M. EMINESCU

OPERE

Editie critic& ingrijitade

PERPESSICIUS

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

OPFR F.I

POEZII TIPARITE IN'TIMP UL VIETHINTRODUCERE NOTE SI VARIANTE ANEXE

EDITIE CRITICA tNGRIJITADE

PERPESSICIUS

BUCURE$T1FUNDATIA PENTR U LITERATURA *I ARTA REGELE CAROL II"

39, Bulevardul Laseir Catargi, 391939

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

POEZII TIPÁRITEIN TIMPUL VIETH

I

INTRODUCERE NOTE $1 VARIANTE ANEXE

EDITIE CRITICA INGRIJITADE

PERPESSICIUS

Cu 50 de reproducen i dup6 manuscrise

BUCURE$T1FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA REGELE CAROL II"

39, Bliley ardul Lank Catargi, 39

1 9 3 9

www.dacoromanica.ro

M EMINESCU, OPERE, I, EDITIE CRITICAINGRIJITA DE PERPESSICIUS, S'A TRASIN TREI MII DOUA SUTE CINCIZECI DEEXEMPLARE, DIN CABE TREI MU DOD&SUTE DE EXEMPLARE PE HARTIE VELI-NA, CU SEMNATURA LUI M EMINESCU INFILIGRAN, FABRICATA DE FREIBERGERPAPIERFABRIK, FREIBERG, PENTRU FUN-DATIA PENTRU LITERATURA SI ARTAe REGELE CAROL II*, NUMEROTATE DELA51 LA 3250, SI CINCIZECI DE EXEMPLARENEPUSE IN COMERT, PE HARTIE VIDALONVARGATA, FABRICATA DE CASA CANSON& MONTGOLFIER, VIDALON-LES-ANNO-NAY, NUMEROTATE DELA x LA 50. CO-PERTA VOLUMULUI ESTE DIN CARTONCONFECTIONAT DE CASA H ULLSTEIN,

LEIPZIG

1467

www.dacoromanica.ro

PREFATADela 27 Ianuarie 1902, datd la care Titu Maiorescu ceela Academiei Romdne manuscrisele,

câte delinea dela Mzbai Eminescu, editarea operei aceluia ce nu apucase, in vieald ¡liad, sd-Fi_publice singur volumul, infra intr'o noud fazd.

Ceea ce se Ftia de cdfiva familzari sau numai se bdnuia, ca privire la o activitate infinitmai intinsa a poetului, apare de astddatd leimurit. Cum tot mai ldmurit Fi mai insistent se facesifflhitd nevoia editdrii integrale, a operei lui.

Ecourile se succed, cu regularitate, fi ca cdt mai mult se dd la iveald din ineditul acestorinepuizabile grdnarii, cm atdt mai mult se intelege cdt de necesard, cdt de imperativd este nevoiapublicdrii laolaltd a tuturor relicvelor sale.

Intdiul din aceste ecouri pentru a ne limita la cloud, trei 11 afldm in prefala PoeziilorPostume, ti_pdrite de Nerva Hod* Cu data de 8 Aprilie 1902, editorul stria : o edifiune cuprin-zlind bate scrierile lui Eminescu va apare in cursul anului acestuia, sub ingrijirea d-lor L A.Reldulescu, Il. Chendi si a subsemnatului». Pe aceastd, evident prematurd, asigurare se intemeiaAnghel Demetriescu in marele aft stadiu dela 1-903, tad/ de bogat In rezerve dar Fi In recunoaFteri,una din intdiele contributiuni pe mdsura subiectului ce-Fi propunea si in care dupd ce formulaca fermitate indoita nevoie de a se avea o biografie Fi o edifie completa a scrierilor, addoga : «Nise anuntei o edifie completa a scrierilor lui Eminescu. E de prisas se% aducem mullumirile noastreinitiatorilor acestei intreprinderi. Am don i insd ca aceastd editie sd fie precedatel de o biografienu numai exacta', ci fi pe ceit se va putea de amdnuntitd a poetului fi insolitd de un bun co-mentar asufra pasagiilor dificile sau asupra aluzzunilor aruncate in deosebitele pelrii ale scrierilorlui. Datoria unui editor ar fi, dupd pdrerea noastrd, nu numai de a ne da textul autentic, cici de a aduna documentele care ar putea lamina ,pe cititor, de a pune aldturi de text unele faptecontimporane, de a ardta prin citate cauzele idezlor fi simlimintelor autorului, in scurt in a panedin nou opera in imprejurdrile ce au produs-o. Dupd ce a dat aceste note, comentatorul trebuesä se retragd, fientru ca sel lase pe cititor etc., etc.».

O In/die imaginer, a ceea ce ar fi putut fi aceastd reivnitd editie integrald a operei lui Emi-nescu o schileazd in 2914, d-1 A. C. Curca. A spune cel impundtoarea tipdriturd, cbiar lipsitdde conditiile unei prezentdri critice, cum Fi era de fapt, nu reprezintd, tot:0, grosso modo,nici a zecea parte din totalul operei eminesciene, este nu numaz un adevelr elementar, dar Fi celmai puternic stimulent pentru urmdrirea acelei &mere pe care anii in loc sa o apropie, o indepdrtau.

Vorbind despre aceastd In/die realizare a « operelor complete», ca fi despre alto/e, intr'orecapitulativd comunicare academia% din 1929, d-1 N. larga incheia astfel : «Dar e o datoriepentru noi, partreitorii prefioaselor caiete, pentru noi cari am inurilit ateita timp moFtenirea lite-rare% a lui Alecsandri, sd incepem, printr'o comisiune la care Acuros a primi sd Ind alipesc,edifia integrald d lui Eminescu, care trebue sd fie un monument national Fi pe care n'o poate da

,deceit Academia Romeind». Acelafi geind revine si Its rdndurile ca care glossa in «Revista Istoricd»din 1933, pretioase contribulii eminesciene : « dar o intrebare se pune : cine oare va avea curerjulsd ni dea opera inski a lui Eminescu, intreagd?». lar mai deundzi, distingdnd hare feluritelecategorii de editii critico, d-1 N. Iorga Rapa in cdteva cuvinte ins4 norma Fi temelia unei atari

integrale : «Orice rdnd din Eminescu meritd sa fie tipdrit».Cdtre aceastd prezentare totald a operei lui Eminescu purcede, ca acest intdiu volum, Funda/la

,pentru literature! fi artd «Regele Carol II». Integrald fl criticd, edilia aceasta nazueite sit duce%la bun sfeirFit implinirea acelui corpus eminescianum, la care Fi memoria poetului, fi obliga-fizle culturn contimporane, fi natal:Ale ani de ani ameinate, au deopotrivd dreptul.

II

www.dacoromanica.ro

X M. E,MINESCU

In ce spirit s'a lucrat editia de fate!, ce vor cuprinde intiiiul volum fi al doilea, ce ;a-a adausKincd dela inceput fi cum are de &Ind sd se intregeascd, sunt chestiuni pe care cititorul le va ur-mdri ,ri verifica singur. De aceea, nezdbovind la lucruri, ce i se par de prisos, editorul se indreaptdcdtre acele indatoriri elementare, dar 1i pldcute totodatd, nu numai fientru cei-1 apropie, ca un pas,de finta tadejdilor sale, dar pentrucd-i oferd prilejul sd rdspundd, in chip public, acelor bune-

fdrd de care lucrul sdu n'ar fi fast ca putintd.Intemeindu-se, ani intregi, de lucru, numai pe tezaurul, de nepreluitä valoare al manuscri-

selor eminesciene, ca fi pe neistovitele depqite ale Bibhotecii editorul are a mullumi inaintede toatel conducerii Academiei Roane fi conducerii Bibliotecii, a cdror largd in/alegare i-au auto-rkat cercetdrile fi le-au dat patinta sd se implineascd in cele mai perfecta condifiuni. Intreguluipersonal al Bibliotecii, care ne-a inlesnit lucrul fi a cdrui bundvoinid ne va fi si de acum inaintela fel de prefioasa, Ii aducem emolionate multumiri pentru neprecupetitul sprilin de care ne-ambucurat fi scaza cd singurd teama de a nu trece ca vederea vreunul din numele nenumdratilorbinevoitori, ne-a oprit sd ddm curs acestui lung registra. D-lui general Radu Rosetti, directoralBibliotecii Academiei Romdne, ii exprimdm, in mod particular, gratitudinea noastrel pentru ama-bilitatea confinad ca cara a facilitat realizarea acestui inceput. Acestor bunevointi, le vom cerefavoarea sd asociem fi numele unuia din inaintafi, pe al bunului nostru dascal Ion Bianu, festal'director al Bibhotecii, a cdrui largd inimd fi ale cdrui indrumdri sigure, ne-au fast, intotdeauna,ca prisosintd impärtdfite. La imagina-i de bron, vegbind in sala de lecturd a Bibhotecii, tot mainaigw, din and in and, ochii ca recunosting.

Once concurs, insd, oriciit de larg fi oriceit de multiplu fi In ce mdsurcr au fost fi de unfel fi de altul, s'a vdzut nu fi-ar putut da roadele dacd n'ar fi intiilnit acel climat, cetmai prielnic fi cel mai generos totodatd, dala Funda/ja pentru literature! fi Artd «Regele Carol'II», al cdrei rol importantd istoricd in analele noastre edttoriale n'ar putea fi epuizate in cdtevardnduri de prefald.

Numind, insd, Fundalia pentru literaturd fl artd «Regele Carol II», numim pe directoralei, pe d-I Alexandra Rosetti, cdruia, pentru intdia datd, in lungul fir de am al raporturilornoastre hterare, ne ludm hbertatea sd-i aducem multumiri publice. Cd prilajurile n'au lipsit mcipad acum, o ftie oricine din aceia cari urmdresc, de mai bine de ece ani, realkdrile acestui sin-gular editor, iar de cinci ani impliniti asistd ca reiteratd surprindere la toate cdte se fac, sprebinele literaturii, fi in cele mai desdarfite condiiii estetice, la Funda/ja pentru hteraturd fi artd,«Regele Carol II». Prezentul volum, ca fi intreaga lucrare a ediliei integrale Eminescu, n'auavut un pa/ron, de mai luminoase initiative fi un colaborator, de mai constantd bundvointd, ea'd-I Alexandra Rosetti.

Fie ca eforturile noastre conjugate sir' kbuteascel a atinge finta ce fi-au propus fi sd rds-pundd, astfel, in limita modestei lor iscusinte, Inaltei solicitudini a Merjestätii Sale RegeluitCarol II. Editarea integrald a operei eminesciene ilustreazd, odatd mai malt, pnincipiile spiritua-litdfii regefti, aldietind prin veacuri destinele culturii noastre contemporane.

Bucuref ti, Iunie,

PERPESSICIUS

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERETABLOUL EDITIILOR

Introducerea aceasta nu urmareste s adaoge incI o lamentatie la coral tanguirilor,ce s'a intensificat dela o editie la alta. Cu rare exceptii, fiecare nou editor a gasit cu calesal arunce o piatra in gradina antecesorului, pentru ca mai ferit sa-si impuna roadele micei saleferme. Stravechea imagina a cursierilor luminii, nicaieri n'a fost mai putin invocata, ca peacest stadion vast de peste jumatate de veac al edidilor din poeziile lui Eminescu. Si nurare ori, preluand facia din mana alergatorului, urmasul avea grija aplice, in loc demultamita o lovitura de grade. Cali de posta ce razbiserä. prin gloduri hopuri pana.la statia din urma, se cuveneau nu numai schimbati, dar si omoriti.

La mult mai putin nazuiesc randurile de fata. Tabloul edidilor din poeziile lui Emi-nescu, cate s'au succedat, dela cea dintaiu, a lui Maiorescu, panä. in pragul anului acestuia,urmareste sà dea o imagina, cat mai apropiata cu putinta, si sal reconstitue drculatia uneiadin valorile fundamentale ale ultimei jumatati de veac din cultura romaneasca. Oricat arfolosi lectiile i sugestiile cate au precedat-o, ca once lucrare de acest fel, tabloul de fatàeste inainte de toate o incercare, ce-si trage din sine normele si le verifica' experimen-tandu-le. In condidile actuale ale bibliografiei romanesti ea nu poate fi altceva decat oschitä, a carei intregire ramane pe seama viitorului.

Tabloul editiilor este si rämâne, inainte de toate, o lucrare bibliografica. El inregi-streaza in ordine cronologica, retiparifile i le insoteste de acel minimum de date, obisnuitin astfel de operatiuni de bibliotecä. Urmand sugestiilor din afara, tabloul Ii adaoga i uneleinformaduni complimentare, istorice, in primul rand, cridce dupa aceea. Fiecare editie

va avea numarul ei de online i in masura posibilitatilor, notita, mai mult sau mai putindesvoltata, mai pudn in raport cu importanta retiparirii, cat cu a datelor ce vom fi posedat,deocamdata. Tipograficeste, urmam exemplul de acest gen, al tabloului din editia Poeziilorlui Baudelaire, dela Nouvelle Revue Française. Ca si acolo, transcriem titlul i numele au-torului, cu capitale, pe al editorului cu italice i restul cu litera dreapta, de rand, indiferentde caracterele tipografice ale originalului. Liniile, de once dimensiune le-am liniformizat;ornamentele tipografice sau desenele le-am indicat prin s. (semn), iar emblemele editorialeprin s. ed. (senmul editorului). Dela ordinea cronologicà ne-am abatut intru atata ca amgrupat la fiecare edide retiparirile, cate s'au urmat in decursul anilor. In felul acesta se poturmäri, mai usor, diferentele i, dupa cazuri, ameliorarile, dela o retiparire la alta. Fiecareeditie isi are mica sa familie, inlauntrul careia e loc i pentru cronologie i pentru istorie.

Caracterului bibliografic, tabloul acesta adaugä si pe cel critic. Fara a intra in preamulte detalii, se va incerca sä se punä in luminà caracterele proprii fiecarei editii. Infati-sarea lor, oricat de limitata, va aduce un iriceput de pretuire si de ierarhizare. Once editiecata sa raspundà atat unor cerinte de ordin general, cat i acelor norme pe care si le-a pro-pus. 0 editie care respecta cerintele generale si-si implineste normele propuse, este o edideizbutita. Nereusita unei editii vine mai putin dela fatalele imperfectiuni ale lucrului orne-nesc, cat din faptul cà îi tradeaza criteriile pe cari s'a intemeiat si in virtutea carora ceredreptul de cetatenie. Cum e si firesc, cu akà unitate de inasura se judeca o editie popu-lara, una de lux sau una critica. lar celei ce pretinde mult, mult i se va pretinde.

Se atrage at enda cà tabloul acesta priveste numai ediçuile poeziilor, asa zicand antume,aparute timpul viedi autorului. Volumele combinate de prozä i poezii sau cele inte-

II*

www.dacoromanica.ro

XII M. EMINESCU

grale; se inregistreazä numai pentru partea respectivä, a poeziilor antume. Toate celelaltepärti, privind alte capitole, ca i volumele de poezii postu.me, etc., se rezervä tablouluibibliografic respectiv, ce va insoti fiecare n.ou volum, al editiei de fatä.

Cu aceste cateva preliminarii i rezerve, läsäm sä urmeze tabloul

POESII II de II MIHAIL EMINESCUIIIIEditu.ra Libräriei JJ Socecu & Comp.Bucuresti III 8 84.

VIII + 307 pagini. In capul filelor gravuri. Exemplarele, ce am consultat, unul de lux o unul pe härtie obisnuitänu au portretul poetului. Notita bibliografical apärutá in Convorbiri Literare, pe i Ianuarie 1884, vorbeste de « portretulautorului o o prefatä de T. Maiorescu. Un vol. in 80, 307 pag.». G. Ibraileanu confirma 2)

Filele VVI cuprind urmätoarea istoria prefati:

Colectia de fatä cuprinde toate poesiile lui Eminescu publicate in Convorbiri Literare de vre-o doispre-zece ani incoace, precum si cele aflate pänä acum numai in manuscript pe la unele persoane particulare.

Publicarea se face in lipsa poetului din Tara. El a fost totdeauna prea impersonal si prea nepäsItorde soarta luctirilor sale, pentru a fi putut fi induplecat sä se ingrijeascl insusi de o asemenea culegere, Cutoatä star. uinta amicilor sli literari.

Poesiile, asa cum se prezintä in paginele =m'Atoare, nu sunt dar revIzute de Eminescu si sunt prinurmare lipsite de indreptärile ce avea de gind s'A le facI, cel putin la cele vechi ( Venere ,ri Madond, Mortuaest, Egipetul, Noaptea, Inger de pazd, Impdrat ti proletar, Rugdciunea unui Dac, Inger ti demon ).

Daca.' totusi am publicat i aceste poezil, impreuná cu celelalte, asa cum se gäsesc, am facut-o dinteunsimtimânt de datorie literata. Trebuiau si devie mai usor accesibile pentru iubitorii de literatura noastràtoate scrierile poetice, chiar si cele incepätoare, ale unui autor, cate a fost inzestrat cu darul de a intrupäadunca sa simtire si cele naai inalte gandiri inteo frumusetä de forme, subt al carei farmec limba romänä.pare a prirni o noul viaja.»

Bucuresti, Decmvrie 2883.T. MAIORESCU

Purtând data 1884, se stie cà volumul era pe piatä incI din Decemvrie 1883, cumlasä a se bä'nui insksi prefata, datatä Decemvrie i adäugatä in frunte, dupä ce volumul ein intregime tipärit. Afarä de Convorbiri, aparitia volumului mai e semnalatä de Familia,din i Ianuarie 1884 si Contemporanul pe Ianuarie, cum informeazä G. Ibräileanu, in studiilesale:

« Mai mult1 Se poate preciza i ziva cand a apärut volumul. Aparitia volumului este anuntatä in ziarulRomantdu de J'ad, 22 Decemvrie 1883 la rubrica o Sciri d'ale zilei». (0 A apärut in editura libräriei Socecdin Bucuresti, Poesiile lui Mihail Eminescu, inteun splendid volum de 300 pag., care face cea mai mareonoare artei tipografice-etc.»). Aparitia volumului e anuntatà in ziarul Romhnia Libera' din 23 Decemvrie2883, la rubrica « Cronica zilei». (« Poezille eminentului nostru poet Eminescu au apa.'rut ... Recoman-cana cu stäruintä cetitorilor nostri volumul apärut asaz' i in libräria d-lui Socec, o perla ara pre; a poezieinoastre») 2).

Ce a insemnat editia aceasta pentru circulatia intensä a poeziilor i faimei lui Eminescu,abia dacä' mai e nevoie sä amintim.

In ce grad, iaräsi, ediçia aceasta era, in acelasi timp, si. o faptä bunà se poate vedeadin discrepa cu care Maiorescu intelegea sà adoarmä neliniti1e poetului:

De vreai sa stii, li seria T. M., la sanatorio! din Ober-Dcibling, unde era instalat, co ce mijloace estisustinut deocamdatä? Bine, Domnule Eminescu, suntem noi asa sträini unii de altii? Nu stii D-ta iubirea(si dad dal voie si. Intrebuitez cuvantul exact, desi este mai tare) admiratia adeseori entusiastä ce oam si eu si tot cercul nostra literar pentru D-ta, pentru poestile D-tale, ii pentru toatä lucrarea D-tale lite-rarà si politiel? Dar a fost o adevärati exploziune de iubire cu care noi toti prietenii D-tale (ti numai ace-'tia) am contribuir pentru putinele trebuinte materiale ce le reclama situatia. i n'ai fi ra'cut si D-ta tot asadin multul-putinul ce 1-ai fi avut cand ar fi fost vorba de once ami; necum de un amic de valoarea. D-tale?

G. Ibraileanu, poeziilor lui Eminescu, Viata RomAneascl, XIX, r, 1927, pag. 92-93.G. Ibräileartu, op. cit., pag. 93.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE XIII

Acum trebue sO mai stii, c volumul de poesii [ce] ti 1-a publicat Socec, dupl indemnul meu n Dechem-vr je anul trecut, a avut cel mai mare succes, asa Inca Socec st mnc uimit. In aceste 7 sOptämäni delaaparitiunea lui, s'au vändut 700 de exemplare; o mie este toatä editia o de pe acum trebue sä te gändestila editia a doua, care va fi reclamatä pe la toamnä o in care vei putea face toste indreptitrile ce le crezide trebuintä. Poesiile d-tale sunt astäzi cetite de toate cucoanele, dela Palat pära la mahala la Tirchilesti,si la intoarcere in tara," te vei trezi cel mai popular scriitor al Roman' iei e Was ich mir dafor Koofe I »IAsa cam este, dar tot nu este räu, cánd te simti primit cu atáta iubire de compatriotii tia »1).

Alcituitä, inteun spirit din cele mai atente, si subordonati intru totul durero-sului eveniment ce venea s curme asa de crud o carieri in pliná ascensiune, editia Ma-iorescu s'a pistrat neschimbatä, de-a-lungul tuturor retipiririlor cate au urmat, sporitidoar cu cateva « postume», ce se vor inregistra la locul lor. Mai mult, editia Maiorescua rimas i pan astizi modelul celei mai ideale oranduiri a poeziilor lui Eminescu, si delasugestiile ei au plecat nenumirati aiçi editori.

Inteo atare editie, meniti s pledeze nefericirea unuia din cei mai perfecti si mai unitaripoeti romani, nu-si puteau afla loc poeziile de tinereti ale lui Eminescu, de a ciror lipsivorbea, cu atata justeti, de alminteri, Hasdeu, la centenarul din 1902, al lui Eliade Riclulescu.

ele n'au fost niciodati adaose, nid in timpul viedi lui Maiorescu, nici dupi aceea, editiaaceasta rimanandinainte de toate, editia poeziilor apirute, sau cari aveau si apari, aproapeIn acelasi timp cu iesirea de sub tipar a culegerii, in Convorbiri.

Clasici, prin consacrarea unei jumitàlti de veac, oranduirea 2) poeziilor in editia Ma-iorescu este o operi cu totul personali a cridcului si ea se cuvine inregistratä ca atare. Cuatat mai mult, cu cat formula edi,tia Maiorescu, de care ne vom folosi, in osebite randuri,sintetizeazi nu nurnai metoda si data istorici, pe care le-a inscris in fruntea tablouluieditiilor eminesciene, dar si o formuli practici. Ea fixeazä o situatie.

Acest cuprins i aceasti ordine sunt urmitoarele: i. Singuatate ; z. Lasdli lumea tauitatd ; dacd ramuri bat in geam ; 4. Pajul Cupidon ; 5. Ce te legeni, codrule ; 6. Melancolie ;7. Rugdciunea unui Dac ; 8. Pe aceeasi ulicioard ; 9. De ate ori, iubito ; I°. O rdmdi ; II. Des-pdrtire ; 12. Crdiasa din povesti ; 13. Odd ; 14. La mijloc de codru des; 15. Venere si Madona;16. Sonet (rabind in tajad); 17. Sonet (Afard-i toamnd) ; 18. Sonet (Sunt ani la mijloc) ; 19.Sonet (Ciind insusi glasul) ; zo. Sonet (Trecut-au anii) ; zi. Sonet (S'a stins viala, falnicei Ve-netii) ; 22. Dorinta ; 23. Mortua est ; 24. Noaptea ; 25. Egipetul ; 26. Adio ; 27. Ce e amoral;28. Lacul ; 29. Inger si demon ; 30. Floare albastrd ;31. Se bate miezul noptii ; 32. Inger de pazd ;33. Atdt de fragedd ; 34. 0 manid, dulce mamd ; 35. Fdt frumos din Tei ; 36. Cu mdne zilele-tiadaugi ; 37. Din valurile vremei ; 38. Povestea Codralui ; 39. Impdrat fi Proletar ; 40. Pe kingplopii PM' so/; 41. Glossa ; 42. S'a dus amoral; 43. Departe sunt de tine ; 44. Freamdt de codru ;45. De-or trece anii ; 46. Te duci ; 47. Peste vdrfuri ; 48. Somnoroase pdsdrele ; 49. Revedere ;yo. ('dad amintirile ; 51. Doina ; 52. Mai am un singar dor ; Variantd ; Altd variantd ; Alta'variantd ; 53. Epigonii ; 54. Cdlin ; 55. Strigofi ; 56. Satira I; 57. Satira ; 58. Satira ;59. Satira IV ; 6o. Luceafdrul ; 61. Criticilar mei.

Un total de 64 poezii, daci adunim si cele 3 variante, nenumerotate, ale poeziei Maiam un singar dor.

Textul editiei Maiorescu este, pe de o parte, al poeziilor apirute in Convorbiri, pe dealta, al celor ce aveau si se publice Indatà, in grupe masive, i despre cari Maiorescu spu-

I. E. Toroutiu, Documente Literare, IV, 1933, pag. 187.Fiindca ne afläm la acest capitol, iota.' pe tema oränduirn, un curios pasagiu din lucrarea lui Pompiliu Eliade,

Filosofia lui La Fontaine, Socec», 1901, pag. 1-12;o Poet al Trecutului 0 Poet al Morfii, iatâ cum se prezintä in definitiv Eminescu, in literatura noasträ. Si am ajuns

Cu aceasta si la traskura cea mai distinctiv'ä a personalitätii lui: o sbuciumare, o lupta' continui intre simtimäntultrecutului disparut, pe de o parte, si simtimántul mortii apropiate, pe de altà parte. Care din aceste douà simti-rainte va subjuga, va dobori pentru totdeauna pe poet? E un moment in care poetul stä cu gändirea lui la cum-pänä: e in poezia Se bate biezul nopfii. Editorul lui Eminescu a av-ut fericita idee de a alea aceastä poezie la ma-locul volumului. In paginile ce preced asistOm mai ales la predommarea simtimântului Trecutului in sufletul lui Emi-nescu: cu trecutul, amorul i toate amintirile cele dragi; dela mijlocul volumului inainte, asistäm mai ales la TriumfulMortii, etc., etc.».

Cetitorul poate verifica singur mäsura in care, clädind in arbitrar, observatiunea lui Pompiiiu Eliade e sau nujustä. Poate nu stricà sá mention:an a Se bate miezul nopii dateaz1 de pe la 1868.

www.dacoromanica.ro

XIV M. EMINESCU

nea c. le are « dela persoane particulare». °delta fantazie i verva ar cheltui G. Ibrai-leanu in studiile sale asupra edidilor din Eminescu, citä. vreme lipsesc informatiile auten-tice, once discutie poate fi considerata, ca chiar una din expresiile istoricului literar, « un lux».Exista o chestiune a « ca manuscripte i ea apare, fie in corespondeta lui Eminescu,fie in reportagiile timpului. Dar despre aceasta chestiune nu avem date precise, cum n.0avem nid despre situatia exacta a transfertului acestor manuscrise, pe cari Maiorescu ledona Academiei Romane, in 1902. Nimic nu mmpiedec sä banuim el, totuvi, Maiorescua aceste manuscrise i acu.m, in 1883, cand pregatea intaia ediçie, dupä cum le-a

dupa moartea poetului, cand publica Dalila, inteo forma, ca mult simt al retu-velor, pusa la punct i care presupune, neindoios, cercetarea de aproape a manuscriselor.De altminteri, textul cu care Maiorescu dona in 1902, Academiei, manuscrisele poe -tului, text ce se poate ceti in nota incurajeazà once presupunere de felul acesteia. « Per-soanele particulare» dela 1883, se poate sa fi fost o formula conventionala 1).

Marea problema a persoanelor particulare, din care fantezia politistà a lui G. Ibrai-leanu i panä la un punct gustul de analizà al romancierului, au facut o afacere cu adevarattenebroasa.' vi pe care vi-a clädit intreaga teorie a postumelor lui Eminescu, se prea poatesä fi fost, in realitate, un lucru ca mult mai inocent. Ibraileanu n'a prea fost unul din fami-liarii manuscriselor eminesciene. Altminteri ar fi observat cà incepand hid. din 1867,

caligrafice, transcrise ca pentru tipar se succed, cu constanta metodä. N'ar fi fost deciexdus ca Maiorescu sa fi gäsit aceste ultime poezii ca pe un pachet de epistole, investitCu toate formele legale, dar cate clinteun motiv de fortä majora n'a apucat A' fie expediatcu posta. Iatâ, toata problema postumitätii i non postumitatii, redusä la propriile eilimite. Asa dar gru.pul acesta de poezii a trecut din manuscrise, in editia primà i apoi inConvorbiri, din care pricina au vi fost scutite de erori de tipar, ca exceptia mkerii pentrumiseii din Glossa.

Celelalte, incepand cu Venere si Madond i sfarvind ca Doina (mai pupil Luceafdrul,care vi el trece prin camera obscura a retuvarilor maioresciene), cate aparusera in Convor-biri Literare, un.de nu fusesera cru.tate de greveli de tipar, paistreaza., in prima editie Maio-rescu, aproape toate erorile. Ba chiar i in editiile urmatoare i, precum se va specifica,la locul sau, panä in zilele noastre. a Maiorescu ingrijea de aceasta editie el insuvi, insuvi omarturisevte in cateva randuri, dupä cum märturisevte cà tot el facuse i corecturile primei

Ceea ce explica cu greu perpetuarea i consfindrea multora din erorile, ava zise clasice 2).Dintre erorile de tipar ale Convorbirilor, cari au trecut nestanjenite in prima editie Ma-

iorescu vi au impietrit prinse in fildevul versurilor, de-a-lungul tuturor edidilor, mai im-portante sunt:

Pan' evd clara ca o rosa.', pan' evti dulce ca o floare.(Noaptea)

Clara', ca o rosd pentru roud croare semnalata, inteun anume fel, chiar de Hasdeu,putina vreme dupa sävarvirea ei (cf. pag. 318, a edidei de fatal).

Cum, firl doar o poate, conventionalä este o ceastälaltä formula' ddruite mie de ddnsul in diferite ocaziunididscrisoarea, cu care Maiorescu insotea, In sedinta dela 25 Ianuarie 1902, dania manuscriselor lui Eminescu, acelor 43 de inanuscrise, aflatoare astäzi la Academie si care insumeaz1 un total de peste ry.000 pagini. Dar iatä cu11100 termenii acelei scrisori: « Dela Michail Etninescu posed dimite mie de dánsul in diferite ocaziuni multemanuscripte, parte poezii publicate, parte incerclri, fragmente si variante de poezii nepublicate, parte studii, tra-ducen i articole in prozi. Toate aceste manuscripte, asa cum se aflä: in cärti cartonate, in caiete cusute i in foivolante, vi le trimit aläturat si le däruiesc la rändul mea AcademieilRománe pentru a servi celor ce se vor ocupain viitor cecercetäri mai amlnuntite asupra vieçii i activitätii marelui nostru poet ... >>. (Analele Academiei Ramble,S. II, T. XXIV, Pa.rtea administrativä i desbaterile, 1902, pag. 95).

«In rästimpul acesta seria el surorii sale, la lau, ca epistola din 6/18 Decemvrie 1883 am trimis astäzicorectura ultimei coli (Nr. zo) Tipografiei Socec-Teclu, care tipäreste int?o admirabilä editie poeziile lui Eminescu,asa ci peste vreo zece zile apare volumul pe care, natural, 04 voi trimite imechat. Ii mai seria numai o scurtä pre-fata. Poeziile, asa cum sunt oránduite ( sd se refie apozilia ), sunt cele tnai strälucite din cite s'au scris vreodatäIn románeste si unele chiar in alte limbi. Unele absolut inedite, mai ales unYoarte &limos sonet despre Venefia si oGlossd ... In ultimele trei säptämäni am corectat zilnic cite 4 coli, dotal din Etninescu, douä din Kotzebue ...».(I. E. Toroutiu, Studii ,ri Documente Literare, V, 5934, pag. 18).

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE XV

Acolo 'n °chi de pIdureLangI bolta cea seninISi sub trestia cea ling.Vom §edea in foi de mure.

(Floare Albastrd)

Cu intervertirea versurilor z i 3. Chesdunea poate fi urmIrita.', in aceastä editie larespectiv.

A statelor greoaie, cari trebue 'mpinse;Atund yeti muri lesne ark' de-amor i grijI;Poporul lui Il face tIcut i umilit.

(Impdrat fi Proletar),despre cari se va vorbi imediat.

Nu spera cá.'nd veziLa izbindI fleand punte

(Gloria)cu miterii pentru mifeii.

Suprimarea versului: ,.S.7 cum vin cu drum de fier din Doina semnalad. cum se va-vedea, §i. de Ion Gorun i de Anghel Demetriescu.

In legaturl cu erorile din Impdrat 1i Proletar, se cuvine sä. mentionam ca doua din ele, cele mai importante,fuseserl corectate, inainte de aparitia mntâiei editii Maiorescu, i anume in Contemporanul. Un mic istoric selimpu.ne.

Dupa cunoscuta epigrama a lui Macedonski, I. Nädejde publica In Contemporanul (III, 1) din 16 August 1883,un vehement articol de protest In care reproduce epigrama incriminati, i o taxeaz1 drept « faptä salbateca». Ince-/And cu numarul urmätor, i ca sà dea o mai mare importanta protestului, reproduce Din poeziile lui Eminescu»(e chiar titlul rubricei), insotindu-le de o notitä explicativä, iscalitä X. Epigrama lui Macedonski, reprodusa §i ea innumärul anterior incepea, se §de, Cu: Un X... pretins poet, acum ...D. Notita precizeaza el transcriereapoeziilor lui Eminescu se face dupà.' Convorbiri.

se tiparesc: Scriroarea intdia i Scrisoarea a da (in Contemporanul, DI, 3,z Septemvrie 1883); Scrisoarea a treia,partea I-a (ibid. 4, 16 Septemvrie); Scriroarea a treia, partea II-a (ibid., 5,r Octomvrie); Scrisoarea a patra (ibid., 6, 16,-Ocomvrie) ca ultimele doul versuri, in italice; Impdrat fi Proletar (ibid., 7 i Noemvrie 1883), avand indreptate:

v. 23: A statelor greoaie care trebue 'mpinsev. Izo: Poporul loc Ii face tacut

(Raminea eroarea din y. 106: Atunci vefi muri lesne fdrd de-amor ,ri grijd amor pentru amar).Dupä care urmeaza: Venere fi Madond (ibid., 8, 16 Noemvrie). In Nr. rz din 15 Ianuarie 1884 se tiparesc ecouri

-dela banchetul Junimei i in Nr. 13 din r Februarie 1884 sub titlul « Din poeziile lui Eminescu (sfir§it)», urmatoareavaloroasa nota: «IncepurIm a publica din poeziile lui Eminescu, cánd nu 9tiam ca." in curAnd va iei un volum.care &I le cuprindä, dads' nu pe toate, dar cel putin pe cele mai insemnate. Prin publicarea volu.mului se face deprisos lucrarea noasträ, de vreme ce nu ne Indoim cl toti cetitorii no§tri se vor grabi sä-1' cumpere. Volu-rnul a ie,5it in Bucure§ti in editia d-lui Socec i costa patru lei. Alce vom publica citeva poezii popuLsre din volum-ca sà vadà: oricine ce efecte frumoase este in stare &I pricinuiascii poezia poporului, dad. §tie cineva sa se pa-trundà de ann. Mai publicam i poezia dela sar§itul volumului « Criticilor mei». Dacä, cum alizim, poetul s'a In--sanaitopt, ca at:6'1a mai bine. Va vedea cum 11 pretuiau de mult oamenii i ca se In§elase privind prea aspru lumea».

§i se reproduc: Ce te legeni codrule, Revedere, Doind i Criticilor mei.

Un capitol spedal al editiei Maiorescu 11 formeail tipIrirea Luceafdrului. Läsand des--volarilor de rigoare fandul §i. locul lor in capitolul respectiv, sá spunem de pe acumcà versiunea scIzutl cu patru strofe a Luceafdrului din editia Maiorescu este o lucrarece-i apartine intru totul. Aplrut in Almanahul Romdniei June, in Aprilie 1883, Luceafdrule reprodus aidoma in Convorbiri Literare din August, acelasi an, dupI imbolnIvirea poe-tului. Incepand sI lucreze prin Noemvrie la editia sa, Maiorescu aplicI textului din Con-vorbiri o reductie de patru strofe, dictatl, de sigur, de criterii pe cari nu le-a explicat, dar.cari se pot cu lesniciune formula. Un lucru catI totu§i sá recunoatern: simplificarea im-TusI de Maiorescu, arbitrará ca once interventie straddl, s'a acut cu pIstrarea legAturilor

www.dacoromanica.ro

XVI M. EMINESCU

organice. Suprimând cunoscutele trei strofe, din imbierea Creatorului, Maiorescu aveakgrija i de sigur instinctul logic, sä substitue vechei tranzitii, una nouä, care era cerua,de noul contur al poemei. In felul acesta, amputarea a trecut neobservatà. Au gresit insä,aceia dintre editori cari päistrand versiunea Maiorescu, au revenit la tranzitia Convorbirilor.

O operatie de acelasi fel va efectua Maiorescu pentru Dalila, pe care o anexeazà, poateeditiei a V-a, dupä ce o tipä'rise in Convorbiri.

POESIIII de MIHAIL EMINESCU II Editia a doua Editura LibrärieillSocecu &.Comp. Bucuresti 111885.

Vi + 2 (nenumerotate) 307 pag.Portret miniatural i iscgitud compusä caligrafic, din caractere de tipar.PrefataErorile de tipar se mentin.

Editia a 3-a ne e cunoscutä, numai din urmätoarea notità a ediçiei Gh. Adamescu:-« Idem. Ed. 3-a 1888. Un exemplar in Biblioteca Clubului Tinerimei din Bucuresti. Aceleasipoezii. Prefata lui Maiorescu si notita lui Giurescu despre data nasterii autorului».

Intfun articol al lui Comeliu Botez: « Unde s'a näscut poetul Eminescu », Mihail Emi-nescu, I, 6, i Martie 1904, se vorbeste de o « editiune de lux a poezlitor lui Eminescu dinanul 1887, apärutà sub ingrijirea d-lui T. L. Maiorescu, in editura Libräriei Socec . . . ».

Ce este, insä, putin probabil, e ca la 1887 sau 1888 O. fi apärut notita luí Giurescu,tipärità, cum se va vedea, abia in editia a sasea, peste vreo patru ani.

POESII i de MIHAIL EMINESCU i I Editia a patra fi II Cu o notita biogra-fiel de T. Maiorescu. JI Editura Libräriei Socecu & Comp. Bucuresti II 1889.

XIV + 315 pag.; portret minia.tural; prefata editiei India i india parte din studiul Eminescu siPoeziile lui», apa'rut in Convorbiri Literare, XXIII, 8, i Noemvrie 1889.

In legAturä cu editia a patra se cuvin reproduse câteva rinduri din articolul ce Ale-xandru 'dodos, (Ion Gorun de mai tärziu), publica sub transparent pseudonim in

BlanduzieiEditia a patra, departe de a fi completatk pastreazal chiar o greselile editiei a treia, afarA de una singurk indreptatä

aceea nu in textul carpi ci la sfársit inteo erad 1 Este actiogarea unui vers, Lisat afarl din Satira I, dupi versul:aci sub frtmte-i viitorul o trecutul sá incheagá,Noaptea-ackine a veciniciei, el In ,rirttri o desleagd.

Dar cine n'a observat, In ediçiile anterioare o alte lásàri afark cura e de pildà in celebra Doind, versul:,S7 cum vin cu drum de fierToate cántecele pier.

El bine, si in editia a patta, ca si in celelalte, in zadar cauti chiar si la erad urma primului vers IasatNici atát nu-i d'ajuns.

Editia a patra pästreaz.à din editia a treia erori cari in editilie anterioare nu eran, cura e deDin Cojan la Vatra Dornii

In loc de Boian si altele mai märunte, sumedenielCa lucrare tipograficä, de asemenea editia a patra e inferioarl cu ceva celorlalte editii.In loe sä se ingrijeasca, cura cred cä-i era datoria mai inainte de toate, ca sä curete de greseli, sä implineascl

lacune i sä caute a completa dui:A putintä volumul de poezii al lui Eminescu, d-1 Maiorescu in adeVar,in fruntea volumului, studiul ce care ne atnenintase in Convorbiri Literare.

A lisat; ce-i drept, de o parte tidul pretentios al studiului ; 11 numeste acum munai notitd biograficd §i-i pAstreazà:numai parten lucha, parten in care cu contrazicerile o neesactidtile pe care le-am adtat intfun articol din Nr. 7 al« Fántsnii Blanduziei» 1), isi face apArarea in contra impudrilor cl d-sa i alçii ca d-sa ar fi l'asat pe Eminescu in mi-zerie, din pricina calreia ar fi nebunit 2).

2) Al. I. Hodos, Un poet ,ri un critic, « Fântána Bladuziei», Nr. 7 (seria 12-19 Noemvrie 1889.Ahh [Al. I. Hodos], EdItia a patra a poezillor lui Emitiesen, Fintana Blanduziei a, Nr. ro (seria II), 3to De-

cemvrie 1889.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE XVII

Editia a 5-a nu este cunoscutä. Socotind, cu oarecare aproximatie, am putea presu-pune el ea a apärut eltre inceputul lui 1891, de vreme ce editia a 4-a apare cItre sfär§itul1 ui 1889 iar a 6-a in Iunie 1892.

Pänä ce vom fi consultat un exemplar, nu putem §ti ce spor de texte va fi avut fatäde editia a 4-a. Judecând dupà faptul cà numärul din i Februarie 1890, al Convorbirilor,si sub titlul « Dou'l poezii postume ale lui Mihail Eminescu», Titu Maiorescu publica so-netul Or cite stele §i Dalila, insotindu-le de notita cu care ne vom mai intalni, §i a cä'reiconcluzie era « aceste dota poezii cuprind versuri de-o unicä. frumusete i (CA) nu potlipsi din opera lui Eminescu» s'ar putea, zic, deduce c'l editia ce urmä a 5-a vafi insumat §i. aceste douä. texte. Cu certitudine, insä, nu se poate afirma. Ce este sigur esteeà editia a 6-a, ce apare in 1892, insumeazä. 4 poezii noui, pe care Convorbirile se gräbescsä le reproduel. i nimic nu se spune de Dalila i Or dile stele. Pentrucä figuraserä in editiaa 5-a? Pentrueä vor figura abia in a 7-a?

