27Luni, 30 ianuarie 2006S`pt`måna Financiar`
CAROL I, REGELE-CIVILIZATOR10 mai 1866, c^nd principele Carol a sosit la Bucure[ti, a deve-nit ziua dinastiei. |n 1870 a fost la un pas de a renun]a la tron,cople[it de balcanismul societ`]ii rom^ne[ti. Dar s-a r`zg^ndit,hot`r^nd s` o domine. |n cei 48 de ani de domnie, el a adusschimb`ri radicale \n via]a statului rom^n. Moralitatea impeca-bil` [i stilul s`u exact au determinat-o pe regina Elisabeta s`spun` despre so]ul ei c` „[i \n somn poart` Coroana pe cap“.
Urmare din pagina 17
Personajul central din spateletuturor acestor prefaceri afost Eugeniu Carada, adev`-ratul ctitor al B`ncii Na]iona-
le. El a impus crearea unei pie]e a efec-telor publice [i a direc]ionat capitaluldisponibil spre aceste plasamente. {i-adat seama de valen]ele creditelor ief-tine \n dezvoltarea ]`rii [i de impor-tan]a utiliz`rii biletelor de banc` (ban-cnotele) ca instrumente de plat`, res-tr^ng^nd circula]ia monedelor dinaur, cu valoare intrinsec`. C^t a func-]ionat \n BNR, \ntre 1883 [i 1910, circu-la]ia biletelor de banc` s-a m`rit depatru ori, iar rezervele b`ncii centraleau crescut de 60 de ori.
UN PAS |NAINTE, DOI PA{I LA STÅNGADin p`cate, dup` o jum`tate de
secol de progres ne\ntrerupt avea s`vin` Marea Lovitur`. De[i Rom^nia aajuns la un poten]ial economic de invi-diat prin includerea \n Vechiul Regat a Dobrogei, Transilvaniei, Basarabiei[i Bucovinei, am r`mas f`r` aur. Te-zaurul rom^nesc trimis la Moscovapentru a fi ferit din calea trupelor ger-mane a c`zut \n m^na sovietelor. Din-tr-o moned` foarte bine acoperit` \naur la \nceputul r`zboiului, leul aajuns complet descoperit. {i nici nune-am ref`cut bine c` a venit criza din1929-1933.
Totu[i, bazele solide puse \ntre1870 [i 1914 [i-au spus \nc` o dat` cu-v^ntul, fiindc` \n 1938 am ajuns lav^rful dezvolt`rii noastre economice.|n acel an i-am dep`[it [i pe cei pe carenu reu[iser`m \ntre 1870 [i 1914. Veni-
tul na]ional al Rom^niei se ridica \n1938 la 110 dolari (dolari-aur), superiorcelui din Ungaria (108), Bulgaria (89),Portugalia (81), Grecia (76) sau Turcia(62). Gradul de alfabetizare \n 1939-1940 era de 80%, mult peste cel din Por-tugalia (34,8%), Grecia (56,7%) ori Spa-nia (57%).
Ce folos \ns`, dac` dintr-un PIB de600 milioane de dolari, la sf^r[itulcelui de-al Doilea R`zboi Mondial, amdesp`gubit Uniunea Sovietic` cu 300de milioane?! {i desp`gubirile \n sinen-au fost nimic pe l^ng` cei 45 de anide comunism.
Iar \n postcomunism am reu[itabia dup` trei cincinale s` revenim laPIB-ul de la care am plecat \n 1989.Asta fiindc` interesul na]ional, acelacare a f`cut diferen]a \n timpul lui Ca-rol I, I.C. Br`tianu [i Carada, a fost\nlocuit de o mul]ime de interesem`runte, care nu s-au \nscris pe un
sens comun, ci au tras \n direc]ii hao-tice, ca o mi[care brownian`, chiardac` vectorii m`run]i s-au aranjat tem-porar dup` orient`ri similare, \n a[a-numitele interese de grup.
Bine\n]eles c` bilan]ul nefericit alultimelor [ase decenii se reduce tot laProdusul Intern Brut. Cu un PIB/lo-cuitor la o treime din media UniuniiEuropene compuse din 25 de state,suntem exact la aceea[i distan]` pecare o calculase Bairoch pentru 1933-1938, fa]` de media Vestului (Fran]a,Germania, Olanda, Suedia, Belgia [iElve]ia). Grecia [i Portugalia, coda[eledinaintea ader`rii esticilor, se afl`acum departe, la peste 70% din mediaUniunii extinse.
VERIGA LIPS~Concluzia e trist`. Pe timpul comu-
nismului, meritele vechi [i noi ale ce-lor indezirabili pentru regim eraupuse invariabil pe seama „poporuluirom^n”. Alvin Toffler are \ns` alt`p`rere. El vorbe[te de „elitele integra-toare”, acele for]e care programeaz`
ma[ina politic` [i doar dau impresiapoporului c` el conduce.
Trecerea de la mahmudea la leu af`cut-o educa]ia, cel mai importantcapital autohton [i principala materieprim` cu care s-a cl`dit elita. A[a seexplic` insisten]a cu care burghezia \[itrimitea fiii la Paris sau Berlin ca s` sefac` bancheri ori s` devin` industria[i.
Dar [ti]i ce s-a \nt^mplat \n cele dinurm` cu elita rom^neasc`. Munca \na-inta[ilor a fost aruncat` la canal - Cana-lul Dun`re-Marea Neagr` -, acolo unde[i-au g`sit sf^r[itul, \n anii ’50,bancherii [i industria[ii Rom^niei.
