Download - 2000_07
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 1/20
AUDIO
REFORMATOR DE SEMNAL
.i~~~I.~~!~.~:.~.~~~~ 0 1 1 ' " " _ , _ .
Prezenta construct ie foloseste la
deplasarea semnal~lui voc~1 In
frecventa, Aceasta permite unui om
matur sau unui batran s a imite uncopil, sau invers, de asemenea,se
pot face rnixari cu diferite surse
muzicale. l.ucrand irnpreuna cu
generatorul "VIBRATO", din mixarea
frecventelor joase rezu Ita efectul de
.ecou".
arnplifica cu ajutorul c.t. AOl ~i
apoi se aplica modulatorului echil i-brat realizat cu diodele Dl-D4. Tot
in modulator ajunge ~i semnalui de,?OOkHz de la generatorul cu cuar].In absenta semnalului de J.F., peiesirea modulatorului (bobina L4) nuavern tensiune. Daca apl learn sern-nal de J.F. in modulator, pe bazatranzistoruJui T2 apare semnal de I.F.format In principiu din doua
renta celor doua semnale, arnplifi-cati apoi liniar cu T,;
Frecventa generatorului de recon-
structie se ' poate schimba, variindtensiunea pe varicapul D'1' dinpotentiometrul P4'
Mod de tunctionere, exemple
Sa considerarn ca la intrare seapl icii un semnal cu frecventa de
" ,D10PL11Z
75
"' 1 R12
IESiRESEMNALJ,F.
l _ ~ = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = ~ _ ~ K 2 ~ K 1 ~ . 2 v ~ - - - - ~ + = ~
,K2
1R2seox
1K2
022
n.tu
R24
lOOK
C10
.I.100
ell060
L , e O O : } . K -+R-,oll-,..,., ~g K
10K
011IV'05Pal ooK
R213K
R22
!510K
Reformatoru I I~i poate gasi apli-
catii Tn teatru si, Tn mod special, In
te~trele de pap~~i, in cinematografie,in pupitrele de mixaj are orchestrelor
In mixajele pretentioase de "muzica ~iculoare", precum si In radio-
amatorism - atunci 'dnd trebuie
"ascutita" vocea pentru a penetra prin
"QR0( sau dimpotriva, sa 0 mairotunjim pentru a avea voce cat mai
personals. De asemenea, exceptand
generatorulde reconstructie, realizat
cu tranzistoare FET ~i generatorul
"VIBRATO", avem un exemplu clasic
de executie al unui semnal SSB.
Descriere schema
Aceasta este prezentata in figura 1.
Semnalul de J.F. de la microfon,sau de la alta sursa de semnal, se
Figura1:
frecvente (considerand armonicile,de nivel mult mai mic si deci, ne-luandu-!e in calcul) Suma = F IF +
FIF ~i diferenta = FI.F.·~ Fj.F.ale careramplitudini sunt direct proportionatecu amplitudinea semnalului de J .F . ,semnalul de I.F. avand amp!itudineaconstants data de etajul cu oscila-
torul cu cuart.Filtrul er'ectromecanic lasa satreaca spre urrnatorul modulator
echilibrat, realizat cu diodele 05-0
8,
nurnai sernnalul SUTa = FI.F.+ F IFpe celalalt taindu-l, In acelasi rnodu-
lator ajunge ~i sernnalul din genera-torul de reconstructie realizat cu
tranzistorul T3 ~i cu'tranzistorul T4,care are rol de amplif icator ~i separa-tor spre modulator. La iesire dinmodulator se trece printr-un 'f iltru de
J.F. care lasa sa treaca numai dife-
1 kHz. Generatorul cu cuart lucreaza
la frecventa de 500 kHz. La iesirea
din fiJtrul electromecanic se obtine
un sernnal SSB cu frecventa de
501 kHz (pe baza lui T2 ave~ sern-
nal DSS). Presupunand c a genera-
torul de reconstructie e acordat pe
frecventa de 499 kHz, atunei din
iesirea 'filtrului trece jos realizat cu
C;7' R16' C18, rezulta frecventa sem-
nalului = 501-499 = 2 kHz, ceea ceeste de doua ori mai mare ca
frecventa semnalului de intrare.
Tntrucat, gratie varicapului D11,
frecventa semnalului din generatorul
de rec~nstructie se poate schimba,
ne alegern frecventa, sa zieem, de
500,5 kHz. La iesire rezulta 0 free-
venta Fsemnal 501-'-500,5 kHz=O,5 kHz
~T~E~H~N~IU~M~~.~N~r~.~7/~2~O~O~O ~
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 2/20
care, de data aceasta, este de doua
ori mai mica decat a semnalului de
la intrare. Regland continuufrecventa generatorului de recon-
structiese poate obtine schimbareafrecventei semnalulu'i de J.E. la iesirein limite foarte largi. Prin ac~sta
rezulta deplasarea ",·naltimiiU
sune-tului vocal, al sonoritatii ' chitarei saual altui semnal aplicat la intrarea
montajului.
Generatorul "VI BRATO" este un
generator de foarte joasa frecvenJa -
cativa zeci de Hz, realizat cu tranzis-
toarele T6' T7 - furnizand ~i el un
semnal reglabil In frecventa, cu aju-
torul potentiometrului P7" De aseme-
nea, se poate regia IIprofunzimea"
semnalului din potentiornetrul Ps.
Dandu-se semnal "ViBRATO" pe
varicapul D11, spre generatorul de
reconstructie, rezulta 0 modulatie de
trecventa pe semnalul de iesire de
J.F. Efe'ctul este remarcabil 'si este
unul din putiriele exernple cand
modulatia de frecventa nu afecteaza
ulterior. M-am abtinut a da 0
echivalenta KOKUSAI sau alte filtre
performante, lntrucat pretul si procu-rarea lor constitu ie 0 proble'ma pen-
!ru ccnstructori si, In cazul de fatalnu ar fi relevant~. '
Bobinele L l ~i l7 contin ·80 sp. $
0,05 mm C Em in carcase de F.I. de455 kHz c ecran, De fapt, toate
bobinele sunt If) carcase de f.L 455
kHz si, cu p p n a r.iiOOare, Ie gasimgata con ite in rariio.ecea oarelecornerciale, Pentru orice e\E.'ltuar-
tate dam numarul de spire si con-structia pentru fiecare bobina, :_,este '0 inductanta rnutuala de 13'
spire, acelasi conductor, bobinat
peste L 1• Nurnarul de spire pentru
Lv L7, L2 nu este critic, avand posi-
bilitatea reglarii pe maximum de
semnal din miezui de ferita al
bobinei. l3 confine 2 x 100 (sau
120-200 sp.) spire. din acelasi
conductor (s-a scos mediana pentru
masuratori), iar L4 este un LINK
de 15 sp. L6 are aproximativ 100 sp.,
AUDIO
intrare, - _: T2 ca ~i incolectore _ ;::-- _ = ;;2 gasim sem-
nul SSB, pe c "'::-::-~ ltiplicat de
factorul de a: = .e a. tranzistoru-
lui - aceasta una C2 am reglat
miezul lui L3- .. pe maximum de
semnal.
Conectarn acum osciloscopul(sau un voltmetru de I.F.) pe iesirea
filtrului electromecanic ~i se regleaza
condensatarul de acord (7de 10/60
pF cautandu-se ca 5i pana acum un
maximum de sernnal. Micsoram apoi
serrmal.rl din generatorul de pe
i~tr.r~ d:re ze 0, cursorul lui P,
ftind in pozi ie m--Iocie 3- z e o m a n = ;rniezul eo un a ui L
6---S C2l sa a em
maximum de sernnal pe L ;-
La aceasta free enta, genera orul
de reconstructie poate sa dea G
alta frecventa reglata !ntre anumit
limite, suficient pentru a ne da sem-
nalul reformat dorit.
Tranzistaarele sunt cere aratate pe
schema sau similare, de exemplu BC
109 7n capsul a metal lea. Se poate
+10Vo-----~----~~------~r-------~----------------~~~---c=r----~---'r-~220 220· J . : w o n
.L 100n 27K .L
'--------_- J.F.
Figura 2.
1K
calitatea semnalului (55B), ci este
folosita toemai pentru fenomen ul de
"distorsionare" .
Constructie ji reglaj
In canstructia montajului se
incepe cu sursa care trebuie s a
furnizeze a tensiune de 20 V/SO mAsi care trebuie sa. fie bine filtrata,
Sirnplitatea acestor scheme nu mainecesita comentarii, de aceea 0 sa
trecem la cateva piese de baza din
constructie, pe care trebuie sa Iedescriem. in primul rand, piesa derezistenta care se numeste filtrulelectro~ecanic rusesc EMF-SOO-3V
. ~i care e5te cel mai greu de procurat.In locul lui se poate folosi varianta
EMFO-SOOV-9,O sau, se pot gasi ~ialte variante pe care Ie vom arata
iar L~un LINK de lS-20 sp., eventu-al chiar mai mult. Reamintim c asarma folosita este Cu Em < j> 0,05
mm, dar se poate folosi ~i de
diametru mai mare - inductanta nu .
se modifica grosier, problema este ca
sarrna sa incapa In carcase.
Pentru reglajul reformatoruluiavem nevoie de un generator sauversatester (de preferat), osciloscop,
voltmetru de Inalta frecventa,
frecventmetru. [ncepem cu reglaJul
generatorului cu cuart de 500 kHz,incercand sa scoatem maximum desemnal din reglajul L
1-Lr Dand
semnal de J.F. prin A01, se cautaa se regia in primul modulator echili-
brat, din Pl,un minim de sernnal de
I.F. pe baza tranzistorului T2. lncer-
cam a da din nou semnal de J.F. pe
inlocui cu B(173 In capsula de plas-
tic. Tranzistoarele BF245 pot fi
Inlocuite cu BF256 sau KP303E,
KP103E, MPF101 etc. Diodele din
modulator sunt 1N4143 pe siliciu sau
se pot 7ncerca ~i diode cu germaniu,
seria EFD106 - EFD108 sau alte
tipuri.Un mic comentariu necesita ampli-
ficatorul de intrare, realizat cu r..A741
sau altul similar, care se alimenteaza
din sursa comuna de +20V prin artifi-
ciul rezistentelor Rw R35' de inju-
mataJire a tensiunii prin R 32, R 3 3 ~iprin
reglajul de volum cu T8. Pentru elimi-
narea parazijilor ~isemnalelor nedorite
s -a ptl5 un illtru pe intrare (FTJ)a carui
~ am testat-O la vechiul meu
cr~g personal, home-made.
~ ~T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 3/20
AUDIO
Pentru dioda varicap D11 se
poate tncerca KVJ 05 sau doua diode
88139 coneetate In paralel. Se poate
renunta la sursa de 20V daca exeur-
sia detensiune pe dioda varicap (sau
grupul de diode) da variatia de
frecventa necesara, prin variatiaeapacidtii diodei. '
Urmeaza a se testa generatorul
"VI BRATOil. Pentru aceasta se seoate
condensatorul C23 ~i, 1'n punctu!
comun a l condensatoarelor C24
?i
rezistentei R25, se cupleaza un genera-
tor de J.F.Se stabileste frecventa tntre
10-50Hz si tr ep ta t. rn arin d 'nivelul
semnalulu{ se selectioneaza R*28 ~i
R* a cautandu-se obtinerea unui sem-
naT simetric pe iesirea de sarcina a
generatoruui VIBRATO, din Ps.
Dupa aeeasta, se Iipeste In montaj
-condensatorul C23, i ar f re c ve n ta ge-
neratorului VIBRATO se stabilestedin potentiatorul PrTn schema s-'au
intercalat si doua comutatoare K l,
K2, din c~re K l este un comutator
dublu - pri n el putandu-se conecta
sau evita reformatorul de semnal (se
ocoleste reforrnatorul).
K2' in pozitia inferioara duce la
amestecarea semnalului -d e iesire cu
eel de intrare, obtinandu-se' ferro-
menul de "eeou". 'Nivelul initial al
semnalului poate fi reglat din 1 \ atatin aceasta pozitie, cat si In pozitia
superioara cand se ali~enteaza din
divizorul rezistiv R35-R34.
Acest montaj se poate aborda siTn alte variante, una din ele ar fi cea
care foloseste filtrele din fosta ROC,
anume (MF200 + E-235, MF200 +
-310 etc.). MF200-E-0235 care se
gasesc in echipamentele telefonice
de curenti purtatori din tele-
comun icatii se pot face rost di n
casare sau din piesele de schimb.
