Doui cirgi rare tipirite la Venegiacu cheltuiala lui Constantin Brincoveanu

Arhim. Dr. Policarp Chigulescu

Binefacerile care s-au revirsat din bel;ug prin dirnicia domnitorului

martir Constanrin BrAncoveanu, nu s-au marginit la hotarele Jirii Ro-

minesti, ci s-au rispindit in tot Orientul ortodox si pretutindeni unde

Ortodoxia srrAmtorati - mai ales cea de limbi greaci - avea nevoie de

sprijin. Acest merit al lui Brincoveanu de nou ctitor al civilizagiei grecegti,

este subliniat cu marinimie in numeroase cirgi in prefege, introduceri, en-

comioane, epigrame 9i stihuri dedicatorii, de elinii refugiagi in primitoarea

Italie, in Valahia ori in alte ginuturi aflate sub turcocragie. Tiparul a con-

sriruit arma cea mai siguri a apararii gi cultivirii credingei ortodoxe in tot

arealul acesteia. Mulgumita generozitagii lui Constantin Br6.ncoveanu' au

fost infiingate tiparnige ;i plitite numeroase edigii de carte romineasci,

greceasca, arabi;i georgiana in Valahia, Tlansilvania, Siria, Georgia, Italia.

Cartea de cult a constituit suportul desfl;uririi slujbelor;i a rugiciunilor

din cultul divin public, unificind ;i instruind spiritele romAnilot separali

de granigele pamAntegti ale ocupanEilor, dar gi pe cele ale grecilor risipigi in

roati lumea, adapostigi masiv in Jarile Rom6.ne. Dincolo de profitul pecu-

niar pe care grecii l-au avut de pe urma ajutorului dat de Jirile Romine,

trebuie si recunoa;tem ci beneficiul a fost de ambele pirgi. Domnitorul

Constantin Brincoveanu a sesizat acest sprijin care putea veni de pe urma

grecilor deosebit de cultivagi ;i intotdeauna cu bune relagii la Poarta oto-

mani.. Grecii au scris si au publicat mult la noi, au purtat dialoguri cu

alte culturi, adesea polemizind, au oferit rispunsuri la problemele vremii

impreuna cu invigagii romini. Ei au deschis la noi gcoli inalte, au deginut

biblioteci, au crirorit biserici gi ministiri in spiritul Bizangului, culrul gi

238

Doua carli rare tiparite la Wneyia cu cheltuiak lui Constantin Brincoueanu

muzica devenind fascinante. AdmirS.m gi astazi urmele rrecerii lor prin cul-tura romi.neasci, de a carei temeluire ei nu au fost straini.

Legitura domnului valah cu radacini imperiale dupi mami,, cu Italia,gi mai ales cu unul din leaginele culturii eline, Venegia, apare in mod firesc,domnul nu putea fi striin de acest mediu liber cultural si bancar, undegrecitatea era in floare; de la Venegia, Brincoveanu si-a adus o seami decirturari colaboratori: medicul Iacob Pylarino, grecul Gheorghe Maiota(care studiase la Roma ;i Venegia), pt.otul Ioan Avramios, fost paroh alcoloniei grece;ti din Venegia;i Anton Maria del'Chiaro, f lorenrin care nuera stri. in de romantica VeneEie ;i de intrigile ei...

Cum tiparul grecesc era extrem de infloritor in lumea unde tiparnigelefuncEionau ziua si noaptea, BrAncoveanu a sus[inut neamul grecesc ortodox

;i la Venegia, platind citeva edigii de cargi care au circulat pretutindeni. Sinu uiti.m ci. pentru greci, a le susgine neamul era egal cu a susgine Ortodo-xia gi invers. Aga ci, printre volumele care vor aparea la Venegia, in celebretipografii grece;ti, sunt ati.t cargi de cuh, cit si alte lucriri. S-a vorbit destulde puEin despre cirEile, fie-ne ingiduit si le numim brincovenesri, de laVeneEia, pentru ci. nu sunt foarte numeroase edigiile gi penrru ca sunt ;imai pugine exemplarele pistrate. Sa spunem gi faptul ca o primi. carte carevorbegte laudativ despre Brincoveanu dar ;i despre familia sa, (cei parrufi i ; i doamna Marica), este micul volum din 1709, conqinind epigrame gitexte encomiastice (de lauda), intitulat Cele mai frumoase poezii adunatede preotul Ioan Avramios 9i dedicate preainalEatului (...) Ioan ConstantinBrincoveanu Basarab, unde apare intiia oari, intr-o frumoasi gravura, ;iportretul domnitorului r.

