte sisteme au fost comandate, în iulie2000, pentru Garda Naţională, şi alte 18, în ianuarie 2002.

Funcţionarea sistemului de artilerie PaladinPaladin este operat de către un echipaj compus din pa -

tru militari: un comandant, un şofer, un trăgător şi un în -căr cător. Sistemul de artilerie este capabil de a-şi duce laîn de pli nire misiunile de foc, în mod independent, fărăasis ten ţă teh nică externă. Membrii echipajului pot primiin formaţii le necesare executării manevrelor tactice în te -ren printr-un sis tem de comunicaţii digital de voce foartese curizat, pot să calculeze coordonatele de tragere, să de -blo cheze au to mat tunul din poziţia blocat pentru de pla sa -re, să ţintească şi să execute foc, după care să-şi schimbepo ziţia într-o altă locaţie, fără asistenţă tehnică externăaşa cum am menţionat anterior. Paladin M109A6 executăfoc din mişcare în 60 de secunde, iar capabilitatea shootand scoot protejează echipajul înpotriva tirului ina mic.Sis temul a fost folosit în sprijinul Operaţiunii Iraqi Free-dom, în martie-aprilie 2003, şi pe tot parcursul misiunilordin Irak, inclusiv în Operaţia Al Fajr, din Fallujah, în no -iem brie 2004.

Compania BAE Systems a modificat de-a lungul tim -pu lui câteva detalii ale sistemului de artilerie Paladin, pu -nând la dispoziţia Armatei SUA diferite kituri, ce au per-mis în acest sens, spre exemplu, uti lizarea unui sistem dear tilerie modular pentru încărcare (MACS) cu proiectileXM92 Excalibur, acestea din urmă fiind dezvoltate deRay theon şi Bofors din Suedia (o filială a companiei BAESystems). Livrările au început în 2005.

Upgrade la PaladinArmata SUA şi BAE Systems au semnat un memoran-

dum pentru un parteneriat de ac tualizare a sistemului dear tilerie Paladin, în cadrul programului de managementin tegrat pentru acest vehicul.

Upgrade-ul a păstrat foarte multe elemente de bază dincon figuraţia iniţială şi struc tu ra cabinei, dar a înlocuit şa -siul. Motorul a fost schimbat cu unul diesel Cummins600hp, dar şi transmisia cu una automată - L3 HMPT-500,de asemenea amble montate pe vehiculul de luptă Brad -ley.

Au apărut un nou încărcător automat, un sistem elec-tric de ghidare a focului (compatibil cu noile sisteme delup tă NLOS Cannon-C), aerul condiţionat fiind alimentatde un sistem modular, proiectat de compania producătoa -re. Proto tipul a fost dezvăluit în octombrie 2007. BAESys tems a primit, ca urmare, contractul de proiectare şidez voltare pentru Paladin modul PIM, în mai 2008.

ArmamentTunul M284 de 155mm are o rază de ac ţiune de 24 de

kilometri, când este operat manual, sau de 30 de kilome -tri, cu ajutorul rundei asistate. În cărcarea proiectilelorpoa te fi efectuată cu ajutorul sistemului hidraulic sau cuun unul semi-automat, care este opţional.

Paladin M109A6 execută până la opt run de de foc pemi nut sau trei runde în 15 se cunde, iar în cadrul misiuni -

lor de sprijin, o rundă la fiecare treimi nute. Tunul este ope rat de un sis-tem automat de control al focului,de un computer ba lis tic, echi pat cuun stabilizator op tic. Precizia tra ge -rii permite o aba te re de doar 10 me -tri.Sistemul de na vigare este inte-grat cu sis temul au tomat de controlal tra gerii. În com ple ta re, o m itra -lie ră de 12,7mm M2 este mon tată înpartea dreap tă a tu relei.

Proiectilele Excalibur au trecutcu succes testul de utilizare, în mar-tie-mai 2007, în Irak, şi în Afganis -tan, în februarie 2008. Noul sistemde control digital al focului vine, dease menea, cu o capacitate de stoca -re a zece proiectile Excalibur.

Auto protecţieEchipajul rămâne în vehicul pe

toa tă durata misiunii. Protecţia îm -po triva armelor nu cle are chimice şi

bio logice de luptă permite activarea sistemelor de protec -ţie individuale pentru fiecare membru al echipajului, iarre glarea temperaturii în habitat se face în mod controlat,fiind astfel adaptată condiţiilor de căldură sau de răcoare.Tu rela este prevă zut ă cu o dublură de suprimare dinKevlar pentru o pro tec ţie suplimentară.

ComunicaţiiPaladin este echipat cu un sistem de comunicaţii digi -

ta le securizat, ce include VIC-1 Intercom, VRC-89 sauSINCGARS - un subsistem radio.