Cei care poseda sau pot procura un
astfel de filtru si vor sa Tncerce mon-
tajul, vor folosi un oscilator cu cuart
pe frecventa filtrului - 200 kHZ:
folosind un cuart de aceeasi
frecvent5. sau,dubland frecventa
unui cuart de 100 kHz (mai usor deprocuratl" ,
Ceneratorul de reformare va tre-
bui sa functioneze si el in juru!
frecventei de 200 kHz, ceea ce
Inseam~a c a . bobinele lsi vor rnodifi-
ca impedanta (nurnarul de spire de la
bobinele L l ~ L 7 va trebui marit, idem
condensatoarele de acord). Trebuie
mentionat c a filtrele electro-
mecanice MF-200 au si conden-
satoarele de acord, de valoare fixa,
tropicalizate. De asemenea, filtrul de
iesire (FTJ)C17, R16, C18 din modu-
latorul 05-08
se va schirnba in sensul
rnaririi condensatoarelor la 22nF ~i
tatonarii rezistentei R16 - printr-un
semireglabil de 5' kD.
Tn rest, generatorul "VIBRATO",amplificatorul de iesire ca si cel deintrare, vor rarnane ~eschimhate.
~i mai interesant mi se pare a
aborda reformatorul plecand de la
utilizarea filtrelor ceramice - acestea
sunt relativ ieftine si se gasesc usor In
magazine, iar cel~ de 455 kH~ sunt
foarte uzuale, Desi am optat pentru
varianta cu filtru EMF500 pentru ca
aveam acest filtru, varianta cu filtre
ceramice mi se pare cea mai usor de
abordat, cel putin pentru inceput.
$(a)
1F§"-=l42~3
(b)
Trebuie specificat ca bobinele L 1,
L 2 raman aceleasi ca nurnar spire (se
poate regia orice diferenta de
frecventa din miez sau, in cel mai
ra u c az, se mai adauga spire), L3 ~i L 4
nu se mai folosesc, iar la generatorul
reform ato r, care va lucra in banda453-457 kHz, bobina L 7 va fi iden-
tica cu L1. Totusi, pentru a putea fi
folosit si ca un generator SSB sirnplu,
rnontajului din figura 2 i s-a pus atat
iesire sirnpla pentru SSB - prin iesire
p~ un divizor capacitiv, cat si ie~ire~utuala prin L '4 ! spre al 2- le~ modu-
lator. Bobina L '3 are 2 x 100 sp. eu
Em < p 0,05 mm, iar bobina L '4 este
bobinata peste L '3 ;;i are 20 spire din
acelasi conductor.
P~ntru cei care au acces la filtre
ceramice simple, cu trei terminale,
se prezinta In figura 4, schema elec-
trica a unui oscilator nepretentios ?ia carui frecventa se ajusteaza din
trimerul montatIn paralel pe con-
densatorul fix, care, la randul sau,
este in serie cu filtrul ceramic.
Din considerente de diversitate
a schemelor cat si a pieselor folo-
site, se lasa la latltudinea cititoruluiFigura 3
820
Alimentare
+9...+15V
FI
1-010p1
Figura 4
canstructia eablajului, cu mentiu-
nea c a montajul a fost construit pe
sticlotextolit dublu placat, .partea de
deasupra fiind folosita 1'n special
pentru punerea la masa a pieselor.
De asemenea, montajul final 5e
ecraneaza cu tabla cositorita si se
lnchide in eutie din tabla de' fier
cositorita, sau din acelasi sticlotex-
tolit dublu placat, ca ~i montajul pro-priu-zis. .
~T~E~H~N~I~U~M~..~N~r.~7~/~2~O~OO~ ~
c:::JT O 47K
!55kHZ
De obicei, filtrele piezo-ceramice
sunt cate doua in capsula, dar sunt si
simple - eu trei picioare, mai al~s
cele ce se folosesc in ealea cornuna a
radioreceptoarelor si televizoarelor.
Se prezinta In figura 2 schema de
obtinere a unui semnal SSB pornind
de la un generator cu filtre piezoce-
ramiee cu schema electrica si aran-
jarea terminalelor aratate In figurele
3a?i 3b.
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 4/20
AUDIO
AMPLIFICATOR DE PUT 'ERE ' DE 50TRANZISTORIZAT
g. .o :n Mo tee scu. . . . . . . . • . . .. • . . . . . . • . • . . • . . • . . . . . . . . . . • . • . • . • . • . • . . • . • . . • • . • . . • . . . • . • . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . • • .~ . ~ r . ~.m . ~ . . . • . • . . . . . . . . . .
Pentru cei avizati, schema ce
urrneaza apare ca 0 'adevarata anti-
chitate, fiind una din variantele
amplificatorului LECSON, aparut la
inceputul ani lor '30.
Performantele si calitatile sonore
II recomanda' ~i a~i pe acest "vete-
ran", alaturi de celebrul Quad 405
ce ramane Inca 0 piesa de rezisten~a
in domeniu.
Caracteristicile tehnice: .
- banda de frecventa reprodusa
20 Hz - 30 kHz, ~u 0 nelinea-
ritate mai mica de +/-O,5dB;
- puterea norninala de 50 W pe
o sarcina de 3 ohmi;
tensiunea de al imentare sirne-
trica de + I - 39 Vc.c.;- coeficientu! de distorsiuni
armonice sub 0,25% la puterea
norninala:
impedanta de intrare 27 kilo-ohmi; ,
tensiunea norninala Ja intrare:
0,7 V.
curent utilizata desi, tehnic este 0
solutie foarte buna,' asigurand distor-
siuni reduse. Oezavantajuf este legat
de faptul ca trebuie sa se asigure 0
stabilitate termica ridicata, lucru care
se poate realiza prin montarea lui T7
pe radiatoruf tranzistorilor finali. Un
alt avantaj al configurajiei etajului
final este reprezentat de posibilitatea
utilizarii de tranzistoare de medie
putere in etajele de intrare, ce con-
duce la reducerea notabila
a capacitatilor parazite si reducerea
distorsiunilor asociate. '
Tranzistoarele T3, T9 si diodele
02, 03, 04, 05 si cornponentele
aferente forrneaza ~ircuitul de pro-
tectie la suprasarcina si scurtcircuit.Pe~tru evitarea aparitiei oscilatii lor,
fa iesirea ampfifi~atorului' este
prevazut un circuit Boucherot (R33,
C10) si bobina L1 (30 sp. CuEm 0,3
mm, bobinate in aer, in doua straturi,
pe un suport cu diametrul de 10 mm).
Componentele ·or fi verificate
atent si vor fi de buna calitate. Oeoa-
rece ~u este prevazut reglaj de offset,
se vor utiliza, cel putin in primeleetaje, rezistente cu toferanta de 1%
sau foarte aie~t lrnperecheate. Con-
densatoarele vorfi cu poliester metali-
zat sau cu mica, cele de valori mici.Se va face a irnperechere atenta a
celor doi tripleti in ceea ce priveste
amplif icarea In curent, astfel ca sa ~u
avem abateri de peste 5% la un
curent de 3A.
Reglajul este foarte simplu ~i' se
limiteaza la stabilirea curentului de
repaos cu ajutorul lui R13 la a va-
loare cuprinsa intre 30-60 mA. C
c a t caracteristici le tripletilor sunt mai
apropiate, cu aat mai 'mic po ate fistabilit curentul de repaos.
Alimentarea amplificatorului se
va face de la 0 sursa simetrica
cu tensiunea de +/- 39V, nestabi-
lizata ~i filtrata cu condensatoare de
10.000 Il-F/63V.
+Ua=39V
R1 1R3 RS 150
D61R19 [ R21
15K lOOK 10K lK T12
tbt T5 150 ?;; T14
\.'2: B0140T0
2N3442
Tjv "-i\T2R16 sau echiv.
80440 ~ 04
390 ~ OAR404
~9
R12
01J 02 :: !
B013, R25R29
6D139 1 1 + C5 2,7K OR~404 OAA404 100 100
C2 1: ~J'VR13~
" T7~ G\ R26 R34
1,5~~R4 T8 e; 10OOK
2,2K ~ 8D139 BC108A C8 220 R31
: 10~ R22 0,27
17KC3
A9 Rl0 nepolar'zat- 150 5WLl.~
" . 681 + 100~ 2.7K C9 R23 OU16V : 10~ 150 R32 R33nC4 0,27 100~ :I10~ T9
~ nepolarizat R27 SW40V BC178A 3W25V R14
~
N R7 2,7K 220 Cl0
0-- lOOK Io,1~R28 R30 250Vcc
03 , . 100
100~RR404 Tl1T3 T4
04
80140 ~>- 80140
BO~
T15 • ORR404
®@= T6R17
BD139 R1B 390 BDX1BBO
27K C7 T13~ sau echiv
ls i R20 R~4f18D439
R5 A ~ ( ( R15. . . . 10K 1K
lOOK 15K 150
i ura -Ua = -39
·RllK
C
1 1
F g v
T
1
Schema electricii prezentata in
figura este relativ sirnpla: un circuit
de intrare ce lirniteaza banda de tre-
cere pentru minimizarea problemelor
de interrnodulatie, un amplificator de
tensiune cu perechile T1, T2 si T3,
T4, urmat de un etaj pilot T5, -[6, un
circuit superdioda pentru stabilizare
termidi ~i etajul final cu tripleti com-
plementari:T10, T12, T14~iTll, T13,
T15. Configuratia tripletilor nu este
~ ~T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7
Constructia nu ridica probleme
deosebite fata de alte montaje simi-
lare.
Se recornanda montarea pe
acelasi radiator, cu izolare corespun-
zatoare, a tranzistorului T7 si a
tranzistoarelor ce compun-cei doi
tripleti: T10, T12, Tl4 si Tl1, T13,
T15. 'rranzistoarele T15 ~i T16 se vor
prevedea cu cate un radiator separat
de circa 15 cm2
Se poate procura din comert un
transformator toroidal de 250 VA ce
debiteaza in secundar 0 tensiune de
2 x 26 Vc.a. (se obtine a tensiune de
alimentare de 36,S'Vc.c. care reduce
usor puterea maxima la iesirea
amplificatorului. "
Cablajul imprimat se va proiecta
dupa alegerea componentelor uti-
Iizate, in varianta mono, pentru
cresterea diafoniei.
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 5/20
CQ-YO
RECEPTOR DE TRAFIC PE 9 BENZ.CU CIRCUITE INTEGRATE
ing . Eugen Bo lbo ri ci/Y07BEN••••••••••••••••••• 9 •••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ ~ •••••••••• ~ ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Radioreceptorul prezentat poatereceptiona emisiunile din toate ben-
zile de radioamator de unde scurte
in telegrafie (CW) ~i e ll banda late-rala unica (SS8). Perforrnantele, Inceea ce p ri ve s te s e n si bi li ta te a , selec-
tivitatea, zgomotul, sunt compara-bile e ll cele realizate de aparaturain du stria la rn od erna , iar In privintacelorlalte aspecte ca manevrabi(i-
tate, design etc. acestea depind s i deflerul radioamatorului constructor.
[n componenta aparatului, a caruischema electronica este prezentata infigura, intra 8 circuite integrate carese produc fa S.c. ROMES S.A.
Bucuresti, 3 tranzistoare, de aseme-ea, de productie indigena si un
cristal de cuart care se poate procura
de fa S.c. ROMCUART S.A.Bucuresti. Receptorul are uri nurnar
circuit realizeaza un castig de 8dB in
cea mai defavorabila situatie, adica
In banda de 28 MHz. EI poate realiza
un castig mai mare fara rezistenta de120 ~hmi montara ln circuitJI de
iesire, In paralel cu bobina de soc
S( dar amplificarea nu este ~ni-
forma In toate benzile, avan d cad eri
mari In benzile superioare. Are 0
buna linearitate, deci este imun la
intermodulatie.
Filtrul de banda este clasic si
consta in 9 perechi de cireuite acor-
date cuplate, corespunzatoare celor
9 benzi comutabile cu ajutorul
comutatorului K'I cu 2 x 9 pozitii.
Datele constructive ale bobinelor
sunt aratate in tabelul 1. Ele se reali-
zeaza pe carcase cilindrice eu miezreglabil eu diarnetrul de 6,5 rnrn
Primul osci!ator si mixer constituie
al do ilea modul.' fntervalele de
frecvente prod use de oscilator sunt
astfel alese ineat dupa rnixare sarezulte prima frecventa intermediara
de 9 MHz. Aceste' intervale sunt
inscrise pe schema in dreptul
bobinelor L s ... L ,o ~iIn tabelul 2 . Se
mai observa c a in loc de 9 bobine se
folosesc numai 6, trei dintre ele
lucrand pentru doua benzi, inscrise
tot pe schema. Schimbarea benzilor
se face cu comutatorul 1 < 2 1x6
pozitii. Oscilatorul are schema
CLAPP, folosind tranzistorul T,. Con-
densatorul variabil CV, este de la
receptorul radio Mamaia sau Nordic,
prin utilizarea unei sectiuni mici.