Prima lucrare finangati de BrXncoveanu la Venegia este celebrul si mo-numentalul Lexicon al limbii greceytf , aparginind episcopului Varinus Pha-vorinus care va vedea lumina tiparului in 1712, de asemenea, avind arasatun portret al domnului, care, lari a afrepra rugamingi ;i nici nadajduind a

I O prezentare a acestei cirticele omagiale a flcur C. Dima-Drigan: (Jne plaquexede uers dediie au uoi'uode Constantin Brancouan par deux lexris cretois: Ioannes Auramios etMichel Shendios (auec un portrait inidit du uoi'uode), Arena, 1971, p.84-87. Chiar dacinu domnitorul a plitit aparijia acestei cirgi, ea esre un semn al recunosringei grecesti careglisuia prin cei doi invijagi cretani, Mihail Skendios si preorul Ioan Avramios.

2 Din care Brincoveanu isi cumpirase penrru biblioreca sa, pe cind era logofit,ediEia venegiani din 1523, cf. C. Dima-Drigan, ,,LJn caralog necunoscut al biblioreciiministirii Hurezu", in Biserica Ortodoxd Romdnd, LX)O(VII, L96g, nr.5-6, p. 608.

239

Arhim. Dr. Policarp Chigulescu

i se rasplari ceva in schimbul celor diruite, aducea cele mai mari binefaceri

elenismului care era prea pugin bagat in seami ;i pretutindeni dispreguit;

Brincoveanu a ajutat neamul grecesc intinzindu-i mina izbivitoare, ceea

ce ducea la restaurarea vechii ;i admirabilei civilizagii (educaEii) grecetd3.

Acesror ripiriruri li se alatura altele doua, foarte pugin cunoscute (gi

rare, din cauza intensei lor utiliziri): Arhieraticonul gi Orologhionul (Ceas-

lovul), apirute la VeneEia in anul morgii lui BrAncoveanu, 1714, fiind ul-

timele sale crirorii directe in privinga tipariturilor. Dupi felul in care i se

adreseazi. ingrijitorii edigiilor, putem crede ci domnitorul era inci in viagi

la momenrul intrarii lor in tipar. Cele doui tipirituri amintite se regisesc

in colecAiile Bibliotecii Sfinrului Sinod, pistrate in condiEii foarte bune,

degi filele atesti o anumiti uzuri.Prima dintre cele doua cirgi la care ne referim este Arhieraticonul, car'

tea dupi care si,vi.r;ette sfhnta slujbi un episcop (ierarh). Deoarece ierarhii

sunt mult mai puEin numerosi decit preogii, cartea de slujbi dupi care

slujesc ei este rari., in Jarile Romine ea circulind mai ales in manuscrisa.

Titlul primei tiparituri la care facem referire, in traducere romineasci., este

Arhieraticon cnre cuprinde Sf.nteh / Dumnezei;tile Liturgbii a lui loan Hri'

sostorn, a lui Vasih cel Mare Si a lui Grigorie Dialogul, adicA a Darurilor mai

inainte sfnyite, impreuna cu rdnduiah tuturor hirotoniilor urmate de ahe ru-

gaciuni fohsitoare, facute (tiparite) pentru a se da in dar arhiereilon cu grija

;i toata cheltuiala Preasfnyitului Mitropolit al Nyssei, Kiriou Kir Mitrofan.