PropulsieSistemul de artilerie Paladin se prezintă cu un motor

die sel în două cicluri de 440CP - DDEC 8V71T, dezvoltatde Detroit Diesel Corporation, şi cu o transmisie AllisonATD-XTG-411-4, cu patru trepte de vieză pentru de pla sa -rea înainte şi cu două trepte pentru înapoi. Sistemul desus pensie este prevăzut cu bare de torsiu ne ce au o rezis -ten ţă înaltă şi cu amortizoare de şoc de ultimă generaţie.Ve hiculul are o autonomie de 345 de ki lo metri, iar vitezama ximă de rulare este de 65 km/h. (F.C.)

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 6 (445) din 31 martie 2017Pagina 8

Paladin M109A6 155mmPaladin M109A6 155mm, un sistem de artilerie performant, un sistem de artilerie performant

(continuare din numărul trecut)

Identificarea competenţei aparenteDincolo de credibilitatea reală a unei persoane, pe cei

din jur îi impresionează competenţa, încrederea şi sigu -ran ţa de sine pe care aceasta o manifestă. Oamenii puter-nici fascinează nu numai prin ceea ce spun, ci şi prin to -na litate vocii, prin gesturi, prin postură. Cineva care seuită direct în ochii interlocutorului stă foarte aproape deaces ta şi vorbeşte răspicat, reuşind foarte uşor să se im pu -nă.

Pe de altă parte, cei uşor influenţabili manifestă o per -ma nentă stare de incertitudine, atât prin ceea ce spun, câtmai ales, prin ceea ce nu spun. Ezitări minore, precumpau zele în vorbire sau bâlbâielile, pot fi uşor de manipu-lat, pentru că ele exprimă, în acel moment, o judecată con -fu ză, deci o vulnerabilitate sporită a celui în cauză. Multedin tre manualele destinate vânzătorilor din ţările occiden -ta le le oferă acestora sfaturi privind exploatarea celor maine însemnate gesturi şi ezitări ale potenţialilor cumpără-tori.

Marea majoritate a manipulatorilor îşi conturează de laîn ceput o imagine carismatică, de indivizi puternici, com -pe tenţi, persoane de succes, cu rolul de intimidare a vii -toa relor victime. Liderii sectelor extremiste îşi constru -iesc o aură de mister indescifrabil în jurul lor, folosesc unlim baj specific, „accesibil doar iniţiaţilor” (chiar dacă nusem nifică nimic concret), tocmai pentru a-i putea subjugamai uşor pe novici. Conducătorii sistemelor totalitare, dease menea, îşi bazează ideologia pe „fundamente ştiinţifi -ce”, se comportă ca veritabile figuri mesianice, mai pre-sus de orice bănuială, se erijează în deţinători ai adevăru-lui absolut, dincolo de „înţelegerea” maselor de manevră.Până şi cele mai nesemnificative gesturi sunt supuse ne -ce si tăţii de a-şi crea o imagine de competenţă absolută.Ast fel, orice activist este obişnuit din start să se adresezece lor din afara ierarhiei, indiferent de vârsta sau compe -ten ţa reală a acestora, cu „tu”, „măi”, sau chiar să fo lo -seas că expresii triviale, pentru a-şi demonstra „superiori -ta tea”.

Putem încerca şi singuri un experiment. Atunci cândun funcţionar ne vorbeşte tăios, la per tu, noi să îi răspun-dem în acelaşi fel. De multe ori îl vom vedea cum îşi în -dul ceşte tonul vocii şi trece la pronumele de politeţe.

Cum se poate rezista în situaţiile în care persoanele cuca re venim în contact exercită o putere de fascinaţie ac -cen tuată? Primul pas este analiza atentă a răspunsurilor laîn tre bările-cheie pe care aceştia le aşteaptă de la ţintă.

Ţin ta trebuie să refuze rostirea lor, în caz că nu sunt te -mei nic fundamentate. Ca măsură generală de protecţie, nutre buie să acceptăm un aspect ce ni se pare dubios ori ne -si gur, sub presiunile şi insistenţele partenerului de dialogsau de afaceri. Ceea ce se doreşte în asemenea cazuri esteo amânare pentru evaluarea detaşată a situaţiei. În acelaşitimp, refuzul de a accepta necondiţionat premisele impusede cineva, cu aparenţă de credibilitate sau competenţă, nepoa te stimula încrederea în propria persoană, echilibrul şigân direa lucidă.

Dacă ne considerăm o persoană uşor influenţabilă, tre -bu ie să ne gândim că, totuşi, fiecare fiinţă umană, cu cali -tă ţile şi defectele ei, este unică în felul său. Poate că toc-mai cei care ni se par puternici au, la rândul lor, slăbi ciuniascunse, mult mai grave decât simpla noastră timiditate,de care ei încearcă să profite. Trebuie să ne reactivăm înme morie un episod din viaţă în care ne-am simţit puter -nici, în care ne-am bucurat de respectul şi admiraţia celordin jur. Şi să păstrăm această imagine numai pentru noi,ca pe un secret intim, să ne gândim la ea ori de câte orivom încerca un sentiment de slăbiciune. Va fi dovada dene contestat că putem fi persoane puternice, asemenea ce -lor ca re ne fascinează, într-un moment sau altul al vieţii,sau chiar mai presus decât ei. Să nu ne mai gândim laamin tirile neplăcute, să eliminăm incertitudinile şi anali -ze le interioare descurajante. Să ne concentrăm atenţiaasu pra a ceea ce avem de făcut în mod concret, în loc săne pierdem timpul cu tot felul de îndoieli faţă de propriaper soană. Asemenea dialoguri interne ne pot face extremde vulnerabili în faţa manipulatorilor, care ştiu extrem debine cum să le observe şi să le exploateze.