Cealalta sectiune mica CV2 se aHa Inparalel cu bobina L8 ~i intervine,
8765
l ~ o ~ ~ o ; l :12:34
141312:111098
G234 557
121'\09B1
823 45 G
minim de eomponente pasive.
Valorile lor sunt indicate pe
schema. Numai bobinele sunt
numerotate in sensul firesc al mersu-
lui semnalului, deoarece ele trebuie
confectionate.
Aparatul se realizeaza In 5 mo-
d ule . P rim u l m o du l contine filtrul de
banda si ampl ificato'rul de ra-J
diofrecventa realizat cu circuitul
integrat CI'1, de tip ROB703. Aeest
' C t mF 173 ~
,6B e 107 ~
.9V
Figura
recuperate de la receptoarele
romane~ti cu tuburi, spira langa
sp t ra, conductor eupru-emai I.Numai perechea de bobine pentru
banda de 1,8 MHz se executa pe
carcase cu miez, cu patru santuri,
provenite de la aceleasi receptoare si
se bobineaza cu lita de radi~-
frecventa (LRF). Tntre' bobinele de
cuplaj i i cele acordate se prevede 0
distanta de 2-3 mm.
~_"'----1'0~
'K
3.31\
15K
:HB_C_'"'+---1'~i
deci, nurnai In banda de 28 MHz,
cea mai intinsa.
Mixarea se produce In circuitul
integrat CI-2, de tip ROB641. Acesta
inlocuieste traditionalul modulator
in inel 'CU" diode avand avantajul
atenuarii zero 5i realizarii unei bune
separari intre ~emnalele apl ieate pe
cele doua intrari (pinii 3 si 12). Ast-
fel, semnalele puternice' intrate in
receptor nu vor duce la fenomenul
~T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7/~2~O~O~O -----(1)
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 6/20
de tarare a frecventei oscilatorului.ln
plus, are si a irnpedanta mare der r
iesire si nu amortizeaza circuitul
o;cilant conectat aici.
pot utiliza medii frecvente de la
receptoarele rornanesti tranzisto-
rizate, datele infasurarilor fiind
aratate in tabelul 3. r
CQ-YO
separat pe a mica placupi de circuit
imprimat, ecranat, ceea ce ar constitui
al patrulea modul. E l va fi p!asat la
15-20 cm de modulul al treilea.
Tabelul 7
Banda L " L 4 L 2, L 3 C1 C3 C2
[MHz] Nr. spire/ G l conductor [pF] [pF]
1,810-1,850 10/0,15 4 x 12/LRF 330 51
3,500-3,800 7,0/0,15 24/0,22 330 47
7,000-7,100 3,5/0,4 14,5/0,4 240 10
10,100-10,150 3,5/0,4 14,5/0,5 150 7
14,000-14,350 3,5/0,4 12,5/0,5 100 6
18,068-1S,168 3,5/0,5 10,5/0,5 82 7I
!
21,000-21,450 2,5/0,4 9,5/0,6 62 3
24,89-24,99 2YOA 8,5/0,6 50 3
28,000-29,700 2,5/0,4 7,5/0,6 50 4Q~_,
AI treilea modul cuprinde filtrul
de frecventa interrnediara pe 9 MHz,
conectat la ie~irea mixerului campus
din circuitele oscilante cuplate, avand
bobinele L'I ' LJ2I L,3' amplif icatorulpe 9 MHz cu circuitul integrat CI-3,
de tip ROB703, care realizeaza 0
arnplificare de min. 15dB
~i al doilea schimbator de frec-
venta cu circuitul integrat 0-4, de
tip ROB641, din care rezulta a
doua frecventa interrnediara de455 kHz. r
AI doilea oscilator este de tip
COLPITIS, cu tranzistorul T2 Iucrand
pe frecventa de (9000 + 455) kHz sau
(9000-455) kHz. Amatorul mai pre-
tentios poate folosi aici un oscilator
cu cuart. La iesirea CI-4 se afla filtrul
cu sele~tivitat~ concentrata, campus
din circuitele oscilante cu bobinele
L15, L16'L'7' L18'L20. Pentru telegrafie,In caz de nevoie, se utilizeaza filtrul
cu cuarJ:In punte. Cu potentiornetrul
de 25 kohmi lin. se regleaza banda de
trecere, iar cu condensatorul variabil
CV3 de 15 pF se alege banda laterala,
superioara sau inferioara,
Urrneaza ampl ificatorul de frec-venta interrnediara pe 455 kHz cu
circuitele integrate 0-5 si CI-6,
ambele de tip ROB703, 'cuplate
inductiv prin L21, L22. Amplificarea
se regleaza cu potentiometrul de 5
kohm lin/1 W, prin mo'dificarea tensi-
unii de alimentare.
Ambele etaje realizeaza un castig
de minim 60 dB la 0 asemenea
frecventa relativ joasa, Pentru con-
fectionarea bobinelor Lll ... L25
se
De mentionat c a datele bobinelor
sunt orient~tive. Daca constructorul
dispune de altfel de carcase, va tre-
bui sa-?i determine singur numarul
de spire necesar, ceea ce nu se poate
face fara un dip-metru. Rezistoarele
vor fi toate de 0,5 W. Con-
densatoarele din circuitele de
radiofrecventa vor fi de tip styrof lex.
Decuplarile sunt necesare numai
pentru oscilatoare, circuitele inte-
grate fiind prevazute prin constructie
cu circuite de decuplare (a nu '5e
amite condensatoarele de decuplare
de la pinul 4 pentru ROB703 si de lapinul 1 pentru ROB640). r
Se va ecrana legatura oscilatorului
cu pinul 3 de la CI-7. Daca oscila-
torul tine de modulul al treilea,
exista posibilitatea ca semna!ul pro-
dus de el, sa fie receptionat deamplificatorul pe 455 kH~ si indi-
catorul de acord s a indice semnal. fara
sa existe semnal la intrare (incident).
Urrneaza amplificatorul de
audiofrecventa cu circuitul integrat
0-8, TCA 150, care ofera si el un
ca~tig de circa 40 dB cu un difuzor de
8 ohmi, puterea de iesire este de 2W.
Daca se doreste s( un indicator de
acord, se scoateo priza de la spira acincea pana la a zecea de la masa de
Tabelul2
IntervalulBobina
N r. spire Q[MHz] ¢ conductor p
10,75-10,95 L s 11,5/0,6
5,55-4,95 L 6 35/0,2
15,85-16,15 L7 9,5/0J5
18,95-20,75 L8 7,5/0,75
9,065-9,175 Lg 12,5/0,6
11,95-12,50 L,o 8,5/0J5
Detectorul de produs lucreaza cu
CI-7, tot de tip ROB641. Osci latorui
cu tranzistorul Ty tot. de tip COL-
PITTS, cu frecventa de (455 ± 1)
kHz, are posibilitat~a de a i se regia
frecventa prin rnanevrarea poten-
}iometrului de 100' kohmi care pola-
rizeaza dioda varicap BB139. Se
poate receptiona astfel una din cele
doua benzi laterale. Este bine ca
acest al treilea oscilator sa seexecute
pe bobina Lw in functie de aparatul
magnetoelectric de care se dispune.
La aceasta priza se leaga puntea
redresoare cu diodele D, 234 care
alimenteaza aparatul de (0 ;0 5 - 0,5)mA proven it de la magnetofoane sau
unele casetofoane.
AI cincela rnodul este blocul de
alimentare. Transformatorui de retea
TR trebuie sa furnizeze tensiunea'de
12V, la un curent de 250 mA ?i se
~ T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 7/20
CQ-YO
poate procura din comerr sau se
poate confectioria.· Suprafata rniezu-
lui, 4 cm2 ,' nurnarul de' spire in
primar '2750 cu conductor cu
rnetalica. Nu s-a prevazut dispozitiv
de control automat al amplificarii
CAA, de multe ori inutil in traficul de
radioamator. Reglarea incepe cu
fica apoi daca filtrele acopera ben-
zile, largimea fiecarei benzi fiind
data de valoarea condensatorului de
cuplaj C2, care este critica: valori
Tabelu13
Bobina Frecven}aNr. spire!
Observatii<! > conductor
,.
LIl'L14 9MHz 10/0,15
L12, L13 "10/0,15 3/0,15 L13peste L12
L15, L16 455 kHz 50/0,1 70/0,1 L15peste L16
L17, L18, L25 "70/0,1 -
L19, L
20 -~ "70/0,1 20/0,1 L
20peste L19
L21, L" "70/0,1 20/0,1 L20 peste L21
LZ3' L'4 "70/0,1 20/0,1 -
. . 51152 - 50/0,15 Inel ferita cu
-,Ipunet alb
I$ = 8-10 mm
diametrul de 0,15 mm, nurnarul de
spire In secundar, 150, eu conductor
cu diametrul de 0,4-0,5 mm. Dupa
redresare cu puntea 1 PMl s i filtrare,
rezulta tensiunea de 15\1 pehtru
alimentarea circuitelor' integrate
arnpiificatoare. Deoarece· osci!a-
toarele tranzistorizate sunt foarte
sensibile la variat iile tensiunii de ali-
mentare, se irnpune ca acestea sa fie
alimentate cu tensiunea stabilizat5
de 9 V de la circuitul integrat CI-9,
de tip LM317, care ofera 0 foartebuna stabilizare. A nu se utiliza
diode Zener. Tot la 9 V se ali-
meriteaza circuitele integrate de
ixare (ROB641).
Alte arnanunte rezulta din
schema. Ecranarea este necesara
numai la modulul al doilea, de
asemenea, easeta aparatului va fi
ing. EugenBolborici
ajustarea valorii rezistentei de
120 ohmi din blocul de alimentare,
pana cand se obtine 0 tensiune stabi-
lizata de (9 ± 0,5) volti. 5e acordeaza
apoi circuitele ~sci!ante ale
amp!ificatorului de 455 kHz
aplicand semnal pe pinul 10 al CI-4.
Se aplica apoi semnal de 9MHz pe
pinu! 10 al 0-2. Se cauta semnalul
actionand miezul bobinei L14, apoi
se acordeaza filtrul rie 9 MHz, Lll "i
L12
. Urrneaza acordarea circuitelor
primului oscilator din miezurilebobinelor L5 ... LlO ?i din trimerii CT,
urmarind sa se obtina intervalele de
frecventa indicat~. Se acordeaza
apoi filtrele de banda din miezuri!e
. bobinelor L1, L2 ~ Ly L4, pentru
fiecare banda In parte aplicand la
intrare semnale avand frecventa
centrala a benzii respective. Se ve~i-
• Nascut la 14 septembrie 1938 in
Constanta.
• Fiu de ~arinar radiotelegrafist pro-
fesionist, a fost din copilarie atras
de carti, reviste si piese radio aflate
In cas~, dar dat~rita prohibitiei de
a poseda un radioreceptor, ~bia In
. clasa a VIII-a a construit primul
aparat cu galena.
• Au urmat apoi mai multe con-
structii cu tuburi.A '
• In anul 1960 a devenit radioama-
tor receptor; apoi In 1974 radio-
amator de ernisie-receptie
prea mici, duc la Ingustarea benzii
de trecere, valori prea mari largesc
banda, dar apare posibilitatea
depasir!i eu mult a cuplajului critic,
care faceca In interiorul benzii sa
apara 0 slabire pronuntata a sem-
nalului. .
La toate aceste reglaje trebuie
folosite si difuzorul si S-metrul
aparatului. '
Oscilatiile locale ale celor trei
oscilatoare, care se aplica pepinii
12 a CI-2, CI-4 CI-7, nu trebuie saaiba 0ensiune mai mare de 250 mV
efectiv, . valoare specificata in fi~a
tehnica a circuitului ROB64·1.ln
acest sens se ajusteaza elementele
pasive notate cu asterisc (* ) din cir- .
cuite!e respective.
o constructie rneoanica rigid5
asigura obuna stabil itate aparatului.
• A construit jii publicat radiorecep-
toare, radioemitatoare, aparate de
rnasurat.
• Esfeautorul cartii "Initiere in radio-
ganiometria de arnator", editura
Sport-Turism, 1985.
• Este absolvent al liceului "Unirea"
din Turnu Magurele ~i al Facultatii
de Electrotehnica din Craiova.
• Actualmente este profesor la
Grupul Scolar Industria! Energetic
Craiova.