Wnepia, 1714. La Antonio Wrtoli.Volumul are textul in limba greaci;i este de format in folio (33,5 cm

x23 cm); exemplarul complet are la inceput o fili nenumerotatl, cu ritlul:

Arhieraticon + foaia de titlu + doui file nenumerotate (prefaga ;i notiEa

dedicatorie) + 59 de pagini numerotate cu cifre arabe. Foaia de tidu este

imprimata cu ro;u si negru, iar in Partea de jos a acesteia se afla o gravuri

cu Cina cea de Thina. Exemplarului nostru ii lipsegte foaia de gardi ;i are

ara;are la 6nal inci 6 file pe care sunr scrise de mini, cnteva rugiciuni in

] Fragmentul citat face parre din prefa;a Dicgionarului, Tb mega Lexicon i o Thesau-

ros passis this ellinikis glossis.., semnati de Antonio Vorroli, Venegia, 1712-a A se vedea mai mulre deralii privind Arhieraticonul gi istoria sa, in studiul nostru

,,Un Arhieraricon manuscris din secolul al XIX-lea afat in colecaiile Bibliotecii Sftntu'

lui Sinod" in vol. Librdria. Studii fi cercetdri de biblioteconornie, Tirgu-Mureg, volumul

XIl2012, p. 104-117.

240

Doud. cdrli rare tipdrite la Wnepia cu cheltuiala lui Constantin Brdncoueanu

greaci. Starea de conservare a cirEii este excelenri.. La inceputul fiecareiadin cele trei Liturghii este atezati o gravuri in pleine-page cu chipul Sfhn-tului autor. Titlul Liturghiei are un frontispiciu floral cu trandafiri. Filelesunt uzate, la fel ;i cele aragare la final.

Conginut:f,I nenum. r-v: Prefagi dedicati domnitorului Consranrin Brincoveanu

de citre mitropolitul Mitrofan al Nyssei.f,2 nenum.: O notiEi adresata de citre mitropolitul Mitrofan al Nyssei,

preasfnpiyilor ;i de Dumnezeu pdziyilor mitropoliyi.f,2 nenum. v: Gravuri. cu sf. Ioan Hrisostom.P"g. l-12: Dumnezeiasca liturghie a celui intre tf"fi parintelui nostru

Ioan Gurd de Aur.intt. pagina 12 ;i 13 se afli fila nenumerorara cu o gravuri in pleine- page

(semnati A.F. in sringa jos), inflgi;indu-l pe Sfrnrul vasile cel Mare .Pag. 13-27: Dumnezeiasca Liturghie a celui intre tfrli parintelui nostru

Vasile cel Mare.Pag.28: o gravuri in pleine-page cu chipul Sfintul Grigorie Dialogul.Pag.29-35: Dumnezeiasca Liturghie a celui intre tf"fi parintelui nostru

Grigorie Dialogul, adicA a Darurilor mai inainte sfnyite.Pag. 3 6-37 : Ap o lisuri le p razn i ce lo r imp drdte; ti...Pag. 38: Rugaciunea coliuelor (la sfingirea colivei).Pag. 39: Rugaciunea pentru cei ce se pocaiesc.Pag.40-4L: Rugdciuni pentru uindecarea de boald.Pag.42: Rugaciune k binecuudntarea stilparilor (la Florii).Pag. 43: Rugdciune k binecuulntarea carnurilor in Sfdnta si marea Du-

minicd a Payilor.Pag. 44: Rugdciune h binecuuintarea strugurilor.Pag. 45: Rdnduiala hirotoniei anagnostului.Pag. 46-47 : Rinduiala hirotoniei ipodiaconului.Pag. 48-50: R'induiak hirotoniei diaconului.Pag. 5l-53: Rhnduiala hirotoniei preotului.Pag. 54-58: Rdnduiala hirotoniei episcopului.Pag.59: Rugdciune la sfnyirea icoanei noi (nou zugrivire).

Filele nenumerotate de la final au fost a;ezate gre;it cu ocazia refaceriilegiturii in perioada moderni,, acestea confin: rugaciuni la sfintirea uneiicoane noi, de iertare pentru cei adormigi, la sfingirea piinilor la Litie ;i