Acţionând, analizând, negociind, refuzând să co la bo -răm sub presiune, vom fi mult mai greu de influenţat.

Sesizarea confuziei cognitiveDe multe ori, la nivelul macrosocial, dar nu numai, in -

divizii sunt integraţi unei „lumi mai bune”, prin ex ploa ta -rea erorilor din vechiul mod de viaţă, dar, mai ales, princon trolul informaţiilor. În mod frecvent, maeştrii manipu -lă rii uzitează de analogii false, distorsiuni semantice, re -to rică alambicată, denaturarea adevărului istoric sau de -na turarea unor aspecte ale ştiinţelor fundamentale, pentrujus tificarea noului sistem social. Prin modificarea genera -lă a tabloului social înconjurător, individul este împiedicatsă perceapă realitatea cotidiană şi adevărul istoric, trăindîntr-o lume iluzorie, în care simbolurile contrafăcute abilîn locuiesc concretul.

În coagularea societăţilor bazate pe ideologia co mu -

nis tă, un rol fundamental l-a avut reconsiderarea istoriei,pe principiul orwellian conform căruia „cel care contro -lea ză prezentul controlează trecutul, iar cel care contro -lea ză trecutul controlează şi viitorul”. În capitolul dedicatsis temelor totalitare, am văzut, pe larg, cum s-a acţionatpen tru crearea „omului nou”, pentru impunerea unei noimen talităţi, pentru redefinirea culturii etc. Însă utilizareacon fuziei cognitive se aplică şi în cazuri de manipulărime dii sau mici, pentru a se câştiga controlul asupra indivi -du lui.

În general, ori de câte ori sesizăm că o anumită ex pli -ca ţie este neclară, că unele generalităţi sunt extrem devagi, că mesajele transmise de diverşi vorbitori sunt re to -ri ce, confuze ori neconforme cu realitatea, înseamnă că„nu merge ceva”. În majoritatea cazurilor, pentru a es ca -mo ta realitatea sau pentru a-şi ascunde obiectivele reale,di verşi indivizi încearcă să apeleze la noi construcţii se -man tice, la etichetări neobişnuite sau la teorii cu aparenţăde fundamentare ştiinţifică. De exemplu, pentru că tranzi -ţia, în România postrevoluţionară, a înregistrat ne nu mă ra -te poticneli, ea a fost calificată drept „originală”, aceastăeti chetă fiind considerată suficientă pentru a motiva eşe -cu rile „inevitabile”, dar şi pentru a induce ideea că, deşi„ori ginală”, tranziţia există şi avansează triumfal. Nici-unul dintre utilizatorii acestei etichete nu a explicat vreo -da tă, în mod concret, ce înţelege prin termenul de „origi-nală”. Dacă analizăm programele partidelor de pe scenapo litică românească, vom vedea că multe dintre acestea,chiar şi dintre ce le cu o aderenţă semnificativă la electo -rat, nu au o doctrină clară, ea fiind înlocuită adesea cu ge -ne rali tăţi extrem de confuze. Şi exemplele pot continua lane sfârşit.

Pentru a scăpa de tentativele de influenţare, prin in du -cerea unor astfel de confuzii cognitive, cea mai eficientăca le este aceea de a pune mereu întrebări. Atunci când ce -va ni se pare neclar, trebuie să întrebăm până ne lămurim.Foarte mulţi agenţi de influenţă încearcă evitarea unorrăs punsuri concrete prin crearea unui sentiment de jenă înin teriorul celui care este nelămurit. Fie indirect, printr-opri vire severă sau ironică, fie direct prin fraze, uneorichiar brutale, de genul: Eşti prea prost să înţelegi! Cumpoţi să pui asemenea întrebări? Te credeam mai deştept!Eşti prea nervos ca să judeci cu luciditate! ş.a.m.d. În ast-fel de cazuri, cel mai indicat este să aplicăm „metoda IonRoată”, întrebând la modul foarte nevinovat: Domnule,ex plicaţia dumneavoastră este excelentă, dar prea elevatăpen tru mine. Aţi putea să repetaţi concret, în câteva cu -vin t e, ceea ce aţi vrut să spuneţi? Evident, în funcţie desi tuaţie şi de interlocutor, putem folosi un ton serios saumu calit, putem reformula întrebarea, putem găsi alte va -rian te. Esenţial este să întrebăm.

Locotenent-colonel George NICOARĂ

Realităţi privind războiul mediaticRealităţi privind războiul mediatic