~T~E~H~N~I~U~M=-.~N~r.~7~/=2~OO~O~' ~ ~
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 8/20
CQ-YO
RECEPTOR SSB CU 3 CIRCUITE INTEGRATEin g . D in u Costin Z amfir es cu /Y 0 3EM
. . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . • • • • • • • • • • • • • • • . • . • . . . . . . . . . • . . . . . . . . • • • . . . . . • . . . • • . . . . . . . . . . . . • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • . . .
Cei care au realizat deja con-
structii de receptoare cu conversie
dire~ta (sincrodine), au rarnas placutimpresionati de raportul mare perfor-
manta/pret. Neavand decat doua sau
trei circuite acordate, fara a necesita
fil tre RFscumpe sau eristale de cuar],
ele permit receptia atat a emisiunilor
SSB, cat ~i a emisiunilor telegrafiee.
Se obtine 0 bun a sensibilitate si 0
stabil(tate de frecventa adecvata
receptiei SSB, mai ales In benzile
inferi~are (160 rn, 80 m si 40 m) uti-
lizand oscilatoare simple'. Detectorul
de produs utilizat trebuie sa aiba 0
buna .rezistonta" la intermodulatii,
mai ales atun~i cand se utilize~za
circuite de intrare cu acord fix (de
banda larga), De~i de obicei aceste
receptoare nu au sistem AGC, totusi
au alte avantaje care Ie rnaresc atrac-
tivitatea, cum ar fi: lipsa inter-
fcrentelor provocate de frecventa
imagine si de frecventa intermediara
(care nu existahsi po~ibilitatea de a
obtine selectivitatea in AF cu ajutorul
unor filtre ieftine (de obicei, filtre
active RC).
Totusi, principalul dezavantaj al
sincrodinei rarnane acela de a nu
putea elimina interferentele din
banda laterala nedorita. La receptiaCW, lucrurile se prezinta si mai rau:
to ate statiile se aud In d~ua pozitii
apropiate, In jurul punctului de batai
nule Czero-beat"). Daca banda este
linistita, receptia poate f accep-
tab(la, optandu-se eventual pentru
una din pozitii. Dar 1 1 1 caz de trafic
intens (concursuri), sincrodina "face
bW ' cu greu.Acest inconvenient major al
receptorului eu conversie directa se
paate elimina dear utilizand 0
schema compl icata (eu doua detec-
toare de prod us si cu retele defa-
zoare cu 900
in RF 1i AFl,' analoagametodei defazajului de producere a
semnalului SSB. Cu aceasta schema
statiile CW· se aud intr-un singur
punct de pe scala (receptie
IImonosignal") si banda laterala
nedorita (de fapt,' unul din cele doua
canale de comunieatie adiacente)
este IIcuratata" de interferente. Dar
dispare principalul avantaj 'al sin-
crodinei cJasice: simplitatea ?i lipsa
necesitati] unor reglaje delicate.
c> 0
'"+ .jCD
~
0u, CW 0
~+ i H::l.
0
0
~
::l.
1.6
'"0~CD
;:~O1-01 c
0 NCD
: ! ; i'" ! 0
co0
D~;;
{\J <D c:
0 «;:
1 5
~
ee l
~ : s. ! 2 '
L L
o,a
LL> . .:;;8WID
~ ~T~E~H~N~IU==M~.~N=r~.~7~
coo
N
I::;
. .. .. ., .J V o . . .. .. .. ..~ ~" ' : -
"I.
o
'"
·dSN
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 9/20
CQ-YO
o alta solutie ar fi sa spunem
"adio" receptorului nostru sin-
crodina , multumindu-i c a ne-a intro-
dus in lumea radioamatorilor de
unde scurte si sa trecem sa realizarn
primul receptor superheterodina
(pentru emisiuni SSB si CW, fireste)
Utilizand In lantul de frecventa i~ter-
mediara un filt~u SSB adecvat, rea-
liz am 0 excelenta selectivitate fata
de canalele adiacente si receptia {a
fi mult mai "linistita". De asemenea,
acordul pe emi~iunea dorita nu va
mai fj dificil ca In cazul sincroclinei,
necesitand doar 0 "calificare"
minima.
Dar superheterodina vine si cu
dezavantajele specifice (interterente
prod use de frecventa imagine si de
frecventa intermediara , interm'odu-
lapi suplirnentare etc.), rnai ales In
cazul superheterodinei cu dublaschimbare de frecventa si prima
frecventa interrnediara v'ari~bila.
De aceea. este de dorit ca prima
superheterodina s a fie fara dubla
schimbare de frecventa si sa fie
monobanda, cu circuite'de intrare cu
acord fix, pentru a se evita 0 alta
"problema" a superheterodinei:
acordul .monobuton" (problema
alinierii).
Pe cei care nu au suficienra
rabdare ~i vor ca dupa primul recep-
tor sincrodina (probabil unicul) sa
aiba deja un receptor super-
heterodina ultra performant, Tisfatuirn sincer sa-si cumpere un
receptor (sau transceiver) industrial,
fie si IIsecond hand",
Schema din f igura 1 este desti-
nata celor care considera di nu si-au
Incheiat .cariera" de constructor
radio odata cu realizarea unui recep-
tor sincrodina. Fara a fi un montaj
ultra performant, se pot obtine prin-
cipalii parametrii calitativi ai unui
receptor superheterodina cu eforturi
minirne ~i montajul poate constitui
un excelent "camp experimental"
pentru cei ee cred ca se mai poate
"Invata" ceva. Raportul perfor-rnanta/investitie este superior multor
proiecte si~ilare care fac insa
derogari inadmisibile de la obtinerea
unor performante de baza, cum ar fi
stabilitatea frecventei. selectivitatea
sau atenuarea frecventei imagine,
Elementul .cheie" este filtrul SSB,
de tip electromecanic, pe 500 kl-lz. EI
este usor de procurat, la un pret mai
mic d~cat al unui filtru cu cuarturi pe
9 MHz, iar receptorul nu n~cesita
multe bobine si 0 sehimbare de
frecventa aditio~ala ca In cazul uti-lizarii [(Itrelo; LC
Acest filtru SSB rezolva transant
problema selectivitatii fata' de
canalul adiacent. EI poate fi 'utilizat
pe viitor In primul transceiver auto-
construit, asa c a este 0 investitie
profitabila. Evitati sa utilizati filtre ~u
cuart construite' de lIami~i", chiar
dad par mai ieftine! Aceste filtre
construite IIpe genunchi" nu ofera, In
cele mai multe cazuri, decat perfor-
rnante modeste (chiar mai slabe
dedt un filtru LC adecvat). De
asemenea, nu va lasati amagiti deschemele de superheterodina fa;a fil-
tru SSB, prevazute cu circuite AFI
clasice (pentru AM); aceste scheme
nu solutioneaza problema receptieimonose~naJ si receptoarele acestea
functioneaza ~ai degraba ca 0 sin-
crodina prevazuta la intrare eu un
etaj de conversie.
Folosirea unei reactii pozitive In
AFI (vestitul montaj "MULTI Q") sau
alte paleative nu rezolva problema
selectivitati i SSB.
Exami~and schema din f igura 1,
se observa ca, In afara de filtrul
EMF-SOO V si de cuartul aferent
(500 kHz), su~t necesare' 5 bobine,
3 circuite integrate, un condensator
variabil si un difuzor! Binelnteles,
apar si ceva piese marunte RC'
S~hema perm i te recepti a benzi i
de radioamatori de 80 m,' deoareceaici se poate rezolva simplu atat
Circuitele integrate CII ~i CI2
Indeplinesc rolurile de schirnbator
de frecventa (SF), respectiv detector
de produs '(DP), Se utilizeaza multi-
plicatorul din CI TAA661. Oscila-
torul local, respectiv oscilatorul de
purtatoare (necesar detectiei de pro-
dus) sunt realizate cu ajutorul arnpli-
ficatorului-l imitator existent In cele
doua circuite C i1 1i 02· Nu exists
etaje ARF ~i nici AFI . Circuitul CI3reprezinta blocul AAF.
Deoarece SF si DP/sunt active,
ele contribuie substantial la amplifi-
carea globala, care este de circa 120
dB (fara AGC)_ In revista RADIO-
ROMAN nr. 3/4 din 1996 este data 0
varianta simplificata a acestui recep-
tor doar cu SF~i DP (fara etaje ampli-
ficatoare propriu-zise).
Schema prezentata in f igura 1
prevazuta cu AAF are insa si circuitAGC, ceea ce face ca receptia sa fie
mult mai cornoda. Neexist~nd etaj
. AFI sau ARF, cititorul se poate intre-
ba unde se aplica semnalul de co-
rnanda AGC obtinut prin redresarea
sernnalului audio Etajul cornandat
este chiar detectorul de produs ;
"adancimea" de reglare nu este prea
mare (40-46 dB), dar utilizand si un
atenuator in trepte la intrare ( f[gura
2) se pot receptiona atat semnale
puternice, cat si semnale slabe.
Reglajul nivelulu'i audio se face In
trepte (de ci rca 10 dB) cu ajutoru!
comutatorului K . S-a evitat utiiizareac1asicului potentiornetru, care mai
Ka a
De [a antsna
(sau de lacircuitul deadaptare eu antena) L- .___ ___J
Figura 2
problema atenuarii frecventei ima-
gine (fara ARF, fara dubla sc'himbare
de frecventa), cat si obtinerea unei
bune stabilitati d~ fre~venta (fara
VFX, fara sintetizor de frecventa)
Oscilatorul local lucreaza intre 4 si
4,3 MHz ~i poate fi realizat cu '0
buna stabilitate electrica ?i
rnecanica, fara a 5e lua masuri
exceptionale 1n acest sens.
La receptor(RX)
K- 2 sectiuni x 3 pozitiia= OdB
b::: aprox.10 dB
c :::aprox. 20 dB
devreme sau mai tarziu "haraie", din
cauza uzurii. Puterea audio este limi-
tata de!iberat la circa 0,5 W.
Sa examinam acum schema In
detaliu. Cireuitul de intrare consta
dintr-un filtru trees-banda compus
dintr-o celula Tn Tl rnodificata, Cele
doua circuite derivatie, precum ?i cir-
cuitul serie (cu L2) se acorda "pe ma-
xim" In mijlocul benzii (3650 k+lz).
~T~E~H~N~I~U~M~.~N~r.~7~/~2~OO~O~ ~
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 10/20
~l CQ-YO
Conectarea circuitului serie seface
la 0 priza capacitiva (1/2), ceea ce
perrnite utilizarea unei bobine L2
rezonabile (din circuitele AFI de 455
kHz, unde rezona cu un condensator
de 1 nF). Solutia clasica de conectare
directa la capetele "calde" alebobine!or L, ~i L3 necesita 0 bobina
L2 de patru ori rnai mare ~i un con-
densator de patru ori mai mic (3 pF),
ce devine comparabil cu capacitatea
parazita a bobinei.
Filtrul este "terminat" Ia capete pe
rezistente de circa 660 Q. La iesirea
filtrului' conteaza rezistenta' de
pierderi deriva]!e a bobinei 'L3 (nu
este ideala) in para!el cu rezistenta de
820 Q; impedanta de intrare la pinul
12 este foarte mare si nu conteaza.
La intrarea fil tru/lui conteaza an-
tena, care In cazul ideal ar trebui sa
prezinte 50 Q Datorita conden-satorului de 220 pF, se poate arata c arez istenta de 50 Q "apare" in paralel
~u bobina L" ca ?i cum ar fi 82.0 O.
lrnpreuna cu rezistenta derivatie a
bobinei L1 se obtine ctrca 6606..
Performantele circuitului de intrare
sunt obtinute doar daca filtrul este
acordat 'coreet si "terminat" corect.
Dad\ antena nu prezinta. 50 0, banda
filtrului (care, In mod normal, este de
circa 300 kHz) se Ingusteaza ~i sen-
sibi I itatea variaza mult In banda 5e
recornanda utilizarea unui circuit de
adaptare (transmatch) care poate
adapta aproape orice antena )ong
wire" de "0 '" 35 m lungime (mai
corect ar fi "random wire:").
frecven]ei intermediare de aproape50 dB, deoarece este un filtru Butter-
worth de ordinul 3 (in conditi ile "ter-
minarii" pe rezistentele corecte), prin
urmare este de preferat unui simplu
circuit derivatie sau unei perechi de .
circuite derivatie cuplate intre ele(solutii ciasice). Acestea pot da
atenuar: mari pentru frecventa ima-
gine doar daca sunt acordabile (deci,
ar apare necesitatea unui conden-
sator variabil dublu sau triplu, pre-
cum ?i temuta problema a Ifali-
nierii"). Filtrul din figura 1 este cu
acord fix si se acorda 0 data pentru
totdeauna. EI ofera si 0 amplificare In
tensiune de circa 6'dB.