24r

Arhim. Dr. Policarp Chigulescu

Evanghelia invierii. Volumul descris a.fost legat acum citeva decenii in

p|rnzi albastri. Renumitul bibliograf Emile Legrand catdogheazl carrea

ca fiind rarit.Foaia de titlu indici faptul ci mitropolitul grec, Mitrofan al Nyssei,

este cel care a ingrijit edigia de fagi. Acest ierarh a locuit in Bucuregti,

fi ind, mai intii, egumen la manastirea Cotroceni gi devenind un apropi-

ar al domnitorului Constantin Brincoveanu, a fost hirotonit mitropolit

onorific de Nyssa, cu recomandarea principelui, riminind si riiasci in

Manastirea Sf. Ioan Botezatorul din Bucure;ti6. Se pare ci nu era in re-

lagii tocmai bune cu mirropolitulAntim Ivireanul, ci.ruia i-a gi luat locul

in 1716 (dar penrru puEin rimp), dupi ce Antim a fost ucis. Prefaga Arhi'

eraticonului ne furnizeaz6, informagii interesante despre sprijinul acordat

de Brincoveanu direct lui Mitrofan, dar ;i elenismului intreg. Ierarhul

recunoasre in Brincoveanu un vlistar risarit dintr-o rdddcind preanobild

/ stralucitoare, care A fost a;ezat de dumnezeiasca Pronie tn scaunul dom-

nesc al (lngroulahiei pentu binefacerea Si u;urarea celor mulli. Domnitorul

este vazut ca un re$in pios, zelos, cu purtdri cucernice fayd de slujitorii Bi'

sericii, cu deosebitd eulaui, fofa de Biserica lui Hristos, ctitorind multe sfnte

biserici si uenerabile mandstiri care se disting prin mdrime ;i,frumusefe,inalyate din temelie / impodobite de acela;i credincios domn. Mitropoli-

rul Mitrofan arata gi ca in unele dintre aceste ministiri au fost inteme-

iate nu doar tipografii, ci gi ;coli in care algii deprindeau acest megtetug.

Chiar daca pe foaia de titlu nu se specifici faptul ci Brincoveanu a plitit

edigia Arhieraticonului, prefaga este o scrisoare de mulEumire care lasi si

se intrevadi sprijinul dat de domnitor ;i pentru aceasti carte. Mai intii,

Mitrofan subliniaza ca s-a ostenir pentru a da la tipar cartea, au,And dor sd

ajut neamul nostru foarte nefericit, cdndua uestit prin inyelepciunea lui in

Constantinopol, ;i prin rodnicie, Si prin impdrdpie, insd acum supus jugului

tiraniei (stapdnirii turce;ti, ,.n.), eu, nePutAnd mai mult, am oferit tiparu-

lui de tdndr cele trei Sfnte Liturghii, cu cele cinci rdnduieli ale hirotoniilor

/ cdteua rugaciuni foarte necesAre, adunate tn chip ingenios. Dar toate au

fost posibile pentru ca: din partea Puterii date de Dumnezelz milostivului

Domn Constantin BrXncoveanu au uenit neincetate binefaceri, ca dintr'

5 Bibliographie helliniqze, XVIII-dme sidcle, Tome I, Paris, 1906, p.lL7.6 Pr. Prof. Mircea Plcurariu, Istoia Bisericii Ortodoxe Romlne, ed. a II-a, vol. II,

Bucurqt i , 1994, p.321.

242

Doua carfi rare tipdrite k Wneyia cu cheltuiak lui Constantin Brdncoueanu

un izuor nesecat...Si mai ales nenumdrate binefacerifofa de mine (Mitro-fan, n.n.). Agadar, ierarhul nu se sfiegre si spuni ci Brnncoveanu l-a aju-tat Personal 9i inch eie: rog pe Indlpimea Voastrd preablind,i sa primeasca cubunduoinpd si cu ingdduinyd primele roade, parga mulpumirilor datorate..,acedstd sfdntd cnrte, chiar dacd prin mdrimea ei pare foarte scurtd, ea estetotu;i foarte mare si foarte necesard pentru mdntuire.

Tiebuie si spunem ca Mitrofan a tipirir in acelagi an, la Venegia, unLitourgikozz desdnat preogilor. Acesta este de format in quarto cu 79 d,epagini gi are la inceputul fiecirei Lirurghii, aceleagi gravuri cu sfinEii IoanGura de Aur, Vasile cel Mare gi Grigorie Dialogul c" gi Arhieraticonuls, darcu marginile ri.iare penrru a fi adaptate formatului.