Iatà intrebäri, pe cari numai prezenta unui exemplar le va deslega1).Editia a 6-a de asemeni nu ne este cunoscutl. Dar despre ea avem date precise in

notita apärutà in Convorbiri Literare, XXVI, 3, din i Iulie 1892.Sub titlul « Patru poesii de Eminescu», redactia seria:

« Noua editie (a 6-a) a poesiilor lui Eminescu, apiruti la Soceca & C-nie in luna trecutä sub ingrijitea d-luiT. Maiorescu i cu indreptarea multor greseli de tipar din editia precedend, este sporid cu urrnitoarele poesiigisite pe ckeva foi serse de mana lui Eminescu. D. Maiorescu le insoteste cu o nod la pag. z94, in careapune: « poesilie, serse pe ca't se vedein prima arunckud a condeiului, au rimas nerevazute de poet sinepublicate de el; una din ele este numai un fragment de 3 strofe. « Rugäciunea» se aflä intercalad inteo poesiede rz strofe, intitulad Ta twam asi, avand ind in manuscript fiecare strofà randuri sterse si nelnlocuite etc.Dar si asa cum le gAsim astazi, aceste poezii cuprind versuri de o unicA frumusete i nu pot lipsi din operalui Eminescu».

De altminteri noua editie se foloseste, intr'un Post-scriptum, pentru fixarea datei nasterii lui Eminescu de scri-soarea d-lui Giurescu, publicad In nutrir' ul Convorbirilor dela a Iunie a. c. »

urmeazä: Intre Pe un album,Rugc1ciune §iFragment. De retinut: intai cà editiaa 6-a se intrege§te cu 4 poezii postume §i, al doilea, cà abia dela aceastä a §asea editieapare textul lui N. D. Giurescu, privitor la rectificarea anului nasterii lui Eminescu.

In aceeasi vreme in care se pregätea tipärirea editiei a 6-a, Titu Maiorescu trimite luiI. V. Socec, o scrisoare in care dupä ce amintea el de venitul multelor editii s'a bucuratpoetul, « in cei din urmä ani ai vietei sale», fä'cea propunerea ca pe viitor, libräria-edi-toare sä rezerve clte 600 lei pentru fiecare nou'l editie de una mie exemplare, care sä fiedestinati « la premiarea acelor lucräri literare scrise de studenti romäni, care pe längàvaloarea lor s'a' fie in oarecare legAturl cu conceptiunile caracteristice cuprinse in operalui Erninescu».

Dar abia dupä' douà mici premii, din care unul se d'a' scriitorului N. Basilescu, acordule zädärnicit de somatia, ce c'Apitanul Mateiu Eminescu tipäreste in Monitorul Oficial din9 Octomvrie 1894, prin care declara cá « nimeni nu are dreptul a edita i vinde scrierilerämase» ríela decedatul säu frate. « Fireste el in urma acestei instiintäri scria comentatorul,

a primirii unei somatiuni deosebite, Casa Socec a suspendat editarea poesiilor lui Emi-nescu 2)».

Cum editia a VII-a apare in 1895, §i tot la Socec, e de presupus el o tranzactie vafi intervenit, din timp, intre pärti.

POESII 11de 11 MIHAIL EMINESCU II Editia a §eaPtea A seaptea-miede exemplare 11 11 Cu o notitä biograficä de T. Maiorescu 11Bucure§ti Editura Librl-riel Socecti & Comp. 11 1895.

2) 0 verificare de ultim'al oiá re inlesneste, cel putin, clatarea exacta' a editiei a 5-a. In amintitul studiu,din 1903, inchmat lui Eminescu, Anghel Demetriescu (Opere, Fundatia p. literatud i ard «Regele Carol U»,1937, pag. 227 nota) vorbea de « a cincea mie (2890)» pe cate o avea inainte, plinä de greseli de tipar. Intrealtele, continua s'a' lipseasa din Doina, versul: i CUM vin cu drum de fier, dcspre care a mai fost vorba.

2) Gh. Teodorescu-Kirileanu, Convorbiri Literare, XL, rz, Dec. 1906.

www.dacoromanica.ro

xvnt M. EMINESCU

XVI + 318 pag. Pe verso foaei de tidu: «Exemplarele No. z pana" la 50 din edita VII, sunt tipäritepe härtie olandes1».

Cuprinde: prefata la editia d'intAi; Podul Emineseu, apärut In ed. a IV-a, datat gresit: Bucarest',Octomvrie 1887; la fine, notita lui N. D. Giurescu. Vignetele, cul-de-lampe-urile si ornamentele din-launtra s'au suprimat. Sunt 73 poezii (cu cele 3 variante pentru Mai am un singur dor: 76). La pag. 294,In nota sonetului Or elite stele, nota' ce se va reproduce in toate editille câte vor mai urma, se vorbestede cele 6 poezii adaose « scrise pe cae se vedeIn prima arunciturl a condeiului, (ce) au t'Amas nere-vizute de poet, nepublicate de el» si incheie cu: «Dar si asa cum le gäsim astäzi, aceste poezii cuprindversuri de o unicl frumusete ce nu pot lipsi din opera lui Eminescu».

Por7ii1e adaose sunt: Sonet, Oricdte stele, Pe un album, Intre .pdsdri, Fragment, Rugäriune, Dalila.Greselile de tipar, aceleasi mai putin versal din Doina, de astädatä restituit.

POESII II de II MIHAIL EMINESCU j Editia a opta II * II A opta mie de.exemplare * II Cu o notitI biograficl de T. Maiorescu II Bucuresti j Editara Li.-bräriei Socecti & Comp. I' 1901.

26o pag. Pe copera: Pretul Lei 1,5o.Acelasi cuprins, aceleasi erori de tipar, in datarea notitei biografice ca i la poezii.

Edipile a 9-a si a ro-a nu ne sunt cunoscute. Ele au apIrut in rästimpul dintre 1901,.data celei de a 8-a i 1913, data celei de a ri-a edita.

POEZII de II MIHAIL EMINESCU j I Editia a unsprezecea j * II A trei-sprezecea si a patrusprezecea mie de exemplare * II Cu o notita biograficI de T.'Maio-.rescu ¡I Bucuresti Editura LibrAriei Socec & Comp., Societate Anonim j1913.

272 pag. + tabla de materii; Pe copertä: Pretul Lei 1,5o.Acelasi continut, aceleasi erori de tipas. Notita biograficA, de astädatä: Bucuresti, Octomvrie 1897.

MIHAIL EMINESCU ¡I POEZII II Cu o notitä biograficI de T. MaiorescitBucuresti Editura LibrIriei Socec & Comp., Sodetate AnonimI.

271 pag. + tabla de materii [f. a.; c.ca 2920].

MIHAIL EMINESCU j POEZII j Cu o notitI biograficI de T. Maiorescre 11 11.Bucuresti Editura Librgriei Socec & Comp., Societate Anonimä II [2922].

Anul pe copera; 271 pag. + tabla de materli; acelasi continut etc.

MIHAIL EMINESCU II OPERE COMPLETE II j Seria I POESII j IIVolumul I f Cu o notiçä biograficl de T. Maiorescu fi s. ed. (I Bucuresti EditaraLibräriei Socec & Co., Soc. AnonimI r922..

Pe coperta": Biblioteca Clasicl.Volum mic, cartonat, 185 pag.; acelasi continut etc.Cuprinde 49 poezii dela Singurdtate pänä la Revedere. Toate poeziile In vers lung, sunt frinteTipArituri neglijenti, in duda exteriorului.

MIHAIL EMINESCUj

POEZII II Cu o notitä biografia de T. Maiorescu Ij II

Bucuresti f Editura Libräriei Socec & Comp., Sodetate Anonimä.271 pag. -I- tabla de materii. Acelasi continue etc. [f. a.; c.ca 1924

MIHAIL EMINESCU POEZII II Cu o notitI biograficl de T. Maiorescu 11 s. Bu-cure§ti Editura Libräriei « Socec & Co. », S. A.

271 pag. [f. a., c.ca 1927].Acelasi continut, aceleasi erori.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE XIX

MIHAIL EMINESCU 11 POEZII11_ Dupl prima editie publicatä Cu o nodd bio-.graficä. jj de II T. Maioresca 11 s.ed. Editura Libäriei Socec & Co., S. A. II Bucuresti.

265 pag. [f. a. Din post-fatl: 1936].Acelasi continut, la care se adaogi o Postfatä semnatä de d-1 V. Demetrius, care si-ar fi dat osteneala

sä elimine greselde de tipar, strecurate an de an in editia Maiorescu. Note interioare seranaleazI, indeosebi, eronle editiei a IV-a. Cateva interventiuni arbitrare, in note, strici tocmai scopului =Mar' itde editor: restituirea caracterului primei editii.

In schimb se pästreaza toate evidentele i istoriceie erori de tipar ale editiei prime, semnalate o paniacum si a clror däinuire nitnic nu o indreptäteste.

N. EMTNESCU11-11PROZA. I VERSURII1 s.11Editor, V. G. Mor/un II Iasi, 1890.254 pag. In frunte o scrisoare autografä a lui Eminescu, in cuprinsul:

Botosani, xo Noemvrie 1887.Mult-stimate arnice,

Boala indelungatä de"care am suferit, m'a impiedecat dela tinerea unei corespondente regulate. Acum,filiad intrucátva mai restabilit, viu a VI ruga sä V'aduceti a minte de mine, de lipsa aproape absolutä dernijloace de subsistentä, In care ma aflu.

Daa VI este ca putintä de-a-mi veni in ajutor, Vâ rog a o face cat de curand, cici cea mai neagrämizerie ini amenintä.

In asteptarea unui raspuns &man al D-Voastre,devotat amic

M. Erninescu.

Volumul cuprinde ca prozä.: Fdt-Frumos din lacrimd, Särmanul Dionis çi Influenta Au-striaceY. Ca poezii: Felt-Frumos din teiu,Foaie veyedeY,Diana, Dalila, Nu mel intelegi, Sara pedeal, La steaua, De ce nu-mi vii, Kamadeva, cele iz poezii din Familia, dintre 1866-1869,Din noaptea (Familia, 1884) §i. ca poerii postume : Vieala i Stelele 'n cer (din Feinttina Blan-duziei). Prefata editorului dà indicatiuni precise si pretioase, asupra locului unde au apärutbucItile in prozä. i versuri. Observadile insotitoare sunt i astäzi de actualitate. La Fitt-Frumos din teja: « Aceastä poezie poate fi socotità ca o variantä a poeziei cu acelasi titlupublicad in volumul editat de Libräria Socec si care in Convorbiri Literare, anul XI, Nr. 12purta titlul: « Povestea Teiului».

Despre poeziile din Familia: «Socot cà vom aduce un serviciu insemnat celor ce seindeletnicesc cu cercetarea amainuntitä i cu studiul desvoldrii geniului poetic al lui Emi-nescu, publicand ad si intaiele bucIti ale mar elui nostru poet».

Despre cele douà poezii postume: « Apoi ca poezii postume, am gäsit dou'l bucätipublicate, fàrà tiduri, de cätre revista bucuresteanai « Fantana Blanduziei» i culese din-tr'un notes al lui Eminescu. Publicându-le aid am intitulat india poezie: « Vieata», iarpe a doua cu intaiul ei vers».

Postfata se incheie cu urmältoarele randuri: « Volumul de fatä trebuia sà aparl de anultrecut i editorele, care in aceastä publicatie nu urtnärea un gand bänesc, era säli scoadnumai cheltuelile, rämaind ca autorul sà beneficieze de tot castigul.

« De atuncea incoace Mihaiu Eminescu slvirsindu-se din viead., publicatiunea a fostintreruptä; dar credincios intelegerii avute, editorele nu voieste sà tragà niciun folos b'änescdin acest volum si va depune in Mande societätii intocmite pentru inältarea statuei nepie-iritorului poet castigul net al acestei publicatii».

lar la fine, aceste utile si rarissime detalii de tiraj:Volumul s'a tipärit:

Jo' exemplare numerotate, editie de lux, hartie velinà, intoväräsite de fotograutorului to lei

y °I ex. hartie velinä 5 leitoot ex. editie populad 3 lei,(Un cetitor a calculat ca creionul si a aflat suma de : 6f oc? lei).

www.dacoromanica.ro

XX M. E.MINESCU

In legituri Cu editia Mortun, Familia, XXVI, 28, din 15/27 Iunie 1890, reproduce recenzia ce N. A. Bogdanpublicase in Era Noud. De punerile la punct, referitoare la proza lui Eminescu, atit de revelatoare la epoca aceea,.vom arninti Cu prilejul editirii operei in prozi. Reproducem, aici, eiteva din obiectiile de ordin general si de bun,simt:

«Apoi nu stim ce I-a indrituit pe editorul « Prozei i Versurilor» lui Eminescu, de a publica scrierile sale, dinacest volum, cu o ortografie nidejdiani. Oricit ar fi mai triit Eminescu, cred ci n'ar fi avut pläcerea de a seriedoul rinduri, de pildâ, ca acestea:

« Ochii neg-ri, cari lerau ai lei, ¡era lei intreg, lei copilul lea 11 crescu ..».

Asta ar insemna a desgropa un craniu de sfint, si a-I espune privirei publice imbricat cu un joben, or cu opipl intre dinti I

De asemenea nu stim ce motiv literar a impins pe d-1 Mortzun a publica, in reproductie litografick o scrisoarea poetului care numai hat= operele lui si mai ales in fruntea unui volum, nu-si avea locul. Cu totii stim cá Emi-nescu a fost redus la mizezie; cu totii stim cA i amicii i cei ce numai au auzit de numele i meritele lui, au con-tribuir cu mult-putin spre a-i ameliora suferintele, ceca ce poate a ficut-o i d-1 Mortzun, sau persoana cirei li vafi adresad acea scrisoare (cid nu se spune cui anume e adresati). Ficut-a d-1 Mortzun o biografie a poetului,care la partea suferintelor sale s'a.' introducl acel act olograf?».

MIHAIL EMINESCU j II POEZII II (Complecte) II s. II Ia.§i Editura LibrárieiFrani Saraga.

VUE -F 213 pag. [f. a.].Patetid prefati de A. D. Xenopol, datad Februar 1893.Incepe cu Vieata, Stelele 'n cer, poeziile din Familia si sfirseste cu La moartea lui Aron Pumnul. Po-

stumele ediçiei Maiorescu. Cronologie gresiti.

MIHAIL EMINESCU POEZII Complecte II s. Ia§i Editura LibrärieiFratii Saraga.

240 pag. Pe coperd: A 12-a mile. Colectiunea araga. Pretul z leu.Nouà prefati A. D. Xenopol insotiti de urm,Itoarea notitä:« Manuscriptele de mai sus, despre care vorbeste d-nul A. D. Xenopol, ni le-au (limit D-nul George

Butman, fost pe-atunci compozitor de litere, la Convorbiri Literare, care vizánd cA textul poeziilor sepublica' Cu oarecare corectie din partea redactiei, i-au plicut a pästra manuscriptul lor in original, sprea le avea asa complete precum erau ele».

MIHAIL EMINESCU POEZII Complecte II s. ¡I Ia§i Editura LibrärieiFratii Saraga.

Pe coperd: No. 7. A 13-a mie. Colectiunea amaga. Pretul z leu [f. an].Scurtä prefati. A. D. Xenopol, intecesand pentru sugestilie l obiectiile ce trezeste:« Editiunea aceasta noui a poezhlor lui Mihai Etninescu se deosebeste de acele ale altor editori, mai,

indiu prin intocmirea liru.lui lor cronologic, dupi data publicirii lor in diferitele reviste si scrieri dincare au fost culese. Intrudt data alcituitii lor trebue sA corespundi indeobste ca aceea a publidrei, seposte vedea din editia de fad modul cum s'a desvoltat gemul lui Eminescu.

Asupra acestei imprejudri, putem observa d spiritul poetic a lui Eminescu, desi inniscut, a ajuns.la deplina lui inflorire destul de tirziu. In poeziile lui incepitornice, el se and stingaciu in ros tiri, greoiuIn limba adeseori plini de neologisme neindreptitite, cotifuz In idei si sine in rime. Unele din acestedefecte stäruesc pini si In timpurile de mai drziu. Asa in Impelrat Proletar, in Strigoii si altele.

Putern zice eA talentul lui Erninescu nu ajunge in deplina lui desvoltare decit in 1877. Cind negändim ci In 1883, minunatul sin spirit fu zdrobit pentru totdeauna, abia atunci putem pretui insem-nata pierdere ce a incercat-o literatura romineasci prin innebunirea lui Eminesc-u.

Editia de fati este apoi mai compled decir toste cele precedente, adt prin restituirea adevirad atextului, dupl manuscriptele originale pe care am fost destul de fericiti a le afla, pentru o parte din poe-ziile lui, pe cat si prin o reproducere mai exacta'. a poeziilor publicate si care in multe din tipiririleanterioare erau pline de greseli care le schirnbau Inçâlesul ».

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE XXI

MIHAIL EMINESCU J J POESII II Carte didactic J Aprobatä de Onor.Minister al Instructiunei publice i Cultelor J Pentru uzul scolilor 'I J Editori II S.Dimitriu & Matei Eminescu II Bucuresti 11

11Lito--TiPografia Codreanu & SIvoiu

Calea Rahovei Nr. 5 II 1895.

78 pag.; Pretul 50 bani; mica prefatá. de N. Petrascu.

MIHAIL EMINESCU J POESII Carte didactia Aprobatä de Onor. Mi--nister al Instructiunei Publice i Cultelor sub No. 2531 din 28 Aprilie 1895 Pentru usulscoalelor J J Iasi J

Editura Libräriei coalelor, Fratii aragaJ

1 8 9 6.

Pe coperta: a 3-a mie, (evident ex. dela Acadernie); Biblioteca araga, sub Poesii: r, jos: No. 9(din «Biblioteca Saraga » a 25 bani volumul), Pretul 25 bani.Pe fila 3: portretul dela Neamt.Pe fila 5-6 (n-rotate si Un twat, datat Martie 1896, iscálit: L L Alexandrescu-Dafin.Latre altele:<de lucen curios ci in cArtile pentru scoalele primare, aproape de loc nu se citeaza din poieziele

nemuritorului nostru poiet, Mihail Eminescu. Cu adta naai mult, el la Eminescu gasim bogatia o stilulcel mai curat din tot ce s'a scris in romaneste, cu exceptie bine Inteles de un Creanga, neintrecutulpovestitor popular».

Biblioteca pentru Toti J 11/11HAIL EMLNESCU II POES1I II Cu notitä bio-.graficl II de

Jcdpitanul Eminescu, fratele poetului Mihail Eminescu II s. II Bucuresd

J Editura Libräriei Leon Alcalay II No. 37. Calea Victoriei. No. 37. II (SubHotel Bulevard).

Pe coperti : No. 195-196 [f. a.].

M. EMINESCU J POEZII 11 11 Editie ingrijità dupä manuscrise de 1011 Scartus. J Bucuresti J « Minerva», Institut de Arte II Grafice i Editurä, B-dul Aca- J demiei,

-3. Edgar Quinet, 4. 'I 1908.

Coperta de Ary Mumu. Pretul: Lei 1,5o.XXVIII (prefatä, datatä: Bucuresti, August 1908) -F 352 pag.Introducerea lui Ion Scurta in atatea privinte excelenta, ca intuitii sigure si de o terminologie

ce se impune oricarui familiar al manuscriselor incepe cu examenul, atent urmärit, al editiilor de pinala a sa, care va fi « dorita edifie crlIicd, autentica in text, completa in cuprins, oranduiti dupl toatenormek obicinuite aiurea, spre multumirea stiintei si a marelui public cititor».

Un Adaos, final, completra7'A' izvoarele insemnate la fiecare pagina o dovedeste ca. Ion Scurtu a fostintáiul cercetator pasionat al manuscriselor, care si-ar fi desivársit farà doar si poate editia, dacl Parcelei-ar fi ingaduit-o. Poziile sunt impärtite in trei perioade: a tineretii intáia, a tineretii a doua o amaturitätii. In Liuntrul cadrului cronologic, o noua « grupare psihologica, dupa fondul de scntimente§i de idei al poezillor».

M. EMINESCU 11 II LUMINA ¡I DE LUNA POEZII II J Editie,clupä ma- II nuscrise de Ion Scurtu s. 'I Bucuresti « Minerva». Institut de Arte I Gra-fice si Editurä. Bulevardul Academiei 3. Edgar-Quinet, 4 191o.

Coperta Ary MLITIIII. Pretul: Lei 2.391 pag. (id. Prefata. Datatä: Iunie 19t0, adauga, in deosebi, justificarea noului titlu: Lumind de

lund, care, inteadevär, apartine lui Eminescu.Erata, intre alte greseli, indidi §i Cdlin, unde in loe de: singurica'n carmdrutd... cere si se

citeasca : singuridi (Sic!).

www.dacoromanica.ro

XXII M. EMINESCU

M. EMINESCU j LUMINA j DE LUNA II POEZII I Editiedupä ma- II nuscrise de Ion Scurtu 11 s. I Bucuresti ¡I « Minerva», Institut de Arte II Gra-fice i Editurà, Bulevardul Academiei 3. Edgar Quinet 4 II 1912.

391 pag. Aceeasi coperta, datata: 1910.Prefata datatä: Iunie 1910.

MIHAIL EMINESCU II II POEZII Editie revizuitä II de II Ion Scum' I?s. ¡I Bucuresti jj Editura Libräriei Leon Akalay Calea Victoriei 47.

252 pag.Pe copertä: Editie ilustratä (sic) si revizuitä de Ion Scurtu, 1910 Pretul Lei z.

Biblioteca pentru Toti j MIH_AIL EMINESCU POEZII Editie revi-zuità de jj Ion Scurtu 11 s. 'I Editura Libräriei Universale Leon Alcalay j Alcalay & CoBucuresti 37, Calea Victoriei, 37.

Pe coperfá: No. 195-195 bis, 196-196 bis.0 mica prefatä in terrnenii:«Aceastä noul editie a poeziilor lui Eminescu este revizuitea si indreptarea vechei editii din « Bi-

blioteca pentru Top».Volumul cuprinde, in prima linie, poeziile publicate de autorul însui i de prietenii sAi literari. S'aa

adaos la sarsit, ca o completare, numai acele poezii postume, care par definitiv inchegate o sunt de o.frumusete deosebitä, la inaltimea celorlalte poezii ale lui Eminescu, neavánd lipsurile i imperfectiunile,cari turburau i nemultumeau pe cititorii amatorh

Astfel credem a fi pus la indemina acestui fel de cititori o editie populara care se poate intrebu-inta cu incredere si cu folos».

MIHAIL EMINESCU ¡I POESII 0 notità biograficä II de ¡I loan SdnclulescuEditia II II Complectatä i adämgitä II s. ed. II Bucuresti jj Editura Libräriei

Leon Alcalay II No. 37. Calea Victoriei. No. 37.F. a. [c.ca 19081 Celebral prin erori de tipar si note fanteziste, editia aceasta si-a atras o in-

dreptatitá i severä critica din partea lui Scurtu.

Biblioteca poporalä « Dacia» II j No. 4-5 II M. EMINESCU si I. CREANGA IIPOVESTI I POEZII cu douä. icoane j Pretul zo bani j j Cernäuti, 191o.

Editura Soc. Stud.. « Dacia» Tipografia Soc. « Scoala Românä.' ». Suceava.Brosurä, 63 pag.: 2-31 inclusiv rezervate lui Erninesc-u. Portret de Viena.a Mihail Eminescu, notita biografica s, se incheie cu rándurile:«In Eminescu s'au intrupat durerile si nädejdille unui neam intreg. Mintea lui mare a inteles neca-

zurile poporului nostru i inima lui larga a simtit durerea ingrämäditä in cele 22 milioane de sufleterománesti. Pe dansul 1-au durut durerile noastre, lar durerile noastre sunt aceleasi o in ziva de azi; deaceea citim povestirile o poezilie lui i si ne inaltam sufletele o sA ne intärira inimele».

Cuprinde: Doind; Feit-Frurnos din laerina, poveste §i La Rovine (fragment din Seriroarea a III-a).

Biblioteca « Lumen» II Revistä periodicä No.CEAFARUL

jIMPARAT I PROLE TAR j

Calonfirescu, 7 r91r/XI.

xoz j M. EMINESCU LU-II « Lumen», Bucuresti II 7, Str.

[M. EMINESCU:] SONETE I POEZII IN FORMA POPULAR& II Chisinaul1912. Bibl. Basarabiei.

[Informatie din editia a VI-a a d-lui Gh. Adamescu].

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE XXIII

MIHAIL EMINESCU 11 11 OPERE COMPLECTE Poezii. Nuvele. Ro-man. Teatru. Cugetäri Scrieri: Literare, Economice, Politice §i. Filosofice. jj Scri-sori. Critica Ratiunei Pure de Ka.nt II Cu II o prefatä. II si II un studiu introductiv 11 de 11

.A. C. Cuza II - 11'4. II - j Editat de 11Libräria Româneascg II Ioan V. Ionescu si N.Georgescu 11 [O.] II Institutul de arte grafice N. V. tefäniu & Co. 11 Strada stefancel Mare No. 38 II 1914.

Ix -F 679 pag.; Pretul Lei 65o.Pe verso copertei:

Coperta in culori cu desen alegotic de cunoccutul pictor Ipolit Strämbulacu. Trei ilustratiireprezentänd pe Eminescu la diferite vriste».

Motivul copertei: Stefan Vociä sumlnd din corn, din versul Doinei.«Intentia noasträ, scria d-I A. C. Cuza in prefatä, a fost sä punem la indemini romänilor de

pretutindcni, in interesul culturi nationale, o editie cuprinzind intr'un singur volum, cu pret eftin,toate scrierile fireste, cele niai insemnate, in toate direcaile, dad nu chiar toate in intelesul absolutal cuvántului comorile siniirci i gändului siu, ale genialului nostru, nu numai poet, ci i cugetätor,In atätea domenii: Mibail Eminesen.

E cea dintäi intreprindere, credem, de felul acesta la noi, etc. etc.».Populate% dar §i orifice', ga cum o anunta d-1 A. C. Cuza In prefatä, editia din 1914 marcheaz1 un

moment in tipärirea operelor lui Eminescu. Punänd la contributie lucrädle inaintasilor cu Chendi o ScurtuIn frunte, aducänd unele corectäri din confruntarea ca manuscriseie o cu adaose pretioase, prec-um lapostume, suava elegie Stau in fereasita susd, pierdutä totusi, din pricina repartizärii materialelor, printreexercitii juverule editia A. C. Cum a adus, intiia, imagina unui scriitor fecund, de o vastal i va-riatá activitate si a stimulat mai mult ca once pledoarie, citre acea editie integraLi, si criticl, pe calede realizare

Iatá cum se exprima d-1 N. larga, in ammtita comunicare academic:a 1), despre aceastä editie:«Dar economistul iesean n'avea rägazul trebuitor pentru a explora acest intins, dar Incurcat ma-

terial, nici pregätirea trebuitoare pentru o atät de delicatä sarcinä ca presintarea editiei integrale a uneimärete opere. A incredintat deci lucrkile premergätoare unui tánär gräbit, care abia a reusit sä d esci-freze scrisul räpede al inserunAtorului de versuri fugare, menite sa fie supuse mai tärziu completäriiciselarii. S'a adunat astfel un bogat fond iterar, care a fost impärtäsit acolo, la las, printeo tipografie

cu o literä märuntä, pe douä coloane, ca o traducere a unui roman de Alexandru Dumas. Poeziaintiiu, prosa pe urmä, bine inteles färä cea mai micä silintä de a fixa datele, adeväratele date care,pentru bucätile poetice, nu sunt totdeauna acelea ale publicatiei in reviste, adesea fiind vorba de reu-nirea unor fragmente, de date si origini foarte deosebite.

Editia de « Opere complete» pe care o datorim d-lui Cuza i colaboratorului säu anonim, care,

dacä nu mg. indoiesc, e d-1 A. C. Cusin, care mai tárziu a dat articole de ziar si de reviste, are insäun mare merit. In ea, pe längä o mare parte, nu totdeauna ralu cetitä, din lirica pästratä in caretele pecare le pästräm noi, se dau incerclrile de drame, atät de indräz' nete, o nu numai « Särmanul Dionis»

«Fält-Frumos din lacrimä», dar o articolele lui, atát de remarcabile ca idei, onestele o pätrunzAtoarelearticole de criticä teatralä o literati' din « Curierul dela Iasi». Prefata, fägäcluiti, care putea cupr indepretioasele amintiri personale ale d-lui Cuza, a lipsit si se pare a fi päräsitä».

POE2II de II MIHAIL EMINEE.CU Revgzute, clasificate completate de II

Mihail Dragonsirescu it Dr. Constania Marinescu I Pcezii de dragoste - II Bu-curesti Editura Li läriei H. Steink erg II Str. Lipscani 94.

127 peg.; [f. a]. pe copeitä; Cárnititl, Eibliotcçà 1iterad, stiintifick No. 31-31 bis; Lei 2.

POEZId II de II MIH.AIL EMINESCU J Reväzute, clasificate i completate Jde if

Mihail Dragonsirescu I iI

Dr. Constarla Marinescu II Po eme de dragoste LI -Bucu-resti II - J Editura LibrAriei i Tipografiei H. Steinberg & Fiu II 94 Str. Lipscani 9411 1916.

87 pag.; pe copertä: Cäminul, Bibliotecl literajA, stiintificä, No. 44; Pretul 30 bani.

1) N. Iorga: Note istorke aserpra editekii opera poetice a lui M. Emir:cute, A. R. Memoriile Sectiuni Litera reS. III. Tom. W. Mem. 6.

www.dacoromanica.ro

XXIV M. EMINESCU

MIHAIL EMINESCU POEZIL (I s. II Biblioteca SemäinItorul II j Editu.raDiecezane, Arad II 1918.

218 p.; pe copera: Nr. 23-25; Pretul 1.70 cor. Cuprincle urmItoarea prefatà:«Editiile poeziilor lui Eminescu s'au epuizat chja nainte de risboiu. Cele nout nu mai pot pitrunde

la noi in u.tma Inprejuea'rilor nefaste. Publicul msi ni-le rzclaml intr'una, iar noi reusindu-nele adurfam le punem la dispozitia on. public cetitor.

Fie, ca ideile i concepttile profunde ale nemuritorului Emitiesen st stribati itt sufletele tuturor fiilornostri ;i din aceste idei sorbuid energia renasterei, sine nutrim i insufletim si in zilele mari de acum».

Arad, Decemvrie 1917.

M. EMINESCU j POEZII ALESE j SEiste [1919] II La 30 de ani dela moartealui fi Bibl. Ardealului Nr. 3.

[Referintà luati din ed. a VI-a a d-lui Gh. Adameseu].

Colectia «artile pentru Popor..» DOINE SI PLANGERI j POEZLI de IIMIHAIL EMINESCU Editia R. O. David si M. Saraga II Strada Gabroveni,

pag. [ i920 ]; Pretul Lei To.Pe verso foaiei de titlu: Colectia apare sub ing-rijirea d-lui Ion alugiru.

Pagini aiese II din If Scriitorii Romani II Publicatiune periodicI II No. 3 II MIHAILEMINESCU J POEZTI II Cu o Prefatà de Prof. Gh. Adamescu II Cartea RomineascI IIPretul i leu.

32 rag. [c ca 1921].

Pagini alese II din II Scriitorii Romani J Publicatiune periodica II No. 7 II MIHAILEMINESCU j LUCEAFARUL. GALIN J Cu o Introducere de Prof. Gh. Adamescu IICartea Romäneasel j Pretul i leu.

32 pag. [c.ca 1921].

Pagini alese II din II Scriitorii RomânT Publicatiune periodicI II No. 42 II MIHAILEMINESCU II SATIRE II Cartea Româneasc fi Pretul i leu.

32 pag. [c.ca 19211.Cuprinde cele 4 Serisori çi Singoli.

MIHAIL EMINESCU JJ POEZII II Cu introducere i notite II de II Gh. Ada-mescu J Membru corespondent II al Academiei Romine II s. ed. 'I Editura « Cartea Româ-neascà» S. A. Bucuresti JJ Inst. de Arte Grafice Carol Göbl S-sor I. St. Rasidescu J16,Str. Paris 16.

187 pag. [c.c.s 1922].

MIHAIL EMLNESCU J POEZII j Cu introducere i notite II deJ

Gh. Ada-mescu Membru corespondent II al Academiei RomAne fi Editiunea II II s. ed. (I Editu.ra« Cartea Romaneascà», S. A. II Bucuresti.

zoo pag. Pe copertà: Pretul lei 25 [f. an. c.ca. 1924];Introducere. Notitä despre vieata luí Eiriinescu. Poeziile in ordinea cronologici dela De-af opta.

pani la Kamadeva. Dalila lipseste. La fine: un indice alfabetic al poeziilor.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE XXV

MIHAIL EMINESCU 11 11 POEM 11 Cu introducere, biografie, notite i glosar 11de Gh. Adamescu 11 Membru corespondent al Acaderaiei Romäne 11 Tipäritura a 3-a 11 s.

.ed. 11 Editura « Cartea Româneascl» Bucuresti [I [19281.

XVI + 204 pag.

MIHAIL EMINESCU 11POEZII 11 Cu introducere, biografie, notite si glosar 11 deAdamescu 11 Membru corespondent al Academiei Române 11 Tipäritura a IV-a 11 s. ed. 11

Editura « Cartea RomâneascI», Bucuresti.xx + 220 pag. [1932]. Pretul Lei 48.

MIHAIL EMINESCU 11 POEZII 11 Cu introducere, biografie, notite i glosar 11 de,Gh. Adamescu 11 Membru corespondent al Academ.iei Române Tipäritura a V-a 11 s. ed. 11

Editura « Cartea Româneascä.», Bucuresti.xx + 220 pag. [1935]. Pretul Lei 48.

MIHAIL EMINESCU 11 POEZTI 11 Cu introducere, biografie, notite i glosar 11 deCh. Adamescu j Membru corespondent al. Academiei Romäne 11 Tipäritura a VI-a 11 s. ed. 11

Editura « Cartea Româneasa», Bucuresti.247 pag. [1938]. Pretul Lei 50.

« Cartea Bunä» 11 11 POESIILE LUI 11 MIHAIL EMINESCU 11 EditieIlingrijitä de 11 N. Iorga

IIIf vol. I 11 Bucuresti 11 11 Editura « Ligei Cul-

turale » 1922.

Izbutit portret miniatural, 120 pag., gravuri de N.G.B[ulighin].Pe copertä: I (anii 1866-1879). Pe coperta Pretul 5 lei.Incepe Cu Mortua est, sfirmte Cu O mamd. Se noteazi datele revistei, in care au apirut

« Cartea Bata» No. 2. 11-11POESIILE LUI11MIH_AIL EMINESCU11Editie cri-ticl 11 ingrijitä de 11 N. Iorga II II (Atiii. 1_0-1 895 11 Editia a II-a 11 Bucuresti11 11 Editura « Ligei Culturale» 11 1932.

136 pag., gravuri: N.G.B., pe coperta finall: 25 lei.Dela Scrisoarea I-a pani la Apari se" daiRag. 123: Adaos nesigure. Traducen. 'rebind in tajad, Trecut-au onu, Oricdte stele, Ce std

vcintul. La fine: Mrinusa (dupi Schiller).

MIHAIL EMINESCU 11 j POEZII 11 Editie complectä j vol. I 11 Elegii si Ode 1¡'Poeme epice 11 Bucuresti 11 11 Editura « Eminescu» S. A., Editurä i Librärie 11 StradaParlamentului No. 2.

203 pag. Pretul Lei 40 [c.ca 1923].

M. EMINESCU j 11 POEZII 11 FILOSOFICE, SOCI 11 ALE I SATIRICE 11 Cu'so introducere 11 de 11 Lucian Blaga II s. ed. 11 Cultura Nationalä.

Pe copertä: Cartea cea bunä.Pe v. foil de titlu: No. 5. VI-1923.Introducere: biografie i caracterizarea poeziilor filosofice.

Culegerea din poeziile de gindire ale lui M. Eminescu din colectia de fati, se bazeazi pe editialui Ion Scurtu».

Fotografii: Teiul sfint din gridina «Copou», Sanatoriul Dobling.Cuprinde: Efigonii, Inger ,ri Demon, Se bate miezul noplii, Impdrat ji Proletar, Rugddunea unui Da:,

Satira I, Satira II Satira III, Satira IV, Critidlor mei, La steaua, Rugddune, Dalila, Glossa.

III

www.dacoromanica.ro

XXVI M. EMINESCU

M. EMINESCU POEM LIRICE II Cu o introducere II de Ludan Blaga s..ed. Cultura Nationalä.

91 pag.Pe copertä: Cartea cea bunä.Pe v. foil de titlu: Nr. 6. W-1923.Introducere: biografie i caracterizarea poeziilor lince.

LUCEAFARUL II de MIHAIL EMINESCU Ilustrator Mi,ru Teifanu.

22 planse colorate, 23 pagini.Pe fila 23: «Aceasti lucrare s'a tras pe presele litografice ale atelierelor Soc. Lureqfärul din Bucu--

resti, dupi desenele originale pe piaträ ale pictorului M. Teisanu, in 250 Exemplare, din cari 2o Exem-plare pe Japon, numerotate dela No. I la 20 o 230 Exemplare pe carton Englez numerotate delaNo. 21 la 250.

1921-1923.

MIHAIL EMINESCU POEZII II Publicate iII acinotate de II G. Bogdan-DuicciCultura Nationalà [1924].

246 pag. Pretul Lei 6o.Telul editiei lui G. Bogdan-Duici, cu limpezime exprimat, din primele rinduri ale atit de pretioasei

introducen, este acela « de a restabili textele in formele in care s'au infildsat intiia °ark inlesnind astfel,si o privire sigurl asupra desvoltidi sale stilistice ». Al doilea tel e cel al oränduirii cronologice.

Cu mid abateri, edida G. Bogdan-Duici oferl textul Familiei §i al Convorbirilor Literare, mai corectspus textul eminescian in ortografia revistelor la care a colaborat.

Ample observatii de natuti morfologicä, intemeiate pe studiul izvoarelor sträine i autohtone, in-eursiuni fructuoase in istoriografia literati, intre altele : aproprierea dintre Mortua est §i p oezia La omamd, publicati de Alecsandri in Foaia Societälii (Certiluti), din x865, asignä acestei editii un locbine determinat.

Biblioteca pentru To j II No. 195-196 II MIHAIL EMINESCU II j P OEZIIEditie aleas ä II s. fi Bucurwi Editura Libräriei «Universala» Alcalay & Co.

27, Calea Victoriei, No. 27.

205 pag. [f. an. c.ca 19261.Pe copertl: No. 195-196 bis. Pretul 18 lei.Vechea prefati Scurtu, pentru B. p. toti.Incepe cu Viaja.

MIHAIL EMINESCU j j POEZII II (1865-1887) II Editie publicatä II de II Octav-Minar j Bucuresti II Edita «Libräria Noul» Carol P. Segal II 70, Calea Victoriei, 70. [1927].

157 pag.La pag. It, in chip de prefatä: Poetul, 3 strofe, pini la proba contrafi, suspecte i notita: «A

apärut in revista «Rändunica» scoasi de elevii gimnazisd romini din Cerniud la 1865. Poezia e sem-natä: Mihail Eminovici, elev gimnazist».

Oricine va alege, cu usurintä, firul acestei mistificiri. De o revise,. Rândunka, apirutä in 1865, laCerrauti, n'am dat pani. astäzi.

In schimb, in 2893 apare la Iasi o revise Rdrulunica, sub directia D-nei D. O. Sevastos, la carecolaboreazi Virginia Mide-Gruber, Cornelia Emilian etc. si nade se face abuz de terminologiemotive eminesciene.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE XXVI/

MIHAIL EMINESCU j POEZII j Cu introducere i subt ingrijirea d-lui G.Murnu, II Profesor universitar, membru al Academiei Române II Cu rz acuarele-facsimilesi numeroase desene de II A. Murnu j Editura « Nationala» S. Ciornei II BucurestiII 8ro, Strada Decebal, 8ro 11 [1929].

Pe verso: Tipätit in atelierele « Ramuri», Craiova.Prefita datatä: Bucuresti, Mai 1928.

Biblioteca Clasicilor Rordni II Ingrijid de E. Lovinescu i - M. EMINESCUPOEZII i Cu o introducere de E. Lovinescu Editura « Aurora » S. Benvenisti & Co.

Bucuresti Str. Eraigrantului No. 4-6.

200 pag.; [1929]; Lei 45.

M. EMINESCU POEZII 11 Editie alatuità de II G. Ibrdileanu Editura « Napo-nala» 11 S. Ciornei jj Bucuresti.

320 pag. + IV (tabla de materii); [I930]; Pretul Lei 80.Bogata in subtile observatiuni referitoare la natura muzicalä a poeziei eminesciene prefata lui G.

Ibraileanu atinge i cateva chestiuni pur editoriale. Este, intai, cbestiunea unificarii limbii, «in directiaformei literare, la care Era' indoiall tindea Eminescu». Ceea ce l echivaleaza Cu o sustinutl denaoldo-venizare, dusa poate prea departe de Maiorescu, o rascumplrata din plin de Botez.