Oscilatorul local este realizat cu
amplificatorul-limitator din TAA
661. Intre iesirea 8 a amplificatorului
si intrarea 6 ~ste conectata 0 retea de
~eaqie pozitiva selectiva, compusadin bobina L4 ~i condensatoarele de3,3 nF. La frecventa de rezonanta a
acestui circuit, fa~a introdusa ~ste
zero. Deoarece intrarea.f a amplifi-
catoru lui este nei nversoare, reacti a
este pozitiva si vor apare oscilatii,
deoarece amplificarea In bu~la
amplificator + retea de reactie este
mult rnai mare c~ unitatea. Amplifi-
catorul intra in limitare si la iesirea 8
forma de unda este dreptunghiulara
(circa 140 mV varf-la-varf) pentru 0
plaja foarte Intinsa a amplitudinii
tensiunii sinusoidale de la intrarea 6
(0,5 ... 500 rnvef). Circuitul acordatreface forma de unda sinusoidala
eiiminand armonicele, astfel ca
amplificatorul este "atacat// cu tensr-
ANTENA
L = 30 spire < l> 0,8 mmbobinate soira !anga splra,
pe carcass < l> 30 mmeu prize din 5 in 5 spire.
L La receptor (RX)aprox. 25[.lH sau !a atenuator
Figura 3
Acest circuit aduce si un aport la
amplificare si la atenuarea frecventei
imagine. In figura 3 este data sche~a
unui circuit de adaptare simplu in f.In lipsa unui transmatch, ar fi necesar
sa retusarn reglajul la acordul In
banda, actionand asupra miezului
bobinei L,,' ceea ce este inacceptabil.
Filtrulutilizat ca circuit de intrare
perrnite obtinerea unei atenuari a
une sinusoidala, lesirea de la pinul 8,
de mica impedania (50 Q) poate fi
utiliz ata . pentru conectarea unui
frecventrnetru numeric sensibi I , fara
a se afecta p rea IIIu 1 t frecventa
oscilatorului.
Atragem atentia asupra faptului c aIlU se pot realiz~ oscilatoare LC sta-
bile cu TAA 661 peste 7 ... 8 MHz,
utilizand conflguratia din figura 1,
deoarece pe masura ce creste
frecventa, faza amplificatorului
difera din ce in ce mai mult de 0°!
Astfel In jur de 14 MHz, faza intro-
dusa de amplificator este aproape
90° si nu poate fi compensata prin
dez;cordul circuitului LC. Chiardaca se reu~e?te intrarea In oscilatie
la 9 MHz (de exemplu) stabilitatea
este foarte proasta, deoarece faza
i rn po rt an ta i ntr od us a de amplificator
depinde de temperatura cipului, ten-
siuni de alimentare etc.
Totusi, dacaTn locul circuitului
LC se utilizeaza un cuart, se pot rea-
liza oscilatoare viabile ~u amplifica-
torul-limitator din TAA 661 pana la
12 ... 15 MHz, deoarece cuartu I are
o putere de fixare incornparabil mai
mare dedit a unui circuit LC.
Tn consecinta, este de retinut c
faza prea mare'i ntrodusa de ~mpl ifi-cator deterrnina limitele de frecventa
in care se poate realiza conditia de
oscilatie si nu scaderea arnplificarii
eu fr~cve'nta, deoarece "rezerva de
arnplificare" rarnane suficienta,
Tnceea ce priveste multiplicatorul
electronic din TAA'661 , acesta poate
fi utilizat cu succes ca mixer sau ca
detector de produs pan a la frecvente
de 40 ... 50 MHz, de la care incepe
sa scada panta de conversie; la aces-
te scheme se va aplica direct la pinul
6 oscilatia locala produsa de la un
oscilator separat (realizat cu tranzis-
tor), amplificatorul-limitator jucandacum rolul de "interfata" intre VFO
si mixerul propriu-zis. Aceste pre-
~izari s-au facut cu scopul de a scuti
u5uferintele" celor care vor sa m
difice s~hema din Figura 1 (de pilda,
cu filtru de 9 MHz pentru reeeptia
benzii de 14 sau 21 MHz). '
Conexiunea in tre arnpl ificatorul
[imitator (folosit fie ca oscilator, fie ca
buffer) si mixer este interna, astfel ca
in orice conditii rnixerul lucreaza in
comutatie, ava'nd aceeasi amplificare
indifere'nt daca tensiun~a la pinul 6
variaza III limite apreciabile (asa cum
se intamp!a la majoritatea 'oscila-toarelor). Spectrul de frecvente este
identic cu cel de la iesirea unui mixer
cu 4 diode In inel ( tecretic), deoarece
este tot un mixer dublu echilibrat de
tipul comutator-inversor.
Pentru functionarea ca mixer la
receptie sau ca detector de produs
(figura 1), problema echilibrarii nu
este esentiala si pe schema nu s-au
prevazut 'elem'ente de reglaj fin al
echilibrarii.
~ ~ ~T~E~H~N~I~U~M~e~N~r~
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 11/20
CQ-YO
lesirea mixerului este la pinul 1
unde este conectat un circuit acordat
(cu Ls ) ' respectiv un f i l t r u trece jos l a
detectorul de produs (un simplu eon-
intern si este necesara ut ilizarea unui
conde~sator de euplaj (4, 7 nF la SF
~i 10 nF la OF, In figura 1).Polarizarea pinului 12 se face extern
H 13
decuplare
M = multiplicator
AL = amplificator limitatorSTAB = stabilizator
12T1
T2
14
2
8
Figura 4
dB dB
la pinul 6 apare 0 tensiune sinu-
soidala,
Oscilatorul poate lucra si daca se
elirnina rezistenta de 330 . h si con-
densatorul de 1 0 nF. '
Filtrul eleetromecanic este de
tipul cu banda laterala superioara,
deoarece la sehimbarea de frecventasemnalele BLl receptionate In banda
de 80 m de la pinul12, apar la iesire
(pinul 14) cu speetrul inversat (BLS).
Daca se dispune de un filtru EMF-
500 N (eu banda laterala inferioara)
s-ar putea modifica oscilatorul pe
3-3,4 MHz, dar este bine sa se
respecte schema din figura 1, pentru
a fi scutiti de anumite necazuri supl i-
mentare (In afara de bobina L4, tre-
buie modifieate si eondensatoarele
de 1 nF ~i 150 pF'pentru a se obtine,In cont inuare, aeoperirea nscesara).
o alta solutie, valabila In eazul uti-lizarii unui 'filtru EMF 500 N, este sa
pastrarn configuratia din figura 1, dar
sa utilizarn un cuart de 496,3 kHz,
EMF 500V
P = 500
(a)
densatorde 4,7 nF care apare in
paralel cu rezistenta de sarcina de
8,5 kn din eip). Culegerea semnalu-
lui se face 'insa la pinul 14 dupa ce
semnalul "a trecut" printr-un repetor
pe emitor. Astfel, impedanta de iesire
este mica si totodata se r~alizeaz'a.o
reparare a'iesirii de circuitele de la
pinull. '
In figura 4 este data 0 schema
bloc sirnplificata a eircuitului TAA
661. Intra rea mixerului (sau a detec-
torului de produs) este 12, unde tre-
buie sa se aplice tensiuni nu mai
mari de 10 ... 20 mVef. Aeeesul se
face prin intermediul altui repetor,
ceea ce asigura 0 irnpedanta mare de
intrare (T1). In figura 4 se 'observa ~i
pinii 2, 5, 7 si 13, care trebuie decu-
plati in 'orice circumstanta.
Pol~rizarea la pinul 6 este asigurata
EMF 500N
(b)
Figura 5
de la pinul 2 (iesirea de 3,5 V a sta-
bilizatorului) pri~ intermediul rezis-
tentei de 820 n (la SF) si prin inter-
mediul bobinei de iesi~e a filtrului
electromecanic ( la D.P.). De aseme-nea, pinul 1 se conecteaza printr-un
condensator de blocare la even-
tualele cireuite exterioare, pentru a
nu deregla sistemul de polarizare
intern.
Osci latorul de purtatoare aferent
D.P. este realizat tot cu amplifi-
catorul-limitator, dar are in bucla
de reactie un cristal de cuart. La
frecvenra de rezonanta sene
(500 k'Hz) a acestuia, 'semnalul
"trece" de la 8 fa I) divizat, dar
cu aceeasi faza si se realizeaza
reactia p~zitiva n~cesara amorsarii
oscilatiilor. Totcdata, arrnonicele (a
treia, ~ cincea etc.) sunt eliminate ~i
dB
----;-~---£._-+....(kHz)500
tP =496,3
(e )
dad filtrul are banda de treeere de
3,1 kHz (la 0 atenuare de 6 dB), asa
cum precizeaza datele tehnice,frecventefe respective fiind 496,6 si
499,7 , kHz. Caracteristica d'e
frecventa este sirnetrica. noua
purtatoare fiind arnplasata tot la
punctul cu 0 atenuare de circa 20 dB
ca si cea originala (de 500 kHz).
In acest mod demodularea sem-
nalului BLS din frecventa interme-
diara (flgura 1) se va facecorect, fara
rasturnarea spectrului audio. In
figura 5 se arata modul coreet de
amplasare al pu rtatoa rei la filtrele
EMF 500 V si EMF 500 N gandit de
fabricant (figura Sa si 5b), precum si
varianta de utiliza;e a unui filt(u
EMF 500 N la demodularea BLS
(figura 5c).
- continuare In numsrul viitor-
~T~E~H~N~I~U~M~.~N~r.~7~/~2~OO~O~ ~
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 12/20
lABORATOR
LABORATORUL ELECTRONISTULUI. APARATE DE MAsuRA .GHID DE UTILIZARE (VI). Frecventmetre digitale
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 11 ~~~ ~.«:~~~.~.~~~~- urmare din nr. 4/2000 -
Dupa ce in preeedentele episoa-
de ale acestui serial am trecut in
revista trei dintre cele mai impor-tante categorii de aparate din labora-
torul de electronica (sursele de tensi-
une, generatoarele de semnal si mul-
timetrele digitaie, vorn prezenta ineontinuare 0 alta categorie de apa-
rate, la fel de importanta in aetivi-
tatea de laborator. Este yorba despre
frecventrnetrele numeriee (digitale),
dintre care yom prezenta pe scurtprincipalele trei tipuri (E-0204,
E-0205 si E-0208) care au fost reali-
zate in rara noastra la intreprindereade profil, IEMI.
1. F RE CV EN TM ETRU L N UM E RIC
E-0204
Este un aparat realizat eu circuite
integrate, fiind destinat masurari:
freeventei semnalelor eleetriee in
domeni'ul 40 Hz + 300 MHz.Marimea rnasurata este aflsata
prin 8 cifre (dispozitive cu 7 seg-
mente realizate eu diode eleetrolu-miniseente). De asemenea, se indica
automat: virgula, unitatea de masura,depasirea registrului de rnasurare.
Masurarile se afectueaza direct(pe born a A) pentru domeniul 40 Hz
740 MHz ?i prin divizare cu 10 (pe
borna 8) pentru domeniul 40 Hz -;-300 MHz.
Caracteristici tehnice
• lntrarea A
- Domeniul de frecventa: 40Hz 7 40 MHz; ,
Domeniul de tensiuni: selec-
tabil cu un atenuator eudoua pozitii. Pe pozitia xl:
25 mVer'500 mV / pentrusemnale sinLisoidal~ si 100
mVvv-l,5 Vvv pentru impul-suri eu durata mai mare (sauegala) de 10 ns.
Pe pozitia xl 0: 250 m Vef-5
Vef pentru semnale sinu-
soidale ~i 1 Vvv-5 Vv v pentru
impulsuri eu durata mai
mare (sau egala) de 10 ns.
Modul de lucru se alege euajutorul unei claviaturi eu 3
pozitii: impulsuri negative,semnal sinusoidal ~i impul-
suri pozitive.
lmpedanta de intrare: 1 MD.in paralel eu 45 pF.
- Tensiunea maxima admisa la
intrare: 250 V cc sau 230 V f
pana la 400 Hz ~i 10 V:(
pana la 50 MHz.e Intrarea 8
- Domeniul de frecventa: 40
MHz-300 MHz.
Oomeniul de tensiune: 50
mVetlVef·lrnpedenta de intrare: SOD.
• Etalonul intern de frecventa
- Frecventa oscilatorul~i eu
euar:t: 5 MHz sau 10 MHz- Stabilitatea: 1O -7/zi.
- Stabil itatea In domeniul de tem-
peratura: + S'C -0 - + 40'C 10-7.