Arhieraticonul de la Venegia, imprimat prin grija mitropolitului Mi-trofan, cu elogii nesfhrgite cirre consranrin Brincoveanu, este prima carreortodoxi de acest fel din l^ume ;i a fosr reluati in ediEii ,ucceri.,re in acelasicelebru orag al oficinelor. in Biblioteca Sftntului Sinod, o edigie a Arhiera-ticonului, retipirir in 1773 dupi cel din 1714, a aparginut pe rind, mirro-poligilor Moldove i: Calinic Miclescu, Sofronie Miclescu, pirtenie Clinceni.Un exemplar din 1714 degine gi Biblioreca Academiei Romi,ne, dar acesraeste foarte uzat ;i deteriorat, filele fiind desprinse complet din legaturaafectati de umezeali, lipsind si gravura cu Sf. Vasile cel Mare. Chiar dacasunt pugine exemPlarele cunoscute, Arhieraticonul din l7L4 a circulat ;iin Jirile Rom3.ne, fiind utilizat atit de ci.rre ierarhii greci, cit si de ceiautohroni.

Cea de-a doua tipirituri pe care o aducem in discugie esre Orohghio-nul, al cirui titlu in traducere este Orologhion acum tiparit din nou princhehuiak Preaindllatului ;i Multcinstitorului de Dumnezeu Stipdn ;i prin-cipe al innegii Ungroulahii Domnul Domn loan Constantin Basarab VoieuodBrdncoueanu $ cu grijd tndreptat, cuprinzdnd Pascalia;i [fnutdpdturd pentruJPatnrzecimi. Wnepia 1714. La Antonio Vortoli.

7 Semnalat in 1939 de N. Iorga in articolul ,,O ripiriruri necunoscuri a mitropo-lirului munrean Mitrofan", in Biserica ortodoxd Romdnd, LVII, lg3g, nr. l-2,p. l-3.E Exemplarul Bibliotecii Academici Romine a aparginur lui Ghenadie proigumenal Mdndstirii ArgcSulul gi are gravurile colorare foarte fiumos. Adiugim ca E. Legrand,in lucrarea sa Bibliographic helliniqna, Torne I, xvlIl-dme s., paris,-l9lg, p.l lg, redivolumul ca avAnd 70 de pagini gi mengioneazi doar o gravuri, cea cu Sf. Ioan Guride Aur.

243

Arhim. Dr. Policarp ChiEulescu

Orologhionule esre de format in 4o (23 cm X 16,5 cm), cu 4 file albenenumerotate + foaie de ddu + 2 frl.e nenumerorare + 578 de pagini, ru-merotate cu cifre arabe. Pagini le 49L,535 sunt albe, iar pagina478 estesfrsiata. Pe versoul foii de titlu se gisesc 8 stihuri dedicate lui ConstantinBrincoveanu de catre Nic(olaos) Vuvulios Iatrosof. Textul cirEii este im-primat in limba greaci, cu rogu ;i negru, numeroase gravuri impodobindpaginile. Titlul este scris cu rogu, la fel ;i numele domnitorului Constan-tin Brincoveanu, finangatorul ediEiei, a cirui stemi este agezati in josulfoii de titlu. ittr.-nul heraldic al domnitorului reprezinti, intr-un me-dalion cu o coroani deasupra, corbul cu crucea in cioc, flancat de soare giluna gi de inigialele K(onstantin) B(rAncoveanu). O stemi aseminiroare aapirut sub gravura cu portretul domnitorului din Marele Lexicon al limbiigrecegi al lui Varinus Phavorinus (Venegia, 17l2), finanEat gi el de acelagimecena valah. Cum am amintit, tot Iatrosoful Nic(olaos) Vuvuliosr0, celcare a compus prefaga plini de elogii aMarelui Lexicon, ii inchini domnu-lui in Orologhion, citeva stihuri in care subliniazi virtugile capitale ale luiBrincoveanu: iubirea fagi de siraci ;i de straini (elinii siricigi ;i izgoni;idin gara lor), precum gi credinga fierbinte a principelui care se ingrijegte decultivarea evlaviei in rindurile oamenilor, prin tipirirea de cirgi necesarecultului divin. Orologhionul a fost imprimat in tipografia venegianuluiAntonio Vortoli, unde au apirut toate cirgile plitite prin mirinimia luiConstantin Brincoveanu. Mai subliniem inci un lucru, gi anume ci, ln1715, va api.rea laTirgovigte primul Ceasosloz (Ceaslov) in limba romini,prin grija si cheltuiala mitropolitului martir, Antim Ivireanul. Sructu-ra Ceasoslovului romi,nesc nu este deloc strlini de cea a Orologhionulaivenetian. Desigur ci acesta din urmi a mers pe 6rul unei indelungatetradigii grecegti de tipirire a ceasoslovului, care este o carte foarre des utili-zati in cult, dar ;i in rugiciunile personale. Cercetirile vor putea conrinuapentru a se stabili cu exactitate care edigie a ceaslovului grecesc a slujit luiAntim pentru traducerea in rominegte. ln orice caz, este posibil ca mitro-politul ci,rturar si fi cunoscut ediEia lui Brincoveanu din 1714. $i pentru