In privinta orclinei, ea este « cronologid, CL1 o singurCexceptie» care ... se intamplä sa fie doulsi chiar patru. Volumul incepe co Epigonii in loc de Venere Madona, nu numai pentrucal e « oare-

cum o profesie de credintä» c ar fi o ratiune suficientä dar o pentrUd: de altfel, avind invedere modul cum proceda Eminescu, nu poate fi indoial ca. poezia Epigonii a fost conceputä §1 scrisäaproape in forma ei definitiva, inainte ca Venere ,ri Madond sa fi apärut». Ceca ce nu se confirma nicipe departe. Epigonii e o poema ca totului tot de Viena, in timp ce Venere ,ri Madona dateazi cel putindin 1869. Manuscrisele nu autorid alte certitudini.

A doua excepiie cronologica e asezatea intr'o anexa finala.- a poeziilor de adoiescenta, oda pentruPumnul, cele 12 poezii din Familia si oda pentru tirbey, despre care afirma categoric ca Emuiescunu le-ar fi tiparit in volumul scos de el insusi». Anexele ce am tiparit la tfinele volumului prezentsdruncina putin aceasta de a doua eertitudilae.

A treia exceptie priveste pe Fdt-Frumos din teiu, aruncat, pen= motive similar; inteun « adaos»final, dimpreuna ca alte texte ci co strofele eliminate din Laceafarul. Caci desi publica poema cu ampu-tarile efectuate de Maiorescu, o vaga remuscare face pe, Ibraileanu sä republice strofele sacrificate, in

« Adaos».O altal exceptie, de consecinte intni catva mai grave, este situarea Serii pe deal intre Noaptea iEgi-

petul, pe motiv cà desi publicara in Convorbirile din 1885, a fost conceputä i terminata in 1872. De con-secinte mai grave, spunearn, pentruca amesteca douä criterii cronologice: pe cel al conceptiei o al publi-carii, ceca ce, aplicat cu sttictete, ar duce /a o adevaratä anarhie. Cele douä planuri cronologice tre-buesc folosite separat. Existä o cronologie a aparitiei textelor si una a efectuarii lor. Ele pot fi deter-minate si catre aceasti opera de clarificare tind toti cercetatorii. Alternarea lor, la voia intimplärii, nu

aduce dealt prejudicii.Studioasele çi interesantele studii, ce Ibräileanu a inchinat editiilor lui Eminescu isi au loc mai cu-

rand la introducerea rezervata. Postumelor.

EMINESCU POE7TT 11 Editura « Nationala», S. Ciornei.

304 pag. Pretul 15o lei.Format mic: 6,2 cm. X 9,5 cm.Legatura in pide, margini aurite, hartie biblie.Reproduce, in mic si fan nici o schimbare, editia Ibräileanu.

www.dacoromanica.ro

XXVIII M. EMINESCU

M. EMEENESCU POEZII Editia II II Ale:Attila de II G. Ibrdileanu Editura « Na-tionala Ciornei», S. A. Bucuresti.

XX (prefata) -F 300 -F IV (tabla de materii) pag.Pe coperd: Edide nouä, reväzutä de G. Ibräileanu; [c.ca 1936]; Pretul Lei p.Identicl c-u aceea din 1930.

MIHAI EMINESCU j POESII Editie ingrijitä. II de II Constantin Botez ti Cu 4 planseafaräl din text II Bucuresti Editura « Cultura National:4»

Iz, Pasajul Macca, z. [1933].

558 pag. + XX (Lan' :Lurid, etc.).Pe verso foil de titlu: « S'au tras din aceastä carte pe Battenpapier vergé alb treizeci de exem-

plate sub copertä specialä, numerotate dela A la Z i dela r la 4, si o suti douàz' eci i sase de exem-plate pe hartie velinä värgati, fabricad pentru editura « Cultura Nationalä», numerotate dela A la Zo dela I la roo».

Inspirandu-se tot timpul dela putemicele o adesea tiranicele directive ale lui G. Ibräileanu, edidaBotez e india, sträduindu-se sä. aducl intreg materialul de variante al manuscriselor eminesciene. Dacänu a izbutit sä fie chiar ceca ce ar fi putut, este, pe de o parte, din pricina scurtului timp de lucru (4ani mirturisid) si In al doilea rand din cauza sistemului de douä ori gresit, odatä in transcrierea tex-tului, altädatä in aceea a aparatului critic.

Pomind dela convingerea cä. ortografia manuscriselor eminesciene se confunda" cu nortnele ortoepieisale, Botez °fed un text aproape ilizibil, prin prea marele respect al formelor etimologice sau moldo-venesti dei, tot el, recunoaste cal la fel ca toti scriitorii roma ni panä in ziva de astäzi, Etninescu « nu areconsecventä in formele pe care le intrebuinteazI». Or, tocmai aceste dublete o triplete trebuiau sädea de gandit ca din douI forme, una provincialá si alta literar-generalizad, folosite de Etninescu, facelege si are precädere cea de a doua. Trecem peste faptul cá niel aceastä normA nu e respectatä custrictetà, niel la text, cu atat mai putin la aparat unde absenta sernnelor diacritice si aralgirile scri-sului de atelier läsa loe tututor ipotezelor. Cum trecem si peste usoara inconsequenta ea", dei strict cro-nologick ordinea poeziilor e inversatä i poeziile de adolescentä sunt trecute la un!. Pleat, ce -1 trecemasupra lui Ibraileanu.

Cu privire la aparat, cad sä aducem inainte de toate neprecupedtul nostru omagiu aceluia careirosit vederea (cum insusi ne-a märt. urisit-o) prin märäcinisul manuscriselor, si poate i sänätatea.

Confruntánd textele si urmärind, cu Cate dificultâçi, aplicatia agravad din capul locului, a sistemului luiBotez, nu odati am invocat versa! lui Grigore Alexandrescu: Relvna-fi fu neobaria, isulelungel-a ta

. , Ina vai! n'a iertat scoria etc. etc.Dar sistema! lui Botez nu putea sa ducal la alte rezultate. Preoc-upat sa inregistreze, in primul rand,

diferentele faça de textul definitiv, apärut in Convorbiri, Botez face, cu toad ravna de a fi complet, unfatal o stricici os triaj. Versuri la care a renuniat, e formula Cu care inregistreazà, din cánd in cánd, acestcxcedent de versuri, fArà sä ja seama cal in chipul acesta unitatea aceea biologica", care a fost cataresau catare vari anta autonomä a fost ucisä o transpusä in cifre. Sunt ereziile naturale a ceca ce am numit,inch" dela inceput, sistemul statisdc, mai pemicios si mai nepractic decat chiar numeroasele lipsuri, lec-tiuni gresite, indoeli nesemnalate, dificuldti escamotate etc., etc. a citor inventariere ar fi inutilä, rolulnostru nefiind acela al unui agent de urmärire. Adäogati la acestea: situarea pe acelasi plan al tuturorcotelor de manuscrise, fie Ca e vorba de unul principal, fie cal e vorba de unul secundar, sau partial,cánd singurl gruparea pe tipuri aduce un inceput de limpezire si usureazi urmärirea filiatiilor (altmin-teri, de atatea ori, atent indicate) si se va intelege pentru ce editia Botez, pornitä dintr'o adt de inaltäconstiintä editorialä o urmatà ca atata nobilä ravni, este atat de greu de folosit si pentru ce aparatulcritic di impresia unui atelier anarhic. Imaginea labirintului, care s'a impus India oarä lui Scurtu o care,neindoios, este aceea ce vine oricui, dintre familiarii manuscriselor, in minte, nu trebue confundatä cuaceea a haosului. Dad. nu ml insel Daedalus trece, si nu din croare, drept unul din cei mai geniali arhitecti.

La aparida editiei Botez, in 1933, imi atnintesc sä. fi auzit din gura regretatului mea dascäl de uni-versitate i biblioteck Ion Bianu, expresia rutnegur, pentru toad acea parte, mat de trudnic.à si de atateaori zadarnicä a toesiturii de variante, dela sfarsitul volumului, ce abia iesise de sub tipar. Oricat de pla-stid. expresia mi s'a pärut la vremea aceea pejorativä. Abia mai tarziu am inteles ce voia sä. spunk' bunulmeu dascäl. CAd dad e adevar' at cl din lucrul intens al unui atelier, se alege si o parte de talas sau derumegus, rebut sacrificat, ca care nimeni sau mai nimeni nu-si pierde timpul, atunci Constantin Botez

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE )0CIX

îi präpädise energia s punä ordine intr'un material, predestinat sä fie inform. Lucrurile stäteaumai grav. Caci rumegupd de care vorbea Ion Bianu nu era, in ma mai mare parte din cazuri, un ru-megu9 fatal. El era opera editorului insu9i, care hacuise bunatate de madulare, reeditind, pare-se, cruntaräzbunare a Procneei din cunoscuta legenda attica.

pentru a incheia, cu o ultima observatie: folosirea sistemului acestuia, statistic 9i economic, amai silit pe Botez sä intrebuinteze, foarte adesea, metoda descriptiva. A infati9a in cuvinte, sprijinitepe cifre, rästumarea ordinei strofelor sau versurilor dinteo poema nu sluje9te la nimic. Chiar daca ero-ismul unui cercetator s'ar incumeta s urmareasca procesul acesta 9i 112C.i el n'ar putea reconstitui toatäacea noua melodie, pe care o repre,inta de fapt variatia metrica a uneia sau alteia din versiuni. E casi cum, in cursul unei simfonii si pe motiv el o parte din note se repetä, dinjorul ar suprima un fragment 9i 1-ar inlocui cu explicaçii. Evidenti peste tot, rastilmacirea aceasta a sensului poeziei eminescienenu apare mai dureroasà ca In nenumaratele variatiuni pe aceegi temä din Mat am un singar dor, ilu-strare suprema a conceptiei muzicale la Eminescu; dar, in amanunte o cu proiectiuni, la capitolulrespectiv.

MIHAIL EMINESCU j POEZII Editie ingríjitàII de Constantin Bote s. ed. If

Editura Scrisul Românesc, S. A. Craiova.264 pag.; f. a. Retiparire, Para aparat critic o insotità de o notita biograficl, a editlei anterioare.Pe copertä: Clasicii Romani Comentati sub ingrijirea d-lui N. Cartojan, prof. univ.

M. EMINESCU 11 LUCEARARUL !! s. IlEditat de II H. Fischer-Galati j Bucu-rqti 1933.

72 pag. 2,5 CM x 3,7 cm.Pe foaia de titlu, falsa': De « Ziva Cartii», 20.5.1933.Pe f. 71: «Aceastä carte, cea mai mica' ce s'a tiplrit vreodata in Tara Romaneasca, este executatil

In « Tiparnita» lui H. Fischer-Galati, cu litera «Diamant», culeasä de zetarul M. Lender 9i datä la ivealaIn ziva de 20 Mai 1933».

M. EMINESCU j LUCE,.ARARTJL j Ii Editia ITI-a II Fischer-Galafi li Bu-curwi 1934.

70. pag.; 2,5 cm x 3,7 cm.Pe falsa foaie de titlu: de « Ziva Cartii », rz Mai 1934.Pe copertä: Biblioteca Marti9or 1.

Pe v. foaiei de tidu: S'au tras 9i 33 exemplare numerotate de la 1-33.La sfarsit, acela9i text din editia anterioarä.

Pretul Lei 25.

Biblioteca Asociatiei Culturale j « Cartea sub Icoartä» No. z j II MIHAIL II EMI-NESCU j POEZII

jEditie popular, ingrijitä. de II Doctor C. Mure,ranu j Laureat

al Academiei Române, profesor la Constanta II Institutul de Arte Grafice « Albania»Constanta.

30 pag. [f. a.; c.ca 1934Cuvant inainte Cuprinde cateva postume 9 .poezii incepand cu Melancolie i sfar9ind ca partea India

din Scrisoarea

Biblioteca colarä. I Publicatiune pentru cultura elevilor II Il M. EMINESCUllVERSURI I PRozA II I lì lì Bucure.sti 1934.

roz pag.; Pe coperta Atelierul «Adevarul»; Pretul 20 lei.

Biblioteca pentru Toti j II No. 195-196 j MIHAIL EMINESCU j j POEZIIjj Editie aleasä II s. ed. II Editura Libräriei JJ « Universala» Alcalay & Co. II Bucure§ti.

204 pag. [f. an. c.c.a 1936].Pe copertä: Pretul Lei 14.Vechia prefatä Scurtu, redusa, semnatä, totu9i, V. D[emetrius].Incepe ca Vieala eliminä o parte din postume.

www.dacoromanica.ro

XXX M. EMINESCU

Pagini alese i Serie Nouäl No. 25 II M. EMLNESCU II POEME fi Luceafg.rulCglin Epigonii Scrisoarea I Scrisoarea Ill II Editie ingrijitä. 11 de II Ion Pillat II s. ed.

Editura « Cartea Româneascà», Bucurestill[19371

Introducere; «Poezia lui Eminescu » de Ion Pillat.Note bio-bibliografice.

D. R. Mazilu J LUCEAFARUL II LUI II EMINESCUII Expresia endirii, text criticvocabular fi s. ed. II «Cartea Româneasc5.», Bucuresti II 1937.

181 pag.; Pretul Lei 80.Pe coperti: Institutul de istorie literari i folklor conduse de D. Caracostea.[Observadde se amänä pentru la timpul i locul lor].

M. EMINESCU POEZII 11 Cu o prefatI de I. S. s. ed. Edit. « PapeariaRornâneasc5.», Bucuresti 11 Calea Mosilor 31.

63 pag. [f. a. c.ca 1937].

MIHAIL EMINESCU 11 POEZII Editia Institutului de LiteraturI II de sub directiad-lui IlMihail Dragomirescull s. ed. 11 Editura « Universul II 1937.

341:Pag.; Pretul Lei 120.Prefata, semnata de d-1 Mihail Dragomirescu, incepe ca declaratia cá « toate editiile lui Eminescu,

apirute pänä acum, sunt defectuoase», din pricina feluritelor criterii, toate gresite sau gresit aplicate.Urmarind sä inlature « toate aceste neajunsuri », editia d-lui Mihail Dragomirescu: publica « poe-

ziile de tinerete la sfärsitul edidei, insotite de critica lor negativa»; z) stabileste o noul scarl a capo-doperelor, in randul cirora alti editori au strecurat o opere de talent sau numai de virtuozitate; 3) frag-mentele de poezii se tiparesc la sfarsitul volumului; 4) aboleste definitiv sistemul cronologic (dad con-sideratiile sunt de astadata juste, hotadrea depaseste cu mult concluziile); 5) face un triaj sever frag-mentelor imprumutate din manuscrise; 6) respecta ortoepia poetului, in progresul ei de demoldovenizare,dar cu respectul acelor forme ce inchid tot atätea nuante ale limbii poetice»; 7) hotäräste o noui or-dine a poezidor; 8) intregeste « totalul capodoperelor cu poesiile Mitologicale i Sonetul cerdacului des-coperite de d-na dr. Constanta Marinescu in « Postumele lui Eminescu», teza sa de doctorat».

In ce mod aplica editia d-lai Mihail Dragomirescu aceste principil, a caror justetä, in mare parte,nu poate fi contestatä, cedtorul poate urmari la No/ele fi Variantele editiei de fati, capitolul Fdt-Frumosdin teitt. E un caz tipic.

Sá aducem, totusi, o mica rectificare punctului 8: mai putin din dorinta de a servi adevärului, catpentrucl ilustreq71 unul din neajunsurile criticei estedce. Fobia istorismului nu e buni sfatuitoare.Mitologicale i Sonetul cerdacului n'au putut fi descoperite de d-na dr. Constanta Marinescu, pentru sim-plul motiv ca teza de doctorat « Postumele lui Eminescu» dateazi din 1912, in timp ce Mitologicale fusesedescoperita.' ca sapte ani inainte de Ilarie Chendi (Poezii postume, 1905, pag. 45-47) iar Sonetul cerda:tdui0 mai de timpuriu de Nerva Hodos (Poezii postame, 1902, pag. 54) si dupa aceea de Chendi (op. pag.193-194).

Editia d-lui Mihail Dragomirescu imparte poeziile in Capodopere, Opere de talent si Opere de virtuo-zitate. La finele fiecarui capitol: note entice pentru fiecare poezie.

M. EMINESCU J POEZLI J Editie intocrnitä II de Ji G. nlinescu Editura Natio-nall-Ciornei S. A. R.

11 [1938].

178 pag.; [1938]; Pretul lei 70.Prefata cu observatii, multe ju3te, cateva contestabtle, de G. Ciline scu.Fiecare poezie e insotitä de prettoase notite informative, in cari eruditia autorului Operei lui Emi-

ttescu e la largul sau.

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI PENTRU EDITIA DE FATA

Din cele ce s'au cetit panä acum ca si din cele cateva observatii risipite, id si colo,,de-a-lungul tabloului, s'ar putea alege firul acelor norme, ce ne vor fi ealäuzit in alcItuirea-editiei de fan. Ele nu trebuesc, totusi, mai putin si mai categoric formulate, pentru ca cetito-rul sä stie chiar din prag ce va gäsi inläuntru i, mai ales, ce a näzuit editorul sà inflptuiasel.

TEXTUL. O editie corect, in acceptia curenn a vocabularului, este aceea careurmäreste, in primul rand, sä punä la indemana cetitorilor i totodatä si a cerceatorilor,textele unui autor, prezentate in conditii optime. Pentru a ne limita la obiectul intailor,4:1o11à volume, in care se va cuprinde poezia can' s'a tipätit in timpul vietii lui Eminescu,s'a cäutat ca textele acestea &à fie cat mai aproape de imaginea ce vor fi avut-o in manu-scrisele, atent redactate, ce trimitea revistelor. Multiplele sisteme ortografice, prin care i-afost dat poetului sä räsbeascI i multiplele erori de tipar, in deosebi, ale Convorbirilor,au alterat in dese randuri aceastä imagine, pe care prestigiul ediçiei Maiorescu avea sà otransmitä, asa alteran, generatii de-a-randul. Care au fost acele erori, si cum incI de tim-puriu unele din ele au fost emendate s'a putut vedea in paragrafele respective ale tabloului,asa cl aflära inutil a le mai recapitula.

Vom da o lämurire-doul despre cateva mici corectiuni sau vom formula, din andcand, o ipotezä., fätä a intra in detalii ce se pot urmäri in capitolele respective ale Notelor

ji variaatelor. Asa d. p.:Am indreptat in La Heliade versul io: PleIcutd-i à gbirlandi sublime% inse1 este, in loc

-de: Placatet-i o ghirlander, etc., cum a apärut din 1867, dela gresala de tipar din Familiapani azi si am schitat, la locul säu, peripetiile acestei subdlinti morfologice.

Am renuntat la dispozitia, sä zicem festonatä, a versurilor in poezia Amicului F. L,cici, dei pläcutä ochiului, n'ara aflat-o ca fiind a poetului. Nu uitäm cä' Eminescu esteartistul variilor dispozitii din multiplele forme ale lui Mai am un singar dar, dar atat inFamilia, cat si in manuscrise Amicalui F. I. are un aranjament obidnuit.

Am adoptat in Epigonii, versul 84, forma: Pe-a lor arme luminoase voi asemeneapentrucl la fel cu verbele din context si acesta e la imperfect. Manuscrisul i variantele,cum se poate urmari in facsimilul respectiv, dau: mereti, plut4i. E vorba, deci, de o usoaradiftongare a lui e, pe care o va folosi si mai tatziu in De-ar trece anii pldcé, tad, pre-tiozitäti dialectale, in nota arhaicului veltum, ce nu plIcuserl, totusi, lui Ibräileanu dif-tongare, ce urmärea intre altele, asa realizatä, sä fie cat mai aproape de rima optiaAdoptind aceastä.' formä, nu ne gândim, evident, sä sugerlm cutare sau cutare pronuntie,cat sä atragem atentia asupra unei sari de fapt. i desi, uneori si la Erainescu, si mai cuseamä la Maiorescu accentul ascutit e inlocuit cu cel gray: plda, Met am preferat formaoriginatä: merge'ti.

(Pentru ce n'am adoptat de-a-dreptul imperfectul mergeali, cred cä e inutil &A mai lämuresc).Versul 72 din Egipetal sunä: Sorind via/a lor de basme pe ample risipiti, in timp ce amin-

kloul versiunile aflatoare in manuscris dau: . . . peste ceimpii ceea ce este, de altminteri,si mai sugestiv i in nota peisajului. Cum nu se poate ti, cui se datoreail schimbarea,-am pästrat, negresit, forma Convorbirilor.

La fel si cu versul 31 din Cugeteirile Airman:dui Diane's De-ar fi 'n lame-un stat de'n el te-ai pane vornic, care in manuscris sunä: De-ar fi 'n lume-un sat de mâle

www.dacoromanica.ro

XXXII M. EMINESCU

etc. i despre care, pe buna dreptate, banuia Botez cà ar putea fi o gresalá de tipar a Con-vorbirilor. Dar, hotalrit, nimeni nu poate sti adevarul.

In Floare Albastrd am mentinut, i detalii se pot ceti la capitolul respecdv, v. 34: Nimelame n'a s'o pie, i versal din urma in forma lui enigmatical: Totqi este trist in lume ; am,corectat, ditnpreunä cu alçii, v. 22-23: trestia cea lind sVi sub bolta cea senind in locde Lagd bolta cea senind sub trestia cea lind.

In Impdrat ci Proletar, oricat ne-a ispitit sä adoptam in v. 99 . . . Cel lins fl pismdtaret,,am pastrat tot . lin fi pisnultaret, ca 'n textul Convorbirilor.

In Cdlin ne-am ingaduit sà folosim o formal intru catva indulcita: crivat pentru crevat,,desi manuscrisele au numai aceasta formà din urma.

In Povestea teiului, cu toatal argumentatia (neconcludental) a d-lui Mihail Dragomirescu,am restituit versul I in forma: Blanca, ftii cd din iubire, In loc de Blanca, ;Wu cd din iubire.Manuscrisele alterneaza intre afld i ctii, niciodatä. stiu.

In Dalila am reintregit, dupa manuscris i pentru tetneiuri ce se vor lämuri la timpul.su, textul, asa cum a aparut el dealtminteri, in editia Scurtu.. Cum s'a mai spus, Dalilamaiorescianal e un text cu chibzuiala operat, din cele douà versiuni aflatoare in manuscrise.

Pentru Luceafdrul, am lamurit in treacat si se va starui cu detalii, la capitolul respecdv,de ce am adoptat textul asa cum a aparut el in Almanahul României June i Convorbiri.Oricat de logic operate, amputärile lui Maiorescu nu-si au nido ratiune (cu atat maiputin de fortä majora: interventia lui nu era ceruta de nimeni)

In Glossa, evident, am adoptat singura forma, si autentical i logica: Nu cdta ceind ve--#mi,reii (nu mkerii)La kba'nzi fdanduli punte asa cum a corectat Inca din 1908 Scurtu.

ORDINEA. Inainte de a preciza care este ordinea poeziilor, e necesar s aratamcal editia aceasta nu tipä'reste, in acest volum, decat poeziile aparute in timpul vieii poe-tului. Dand termenului postum singurul inteles ce poate avea, incheiem seria poeziilorcu Kamadeva, aparuta ultima, in Convorbiri dela i Iulie 1887. Tot ce vine dupa aceea, se-va tipari in volumul de Postume. O singura, usoaral, abatere, priveste poema Dalila, care-in forma din Convorbiri e postuma. Cum insa un fragment s'a tipärit incl. din Ianuarie 1886In Epoca Ilustratd i cum la data aceasta poema era incheiatä, in forma in care a fosttiparitä, postum, de Maiorescu, am trecut, se intelege, peste un atat de minim scrupul.

Ordinea poeziilor e cronological. Ne ferim a spune strict cronologica, dei ne silirn,sa ne abatem cat mai putin dela o norma atat de greu de respectat, cand e vorba deimprejurarile in care a fost publicata opera lui Eminescu. In once caz, nu intelegemurmam pe Ibräileanu i ceilaiçi i sa intervertirn, din nu stiu ce motiv de pudicitie peda-gogical, ordinea poezillor de juneta. Inteo editie, ce se inspira dela adevalr, si care vreasal reconstitue imaginea istorica a operii, astfel de inutile menajamente nu-si au loc. Ele facparte din acea psihologie a mamilicelor, pe care o den.unta cu atata succes, in editia sa dinCaragiale, cu ani in urmal, Paul Zarifopol. Asa dar: incepem cu oda La mormântulAron Pumnul (al carui titlu, singurul adevarat, 1-am restituit), trecem la poeziile din Familia,la oda pentru tirbey i apoi la perioada de Convorbiri, neintrerupta. dela Venere fi Madond,,pana la Doinacu exceptia Dalilei (Scrisoarea V-a), pe care, dimpreuna cu cei mai multieditori, am anexat-o grupului celorlalte scrisori cronologia de atelier ingalduind intrutotul aceasta. (Luceafdrul aparuse intai in Almanah, In Aprilie 1883). Urmeazal, dupàaceea, grupul de 6 poezii dela S'a dus amorul, pana la sS'i dacd, aparute intre AprilieNoemvrie 1883 in Familia. In Decemvrie 1883 se aseaza editia Maiorescu, din care, asacum a aratat in amlnunte Ibraileanu, Convorbirile publicá un compact grup in numaruidela i Ianuarie 1884. Cum la data aceasta, poeziile apar toate deodata, ordinea, de aciinainte, intereseazä mai putin. Am pastrat totusi indiciile retiparirii lor in Convorbiri,imperceptibile schimbari. La urmä yin poeziile tiparite dupa editia Maiorescu, dela Diana,(Convorbiri, i Fevruarie 1884) pa'n1 la Kamadeva (Convorbiri, I mulle 1887).

ORTOGRAFIA. Intre foloasele ediçiei Botez, unul din cele mai de seama a fostfaral indoialä, acela pe care 1-am numi denaturarea ortografica. Pastrand toate particula-ritàçile ortografice ale scrisului eminescian, editia Botez a adus decisivul discredit al ace-

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI PENTRU EDITIA DE FATX

stei metode i a arAtat limpede calea ce nu trebue urmatä. Grape acelei imagini alterate,s'a inteles mai bine si pentru totdeauna, ca textul unui scriitor, si al lui Eminescu cu atatmai mult, n'a fost creat sä ajungI plan s*/ anatomicà i cadavru pentru disectii ortografice.

Aceasta nu inseamnä', de fel, cä. astfel de probleme nu au dreptul la atentia cercetä-torilor i ea' evolutia sistemelor ortografice la Erninescu n'ar putea duce, si tocmai din pri-cina multiplicitätii lor, la concluzii, ce s'ar putea dovedi interesante. Este insä de fäcutdistinctie: intre ortografia textului viu, a textului ce trebue sä circule i sä hrä'neasc5.cäruia se cade sà i se creeze cele mai bune conditii i ntre ortografia aparatului critic,imagine a atelierului, care de asemenea se cuvine cat mai putin alteratä (de ce nu de loealteratd se va vedea mai departe).

Aceastä distinctie a fost, in privinta ortografiei, norma editiei de fa. Textul, asadar, s'a tipärit cu ortografia Academiei, färá ca de o rigiditate s poatà fi vorba, fie cä.insä'si Academia oscileazä' sau las porti deschise pentru reveniri, fie cä aplicatia strictäa unora din regulile ei ar aduce cu sine mai multä pagubä decat folos. i ca sá luäm unsingur exemplu, n'am urmat normei Academiei care recomandI drept corectä forma viler,ceea ce ar fi stricat unuia din cele mai armonioase cupluri sufdr fluid,- din poezia Lacul.Ceea ce nu inseamnä, iarài, cä. Em.inescu, spiritul poate cel mai inovator in materie derimä, din poezia ,romarieascä, ar fi un ortodox al ei. In aceeasi mäsurä. cu rima, asa zicandgeometricl asonanta sau rima aproximativä n'au aflat un mai iscusit adept ca insusiEminescu. Aceste abaten dela unja rigidä fac, de altminteri, i farmecul bogat in surprizeal armoniei eminesciene.

O problemä ce se cuvine luatä in seamä este, de sigur, aceea a moldovenismelor,a formelor cu pronuntie dialectalà. Cá Eminescu, moldovean fiind, va arälta o predis-pozitie fireascä pentru formele obarsiei sale, e inutil a mai semnala. Gresesc totusi aceia,

Botez a slujit i intru aceasta, cari sustin cà trebuesc respectate, ba mncà generalizatetoate formele moldave. Cä'd intaiul care a vorbit cu intelegere despre aceste lucrurisi a pledat pentru o pronuntie cat mai generalizatI a fost insusi Eminescu. Observatiileasupra pronuntiei, in cidul unor prelegeri, ce proiectase sà tie in Maramures, trial in 187o,la Viena fiind (ms. 2257, 53-55 v., tipärite i 'n Scurtu), vädesc o inaltä constiintä

APARATUL CRITIC. Variante. De bunä seamä, insä, cà problema de cApetenielute° editie criticA este aceea a aparatului. Si din nou este locul sä se multumeascä luiBotez pentru catl trudä a cheltuit in ridicarea unei constructii atat de subredä, dar plinäde atat de multe sugestii si care au arätat, in mod neindoios, ca in cu totul alt spiritse cuvenea lucrat. Am amindt, la locul slu, avantagiile dar si dezavantagille sistemuluistatisdc, folosit de Constantin Botez, in editia sa. Chiar dacI ar fi fost aplicat cu

strictetä i incä nu si-ar fi atiris scopul, mai putin din pricina defectuozitätii siste-mului, cat din aceea a cazului la care avea &A se aplice. Pentru un autor la care expresiavariazA in amInunte, sisternul statistic e ideal. Oricate ar fi manuscrisele, in care ar figuraun astfel de autor, si oricat de numeroase ar fi diferentele de amänunt, ele pot fi aditio-nate i prezentate in impunätoare stive. Un Horatiu dela Guillaume Budé de pildI saucronica lui Ureche, in reali7area lui Constantin Giurescu sunt lucräri desäivarsite si incare sisternul stadstic Isi aflä maxima si ideala lui aplicatie. Eminescu face parte din altäfamilie de spirite, i chiar inteinsa poate fi socotit un caz aparte.

Pentru a ilustra cu numele unuia singur, intreagäl aceastä familie de galerieni ai stilului,am spune cà Eminescu face parte din familia unor de-al-de Flaubert, ale cärui manuscriseau impus panä acum, in cel mai inalt grad, prin revenirile i retusärile operate dei,dad nu ne-ar opri teama de suspidune, cred cà i inaintea gloriosului Normand, totEminescu ar avea mai multä indreptätire sä fie prodamat patron al breslei flurarilor deexpresie. i pentrua intamplarea ne serveste, iatä pe aceastI temä, un text intru catva mairar. Cu expresia lui Favorinus, i despre Eminescu s'ar putea spune ca despre Virgiliu,cI-si modela versurile more atque ritu ursino. Dar poate el nu striel sä transcriem cele catevaranduri, fie i 'n cea mai aproximativa tälmäcire:

Amicii i familiarii lui Virgiliu, zise Favorinus, ne-au comunicat, in pnvinta geniului i manierelor sale clpoetul de obiceiu îi cultiva versurile dupl deprinderile si ritul ursilor. Cáci dupä cum animalul acesta da la

www.dacoromanica.ro

XXXIV M. EMINESCU

vealä dint= 'ntä o progenituri neciopliti si diformä, ea.'reia numai dupl aceea tot netezincla-si sipuii, le dä o forml si un contur, la fel si ca creatiunile initiale ale lui Virgiliu. Din neperfecte o färä relief cumerau la inceput, prin ingrijire i aplicatie, ajungea sä le imprime liniile unei fizionornii1).

Mai mult chiarsi metafora lui Favorinus este intru aceasta mai adecuatI deck s'arpä'rea la prima vedere. Nu numai versuri si nu numai cuvinte sunt acelea la care ace-niceste ceasuri, zile i ani de-a-rIndul Eminescu. Rivna mi merge la pozmul intreg, pecare-1 piplie, il netezeste, il mIngAie modeleazI, ca pe o apturI vie, pe care o asistisi o alänzeste dela intaii pasi, nesiguri, ai copilului pang. la exuberanta mIndrI a ado-lescentului sau la cumpInita armonie a omului vlrstnic. A impune, deci, un sistem stati-stic, unei lumi, in care fiecare formi îi are individualitatea ei, inseamal a ucide insusiprincipiul vietii, care le animI. Urind principiul nietii, ador ale lai forme spune, intfunuldin sugesdvele i rIzletele lui versuri de atelier, Eminescu i aceasta trebue sI repetenecontenit tot cel ce nIzueste sI reconsdtue imaginea veridic i integralI a atelieruluide creatie eminescianI. Orânduind total pe acelasi plan, sistemul statistic suprimI tocmailucrul cel mai de pret din creatia eminescianI: vIrstele poeziei.

Dar de aici incep i greutItile. aci nu numai cà aceste vArste sunt multiple, dar de totatatea ori ele trebuesc reconstituite din mIruntaiele imprästiate, clnd colo clad dincolo,prin infinitele meandre ale labirintului celor 43 de manuscrise, insumind cu aproximatiecincisprezece mii de pagini. Imagina apei vii din basme, necesari pentru sudara acestormembre disjecte sau ceealala imagine a aliantei furnicelor, singure in mIsurà sI aleagIfirul de diamant rätIcit jute() movilI de nisip nu odatl vin in mintea cercetItorului,

cu foarte indrepatite temeiuri. Clci, once s'ar zice, ca Eminescu ne aflIm in tIrlmulmiracolelor, unde mijloacele de explorare curentI nu ajung i ande singurI rIbdarea, caaliatul ei de nIdejde, timpul, rIzbesc i birue toate dificultItile.

In ce mäsurI manuscrisele lui Eminescu constitue, asa cum spuneam, un caz aparte,care cere o altI metodl de lucru si alte instrumente i in ce misura o editie omnium va-riorum, aa cum isi propune sI fie aceasta, de fatI, inampinI dificulati unice, s'ar puteadeduce, intre altele, i prin comparatia ca uncle exemple din literatura universalI i negAndim la douI din editiile cridce, de justificatI autoritate, aceea a meditatiilor poetice alelui Lamartine, ingrijitä de Lanson, si aceea dela Nouvelle Revue Française, a poeziilor luiBeaudelaire. SI spunem, pentru a evita detaliile, ca pentru Baudelaire, editorul are de con-fruntat patru editii tipArite, din care trei in timpul vietii poztului, afarä de revistele lacare a colaborat si de un numIr redus de autografe, iar pentru La.m3.rtine sI dim cu-vântul lui Lanson insusi:

Firl a fi fácut o colectie completä de variante, despuierea a doulzeci i cinci sau treizeci de editii imi In -gäduie sä afirm el o editie variorum nu poate sluji sä. fixeze textul lui Lamartine ci numai sI adune fantasitlesau erorile corectorilor de imprimerie ... E gresit a incerca sä stabilesti textul lui Lamartine, ca si cum autorulinsusi nu ni 1-ar fi oferit si ca i cand textul acesta ne-ar fi parvenit numai prin intermediul cbpiilor, din careniciuna n'ar putea fi considerad ca o reprezentare autenticä a textului original. Pentru a avea textul lui Lamar-tine, nu e necesad o editie variorum: trebuesc refuzate retipäririle care n'au fost revIzute de poet o ale cärorvariante n'au, asa dar, nicio autoritate ... Nu cred cl se poate culege, dupi 18zo, o jumätate de duzinä de vari-ante despre care sä se poatä spune cl emana ca certitudine dela el, cl reprezintä un scrupul al gustului si unefort al geniului Ultra perfectionarea detaliului ...2)».

... In timp ce la Eminescu total e autentic. lar greutatea vine si dela de.simea acestorpIduri virgine, in care trebuesc croite, ca once pret, drumuri, i dela natura proteicI ageniului, ale cärui intrupäri diverse ingreuiazI captarea dar si, mai ales, din insesi difi-culatile de organizare ale rezultatelor explorIrii. Organizarea variantelor, in editia de fatI,

« Amici, inquit, familiaresque P. Virgilii, in his quae de ingenio moribusque ejus memoriae tradiderunt,dicere eum solitum ferunt parere se versus more atque ritu ursino. Namque ut illa bestia fetum ederet ineffi-giatum informemque lambendoque id postea, quodiitaledidisset, conformiret et fingeret, proinde ingenii quoquesui partos recentes rudi esse facie et imperfecta, sed deinceps tractando colendoque reddere ils se oris et vultusliniamenta». (Aulas Genius, Noctes Atticae, XVII, ro).

Gustave Lanson, Lamartine, Me'ditations poitiques, I, Notice bibliographique, pag. CLVIII, Hachette, 1922.

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI PENTRU EDITIA DE FATA

pornit dela principiul restituirii acelor várste ale poeziei, de care am amindt, dela respec-urea etapelor de creatie. De aid a rezultat si ceeace unui ochiu putintel gräbit i se vap'Area a fi un exces de zel, sau poate i o superfluentä: repetarea unor texte intregi, pe'care sistemul statistic, ca metodele lui econonaice, izbuteste sä le comprime inteo singurllada. E cazul, s'A zicem, cu cele patria straturi In Mortua est, cu cele dona versiuni dinImpärat fi Proletar, Cu cele douä. din Can, din Strigoii, cu versiunile de proportii ale Scri-sorilor i Luceafdrului, ce fiecare reprezinta un tip de sine stätator, sau o vOrsta distincel ca

Cu nenumaratele variatiuni din Mai am un singur dor, unde singurä alternarea versurilorajunge s'A' schimbe timbrul cOntecului, i asa mai departe tot forme, pe care noi le-am,dat in intregime. Editia criticä e inainte de toate un instrument de lucru si un indreptarpentru cercetator i cercetatorul va fi incântat sà aiba, in paginile unei carti, reconsd-tuitä i organizata, imaginea cOt mai veridica a atelierului de creatie, asa cum se prezina-el in plina acdvitate. Dupa expunerea acestui criteriu, de fel pregandit, si pe care naturaducrului 11 impunea, drept cel mai organic, doua-trei completdri de rigoare, se irnpun:

Ortografia aparatului critic, s'a mai spus, nu este aceeasi cu ortografia academia atextului curent. Inlaturand, aproape intotdeauna, acele particularitati ortografice, care arfi ingreuiat pronunpa si care nu sunt, mai la urma urmei, decat cochiliile pieritoare, cevalurile sistemelor junimiste i etimologice au aruncat la tä.rm, aparatul critic n.'a socotitde cuviinç sa inläture tot ceea ce in scrisul lui Eminescu poate sa ilustreze o vOrstä. sauo preferinta de epocä. De aceea, de pildä, am pastrat, pentru epoca de dinainte de 187o,unele urme ale scrisului heliadist, reduplicäri de consoane sau exces de y, ca fünd aleadolescentei si de un neindoios interes psihologic. Cum insa, aparatul critic e fäcut sà usu-reze si nu sa sporeasca' dificultadle, resurectia unora din pretiozit'A'tile de epocä s'a fä.cut.cu masura. Transcrierea aparatului s'a fäcut, totusi, In spiritul celei mai largi similitudini.and un cuvânt, dela pagina la pagina, ba chiar dela un rând la altul, se prezenta in doua

trei aspecte, n'am socotit cu cale sa uniformizam. A fi uniformizat, ar fi insemnat sainlocuim un arbitrar, care are cel pupil scuza ca e al poetului, printealtul nou. E tocmaiceea ce formula si Albert Thibaudet cu privire la ortografia lui Montaigne.

Dela acelasi criteriu ne-am inspirat i in privinta punctuatiei. Manuscrisele, i vorbitnacelea ca un distinct aer de atelier (cä.ci sunt evident, si de celelalte, cu scrisul, orto-

grafia i punctuatia ingrijitä), nu se preocupä de punctuatie, care lipseste aproape cadesIvársire, ingreuind uneori perceperea textului. In astfel de cazuri, se intelege, am inter-venit. Dar n'am intervenit ori de cOte ori punctuatia putea fi subinteleasa, preferândreeditäm i In aceasta, incI unul din aspectele atelierului eminesdan. Cu atat mai multn'am intervenit In amenajarea unor texte, de adolescenta, la care nu toate dificultatilein de ortografie. i pentru a ilustra, cu unul din cele mai tipice exemple: iata, de pilaa,

traducerea Resignafiunii din Schiller (ce figureaza la Anexe), a carei lectura' nu e din celemai lesnidoase, dar care trebuia pastrata in integritatea tuturor pardcularitatilor ei, in-pritaul rOnd, sintactice. Ce luminoase, psihologiceste vorbind, sunt toate acele intunecimi,ezitari si siluiti ale unei litabi, in care adolescentul se straduia sà toarne echivalentul unei

sträine si de larg r'Asuflet.Despre semnele, patine de altminteri, utilizate in redactarea aparatului critic nu vom

spune mai mult decAt se spune in tabela anume alcatuita. O singurà l'Amurire cu privirela folosirea astedscului, *, marcand lectiunile incerte. Experienta ediçiei Botez ne-a intaritin convingerea ca e preferabil sä se facä: manifeste toate incertitudinile de lectura, cleatsa fie trecute cu vederea. Uneori, desi marcate cu semnul indoelii, lectiunile sunt maiInuit ca sigur acelea indicate, si totusi am preferat -sä. le expunem verificàrii. Fatailiariigrafiilor eminesciene, cad sunt i multe i pline de primejdii, cunosc greutatile acestor4descifrä.ri, in pairijenisul carora intra i variabilele stäri de spirit ale scriitorului, dar siconditiile materialului, hârtia, cemeala, capriciile penitei, absenta, devenitä lege, a sugativei,-sincopele plombaginei, i din cOnd in cOnd uzura insasi a acestui material. Ajutorul lupei,atat de utila in scrisul microscopic, dar caligrafic, nu ()data se dovedeste iluzoriu. Intatari cazuri dificile, « lupa, cum observa cu justeta Jean Bonnerot, eruditul editor al Co-respondentii lui Sainte-Beuve, nu izbuteste cleat sa prezinte o imagine ingrosata a pasa-jului rebel» atat si nimic mai mult. Si ramOi lungi sferturi de orä agatat la fereastra

www.dacoromanica.ro

XXXVI M. ENLINESCU

mutä, ca de lentila unui periscop, in raza cäruia, de nicäieri, nid un semn nu se aratä..Ceea ce nu inseamnä cà desnädejdile acestea nu-si au farmecul lor nebiruit i a nu reviiCu primul prilej, la vechea torturà.