In figura 1 a este prezentat panoul
frontal al freeventmetrului numericE-0204. Notatiile sunt urrnatoarele:
1 - [ntreruparor de retea.2 - LED pentru semn~lizarea de-
pasirii registrului de nurna-
ra~e. In regim normal de
functicnare LEO-ul este stins.3 - Afisaj eu 8 eifre eu LED-uri
sub forma de segmente.
4 - Semnalizarea unitatii de
rnasura, kHz sau MHz'.
5 - Semnalizarea timpului dernasurare cu ajutorul unuiLED eu inseriptia POARTA.Oioda electrolumintscenta se
5 8
IN T ER N M E M O R IE
E X T E R N
12 13
O,3A
5 4 3 2
Figura 1
aprinde in timpul numararii si
se stinge pe durata timpului
de afisare.6 - Intrerupator eare (prin apa-
sare) permite reeiclarea rna-
nuala,
7 - Potentiometru cuintrerupator
pentru reeiclare automata. Pe
pozitia intrerupt, frecvent-
metr~1 functioneaza cu rec1-
clare rnanuala, iar prin re-
gfarea cursei potentiometru-
lui, timpuf de afisare se
modifies intre 0,3 5 siS s.
~ ~T=E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7
• Alte caraeteristici
- Afisare numerica In linie eu
8 c'ifre, eu sau fara memorie.- Timpul de afisare: reglabil
intre 0,3 -:-5 s.
- Reeielarea: manual sau auto-
mat.
- Unitati de masura: kHz sauMHz.'
- Pozit ia automata a virgulei.
- Afiprea timpului de rnasu-
rare.
Alimentare: 220V, 50-60 Hz,
50 VA.
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 13/20
. LABORATOR
Dupa expirarea aeestui timp
aparatul efectueaza 0 noua
rnasurare a frecventei de laintrare.
8 - Claviatura cu 4 pozit ii:TEST,
105, 15 si 0,1 s. p~ pozitia
TEST a pa ratu l a fis ea za fr~e-
venta etalonului' intern de5 MHz sau 10 MHz. Cele-
lalte pozitii eorespund timpu-
lui de masurare la intrarea A.
9 - Mufa BNC: Intrarea A de
eonectare a semnalului eu
frecven]a cuprinsa intre
40 Hz si 40 MHz.
10- Mufa BNC: Intrarea B de
coneetare a semnalului eu
frecventa cuprinsa lntre
40 MHz ~i 300 MHz.11 - Comutator eu doua pozitii
pentru seleetarea intrarii 'A
sau B.
'12 - Comutator eu doua pozitii
pentru atenuarea semnalului
la intrarea A: neapasat -1/1,apasat -1/10.
13 - Claviatura eu trei pozitii
pentru selectarea form'ei
semnalului aplicat la intra-
rea A: impulsuri pozitive,
semnal sinusoidal, impulsurinegative.
Panoul din spate al freevent-
metrului E-0204 este prezentatin
figura 1 b. Notatii le sunt urrnatoarele:
1 - S iguranta fuzibila (O,3A).
2 - Mufa (Shuko) de eoneetare a
cordonului de retea.3 - Comutator eu d~ua pozitii -
MEMORIE. Conectat in 'sus,
aparatul functioneaza eu me-
morie, iar In 'jos, fara memo-
rie.
4 - Comutator cu doua pozitii
pentru selectarea eta!onui'ui
de frecventa: "standard intern"
si 1/5tanda~dextern".
5 - Mufa BNC la iesirea careia se
obtine un semn~1 cu frecventade' 5 MHz sau 10 MHz, ca~d
comutatorul 4 este pe pozitia
"standard intern" sau la carese aplica freeventa de refe-
rinta exterria, cornutatorul 4
fii~d pe pozitia "standardextern".
Cu ajutorul freeventmetrului
E-0204, masurari!e se efectueazaastfel:
- Masurarea frecventelor In
domeniul 40 Hz 740 MHz'se face la
intrarea A cornutata eu eomutatorul
11 (din figura 1 a _ : panoul frontal).
Timpul de rnasurare se alege eu
claviatura 8, iar timpul de reciclare
(automat' sau manual) se stabileste eu
potentiometrul 7. La reeiclare~ rna-
nua!a; efectuarea unei noi masurar:
se face prin apasarea intrerupatorului
6. Modul de lucru - eu sau fara
memorie - se obtine eu eomutatorul
3 (din figura 1 b '. panoul spate).Nivelul de intrare se stabileste eu
comutatorul12, iar forma semn'alului
care se masoara , eu c1aviatura 13
(figura 1a - panoul frontal).Mas.urarea frecventelor euprinse
In domeniul 40 MHz'-300 MHz seface la intrarea B, cornutata de comu-
tatoru! 11 (figura 1a - panoul· frontal).
- Daca se doreste sa se efeetueze
o rnasurare eu 0 st~bilitate mai buna
decat stabil itatea etalonului intern defrccventa, atunei freeventa standard
externa' se va eoneeta la 'mufa 5, iar
comutatorul 4 va fi treeut pe pozitia
"standard extern" (figura 1 b - panoulspate). Freeventa semnalului extern
este de 5 MHz 'sau 10 MHz, iar am-
plitudinea cuprinsa intre 0;5 75 Vel'- Aprinderea LED-ului (2) din
figura 1a - panoul frontal semnal i-
zeaza depasirea registrului de numa-rare, indieat ia aparatului ramanand
corecta. Pel~tru a se citi eifra eea mai
semnificativa, este necesara comu-
tarea claviaturi i 8 pe un timp de
rnasurare mai mic.
- Marirea preeiziei masurarilor
se face prin alegerea unui timp de
rnasurare cat mai mare posibil, care
deterrnina afisarea unui numar decifre maxim. '
2 . F REC VEN TM ET RU L RECIPRO C
'E-0205
Este un aparat numeric de labora-
tor, destinat masurarii rap ide,eomode si eu rezoiutie ridicata a
frecventelor joase (1 H~-100 kHz).
Marimea rnasurata este afisata
prin 5 cifre (dispozitive tip LED); cu
indiearea automata a virgulei ~i aunitatii de rnasura (Hz sau rot/min, la
alegere), eu semnalizarea depaliriiregistrului de afisare si eu posibili-
tatea mernorarii rezultatufu: afisat.Seleetarea scarii de masurare esteafectata automat de catre aparat,
astfel incat rezolutia sa fie maxima.Reluarea masur~rilor poate fi
automata (la intervale reglabile) saurnanuala.
. Un filtru treee-jos, eu frecventa detaiere de 100 Hz, permite masurareafrecventelor foarte joase fara interfe-rente.
Aparatul rnasoara semnale sinu-soidale ~iimpulsuri de ambeIe polaritat!
Prineipiul de funetionare al
freeventmetrului este urmJtorul: pen-
tru a obtine rapid 0 buna rezolutie la
frecvente joase, aparatul ma~oara
perioada sau multiplul ei (prin euan-
tifieare eu impulsurile stabile ale
etalonului intern) si apoi calculeaza
valoarea reciproca a rnarirnii rna-
surate, afisand deei freeventa.
Cara~t~rist ieile tehnice' ale frec-
ventmetrului reeiproe E-0205 sunt
urrn'atoarele:
- domeniul de frecventa: 1,1
Hz...99,9 kHz. '
- domeniul tensiunilor de intrare:
.• regim sinusoidal:
atenuator 1/1: 20 mVef
... 2Vef- ,,- 1/100: 2 V e r . . ·20 Vef
• impulsuri (eu durata sau pauza5 us): 300 m VVV'..30 Vvv
- tensiunea maxima adrnisa la
intrare:• 250 Vella 50 Hz.20 Vel lalOO kHz.
- impedanta de intrare (fara
filtru): '1' MQ In paralel eu
50 pf ':
- atenuarea filtrului:
20 dB ± 4 dB la 1 kHz;
- cireuitul de intrare:
• cuplaj c.a.
• atenuator 1/1 si 1/10.- caracteristici!e etalonului
intern:
.'freeven}a 10 MHz
• stabilitatea pe termen lung: rnaimica de 5.106/zi.
- puterea absorbita de la
retea: eea. 50 VA.
In figura 2 a este prezentat panoul
frontal al frecventmetrului reciproc
E-0205. Notatii le ~unt urmatoarele:
1 - lntrerupator de retea.
2 - LED pentru s~mnalizarea
depasirf registrului de afisare.
3 - Registrul de afisare.
4 - LED pentru' semnalizarea
duratei deschiderii portii (la
masurarea perioadei). '
5 - Potentiometru eu intrerupator
pentru stabilitarea modului dereeiclare (manual a Tn pozitia
, , 0 0" si automata in rest) s( a
duratei afisarii. '
6 - C1aviatura' pentru realizarea
urrnatoarelor functiuni:
- stergerea afisarii,"fl eazul re-
~ielarii manuale:
- exprimarea rezultatului afisat
In rot/min; ,
- masurarea impulsurilor ne-
gative;
~T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7/~2~O~O~O -------- ~~
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 14/20
lABORATOR
- introdueerea unui filtru trece-
jo s, la in trare , eu f = 100 Hz;
- atenuarea semnalului de in-
trare eu 1 :100.
7 - Potcntiometru pentru rnodifi-
earea sensibili tatii etajului de intrare.
8 - Borna de intrare.
Panoul din spate (posterior) alfrecventrnetrului reeiproe ~-0205
este prezentat Tnf igura 2 b. Notatiilesunt urrnatoarele:
Pentru masurarea freeventei sem-
nalelor eleetriee se eoneetea~a sem-
nalul de masurat la mufa BNC-8 din
Figura 2 a, se [ixeazii potentiornetrul
SENSIBILITATE - 7 din figura 2a in
capatul din stanga , prin rotire in sens
invers aeelor de ceasornie, pentru
rnasurarea impulsurilor eu nivelapropiat de sensibili tatea aparatului
si pe pozitia 1/-" la m asurarea se rn-
~alelor sin'usoidale.
234 5 6 7 8
FR ECV EN TlvlE TR U R ECIP RO C E Q205o 0 e
7 2
O,3A
3 4
Figura 2
5 6
1 - Mufa BNC pentru iesirea f =
50 kHz de la etalonul intern.
2 - Mufa ENC pentru iesirea f =10 kHz de la etalon~1 intern
(eu eomutatorul 3 in pozitia
) NTERN") sau pentru apl i-
earea unui etalon extern
(eu eomutatorul 3 in pozitia
!/EXTERN").
3 - Comutator pentru seleetarea
modului de lucru eu etalonulintern sau ell unul extern.
4 - Comutator pentru seleetarea
modului de lueru eu sau fara
memorie.
5 - SiguranJa fuzibila.
6 - Fi~a pentru eordonul de ali-
mentare.
7 - Berna de rnasa.
Modul de lueru pentru efectuarea
mesutiirilor este prezentat in eele ee
urmcaza.
Aparatul poate funetiona eu reei-
dare automata sau eu 'reeiclare rna-
nuala, modul de Iucru putand fi
seleetat eu potentiometrul eu intre-rupator DURATA' AFI?ARII 5 - din
f igura 2a, cand aeesta este pe pozitia
«=", reluarea In vederea unei noi
masurar: facandu-se prin apasare pebutonul ?TERGERE 6 di n figura 2a.
in eazul reciclarii automate,
timpul de .afi1,are se regleaza eu
potentiornetrul 5 - din figura 2a.Pentru rnasurarea semnalelor
eletriee eu freeventa mai mid de
100 Hz se apasa pe' butonuf FILTRU
-.100 Hz, in seopul elirninarii pertur-
batiilor pe frecventa mare. Pentru
misurarea frecventei impulsurilor
negative se actioneaz a butonul
IMPULS NEGATIV 6 - din figura 2a.
Daca la intrarea aparatului se
conecteaza semnale de la un tradue-
tor de turat ie si se doreste ea afisareaI I , j
sa fie exprimata in rotatii pe minut,
se actioneaza butonul r~t/min 6 din
figur~ 2a.
Selectarea modului de lucru (eu
sau fara memorie), se face eu eomu-tatorul prin translatie 4 din Figura 2b.
In eazul depasirii registrului de
nurnarare se aprinde LEO-ul 2 dinfigura 2a, indicatia aparatu/ui
ramanand corecta (LED-ul 2 din
figura 2 a, indicand cifra 1), 'in cazul
functionarii reciclarii automate sau
manuale (se apri nde i nterm itentLED-ul 4 din figura 2a).
3 . FRECVEN TMETRU N UMERIC
E-0208
Este un aparat de preeizie, reali-
zat eu mieroproeesor si prevazut eu
interfata CEI-625. Adesta poate fifolosit' pentru . rnasurarea, frecventei
semnalelor in domeniul 10 Hz ...12
MHz, eu rezolutie maxima 7 eifre.Freeventmet~ul asigura 0 utilizare
cornoda, fi(nd prevazut eu sealare si
triggerare automata Interfaia
CEI-625 incorporata Ii asigura
acestuia posibilitatea operant Insistemele de rnasura automate.