Iar dac` cele spuse despre ce-amfost [i ce-am ajuns vi se par exagerate,v` reamintim celebrul postulat al luiEugeniu Carada din 1867: „Criza noas-tr` financiar` nu provine at^t din lipsaresurselor, c^t din lipsa spiritului uneiadev`rate economii \n bugetul cheltu-ielilor noastre, din reaua [i nedreaptanoastr` sistem` de impozite, din legilevicioase de percep]iune, din neorgani-zarea institutelor de credit, din carecauz` comer]ul [i industria ]`rii sunt\n dec`dere. Vom \mbun`t`]i finan]elenoastre, mai cu deosebire \ndat` cevom organiza creditul prin b`nci agri-cole [i comerciale, care s` ridice co-mer]ul, industria, agricultura; s` re-dea via]` prin stimularea [i \nlesnireatranzac]iilor private, precum [i alucr`rilor publice ale Statului [i alejude]elor. F`r` un comer], f`r` oindustrie prosper`, un stat nu poate\nainta; f`r` c`i de comunicare [i insti-tute de credit, acelea nu pot prospera.
A constitui dar creditul, a completa sis-tema noastr` de [osele este mijloculcel mai bun de a \nlesni producerea,de a efteni exportarea productelornoastre. Cu acest mod de via]` datagriculturii [i industriei noastre, vomm`ri avu]ia particular` [i prin aceastachiar vom \nmul]i [i resursele tezauru-lui public”.
Iat` deci c` exist` [i o tradi]ie carenu s-a pierdut. Din p`cate, nu e vorbade cea impus` de elitele din timpulregelui Carol I, ci de obiceiurile dinvremea mahmudelei [i firfiricului,din timpurile c^nd zarafii [i c`m`tariif`ceau legea \n ]`rile rom^ne. Dup` 60de ani de comunism [i postcomunismam ajuns la mentalitatea din urm` cuun secol [i jum`tate. Iar diferen]a din-tre cåt de boga]i am putea fi [i cåt des`raci suntem \n realitate este dat` de(dez)interesul na]ional.
Poate p`rea o utopie, dar de ce isto-ria nu s-ar repeta? Dac` am avea acumcu adev`rat elite, ele ar trebui s` vad`dac` nu cumva UE va deveni, dintr-ouniune economic` [i monetar`, unstat unitar. Un imperiu condus de unmonarh. Iar dac` vor ajunge la con-cluzia c` peste 10-15 ani a[a se va\nt^mpla, nu le r`m^ne dec^t s` neaduc` un principe de neam germaniccare s` ne conduc` precum Carol Ispre valorile occidentale. Asta p^n`c^nd dinastia sa va prelua fr^iele Euro-pei Unite.
Venituri guvernamentale (% din cheltuieli)
PIB/locuitor 1870-1913 (dolari „interna]ionali“ 1990)
|mprumuturi guvernamentale pe termen lung (mil. franci francezi)
}ara 1870 1913Belgia 2779 4220Fran]a 2017 3485Germania 1875 3648Olanda 2874 4049Marea Britanie 3249 4921Danemarca 1952 3912Finlanda 1151 2111Norvegia 1603 2501Suedia 1456 3096Austria 1638 2599Italia 1595 2564Spania 1439 2255Bulgaria 1270 1521Grecia 996 1255Ungaria 888 1574Portugalia 926 1244Romånia 861 1378Serbia 934 1152
Surse: Angus Maddison [i Colin Clark
Datorie public` (1913-1914)}ara Total Datorie
(milioane extern` franci (% din
francezi) total)Marea Britanie 17257 0Danemarca 498 75,3Finlanda 164 100Norvegia 493 93,8Suedia 955 82,3Italia 15661 0Spania 9347 10,7Bulgaria 986 87,5Grecia 1345 74,8Portugalia 3265 31,4Romånia 1714 89,5Serbia 888 13,9
Sursa: Woytinsky & Woytinsky
}ara 1880/84 1885/89 1890/94 1895/99 1900/04 1905/09 1910/12Bulgaria 102,9 109,4 99,7 91,6 95 101,2 96,7Grecia 93,5 95,8 97,5 67,8 116,7 101,6 126,4Romånia 99 101,7 103,7 96,1 105,3 114,4 117Serbia 86 78,5 92,3 86,7 92,2 98,1 105,1Portugalia 79,3 79,5 81,5 93,2 94,9 97,8 99,3
Sursa: Lampe & Jackson
Structura cheltuielilor guvernamentale (% din total)}ara Serviciul datoriei Militare Infrastructur` Educa]ie Economie AlteleBulgaria 21,4 21,4 23,8 11,9 4,8 16,7Grecia 41,8 16,4 - 3 - 38,8Portugalia 42 23 - 5 8 22Romånia 17,3 16 17,3 9,3 1,3 38,8Serbia 27,8 23,3 11,6 7 2,3 27,9
Sursa: Lampe & Jackson
Capital Rata dobånziiNominal Efectiv Nominal Efectiv
la 1889Bulgaria (de la 1888) 77 71 6 6,5Grecia (de la 1879) 691 514 4,8 6,1Portugalia (de la 1852) 1613 1129 5 7Romånia (de la 1864) 723 519 5,6 7,8Serbia (de la 1876) 64 46,6 3,8 5,21890 - 1900Bulgaria 150 131 5,8 6,6Grecia 203 - - -Portugalia 0 0 3 6Romånia 1009 779 4,4 5,7Serbia 368 258 4 5,71910-1911Bulgaria 522 464 4,7 5,5Grecia 55 44 4 5Portugalia 0 0 3,1 6Romånia 952 880 4,9 5,3Serbia 555 476 4,8 5,6
Sursa: Lampe & Jackson
Palatul Justi]iei(1895)
AteneulRomån (1888)
Palatul CEC (1875)
Monarhia salveaz` economia
LABORATOR SFIN