e Descriem exemplarul aflat in Biblioteca Sf. Sinod. Mentionim ci gi BibliorecaAcademiei Romine din Bucuregti are un exemplar bine conservar, flri insemniri.

r0 Acest ci,rturar grec era in bune relagii gi cu stolnicul Consrantin Canmcuzino,caruia ii dedici in 1697 prefaga cirgii, Praenotationes mystagogicae ac jure canonico,,...Panvii, 1697.

244

Doua caryi rare tipdrite la Wneyia ca cheltuiak lui Constantin Brdncoueanu

ci am vorbit despre folosirea ceaslovului in cadrul rugiciunilor particu-lare, adiugam ca exemplarul Orologhionului din 1714, aflat in BibliotecaSflntului Sinod, a aparfinut logofttului $tefan Vicirescu'r, care pe 13martie L740 i;i punea ex-librisul pe file, scriind in grece;te gi rominqte.Fiul acestuia, Ianache (Ienichigi) Vicirescu a semnat ;i el in 1760 pefile, apoi a notat, de-a lungul timpului, toare evenimentele importantedin viaga familiei sale: pribegiile, dobindirea a diferite ranguri, nasterilecopiilor, decese, persoanele care au ftcut parte, intr-un fel sau altul, dinviaja familiei, intimpllri din gari. Aceasti, cronici de familie va constituisubiectul unui alt studiu pe care il vom publica in viitor. Orologhionul aajuns ulterior in biblioteca Seminarului Nrfo" din Bucurqti (desfiingat

de comunigti in 1948), iar, in 1959, a fost inclus in colecgiile BiblioteciiSfintului Sinod unde se afli gi astizi. Volumul are copergi din piele maro,pe fiecare dinue ele 6ind reprezentati, Maica Domnului cu Pruncul, in citeun medalion auriu presat la rece.

Redim cuprinsul Oro loghionului:Pagina:l. Rugdciunile de mulyumire dupa trezirea din somn,4. Miezonoptica de toate zilele (din zilele de rdnd).29. Mieznnoptica de s,irnbAtd.42. Mizonoptica de durninicd.44, Skjba Uteniei.56. Cdntdrile treimice.61. Cdntdrile dz lauda (ale lui Moise).82. Lumindndele pe cele opt glasuri.8i. Luminl.ndtle de peste saptamdna.85. Laudele dupn rdnduiala hr.93, Ceasurile I, lil, VI ;i Mijloceasurile ttcestorA.124, Obedniya cu tipicul ei.

85. Rnnduiala inainte de masd;i dupd masa.M0. SAba ridicdrii Panagltiei.142. Ceasul IX;i Mrjloceasul sau.1 53. SUba Wcerniei ;i rugdciunea mesei dupd Wcernie.164. Pauecernita mare,

rl Fiul lui Ianache Vlcirescu, martirizat in 1714la Constanrinopol impreuna cu

BrAncoveanu.

245

Arhim, Dr. Policarp Chilulescu

197. Pauecernila micd.207. Sinaxarul peste tot anul cu troPd.reb sf.nyilor din fecare zi.

38 l. Troparele ;i Condacele Triodului ;i ale Penticostarului.