Caraeteristieile tehniee prineipale
sunt urrnatoarele:- domeniul de rnasurare:
10 Hz ...120 MHz.
- impedenta de intrare: 1 MQ in
paralel eu 50 pF.- sensibilitatea:.25 mV Tn domeniul 10Hz ...
50 MHz.
• 50 mV in dcimeniul 50 Hz ...120 MHz.
- tensiune efieaee maxima
adrnisa la intrare:
• 250 V in domeniu/ 10Hz ..1 kHz
• 10 V In domeniul. 1 kHz ...120 MHz
- atenuarea semnalului de
intrare: xl si x 20.- triggerare manuala ji auto-
mata.
- standard intern de frecventa:
oseilator eu cuart ter-
rnostatat eu freeve~ta de
5 MHz si stabilitatea 5 .1 O,s/24 ore ~i 51 O,g/sec.
- afisare ~umeriea eu LED-uri,
7 ~ifre.
- timp de afisare: reglabil
200"ms ... 55.
- modul de rnasurare:
• reciproe - la freevente joase(sub 1 MHz) ,
• direct - la freevente inalte(peste 1 MHz). . '
-'-continuare in numiirul viitor-
~ T~E~H~N~I~U~M~.~N~r.~7~/
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 15/20
LABORATOR
MODIFICAREA BLOCULUI U.U.S.AL RADIORECEPTOARELOR ROMANE$TI PENTRU STANDARDUL CCIR
ing . F lo rin Gru ia .••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ~•••• ·•••• 4•••••••• ~••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
In ~ara noastra s-au produs In trecut sute de m i i de
radioreceptoare sau combine muzicale avand partea de
receptie de UUS realizata conform standardului estic,
OIRT~ Odata cu aparit ia ~i inmultirea statiilor de ernisie
In banda vest (CClR), interesul pentru banda OIRT a
s cazu t co ns id erab il, A aparu tas tfe l dorinta de a "trage in
banda vest"blocul de UUS al radioreceptoarelor.Dif ieultatea majora cons ta T n diferenta mare dintre
eei doi factori de aeoperire: pentru b~nda est, OIRT,
faco . OIRT 0 ;; 73 MHz/64 MHz 0 ; ; 1 , 14 , banda de frec-
verita avand 0 latirne de 9 MHz, pe cand la CClR,
f 'CCIR 0 ;; 108 MHz/88 MHz = ,227,banda de
f~~'lventa avand 0 latime de 20 MHz. Deci, teoretic prin
trecere~ de la OIRT 1a C(IR ar apare doar 0 parte dintre
posturi. In cazul cand se rnodifica si faetorui de acoperire,
roblema este rezolvabila camp let.
Bloeul de receptie UUS tranzistorizat din receptoarele
romanest i este cam' acelasi In toate rnodele le de aparate.Modific~rea consta In tre'i etape: modificarea circuitului
de intrare trees-banda, modificarea circuitului acordat de
antena simodificarea circuitului oscilatorului.
Circuitul de intrare trece-bendi
Contine un transformator de intrare L101
~i
eondensatoarele de acord C101' C102~i C103 (flgura 1),
L1D1
A N T : - l3 D : _ }
T1
fig. 1. Circuitu! de intrere in b!ocul UUS
Frecventa centrala, In cazul OIRT este de 68,5 MHz,
iar in cazul CCIR este de 103 MHz. Deoarece se vor
pastra intacte L101, (BC ~i (BE ale tranzistorului T1, rezulta
ca modificarea frecventei de acord a circuitului de
intrare, In sensul trecerii 'de la 68,5 MHz la 103 MHz, sepoate face schirnband valoarea condensatoarelor C
lOl,
(102 ~i C103· Coefidentul de modificare:'
m 103 MHz 0 ; ;1 5 0 . = CecnivOIRT
68,5 MHz' CechivCCIR
(1 50 ) 2 =CechivOIRT---.;;C, =CechivO;RT'c ech iv CC iR 2 25
echiv CCIR r
---+ +---CechivCCIR Cl01CCIR Cl02CCIR CI03CCIR'
39pFC102CClR",,-- 0 ; ; 17 , 3 3 "" 18pF
2,25
3 3 p FC'03CCIR=--= l7 4,6 6 "" 15 pF
2,25
Modificand valorile condensatoarelor,· vom asigLira
maximul transferului de energie din circuitul de antena In
circuitul de intrare din emitarul tranzistorului Tl.Se vor
folosi condensatoare cu coeficient de variatie cu tempe-
ratura cat mai mic. de preferinta cele contectionate din
pasta H avand toleranta valorii ~at mai mica. r
Pentru trecerea la CCiR a circuitului de antena si a
circuitului oscilatorului, asa cum am mai aratat, trebuie
Indeplinite simultan doua ~onditii:a) schimbarea faetorului de acoperire din gama OIRT
la noul factor de acoperire din gama CC lR , respectiv
treeerea de la:
f - 74 ,5 MHz -1 5 5 laacopOIRT 64 , 5 MHz - r
facopCCIR108,5 MHz:= 1,24
87,5 MHz
Aceasta irnplica recalcularea eondensatorului de
scurtare, "pading", montat In serie eu condensatorul va-
riabil, atat la circuitul de anteria, cat ~i la cel aloscilatorului: . .
b) schimbarea domeniului de receptie de la stan-
dardul OIRT (64,S MHZ -0 - 74 MHz) la standardul CCiR
(87,5 -0 - 108 , 5 MHz). Capetele sunt putin mai largi, pentru
receptionarea sigura ~i eo recta a posturilor aflate la
eapetele de garna. Acest lucru se realizeaza "dupa
recalcularea si schirnbarea condensatorului pading, prin
recalcularea ~i schimbarea bobinelor, atat din circuitul de
antena, cat 5 1 din eel al oscilatorului.s
Citcuitul de acord at antenei
Schema sirnpliflcata a circuitului de antena, in va-
rianta OIRT, este data in figura 2.
C ECH2
Cl05 "PADING"27pF
Cl08 CTI { I 5 . 6 P 2...13pF
J Cl091cl12 lCpar Cl06
1BPr·2PF1PF
F ig. 2 . Schema simp/ificJta a circuitotui acordat de a nt en a .
. ! . T . ! : : E ~ H ! . C N ~ I ~ U : . . ! .M ! . ! . . . . : . : . . . . ! N ~ r . ~ 7 ' - . L / ~ 2 ~ O ~ O O ! ! . . . . _ ~ _ - - - - 0)
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 16/20
LABORATOR
La freeventa de sus, 73 MHz, condensatorul variabil
are valoarea r'ninima CVmin
= 6pF. Condensatorul trimer
s-a eonsiderat aproape tnsurubat, eeea ce eorespunde la
CT = 10 pF. Cpa, este capacitatea parazita a rnontajuiui,
aproximata la 2 pF. In eazul capatului superior de
receptie, eapaeitatea echivalenta prezentata bobinei L102
este:
CANT CANT A I I CANTE SU S OIRT= ECI"II In para e eu ECH·
C~ sus GIRT=(Cl 08 in serie eu C109, In paralel eLI
Cl12 ~i eu Cpa,) In paralel eLI (Cl05 In serie eLI Cp in
paralel CVm1n
)
CA = 5,6x(68+2,2+2)EeHI --5':"",6-+-7-2-,-2--'-
404,32 = 5 13 pF
7&,8 '
A CI05x(Cvmin +CT) 27x16
CECH2sus= C105+C . +C =27+16=Vrnin T
= 432 =10 pF43
La capatul de jos al gamei de receptie, 64,S MHz, Cvdevine C
Vmax=24 pF:
c t . . =CA + Cl05xCVmax +CT =E JO > OIRT EeHI CI05+C +C
Vmax T
27x34 918=5,13+--=5)3+-=5)3+15=20,13 pF
61 61
Faetorul de aeoperire teoretie este:
ANT 74,5facopOIRT= -- = 1,15
64,S
Factorul de acoperire calculat mai sus din variatia
capacitatii eehivalente:
fANT' 20,13115 d . . id . I .acop OIRT= --, , eCI eOlnel e eLI ee teoretic, 15)3
NOLl I factor de aeoperire este:
fANT 108,5 MHz . I A
acop CCIR= 87,5 MHz = 1,24, respectrv raportu intre
capacitatea maxima ~iminima trebuie sa fie patratul lui
fANT C~jOSCCiR (fANT ) 2acopCCIR, A acop CCiR =1,53
CE sus CCIR
NOLla valoare calculate pentru condensatorul
"pading" C105 este de 68 pF.
A 68x(1O+6)CE sus CCiR=5)3 pF+ 5,13+12,95=
68+16
~ctsus CClI"!= 18,08 pF
68x34C:jO S CClR=5,13 pF+---=5,13+22,66=27,79 pF
68+34
Verificam factorul de aeoperire:
ANT' 27,79
{C53facop CCiR= 18,08 = 1,53 = 1,24
deci corespunde eLI cel teoretie calculat mai sus.
Respeetarea eelei de-a doua conditii, respeetiv
sehimbarea domeniului de recep]ie, implic~ modificarea
nurnarului de spire al bobinei L102
.
Prin rnicsorarea nurnarului de spire, capatul de gama
superior se va schimba de la 74,5 MHz la 108,5 MHz. La
aceste doua frecvente am caleulat deja capacitatile
echivalente ce Yin in paralel pe bobina.
F d dif 108,5 MHz 6actor e mo I Icare = = 1,45 =74,5 MHz
Ll02 A-x-·CE sus CCiR--"'---........,---- =
Ll02·C~ sus OIRT
LI02 .1808t 2
x =(1456) =.Ll02·15 13 '
1=-·1,19
x
12,12 =...:. ·1,19
x
x=O,56
deci: Ll02ceiR =0,56 Ll020 l R T
K ( ~ ~ ~ I R f =0,56 K ( ~ ~ R T ) 2
n~~11=~o,56 . n~~~ =0,75·8,5=6,37",,6,5 sp
Trebuie pastrat raportul dat de priza:
KA = nmax = ~ = 1 259p nmin 6,75 '
6,5 sp =~=5 16 sp",5,25 sp. K~ 1,259 '
deci, se vor bobina 5,25 spire, se va seoate priza, apoi
se vor bobina in continuare 1,25 spire (fata de masa).
Circuitul oscilatorului
Schema simplificata a circuitului oscilatorului estedata In figura 3.
L104
5.75sp.(1.5+4.25)C114 "PADING'
33pF
C119
10PF~ ensC CTD 2,5...13p
Cl16CV6...24pF
Cl13 4.25
--11-----(1.5
C112
2.2PF I7pF
Fig. 3. Schema simplificatJ a circuitutui acordat al osciletorului.
~ ~ ~T~E~H~N~IU~M~.~N=r~.~7/
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 17/20
l ABORATOR
Metodica de regle]Prima oara se inloeuiese condensatoarele din circuitul
de intrare. Se va utiliza un generator MF, avand frecventade modulatie 400 Hz sau 1000 Hz, eu deviatia de
frecventa d~ 15 kHz. Pe iesirea de difuzor se va monta un
instrum~nt de masura al te~siunii de audio, avand grija ca
volumul sa fie corespunzator pentru a face posibil
reglajul, iar nivelul din generator se va rnicsora sub pragul
de limitare al amplifieatorului de frecventa intermediara.
Generatorul se aplica la bornele de antena. Prima
operatic de aeord se executa asupra cireuitului
oseilatorului pentru incadrarea in gama de receptie a
aparatului. Dupa inlocuirea eondensatorului ~i
modificarea bobinei L,04 se Tnchide eondensatorul
variabil, urrnarindu-se acordul la capatul de jos al gamei
la frecventa 87,S MHz. Pentru aceasta se va actiona
asupra mi~zului bobinei L'04' Deoarece sensibilitatea
aparatului in aceasta etapa este redusa, din cauza c acircuitul de intrare nu este Tnca reglat, se va mari nivelul
generatorului. Se deschide complet eondensatorul
variabil, urrnarindu-se capatul superior al gamei,
respectiv frecventa 108,5 MHz, reglajul fac§.ndu-se cu
ajutorul trimerului C115. Oeoareee prin modificarea
valorii lui Cl15 am dereglat acordul Tncapatul de jos al
gamei, ne intoareem la 87,S MHz actionand din nou
asupra miezului lui L,04' Se va proceda astfel de 3-;.-4ori
pana cand eroarea de acord din fiecare capat de gama a
scazut la zero.