Dificultätile de ordin tehnic, ale organizIrii unui aparat critic, cu.asa de intinse rami-ficatii, nu scad de fel, ba dimpotrivä, prin aplicarea acestui sistem, sä'-i zicem fiziologic-(cici respect i favorizeazI functiile biologice), in deosebire de cel statistic. IntAlnirea.In josul aceleeasi pagini a douä, trei i chiar mai multe grupe de variante, apartinändla mai multe manuscrise sau, mai corect, la mai multe etape ale creatiei, impunea mäsuride izolare, necesitatea unor cordoane, care säl le pästreze individualitatea i sä evite con-fuziile. Singurul mijloc a fost s repetlm cotele sau denumirile ce disting textele de bazA,asa ca cetitorul s poatä. urmä.ri cu mai multä usurintl raportul dintre cele dela etqj cucele dela subsol. (a terminologia aceasta nu ne satisface, am mai spus-o i in alt loc darcl ea are totusi virtutea s. sitnplifice enorm, cred inutil a mai insista). Se poate ca aceastärepetire de cifre, dictatä numai de necesitäti tehnice i folosite din singurà dorinta de afi mai clad., s. par. unuia i altuia fastidioasä, asa cum mai mult de unul va afla excesiväurmärirea si inregistrarea chiar a tuturor variantelor. Cä.ci cu rari excepçii, i numai andera evident di o formä e rezultatul simplei inatendi a condeiului (sunt si cazuri candrepetirile au o semnificatie psichologicI), editia de fatä nu si-a ingäduit sä lase neinregi-stratà nicio formä, indiferent de valoarea sau disproportia ei. In chipul acesta, arhiva aceeade documente de psihologie experimental, despre care vorbea Lanson, pe care o con-stitue aceste relieve ale unui mare scriitor dispärut si pe care o afla cu mult mai veridicisi mai precisä decat toate confidentele smulse scriitorilor in vieatä, îi aflä optimele eiconditii de realizare. Ele pun in luminà toate acele procedee i moduri inevitabilefunctionärii spiritului, despre care vorbea cu atata plasdcitate Paul Valéry: « Reluärile uneilucräri, ispàiriIe, tersäturile, i In sfarsit progresele marcate in realizärile succesive, aratälimpede cà partea arbitrarului, a neprevAzutului, a emotiei i chiar aceea a intendeiactuale nu e preponderentä decat In aparentä ... »1).

Dar urn-arirea unui atare aparat nu cere, s'o recunoastem, din partea celui ce se initiazäcautä sä 0-1 aproprie, mai putinä bunä'vointä decAt din partea celui ce l-a organizat.

Instrument de studiu, inainte de toate si de delicii severe, aparatal critic invità pe cetitor-la o participare activä, compensatä de tot atatea satisfactii, cä'rora ne-am ingIduit sä leanex5m i putinta verificärilor pe viu. Numeroasele facsimile, cu care se mandreste edidade fatä', urmätesc, afarà de latura esteticA si pe aceea pedagogicä. Ele sunt alese sä repre-zinte feluritele stadii grafice ale poetului, etapele ortografice si de foarte multe ori diver-sele cazuri, invocate in argumentatia aparatului nostru critic sau aspecte ale atelierului,mulagiile succesive ale unda sau alteia din poeme.

pentru a sarsi cu acest paragraf, sà spunem, in chip de concluzie, cà tidul ce-sirevendicI prezenta editie este, inainte de toate, acela al organizärii aparatului de variante.Reducerea imensului lor numär la câteva tipuri principale, desvelirea prin procedeul,asa zicänd, palimpsesdc, a stratelor aplicate çi atribuirea lor la o epodi sau alta, subordo-narea tipurilor secundare sau fragmentare etc., etc., ne-au favorizat sä putem determina_unele din varstele cltorva creadi eminesciene. Asa e cazul cu cele patru varste din IVIortua-est, cu acea formi de trei strofe din Inger de paV, cu organizarea filiadilor in cele 3 tipuridin Can, cu determinarea celor 3 tipuri din Strtgoii, etc., etc. Operatiuni ajutate i ajutândla fixarea acelei cronologisä'ri, färl de care, cum spunea Gh. Bogdan-Duid.', « descriereaexactä a unei evolutii ... nu este cu putintä». i, intru aceasta, sà adäogAm ea' am socotittotdeauna preferabil sà sugeräm o datà sau alta, sä o discutä'm, sà emitem o ipotezä fie-si putin probabilä, in nädejdea cä prin circumscrierile efectuate folosim mai mult decAtprin alta, trecerea lor sub täcere.

Note. Despre notele ce insotesc i incadreazä' aparatul critic avem foarte patine despus. i, in primul rând, cà dacA lucrul ar fi fost cu putintä, am fi preferat sà le elirninä'm,cel putin in forma aceasta sau sä le inlocuim cu tabele schematice, cu file de calendar, c-u-prinzand evenimentele de seamä ale vremii, asa ceva in genul calendarelor sincronice, cu6

1) Paul Valéry, Introduction ei la poitique, Gallimard, 1938, pag. ro.

www.dacoromanica.ro

LAMURIRI PENTRU EDITIA DE FATA XXXVII

care Bonnerot insoteste corespondenta lui Sainte-Beuve. Gandul acesta care nu ne-a pa-fa:sit, nu putea fi implinit inca, ceea ce ne-a obligat sal recurgem la sistemul de note prezent.Ni s'a parut, de pilda, pentru epoca, dintre 1866-1869, asa zisä. dela Familia, ca.' nu elipsit de interes, i poate de pitoresc, s despuiem sumarele acelor numere de revista, in.care aparea numele lui Eminescu i sa: prezentam pe tovarasii lui de colaborare. (In mare,,operatia a fost facuta de d-1 N. Iorga, care, intaiul, a acordat Familiei, locul de cinstepe care cu bunâ dreptate Il merita in evolutia periodicelor literare dela noi). Concluziile<and subiective i cand stiintifice, la care ajungi, dinteo atare reconstituire a epocii si aatmosferii in care s'a desvoltat si la care a participat poetul, sunt intru totul revelatoriile-am amânat pentru viitoare introducen. Socotind insä, cal dela i87o, anul debutului laConvorbiri, inainte, faptele se cunosc cu mult mai bine, n'am mai urmat cu despuiereasumarelor, dei interesul si pitorescul acestor confruntari nu scade de fel. Am impärtasit,In schimb, pentru epoca aceasta, cat mai multe din ecourile polemice ale instaurarii emi-nesdene. Uneori ele par de un excesiv anecdotism, dar noi le-am privit inainte de toateca documente istorice i biografice, chiar dacà astazi importanta aceasta ar aparea, unora,exagerata. Pentru cel ce gandeste astfel, trimitem intre altele la rândurile patedcei prefetecu care Xenopol deschidea editia din 1893, a poeziilor lui Eminescu, unde arnindrea celor

ce-si batusera joc de poeziile lui E.» era Inca. vie.

ANEXE. Am explicat, la locul sau ce sunt submanuscrisele, pe care le-am denumit,dupa numele intaielor poezii: Elena §i Marta §i cum tiparindu-le in integralitatea lor,a atributelor, cu care sunt invesdte, am urmärit sä resdtuim in forma lor originaral, dou'ldin caielele, ce Eminescu insusi a confectionat i oranduit inainte de 1870. Tiparite, ceamai mare parte din ele si pana acum, insa intfun mod nu numai ne-critic, ci cu totularbitrar poeziile acestea de adolescentä pierdeau cel dintai pret al lor, acela de unitateorganica. Impresia pe care cetitorul o capätà din urmarirea unei productiuni, atat de sus--pima si de bogatä intr'o perioadä inca Oita de enigme, e alta nu numai in intensitate, darsi in spirit. Juvenile, stângace, inchegate sau perfecte, poeziile caetelor acestora au fostgandite dimpreunä, ele alcatuesc o familie i respirá aceeasi atmosfera. Prezenta, printre.ele, a unora din poemele cu care debuteaza la Convorbiri (fie cal le lasä in prima lor forma,fie cá le amplifica) si care D. irnpun atentiei, solicitudinea ce aratä i celor mai firave dinalcatuirile lui de adolescenta, emotiunea cu care se reciteste in 1881, notand, cu cata-constiinta dar si sobra mandrie, alaturi de 1865, al poeziei De-a, avea cu care debuteazala Familia, anul 1881, al plinei maturitati de creatie, atentia cu care completeaza, din me-morie, date vechi sau Içi rezerva sà reja, in chip de gazel sau sonet, unele sau altele dinmotivele trecute (chestiuni pe care cedtorul le poate urmari, nestanjenit, in Anexe), toateaceste detalii biografice i psihologice, reintegrate in unitatea lor organica, determinatade poet, la o varsta anume dar ratificatä in anii barbatiei, se lurnineaz1 altminteri, decatrisipite inteo dulce anarhie, ca aceea in care au aparut o parte din ele panä acum.

Acestor data anexe le-am adaos Poemul Putnei, in nadejdea unei limpeziri, ce s'ar puteasal vie pana ce va trebui sà dam tiparului volumul de Postume.

Personal, transcrierea acestor anexe ne-a dat prilejul unor corectiuni de text si unorpreciziuni cronologice, ce se gasesc in note si din care uncle erau indicate chiar de Emi-nescu. Asa, de pildä, pentru Carlotta Patd, al carei concert din 1869 1-am putut urmariIn detain si care vine sal detroneze pe Eufrosina Popescu, in unul din jilturile ce ocupa,pe nedrept, acela din cea de a doua La o artiste!. La fel pentru Ion Neamtu, caruia Eminescu,ii inchina in Viena, la 1870, si cu reflexe din Epi,.6oniik cunoscuta elegie, ultima din caietulal doilea.

CRONOLOGIA. Schita noastra de cronologie nu urtnäreste nici pe departe sa sesubstitue biografiilor cate s'au scris, unele din ele intru totul perfecte. Intentia ei e cumult mai modesta: si de un limitat caracter pracdc. Adeseori in cursul lecturii uneia dinnote sau a urmäririi unei circumscrieri cronologice, cetitorul, care am fost tot timpulnoi, simte nevoia unei confruntäri, unei certitudini: unde se afla la epoca, despre carese vorbeste, Eminescu, ce facea, ce scrisese sau ce eveniment il incadra? Atunci, ce pläcut e

www.dacoromanica.ro

XXXVIII M. EMINESCU

&A pop intoarce pagina §i ca pe o transparentä scarä a anilor, sä afli preciziunile ce-tisunt de lipsä. De sigur, cronologia putea fi mai completà §i nu odatà ne-am mustratnu o redactam in spiritul §i 'n minutiozitatea decisivà, in care §i-a redactat Albert Thi-baudet cronologia Montaigne-ului säu dela Pleiade.

INCHEJERE. Cu aceste eateva lämuriri pentru o lucrare, ce debutând cu intAiele-douä -volume de poezii, de aceste cateva principii se va cäläuzi, si in spiritul lor se vautma, sfar§irn. Con§tienti de greutatea lucrului intreprins dar §i de ravna cu care ne-am.dedicat lui, nu ne vom subpretui, din falsä modestie, eforturile. Dar nid nu vom incheiaaltminteri decat cu credinta pe care gravitatea lucrului ne-a fortificat-o zi de zi §i cares'ar putea sintetiza in curagioas ele §i reconfortantele cuvinte, pe cari editorii textuluisocietätii dantesce, le graveazä in primele rânduri ale prefetii lor: « ogni edkione, ancbta pitt accurata, è sempre suscettibile di miglioramenti».

www.dacoromanica.ro

CRONOLCGIA LIT! EM1NESCU XXXIX

CRONOLOGIA LUI EMINESCU1812. Se naste in Cäline§tii lui Cuparencu din jud. Suceava (Bucovina) Gheorghe,

fiul lui Vasik Eminovid si tatäl poetului.

1816. Se na§te mama poetului, Raluca, fiica stolnicului Iura§cu din Jolde§d.

1840. Gheorghe Eminovici ja in cägtorie pe Raluca Iura§cu.

1841. Gheorghe Erninovici e acut cäminar de Voca Mihail Sturza. Se nasteerban, fratele cel mai mare al poetului.

1843. Se na§te Nicolae, fratele de al doilea al poetului.

1844. Se na§te George, cel de al treilea frate.

1845. Se na§te Ruxandra, sora cea mai mare a poetului.

1846. Se na§te Ilk, al patrulea frate al poetului.

1848-1849. Gheorghe Eminovici cumpärä jumAtate din mo§ia rAzA§eascl Ipote§tii,a§ezatà la 8 km. depärtare de Boto§ani. Se naste Maria, cea de a doua sofa' a poetului.

I85o, Ianuarie x5. Se naste la Boto§ani, Mihail, fiul cäminarului Gheorghe Emi-novici §i al sotiei sale Ralu, proprietari. La zx Ianuarie e botezat la biserica Ospenia,nasi fiind stolnicul Vasile Iura§cu, tatäl mamei poetului.

1852. Se naste Aglae, a treia sorä a poetului.

1854. Se naste Harieta, cea mai micà din surori.

1856. Se na§te Matei, penultirnul dintre Datele de na§tere §i moarte,timpurie, ale luí Vasile, cel mai mic dintre copií, nu se cunosc.

I 858-1859. Eminescu urmeazä clasa a 3-a primarl in Cernäuti.

1859I860. Urmeaz'ä clasa a 4-a primarä in Cernäuti. E clasificat al 5-lea din 8z§colari.

186o, toamna. Se inscrie la K. K. Ober-Gyrnnazium din Cernäuti.

1861-186z. E in clasa a 2-a.1862-1863. Repetä dasa a 2-a. Ilie, care studiase medicina la §coala lui Davila

din Bucure§ti, moare.

1863. Din Aprilie nu mai figureazä In cataloage.

1863-1864. La Ipote§ti.

1864, Martie 21. Face cerere de bursä pentru gimnaziul din B oto§ani §i i se refuzl.

1864, Martie. Reprezentatii de teatru ale trupei Fanny Tardini-Vlädicescu la Cernäuti.

1864, Octomvrie. Eminescu e numit practicant la Tribunalul din Boto§ani.Noemvrie, acela§i an, compania teatrala Tardini-Vlädicescu dä reprezentatii la Cerrauti.

1865, Martie 15. Eminescu i§i dä demisia din postul de copist la Comitetul per-manent al judetului Boto§ani.

9/21 Martie acelasi an, trupa Tardini-Vrädicescu päräseste Cernàutii. Eminescu dispare.In toamna aceluia§i an reapare la Cerranti. Locue§te la Aron Pumnul. Ingrije§te de

bibliotecä. Doneazä trei cärti.

www.dacoromanica.ro

XL M. EMINESCU

1866, Ianuarie 12/24. Aron Pumnul se stinge din vieatä. Sub vechiul numeEminovidu, privatist, compune o odä funebrk ce se tipäreste impreung cu alte sase in bro-sura « LIcrämioarele invätäceilor ...».

Rämine un timp in CernAutul bäntuit de holerä.La 25 Faur/9 Marde, debuteaz1 in Familia din Pesta cu poezia De-a,ri avea, cu care

prilej Iosif Vulcan Ii schimbä numele din Eminoviciu in Eminescu. In acelasi an i se maipublicä tot acolo: O cdldrire'n zori, Din strditilitate, La Bucovina, Speranta, Misterelenuvela tradusä Lantul de aur. Din Iunie, poate, se aflä la Blaj unde rämäne tärziu in toamnä.Cunoaste pe Filimon lila, cäruia II inchinä. cunoscuta poezie, tipäritä 3 ani mai drziu.

1867. Tipäreste in Familia : Ce-ti doresc eu tie, dulce R.omélnie §i. La Heliade. Vieatäde actor si sufleur. In trupa lui Iorgu Caragiale. Ii copiazä 6 poeme inteun caet fAcut anume.(Cf. Anexe: Submanuscrisul Elena).

1868. In Bucuresti. Cu trupa Pascaly, din Mai pänä. in Septemvrie in Ardeal.Viziteazä: Brasov, Sibiu, Lugoj, Timisoara, Arad, Oravita, Bazias.

Publicä in Familia : La o artiste% (färä vre-o legilturä cu Eufrosina Popescu) i Amoralanei marmure. LucreazI la Geniu Pastiu, Muresanu, Mira, etc.

1869. Sufleur al Teatrului National, Ina.' din toamna trecutä.Duminid. 16 Martie, asistä la reprezentarea Damei ca Camelii, jucatä de sodi Pascaly,

Teatrul National, când prietenii ski Ionitä Bädescu si V. Dimitrescu-Plun, oferl un sonetomagial.

Asistä la concertul dat de cântäreata Carlotta Patti, Miercuri 19 Martie i compunepoezia in douk pärti La o artistel (II).

La i Aprilie inträ in societatea literarä. Oriental, a lui Gr. H. Grandea.La 1/13 Aprilie, fostul domnitor Barbu Dimitrie Stirbey, repauzeazä la Nizza. La 6

Aprilie se slujeste la Mitropolie. Peste I° zile corpul neinsufletit e adus in tarä. ImpreunäCu Ionità Bädescu i Basiliu Demetrescu-Päun, tipäreste o foaie volantä, in care fiecarecompune o od1 funebrä.

Pomeste in tumeu cu trapa Pascaly, prin Moldova i Bucovina.Publicl in Familia : Junii corupti §i. A.micului F. I.Incepe sä-si transcrie poeziile intfun al doilea caet, anume fäcut. (Cf. Anexe, sub-

manuscrisul Marta).Lucreaz1 la poema Poveste ocazionaa de cäsätoria Domnitorului Carol cu Prin-

cipesa Elisabeta de Wied.La Botosani i apoi la Viena, trimis de med.]. säu. Face cunostinta lui Slavici. Se in-

scrie auditor la filosofie.In 2. Octomvrie e primit membm ordinar in Societatea studenteascä «Romänia».

1870. In Ianuarie, ia apärarea lui Pumnul, impotriva lui Petrino, in douäl foiletoanepublicate in Albina din Pesta. Usor atac la adresa lui 1\4aiorescu. In 14/22 Aprilie, asistäla inmormäntarea lui loan Neamtu, originar din Näisäud, student la Politehnica din Viena.

Tipäreste in Federatianea din Pesta articole de politicä. national'.La 15 Aprilie, debuteazä la Convorbiri Literare, cu Venere 1i Madond. Intretine corespon-

dentä. cu Iacob Negruzzi, cu care se intälneste pe varä in Viena. La 15 August i se publiape prima paginä a Convorbirilor : Epigonii.

Partidpä la lucrIrile pregkitoare pentru serbarea dela Putna, August 15, care aveasà se amâne cu un an. Dupà aceea la Ipotesti.

1871. Continuä studiile la Viena. Participl cu rivnä la pregätirea serbarilordela Putna. Lucreazä, poate, la redactarea poemului pentru Stefan cel Mare (cf. AnexeIII) i sigur la prefacerea vechilor forme din Mortua est §i. Inger de paI, pe care le tri--mite Convorbirilor. Mai publick tot acolo, Noaptea. Lucreazä la marele poem al PanorameiDeTertilciunilor. Maiorescu il anexeaz1 Nouei Directii, imediat dup1 Alecsandri.

In August, la Ipotesti, apoi, cu Slavici, Pamfil Dan, Stefanelli, etc. la Cernäuti,la 15 August, la Patna.

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA LL:I EMINESCU XLI

1872. Intre Viena, Ipotqti, Boto§ani, Iai i. Berlin. La i Septemvrie citwe la Pi-nitnea, in Ia§i, nuvela Sdrmanul Dionis i din Panorama Defertdeiunilor : Egipetul, care se

tiparesc in Convorbiri.In Noemvrie e la Berlin §i In Decemvrie se inscrie la Universitate.

1873. Urmeaza cursuri de filosofie la Universitate. Lucreaza la Impdrat fi Proletar,Cdlin Nebunul etc.

Tipare§te in Convorbiri Literare : Inger fi Demon §i Floare Albastrd, lucrate inca (lelaViena §i citite, la Junimea, din toamna anului trecut.

In Septemvrie 29, se stinge din vieata Iorgu Eminovid, in vArsta. de 29 ani.

1874. Accepta-sugestia lui Maiorescu §i. pregate§te doctoratul In filosofie. Sturliazape Kant.

La i Septemvrie e numit director al Bibliotecii Centrale dinIn Noemvrie, Serban se stinge din vieata la Berlin.Convorbiri Literare pe Decemvrie li tipäresc Impdrat 1i Proletar.

1875. Contini a traduce din Critica Ratiunii Pure. Colaboreaza. la Konversations-Lexicon al lui Brockhaus. Supline§te la Institutul Academic din Ia§i, pe Xenopol §i peSamson Bodnärescu.

In Tulle e numit revizor §colar pe judetele Ia§i i Vaslui.Lucreazä la Strigoii, Can, Diamantul Nordului, Gemenii, etc.Convorbiri Literare pe Februarie Ii publica' Fdt-Frumos din teiu.

1876. Tine, in cadrul programului Junimei india si ultima sa conferintl despreInfluenta austriaca' (Martie in 16).

La in Martie incredintase Yero nicai Mide: Dorinta.La 15 August moare Raluca Eminovid. Intensa perioada de lucru §i. de famintaxi

ale sfir§e§te Cdlin, pe care-I cite§te inteo sedinta a Junimei, la Bucure§ti, cind cu-nonte pe Mite Kremnitz, Strigoii i scrie, dinteo respirare, patetica lamentatie veroniana:Pierdutd pentru mine, limbind prin lume treci.

Incepe colaborarea la Curierul de Iafi, unde tipare§te: La .Aniversard i Cetara.Convorbiri Literare ii publica: Melancolie, Crdiasa din poveiti, Lacul, Dorinfa, Cdlin,

1877. Continua colaborarea la Curierul de Iafi. Se pregate§te sal plece la Bucure§ti,unde in Octomvrie va intra in redactia

Cu toate insistentele apeluri ale lui Iacob Negruzzi, nu trimite, deocamdatä, nimicla Convorbiri Literare..

1878. Scrie in Timpul remarcate articole in chestiunea Basarabiei. Cite§te in Junimeala una din §edinte asista' §i. Alecsandri poezii, de asemeni, remarcate. Participa la

o reuniune a fo§tilor colegi din Viena. In Noemvrie participa cu Maiorescu, Caragiale,etc., la a XVI-a aniversare a Junimei la

Convorbiri Literare Ii publica: Payes/ea codrului, Povestea teiului, Singurdtate, Departe suntde tine.

1879. Sar§e§te de tradus Vbful cu Dor, poemul dramatic al Carmen Sylvei. Da-rue§te Mitei Kremnitz poezia .Ateit de fragedd, datind din vremea Ia§ului. In 6 Augustmoare Stefan Mide. Scrie Veronicgi o prea duioasä scrisoare de mfingaiere.

Convorbiri Literare Pajul Cupidon, O rdmdi, Pe-aceeafi dicioard, De cdte oriiubito, Rugdciunea unui Dac,Atdt de fragedd, Sonete, Freamat de codru, Revedere, Foaie veftedd,Despdrfire.

1880. Redactor §ef la Timpul. An de intensa' activitate ziaristica.Grav desacord cu Veronica Mide. Violent schimb de scrisori. Alte iubiri. Veronica

Ii inapoiazä,', in Iunie 27, poeziile primite.Desavar§e§te Scrisorile. Tipare§te in Convorbiri Literare : O mama.

TV

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

I 88 - Anul Scrisorilor. Se tipIresc in Convorbiri Literare : Scrisoarea I (1 Februarie);Scrisoarea II-a (I Aprilie); Scrisoarea III-a (i Mai); Scrisoarea IV-a (1 Septemvrie).

TipIreste in Schalk Bibliothek Manu,ra, traducerea din Schiller, pe care o reproduceAmicul Familiei (din Gherla), dela 1-15 Noemvrie. LucreazI la desIvársirea Luceafdrului

diverselor forme din Mai am un singur dor.Gheorghe Eminovici 11 viziteazä, pe varI, in strada EneiVede pe CreangI, internat un timp la Spitalul Brâncovenesc.

1882. Nu publicI nimic in Convorbiri Literare.SfArseste Legenda Luceafdrului, formI aproape definitivI a poemei ce va apIrea peste un an.

1883. In Februarie îi dà demisia dela Timpul. IncreclinteazI lui Iosif Vulcan pentruFamilia, poeziile: S'a dus amorul, Clind amintirile, Adio, Ce e amorul, Pe lane plopii lard sot,

daca.Almanahul României June, cu data de Aprilie, tipIreste Luceafarul.In Iunie, la Iasi, cu prilejul desveli.rii statuei lui Stefan cel Mare, citeste la Junimea : Doina.In vremea cIldurilor tropicale, abItute asupra Bucurestilor, Eminescu suferà peal

dedsiv. Intre 28 Iuniei5 August se aftà internat la Sanatoriul Sutu.Convorbiri Literare din Iulie tipäreste Doina i in August reproduce Luceafdrul.La 14 Octomvrie Alecsandri conferentiazI la Ateneu (ora 3 p. m.). Intrarea z lei noi.

« Venitul intreg . . . . destinat unui scop de binefacere», va sluji la intretinerea lui Erni-nescu inteun institut de alienati.

La zo Octomvrie, Chibici insoteste pe Eminescu la sanatoriul din Ober-Deíbling delAngl Viena.

In Decemvrie (c.ca zo) apare, la Socec, Intâia editie a poesiilor, ingrijit6 de Maiorescu.

1884. Vizitat de Maiorescu si de nepotul acestuia, C. Popazu. Se insInItoseazI.Insatit de Chibid, pleacI sä. viziteze Italia. Ajunge la Florenta. In Martie pomeste spretarI. In Aprilie e la Iasi. Vlahutä. il viziteazI in Decemvrie. Suplinitor de geografie i sta-tisticI la o scoalI comercialä din Iasi.

Convorbiri Literare tipäresc grupe masive din ineditele apirute in prima eclitie Maiorescu.

1885. Pe varä. la Liman, längl Odesa. In toamnI, subbibliotecar la Biblioteca UniversitItii.Convorbirile tipäiresc Sara pe deal ; in Familia apare Din noaptea.Apare editia a 2-a a Poezillor, tot la Socec.

1886. Face un drum la Bucuresti. Vara, la Mlle Repedea, de 1Ang'A Iasi. In Noem-vrie, 9, intemat in ospidul de alienati dela M-rea Neamt.

I se tipA.'reste un fragment din Dalila in Epoca ilustrata.Albumul Literar tipIreste: Nu maIn Convorbiri Literare se publicl La steaua.

1887. La io Aprilie pälräseste M-rea Neamtului. Poposeste un timp mai lung laBotosani, ingrijit de Harieta. In Tulle 27, orasul ii voteazI un ajutor de izo lei lunar.PleacI la VAile din Halle. AutorizI pe V. G. Mortun sI-i editeze un volum. ParlamentulIi voteazI o pensie de 250 lei lunar.

Convorbirile tipIresc: De ce nu-mi vii i Kamadeva.

1888. Veronica vine in Botosani. Pornesc amAndoi la Bucuresti. Primeste directiarevistei Fântana Blanduziei i scrie cAteva editoriale.

Apare editia a 3-a a Poeiilor la Socec.

1889. In Februarie se inbolnIveste din nou. Intemat la Suva. Moare la 15 Iunie.InmormAntat in ziva de SAmbItA x7 Iunie. Lascar Catargiu, Titu Maiorescu, Kogani-ceanu urmeazI carul mortuar.

In Iunie, 18, I. L. Caragiale 11 evocä. scriind In Nirvana.Tot in acest an se sting din viatäl: Veronica Miele si Ion CreangI.In toamra apare editia a 4-a a Poeziilor.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

LA MORMANTUL LUI ARON PUMNUL

Irnbracl-te in doliu, frumoasä BucovinkCu cipru verde 'ncinge anticA fruntea ta;Cacunaa din pleiada-ti atiroasä si seninäSe stinse un luceafär, se stinse o luminä,

Se stinse-o dalbä stea !

Metalica, vibrânda a clopotelor jaleVuieste in cadena i sunä intristat;aci ah! geniul mare al desteparii. talePäsi, se duse-acuma pe-a nemuririi cale

'n urmä-i ne-a läsat!

Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt si mare,Cole) unde te-asteaptä toti ingerii in cor,Ce 'ntoanä tainie, dulce a sferelor cintare

impletesc ghirlande, cununi mirositoare,Cununi de albe flori!

Te plange Bucovina, te plange 'n voce tare,Te plange 'n tanguire i locul au natal;aci umbra ta märeaçà in falnica-i sburareO urmä 'ncet cu ochiul in trisa lIcrimare

Ce-i simt national!

Urmeze Ina 'n ca1e- i lacrima duioasä,Ce junii to o varsä pe trist mormantul au,Urmeze-ti ea prin sboru-ti in canturi tanguioase,In cânturi asun'ande, suspine-armonioase,

Cole), in Eliseu

www.dacoromanica.ro

DE-AS AVEA...

De-as avea si eu o floareMandál, dulce, fäpitoareCa si florile din Maiu,Fiice dulce a unui plaiu,Plaiu razand cu iarbál verde,Ce se leagá'nä,', se pierde,Undoind incetisor,

optind soapte de amor;

De-as avea o floriciaGingasà í tinericà,Ca si floarea crinului,Alb ca neaua sanului,Amalgam de-o roz-albie

de una purpurie,Cantand vesel i usoroptind §oapte de amor;

De-as avea o porumbiflCu chip alb de copilitA,Copilitä blandisoarà*Ca o zi de primäivarkCatu-ti tine ziulitaI-as canta doina, doinita,I-as canta-o 'ncetisor,

optind soapte de amor.

www.dacoromanica.ro

O CALÄRIRE iN ZORI

A noptii giganticä umbrà uparIPurtatä de Tint,

Se 'ncovoie tainic, se leagänä, sboaräDin aripi bätind.

Roz-alb'aurorà, cu bucle de aurSclipinde 'n rubin,

Revarsä din ochii-i de lacrimi tezaurPe-al florilor sAn;

RäspAnde suflarea narciselor albeBalsamu-i divin,

Si Chloris din roze isi pune la salbePe fruntea-i de crin;

lar rAul suspinä de blinda4 durerePoetic murmur,

Pe-oglinda-i de unde räsfrange 'n tIcereFantastic purpur;

Si pasärea 61101 suspine-imitândäUn cantec de-amor,

Ecou-i räspunde cu vocea-i viiiudäLa plansu-i de dor.

Pe câmp se vAd douä fiinte upareSältânde pe-un cal,

Pe care le 'ncinge de fluturä 'n boareSubtire voal;

1*

www.dacoromanica.ro

4 M. EMINESCU

Ca Eol ce sboarl prin valuri si tipä,Fugarul usor

Nechiazä, s'aruneä de spinted. 'n prip5.Al negurei flor,

0 dalba fecioarä adoarme pe skillDe-un june frumos,

Astfel cum dormità oftarea, suspinul,In cantul duios;

lar talla-i naltä, gingasä, subtireSe mlädie 'n vant,

Si negtele-i bucle ondoalä. 'n zefire,Sclipesc fluturind.

I-adoarme pe sanu-i, se leagänä 'n !prateIn tandre visäri;

Pe cand ca profume pe blanda ei faaPlutesc gruari.

lar aeru 'n munte, in vale vibreazIDe tainid ofari;

CAci junele astfel din pieptu-i ofteaz1In dalbe cantäri:

« Ah! ascultä. mandrulia,Dagulia,

Soapta-mi blandä de amor,SI-ti cant dulce, dulce tainic,

Cantul jalnicCe-ti cantam adeseori.

De-ai fi, dragä, zefir dulce,Care duce

Cu-al säu murmur frunze, flori,As fi frunzl, as fi floare,

As sburarePe-al au sari gemand de dor;

www.dacoromanica.ro

o CALARIRE IN ZORI 5

De-ai fi noapte as fi lurninABlAndA, linA,

Te-as cuprinde c'un suspin;In nunta de iubire,

In unireNaste-am zorii de rubin;

De-as fi, m'AndrA, rausorulCare dorul

confie cAmpului,Ti-a§ splla c'o sAtutare,

Murmurare,Crinii albi ai sAnului!».

Ca Eol ce sboarà prin valuri itipA,Fugarul usor

NechiazA, s'aruncI de spintecl 'n pripAAl negurei flor;

Vagina II strânge pe-amantu-i mai tareLa sanu-i de crin,

&tali ascunde l'a lui grutareIn pAr ebenin.

lar eco îi fide de blAndele plângeri,De junii amanti

rAul repetA ca cAntul de IngeriIn repede dant:

«De-as fi, mAndrA, rausorul,Care dorul

confie campului,Ti-as spIla c'o s'Arutare,

Murmurare,Crinii albi ai sanului ».

www.dacoromanica.ro

DIN STRAINÄTATE

Cánd tot se 'nveseleste, cánd toti aci se 'ncântä,and top isi au pläcerea i zile färä non,Un suflet numai plánge, in dora-i se avántäL'a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzätori.

Si inima aceea, ce geme de durere,sufletul acela, ce cana amorpt,

E Mima mea tristä, ce n'are mângAiere,E sufletu-mi, ce arde de dor nemärginit.

As vrea sä vä'd acuma natala mea válcioarä,ScIldati in cristalul páräului de-argint,Sä váld, ce eu atáta iubeam odinioarä:A codrului tenebrä, poetic*labirint;

SA mai salut odatä colibele din vale,Dorminde cu un aer ie Pace, linistiti,Ce respirau in tainä pläceri mai naturale,Visäri misterioase, poetice soptiri.

vrea sä am o casä iäcutä, mitudcä,In valea mea natalä ce undula in flori,SI tot privesc la multe, in sus cum se ridiel,Pierzándu-si a sa' frunte in negurä i nori.

SI mai privesc odatä cámpia 'nfloritoate,Ce zilele-mi copile i albe le-a tesut,Ce auzi odatä copila-mi murmurare,Ce jocurile-mi june, sburdarea mi-a vIzut.

www.dacoromanica.ro

1-. olfle

DIN STRAINATATE

ca, UoL,QQ m-

24.

/24,4 ot:,-

17*ct,, 2 got:

-

,d Sze-Za-&=.

44`,-.6-4,,,t-4.

ft.-;

a CAae..4-i-e.,k,e

c

c7.,,,a 04....r&

d facag.LC2td>.SILS's a

1.-teetk -

a

'--8-4;t6

eLcc rt.:, ' c...-

SC 14 atic.4$

7

(al)

Manuscrisele Academiei Romine DIN STRAINATATE 2259,37sus, sfarsitul din a 0 caDrire in zon».

.

do:

.

www.dacoromanica.ro

8 M. EMINESCU

Melodica soptire a fAului, ce geme,Concertul, ce-1 intoanà al plskilor cor,Cântarea in cadentà a frunzelor, ce freme,Näscufacolo 'n mine soptiri de-un gingas dor.

Da! Da! As fi ferice, de-as fi incl ()data'In patria-mi iubità, in locul meu natal,S5, pot a binezice cu minteaVisä.'rile juniei, visä.ri de-un ideal.

Chiar moartea ce räispande teroare 'n omenire,Prin vinele vibrande ghetoasele-i fiori,Acolo m'ar adoarme in dulce linistire,In visuri fericite m'ar duce Care nori.

www.dacoromanica.ro

LA BUCOVINA

N'oiu uita vreodatI, dulce BucovinI,Geniu-ti romantic, muntii in luminI,

Vlile In flori,Rauri resIltânde printre stance nanteApele lucinde 'n dalbe diamante

Peste campii 'n zori.

Ale sortii mele plangeri si surase,Inglnate 'n canturi, Inganate 'n vise

Tainic si usor,Toate-mi trec prin gindu-mi, trec pe dinainte,mima mi-o furl, si cu dulci cuvinte

Imi soptesc de dor.

Numai langl sanu-ti geniile =le,Care imi descantI firul vietii mele,

Par'cI dormita;MI lIsarI 'n pace, ca sI cant in lume,SI-mi visez o soartI mandrI de-al meu nume

*i de steaua mea.

Cand pe bolta brunI tremurI Selene,Cu un pas melodic, cu un pas a lene

Lin in calea sa,Eol pe-a sa arpI bland rIsunItoareant' a noptii dulce, misticI cantare,

Cant din Valhala.

www.dacoromanica.ro

TO M. EMINESCU

Atunci ca si silful, ce n'adoarme 'n pace,Inima irni bate, bate, si nu tace,

Tremurà.' usor,In fantasii randre ea Isi face cale,Peste munti cu codri, peste deal si vale

Manä. al ei dor.

Mara doru-i tainic colo in spre tine,Oclaiul imi sclipeste, genele-mi sunt pline,

mima mi-e grea;AstEel totdeauna, cand gandesc la tine,Sufletul mi-apasA nouri de suspine,

Bucovina mea!

www.dacoromanica.ro

SPERANTA

Cum mangaie dulce, alina usorSpetanta pe toti muritorii!"Tristeta, durere i lacrimi, amor,Azilul isi afla in sanu-i de dorSi pier, cum de boare pier norii.

Precum cllatorul, prin munti ratacind,Prin utnbra pädurii cei dese,la slaba lumina ce-o vede lucindAleare. purtat ca de vantDin noaptea pldurii de iese:

Asa si speranta c'un licur usor,Cu slaba-i luirtina palinda,Anima. 'nc' odatI tremandul picior,De uita de sarcini, de uitl de non,

unde o vede s'avanta.

La cel ce in carcere plánge amar,blestema.' cerul i soartea,

La neagra-i durere ii pune hotar,-FIcand apara in negru talarA lumii paranimfa moartea.

maicii, ce strange pruncutu-i la san,Privirea de lacrime plina,Vazand cum geniile mortii se 'nclin'Pe fruntea-i copila cu spasmuri si chin,Speranta durerea

www.dacoromanica.ro

12 M. EMINESCU

eaci vede surasu-i de gratie plinSi uitI pericolul mare,L-aplead mai dulce la sinu-i de crinSi fata-i umbreste cu pAr ebeninLa pieptu-i 11 stringe mai tare.

Asa marinarii pe mare imbland,Izbiti de talazuri, furtune,Izbiti de orcanul ghetos si urland,Speranta ii face de uit5. de vant,Si sperl la timpuri mai bune.

Asa virtuosii murind nu desper,Speranta-a lor frunte 'nseniffai,Speranta cea dulce de platà in cer,Si face de uità de-a mortii duren,Pleoapele 'n pace le 'nchinI.

Cum mângAie dulce, Oink' usorSperanta pe toti muritorii 1TristetI, durere si lacrimi, amor,Azilul isi afra. In sanu-i de dorSi pier, cum de boare pier norii.

www.dacoromanica.ro

MISTERELE NOPTII

Cand din stele autoaseNoaptea vine 'ncetisorCu-a ei umbre suspinande,Cu-a ei silfe sopotinde,Cu-a ei vise de amor;

Cate inimi in pricereIi resaltg usurel!Dar' pe cate dureroaseCantu-i mistic le apasg,Cantu-i blind, Incetinel.

Doug umbre albicioaseCa si fulgii de ninsori,Razele din alba lungMi le torc, mi le 'mpreungPentru 'ntregul viitor;

lar doi ingeri cand 'n plangeri,Plang in noapte dureros,Si se sting ca doug stele,Care 'n nuna, usureleSe cunun' clzande jos.

Inteun cuib de turtureleCa si fluturii de-usor,Sala' Eros nebuneste,11 desmiardg, 1-IncIlzesteCu un vis de tainic dor;

www.dacoromanica.ro

14 M. EMINESCU

lar in norul de profume,Dou5. suflete de floriLe desparte-al noptii mireCu fantasdca-i soptire,Le resfirà, panI mor.

Cand pe stele aurieNoaptea doarme usurel,ate mime razande,Dar pe câte suspinândeLe delasl 'ncetinel!

Dar' asa ne e destinul,Vitreg prea adeseori,Tin& lumea i-acordeazà,Iar pe altul il boteaz1Cu-a lui roul de pansori.

www.dacoromanica.ro

CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE

Ce-ti doresc eu pe, dulce Românie,Tara mea de glorii, tara mea de dor?Bratele nervoase, arma de arie,La trecutu-ti mare, mare viitor 1Fiarb1 vinu 'n cupe, spumege pocalul,Dará' mándri aste le nutresc;Clci rámâne stá.nca, desi moare valul,Dulce Románie, asta ti-o doresc.

Vis de rázbunare negra ca mormintul,Spada ta de sánge dusman fumegánd,

de-asupra idrei fluture cu vintulVisul tAu de glorii falnic triumfánd,Spuná lumii large steaguri tricoloare,Spuná ce-i poporul mare, românesc,Cánd s'aprinde sacru candida-i válvoare,Dulce Románie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,Pe altarul Vestei tainic surázánd,Ce pe Marte 'n glorii sá orbeasc1-1 face,Cánd cu lampa-i sboará lumea luminând,El pe sAnu-ti vergin Incá sà coboare,Guste fericirea taiului ceresc,Tu 11 stránge 'n brate, tu li fà aliare,Dulce Románie, asta ti-o doresc.

www.dacoromanica.ro

16 CE-TI DORESC EU TM, DULCE ROMANIE

Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie,Tänärä mireasä, mamá cu amor 1Fiii täi träiascI numai In frätieCa a noptii stele, ca a zilei zori,Vieata In vecie, glorii, bucurie,Arme cu tärie, suflet romänesc,Vis de vitejie, fa1 i mändrie,Dulce Românie, asta ti-o doresc 1

www.dacoromanica.ro

LA HELIADE

De mi-ar permite-Apolon s'aleg dintre cunune,Ghirlanda n'as alege-o de flori plIpande, june,Ci falnica cununI a bardului bItran;Eu n'as alege lira vibran& de iubire,Ci ceea care falnic imi cana de märire,Cu focul albei Veste aprinde al meu san.