408. Troparele Maicii Domnului Si lpacoi-urile Octoihului.

413. Tioparele fnuierii din durninici, care se ci.ntd dupd,,Fericiyi ceifird

prihana in cale...".414. Ahe Tropare care se cdntd h moryi.

416. Troparele Maicii Dornnului de peste tot anul.

436. Troparele de peste toata saptamlna.

44 L Sluj ba Acatistului (Buneiuestiri).

467. Canon dt umilinpa cdtre Domnul nostru lisus Hristos.

475. Paraclisul Preasfntei Ndscdtoare dt Dumnezeu.

452. Alt canon cdtre Stdpina, Purureafecioard (Maria).

493. Canon cdtre ingerul Pazitor.505. Rdnduiala Sfntei impdrtdsiri.

537. Canon de rugaciune catre Puterile ceregi ;i catre toyi Sfnyii.

544. Prosomiile Sfnyilor din Sinaxar.

557. Pascalia.

578. Crugul lunii.Grafica Orologhionului este deosebit de frumoasi gi bogati, din acest

motiv redam intregul repertoriu al gravurilor care il ilusueazi:

Pe versoul filei a doua nenumerotate, de dupi foaia de ddu, se afli o

gravuri in pleine-Page rePrezentAnd Sfinta Tieime.

Pagina 1: frontispicii forale, letrine in care sunt incluse nigte clidiri.

Pagina 206: gravuri cu Iisus Hristos purtind Crucea, iar de jur impreju-

rul scenei, esre scris in grecefte: Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridici

picatele lumii.Gravurile a;ezare in textul Sinacarului pe luni,la sirbitorile mari:

Pagina 207: inceputul Minologhionului - in centrul paginii este o gra-

vuri., reprezenrindu-L pe Mintuitorul Iisus Hristos invigind in

templu.Pagina 214: ca frontispiciu; Nayerea Maicii Domnului - 8 septembrie.

Pagina 258: la2l noiembrie - Intrarea in templu a Maicii Dornnului.

Pagina 267: la 9 decembrie - Zdmislirea Sfntei Ana, semnati A.F.

Pagina 277: la 25 decembrie - Nalterea lui lisus Hristos, semnati A.F.

Pagina 282: la I ianuarie : Thierea imprejur a lui lisus Hristos, semnati A.F.

246

Doud cdrli rare tipdrite h Wnepia cu chehuiak lui Constantin Brdncoueanu

Pagina 286: la 6 ianuari e: Botezul lui lisus Hristos,Pagina 303: la 2 februarie: intimpinarea Dornnului Iisus Hristos.

Pagina 320: la25 martie: Bunauestire a FecioArei, semnati A.F.Pagina 370:la6 august: Schimbarea kfofi aMdntuitorului, semnatiA.F.Pagina 374: la 15 august: Adormirea Maicii Domnuluz, semnati A.F. in

dreapta jos.

La capirolul Condaceh Tiiodului gisim incluse urmitoarele gravuri:Pagina 388: invierea lui Lazilr, semnati A.F. in dreapta jos.

Pagina 389 Intrarea in lerusalim, semnati, A.F. in stinga jos.

Pagina 391: CinA cea dz Thina, semnati A.F.Pagina 392: Rdstignirea (Mdntuitorului) Iisus Hristos.

Pagina 395: Punerea (Dornnului) in mormdnt.Pagina 396: Inuierea lui lisus Hrisfos, semnati A.F. in stinga jos.

Pagina 400: Incredinldred lui Toma.Pagina 402: fnjumdtdyirea Praznicului.Pagina 404: indl4area lui lisus Hristos.Pagina 406: Sfdnta Cincizecime.Pagina 407 : Soborul Tuturor Sfnyilor.Pagina 440: Bunauestire (pbine-pag), cu textul: ,,Cautd din inalyimea

Sfintului Tfru ldcaS".Pagina 466: Iisus Hristos tn Skud- pagini sf\iati, semnati A.F. in stin-

ga jos (pleine page).Pagina 474: Maica Dornnului Sezhnd pe tron (la Paraclisul Maicii Dom-

nului).Pagina 492: Ingerul pdzitor (pleine-page) - Canonul ingerului pazitor.