Cireuitui de acord al antenei se regleaza In mod
similar.-Se i'nehide condensatorul variabil si se actioneaza
asupra miezului bobinei L102 la 87,5 MHz 'pana la
cresterea la maxim a sensibilitatii. respectiv a nivelului
se~nalului de 1000 Hz. '
Se va miesora simultan nivelul generatorului odata cu
cresterea sen~ibilitatii, pentru evitarea intrarii In limitare a
arnplificatorului de 'F.!.
Se deschide eondensatorul, urrnarindu-se rnarirea
sensibilitatii la freeventa de sus, de 108,5 MHz, prin mo-
difiearea'trimerului C 106. Ca ~i In cazul circuitului
oscilatorului sevor repeta opera~iile de mai sus de 3-;.-4ori,
~ T~E~H~ N~I~U ~M=-. ~N~r.~ 7~/=2~O~OO ~ ~
Similar eu circuitul de antena la freeventa de sus,
73 MHz, eondensatorul variabil are valoare minima
CVOlin = 6 pF. Condensatorul trimer s-a considerat, de
asemenea, aproape insurubat, CT "" 1a pF. La capatul
superior de reeeptie, capacitatea echivalenta prezentata
bobinei LI04 este: I
c f ~ ~ sOIRT,[C112In paralei eu (C119 eu serie eu C o l ]In paralel eu [C114 In serie eu (CTln paralel CU CV l ]
o 10·5 33x16CEslIsOIRT=2,2 pF+--+---=
15 33+16
(unde am presupus capacitatea diodei varicap
Co=5pF)
Ll04 .1848
x ' =......1,456)2=1,22Ll04·16,3 x
1 122......2,12= -·1,22 ......= -' - = 0,576
x 2,12
n~ClR ""~O,576n~IRT =0,76-5,75=4,37 spire «4,5 sp.
Trebuie pastrat raportul de priza:
K O 5,75 =3 83p 1,5 '
4,5 4,5 .. .-=--=117",125 spireK o 3 83' r
p r
deci, se vor bobina 1,25 spire, se seoate priza, apoi se
bobineaza Tneontinuare 3,25 spire.
528=2,2+3,33+--= 2,2+3,33+10,77 = 16,30 pF
49
La capatul de jos al gamei, Cv devine CVmax
= 24 pF:
o 33x34CEiosOIRT= 2,2+3,33+--=2,2+3,33+16,74=
33+34
=22,27 pF
Factorul de acoperire rezulta:
0' _ 22,27 _ (1"'U-facopOIRT- -- - Ii1,36 -1,15
16,30
adica exact cel caJculat teoretic.
Noul factor de acoperire este: fa eCIR=124acop ,.
~ CD(fO 1 - - Ejos CCIR 153acop CCJR - Co'
E sus CCiR
Noua valoare pentru condensatorul "pading" C'14 estee 68 pF.
a ~ 68·16CEsusCCIR2,2+3,3,,+--=5,53+12,95=18,48 pF
68+16
o _ ') . ~ 68·34 _ 2312CEjoseelR2,~+3,3,,+---5,53+--=28,19 pF
68+34 102
Verificarn factoru! de acoperire:
o· 28,19 ~ .f,cop eCiR = -- = -VI, 525 = 1,24, deci corespunde, 18,48
celui calculat teoretic.
Modificarea numarului de spire al bobinei L,04:
Am ealculat faetorul de rnodificare prin trecerea de la
OIRT la CCiR = 1,456
factor de modif.=l,456=Ll 04 .C~usOIRT
Ll04 0
--,CEsusCCIRx
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 18/20
lABORATOR
pana la obtinerea sensibilitatii ma-
xime. Este uti! sa se revina cu ~n fini-
saj al reglajului sensibil itatii , in sensuI
refacerii ei la alte doua frecvente
diferite de capetele de garna, A~a
cum am efeetuat reglajul, alinierea
circuitului de acord fata de eel al
oscilatorului coincide eel mai bine,respectiv receptorul este cel mai
sensibilia capetele de gama. Dacavom reface alinierea In alte doua
puncte, mai In interiorul domeniului,
sa zicern la 90 MHz ~i 106 MHz
eroarea de aliniere (corespunzand la
cresterea sensibili tatii) in interiorul
domeniului de receptie scade. Pentru
usurinta modificarii: s-au trecut in
t~belu'l 1 toate datele necesare.
Tabelull
~
Valoarea Noua valoare
III pentrua OIRT CC iR
C101 47 pF 20 pF
C102 39 pF 18 pF
Cl03 33 pF 15 pF
Cl05 (pading) 27 pF 68 pF
Cl 02 (antena) 6,75 + 1,7 :::8,5 sp. 5,25 + 1,25 :::6,5 sp.
C114 (pading) 33 pF 68 pF
Cl04 (oscilator) 1,5 + 4,25 :::5,75 sp. 1,15 + 3,25 :::4,5 sp.
Receplie Receptie
~pa~rOrP_iru_a B_F_2_15_ :- C~C;~I~,;8;=====BF:2=1=4~I.C C;1:1:2::~I B_B_1_0_3 -,
_ " . r I T2 2,2p
r - H ~ . . . J . . . I _ . . . . . . . , : : - : - = - ~ T 1 A - _ " " _ ; Y : ' S,6p : : ! : : ~
_ ~ i ' i 0 J ~ ~ ~ : { ~ T I : : : - t.ioe \:;~ "~ ;; ' ~"!
~r- ~C1~ tiCOC105 ~ ~ , c i J ~ f S . ~ . ~ : : ~2 i!~ 'l"'P ".~ , II
33p R102 " , ; Q . 4V
C .R101 2,2K' )R103 l C C1 6
. - - : , ~ : < _- - - - - - - - - ~ 2 , 5 ._13P.: . ~ ~ : ; 1,5K l V ~ 2.~1.~~p:/ 6 . . . 1 p
C C104
1 4 , 7 n ,~:::~T:::================~========~==============~~1-6'2VI
. . . L P 34645 :
6
L105 -" 4
~ -'7- l
120~~6 L106~
,5p . (
- ..L
R10S100K
~ Cl1S.I70p
L107 1-8,2VI
L108C C117
_~ .:J:. 10 n 7 -6V
_ . . .
Figura 4.
Reglarea se poate face ~i "dupa
ureche", urrnarind posturile locale
de la extrernitatile de garna, 5 i
folosind procedura de reglaj descri;a
In cazul utilizarii textului si a
executarii rnodificarilor din schema
de principiu a unui bloc UUS (figura
4) ~i drcuitul imprimat (figura 5), pecare s-au notat cu un patrat piesele
ce urrneaza a fi modificate.
Valorile calculate ale pieselor nu
corespund absolut riguros in toate
cazurile practice, ci constituie un
punct de plecare. Tn practica, dato-
rita dispersiei pieselor ~i a capaci-
tatilor parazi te, apar situatii diferite.
D~ exemplu, reglajul 'corect al
blocului se face doar cu ecranul pus,
astfel reglajele sunt mult diferite.
~ ~T~E~H~N~I~U~M~.~N=r~.
Figura 5.
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 19/20
HECTROAUMENTARE
CONVERTOR 6V/12V iN COMUTATIE CU BE 555
.i!!~~~!.~~~~.i~.~ "i l " '' '' t o " t o " • • o jI " •• • • • • • " to • • • t o .
Ex is ta s itu ati i In care avem nevoie
de 0ensiune continua de 12V pen-
tru alimentarea unor aparate elec-
tronice (radio-casetofoane, Co-
playere etc.) ~inu dispunem decal de
o sursa de 6V. Este cazul posesorilor
de autoturisme avand bateria de acu-mulatori de 6V.
Pentru rezolvarea unei asemenea
situatii propunem realizarea unui
conv'ertor simplu, utilizand putine
componente electron ice si avancf un
randament bun. '
Tensiunea de intrare (Uin) a rnon-
tajului prezentat in figura 1 este de
~V (minim 5V).
avand 0 frecventa de circa 28 kHz,
asigurand frecventa de cornutatie a
tranzistorului T3. Frecventa de
oscilatie este deterrninata de grupul
R 1 , R2~iC 1 ·
Frecventa de comutatie a lui 555
este data de relatia: r
f . = 1,44comutaJle (R
1+ 2. R
2). C
1
Irnpulsurile cu 0 forma drep-
tunghiulara, aproape simetrica,
furnizate la iesire (pinul 3) de
circuitul 555 cornanda circuitul
Darlington format din tranzistoarele
Energia inrnagazineaza in bobina
L lncarca condensatorul electro-
chimic Cs(220 ilF) prin intermediul
diodei de cornutatie O2 (de tip BYX
55/600, BYZ 27-50). Condensatorul
C y (100 n+), montat in paralel cu CS'
are rolul de a compensa inductanta
proprie a acestuia.
Rezistorul Rg (1 KQ) reprezinta 0
sarcina permanents minima, In
absenta acesteia tensiunea de iesire
putand atinge valori periculos' de
mari (50V).
De asemenea, prin bucla de
reactie SR , DZl' D Z2 ! R6 ? i T1 seevita 0 cre?tere periculoasa a
R16K8
4
7
3
R2 CI1
22 K ~E555
6 5
2
C4
C1 3 3 1 J
1n
+ C6: r 4 7 1 J
8ig.
L 150IJH
+6V
3,15AU intrare
D2
D1 co-q
:; tz
Figura 1
OV
R9
1K
+12 V
max.O,8A
BYX55-600
R282
Curentul de intrare, cu sarcina
deconectata (Isare := OA) este de 60
mA.Tensiunea de iesire (U
ie) este in
medie de 12V, variind Intre 10V
(cand Isarc = 0,8 A) ~i 13,8V (cand
Isarc = a A ).
Curentul de iesire furnizat este de
O,SA maxim,
Randamentu] este foarte bun, de
80% pentru U iesire = 12,35V ~i Isarc = .
467 mA li 65% pentru Uiesire =
10,70V ~i Isarc
= SOO rnA. '
Functionarea montajului este
descrisa in cele ce urmeaza.
Circuitul integrat 555 este
conectat ca rnultivibrator astabil,
T2 ~i Ty prin intermediul grupului
RrCs. Acest grup, Impreuna cu
rezistorul Rs' are rolul de a diminua
puterea disipata In timpul cornutatiei
tranzistorului T3 din starea de con-ductie In starea blocata.
Ramura C7-R8
reprezinta 0
simpla retea de descarcare pentru
tranzistorul T3~i tmpiedica oscllatiile
nedorite.
Tranzistorul T3 (de tip BU 4070)
este ' folosit in mod uzual in - televi-
zoare, In etajele finale de baleiaj linii.
Acesta contine In capsula sa 0 dioda
rnontata antiparalel peste spatiul
colector-ernitor. '
tensiunii de iesire In absenta
sarcinii. Cand tensiunea de iesire
este mai mare de 13,6V tranzistorul
T1 este In conductie ~i pinul 5 al
circuitulu i 555 este conectat la rnasaprin rezistorul R
4.1n acest fel, valoarea
eficace a impulsurilor ~i frecventa
acestora variaza, astfel in cat
tensiunea de iesire sa nu aiba 0
valoare prea ridicata, Condensatorul
C4asigura variatii !ente ale tensiunii
de iesire in momentul conectarii
consumatorului (sarcinii).
Condensatoarele e2, C
31i C
6au
rolul de a decupla diferitele etaje
functionale.
~T~ E~H ~N~I ~U~M ~._. ~N~r .~7~ /=2~ OO~ O~ ~ ~ ~ ~
5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/200007 20/20
Cu ajutorul semireglabilului SRse
asigura reglajul tensiunii de iesire (In
absenta sarcinii) in domeniul 13V
15V. '
Inductia L se deterrnina cu aju-
torul relatiei:
L = 2 ,5 (U m tr) 2. ( U ie ~ -U i ntr )
f comu ta li e' l ie ~ ( Uie j)2
Este recomandabil ca tranzistorul
T 3 sa fie montat pe un radiator de
racire.
Se rernarca faptul ca montajul
lucreaza pe principiul stabilizatorului
de tensiune in cornutatie ridicator de
tensiune.
Rezistoarele folosite In schema
sunt de 0,25 W, cu toleranta de 5%.
Cablajul montajului este prezen-
tat in figura 2a (cablajul) ~i 2b
(schema de plantare a componen-
telor) ..
EL EC TRO AL IM EN T A RE
f$- 4}
&
IW - { ; f : t
Figura 2a.
Your Internet Business Solution
IJE-mailIIetscape
~WebT;J"k RealAudio
rCompTel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191
Email: [email protected]://www.starnets.ro HOT JAVA
TEHNIUM .Nr.7/2000