Ghirlanda, ce se 'nsoará cu silfele usoare,Pe fruntea inspirad:, pe fruntea 'nspirátoareDe bucle 'ncungiuratä., blondine, undoind,PlIcutI-i à ghirlandI sublimä. insI esteCununa cea de laur, ce santI se 'mpletestePe fruntea cea umbritI de bucle de argint.

Ca visul e cantarea ce-o 'ntoanI Eol dulce,Cand silfele vin jalnic prin lilii sà se culce,Sà doarmI somn de ingeri pe sanul alb de flori;Sublim insI e cantul cand tipl j ja 'n goanITalazurile negre ce turbI, se rástoarnI,

spumegI ca furii i utlI 'ngrozitor.

Astfel iti e cantarea, bItrine Heliade,Cum curge profetia u.nei Ieremiade,Cum se rIzbun' un vifor sburand din nor in nor.Ruga-m'as la Erato, sI cant ca Tine, barde,De nu in vieata-mi toatà, dar cântecu-mi de moarteSI fie ca « Blestemu»-Ti sI-I. cant, apoi sl mor.

2

www.dacoromanica.ro

LA O ARTISTA

Ca a noptii poezie,Cu 'ntunericul talar,Calad se 'mbinä, se 'mlädieC'un glas tainic, lin, amar,Tu cantare intrupatäDe-al aplauzelor flor,Apärand divini zafa',Rpii sufletu-mi In dor.

Ca zefirii ce acijeCanturi dulci ca un fior,Cand prin flori de iasomieIsi sting sufletele lor,Astfel notele murindeBlande, palide,Sbor sub mana-ti tremurande,Ca dulci ganduri de poet.

Sau ca lira sfäramatäCe räsgeme 'ngrozitor,and o manä inghetatäRumpe coardele 'n fior,Astfel mana-ti tremurandlBate-un cantec mort si viu,Ca furtuna descrescandàCare muge a pustiu.

www.dacoromanica.ro

LA O ARTISTA 19

Esti tu nota fiacaDin cantarea sferelor,Ce eternä, nefinitä.',Ingerii o cantI 'n cor?Esti fiinta-artnonioasäCe-o gandi un serafm,Cand pe lita-i tanguioas1Mana cantecul divin?

Ah, ca visul ce se 'mbitiäPalid, lin, incetisor,Cu o razá de luminä.'Ce-arde geana ochilor;Tu cantare intrupatä.!De-al aplauzelor flotDispArand divinizatà,RIpisi sufletu-mi in dor.

2*

www.dacoromanica.ro

AMORUL UNEI MARMURE

Ostitile-i alungä in spaimä itighetatä,Cu sufletu 'n ruin ä un rege-asitian,Cum stâncelot aruncl durerea-i inspumatä

Gemandul uragan.

De ce nu sunt un rege s sfarm cu-a mea durere,De ce nu sunt Satana, de ce nu-s Dumnezeu,

fac sä rump' o lume ce sfasie 'n acereSdrobit sufletul meu.

Un leu pustiei rage turbarea lui fugindä,Un ocean se 'mbatà pe-al vanturilot joc,Si norii-si spun in tunet duterea lor mugindà,

Gindirile de foc.

Eu singut n'am cui spune cumplita mea durere,Eu singut n'am cui spune nebunul meu amor,Cä.ci mie mi-a dat soarta amara mangaiere

O piata sà ador.

Murindului spetanta, turbärii a'zbunarea,Profetului blestemul, credintei Dumnezeu,La sinucid o umba ce-i sperie desperarea,

Nimic, nimica eu.

Nimica, doar icoana-ti care mä inveninkNimic, doar suvenirea surAsului au linNimic decat o razA din fata ta seninä,

Din ochiul au senin.

www.dacoromanica.ro

ìT£:I4Cafe ,difyArryi ei, .1

.

r;

) ),. . . . ,,, ...

.................4.1. ......-, ..... ...,,,,, Al.. ro a

1

',-; ' : -. ' ,

.

(...ette.,i..4.4 w..41.,....re.1c; Z...0 ealer', 1 ..,

Lor..rt44...-et.N.A: A.,....,s..i.,..itm.a.y..27. et di21:4 :,...: ' .

tr.' k ,4(4;drr,i,..-.o.,/ ,,,...4 1:és.;:,,,,,, =/:.:-,i4.1.:,:"-,o2:0;: ' '..''; -1 o 4.4 (ILI, ce2., . ,

5, ''',...1:g_r .;,' ; ' ' , , ..

r. la ,...er,,T4A.,... ...K. ,..... ..,14.Zo."..g.i. [1st,. .71 ,(1.1r7...,. c,,,,ijcos,

, ' , . .. . - .1

$.,....i: ,,,,,,,,, ...",,,.....y.iet:r t .

. ' ' ' pl_ !, 4 .;

...f. :co de. %. ,i.i...re,-10.' le: 11:-.4:,, fi'e. lit'.4 ....,i,S. ,' tiy.,;:;..' ./..... -¡,....:ii,..,-,.F.,4,. si<4 rr ..,;',..:. At

t;:, 6:414,..' ..s...:iple..".0., _Z.,. y,:t f..o. ,riev.....:4,i 1

"' - - ,..4,-, co, xe a, .i.....4'. -. ,

... j..., .

./ el" pe

.1c-e.edi..? ,ene.4... .4

,,.4:JA. ....;. .',-:: .f...; fe i...r.;,,m -- .4.Z. ''S -t-,tde.; .4,:. - ....4 Ì.tiz..; ..:,4i, ...-

p *. N. : . A cV,44 '-. ', ..

i .....

,- . . a -, 4/...... ... re..... , .

,

.2. t. .

mi

T.'

0,..i.:. w:.......1.)...- .y,........* z.-.4.,...e. : W...4.,...........e.Z '..... :- tt ,,. ......,.._

47p i , II& 1.4' ,:ii."../, .i..fea:-,,I..; A, -,.,...,-:'. . - - . -.

- -.. . . . ! ..4',. .5- ... ', -,---_,._ 'n# k ,9''''''''Z i',. r,a+ca., ..-,../.!....., ,,di.y......1.0 . '-. .", , -.. .

. ..,y,a:ses,,,i,0100;

,,,e,A. ,'.- .., ,It. -,, 41 . . ,,

F.i.t,M011W,i.7.L.A....ijr, ' ,FfirS: Rt-.441.4%,e,--......?...:...14,1, %...-....,..T., .. ' " ' , .' ....1. . ' . ., . ,,,,,,,,-.1. ,.

Manuscrisele Academiei Romine AMORUL UNEI MARMURE

Si te iubesc, copia, cum repedea junieIubeste 'n ochi de flacAri al zilelor noroc,Iubesc precum iubeste pe-o albà vijelie

Un ocean de foc.

Din ochi de-ar soarbe geniu sabita mea privire,De-ar tremura la sAnu-mi gingasul tau mijloc,Ai pune pe-a mea frunte in vise de mArire

Un diadem de foc.

'4

'

AJ ...44;41 ,

a, ie.:...,¡:.: . *ap c ..Israa.-steD .4,1' r:e.)-7,44:i ` :, i,.,,,, .., ,.... ....- e- !../....-!., d,../;...,./... _'.....:. ',I...m.6.. ' '

'n. t,...,:i , ( ' ria.., a-- -..... '',. ...- ' ' 4 ''''

'o.4. 4 cut, de ..,,,a.a.,- r ,... .pie, f......0=,.

he "

,,,.Q. ,.. ,,

... ' At.' r (4,11/..v0342. LA.. fY 2,...t.,.... -2... 1.,.......% ,,,,, --41...,...... " .," ,,,,t.- ,..; 0it . .. , .5:;;)4;rc.C: . `),

,1 . - /,,..-

A r.... . ' - . 4. ..----,4. ., . ..

44-1.t/-4: :t.

.

. '411,44.Z7)' .1kVe.ill

2262, 1

AMORUL UNEI MARMURE 21

ill

y

, '-

-

..,tan i*

www.dacoromanica.ro

1- !, . P -. .... '-'.

(i. -i 4<:.. j,i'.... Lit, e." "le." '''' '

C L

s;G;s4 ena.a.A.

-

fa,

Cr'1),4.1-

/ 1M 7/-1"'"

e

vpt., 7" 77* 7,7447,40.,,/-7

Welz a 7 ei

tai 14.-r4; 4,-;-.4.1.;

L1f;L 7. VC C.711-1) - -

,./.e 11,74.4)

it-C;easrt-G: a.

A

Manuscrisele Academiei Romine AMORUL UNEI MARMURE zz6z, r

22 M. EMINESCU

pune soarta lumii pe buza-ti purpurie,pune lege lumii rizAndul tau delir,

As face al tau zimbet un secol de orgie,mir.

Cad te iubesc, copilà, ca zeul nemurirea,Ca preotul altarul, ca spaima un azil;Ca sceptrul mina blând, ca vulturul märirea,

Ca visul pe-un copil.

pasu 'n urma-ti sboarl c'o tainic manic,Ca un smintit ce catà Cu ochiu 'ng5lbenit,Cu fiuntea 'nvinetità, cu fata cenusie

Icoana ce-a iubit.

lacrimile-ti

..e..

.;

-

.

www.dacoromanica.ro

JUNII CORUPTI

La voi cobor acuma, voi suflete-amagite,ca sa và ard fierea, o spirite-ametite,

Blestemul il invoc;Blestemul mizantropic cu vanata lui ghiara,Ca sa va sctiu pe fi-unte, ca vita ce se 'nfiara

Cu fierul ars in foc.

Desi stiu c'a mea lira d'a surda o sa. bata:In preajma Militii voastre de patimi imbatata,

De-al patimilor dor;In pteajma minçii voastre ucisä de orgie

putreda de spasmuri, i arsa de betie,seaca de amor.

O, fiarba-va mania in vinele stocite,In ochii Sta* de moarte, pe frunti invinetite

De sange putrezit;CA' 'n veci nu se va teme ProfetuI vre o dataDe bratele slabite, putetea lesinatä

A junelui canit.

Ce am de-alege oare in seaca-va fiinta?Ce foc fax' a se stinge, ce drept fara sa-mi

O, oameni morti de vil!SI và admir curajul in vinure varsate,In sticle sfäramate, hurii nerusinate

Ce chiue 'n orgii?

www.dacoromanica.ro

24 M. EMINESCU

väd lungiti pe patul junetii ce-ati spurcat-o,Sufland din gutà boala vieçii ce-ati urmat-o,

Si arsi pan' in rärunchi;Sau bestiilor care pe azi Il tin in fiarl,Cum lingusiti privirea cea stearpä i amara,

Cum cAdeti in genunchi I

Sculati-vä! anii trecutului se 'nsirä,In siruti triumfale stindardul Il resfirä,

Calci Roma a 'nviat;Din nou pr_in glorii calcä cu fata inzeitä,Cu faclele nestinse, puterea-i impietrità,

Poporal impefrat.

Sculati-val tromba de moatte puttätoareCu glasul ei lugubru räcneste la popoare

Ca leul speriat;Tot ce respirä-i liber, a tuturor e lumea,Dreptatea, libertatea nu sunt numai- un nume,

Ci-aievea s'a setbat.

Incingeti-vä spada la dantul cel de moarte,Aci vä poarte vantul, cum stie sä vä poarte

A topäi in joc!Aci vä duceti valuri in mii batalioane,Cum in päduri aprinse, manat in uragane,

Diluviul de foc.

Vedeti cum urna crapä, cenusa reinvie,Cum murmurä trecutul cu glas de blellie

Poporului toman;Cum umbrele se 'mbracä in zale ferecate,

fruntile cärunte le naltä de departeUn Cesar, un Traian.

Cad putredele tronuri in marea de urgie,Se sfarmä de odatä cu lantul de sclavie

sceptrele de fier;

www.dacoromanica.ro

JLJNII CORIJPTI

In doua parti infernul portalele-si deschide,Spre-a Incapea cu mia rasufletele hade

Tiranilor ce pier!

In darn rasuna' vocea-mi de eco repetita,Và sgudue arama urechea amortita

simtul lesinat;Virtutea despletità i patria-ne zeieNu pot ca sa' aprinza o singura. scanteie

In sufletu 'nghetat.

Si singur stau i caut ca uliul care calIn mima junimii de vieata-i desbracata

Un starv spre-a-1 sfasia;Ca pasarea de sboru-i din ceruri dismetita,Ca muntele ce 'n frunte-i de nouri incretitä

Un trasnet ar purta.

Dar cel putin nu spuneti ca aveti simtiminte,Ca 'n veci nu se imbraca in vestede vestrainte

Misteriul cel sant;Caci vorba voastra suna ca plans la cununie,Ca cobea ce ingana un cant de veselie,

Ca rasul la mormant.

www.dacoromanica.ro

AMICULUI F. L

Visuri ttecute, uscate floriCe-ati fost vieata vietii mele,and vl urmam eu, cande stele,Cum ochiul urml un meteor,

V'ati dus cu anii, ducu-v. dorul,Precura cu toamna frunzele tree;Buza mi-e rece, sufletul sec,Vieata mea curge uitând isvorul.

Candela stersei d'argint icoaneA lui Apolon, crezului rneu,MI topesc tainic, InsI mereuDe ale patimilor orcane.

Sau ca un nour gonit de vânt,Alerg pe calea vietii mele,0 buhl care, tipand a jele,Bâtitue urma unui mormInt.

Vieata-mi se scurge ca si murmuraCe-o suf1I-un crivIt printre pustii,MI usc ca crucea pusI 'n cImpiiSi de blesteme mi-e neagrl gura.

Imi târAsc soarta ca un vulturCe isi tArIste aripa frantI,Viscolul iernii moarte ii cântI,Moarte, ii rAde tot de 'mprejur.

www.dacoromanica.ro

AlVfLCULUI F. I. 27

Am uitat mamI, am uitat tad.,Am uitat lege, am uitat tot;Mintea. mi-e seaCA, gandul netot,Pustiul arde 'n inima-mi beatá.

Numai prin chaos tu imi apari,Cum printre valuri a navei vea',Cura printre nouri galbena stel'A,Prin neagra noapte cum un fanar.

Te vád adesea frunte seniná.Ca si gandirea lui Dumnezeu,Sufletu-ti arde 'n sufletul meuC'o flama dulce, tainicI, link'.

Gandind la tine nu voiu sA mor,Imi blasam insusi eu mantuirea,Orb, nebun, care blastámá firea,Ce-ar vrea din frunte-i sl sting' un nor.

Dar dacä gandul zilelor meleSe sdnse 'n mintea lui Duranezeu,Si dad.' pentru sufletul meuNu-i loc aicea, ci numa 'n stele :

Voiu, când mi-or duce ingerii s'AiPalida-mi umbrá in albul munte,S'A-mi pui cununa pe a mea frunte,Si sl-mi pui lira de cApItAiu.

www.dacoromanica.ro

LA MOARTEA PRINCIPELUI $TIRBEY

Turnurile mi§cI 'n doliu a lor inimi de aramäi un inger cu-aripi negre, cu diademI de spini,

Cu cintarea-i planOtoare lumea misa, lumea chiara,Precum miF'A vântu 'n cantec fata märii de senin.

*i Cu ochiul plin de lacrimi natiunea cea romkiA,Care are 'n mii de inimi sufletul ei tremurând,Vede cum prin nori se stinge stea cu flacIrl divin'l*i aude 'n cer un tunet i un gemet pe pImInt ...

A 'ntrisarii neagrä.-aripI peste lume se Intinde,Totul tace, did durerea este mufà ca un gAnd,Lumea azi nimic nu vede, ochiu-i nimic nu cuprinde,Deat cursu-acelui astru ce se sparge p'un mormânt.

Cine-i acvila ce cade? Cine-i stanca ce se sfarmà?Cine-i leul ce inchide cu durere ochii s'al?Cine-i tunetul ce moare umplând lumea de alarmà? ...Este Domnul Ronulniei : Barbs/ Dimitrie Stirbey! . . .

www.dacoromanica.ro

VENERE $1 MADONA

Ideal pierdut In noaptea unei lumi ce nu mai este,Lume ce gandea In basme si vorbea in poezii,01 te vä.d, te-aud, te cuget, tanärä si dulce vesteDintfun cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei.

Venere, marmurä caldä, ochiu de piatfl ce scanteie,Brat molatic ca gandirea unui impArat poet,Tu ai fost divinizarea frumusetii de femeie,A femeei, ce si astäzi tot frumoasä o rev-Ad.

Rafael, pierdut in visuri ca 'ntr'o noapte instelatä,Suflet imbätat de raze si d'eterne primäiveri,Te-a vAzut si-a visat raiul cu grädini imbälsämate,Te-a väzut plutind reginI printre ingerii din cer

Si-a creat pe panza goalä pe Madona Dumnezeie,Cu diademä de stele, cu surasul bland, vergin,Fata pall 'n raze blonde, chip de inger, dar femeie,,CAci femeia-i prototipul ingerilor din senin.

_Astfel eu, pierdut in noaptea unei vieti de poezie,Te-am vAzut, femeie stearpä, Rrà suflet, färä, foc,.Si-am flcut din tine-un Inger, bland ca ziva de magie,-Gaud In vieata pustiità rade-o razä de noroc.

Am väzut fata ta pall de o bolnavä. betie,Buza ta invinetitä de-al coruptiei muscat,

. i-am svarlit asuprä-ti, crudo, välul alb de poezie,5i paloarei tale raza inocentei eu i-am dat.

www.dacoromanica.ro

3 0 M. EMINE S CU

Ti-am dat palidele raze ce 'nconjoara cu magieFruntea Ingerului-geniu, ingerului-ideal,Din demon fäcui o santa, dintfun chicot, simfonie,Din ochirile-ti murdare ochiu-aurorei matinal.

Dar azi välul cade, crudo! dismetit din visuri sece,Fruntea mea este trezita de al buzei tale 'nghet

privesc la tine, demon, si amoru-mi stins si receM'a invata cum asupra-ti eu s'A caut cu dispret!

Tu imi pari ca o bacanta, ce-a luat cu 'nselaciuneDe pe-o frunte de fecioará mirtul verde de martir,O fecioafa carei suflet era sant ca rugaciunea,Pe cand mima bacantei e spasmodc, lung delir.

O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie,Cu diadema-i de stele, cu surasul bland, vergin,Eu fäcut-am zeitate dinteo palia femeie,Cu mima stearpa, rece si cu suflet de venin!

Plangi copitä? C'o privire umeda i rugatoarePo ti din nou sdrobi i frange apostat' inima mea?La picioare-ti cad si-ti caut in ochl negri-adanci ca marea,

satut a tale mane, si-i Intreb de poti ierta.

Sterge-ti ochii, nu mai plange I ... A fost cruda 'nvinuirea,A fost cruda i nedreapta, ara razem, färä fond.Suflete! de-al fi chiar demon, tu esti santa prin iubire,

ador pe acest demon cu ochi mari, cu parul blond.

www.dacoromanica.ro

EPIGONII

Când privesc zilele de-aur a scripturelor románe,cufund ca inteo mare de visári dulci si senine

Si in jut parcá-mi colindà dulci si mándre primáveri,Sau vád nopti ce 'ntind deasupräi-mi oceanele de stele,Zile cu trei son i in frunte, verzi dumbrávi Cu filomele,Cu izvoate-ale gAndirii si cu rauti de cintäri.

Vád poeti ce-au scris o limbá, ca un fagure de miere:Cichindeal gurá de aur, Mumulean glas ca durere,Prale firea cea intoarsk Daniil cel trist i mic,Vriceirescu cântánd dulce a iubirii primávarkCantemir croind la planuri din cutite si paharl,Beldiman vestind In stihuri pe rázboiul inimic.

Lirá de argint, Sihleanu, Donici cuib de 'ntelepciune,Care, cum rar se intâmpll ca sà mediteze puneUrechile ce-s prea lunge ori coarnele dela cerb;Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomatl?S'au dus toti, s'au dus ca toate pe o cale ne 'nturnatá.S'a dus Pan, finul Pepelei, cel istet ca un proverb.

Eliad zidea din visuri si din basme seculareDelta biblicelor sânte, profetiilor amare,Adevár scáldat in mite, sfinx pkrunsä.' de 'nteles;Munte cu capul de piatrá de furtune detunatkStä.' si azi in fata lumii o enigmA n'esplicatáSi veghiaz' o stâncà arsà dintre nouri de eres.

www.dacoromanica.ro

3Z M. EMINESCU

Bolliac canta iobagul s'a lui lanturi de araml;L'ale tárii flamuri negre Cdrlova ostirea chiamä,In prezent vrájeste umbre dinteal secolilor plan;Si ca Byron, treaz de vantul cel sabatic al durerii,Palid stinge-Alecsandrescu santa candel' a sperárii,Descifrand eternitatea din ruina unui an.

Pe-un pat alb ca un lintoliu zace lebáda murindá,Zace palida verginá cu lungi gene, voce blandáVieata-i fu o primávará, moartea-o párere de räu;lar poetul ei cel tank o privea cu Irnbátare,Si din lirá curgeau note si din ochi lacrimi amare

astfel Bolintineanu incepu cantecul

Muresan scuturá lantul cu-a lui voce ruginitä,Rurape coarde de aramI cu o maná. amortitä,Chiamá piatra sá invie ca i midcul poet,Smulge muntilor durerea, brazilor destinul spune

bogat In sárácia-i ca un astru el apune,Preot desteparii noastre, semnelor vremii profet.

Iar N egruzzi sterge colbul de pe cronice bátrane,aci pe mucedele pagini stau domniile romane,Scrise de mana cea veche a 'nvátatilor mireni;Moaie pana in coloarea unor vremi de mult trecute,Zugaveste din nou iarási panzele posomorite,Ce-arätau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.

S' acel rege-al poeziei, vecinic tank i ferice,Ce din frunze îçi doineste, ce cu fluerul içi zice,Ce cu basmul povesteste veselul Alecsandri,Ce 'nsirand márgáritare pe a stelei blondà razá,Acum secolii sub:bate, o minune luminoasá,Acum rade printre lacrimi cand o cantá pe Dridri.

Sau visand o umbrá dulce cu de-argint aripe albe,Cu doi ochi ca doul basme mistice, adance, dalbe,Cu zambirea de verginá, cu glas bland, duios, incet,El ti pune pe-a ei frunte mandru diadem de stele,O aseazá 'n tron de aun sà." domneascá lumi rebeleSi iubind-o fárá margini, scrie: « visul de poet».

www.dacoromanica.ro

./../

4. Ithr

I r/fi--...:. ...)....h.. ,,,,,,...........01/4z. .

.4.5,,,I,: A- $14., . ,:,...." tAa 1-1...t.'.. , ;"..:.......; ' .4.ttaL ....,wS ,. . . ...

,f^,0,....,,,4 , ..;,....07.,,z. ......

I

. 4' le.^.44.: 4. ,.....,..4... i,......?, ..1 12,, ....--,. Irezt. -

.........rie.,...

1/..- ......46.-&?. ,.; 3.1,,,,,, ....,:-. r ',--,-; ,,,,, 1.1/1,..s, Igion P. 4. ...........)................t.4.....,,..............,01,..."..............

... , '' .

1#A35.(5'''...d.

i 441 :7, .4.1..; jp..- 4...-.\

,-Sr.ssi

e

_ /,, '''').04ti,:atk-

,;,.t,

,

- , , 2,..,,, ,...,..., ,,....?..4,,,...:,....,A,h i .

,..., \/9 e.4..i..4 - 4.....-.0.

%.461140..., 14,;,--, 1........-4-.1..... , 4.1.34-....... of -sr-.. t....... f,......., f

7 -,,,,- ..f

,, .4 . ,

1.4. 4. ii...-1 A..; 0.:.--",-3. .,,, . .; .,ar... q, ti.....-- ,.-- -..

a ..P.,-, i,,,,t; , At, \\A....,. 7.,42 p-s .(.. aAa :

Pft. ';,-,',.4.....4

4 - 4. A... PP4K"..` I4.44'. Itri.e.; , -,4.1 ,', rvi.t1-. .- e,... 4..,

ITY--°-6- ,AA/i-1-- 4-, .,,...r,.

F;;......, e,...,..,

,',../ ai-i,f

C i Se, , 71......4... ...*;, .... /7-. .., .% A.,.....t., -it \ . ,..;

L o......;A. 1.......;,%;

t,....- I, -,P1 L\ r

ef....'....: r.. \_

a. . r - ..-,-, 41.1::.

,....

-. ...A.: ,CA--d-........a 6 ',... ..

it... ,-..2.

%

11 .. t.,.."

44-.44.;......at a},--.

.....,--.7., 4---...-r--C \ .i.......-: :-..: :

-..--

44.-: 4 ...---, .i "Fr- :,,... \ -1.--1. ; .42.....:-......

- N. ii¿V

Manuscrisele Acadezniei Romine EPIGONII 2257,7.

,

.61

3

c

31.

1.

e.... .42f:---) ......C. trir.-4,,,,, , 4 4',..,,.....2r,,,..,C..,-,7,7it -0, ?

. ' .. f..s. ;.,,,,,,,,:,,,,f'."- ttp... .

.- , ... ..

'...., -iv- - :c.b.,2.,.'''';;72,... ,..... : , 'i'll4n, ' ' ,. A v4:47 .

01. AP<

A rm., lor

'``"''C`-

EPIGONII 33

e. I.SielP: , tWate 14.1. - ......,.....9:ve / ' ,' , 11,-,

5

.1,...

4..

_Pt.

www.dacoromanica.ro

44

44.;

\oco.:_,;,,,,,-.J,

,.- .,:....f. (-4..r. - 7 . i -7f -.

pop.rte.

e

dri OW; xt, f.

.

r-,

, ,

;L.,

+4: '1/44.,

4

44. eg.:. (1,4..14 xi-

?

(4- 4771-

1

''''' ' ,i7,-, ,.,.;. _,,...

,-;:-.-..--;:,,',..,..,-. .. 4;..., t.,5, ,S,,,j.

tO .' ! ,, .. ,/,:,,

Manuscrisele Academici Romine

c,

14' I

IA** df/C.-:

34 M. EMINESCIJ

- . 4I0.174 '"10-;

90.1 altravw--1 OC. ;74.4,I .

ke:-.1 g . 4.7 .0

14.; -. 0.6.03t

;

.c. to,

,e,,__

ee.. 4 0140& Id..., 3. Oh.

,

.aftd

,

a .4 a4 . ., ..,

; !fr.e.., re

ar2

(t4.4": \".1-..

EPIGONII 2157,72 V,

r-4:

a

4

www.dacoromanica.ro

EPIGONII

Sau visând ca doina tristä a voinicului de munte,Visul apelor adânce si a stâncelor arunte,Visul selbelor bä."trâne de pe umerii de deal,El desteaptä 'n sânul nostru dorul tärii cei sträbune,El revoacä 'n dulci icoane a istoriei minune,Vremea lui Stefan cel mare, zimbrul sombru si regal.

Iarä noi? noi, epigonii? Simçiri reci, harfe sdrobite,Mici de zile, mari de patirni, inimi bätrâne, urite,Mästi râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;Dumnezeul nostru: umbrä, patria noasträ: o fra.zI;In noi totul e spoialä, totu-i lustru färä bazà;Voi credeati in scrisul vostru, noi ni credem in nimic!

Si de-aceea spusa voasträ era sântä i frumoasà,Cäci de minti era gânditä, cici din inimi era scoasà,Inimi mari, tinere incä, desi voi sunteti bältrâni.S'a intors maina lumii, cu voi viitorul trece;Noi suntem iaräsi trecutul, färä inimi, trist si rece;Noi in noi n'avem nimica, totu-i calp, totu-i strlinl

Voi, pierduti in gânduri sânte, convorbeati cu idealuti;Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea ca valuri,Cki al nostru-i sur si rece marea noasträ-i de Inghet.Voi urmati cu räpejune cugetärile regine,Când plutind pe aripi sânte printre stelele senine,Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergéti.

Cu-a ei candelä de aur palida intelepciune,Cu zâmbirea ei regara', ca o stea ce nu apune,Lumina a vietii voastre drum de roze semInat.Sufletul vostru: un Inger, mima voasträ: o lirà,Ce la vântul cald ce-o miscä, cântäri molcome respitI;Ochiul vostru vedea 'n lume de icoane un palat.

Noi? Privirea scrutätoare ce nimica nu viseazà,Ce tablourile minte, ce simtirea simuleazä,Privirn reci la lumea asta Va' numim vizionari.

3*

35

www.dacoromanica.ro

3 6 M. EMINESCU

O conventie e totul; ce-i azi drept, mane-i minciunä;Ati luptat luptä desartä, ati vanat tina' nebunä,Ati visat zile de aur pe-astä lume de amar.

« Moartea succede vietii, vieata succede la moarte»,Alt sens n'are lumea asta, n'are alt scop, altä. soarte;Oamenii din toate cele fac icoara si simbol;Numesc sant, frumos si bine ce nimic nu insemneazI,Impärtesc a lor gandire pe sisteme numeroaseSi pun haine de imagini pe cadavrul trist si gol.

Ce e cugetarea saca'? Combinare mäiestritäUnor lucruri n'existente; carte tristä i 'ncalcitä.,Ce mai mult o incifreazä cel ce vrea a descifra.Ce e poezia? Inger palid Cu priviri curate,Voluptos joc cu icoane si cu glasuri tremurate,Straiu de purpurä i aur peste t'Arana cea grea.

RAmaneti darà cu bine, sante fin i vtzionare,Ce fäceati valul sä cante, ce puneati steaua sä. sboare,Ce creati o altä lume pe-astä." lume de noroiu;Noi reducem tot la pravul azi in noi, mani in ruiriä,Prosti si genii, mic si mare, sunet, sufletul, luminäToate-s praf... Lumea-i C11/11 ca dansa suntem noi.

www.dacoromanica.ro

NIORTUA EST!

niche de veghe pe umezi morminte,Un sunet de clopot in orele sfinte,Un vis ce îi moaie aripa 'n amar,Astfel ai trecut de al lumii otar.

Trecut-ai cand ceru-i cämpie seninä,Cu räuri de lapte i flori de luminä,and norii cei negri par sombre palateDe luna reginä pe ränd vizitate.

Te vld ca o umbrà de-argint stalucid,Cu-aripi ridicate la ceruri pornid,Suind, palid suflet, a norilor schele,

Prin ploaie de raze, ninsoare de stele.

O raz5. te 'nald, un cantec te duceCu bratele albe pe piept puse cruce,and torsul s'aude l'al vräjilor caierArgint e pe ape si aur in aer.

Väcl sufletu-t,i candid prin spa0.0 cum trece;Privesc apoi lutul rämas . alb si rece,Cu haina lui lung1 culcat In sicriu,

Privesc la suräsu-ti rätnas Incà viu

Si 'ntreb al meu suflet ränit de 'ndoialä,De ce-ai murit Inger cu fata cea palà?

Au nu ai fost junä, n'ai fost tu frumoasä?Te-ai dus spre a stinge o stea radioasà?

www.dacoromanica.ro

3 8 M. EMINESCU

Dar poate acolo sI fie casteleCu arcuri de aur zidite din stele,Cu rauri de foc si cu poduri de-argint,Cu tIrmuri de smirnI, cu flori care cant;

SI treci tu prin ele, o sfantal reginI,Cu Or lung de raze, cu ochi de luminl,In hainI albastrI stropia cu aur,Pe fruntea ta pall cununal de laur.

0, moartea e-un chaos, o mare de stele,Cand vieata-i o baltal de vise rebele;0, moartea-i un secol cu son inflorit,Cand vieata-i un basmu pusdu si urit.

Dar poate ... o! cape-mi pusdu cu furtune,G-andirile-mi rele sugrum' cele bune ...Cand sorii se sting si cand stelele picI,Imi vine a crede cI toate-s nimicd.

Se poate ca bolta de sus sa.' se spargl,Sai caelà nimicul cu noaptea lui largl,SI fld cerul negru a lumile-si cerneCa pflzi treceitoare a mortii eterne . . .

S'atunci de-a fi astfel ... atunci in vecieSuflarea ta caldl ea n'o sl invie,Atunci graiu-ti dulce in veci este mut ...Atunci acest inger n'a fost decat lut.

Si totusi, tairanI frumoasI si moarfl,De racla ta razim eu baila mea spartalSi moartea ta n'o plang, ci mai fericescO razI fugitI din chaos lumesc.

S'apoi ... cine sde de este mai bineA fi sau a nu fi ... dar stie oricineCI ceea ce nu e, nu simte duren*i. multe dureri-s, patine piked.

www.dacoromanica.ro

MORTUA EST I 39

, .

.''i,,,4 ..tz... '.um

: .-",,,,:.,,,t,;,',.. .a .4..,.4... ",..4, /:,...:,,-,.

2 0.'' 7 .-,e,. .. , .......

-67; 6,-ifp....4.' *tir.' c?irft..t) p.k...4.,..;,...1'7'

,42,Tiet.

o,a.al A '.'t.t.:'

/. Y,-, ... '

.

/ g , - alt.:rt. . . ......:,,k. -,,,,,,,i. ,,,,( 4 .4,7C4,; iN.1,4 / r t

, IA..,,,,,>_)".:. ....

OÌ(4, 4i.: ct. ....: i,... .. ..... !,,,-"f

',..4,..v. , , ,4,..,..,, , .7..,re+j*.:C . )' `.,

LI,

ri...t . ....--) ,., . , 0. . ttj(:-.,,,,- .., - , S''''''' ' -;4; 4-44i

,...., ,,,,,.....4:4 4.....,...,..., . ....,, .....4.itnge ' stn.4.7*.c.fc' .'I

.

f. x,...., -'A.

,, . ,

,g. (,-, ......, .1.444 a 4 413 t . ... 12,4. .... tl'i ',"1". , -171.¿:;,,.; L___:..... ,...,-*-...,,

---- .

C". ' ' 4 I.,A ___.

''1

,liZ-7,-,,,cu, 4.,,,/ x te-if. ,..,...6* a- -it! . .,

!

.

x isa 04i 1,-...,,t 1,.e...4' 14#41.6-re CC( 4.VA.; . ,),

VP'

44

.

en%::,15,414eletA, ,,C t..... .,2,-4.1.!: 1 la:. ' AL '144: ' . ,Lf.e:ii.., o., .4... ..ta,..J.,), n..e..- 4,-,,--, .....

4.-È .c ,....,.- -, " ' '4"

2 o e -J .dedí - vicie.:.1.... 6iik--(Z0.1.4.4-. 14',, .^-6'":"

,&. ',/,-i' , -g ! .0/.A. t.L, A*,,,e? e 4"'"' 41"'.

1' 41mo, - '''''

4-- . ...:. ,-- 147-...... e.

. , Lb .A4

feg...errieZ) ali'D ,'''. 1. : . 4,,-; m--#4) .. e,i --4-__._!-^1^..:1-1

. 'S

,...../....r.L.,_4_, ,F., .

_,..... .,_.... , »....:!.; ,i,

.t., ,./

7

" s /..,04; ti.,-. ...,.. 4 .44;4

e..;,. :t s,... -

-

2.1. .1.a-, I, .. ,_...(2--,.,..,6n4---.-,--4.. Aise

-,1-Lfc...ati,;.c i (6-ruft.: f74..- -ic----12 .-

'CA .1,- """I- +...1:_t_. tt\f' 1' r--

n1.74 ...la J , el10,_.., ....... ... - i.,..,, ,164. 1"...t

1J2 f- it44.14....qt,..,re,c0 ". 44, feisf cf:g 4/4,,,,,e,,,7:7 la i.,,,,....7: acivi.Ct-". ,.

Fri:- t---( 21'1 . , ' ;.f.:,,-11'

.4 A G3,0 IL:A:.A 4,5) ,

/ fu ../z 4......,' . ,..t.....jr,..,....,,,,i

.2..i.,.

r ..61....,..-,

Vt'cl.,,, 4Pc.:.te ' 14 tf././.pre (Fqis i.-4/, dui, a' eese .

,iCZ it.d..)- 60-'ea-4 ,./..,....;* ": , . . p:-.1- ; 1.441.V., ,...,. ic:- .." taiLfi.)- ,: ". .4. :

?C-t.t 1 - 4- Cc.t.i .ilvt .11,1,114.4.11 ab C aA,Cr."? car ch.....

; . k. : tA.s04 . 4.... 4.., , CA Id p ..f.-...-..,7

1

--"--5--d-7S1?ASS-A. Zt

PrIerCet.),'- - ' .:',-

,

.Manusctisele Academiei RomAnt MORTUA EST I 2259,23

3

:.

.

'

/4

www.dacoromanica.ro

40 M. EMINESCU

A fi? Nebunie si tristá si goal;Urechea te minte si ochiul te 'nsalá;Ce-un secol ne zice, ceilalti o deszic.Declit un vis sarbdcl, mai bine nimic.

Vád vise 'ntrupate gonind dupá vise,Pâti' dau in morminte ce-asteapfl deschise,Si nu stiu gándirea-mi in ce sI o stang:Sá t'Ad ca nebunii? 91-i blestem? SA-i plang?

La ce? ... Oare totul nu e nebunie?Au moartea ta, inger, de ce fu s1 fie?Au e sens In lume? Tu chip zâmbitor,Tráit-ai anume ca astfel s`á mori?De e sens inteasta, e 'ntors si ateu,Pe palida-ti frunte nu-i scris Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro

INGER DE PAZA

Când sufletu-mi noaptea veghia in estaze,Vedeam ca In vis pe-al meu inger de paz,Incins cu o hainä de umbre si raze,C'asuprä-mi c'un zâmbet aripele-a 'ntins;Dar cum te v'äzui inteo palidà hainä,Copilä cuprinsä de dor si de tainä,Fugi acel inger de ochiu-ti invins.

Esti demon copilä, el numai c'o zareDin genele-ti lunge, din ochiul täu mareFAcusi pe-al meu inger cu spaimä sä sboare,

El, veghea mea sfântl, amicul fidel?

Ori poate 1 . . . 0 'nchide lungi genele tale,SI pot recunoaste träsurile-ti pale

Clci tu tu egi el.

www.dacoromanica.ro

NOAPTEA...

Noaptea potolit si vanát arde focul in cámin;Dinteun colt pe-o sofá rog eu in ata lui privesc,Pan' ce mintea imi adoarme, pan' ce genele-mi clipesc;Lumanarea-i sting 'n casà" ... somnu-i cald, molatic, lin.

Atunci tu prin intuneric te apropii surazandä,Albá ca západa iernei, dulce ca o zi de vará;Pe genunchi imi sezi, iubito, bratele-ti 1mi inconjoaráGatul ... iar tu cu iubire privesti fata mea pálindá.

Cu-ale tale brate albe, moi, rotunde, parfumate,Tu grumazul mi-1 inlántui, pe-al meu piept capul ti-1 culci;'apoi ca din vis trezitá, cu manute albe, dulci

De pe fruntea mea cea trisa' tu dai vitele 'ntr'o parte.

Netezesti incet si lenes fruntea mea cea linistitàgandind cá dorm, ireato, apesi gura ta de foc

Pe-ai mei ochi inchisi ca somnul si pe frunte-mi in mijloc,i surazi, cum rade visul intr'o inimI 'ndrágità.

O! desmiardá, pan' ce fruntea-mi este netedsä si linkO! desmiardá, pan' esti juná ca lumina cea din soare,Pan' esti dará ca o roul, pan' esti dulce ca o floare,Pan' nu-i ata mea sbarcitá, pan' nu-i Mima bátranä.

www.dacoromanica.ro

EGIPETUL

Nilul misa valuri blonde pe campli cuprinsi de Maur,

Peste el caul d'Egipet desfacut in foc si aut;Pe-a lui maluri gällbii, sese, stuful creste din adanc,Flori, juvaeruri in aer, sclipesc tainice 'in soare,

Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare,

Alte rosii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce plang.

§i prin tufele de maturi, ce cresc verzi, adance, dese,

Pasari imblanzite 'n cuiburi distind pende alese,Ciripind cu ciocu 'n soare, gugiulindu-se cu-amor.Innecat de vecinici visuri, rasarit din sfinte-izvoara,Nilul misc' a lui legenda si oglinda-i galben-clara

Catre marea linistita ce Inn.eaca al lui dor.

De-a lui maluri sunt unite campii verzi si ta'ri ferice;

Memfis colo 'n departate, cu zidirile-i antice,Mur pe mur, stand.' pe stanca, o cetate de giganti

Sunt gandiri arhitectonici de-o grozava ma'retie I

Au zidit munte pe munte in antica lor trufie,I-a 'mbracat cu-argint ca 'n soare sa luceasca intr'un lant

Si s'a' para' rasaritä.' din visarile pustiei,Din nisipuri argintoase In miscarea vijeliei,

Ca un gand al madi sfinte, reflectat de cerul cald§' aruncat in departare ... Colo se ridic' trufase§i eterne ca si moartea piramidele-uriase,Racle ce Incap in ele epopeea uAui scald.

www.dacoromanica.ro

44 M. EMINESCU

Se 'nsereazI Nilul doarme i ies stelele din strungA,Luna 'n mare isi arunel chipul si prin non le-alungl.Cine-a deschis piramida i 'nAuntru a intrat?Este regele: In hainä de-aur ro i pietre scumpeEl intrl s'A vad' acolo tot trecutul. I se rumpeAl lui suflet cand priveste peste-al vremurilor vad.

In zadar guvernA regii lumea cu intelepciune,Se 'nmultesc semnele tele, se 'mputm faptele bune;In zadar caut' al vietii inteles nedeslegat.Iese 'n noapte s'a lui umbrA lung`A 'ntins se desasoaràPe-ale Nilului lungi valuri. Astfel pe-unde de popoarAUmbra gandurilor regii se aruncl 'ntunecat.

Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde,Ale tresthlor sunet ce sub luna ce pAtrundePar a fi snopuri gigantici de lungi suhte de-argint,Toat'a apei, a pusdei si a noptii mAretieSe unesc sA' 'mbrace mandru veche-acea impArAtie,SA' invie in deserturi sir de visuri ce te mint.

Raul sfant ne povesteste cu-ale undelor lui gureDe-a izvorului sàu tainA, despre vremi apuse, sure,Sufletul se 'mbatA 'n visuri care-alunecA in sbor.Palmii risipiti in cranguri auriti de-a lunei razA,NaltA sveltele lor trunchiuri. Noaptea-i dark luminoasà,Undele viseazI spume, cerurile 'nsirA nod.

Si in templele m'Arete, colonade 'n marmuri albe,Noaptea zeii se preimbll in vestmintele lor dalbe,Si al preotilor cantec sunA 'n harfe de argint;Si la vantul din pustie, la rAcoarea noptii brunA,Piramidele din crestet aiurind i jalnic sunASi s'Albatec se plang regii in giganticul mormant.

In zidirea cea anticA, sus in frunte-i turnul maur.Magul priivea pe ganduri in oglinda lui de aur,Unde-a cerului mii stele ca 'ntr'un centru se adun.El in mic priveste-acolo cAile lor tAinuiteSi cu varga zugrAve,ste drumurile lor glsite:Au aflat simburul lumii, tot ce-i drept, frumos si bun.

www.dacoromanica.ro

EGIPETUL

Si se poate ca spre räul unei ginti efeminate,

Regilor pätati de crime, preotimei desfranate,Magul, paza räzbunärii, a cetit semnul intors;S'atunci vantul ridicat-a tot nisipul din pustiuri,Astupand cu el orase, ca gigantice sicnuriUnei ginti ce färä' vieatä 'ngreuia pämantul stors.

Uraganu-acum aleargd pan' ce can lui Ii crapäSi in Nil numai desertul nisipiul si-1 adapä,

Asternandu-1 peste campn cei odatäMemfis, Teba, tara 'ntreagä coperitä-i de ruine,Prin desert sträbat sälbatec man familii beduine,Sorind vieata lot de basme pe campie risipiti.

Dar s'acum turbutand stele pe-ale Nilului lungi unde,Noaptea flamingo cel rosu apa 'ncet, incet pätrunde,S'acum luna arginteste tot Egipetul antic;S'atunci sufletul viseazI toae istoria sträveche,

Glasun din trecut sträbate l'a prezentului ureche,Din a valurilor sfaclä prorociri se aridic.

S'atunci Memfis se inaltä, argintos gand al pustiei,Inchegare mdiestritä din suflarea vijeliei

Beduini ce stau in lunä, o minune o privesc,

Povestindu-si basme mandre imbräcate 'n flori si stele,De orasul care iese din pustiile de jele;

Din pämant si de sub mare s'aud sunete ce cresc.

Marea 'n fund clopote are care sunä 'n once noapte;Nilu 'n fund grädine are, pomi cu mere de-aur coapte;Sub nisipul din pustie cufundat e un popor,Ce cu-orasele-i deodatä se trezeste si se duceSus in curtile din Memfis, unde 'n säli luminä luce;Ei petrec In vin i 'n chiot once noapte pan' in zon.

45

www.dacoromanica.ro

CUGETARILE SARMANULUI DIONIS

Ah! garafa pAntecoasä doar de sfesnic mai e bunk' !

Si mucoasa lumânare sfiraind säul si-1 arde'n aceastä' sälfäcie, te inspirä", canfä barde

Bani n'ara mai väzut de-un secol, vin n'am mai b'Aut de-o lunä.

Un regat penteo tigark norii de zäpadàCu himere ! . . . Dar de unde? Scartie de vant fereasta,In pod miaura motanii la curcani vitatä-i creasta

cu pasuri melancolici medit'And imblä 'n ogradä.

Uh I ce frig . . . îmi vAd suflarea i aciula cea de oaiePe urechi am tras-o sdravän iar de coate nici cä-mi pasä

Ca tiganul, care bagA degetul prin rara casä

De näivod cu-a mele coate eu cerc vremea de se 'nmoaie.

Cum nu sunt un soarec, Doamne, flaw totusi are blankMi-as mânca artile mele nici cá mi-ar päisa de ger . . .

Mi-ar pä'rea superbk dulce, o bucatä. din Homer,Un palat, borta 'n párete i nevasta o icoan.ä.

Pe päreti cu colb, pe podul cu lungi pAnze de painjen

Roiesc plosnitele rosii, de drag sá te-uiti la ele !Greu li-i de mindir de paie i apoi din biata-mi pieleNici cá au ce O.' mai sug.ä. Intfun roiu mai de un stânjen

Au iesit la promenadä ce petrecere gentilä !

Plosnita ceea-i lAtrâtià, cuvios In mers päseste;Cela-i cavaler . . . e iute . . . oate stie frantuzeste?Cea ce 'ncunjuräi multimea i-o romantia copilä.

www.dacoromanica.ro

-; rrte.,

' m-*--.°?"/ 14* A a..

7I44.

/ if e 4. .41

, ,, ..,,

.. , , .

141..t

.e........g.(....11..........,.d....

,,...._ -4......,...,....-...1,44, --

(.1.,:i et

rG.......,,,,," ..,..., -.5....... A tIr ,...... a...Ala: 1

"v

ra... - 0.- al..... es.- G.*V

1...... ...r.... l ...., ... /..g..., CC_1......

0

4:11K; 44.4..,,; . ,cgrt. ,....., 1 ....".. ..., ,,,,, {.... f 1 .......) -... g L. d,-,-.' ....-8---

-, t ,,...,.....dc.,4 a' p-, o-L4.--/ /4-

-- .-.. 1,..

0 fr......, . ...---i+r«, ri- ..."'--- ..--

ia....e Gr.- 1: e."- 1 ° 1 rs-se , s

4-.f.,.

AlI.----, , ,,, _ ob--. 4 -, , a.,1 4 sr.,: ,......t..,,.....

%; 1: it , I ';f:,1. 11'04a4 Lnert: /14 i ........;,..- t -..---.. .1w...

4 erls. c',..

1 .... '.÷^- d:7" ; ' 4 -

d.

' f

a, ,. ...- ..e.,, h i4.-4-;_--1-w,, 0.-- i ,

Ir

7

.,.

-

A oat-4' I '- r-7

4.7 ¡if.-- I

49,- vvf-,Aaft-i

,¡

j-.6

!amt-

tj.14- f."

- ---

.

sn.s z

-"1 ?oft?

/

1

Manuscrisele Academiei RomAne CUGETARILE SARMANULUI DIONIS 2 2 8 4,17 V

CUGETARILE SARMANULUI DION'S 47

I

-

-

Gfii-s";,-*

www.dacoromanica.ro

48 M. EMINESCU

Bruh! mi-i frig. Iatä." pe mara cum codeste-un negru purec;Sä-mi moiu degetul in gurà am sä-1 prind ha las säracul!Pripäsit la vreo femeie, stiu cà ar vedea pe dracul,Darl eu ce-mi pasä. mie bietul «las!» la ce sä-1 purec?

Si motanul toarce 'n sobl de blazat ce-i. Mài motane,Vino 'ncoa sà stIm de vorbli, unice amic i ornic.De-ar fi 'n lume-un stat de mate, zäu! cá 'n el te-as pune vornic,Ca s'A stii si tu odatä, boieria ce-i, särmane!

Oare ce gandeste hatrul de stä ghem si toarce 'ntr'una?Ce idei se 'nsirl dulce in mateasca-i fantazie?Vreo cucoara cu-albäi Hala cu amoru-i 1.1 imbie,Rendez-vous i-a dat in surä, ori in pod, in gävä.unä?

De-ar fi 'n lume numai mate tot poet as fi? Tot una:Mieunand in ode nalte, tragic miorläind un Garrick,Ziva tologit in soare, pandind cozile de soaric,Noaptea 'n pod, cerdac i stresini heinizand duios la lunl.

Filosof de-as fi simtirea-mi ar fi vecinic la aman!In prelegeri populare idealele le apärSi junimei generoase, domnisoarelor ce scapär,Le arät cà lumea vis e un vis sarbäd de motan.

Sau ca popä colo 'n templul, inchinat fiintei, careDupä chip s'asemänare a creat matescul neam,As striga: o motànimet motänime! Vai HaramDe-al täu suflet, motänime, nepostind postul cel mare.

Ah! Sunt printre vol de-aceia, care nu cred tabla legii,Firea mai presus de fire, mintea mai presus de minte,Ce destinul motänimei il desfäsurä 'nainte!Ah! atei, nu tem ei iadul s'a lui Duhuri liliecii?

Anathema sit! scuipe oricare motan de treabä,Nu vedeti ce 'ntelepciune e 'n fäptura voastrà chiar5.?O motani färä de suflet! La sgariet el v'a dat ghiaràSi la tors v'a dat mustete vreti cu laba?

www.dacoromanica.ro

CUGETARILE SARMANULUI DIONIS

Ii I a' in clondir se stinge cäpetelul de luminä!Mosule, mergi de te culcI, nu vezi cä s'a 'ntunecat?Sä visäm favori si aur, tu 'n cotlon si eu in pat.De-as putea sä dorm incalea. Somn, a gandului odinä,

0, acopere fiinta-mi cu-a ta mutä armonie,

Vino somn ori vino moarte. Pentru mine e tot una:De-oiu petrece 'ncä cu mate si Cu pureci si cu luna,

Ori de nu cui ce-i aduce? Poezie särkiel

49

4

www.dacoromanica.ro

INGER $1 DEMON

Noaptea 'n Doma intristata, prin lumini ingalbeniteA facliilor de ceara care ard langa altarePe cand bolta 'n fundul Domei sta intu_necoasa, mare,Nepatrunsa de-ochii rosii de pe mucuri ostenite,

In biserica pustie, langa arcul in parete,Genunchiata stà pe trepte o copila ca un inger;Pe-a altarului icoana in de raze rosii frangeri,Palidä si mohorita maica Domnului se vede.

f'Iclie e infipta inteun stalp de piatra sura;Lucii picIturi de smoala la pämant cad sfaraindSi cununi de flori uscate fasaesc amirosindS'a copilei rugaciune tainic sopotit murmura.

Cufundat in intuneric, lang' o cruce marmurita,Inteo umbra neagra, deasa, ca un demon El veghiazI,Coatele pe bratul crucii le destinde si le-asaza,Ochii cufundati in capu-i, fruntea trista si 'ncretita.

Si barbia lui s'apasa de al pietrei urnar rece,Parul sau negru ca noaptea peste-al marmurei brat alb;Abia candela cea trista cu reflectul ei roz-albBland o raza mai arunca ce peste-a lui fata" trece.

Ea un inger ce se roaga E/ un demon ce viseaza;Ea o inima de aur El un suflet apostat;El in umbra lui fatala, sta 'ndaratnic rezematLa picioarele Madonei, trista, sfanta Ea veghiaza.

www.dacoromanica.ro

INGER g DEMON

Pe un mur Inalt si rece de o marmurI curatä,Albä ca zäpada iernei, lucie ca apa linä,Se räsfránge ca 'n oglindà a copilei umbrä plinä.Umbra ei, ce ca si dánsa st'l in rugä 'ngenunchiatä.

Ce-ti lipseste oare tie, blond copil cu-a ta märire,Cu de marmur' albà fatI si cu mande de cearkVäl o negurä diafanä mestecatä 'n stele; daráE privirea-ti inocentä sub a genelor umbrire;

Ce-ti lipseste sä fii Inger aripi lungi si constelate.Dar ce väd: Pe-a umbrei tale umeri vii ce se intinde?DouI umbre de aripe ce se miscl tremuránde,Douà aripe de umbrá atre ceruri ridicate.

O, nu-i umbra ei aceea este ingeru-i de pazI;Lingä marmura cea albI vAd fiinta-i aerianä.Peste vieata-i inocentI, vieata lui cea sana planä,Ungl dansa el se roagä, lángI ea ingenunchiazä.

Dar de-i umbra ei aceea atunci Ea un inger este,Insä aripele-i albe lumea-a le vedea nu poate;Muri sfintiti de-a omenirii rugäciuni indelungateVIcl aripele-i diafane si de dansele dau veste.

Te iubescl era sI strige demonul In a lui noapte,Dar./ umbra 'naripatä a lui buze le inmoaie;Nu spre-amor spre 'nchinäciune el genunchi-si IncovoaieSi ascultä dus din lume a ei dulci si timizi soapte.

Ea? O fiicI e de rege, blonda.' 'n diadem de steleTrece 'n lume fericità, inger, rege si femeie;El räscoalI In popoare a distrugerii scanteieSi In inimi pustiite samänI gándiri rebele.

Despärtip de-a vietii valuri, intre el si Intre dansaVeacuri sunt de cugetare, o istorie, - un popor,Cateodat' desi arare se 'ntainesc, si ochii lorSe privesc, par a se soarbe In dorinta lor aprinsI.

4*

5'

www.dacoromanica.ro

5 2 M. EMINESCU

Ochii ei cei mari, albastri, de blandee dulci si moi,Ce adanc pAtrund in ochii lui cei negri furtunosiSi pe fata lui cea slabA" trece-usor un nour rosSe mbesc . Si ce departe sunt deolaltA amandoi!

A venit un rege palid si coroana saGrea de glorii si putere, l'a ei poale-ar fi depus,Pe-ale tronului covoare ea piciorul de-ar fi pusSi in mana-i insceptrafA, mana ei ingustà, rala.

DatA nu mute rAmas-au buzele-i abia deschise,Mutà inima in pieptu-i, mana ei trasA 'ndArAt.In a sufletului taink ea mbea. Ciar si incetSe ivea ata de demon feciorestilor ei vise.

Ea-1 vedea miscand poporul cu idei reci, indrAznete;Ce puternic e gandi ea, cu-amoroas'A dulce spaimA;El prezentul Il rA'scoalA cu-a gandirilor lui fairriàContra tot ce gfAmAdirA veacuri lungi i frunti m'Arete.

El ades suit pe-o piatt1 cu turbare se 'nfA'soaràIn stindardul ros si fruntea-i aspfl-adanck incretitA,T'Airea ca o noapte neagrà de furtune-acoperitA,°chn fulgerau si vorba-i trezea furia vulgarA.

Pe un pat s'Arac asudA inteo lungd agonieTanàrul. O lampà 'ntinde limb' avarA i subtire,Sfaraind in aer bolnav. Nimeni nu-i stie de stire,Nimeni soarta-i n'o 'mblânzeste, nimeni fruntea nu-i mangaie.

Ah! acele ganduri toate indreptate contra lumei,Contra legilor ce-s scrise, contra ordinii 'mbrkateCu-a lui Dumnezeu numire asazi toate-s indreptateContra inimii murinde, sufletul vor sugrume!

A muri fArAi sperantA ! Cine stie-amArkiuneaCe-i ascunsA 'n aste vorbe? Sà te simti neliber, mic,S'A vezi marile-aspiratii cA-s reduse la nimic,a domnesc in lume rele, cAror nu te poti opune,

www.dacoromanica.ro

INGER SI DEMON 53

C'opunându-te la ele, tu vieata-ti risipestiSi când mori sä. vezi cà 'n lume vietuit-ai In adar:O astfel de moarte-i iadul. Alte lacrimi, alt amarMai crud nici e cu putintä. Simti cd nimica nu e,rti.

Si acele ganduri negre mai nici a muri nu-1 lag.Cum a intrat el In vieatä? at amor de drept si bine,

CAtà sincerä frätie adusese el cu sine?Si rAsplata? Arrarirea, care sufletu-i apasä.

Dar prin negurile negre, care ochii Ii acopär,Se apropie-argintoasä umbra flak' a unui inger,Se asazà lin pe patu-i; ochit lui orbiti de pl'AngeriEa-i särutä. De pe dansii negurile se descopär.

Este Ea. C'o multumire adana, ne mai simtitä,El In ochii ei se uitä. Mandfl-i de induiosere;Ceasul ultim Ii impacl toatà vieata-i de durere;Ah! sopteste el pe moarte cine esti ghicesc, iubità.

Am urmat pämântul ista, vremea mea, vieata, poporul,Cu gandirile-mi rebele contra cerului deschis;El n'a vrut ca sà condamne pe demon, ci a trimis

Pre un inger sä" mà 'mpace, si 'mplcarea-i . e amorul.

www.dacoromanica.ro

FLOARE ALBASTRA

«lar te-ai cufundat in steleSi in nori si 'n ceruti nalte?De nu m'ai uita incalte,Sufletul vietii mele.

In zadar rauri in soareGrämädesti 'n a ta gandireSi Campine AsireSi intunecata mare;

Piramidele 'nvechiteUra 'n cer varful lor mareNu ata in depärtareFericirea ta, iubite!»

Astfel zise mititica,Dulce netezindu-mi pärul,Ah! ea spuse adevärul;Eu am ras, n'am zis nimica.

«Hai in codrul cu verdeatà,Und' izvoare plang in vale,Stanca stä sä se prävaleIn präpastia märeatä.

Acolo 'n ochiu de pädure,Langä trestia cea linäSi sub bolta cea seninäVom sedea in foi de mute.

www.dacoromanica.ro

FLOARE ALBASTRK

Si mi-i spune-atunci povestiSi minciuni cu-a ta guritl,Eu pe-un fir de romInitIVoiu cerca de ml iubesti.

Si de-a soarelui cIldurIVoiu fi rosie ca mIrul,Mi-oiu desface de-aur pIrulSI-ti astup cu dansul gura.

De mi-i da o sIrutare,Nime 'n lume n'a s'o stie,aci va fi sub pIlIrieS'apoi cine treabl are!

and prin crengi s'a fi ivitLuna 'n noaptea cea de varl,Mi-i tinea de subsuoarkTe-oi tinea de dupl gat.

Pe dram 'n bolti de frunze,Apucand spre sat In vale,Ne-om da grutIri pe cale,Duld ca florile ascunse.

Si sosind l'al portii prag,Vom vorbi 'n intunecime;Grija noastrI n'aib'o nime,Cui ce-i pasI el-mi esti drag?»

Inc'o gurl si dispare. ..Ca un stalp eu stam in lunI!Ce frumoasI, ce nebunIE albastra-mi, dulce floare!

Si te-al dus, dulce minune,S'a murit iubirea noastrI"Floare-albastrI 1 floare-albastrI 1 ...Totusi este trist in lume!

55

www.dacoromanica.ro

IMPARAT $1 PROLETAR

Pe bänci de lemn, in scunda tavernä mohorItä,Unde pätrunde ziva printre feresti murdare,Pe lingä mese lunge, satea posomoritä,Cu fete 'ntunecoase, o ceatä pribegitä,Copii säraci i sceptici ai plebei proletare.

Ah! zise unul spuneti a:4 omul o luminäPe lumea asta Ora' de-amaruri si de chin?Nici o scinteie 'ntrinsul nu-i candia i plinkMurdarà este raza-i ca globul cel de tinkAsupra cärui dinsul domneste pe deplin.

Spuneti-mi ce-i dreptatea? Cei tari se ingfädiräCu-averea i märirea in cercul lor de legi;Prin bunuri ce furark in veci vezi cum conspiräContra celor ce dinsii la lucru-i osindiräSi le subjugl munca vietii lor intregi.

Unii plini de präcere petrec a lor vieatkTrec zilele voioase si oree surid.In cupe vin de ambrä iarna grädini, verdeatkVara petreceri, Alpii cu fruntile de ghiatäEi fac dm noapte ziuä s'a zilei ochi inchid.

Virtutea pentru dinsii ea nu existä. InsäV'o predick cAci trebui sä fie brate tari,A statelor greoaie carà trebue 'mpinse

trebuesc luptate räzboaiele aprinse,Cäth voi murind in singe, ei pot sä fie mari.

www.dacoromanica.ro

.

47,4 1:-';7

141/(144'

,169.

4'&1444

IMPARAT 1 PROLETAR

t tot' 4 ar,,---r- es, p1 .

9Par.1 114.; MA r Pe,a,14- . /-ns.',. f1

1a ,....4; . .-.14,-, A 4..1

4 ,;, ,,,is,_.) g.;

144re ft.I Prostst,'.1

4.4 .

g,s0..fi

4

,

r0-.44. AO

r4.;

o

P.;

L-/z04 .7; ..., 9, ,,,\,.. xi.; 1 cii, a ia,

,-741 a-rnA) t z D rrfa\-1 .....,-

C.A

+ t ( 74-i 4. ; f'4 4.41.OA ii IL,' eli3)3.fii

.944 11., Ash." 4,-;97,;; Vs'; I'M

f

tf.;;; de &W.* /,4..v4 1.-re17 )1ID

toZ. 4,

Wag; .e;f-,-r.,rxaY.x.-

s

err-K.

- h:, .1' of...L.' .-", 47.; 1,..( 4za,j 3 it ,,,....

. . , , .., G.) . ;

,e.4A..4. i Ai& - .{444 I/ 4 f r* , et-, 444r,

Am...t.. .Air;

.,. ....., s: . -.444,..........

, ...

61"'---'.'"---fror--

Li . ' / Zliti-L. 4.,..... , .10, 4, e 11, ,se......-e. A

a e

46-Tosix ay."; 2:J' 44I

144.i 6011.44/yA fre.4"?e. -

.

:A

:285, too

, d-Manuscrisele Academic.' Ro-nine IMPARAT PROLETAR

sus, sfirptul din «Christ »

57

1444

2

-

www.dacoromanica.ro

,

/

41' 04 .1

- a 4

q.

r-

ManuscriseleiAcadennei Romine IMPARAT I PROLETAR 2285,100 V.

.1

iii,,i 4.2*e. t 4 , /e'ed .4).1-f c t ' 'err 4,44

f. f7(4.;' 0f,,,i,. /i., ,f--,,,,,,*14-tk .

k q 4.. 'A-.1.r

(,t2, bV?

io la ri-C-11 44

t'., L. A.%(D-, 06 44 ,ett: at,.;, . _

-1 , 0 law;1/i0-14ii '.. z

4.ri,,I,D., , , . 0,1; at' ti`-' ;6-1I.-,,i,,,,,,, e-44-., .

,i; .:: 1

#

/1 ".;1 '-'

2-,

$8 M. EMINESCU

prre, ,Ce: y,

o A,,01 asrOrea ja- 1,34: A ,e4, 6,1.1,4' L.P.,

4, Ire 4,,i; C": eel wk.;e ot.)

nir ie, (...7.'aeil ear 11.- 4,,-.4.44:. .e, 1-4"...- ;

' ...,

i ,/,' ¡/,,_ dr... ,,,,?; ..44.4,At ati.; eli'r, ;4,4 ., 1 V

rt,ve1.4.; 14. 1:" 1 e 4444

tr,c 34. rrt.);,

in:), t.t-miri

ad.- di I/4;41'j

.0 k,;e-e4-;:egrJ

. . f.42

4

4'

77.-f

1

www.dacoromanica.ro

IMR&RAT I PROLETAR 59

flotele puternice s'armatele fIloase,Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,S'acele milioane, ce In grI'mezi luxoaseSunt stranse la bogatul, pe cel sIrac apasI,Si-s supte din sudoarea prosdtului popor.

Religia o fraz5, de dansii inventatICa cu a ei putere sälvà aplece 'n jug,Càci de-ar lipsi din inimi speranta de rIsplatä,Dup.1 ce-amar muncifäti mizeri vieata toatà,Ati mai purta osanda ca vita dela plug?

Cu umbre, care nu sunt, v'a 'ntunecat vedereav'a flcut sà credeticà veti fi räsprätiti

Nu! moartea cu vieata a stins toatI plIcereaCel ce in astä. lume a dus numai durereaNimic n'are dincolo, cà'ci morti sunt cei

Minciuni i fraze-i totul ce statele sustine,Nu-i ordinea fireascI ce ei a fi sustin;Averea sà le aperi, mIrirea s'a lot bine,Ei bratul täiu inarna ca sà lovesti in tine,Si pe voi contra voastfl la luptà ei và m'An'.

De ce sl fiçi voi sclavii milioanelor nefaste,Voi, ce din munca voastrà abia puteti trIi?De ce boala i moartea sl fie partea voastrkCand ei In bog'Itia cea splendid1 i vastIPetrec ca si In ceruri, n'au dmp nici de-a muri?

De ce uitati cà 'n voi e si numk i putere?Cand vreti, puteti prea lesne pImantul slNu le mai faceti ziduri unde sà 'nchid' avere,Pe voi unde sà 'nchidI, cand impinsi de durereVeti crede c'aveti dreptul si voi ca

Ei ingrAditi de lege, plkerilor se 'ask',Si sucul cel mai dulce pämantului sug;Ei chiara. 'n voluptatea orgiei sgomotoaseDe instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:Frumsetile-ne tineri bkranii lor distrug.

www.dacoromanica.ro

6o M. EMINESCU

de 'ntrebati atuncea, voila ce val ramâne?Munca, din care dânsii se 'mbata in placeri,Robia vieata toata, lacrimi pe-o neagra pane,Copilelor patate mizeria 'n rusine . . .

Ei tot si voi nimica; ei cerul, voi duren !

De lege n'au nevoie virtutea e usoaraCand ai ce-ti trebueste Tar legi sunt pentru 1101,Voua và pune lege, pedepse và mdsoaraCând mana v'o intindeti la bunuri zâmbitoare,Caci nu-i iertat nici bra.tul teribilei nevoi.

Sdrobiti orânduiala cea cruda i nedreaptd,Ce lumea o imparte in mizen i bogati!Atunci cand dupai moarte rasplatà nu v'asteaptä,Faceti ca 'n asta lume sal aiba parte dreaptä,Egall fiecare, si sà traim ca frati!

Sfarmati statuea goalä a Venerei antice,Ardeti acele panze cu corpuri de ninsori;Ele starnesc in suflet ideea nefenceA perfectiei umane si ele fac sa piceIn ghiarele uzurei copile din popor !

Sfarmati tot ce *fa' inima lor bolnava,Sfarmati palate, temple, ce cnmele ascund,Svarliti statui de drani in foc, sal curga lava,Sal spele de pe pietre pana si urma sclavaCelor ce le urmeazal pan la al lumn fund!

Sfarmati tot ce ma' mandne si avere,! desbracati vieata de haina-i de granit,

De purpura, de aun, de lacrimi, de uritSI fie un vis numai, sa fie o parere,Ce far' de patimi trece in timpul nesfarsit.

Ziditi din &Armature gigantici piramideCa un memento mod pe al istoriei plan;Aceasta este arta ce sufletu-ti deschideNaintea veciniciei, nu corpul gol ce radeCu mutra de vanduta, cu ochiu vil si viclean.

www.dacoromanica.ro

IMPARAT I PROLETAR 61

O! aduceti potopul, destul voi asteptaatiCa s'a' vedeti ce bine prin bine o s'd ias';

Nimic Locul hienei 11 luà cel vorbaret,Locul cruzimii vechie, cel lin si pismkaret,Formele se schimbard, dar rdul a t'Amas.

Atunci v'd yeti Intoarce la vremile-aurite,Ce mitele albastre ni le soptesc ades,Plkerile egale egal vor fi 'mpArtite,Chiar moartea când va stinge lampa vietii

Vi s'a Oxea un Inger cu pilrul blond si des.

Atunci veti muri lesne Eird de-amar si grijà,Feciorii-or tedi 'n lume cum voi ati vietuit,Chiar clopotul n'a plinge cu limba lui de spijàPentru acel de care norocul avu grijà;Nimeni de-a plinge n'are, el traiul si-a trAit.

Si boale ce mizeria s'averea nefireasclLe nasc In oameni, toate cu 'ncetul s'or topi;Va creste tot ce 'n lume este menit s'A creased,

Va bea pin' In fund cupa, pin va vrea s'o sdrobeaseä,aci va muri cind nu va avea la ce träi.

Pe malurile Seinei, in faeton de galà,

Cesarul trece palid, In ginduri adâncit;Al undelor greu vuiet, vuirea In grarutA sute d'echipajuri, gindirea-i n'o Insalà;

Poporul loc it face tdcut i umilit.

Zimbirea lui desteapfd, adind. i acued,Privirea-i ce citeste In suflete-omenesti,Si mina-i care poartà destinele lumesti,Cea grupI sdrentuità In cale-i o salutà.

Mdrzrea-i e in taznd leg,atd de acefti.

www.dacoromanica.ro

6z M. EMINESCU

Convins ca voi el este 'n naltimea-i solitaraLipsita de iubire, cum ca principiul rail,Nedreptul si minciuna al lumii duce frau;Istoria =lana' in veci se desfasoarsa,Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilau.

i el el varful mandru al celor ce apasaSaluta 'n a lui cale pe-aparatorul mut.De ati lipsi din lume, voi cauza 'ntunecoasaDe rastumari m'Arete, marirea-i radioasa,Cesarul, chiar Cesarul de mult ar fi cazut.

Cu ale voastre umbre nimica crezatoare,Cu zambetu-va rece, de mira pärasit,Cu mintea de dreptate si bine razatoare,Cu umbra voastra numai, puteri ingrozitoare,La jugu-i el sileste pe cei ce 1-au urit.

Parisul arde 'n valuri, furtuna 'n el se scaldl,Turnuri ca facle negre trasnesc arzand in vantPrin limbile de flacari, ce 'n valuri se framant',Racnete, vuiet de-arme pátrund marea cea calda,Evul e un cadavru,, Paris al lui mormant.

Pe stradele 'ncrusite de flacari orbitoare,Suiti pe baricade de bulgari de granit,Se misc' batalioane a plebei proletare,Cu cusme frigiene si arme lucitoare,Si clopote de-alarma rasura ragusit.

Ca marmura de albe, ca ea nepasatoare,Prin aerul cel rosu, femei trec cu-arme 'n brat,Cu par bogat si negru ce pe-umeri se coboaraSi sanii lor acopar e ura si turbareIn ochii lot cei negri, adanci si desperati.

www.dacoromanica.ro

IMPARAT g PROLETAR 63

0! luptä-te 'nvälità in pletele-ti bogate,Eroic este astazi copilul cel pierdut!Caci flamura cea rosa cu umbra-i de dreptateSfinteste-a ta vieata de fink' si päcate;Nu! nu esti tu de vina, ci cei ce te-au vandut!

Scanteie marea lina si placele ei sureSe misc' una pe alta ca paturi de cristalPrin lume pravalite; din tainica pldureApare luna mate campiilor azure,Implandu-le cu ochiul ei rnandru, triumfal.

Pe undele in.cete isi miscl leganateCorabii invechite scheletele de lemn;Trecand incet ca umbre in panzele umflateIn fata lunei care prin ele atunci strabate,Si 'n roatà de foc galben stà fata-i ca un.semn._

Pe maluri sdrumicate de aiurirea mariiCesaru' nca veghiail la trunchiul cel plecatAl salciei pletoase si 'ntinse-a apei arii.In cercuri fulgerande se plead lin sufläriiA zefirului noptii si suna cadentat.

Ii pare ca prin aer in noaptea instelata,Calcand pe varf de codri, pe-a apelor mariri,Trecea cu barba alba pe fruntea 'ntunecatäCununa cea de paie ii atarna uscata

Mosneagul rege Lear.

Uimit privea Cesarul la umbra cea din nouri,Prin creti ai carei stele lin tremurand transpar,I se deschide 'n minte tot sensul din tablouriA vietii sclipitoare ... A popoarelor ecouriPar glasuri ce imbrad o lume de amar:

www.dacoromanica.ro

64 M EMINESCU

«In once om o lume isi face incercarea,Bdtrânul Demiurgos se opinteste 'n van;In once mime lumea isi pune intrebareaDin nou: de unde vine si unde mercrbe floareaDorintelor obscure sddite in noian?

Al lumii 'ntregul sâmbur, dorinta-i si märirea,In inima oncärui i-ascuns si trditor,Svarlire hazardatd, cum pomu 'n inflonreIn once floare 'ncearcä intreagd a sa fire,Ci 'n calea de-a da roade cele mal multe mor.

Astfel umana roa& in calea el inghiatd,Se petrilicd unul in sclav, altu 'mpdrat,Acopennd cu noime sArmana lui vieatdSi ardtand la soare-a mizeriei lui fatdFata cd.ci intelesul i-acelasi la toti dat.

In veci aceleasi doruri mascate cu-altd baind,Si 'n toatd. omenirea In veci acelasi omIn multe forme-apare a vietii crudd taind,Pe toti ea ii insald, la nime se distaind,Donnti nemArginite pläintand intfun atom.

and stii cd visu-acesta cu moarte se sfársestea 'n urmä-ti rämán toate astfel cum sunt, de dregiOridt ai drege 'n lume atunci te obosesteEterna alergare ... s'un gand te-ademeneste:« Cd vis al morti-eterne e 17eata lumi 'ntregi».

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS DIN TETU

Blanca, afla ca. din leaganDomnul este al tau mire,Caci nascuta esd, copila,Din nevrednica iubire.

Mani in schit la sfanta AnaVei gasi la cel din steleMangaierea viefii tale,Mantuirea fefei mele.

Nu voiu, tata, säl usuceAl meu suflet tanar, vesel:Eu iubesc vanatul, jocul;Traiul lumii alfii lese-1.

Nu voiu parul sa mi-1 taieCe-mi ajunge la calcaie,SI orbesc cetind pe carteIn fum yank de tamaie.

tiu mai bine ce-fi prieste,Las' de-a lumii once gand,Mani in zori de zi pleca-vomCatre schitul vechiu si sfant.

Ea aude plange. Para'Ii venea sa plece 'n lume,Dusa de pusde ganduriSi de-un dor f`a'rl de nume.

5

www.dacoromanica.ro

66 M. EMINESCU

plângand Infrkil calul,Calul ei cel alb ca neaua,Ii neteazä. mandra coam5.

plângand II pune seaua.

S'avântà pe el si plead.Päru' n vanturi, capu 'n piept,Nu se uitA Inainte-i,Nu priveste Indkäipt.

Pe ckAri pierdute 'n valeMerge 'n codri f`a? de capk,and a semi raze rosiiAsfintin.d din ceruri scapäit'.

Umbra 'n codri ici si coloFulgereaz1 de lumine .. .Ea trecea prin frunza 'n freamk

prin murmur de albine;

In mijloc de codru-ajunseLing1 teiul nalt si vechiu,Unde-izvorul cel In vrajà.Sunk' dulce in urechi.

De murmur duios de apeEa trezitä-atunci tresare,Vede-un tank, ce alkuriPe-un cal negra stI cgare.

Cu ochi mari la ea se uitä.Plini de vis, duiosi plutind,Flori de teiu in pIru-i negr

la sold un corn de-argint.

'ncepu incet sä." suneFermecat si durerosmima-i crestea de dorulAl strälinului frumos.

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS DIN TEIU 67

Párul lui i-atinge pärulatunci e' obrazul ros

Ea apleacá gene lungePeste ochii cuviosi.

Iar pe buze-i trece un zambetInnecat, fermecátor,Cate gufabia-i deschideCea uscafá de amor.

Cand cu totului rápitáSe 'ndoi spre el din sele,El inceatá din cantareSi-i grái cu graiu de jele,

S'o cuprinde de cálareEa se apárà c'o maná,

totusi lui se lasá,Simte inima cá-i

Si pe umárul lui cadeAl ei cap cu fata 'n sus;Pe cand caii pasc aláturi,Ea-1 privea cu suflet dus.

Numai murmurul cel dulceDin izvorul fermecatAsurzeste melancolicA lor suflet imbItat.

Lun' atunci din codri iese,Noaptea toatá stá s'o vadá,Zugelveste umbre negrePe camp alb ca de západá.

mereu ea le lungeste,urcand pe cer le mutá,

Dar ei tree, se pietd In codriCu vieata lor pierclutá.

5*

www.dacoromanica.ro

a M. EMINESCU

La castel in poartl calulStà a doua zi in spume,Dar frumoasa lui stà'panlA rdmas pierdutI 'n lume.

www.dacoromanica.ro

IVIELANCOLIE

Párea c printre nouri s'a fost deschis o poartä,Prin care trece albä. =Om noptii moartá.O dormi, o dormi in pace printre fáclii o mie*i in mormant albastru i 'n panze argintie,In mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,Tu adorat si dulce al noptilor monarc!Bogatá In intinderi stá lumea 'n promoroacá,Ce sate si campie c'un luciu vál Imbracá;Vázduhul scanteiaz1 si ca unse cu varLucesc zidiri, mine pe campul solitar.

tintirimul singur cu strambe cruci veghiaza.,O cucuvaie surà pe una se aseazI,Clopotnita ttosneste, in stalpi izbeste toaca,

stráveziul demon prin aer cand sál tread.,Atinge 'ncet arama cu zimti-aripei saleDe-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale.

Biserica 'n ruinä'Stà cuvioasá, tristá, pustie i bátraná,

prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantulSe pare a vrájeste auzi cuvantulNluntrul ei pe stalpi-i, páreti, iconostas,Abia conture triste i umbre au rámas;Drept preot toarce-un greer un gand fin si obscur.,Drept daseál toacà cariul sub Invechitul mur.

Creclinta zugrIveste icoanele 'n biserici'n sufletu-mi pusese povestile-i feerici,

Dar de-ale vietii valuri, de al furtunii pasAbia conture triste si umbre-au mai rámas.

www.dacoromanica.ro

Manuscrisele Academiei Romine MELANCOUR 2254, 66v.in monologul lui §tefan din «Mira»

70 M. EMINESCU

...../.% F;.-:.

c.f. 1.441e...:. . . "-,..f.. .,,..! ,....: e

.. E,, -t,.....-i --A Y2, .`

,,,,,...,. ,..,..,:,-6_ 6.4 L ..... ! 6:: e..,..;(,,- .., AL: ......, :,.... »...v....,..,.

7,-,x,,,A.,/.49 .' L.,. V.;,./.-.'

a,9. 0.4;4_ 44 .' (---;,,,... ) Nil- a....,-r-i ''.

1 ./, , .

,:i, c.,...,4; 7,.. , 64 ,,,l' ',..6.7i-g-.'

' Gl/. re., -

,...,./6- /4-.Z....iLt'..--,-4...±:Z4,1.22/ 4i, W. ,-.:..-4,-..,-.-

Ca el 7,4 '.'

"4-.'' da '4. . >1/ 'Sy

, 0-4 /1-,. du":4-

v-s'oGa.:L.- tr..,

- C/7. i',4,--:.+1/ . c-k-,.. .., - ....,.,;. L

(1 , / '1'... !

¡9g ;A. 4. .-"r- .

4/, a 3...,_.: , Le--?,......: J."' . --.........---- .......

f .,

, , -01%.

4,a, AZ, ..,,, ; 6 au-f ,--, -'7),a.- .6, .......'

,....

- ..- P., '''. ',...0.

0, .,.,. ,...,..-e 4. o, ,,,,....e r a "../........04 0. -. 4.,. ,..

0 . ( e.q. 4,... -,:...... 4 ....4_....../ ,L, -,...., (A - 2.,6--,..:......:1 0, 4,0-, . _. .../R.,41,..........

fr, ,447,,,,6,4,.., .1 .0674 ..t. its. ' ,h, t....., *%... Xi C., t.-..,....., ' ......-: ,........ , 4, (2,4.-.:...,,, ,,27.... ii.........

,- ..

...-. ),........j -,1';.. = -- (e_LÌ 4.:._' -

A, ,...---,-...., ./ itr:-,...-. tf-! ,----,

..,i6. ..X-P-,,,, /46-

-' 6-..' ,''' `1.-- ' -

- / ..4.. x..(,.......... ., .4.4..,.., ,...,../ .. 6.-....,L,,..,/ A.4J. _ ..,....;:-- G-;-. ! -''.' ,,

,...e., E , c.....:1__.,...L..,.../ L.S.z.z. .. .7,... ...-..... ..1. If C 4 . 'r . . . 4' 1 ' .." f . : '--___ '

---. . .

...........--

,....,

.,

0 I, ....12;--,-; ,,-..-1, - , 4......, . E.' ; ,,Z.:. VV.,: .......-.14., W <0.*

5 , er, ,;,,,,

...........' li.,..,..a as..., 41' 414'-`74-1'..+.4 ,-, 1-. 4,...,21,

.--,,-- e.., Le r...<

tVe.C4; ,,, 444 i',(,...,:. ! .6 ¡.,...:,.;..... ,- Gad ,,..;,,:;1%. ,.../t e.,,,,,,,, ,,....; 0V.< .1.4. iii. ,...,::

e,,t, ,,,,,-(,,,,..)/4 í__/.cc., (,f

Ca/'1 et7r1-4-4. -...41, *-, ,-,ia,,..; 1",..;.... i,....$:../ 4.

e...4.4 AI.Lfed is : ,G ta 4-"3 ; f......., f...e. . - .ti 4,...,1',

ti,.......... ,.;...2.1',:e...

a. ..-,;-:,;--Rt ,i..,,,,r-i 'I-%OJCi.. ,e,t.' !

e, ,-,--7-^ 't---e oc."...

,.44-6, .....-e.: c.,.. 7-,-.1,-;

en-.44( ;.<2,....; i, ,,,:;,--,-.2....., --','-' --;-, tit,-..,-1-.."-,

1.*

r' ,.

*

s.P 7

g.:a4..,7

"le

.

c

o

i--,:wri.-.

_

'Dt1-

www.dacoromanica.ro

MELANCOLIE

In van mai caut lumea-mi in obositul creer,toranatec, vajeste trist un greer;

Pe inima-mi pustie zadarnicEa bate ca si catiul incet intfun sicriu.

cind gandesc la vieata-mi, 1ml pare d. ea curàIncet repovestia de o sträinA. gurkCa si când n'ar fi vieata-mi, ca i când n'as fi fost.Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rostDe-mi tin la el urechea si rAd de cate-ascultCa de duren i strIne? Parc'am murit de mult.