Pagina 503,556: sfrr;it de text cu ornament de final.

Pagina 504: Iisus Hristos, Plinea ddtd.toare de uiaya (pleine-page) - RAn-

duiala impirtigirii.Pagina 536: Toyii Sf.nyii (pleine-page).

Pagina 537: Canon cdtre puterile ingereyti ;i Togi Sfnyii,

Pagina 5572 Pascalla - incepe cu I7l4 gi se termini cu 1753.

Pagina 5782 Mersul lunii.

insemniri:

F.l nenumerotati, verso: $i aceasta din cirgile dumnisale $tefan VI-

cirescul, marele ban carele s-au ...(indescifrabil) find aicea scrisd. de prea

247

Arhim. Dr. Policarp Chi;ulescu

iubituldumnisalefu carele sd ua iscali jos. La leat 1760, mai 15, Ianache

Wl logoftl'?.Pe foaia de titlu, in limba greaci este scris: $i aceasta printre celelalte ale

lui $tefan Vacarescu uel logothetltou, 1740, martie 13.Pe fila I nenumerotati., recto, de dupi foaia de titlu (care congine

Pinaxul), este scris in limba romAni: $i aceastd carte dentru ale lui $ttfo"Vacarescu uel logoftt. (se repeta la p. 575).

Orologhionul imprimat \n 1714 este o carte deosebit de rari. Daca

renumirul bibliograf E. Legrand nu-l mengioneazi in lucrarea sa Biblio-

graphie hellinique (Paris, 1906-1918), Filippos Hiliou, in Prostikes stin elli-

niki bibliographia (completare la bibliografia greaci a lui Legrand, Atena,

1973), face o descriere incompleta;i nesigura a unei posibile edlyli din

1713-1714, (p^g. 141) deoarece nu a intAlnit exemplare complete.

Cele doui tipirituri prezentate adeveresc, inci o dati, ci bibliotecile

romAne;ti se dovedesc a fi pastratoarele unor tezaure de tipirituri, multe

inca inedire, marturii ale unei vii ;i indelungate spiritualitagi, creatoare de

arta gi culturi.

248

12 insemnarile continui pe urmitoarele 3 file albe care preced foaia de titlu.

..nt.:lijj

r?iiil

,{r,jt

r{it4t

. ! : l

f.lpli ( t

Doua carli rare tiparite la Wnepia cu cheltuiala lui Constantin Brdncoueanu

A.',"#3 }* $ $i $3 'h 'g '

i i:t;.

AI iln

T . I E P I E ' X O N

Y " * . ' H # X ; ' j i h . , , l ;

E, I T OY$.' i"t N ;l jj' ?il rl-i i-." j: il'

PTI'AXS l i # j

tii, *i' i

L"z'l 3'j

K A f T A ' ' T A ' E E I I N N r O ' r V T { ' N X E I P O T t I N T T T ' N ,

l r ; ' ] . iu ;v , ; i i ' ! - : ' i . i l r , , : , i r , . i : ; i .

" , i i r ' , . l i . . , , , , , . . , .'f

ii'r,).tj,, .ii'* rir ,!:anl";o .riil.' :,i, ir_.r-....,. ;,; .,

E'rr,urtr:iq , xil, u.i,tA,l;,uaot

Ta llot:epl:Gira \'Iny ps,;ol/rg Nira,;

K T ' i , ' i i r " i l ' ; d i j l ^ i ' 1 : t { l r i ; , . ; . ,

&' tr# F; H .' , ,3,, :3; $ .Yd"Il apd l{rrdr:|,4 rqi Bdg:olr , t,lt4.

S U P E R T O I \ U [ , I P E R J \ . T I S S U , A C I ) R I V T T , E G i O .

-., :'

r . i, ri-

ffil i$ !".

!"1t#. r:Eit'rti;,

Arhim. Dr. Policarp Chigulescu

* :,.-- rte,}1+i-..I,;

t ; t ' . "

, " , t ;i i . : : . j r i t .

i : j l

; ., ,i,l,l;,,., ::tt:,:

' ' ' ' i.t