71

www.dacoromanica.ro

CRAIASA DIN POVE$TI

Neguri albe, sträluciteNaste luna argintie,Ea le scoate peste ape,Le intinde pe cârapie;

S'adun' flori in sezätoareDe painjen tort sä rumpä,Si aninä 'n haina noptiiBoabe rnari de piaträ scumpà.

Lang5, lac, pe care noriiAu urzit o umbra' fink',Ruptä de misclri de valuriCa de bulgäri de luminä,

Dandu-si trestia 'nteo parte,Stä copila lin plecatä,Trandafiri aruncI rosiiPeste unda fermecatl.

Ca sä vad' un chip, se uitäCum aleargä apa 'n cercuri,CAci vräjit de rnult e laculDe-un cuvânt al sfintei Miercuri;

Ca sä iasä chipu' n fall,Trandafiri aruncI tineri,CIci vräijiti sunt trandafiriiDe-un cuvant al sfintei Vineri.

www.dacoromanica.ro

CRAIASA DIN POVESTI 73

Ea se uit'l . . . Päiru-i galben,Fata ei lucesc in lunI,Tar In ochii ei albastriToate basmele s'adunI.

www.dacoromanica.ro

LACUL

Lacul codrilor albastruNuferi galbeni il incara;Tregrind in cercuri albeEl cutremurl o bard..

Si eu trec de-alung de maluri,Parc'-ascult si parc'-asteptEa din trestii sl fOsaràSi s.-mi caca lin pe piept;

SI sIrim in luntrea midi,Inganati de glas de ape,

sl scap din mOnA cOrmaSi lopetile sl-mi scape;

SI plutim cuptinsi de farmecSub lumina blandei luneVOntu 'n trestii lin fosneascä,Undoioasa apà sune!

Dar nu vine ... SinguraticIn zadar suspin si suarLOngI lacul cel albastruIncArcat cu flori de nuar.

www.dacoromanica.ro

DORINTA

Vino 'n codru la izvorulCare tremuri pe prund,Uncle prispa cea de brazdeCrengi plecate o ascund.

Si In bratele-mi IntinseSI alergi, pe piept sl-mi cazi,Si-ti desprind din crestet vilul,S51-1 ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,Vom fi singuri-singurei,lar In pà'r infiorateOr si-ti cad'A flori de teiu.

Fruntea albi 'n pirul galbenPe-al meu brat 'Meet s'o culci,Lisind pradi gurii meleAle tale buze dulci ...

Vom visa un vis ferice,Ingina-ne-vor c'un cantSinguratece izvoare,Blinda batere de vint;

Adormind de armoniaCodrului bitut de ginduri,Flori de teiu de-asupra noastriOr si cadi rinduri-rinduri.

www.dacoromanica.ro

CALI N(FILE DIN POVESTE)

GAZEL.Toamna frunzeleSureun gner sub o grindä,Vintul Jaime bate 'n geamuriCu o mána" tremurândä,Iarä tu la gura sobeiStat ca somnul sä te princlá.Ce tresan din vis deodatá?Tu auzi pl§ind in tinaE iubitul care vineDe muloc sà te cuprindiSi in fata ta frumoasáO s'A pe o oglinclä,Sá te ve= pe tine insä0Visátoare, surázandä.

Pe un deal t'Asare luna, ca o vaträ. de jkatic,Rumenind sträivechii codri si castelul singuratic

raurilor ape, ce sclipesc fugind in ropotDe departe 'n vài coboarI tânguiosul glas de clopot;Pe de-asupra de pfäpAstii sunt zidiri de ceatuie,Acàtat de pietre sute un voinic cu greu le suie;Asezand genunchiu i mara cAnd pe-un colt cand pe alt coltAu ajuns s. rupI gratii ruginite-a unei bolti

pe-a degetelor varfuri In etacul tà'inuitunde zidul negru inteun arc a 'ncremenit.

Ci prin flori intretesute, printre gratii luna moaleSfiicioasI i smerità si-au vIrsat razele sale;Unde-ajung par vä'ruite zid, podele, ca de criclà,Pe-unde nu pàirea cI umbra cu cArbune-i zugrävità.

lar de sus pan' In podele un painjIn prins de vrajà,A tesut subtire panzI strIvezie ca o mreajà;Tremurand ea licureste si se pare a se rumpe,Ineärcata de o burk de un colb de pietre scumpe.

www.dacoromanica.ro

ars., # -

.- ...JO.,

447,,

4

_,.-4--46,4;.-.

AL'

;,.14.-/

;"-* rf4-, 14,"

r

r

.a

1 ,c

of._,s.- *-1:777-

ft

.4*

r

14 hi*: i,cre.4

fi 4y:-.

ri'ff

r-t, lass« .)\dzatii.tv

-

I

z... tit-'..,,,..:*44.:4.-

.-',......., se", '''''''' .

40.

vi.I. .:.... ..i..-- 'i

- ' s'..-./ . .. ......" r.. 1 ' ,v ... .; ,,,,,. 0.4.4....4 P''''-s

1

ii,,,,z_ r4 ..'..4

-3 .

2262, 105

77

"ez ..

_2.4 . - z.

, i4- ,

. -s,r;

Manuscrisele Academic' Romine CALINin coloana a 2-a: si ultímele 3 strofe din «Crliasa din povesti»

:r-a..

\

f

www.dacoromanica.ro

78

' ,--14 pr--1/4

,,: ,

M EMINESCU

.---*J-

411,.'e ,

1 J.ek'T-

rt-'1' I-, to "-)(a -; ; f-4-

e... f.

4.

r,A

v '

-

4474,

vv -ft31".

g.. i(-/C

Manuscrisele Academiel Romine GALIN

r -

eth ..

167; A-44,

p e4&CZ.. ¡

r-

16---X bi

47;

07:d '

,.-...r.. , ..ir....., ..,, , f,

7

, .-6,; ?, rz-- "---p-

,,,ri

)4, ,r frc. , ' .... ,,,t......-

. ..

,-

/...A.4 .i.6

I.e." d AZ,- .

,..-v) 11,-t. fr,"

' .i _ .4. ' ,. A4

.,,. i-

j

,' /-¢' ,,,..A.1.-,,,,,g .4 .e ,.......:.

.F... .4.... 2.; , . 1.:,..- ,,, f.,7,4 s-a. r."-,1..... . . . .

i ' . . .....4.%., 1,,. ...&.,,i1,1) ' . - _A- _ : , - . . . ',,,.... A.,,,..r..._:= . .1A-4 .0,04 II I7Z p.-/....1 , 4., . ....0 f ,,iri. RH A...7,e ; ', '

2262, 105 V.

-

r

/1.,

'7

514

-;;

www.dacoromanica.ro

Dup. panza de painjän doarme fata de 'mpArat;Innecaa de luminä e intinsä In crivat.Al ei chip se zugrä'veste plin si alb: cu ochiu-1 raä'suriPrin. usoara 'nvinetire a subtirilor mätäsuri;Ici si colo a ei hainli s'a desprins din sponci s'aratlTrupul alb 'in goliciunea-i, curätia ei de fatä.Räsfiratul pär de aur peste perini se 'mprästie,Tampla bate linistia ca o umbrá viorie,

sprancenele arcate fruntea albä i-o Incheie,Ce o singurá trlsurl Mliestrit le incondeie;Sub pleoapele Inchise globii ochilor se bat,Bratul ei atarla lenes peste marginea de pat;De a varstii ei aldurl fragii sanului se coc,A ei gurl-i desclestatä de-a suflárii sale foc,Ea zambind îi miscä dulce a ei buze rnid, subtiri;Iar pe patu-i si la capu-i presurati-s trandafiri.

Iar voinicul s'apropie si Cu mana sa el rumpePanza cea acoperitá de un colb de pietre scumpe;A frumsetii haruri goale ce simtirile-i adapä,Inclperile gandirii mai nu pot sä le incapl.El In brate prinde fata, peste fatä i se 'nclinkPune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspink

inelul scump scoate de pe degetul cel micS'apoi pleaa iar In lume näzdrävanul cel voinic.

Ea a doua zi se mirk cum de firele sunt rupte,'n oglind' ale ei buze vede vinete i supte

Ea zâmbind i trist se uitk sopoteste bland din gurä:« SburItor cu negre plete, vin la noapte de mä furl».

III

Fiecine cum i-e vrerea, despre fete samä deie-siDar ea seamänä cebra indrägiti de singuri ei-si.

Narcis väzandu-si fata in oglinda sa, izvorul,Singur fuse indrägitul, singur el indrägitorul.

79

www.dacoromanica.ro

So M. EMINESCU

Si de s'ar putea pe dansa cineva ca sa o prinda,Cand cu ochii mari, salbateci, se priveste in oglindai,Subtiindu-si gura mica i chemandu-se pe nume

fiindu-si sie draga cum nu-i este nime 'n lume,Atunci el cu o privire nalucirea i-ar discoasaCum ca ea frumoasa Eta a ghicit cà e frumoasä.Idol tu! tapire raintii! cu ochi mari i parul des,Penteo inima fecioara mandru idol ti-ai ales!Ce sopteste ea in tainà, cand priveste cu mirareAl ei chip ginga i tank, dela cap pan' la picioare?« Vis frumos avut-am noaptea. A venir un sburatorSi strangandu-1 tare 'n brate, era mai ca sai-1 omor

de-aceea cand mà caut in pareteleSingurica 'n camaruta brate albe euSi ma' 'mbrac in parul galben, ca in straiu usor tesut,Si zarind rotundu-mi umar mai ca-mi vine sa-1 sarut.Si atunci de sfiiciune mi-iese sangele 'n obrazCum nu vine sburätorul, ca la pieptul lui O.' caz?Daca boiul daca ochii mei imi plac,E temeiul cà acestea fericit pe el 11 fac.

mi-s draga mie însàmi, pentruca-i sunt dragai luiGurà tu 1 invata minte, nu ma.' spune nimarui,Nici chiar lui, cand vine noaptea l'anga patul meu tiptil,Doritor ca o femeie i viclean ca un copil I»

IV

Astfel vine 'n toatä noaptea sbutator la al ei pat.Se trezi din somn deodata de s'a'rutu-i fermecat;

atuncea cand spre usai el se 'ntoarce ca sà fuga,Ea-1 opteste 'n loc cu ochii i c'o mult smeria ruga:«O rämai, famli la mine, tu cu viers duios de foc,SburItor cu plete negre, umbra fail de norocSi nu crede di In lume, singutel i tatacit,Nu-i gasi un suflet tanar ce de tine-i indragit.0 tu umbra pieritoare, cu adancii, tritii ochi,Dulci-s ochii umbrei tale nu le fie de diochi ! »El s'aseaza langai dansa si o prinde de mijloc,Ea sopteste v orbe arse de al buzelor ei foc:

www.dacoromanica.ro

' ..

,.., ia 4 cf.,4 ,te * '171:4:, , kt :it?" .?"41:714...

I i , ,-

'r41s...4..pp, VC,4 P(r...1,- Okisr,-',..

1i / ,..iA r.1httopie; -11;c,.5.-Ii.ifi-,#.0

4.

*3 ;

' .

p..),,,,...Pdr'tr t44: la' ';1.tINA. rctfi,j, ,\eli, 4.11.: di,

.:Y4{..

'at p.); 4. ..4-' fr,.....-76-. - .,..,,4r 4 4:

. .0 :krzy. pi op,...i ,V444-

- -I k(m.7._1-7:, sktc -4,41" , i.if ),;'idmfe....-, c.i

' r'44*."- i.. , .

g.7 te .4( 4; e:, ..../ .,.:4-

p ..;.ye,,;;;:

flArgitlei. C4

)

'D .7 :044. burptiLAnd

- . ftv.

'

P .14:f

LIpirz P4.7.

.. .

A9si-Iii--e 40.'7t -.. -. - .

"..;.

L ;, - ctt. if e,-eZ.I.

..; .

S'

_px4,,

I- 4 1,4:0'er.

c_, . _

,

r".

o r fdr , 7.

is: ,tik. t14:144-

it

1244 it.; (a/.0.( 4,1a.a

/1b:.1.;;;..1...4Z2i,, . .

:.,,.. :: ' e ,r, cra, i e-A h A--> iflorti ' il" Z4.4- .. - 46.2,,,, ad d'1,k, fT4/

-441; C.41.4 hi ;44(4 et, , r 04;46,144

. -f;"ta Avi , i ot ,4 1. '. ,:n(4.5..i 4'44 t74 v 4 74.),',-; 14÷ '411

-gYrqr. 04; 16.1 Li,/ gr. etir a' fop Aioso.sz

d ok,. re iir". 52r

)4(

an,'It 40Nii A.ÉsrA

4 ire'

/j1

A;o

4 ty,;;

grv isrrrt:

_ -1-,

4,/ r

e- fire& 1;44.1711.

C.ALIN 8r

.Manuscrisele Academiei R °mine CALIN 2283,25

/

:

'

6

www.dacoromanica.ro

82 M. EMINESCU

«O sopteste-mi zice dansul tu cu ochii plini d'eresDulci cuvinte ne 'ntelese, Insä pline de 'nteles.Al vietii vis de aur ca un fulger, ca o clip-i,Si-1 visez, cand cu-a mea manä al tu brat rotund 11 pipäiu,Gaud pui capul tu pe pieptu-mi si bätäile ii numeri,Cand särut cu 'mpätimire ai täi albi si netezi umeriSi cá:nd sorb al täu fásuflet in suflarea vietii meleSi cand inima ne creste de un dor, de-o dulce jele;Cand pierdutä razimi fruntea de-arzätorul meu obraz,Pärul tu bälaiu si moale de mi-1 legi dupä grumaz,Ochii ti pe jumätate de-i inchizi, mi 'ntinzi o gura,Fericit mä simt atuncea cu asupra de mäsurä.Tu! ! ... nu vezi ... nu-ti aflu nume ... Limba 'n gurä mi se leagäSi nu pot sä-ti spun odatà, cat ah! cat Imi esd de draga!»Ei soptesc, multe si-ar spune si nu stiu de-unde sä 'nceapä,aci pe rand si-astupä gura, cand cu gura se adapä;Unu 'n bratele altuia, tremurand ei se särutä,Numai ochiul e vorbaret, iarà limba lor e mutà,Ea-si acopere cu mana fata rosä de sfialà,Ochi 'n lacrimi si-i ascunde Intfun pär ca de petealä.

V

S'au facut cu ceara albä fata rosä ca un mätSi a-tam de subtire, sä o tai c'un fir de Or.Si cosita ta bälaie o aduni la ochi plangand,Inlaid.' far' de nädejde, suflete bätut de gand.Toatà ziva la fereasträ suspinand nu spui nimicI,Ridicand a tale gene, al tau suflet se ridicä;Urmärind pe ceruri limpezi cum pluteste-o ciocarlie,Tu ai vrea sä spui sä duck' cAtre dansul o solie,Dar ea sboarä ... tu cu ochiul pludtor si 'ntunecosStai cu buze disclestate de un tremur dureros.Nu-si mai scurge ochii tined, dulcii cerului fiastri,Nu uita cA 'n lacrimi este taina ochilor albastri.Stele rare din tärie cad ca picad de argintSi seninul cer albastru mandru lacrimile-1 prind;Dar clack' ar cädea toate, el rämane trist si gol,N'ai putea sä faci cu ochii inältimilor ocolNoaptea stelelor, a lunei, a oglinzilor de rauNu-i ca noaptea cea mocnitä si pusde din sicriu;

www.dacoromanica.ro

cluN

Si din cand in cand varsate, mandru lacrimile-ti sed,Dar de seci intreg izvorul, atunci cum o sa,te.vad?Prin ei curge rumenirea, mandra ca de trandafiri,

zapada viorie din obrajii tai subtiriApoi noaptea lor albastra, a lor dulce vecinicie,Ce usor se rnistueste prin plansorile pustieCine e nerod s'A ardà in carbuni smarandul rarS'a lui vecinica lucire s'o striveasca in zadar?Tu-ti arzi ochii i frumseta ... Dulce noaptea lor se stange,

nici stii ce pierde lumea. Nu mai plange, nu mai plange I

VI

O, tu craiu cu barba 'n noduri ca si caltii cand nu-i perii,Tu in cap nu ai graunte, numai pleava i puzderii.Bine-ti pare sa fii singur, craiu b'Atran ara de minti,Sa oftezi dup'a ta ata, cu ciubucul intre dinti?Sa te primbli si sà numeri scanduri albe In cerdac?Mult bogat ai fost odata, mult rámas-ai tu sarac IAlungat-o ai pe dansa, ca departe de parintiIn coliba impistrita ea sa liase un puiu de print.In zadar ca s'o mai cate, tu trimiti in lume crainic,Nimeni n'a afla locasul, unde ea s'ascunde tainic.

VII

Sura-i sara cea de toamna; de pe lacuri apa suräInfunda miscarea-i creata intre stuf la iezatura;lar padurea lin suspina i prin frunzele uscateRanduri, randuri trece-un freamát, ce le scutura pe toate.

De cand codrul, dragul codru, troieninolu-si frunza toata,Isi deschide-a lui adancuri, fata lunei s'A le bata,Trista-i firea, iara vantul sperios v'o creanga fama'Singuratece izvoare fac cu valurile

Pe potica dinspre codri, cine oare se coboará?Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o masona.Sapte ani de cand plecat-ai, sburator cu negre plete,

uitat de soarta mandrei, iubitoarei tale feteSi pe campul gol el vede un copil umbland descultcerand ca sa adune intfun card bobocii

6*

www.dacoromanica.ro

84 M. EMINESCU

« Bunä vreme, Ing bAliete I» « MultImim, voinic strlin I»

« Cum te chiamI, mi copile?» « Ca pe tatl-meu alin;Mama-mi spune cate-odatI, de-o Intreb: a cui-s, marnI?« SburItoru.-ti este tat'l si pe el alin 11 chiarnI».Cand 1-aude numai dansul isi stia mima lui,aci copilul cu bobocii era chiar copilul lui.Atund intrI in colibl si pe capItu-unei laiti,Lumina cu mucul negru inteun harb un ros opait;Se coceau pe vatra surI dou'l turte in cenusI,Un papuc e sub o grindl, iarà altul dupl uss1;Haraità, noduroasà stI in colb rasnita veche,In cotlon torcea motanul pieptInandu-si o ureche;Sub icoana afumatI unui sfant cu comlnacArde 'n cader o luminä cat un sambure de mac;Pe-a icoanei policioarà, busuioc si mint' uscatIImplu casa 'ntunecoasI de-o mireasmI pipärat'A;Pe cuptiorul uns cu huml si pe coscovii plretiZugrIvit-au c'un clrbune copilasul cel istetPurcelusi cu coada sfredel si cu bete 'n loc de labA,Cum mai bine i se sede unui purcelus de treabl.0 besia 'n loc de sticlI e IntinsI 'n feastruiePrintre care trece-o dungAi mohorità si gAlbuie.Pe un pat de scanduri goale doarme tan'Ara nevastäIn mocnitul intuneric si cu fata spre fereastl.El s'aseazI langI dansa, fruntea ei o netezeste,0 desmiardI cu durere, suspinand o drIgosteste,Plead.' gura la ureche-i, bland pe nume el o chiana,Ea ridia somnotoasà lunga genelor maramI,SpIriet la el se uit'l ... i se pare a viseazI,Ar zambi si nu se 'ncrede, ar acni si nu cuteazA.El din patu-i o ridicI si pe pieptul lui vi-o pune,Inima-i svacneste tare, vieata-i para se rApune.Ea se uità, se tot uit'l, un cuvant mAcar nu spune,Rade doar' cu ochr n lacrimi, spIrietà de-o minune,

'a.poi ii suceste pl.rul pe-al ei deget alb, subtire,Isi ascunde fata rosI l'a lui piept duios de mire.El stergarul i-1 desprinde si-1 impinge lin la vale,Drept in crestet o s'Arutä pe-al ei plr de aur moale§i bIrbia i-o ridicI, s'uitä 'n ochi-i plini de apI,

pe rand si-astupI gura, and cu gura se adapl.

www.dacoromanica.ro

cALIN 8

VIII

De treci codri de aramä, de departe vezi albindS'auzi mândra gläsuire a pIdurii de argint.Acolo, lâng5. izvoarä, iarba pare de omät,Flori albastre tremur' ude in välzduhul amaiet;Pare-cä si trunchii vecinici poartä suflete sub coajä,Ce suspinä printre ramuri cu a glasului lor vrajä.lar prin mandrul Intuneric al pIdurii de argintVezi izvoare sdrumicate peste pietre licurind;Ele trec cu harnici unde si suspinä 'n flori molatic,Cand coboarl 'n ropot dulce din täpsanul prävälatic,Ele sar In bulOri fluizi peste prundul din rästoace,In cuibar rotind de ape, peste care luna zace.Mii de fluturi mici albastri, mii de roiuri de albineCurg In fiuri sclipitoare peste flori de miere pline,Implu aerul väratic de rnireasmä si räcoareA popoarelor de mute särbätori murmuitoare.

Langà lacul care 'n tremur somnoros si lin se bate,Vezi o man% mare 'ntinsä cu fäclii prea luminate,aci din patru pärti a lumii Impärati si 'mpäräteseAu venir ca sä serbeze nunta gingasei mirese;Feti-frumosi cu pär de aur, smei cu solzii de otele,Cititorii cei de zodii si sägalnicul Pepele.Iatä craiul, socru mare, rezemat In jilt cu spatà,El pe capu-i poarel miträ vi-i cu barba pieptInatà;Tapän, drept, cu schiptru 'n mánä, sede 'n perine de pufSi cu crengi 11 apär pagii de muscute si zäduf ...Acum iatä cl din codru si Galin rnirele iese,Care tine 'n a lui mânà mâna gingasei mirese.Ii fosnea uscat pe frunze poala lung' a albei rochii,Fata-i rosie ca märul, de notoc i-s umezi ochii;La pämant mai di ajunge al ei pär de aur moale,Care-i cade peste brate, peste umerele goale.Astfel vine mlIdioasi, trupul ei frumos 11 poartä,Flori albastre ate 'n päru-i si o stea In frunte poartà.

Socrul roagä. 'n capul mesei sä pofteascI sä se punäNunul mare, mândrul soare si pe nunk mândra lunä.

s'aseazI to la masä, cum li-s anii, cum li-i rangul,Lin vioarele räsunä, iarà cobza tine hangul.

www.dacoromanica.ro

8 6

-4,t 4 ./Ce-Anit Z'

z62,

d4,-,4°

414

,144.- Pil gaol', :;,-fr,");srL..,:.:-..,- ,,' 7:, ,.: ea f- t ,' 'Lev (a pe. ,/ - 1 i

1prer",-_, i ; Ì ',Ind 1 -10, - ' 'I7, PK -

ti' . l'" QC." , \ nj i f . e . 4; d4.411

1 P

4 Virr-f;J *i

C-,

'% G4/4 1777.1-;J

e- ,r; ¿í.

-4,i7xe-4f_

r0 /1#4'' 14 MA1dac ¿-

Z4 e-rzUL-f

if,r-c-; .:.'' 4.4-.. pt.? c lir-,---rest.,:.,i 161, '

it ,.... tl- -,e rte....-tre,t a., ,t42,;,,e- i

,...1

n f,e,it

i

.

C (//,

, I

,I 1 11t4_,Z.,, 446;,) d;

44a

11047...

M. EMINESCU

"Az.* f

Ale40ekez- 4ap460./....ir 41/0 p..I.C74;

(4 FI. 43214-7

.

cla,;ovr.-

A./7,. (

6-. A. e

,- /0.

a,

A; 0(

1; t da (el "

Manuscrisele Academiei Române CALIN 2283,32

,

7

www.dacoromanica.ro

CA.LIN S 7

Dar ce sgomot se aude? BAzáit ca de albine?Toti se uitä cu mirare i nu stiu de unde vine,Pinä väld päinjenisul intre tufe ca un pod,Peste care trece 'n sgomot o multime de norod.Trec furnici ducand In gurä de fäin5, matii saci,Ca sä coacI pentru nuntä í pacinte si colaci;

albinele-aduc miere, aduc colb märunt de aur,Ca cercei din el sä Eck' cariul, care-i meter faur.Iatä vine nunta 'ntreagä vornicel e-un grierel,li sar purici inainte cu potcoave de otel;In vesmânt de catifele, un bondar rotund in päntecSomnoros pe nas ca popii gläsueste 'ncet un cântec;O cojitä de alunä trag locuste, podu-1 scutur,Cu musteata räsucitä sede 'n ea un mire flutur;Fluturi multi, de multe neamuri, vin In urma lui un lant,Toti cu inime usoare, toti sägalnici i berbanti.Vin tântarii läutarii, gändlceii,lar mireasa vìoricà i-astepta 'ndärätul usii.Si pe masa 'mpäräteascA sare-un greer, crainic sprinten,Ridicat In douà labe, s'a 'ncbinat bätand din pinten;El tuseste, Isi Incheie haina plink' de siretu.ri:« Sà iertati, boieri, ca nunta s'o pornim i nat

www.dacoromanica.ro

STRIGOII

I

... a trece aceasta ca fumulde pre pámint Ca floarea aun-florit, ca iarba s'au ala% cu panase Infisurl, cu pktnAnt se acopere.

Sub bolta cea Inaltä a unei vechi bis erici,Intre fäclii de cearä, arzand in sfesnici mari,E 'ntinsä 'n haine albe cu fata spre altarLogodnica lui Arald, stäpan peste Avari;Incet, adanc fäsunä cantärile de clerici.

Pe pieptul moartei luce de pietxe scumpe salblSi päru-i de-aur curge din tacli la pämant,Cázuti in cap swat ochii. Cun zambet ttist si sfantPe buzele-i lipite, ce vinete ii sunt,lar &la ei frumoasä ca varul este albä.

Si langI ea 'n genunche e Arald, mandrul rege,Scanteie desperarea in ochi-i crunti de sange,Si Incalcit e pärul lui negru ... gura-si stringe;El ar räcni ca leii dar vai 1 nu poate plange.De zile trei isi spune povestea vieti 'ntrege:

« Eram un copilandru. Din codri vechi de bradFlämanzii ochi rotindu-i, eu mistuiam p'ämantul,Eu räsvräteam imperii, popoarele cu gandul ...Visand cl toatä lumea imi asculta cuvantul,In valurile Vol& cercam cu spada vad.

www.dacoromanica.ro

a

Manuscrisele Acadennei Romine STRIGOII 2262, 164

STRIGOII 89

164 .

. .. :^ Alr ,..,.t,.1749.,-., /....1--4

7."1.. iraw. ..se-,.. - 7.-- fl..fr,K,c; L MN: ",, , , .

.

. , e it. ../..., , . ...We. ,. ..., Mr i i. ' er : ,? '. --. ...,.- 1i,

16i ' ; fly., ,,,,, /7....-- 4 71. .)......../ ..... e, . i-- 4 ,',..,f. e .t."--,.- ..,:" .,.1.

4,1644 . A:44 3.,.,. .,./.....-41:-:. .t..5.a.:-4.....- :1:4'47-1-1-1"):11-4711"1:::.

-"''-'.-- ' .1'11

. ./la"'

, .

. 1 Z4',* 1,,

.

- . . r r Ar.. 4 :-et-:

/1 '6. 4;41 i2,..a.4., 3 es,.....T rtiy.a. e Ir....-3 .. . e

. J., .4._r... .,,- "-:42 ,) .10":".-:),,...".7: '. . .

ti,,,,c tee)...f.. .s. 1.1e e 4 ,... AMP... ':"......i." .4 0 711 I)4: I; 4'' s ;..i ,1/414.4 ,...,,, p:,"-

4 ,. 44.,.- .... e; t '44; L. reeec..,' e. el ides' athc A ../ -. ,

.- , jb,,,,. r-,..;.tior:-.6.......G.::-/.." ol,;...... - -:--,... p. J.:.....4.;..._...4; .... '

-,....,. '........t, .4,, 7'y ,,,, . .,

yir i ... .. ; 4., ,..

,... 1 r Of 6-. '. p-vjc.:-.. ?o,.. ; li e.r.* (... /,..:....! .11"

i oi...4 'pottr-r, s.1,-- 11,74 f; .:-/....4 ".

.0 :, , .,, .,* 5. ',-,e,.. . ',e. ,f,'. ; fr"..4' t

s

(/.,..

oS.;:l..a., 4

-.».,,.

.;;. .,,,...- ,,....;,,,, ;,,f.,.,-_

-.4. ....., e 4.1 i- eafi '...r: - .)::-L' ,4 ---.,-; '

r'-7-4 144:-

.

. ge..4% AZ.., s; 4:-.) oitY.-' '

.,.,

.

,e Ia."( e -re ...t It' .... rniv,

a. pra, :

era, el ,.. 74, / op pe,&.:, !

; PP:,me -!.. 4 - oss,427

-

.

s..

.

.,

fru.,,,,,ri ... .,0.1,11. 1. 7 4 ,1-.:. ,,,,,:as,_.,...........:,

-,....,e

....

t ..;'' 1

,., Cs,...J 6,11 . , i eke; ........O.:

. 4 ..., ....: I.' A ;--4

47,0 Ars. li lee Pee' fr.... e '': ... ....,...

, ' . r

e .,/.0441,"--1 --'i1,

'IL : i,..,AP,...., , ., .

Ne, a t-- . ,iZ. c . f '' i

5:: .- vrci.,.

.,

;:;,,' ntsz fr't).. 7,,

leg,14---1Z--;:

.ror, .. '

o',,.

C/Ini.:(2.,),;/ ,

,

m:-: (.44

.

r

t.

www.dacoromanica.ro

Manuscrisele Academiel Romine

c.

)4 c.4""".'

e,t-7-P770

STRIGOII

l.

2262, 164 V

90 M. EMINESCU

--"Af

2 I..., 1,/ C.; At...,

/..f Ir.:, e.,;',

.r.:P I I, ;Pei

!--resL_I" !

V 'Je 11ta 0.M.,drt.' ; ..

ota.1.4. 4 I... Z,

41;:rt,; d jer-, r2 (1=',..11.,

/ fa:c).;Ç.,ia X

.

rt... iv .of.(7.-

er h

,":3 4".."' ir"*"/

4, oat- r 14":

5-

4'.

orn,14* r-a

;,,

15,.

?sr r4,4

°

.n e."

I

4r.;.20 a ,tAr

,(141,4:7

6/1 dft

1%.t

IL, ,.7,1.%at

11*;ei 4-;er- 0.4-

a

.

c!-.;

:

,,.,::_t;

,,,f/.a -

a

:

-

www.dacoromanica.ro

STRIG011

Domnind semes i t'amar pe roinicele stoluri,Caror a mea fiinsa. un Semizeu parea,Simseam ea' universul la pasu-mi tresarea,

en-atoare, Impinse de a mea,Implut-au sperioase pustiul pàn' la poluri.

Caci Odin parasise de ghiasä nalta-i doma,'Pe zodii sangeroase porneau a lui popoara;Cu crestetele albe preosi cu pleata rara,Trezeau din codri vecinici, din pace secular,Mii roiuri vorbitoare, curgand spre vechea Roma.

Pe Nistru tabarisem poporul tá'u sa. 'mpil;Cu sfetnici vechi de zile ma 'ntampinasi in. cale,Ca marmura de alba, cu par de aur moale;In jos plecat-am ochii 'naintea fesei tale,Statand un indäratnic un sfiicios copil.

La blanda ta mustrare simt glasul cum imi seacaEu caut a raspunde, nu stiu ce s'A raspund;Mi-ar fi parut mai bine 'n pamant s'A mà cufund,Cu manile-amandoul eu fasa imi ascund

'mala data 'n vieasa un plans amar m'a 'nneaca.

Zambira intre dansii bä'tranii tal prietenisinguri ne asara ... Te 'ntreb inteun tarziu,

Uitandu-mä la tine, privind fara sa stiu:La ce-ai venit, regina, aicea In pustiu?Ce causi la barbarul sub stresina-i de cetini?

Cu glasul plin de lacrinai, de 'nduiosare cald,Privindu-ma cu ochii, in care-aveai un cer,Mi-ai zis: « Astept din parte-si, o rege cavaler,Ca-mi vei da prins pe-acela, ce umilit si-1 cerEu vreau sa-mi dai copilul sburdalnic pe Arald».

intorcandu-mi fasa, eu spada si-amPe plaiuri dunarene poporu-si opri mersul,Arald, copilul rege, uitat-a Universul,Urechea-i fu menita ca sa-si asculte viersul,De-atunci, invingatoareo, iubit-ai pe invins.

91

www.dacoromanica.ro

92 M. EMINESCU

De-atunci, fecioarA blondI ca spicul cel de grAu,Veneai la mine noaptea ca nimeni sà te vad'A

'nlAntuindu-mi gAtul cu brate de západA,Imi intindeai o gurA deschisI pentru sfadà:«Eu vin la tine, rege, s'A cer pe-Arald al meu».

De-ai fi cera pAmintul cu Roma lui antickCoroanele ce regii pe frunte le aseazk

stelele ce vecinic pe ceruri colindeaz'A,Cu toate la picioare-ti eu le puneam in vazA,Dar nu-1 mai vrei.pe Arald, cAci nu mai vrei nimia

Ah! unde-i vremea ceea, cAnd eu cercam un vadSA' les la lumea largA ... i fost-ar fi mai bineCa niciodatA 'n vieatä s'A nu te vAd pe tineSI fumege nainte-mi orasele 'n ruine,SA. se 'mplineascA visu-mi din codrii cei de brad!»

FAcliile ridia se rnise in line pasuri,Ducind la groapA trupul reginei dunArene,Monahi, cunoscAtorii vietii pAmAntene,Cu barbele lor albe, cu ochii stinsi sub gene,Preoti bAtrAni ca lama, cu gAngavele glasuri.

O duc cAntAnd prin tainiti si pe sub negre bolti,A misticei religa intunecoase cete,Pe funii lungi coboarA sicriul sub 'D'Arete,Pe piatra prIvIlitA pun crucea drept peceteSub candela ce arde in umbra unui colt.

IIIn numele sfantuluiTaci, s'auzi cum latràatelul pArnintuluiSub crucea de piatri.

Arald pe un cal negra sbura, i dealuri, valeIn juru-i fug ca visuri prin nouri joacá lunALa pieptu-i manta neagrA in falduti vi-o adun'A,Movili de frunze 'n drumu-i le spulbeel de sunkIar steaua cea polarl i-aratI a lui cale.

www.dacoromanica.ro

STRIG011

Ajuns-a el la poala de codru 'n muntii vechi,lzvoaral vii murmura.' si salta de sub piaträ,Colo cenusa sura in palrasfta vaträ,In codri-adanci caltelul pámantului tot latral,Lätrat cu glas de zimbru rasutil in urechi.

Pe-ul jilt taliat in stanca sta.' tapan, palid, drept,Cu carja lui In mana, preotul cel pagan;De-un veac el sede astfel de moarte-uitat, batran,In plete-i creste muschiul si muschiu pe al lui san,Barba 'n pamant i-ajunge si genele la piept ...Asa fel zi si noapte de veacuri el stä orb,Picioarele lui vechie cu piatra 'mpreunate,El numarl in gandu-i zile nenumarate,Si Rae deasupra-i, gonindu-se in roateCu-aripele-ostenite un alb s'un negru corb.

Arald atunci coboara de pe-al lui cal. C'o manaEl scutura' din visu-i mosneagu 'ncremenit:«O mag, de zile vecinic, la tine am venit,Da-mi inapoi pe-aceea ce moartea mi-a rapit,Si de-astazi a mea vieata la zeii tai se 'nchina».

Bältranul cu-a lui carjä sus genele-si ridical,Se uitäl lung la dansul, dar gura 'nchisal-i tace;Cu greu a lui picioare din piatra le desface,Din tronu-i se coboarl, cu mana semn ii faceCa 'n sus sa il urmeze pe-a codrilor potica.

In poarta prabusitä ce duce 'n fund de munte,Cu carja lui cea vechie el bate de trei ori,Cu sgomot sare poarta din vechii ei usori,Batranul se inchina ... pe rege-1 prind fiori,Un stol de ganduri aspre trecu peste-a lui frunte.

In dom de marmur negru ei intra linistitiSi portile in urma In vechi tatani s'arunca.O candela batranul aprinde para lungalSe 'nalta 'n sus albastra, de flacare o dunga,Lucesc in juru-i ziduri ca tuciul lustruiti.

93

www.dacoromanica.ro

94 M. EMINESCU

Si in tácere crudI ei nu stiu ce astept'Cu mana 'ntinsI magul Ii face semn sI saca,Arald cu moartea 'n suflet, a gandurilor pradà,Pe jet tIcut se lasI, cu dreapta pe-a luí spadkIn zid de marmur negru se uitá crunt i drept.

Fantastic pare-a creste bItranul alb si bland;In aer isi ridicl a farmecelor varglSi o suflare rece prin dom atunci aleargI

mii de glasuri slabe incep sub bolta largaUn cant frumos si dulce adormitor sunand.

Din ce In ce cantarea in -valuri ea tot creste,Se pare cI furtuna ridicI al ei glas,Ca vantul trece 'n spaimI pe-al mIfilor talaz,Cà 'n sufletu-i pImantul se sbate cu necazCI once-i viu in lume acum incremeneste.

Se sgudue tot domul de pare-a fi de scanduri,stanci In temelie catindu-se vedem,

Plansori sfasietoare impinse de blestemSe urmIresc prin boite, se chiamk fulgef, gemSi cresc tumultuoase In valuri, randuri, randuri

«Din inimá-i pImantal la morti sI deje vieatI,In ochi-i A.' se scurgI scantei din steauaA párului lucire s'o deie lunalar duh dl-i tu, Zamolxe, sImantI de luminá,Din duhul gurii tale ce arde si inghiatá.

Stihii a lumei patru, supuse lui Arald,StrIbateti voi pImantul si a lui máruntaie,Faceti din piatrI aur si din inghet vIpaie,SI 'nchege apa 'n sange, din pietre foc sI saie,Dar mima-i fecioarI hrániti cu sange cald».

Atuncea dinaintea lui Arald zidul piere;El vede toatI firea amestecat' afarINinsoare, fulger, ghiatk vant arzátor de varI-Departe vede-orasul pe sub un arc de para,

lumea nebunise gemand din rIsputere;

www.dacoromanica.ro

STRIGOII

Biserica crestinä, a ei catapeteasmäDe-un fulger drept in douä e ruptä i tresaré;Din tainitä mormantul atuncea ti apare,

piatra de pe groapä capand in douä sare;Incet plutind se 'naltä mireasa-i, o fantasmä

O dulce intrupare de-omä't. Pe pieptu-i salhäDe pietre scumpe pärul i-ajunge la alcaie,Ochii cäzuti in capu-i i buze viorie;Cu manile-i de cearä ea tampla si-o mangleDar fata ei frumoasä ca varul este alai.

Prin vant, prin neguri vine i nouni s'astern,Fug fulgerele 'n ráturi, läsand -o ca sä treacäSi luna innegreste i ceru 'ncet se pleacäSi apele cu spaimä fug In pämánt i seacäPärea cà 'n somn un inger ar trece prin infern.

Privelistea se stinge. In negrul zid s'aratàVenind ca 'n somn lunatec, in pasuri line ea;Arald nebun se uitä Cu ochii o 'nghitea,Puternicele brate spre dansa intindea

'n nesimtire cade pe-a jiltului sàu spatà.

Ii simte gatu-atuncea cuprins de brate reci,Pe pieptul gol el simte un lung särut de ghiatä,Pä'rea un junghiu cä-i curmä suflare i vieatäDin ce in ce mai vie o simte 'n a lui brateSi stie cà de-acuma a lui rämine 'n veci.

sufletul ei dulce ain ce in ce-i mai caldPe ea o tine-acuma, ce fu a mortii pradä?Ea 'nläntueste gatu-i cu brate de zäpadä,Intinde a ei gutä, deschisä pentru sfadä:« Rege-a ' venit Maria si-ti cere pe Arald ! »

« Arald nu -vrei tu fruntea pe sanul meu s'o culci?Tu zeu cu ochii negri ... o, ce frumosi ochi ai!Las' sä-ti inläntui gatul cu párul meuVieata, tineretea mi-ai preacut-o 'n raiu,Las' sä mä uit In ochi-ti ucizätor de dulci».

www.dacoromanica.ro

96 M. EMINESCU

blande, triste glasuri din vuiet se desfac,Acusa la urerile-i un cantee vechiu strabateCa murmur de izvoare prin frunzele uscate,Acus o armonie de-amor si voluptateCa molcoma cadenta a undelor pe lac.

III

«... cum de multe ori cánd moroamend, multi deintr'acei morti zicse scoali de se fac Stngoi ...»

Indereptarea legii, 102.

In salele pustie lumine rosi de tortiiItanesc intunecimea ca pete de jeratic;Arald se primblä singur, razand, vorbind salbadcArald, tanarul rege, e-un rege singuraticPalatu-i parc' asteapta in veci sa-i vie mortii.

Pe-oglinzi de marmuri negre un negru nirnitez,A faclelor lucire razbind prin panza finaRasfrang o dureroasá lumina din lumina";Zidirea cea pustie de jale pare pliná

chipul mortii pare ca 'n once colt Il vezi.

De_ cand cazu un trasnet in dom . . . de-atunci in somnCa plumbul surd si rece el doarme ziva toata,Pe initna-i de-atuncea s'a pus o neagrä. pataDar noaptea se trezeste i tine judecata

'n negru 'mbraca toate al noptii palid domn.

Un obrazar de ceaja parea ca poarta" el,Atat de alba fata-i s'atat de nemiscata,Dar ochi-i ard In friguri i buza-i sangeratä,Pe mima sa poarta de-atunci o neagrá pata",lata pe frunte poartá coroana de otel.

De-atunci in haina morpi el si-a 'mbracat vieata,Ii plac adance canturi, ca glasuri de furtuna;Ades calare pleaca in mandre nopti cu luna,

cand se 'ntoarce, ochii lucesc de voie buna,Pan' ce-un fior de moarte Il prinde dimineata.

www.dacoromanica.ro

STRIG011

Atald, ce insemneazI pe tine negrul portfata ta cea allaä ca ceara, neschimbatä?

Ce ai, de and pe sinu-ti tu porti o neagrä patä,De-ti plac fIclii de moarte, cântare 'ntunecatä?Ataldl de nu mä 'nsalä privirea, tu esd mort1

azi el se avana pe calul su arabdrumul, ca sägetii, ii dä peste pustie,

Care sub luna plinä luceste argintieEl vede de departe pe naindra lui Marie§i vántu 'n codri sunä cu glas duios si slab.

In p'ärul ei de aur rubine 'nflädtate'ii ochii ei s'adunä lumina sfintei märi

S'ajung curAnd in cale, s'al'Ituflunul inspre altul se plead. 'n desnaierdäri

Dar buvle ei rafii päreau cel-s angerate.

Ei trec ca vijelia cu aripi färä numär,Cxci caii lot aleargä allturea 'nspumati,Vorbind de-a lor iubire, iubire frä satEa se läsase dulce si greu pe al lui brat

räzimase capul bälaiu de al lui umAr.

« Arald, nu vrei pe sânu-mi tu fruntea ta s'o culci?Tu zeu cu ochii negri ... 01 ce frumosi ochi aiLas' s.-ti inläntui gâtul cu pärul meu bälaiuVieata, tinereta mi-ai preflcut-o 'n raiu,Las' sä m. uit in ochi-ti ucizItor de dulci 1»

Miroase-adormitoare vàzduhul il ingrèun'Càci vantul adunat-a de flori de teiu troiene

le asterne 'n calea reginei dunärene.Prin frunze aiureazä soptirile-i a lene,Cind gurile 'nsetate in särutäri se 'mpreun'.

Cum ei mergind alIturi se ceartà si se 'ntreabä,Nu lad In fundul noptii o umbfä de roseatä,Dar simt cä 'n al lor suflet trecu fior de ghiatä,De-a naortii gälbenealà pieriti ei sunt la fatäEi sinat c'a lor vorbire-i mai slabI, tot mai slabA.

7

97

www.dacoromanica.ro

98 M. EMINESCU

« Amid! strigà craiasa fata sa-mi ascund,N'auzi tu de departe cucosul ragusit?O zare de lumina s'arata rasarit,Vieata trecatoare din pieptu-mi a ranitA zilei raze rosii in inima-mi patrund».

Arald incremenise pe calu-i un stejar,Painjenit e ochiu-i de-al mortii glas etern,Fug caii dusi de spaima si vantului s'astern,Ca umbre strävezie iesite din infernEi sboarä Vantul geme prin codri cu amar.

Ei sboar' o vijelie, trec ape far' de vad,Naintea lor se 'nalta puternic vechii munti,Ei trec in rapejune de rauri fàrà punti,Coroanele in fuga le fulgera pe frunti,Naintea lor se mica padurile de brad.

Din tronul lui de piatra batranul preot vede'n vanturi el ridica adancul glas de-arama,

Pe soare sa-1 opreasca el noaptea o rechiama,Furtunelor dà sborul, pamantul de-1 distramaTarziu! caci faptul zilei in slava se repede I

Porneste vijelia adancu-i cant de jale,Cand ei soseau alaturi pe cai incremeniti,Cu genele lasate pe ochi painjenitiFrumosi erau i astfel de moarte logoditi

'n douà laturi templul deschise-a lui portale.

Calari ei intra 'nuntru i portile recad;Pe veci pierira 'n noaptea maretului mormant.In sunete din urma patrunde 'n fire cant,Jelind-o pe ctaiasa cu chip frumos i sfant,Pe-Arald, copilul rege al codrilor de brad.

Batranu-si pleaca geana si iar ram.ne orb,Picioarele lui vechie cu piatra se 'mpreunkEl numara In gandu-i i anii ii aduna,Ca o poveste-uitata Arald in minte-i sung.,Si peste capu-i sboara un alb s'un negru corb.

www.dacoromanica.ro

STRIGOTI

Pe jiltul lui de piatrI Intepeneste dreptCu cirja lui cea veche preotul cel pigin,

veacuri inainte el sede-uitat, bkrin,In plete-i creste muschiul si. tnuschiu pe al lui sin,Barba 'n pitnint i-ajunge si genele in piept.

7.

99

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI

Impärat slIvit e codrul,Neamuri mii ii cresc sub poale,Toate inflorind din milaCodrului, M`áriei Sale.

Lunk Soare si LuceferiEl le poartI 'n a lui herb,Imprejuru-i are dameSi curteni din neamul Cerb.

Craisici, iepurii cei repeziPurtAtori ii sunt de vesti,Filomele-i tin orchestrulSi izvoare spun povesti.

Peste flori, ce cresc in umbrl,LArtgA ape, pe potici,Vezi beränii de albine,Armii grele de furnici ...

Hai si noi la craiul, dragà.",Si sl fim din nou copii,Ca norocul si iubireaSI ne parA. jucàrii.

Mi-a plrea cum di naturaToatI mintea ei si-a pus,Decat orisice pIpusälSI te facà mai pre sus;

www.dacoromanica.ro

POVESTEA CODRULUI 101

Amandoi vom merge 'n lumeRatà'citi si singurei,Ne-om culca langà izvorulCe räsare sub un teiu;

Adorrni-vom, troieni-vaTeiul floarea-i peste noi,Si prin somn atizi-vom buciumDe la stânele de oi.

Mai aproape, mai aproapeNoi ne-om strange piept la piept ...0 auzi cum chiam' acumaCraiul sfatu-i Intelept 1

Peste albele izvoareLuna bate printre ramuri,Imprejuru-ne s'adun`áAle Curtii mandre neamuri:

Caii Märii, albi ca spuma,Bouri nalti cu steme 'n frunte,Cerbi cu coame räimuroase,Ciute sprintene de munte

Si pe teiul nostru 'ntreabl:Cine suntern, stau la sfaturi,'ark' gazda noasträ zice,Dandu-si =muffle 'n laturi:

« 0, priviti-i cum viseazIVisul codrului de fagi!Amandoi ca 'nteo povesteEi isi sunt asa de dragi!»

www.dacoromanica.ro

POVESTEA TEIULUI

« Blanca, til a din iubireFA? de lege te-ai nAscut;Am jurat dela 'nceputPe Hristos si-1 iei de mire!

ImbrIcindu-te 'n vqmintu-i,LepAdAnd vieata luraii,Vei spi grepla mumiiSi de-o crimI tu mA. mântui».

« Traiul lumii, dragl tatA,Cine vor, aceia lese-1,Darl sufletul mi-e vesel,Tineretea luminatI;

Dantul, muzica, pAdurea,Pe acestea le 'ndrAgii,Nu chille pustiiUnde plingi, gAndind aiurea!»

« Stiu mai bine ce-ti prie§te,Cum ara spus aa rImAne;Pentru drumul cel de rakeDe cu azi te pregAteste 1»

MAna Ea la ochi 0.-o tine,Toate minçileji adunI,SA' ja lumea 'n cap, nebunA,Parc' atáta-i mai rAmAne.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA TEIULUI

Calu-i alb, un bun tovarls,Inseuat asteapeEa picioru-1 pune 'n scaräl

la codru plead. iarIsi.

Sara vine din arinisti,Cu miroase o 1mbatI,Cerul stelele-si aratl,Solii dulci ai lungii

Dar prin codri ea pältrundeLängà teiul vechiu i sfänt,Ce cu flori pan' in plmântUn izvor vrIjit ascunde.

Inglnat de glas de apeane un corn cu 'nduiosareTot mai tare si mai tare,'Mai aproape, mai aproape;

lar izvorul prins de vrajä.,RIsä:rea, sunand din valuriSus In codri de pe dealuriLuna blandl sine strajä:.

Ca din farmec Ea tresareprivind uirnitä 'n

Vede-un tanIr chiarPe-un cal negtu e cgare

Oare ochii ei o mint,Sau aievea-i, adevAru-i?Flori de teiu el are 'n pAru-i

la sold un corn. de-argint.

Ea privi atunci in jos,Trece mi.= pe la tlmple,Iatà inima-i se impleDe un farmec dureros.

I03

www.dacoromanica.ro

104 M. EMINESCU

El se da tot mai aproapecersea copillreste;

Al ei suflet se rIpesteDe inchide-a ei pleoape.

Cu o man'AIl respinge,Dar se simte prinsA 'n brate,De-o durere, de-o dulceatAPieptul, inima4 se strAnge.

Ar striga nu se 'ndurA,Capu-i cade pe-a lui umAr,SArutIri fArA de numArEl Ii soarbe de pe gurà;

O desmiardà s'o intreabA,lar ea fata si-o ascunde

asa de 'ncet rAspundeCu o voce dulce, slabA.

Tot allturi cAlAresc,Nu au grija nimAnuia,Si de dragi unul altuiaEi din ochi se prApIdesc;

Se tot duc, se duc mereu,Tree in umbrA, pier in vale,larA cornul plin de jaleSunl dulce, sunA greu.

BlAndu-i sunet se impartePeste vAi imprästiet,Mai incet, tot mai incet,Mai departe ... mai departe.

Sus in brazil de pe dealuriLuna 'n urml tine strajl,lar izvorul, prins de vrajA,RAsArea sunAnd din valuri.

www.dacoromanica.ro

SINGURATATE

Cu perdelele läsateSed la masa mea de brad,Focul pftlpâe in sobä,Iar eu pe gänduri cad.

Stoluri, sto1uii trec prin minteDulci iluzii. AmintiriTärasesc incet ca greeriPrintre negre, vechi

Sau cad grele, mängaioaseSi se sfarmä 'n suflet trist,Cum In picuri cade cearaLa picioarele lui Crist.

In odaie prin unghereS'a tesut päinjenis

prin artile In vravuriImbl soarecii furis.

In aceastä dulce paceImi ridic privirea 'n pod

ascult cum invelisulDe la cärti ei mi le rod.

Ah! de cate ori voit-amCa sä spänzur lira 'n cuiuSi un capät poeziei

pustiului sä puiu;

www.dacoromanica.ro

1o6 M. EMINESCU

Dar atuncea greeri, soareci,Cu u§or-mIruntul mers,Readuc melancolia-mi,Iarä. ea se face vers.

ate-odad . .. prea arare ...A farziu and arde lampa,mima din loc imi sate,Cand aud a sura cleampa ...

Este Ea. De§arta casIDintr' odatI-mi pare plinä,In privazul negtu-al vieti-miE-o icoan1 de luminI.

mi-i ciudà cum de vremeaSI mai treaa se Indurà,and eu stau §optind cu dragaMLA. 'n minä, gurä.' 'n. gurä.

www.dacoromanica.ro

DEPARTE SUNT DE TINE...

Departe sunt de tine si singur lingl foc,Petrec in minte vieata-mi lipsiti de noroc,Optzeci de ani imi pare in lume c'am

sunt bitrin ca iarna, a tu vei fi murit.Aducerile-aminte pe suflet cad in picuri,Redesteptánd im trecutele nimicuri;Cu degetele-i vintul loveste In feresti,Se toarce 'n gindu-mi firul duioaselor povesti,'atuncea dinainte-mi prin ceatI para treci

Cu ochii marl In lacrimi, cu mini subtisi i reci;Cu bratele-amindoui de gitul meu te-anini

parc'ai vrea a-mi spune ceva apoi suspiniEu string la piept averea-mi de-amor si frumuseti,In sirusisi unim noi sismanele vieti01 glasul atnintirii rImiie pururi mut,Sà uit pe veci norocul ce-o clipl 1-am avut,Sà uit, cum dup'o clipi din bratele-mi te-ai smultVoiu fi bItrin si singur, vei fi murit de mult 1

www.dacoromanica.ro

PAJUL CUPIDON...

Pajul Cupidon, vicleanul,IVIult e räu si. alintat,Cu copii se härjonqte,lar la dame doarme 'n pat.

De luminà ca talhariiSe fere§te binipr,Pe ferwi se suie noapteaDibuind incetipr;

Cordelute §i nimicuriIatä toate-a lui averi ...Darnic când nu vrei nici una

i sgärcit dad,' le ceri.

In volumul ros de moliiCauti noaptea adefärSi 'ntälne§ti lipitä 'n fileVita-i galbenä de pär.

El dl ganduri ne 'nteleseVrastei crude i necoapte,Cu icoane luminoase0 inganä 'ntreaga noapte.

Cand de-o sete sufleteasaE cupring fata mid.A dormit cu ea alkuriCa doi pui de turturia.

www.dacoromanica.ro

PAJUL CUPIDON . 109

E sfios caDar zambirea-i e vicleanä;Darä galesi Ii sunt ochiiCa si ochii de vädanä.

Gat si umere frumoase,Sanuri albe i rotunde,El le tine 'mbrätisateSi cu rn.i1e le-ascunde.

De te rogi frumos de dansul,Indestul e de hainVälul alb de peste toateSA4 talk= putin.

www.dacoromanica.ro

O RAMAT

«O Ilmai, rAmai la mine,Te iubesc atat de mult!Ale tale doruri toateNumai eu stiu sä.' le-ascult;

In al umbrei intunericTe asamAn unui print,Ce se uit' adanc in apeCu ochi negri .si cuminti;

prin vuietul de valuri,Prin miscarea naltei ierbi,Eu te fac s'auzi In tainIMersul cardului de cerbi;

Eu te vId rIpit de farmecCum ingâni cu glas domol,In a apei strIlucireIntinzand piciorul gol

privind in luna plinALa välpaia de pe lacuri,Anii fli se par ca clipeClipe dulci se par ca veacuri».

www.dacoromanica.ro

O RAmAi

Astfel zise lin pä'durea,Bo10 asuprA-mi crAtinând;*uieram l'a ei chemare*'am iesit in amp rizand.

Astlzi chiar de m'as intoarceA 'Inelege n'o mai pot ...-Uncle esti, copilArie,Cu pAdurea ta cu tot?

III

www.dacoromanica.ro

PE ACEEASI ULICIOARA...

Pe aceeasi ulicioaraBate luna in feresti,Numai tu de dupa gratiiVecinic nu te mai ivesti!

aceiasi porni In floareCrengi Intind peste zaplaz,Numai zilele trecuteNu le fac sa fie azi.

Altul este al tau suflet,Altii ochii ti acum,Numai eu, ramas acelasi,Bat mereu acelasi drum.

Ah, subtire i gingasaTu paseai Incet, beet,Dulce Imi veneai in umbraTainuitului boschet

lasandu-te la pieptu-mi,Nu stiam ce-i pe pamant,Ne spuneam atat de multeFair' a zice un cuvant.

Sarutari erau raspunsulLa 'ntrebari indeosebi,

de alte cele 'n lumeN'aveai vreme sä intrebi.

www.dacoromanica.ro

8

PE ACEEAI ULICIOARA II3

Si in farmecul vieti-miNu §tiam cl-i tot aceeaDe te razirni de o umbràSau de crezi ce-a zis fenaeia.

Vântul trerautI 'n perdeleAsfäzi ca ì alte däti,Numai tu de dupI eleVecinic nu te mai arkti !

www.dacoromanica.ro

DE CATE ORI IUBITO...

De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,Oceanul cel de ghiatä mi-apare inainte:Pe bolta alburie o stea nu se arat'ä,Departe doar'l luna cea galbenä o patä;lar peste mii de sloiuri de valuri repeziteO pasäre pluteste cu aripi ostenite,Pe când a ei pereche nainte tot s'a dusC'un pálc intreg de pasäri, pierzándu-se 'n apus.Arundi pe-a ei urmà priviri suferitoare,Nici räu nu-i pare-acuma, nici bine nu .. ea moare,VisAndu-se 'ntr'o clipä cu anii

Suntem tot mai departe deolaltä amándoi,Din ce in ce mai singur mà 'ntunec i inghet,and tu te pierzi in zarea eternei diminep.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNEA UNUI DAC

Pe cand nu era moarte, nimic nemuritor,Nici samburul lumina de vie* dätätor,Nu era azi, nid mane, nici ieri, nici totdeauna,Cäci unul erau toate si totul era una;Pe cand pä'mantul, cerul, flzduhul, lumea toatäErau din randul celor ce n'au fost niciodatä,Pe-atunci eral Tu singur, Incat MI 'ntreb In sine-mi:Au cine-i zeul cärui *din a noastte inetni?

El singur zeu stätut-a nainte de-a fi zeiiSi din noian de ape puteri au dat scanteii,El zeilor &A suflet si lumii fericire,El este-al omenirii izvor de mantuire:Sus inimile voastre 1 Cantare aduceti-i,El este moartea mortii si invierea vietii 1

Si el imi dete ochii -sä väd lumina zilei,Si inima-mi implut-au cu farmecele mild,In vuietul de vanturi atizit-am al lui mersSi 'n glas purtat de cantec simtii duiosu-i viers,Si tot pe lang' acestea cersesc inc'un. adaos:SI 'ngAduie intrarea-mi in vecinicul repaos !

SI blesteme pe-oricine de mine-o avea milk',SI binecuvinteze pe cel ce mä impilà,S'asculte once gurà ce-ar vrea ca sä mä tadà,Puteri sä. pue 'n bratul ce-ar sta O. mä ucidä,S'acela intre oameni devinä cel intaiuCe mi-a A:pi chiar piatra ce-oiu pune-o cApätaiu.

8*

www.dacoromanica.ro

1'6 M. EMINESCU

Gonit de toatä. lumea prin anil mei sä trec,Pan' ce-oiu sirati di ochiu-mi de lactime e sec,CA 'n orice om din lume un dusman mi se nwe,C'ajung pe mine insumi a nu mä mai cunoaste,Q chinul 0 durerea simtirea-mi a 'mpietrit-o,Q pot sä-mi blestem mama, pe care am iubit-oand uta cea mai crudä mi s'a pärea amor ...Poate-oiu uita durerea-mi 0 voiu putea sä mor.

Sträin Si fIt' de lege de voiu muri atunceNevrednicu-mi cadavru in ulitä 1-arunce,S'aceluia, Pärinte, s'l-i dai coroanä scumpä,Ce-o O.' amute dnii, ca inima-mi s'o rumpà,Iar celui ce cu pietre m'a' va izbi In fatä,Indufl-te, stäpane, 0 dä-i pe veci vieatä 1

Astfel numai, Pkinte, eu pot sä-ti multumescCI tu mi-ai dat in lume norocul sä träiesc.SI cet a tale daruri, genunchi 0 frunte nu plec,Spre utä 0 blestemuri as vrea sä te induplec,SI simt a de suflarea-ti suflarea mea se curnilSi 'n stingerea eternä dispar färä de utmä 1

www.dacoromanica.ro

ATAT DE FRAGEDA...

Atat de fragedI, te-asameniCu floarea albI de cires,i ca un inger dintre oameni

In calea vietii mele iesi.

Abia atingi covorul moale,MItasa sunk sub picior,

dela crestet pan' in poalePlutesti ca visul de usor.

Din Incretirea lungii rochiiIllsai ca marmura in locS'atarnà sufletu-mi de ochiiCei plini de lacrimi si noroc.

0 vis ferice de iubire,Mireas1 blandà din povesti,Nu mai zambi! A ta zambireMi-aratI cat de dulce esti,

Cat poti cu-a farmecului noapteSI 'ntuneci ochii mei pe veci,Cu-a gurii tale calde soapte,Cu 'mbrAtisäri de brate reci.

De-odatI trece-o cugetare,Un vAl pe ochii tIi fierbinti:

'ntunecoasa renuntare,umbra dulcilor dorinti.

www.dacoromanica.ro

11 8 M. EMINESCU

Te duci, s'am hateles prea bineSI nu mä tin de pasul tu,Pierdutä vecinic pentru. mine,Mireasa sufletului meu!

Q te-am zärit e a mea viriävecinic n'o sä mi-o mai iert,

Splsi-voiu visul de luminäTinzandu-mi dreapta in desert.

F o sä-mi räsai. ca o icoanäA pururi verginei Mari,Pe fruntea ta purtând coroanäUnde te duci? and o sä vii?

www.dacoromanica.ro

SONETE

I

Afad-i toamnI, frunzI 'mprIstiatI,lar vântul svArle 'n geatuuri grele picuri;

tu citesti sctisori din roase plicuriSi intr'un ceas gândesti la vieata toad'.

Pierzandu-ti timpul tu ca dulci nimicuri,N'ai vrea ca nime 'n usa ta sI bad;Dar si mai bine-i, când afarI-i sload,SI stai visand la foc, de somn sI picuri.

Si eu astfel mg. uit din jet pe ganduri,Visez la basmul vechiu al zânei Dochii;In juru-mi ceata creste rânduri-randuri;

De-odat' aud fosnirea unei rochii,Un moale pas abia atins de scanduri ...Iar naani subtiri si reci mi-acopär ochii.

www.dacoromanica.ro

320 M. EMINESCU

II

Sunt alai la mijloc si 'neä multi vor treceDin ceasul sfant in care ne 'ntalniräm,Dar tot mereu gandesc cum ne iubiräm,Minune cu ochi mari si manä rece.

0 vino iar! Cuvinte dulci inspirà-mi,Privirea ta asupra mea se plece,Sub raza ei mä lasä a petrece*i canturi nouä smulge tu din lirä-mi.

Tu nici nu stii a ta apropiereCum inima-mi de-adanc o linisteste,Ca räsärirea stelei in t'Acere;

lar cand te vld zambind copiläreste,Se stinge-atunci o vieatä de durere,Privirea-mi arde, sufletul imi creste.

III

and insusi glasul gandurilor tace,MI 'ngan'l cintul unei duld evlaviiAtunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?Din neguri reci plutind te vei desface?

Puterea noptii bland insenina-veiCu ochii maxi si purtätori de pace?Räsai din umbra vremilor incoace,Ca s'A te väd venind ca 'n vis, asa vii!

Cobori Incet . .. aproape, mai aproape,Te pleacà lar zambind peste-a mea fatä,A ta iubire c'un suspin arat-o,

Cu geana ta ra'atinge pe pleoape,SI simt fiorii strangerii In bratePe veci pierduto, vecinic adorato 1

www.dacoromanica.ro

FREAMAT DE CODRU

Treskind scanteie laculSi se leagän1 sub soare;Eu, privindu-1 din pä'dure,Las aleanul sl mà." fure

ascult de la rIcoarePitpalacul.

Din izvoare §i din garleApa sunk' somnoroasI;Unde soarele pAtrundePrintre ramuri a eiEa In valuri sperioase

Se asvarle.

Cucul cántà, mierle, presuriCine §tie sI le-asculte?Ale pasIrilor neamuriCiripesc pidte 'n ramuri

vorbesc cu-atIt de multeIntelesuri.

Cucu 'ntreabA: «Unde-i soraViselor noastre de varà?

Cu privirea ostenitI,Ca o zInäl sà ràsarI

Tuturora».

www.dacoromanica.ro

I22 M. EMINESCU

Teiul vechiu un ram intins-a,Ea sà." poatà s5.-1 Indoaie,Ramul tânIr Vint säl-si deje

de brate 'n sus s'o lee,Iarl florile sä.' ploaie

Peste dansa.

Se IntreabI trist izvorul:« Unde mi-i crEasa oare?PArul moale despletindu-si,Fata 'n apa mea ptivindu-si,SI m'atingI visItoare

Cu piciorul?».

Am rIspuns: « adure drag1,Ea nu vine, nu mai vine!Singuri voi, stejari, rImânetiDe visati la ochii vineti,Ce lucitä pentru mine

Vara 'ntreag5.».

Ce frumos era in cringuri,Cand cu ea ra'arn prins tovarls I0 poveste incântaaCare azi e 'ntunecatà ...De-unde esti revino iarIsi,

SI firn singuri 1

www.dacoromanica.ro

REVEDERE

Codrule, codrutule,Ce mai faci, drägutule,Q de cand nu ne-am vlzutMula vreme au trecutSi de când m'am depIttat,Muhl lume am imblat.

Ia eu fac ce fac de mult,lama vis colu-I ascult,Crengile-mi rupandu-le,Apele-astupIndu-le,Troienind arIrileSi gonind cant-árile;Si mai fac ce fac de mult,Vara doina mi-o ascultPe ckarea spre izvorCe le-am dat-o tuturor,Implandu-si cofeileMi-o anti femeile.

Codrule Cu rfturi line,Vreme trece, vreme vine,Tu din tânIr precum qtiTot mereu intinere§ti.

Ce mi-i vremea, cand de veacuriStele-mi santeie pe lacuri,Q de-i vremea rea sau bura,Vântu-mi bate, frunza-mi sura;

www.dacoromanica.ro

1Z4 M. EMINESCU

Si de-i vremea bunä, rea,Mie-mi curge Dunärea.Numai omu-i schimbätor,Pe pätnatir rätäcitor,lar noi locului ne tinem,Cum am fost asa rämanem:Marea si cu raurile,Lumea cu pustiurile,Luna si cu soarele,Codrul cu izvoarele.

www.dacoromanica.ro

FOAIA VESTE DA(dupl N. LENAU)

Vântu-o foaie vestejitäMi-au adus miscind fereastaEste moartea ce-mi trimiteFärä plic scrisoarea-aceasta.

Voiu pästra-o, voiu intinde-ointre foile acele,Ce le am din alte timpuriDela mina dragei mele.

Cum copacu-si uitä foaiaCe pe vint mi-a fost trimisä,Astfel ea uitat-au poateAste foi de clansa scrise.

Vorbele iubirii moarteVinovate-mi stau de fatà,Dovedite de minciunäCer sä sting a lor vieata.

Dulcea lor zädärnicieNu mä 'ndur so pun pe foc,De si-mi stau atit de triste0, nu pot muri pe loc.

www.dacoromanica.ro

126 M. EMINESCU

Voiu pIstra intreg amarulnorocul 'Astor foi, i

In durerea vechii pierdenRecitindu-m. 'napoi;

Numai vestea bland'a mortii,Foaia tristà le-am adaos:Moartea vindec' once ranä"Mud la patime repaos.

www.dacoromanica.ro

DESPARTIRE

SI cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?Te-as cere doar' pe tine, dar nu mai esti a ta;Nu floarea vestejitI din pIrul tIuaci singura mea rugl-i uitIrii sl mI dai.

La ce simtirea crudà a stinsului norocSI nu se sting' asemeni, ci 'n veci sI stea pe loc?Tot alte unde-i sunI aceluiasi parIu:La ce statornicia pIrerilor de rAu,and prin aceastI lume sà trecem ne e scrisCa visul unei umbre si umbra unui vis?La ce de-acu 'nainte tu grija mea s'o porti?La ce sl mIsuri anii ce sboarI peste morti?Tot una-i dad astIzi sau mâne o sI mor,and voiu piarI urma in mintea tuturor,and voiu sI uiti norocul visat de amandoi.Trezindu-te, iubito, cu anii Inapoi,SI fie neagrI umbra in care-oiu fi pierit,Ca si când niciodatI noi nu ne-am fi gIsit,Ca si când anii mandri de dor at fi desertiCI te-am iubit atata putea-vei tu sI ierti?Cu fata spre pIrete ml lasI prin strä'ini,SI 'nghete sub pleoape a ochilor lumini,

când se va Intoarce pImantul in pImant,Au cine o sI stie de unde-s, cine sunt?antIri tinguitoare prin zidurile reciCersi-vor pentru mine repaosul de veci;Ci eu a vrea ca unul, venind de mine-aproape,

spuie 21 tIu nume pe 'nchisele-mi pleoape,

www.dacoromanica.ro

128 M. EMINESCU

Apoi de vor nfarun.ce in margine de drum ...Tot imi va fi mai bine ca 'n ceasul de acum.Din zare departata rasar' un stol de corbi,SI 'ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi,Rasar' o vijelie din margini de pamant,Dand pulberea-mi taranii si inima-mi la vant

Ci tu ramai in floare ca luna lui April,Cu ochii maxi si umezi, cu zambet de copil,Din cat esti de copila sa 'ntineresti mereu,i nu mai sti de mine, ca nu m'oiu sti nici eu.

www.dacoromanica.ro

O, MAMA...

O, mamä, dulce manda', din negurä de vremiPe freamAtul de frunze la tine tu mä chemi;Deasupra criptei negre a sfantului mormantSe scuturä salcamii de toamnä si de vant,Se bat incet din ramuri, Inganä glasul täu ...Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.

Cand voiu muri, jubito, la crestet s'al nu-mi plangi;Din teiul sfant si dulce o ramurà sä frangi,La capul meu cu grijà tu ramura s'o 'ngropi,Asupra ei sal cadà a ochilor t'ad stropi;Simti-o-voiu odatä umbrind mormantul meu ...Mereu va creste umbra-i, eu voiu dormi mereu.

Iar daal impreunä va fi ca sä murim,SI nu ne dua 'n triste zidiri de tintirim,Mormantul s'a' ni-1 sape la margine de rau,Ne punä 'n inaperea aceluiasi sicriu;De-apururea aproape vei fi de sanul meu ...Mereu va plange apa, noi vom dormi mereu.

9

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA I

Când cu gene ostenite sara suflu 'n lumânare,Doar ceasornicul urmeaz1 lung' a timpului cIrare,Cxci perdelele 'nteo parte cand le dai, i In odaieLuna varsä. peste toate voluptoasa ei vâpaie,Ea din noaptea amintirii o vecie 'ntreagä. scoateDe duren, pe care insâ le simtim ca 'n vis pe toate.

LunI tu, stApan' a mârii, pe a lumii bola luneciSi gândirilor dând vieatä, suferintele intuneci;Mii pustiuri scânteiazA sub lumina ta fecioarâ,Si cap codri-ascund in umbrà strälucire de izvoarà!Peste câte mii de valuri stäpanirea ta sträbate,Când plutesti pe miscâtoarea Märilor singurâtate ICate târmuri inflorite, ce palate si cetäti,StrAbItute de-al tAu farmec tie singufl-ti arâti!Si in câte mii de case lin pâtruns-ai prin feresti,Cate frunti pline de gânduri, gânditoare le privesti!Vezi pe-un rege ce 'mpânzeste globu 'n planuri pe un veac,and la ziva cea de mane abia cuget' un sAracDei trepte osebite le-au esit din urna sortiiDeopotrivl-i stIpâneste raza ta si geniul mortii;La acelas sir de patimi deopotrivà fund robi,Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!Unul cautà 'n oglindà de-si bucleazâ al sän.Altul cautI in lume si in vreme adevâr,De pe galbenele file el adunâ mii de coji,A lor nume trecâtoare le insamnA pe räboj;larà altu 'mparte lumea de pe scânduraSocotind cât aur marea poartI 'n negrele-i

www.dacoromanica.ro

eL(

, ratio.. .1 »1444,1

a141,7 00

4

CAZ.I 1-406hrii = eGn..1,(.4,r0

4.0; !Vt.-, 4 fr i ''''''4Ì .

ca,

/144AZ ki,v. zie t...4..444:-,

-e44,,sT"ri, j f hi 1,44-T144

k' 1414401,4-;). o'

---t; 6'4'te4,1,44,4

iftr;t4,;)144

a

A

1C/attemam 4.:27:1.,, ea

..,

Cci",pof -, lavig e44.4 fir.< 144 ' t 41.4,w-e--

. -,...

.

ea-4;411.-,

444'11," y..414 Ciii., -6; pla.; , fi ii.:, o

i ,., .

''-oeft44-LO tio0404A to 4 cveifflo a,..4 41 V'C't " )

.

dl "'II& 441:+4;14.1'0 11101:4,2 '''jr(7.1

* )144 4

4 *,

go.tvrt-I, »v...4/.., . of r

, 1,,,,k&

d t4PP4

'tat,44--ite,;

9

9.

SCRISOAREA I 13

SCRISOAREA I

Manuscznele Academiei Romine (numerotatä, IntAiu, a III-a) zz8z,59

.

"

..

_/4

,,

www.dacoromanica.ro

132 M. EMINESCU

lar colo batranul dascal cu-a lui haina roasa 'n coate,Inteun calcul faifa capät tot socoate i socoateSi de frig la piept i 'ncheie tremurand halatul vechiu,Ii infunda gatu 'n guler i bumbacul in urechi;Uscativ asa cui-n este, garbovit si de nimic,Universul faral margini e in degetul lui mic,aci sub frunte-i viitorul i trecutul se inchiaga,Noaptea-adanc' a veciniciei el in siruri o desleaga;Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umarAsa el sprijinä lumea i vecia inteun numar.

Pe cand luna sträluceste peste-a tomurilor bracuri,Intr'o clipä-1 poartä gandul indarat cu mii de veacuri,La 'nceput, pe cand flinta nu era, nici nefiinta,Pe cand totul era lipsa de vieata i vointa,Cand nu s'ascundea nimica, dei tot era ascunsand patruns de sine insusi odihnea cel nepatruns.Fu prapastie? genune? Fu noian intins de opa?N'a fost lume priceputa si nici minte s'o priceapa,aci era un intuneric ca o mare fä'r' o raza,Dar nici de valzut nu fuse si nici ochiu care s'o vaza.Umbra celor nefäcute nu 'ncepuse-a se desface,Si in sine impacata stápanea eterna pace! ...Dar deodat' un punct se misca cel intaiu i singur.Cum din chaos face mutila', iara el devine Mal ...Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boabaE stapanul fara margini peste marginile lumiiDe-atunci negura eterna, se desface in fasii,De atunci rasare lumea, luna, soare si stihiiDe atunci si pana astäzi colonii de lumi pierduteVin din sure vai de chaos pe carari necunoscuteSi in roiuri luminoase izvorind din infinit,Sunt atrase in vieata de un dor nemarginit.lar in lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,Facem pe pámantul nostru musunoaie de furnici;Microscopice popoare, regi, osteni i invatatiNe succedem generatii i ne credem minunati;Musti de-o zi pe-o lume mica de se m'asura cu cotul,In acea nemarginire ne 'nvartim uitand cu totul

www.dacoromanica.ro

Incepand la talpa insasi a multimii omenestisuind in susul scärii pan' la fruntile craiesti,

De a vietii lor enigma Ii vedem pe top munciti,Flea sti sà spunem care ar fi mai nenorocitiUnul e in toti, tot astfel precum una e In toate,De asupra tuturora se ridica cine poate,Pe cand altii stand in umbra: si cu mima smerita'Nestiuti se pierd in tainä ca i spuma nezaritaCe-o sa-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gandesc?Ca si vantu 'n valuri trece peste traiul omenesc.

Fericeasca-1 scriitorii, toata lumea recunoasca-1Ce-o sa aiba din acestea pentru el, batranul dascal?Nemurire, se va zice. Este drept cà vieata 'ntreagai,Ca si iedera de-un arbor, de-o idee i se leaga.« De-oiu muri isi .zice 'n sine al meu nume o sa-1 poarteSecolii din gural 'n gurä si 1-or duce mai departe,

SCRISOAREA I 133

Cum ca lumea asta 'ntreagä e o clipa suspendata,'ndäratu-i si 'nainte-i intuneric se aratl.

Precum pulberea se joaca in imperiul unei raze,Mll de fire viorie ce cu raza inceteaza,Astfel, intea veciniciei noapte pururea adanca,Avem clipa, avem raza, care tot mai tine Inca...Cum s'o stinge, totul piere, ca o umbra 'n intuneric,Caci e vis al nefiintii universul cel himeric

In prezent cugetatorul nu-si opreste a sa minte,Ci 'nteo clip a gandu-1 duce mii de veacuri inainte;Soarele, ce azi e mandru, el Il vede trist i rosCum se 'nchide ca o rana printre nori intunecosi,Cum planetii toti înghiaç i s'asvarl rebeli in spat'Ei, din franele luminii si ai soarelui scapati;llar catapeteasma lum.ti in adanc s'au innegrit,Ca si frunzele de toamna toate stelele-au pierit;Timpul mort i 'ntinde trupul si devine vecinicie,Caci nimic nu se intampla in intinderea pustie,Si. in noaptea nefiintii totul cade, totul tace,Cad in sine impacata reincep' eterna pace ...

www.dacoromanica.ro

T-34 M. EMINESCU

De a pururi, pretutindeni, In ungherul unor crieriga'si, cu al meu nume, adapost a mele scrieri! »

O sarmane! tii tu minte câte 'n lume-ai auzit,Ce-ti trecu pe dinainte, Cate singur ai vorbit?Prea putin. De ici, de colo de imagine-o fäsie,Vre o umbra de gandire, ori un petec de hartie;

cand propria ta vieata' singur n'o stii pe de tost,O sa-si batä alçii capul s'o patrunzA cum a fost?Poate vr'un pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,Printre tomuri brIcuite asezat si el, un brac,Aticismul limbii tale o sa-1 purià la cântari,Colbul ridicat din carte-ti 1-o sufla dm ochelari

te-o strange 'n douà siruri, asezandu-te la coadà,In veo notà prizarita sub o pagina neroada.

Pop zidi o lume 'ntreaga, pop s'o sfara'rni ori ce-ai spune,Peste toate o lopata de tarânâ se depune.Mana care-au dorit sceptrul universului si gânduriCe-au cuprins tot universul, incap bine 'n patru scânduri .

Or sa' vie pe-a ta urma in convoiu de 'nmormantare,Splendid ca o ironie cu priviri nepàsâtoarelar deasupra tuturora va vorbi veun mititel,Nu slavindu-te pe tine ... lustruindu-se pe elSub a numelui tàu umbea. IatI tot ce te asteapta.Ba s'a vezi posteritatea este Inca si mai dreapa.

Neputand sa te ajungà, crezi c'or vrea sa" te admire?Ei vor aplauda de sigur biografia subtireCare s'o 'ncerca s'arate ca n'ai fost veun lucru mare,C'ai fost om cum sunt i dansii MIgulit e fiecareCà n'ai fost mai mult ca dansul. i prostatecele rariSi le umfla orisicine In savante adunAriGaud de tine se vorbeste. S'a 'nteles de mai nainteC'o ironicà grimasa sa" te laude 'n cuvinte.Astfel incaput pe mana a orieärui, te va drege,Rele-or zice ca sunt toate câte nu vor intelegeDar afata de acestea, vor elta vietii taleSI-i gaiseascl pete multe, fautati si mici scandaleAstea toate te apropie de dansii .. Nu luminaCe In lume-ai reva."rsat-o, ci pacatele i vina,

www.dacoromanica.ro

, 1

4Fa,,' c& jo--;

f6,,,;) te 1174,.

° *4,

pf4A-171-e.e...; . 144'444'IA'

,` 4

1..)0 te

j3-g }47) ttl;

lts,c; .444.,4/1"

cr-; t,i;it

17.'44

F; fiThir-fCret

cl;C vff-a.

'4

7; ern= 4dior

4.3440.6244.""Yrrt'f4

an, 1,...,1

-

144a/Vel

I ma,2 :..14

SCRISOAREA IManuscrisele Academiei Române zz8z,66

rdtora. IAA.

Q?43,s

,

.41 -.44454'

SCRISOAREA I s

J

cfie,p.;Wlf -1.4. 74°

are

CA)

.

.,,.

a

www.dacoromanica.ro

136 M EMINESCU

Oboseala, släbiciunea, toate relele ce suntInteun mod fatal legate de o mânà de pämânt;Toate micile mizerii unui suflet chinuitMult mai mult ii vor atrage decat tot ce ai gandit.

Intre ziduri, printre arbori ce se scuturà de floare,Cum revarsä luna plinä linistita ei splendoareli din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;

Amortitä li-i duterea, le simtim ca 'n vis pe toate,aci in propria-ne lume ea deschide poarta 'nträriii ridicä mii de umbre dupà stinsul lumanärii ...

Mii pustiuri scanteiaz1 sub lumina ta fecioarli,i cati codri-ascund in umbrà strAlucire de izvoarä 1

Peste ¿ate mii de valuti stäpanirea ta strábate,Cand plutesti pe misatoarea märilor singurätate,

pe top ce 'n as-a lume sunt supusi puterii sortiiDeopotrivä-i stäpaneste raza ta si geniul mona 1

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

De ce pana mea tImâne In cerneall, mä. Intrebi?De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i dela trebi?De ce dorm, ingrImIdite intre galbenele file,Iambii suitori, troheii, sIltItetele dactile?DacI tu stiai problema astei vieti cu care lupt,Ai vedea cI am cuvinte pana chiar säi o fi rupt,Clci intreb, la ce-am incepe sI 'ncercIm in luptI dreaptIA turna in formI nouI limba veche si. 'nteleaptI?Acea tainicI simpre, care doarme 'n a ta hat&In cuplete de teatru s'o desfaci ca pe o marfä,and cu sete cauti forma ce sI poatI sI le 'ncapI,SI le scrii cum cere lurnea, veo istorie pe ap5.?Insá tu imi vei rIspunde cl e bine ca in lumePrin frumoasà stihuite sI pItrunzI al rneu nume,SI-mi atrag luare-aminte a bIrbatilor din tarI,SI-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunIoarI,i. desgustul meu din suflet sä."4 impac prin a mea minte.

Dragul meu, cIrarea asta s'a bItut de mai nainte;Noi avem in veacul nostru acel soiu ciudat de barzi,Care 'ncearcI prin poeme sl devie cumularzi,Inchinând ale lor versuri la puternici, la cucoane,Sunt cantati in cafenele si fac sgomot in saloane;lar cIfIrile vietii fijad grele si inguste,Ei incearcl sà le treacà prin protectie de fuste,Dedicând brosuri la dame a aror bIrbati ei sperIC'ajungänd cändva rninistri le-a deschide cariefl.

De ce nu voiu pentru nume, pentru glorie sl scriu?Oare glorie sI fie a vorbi Inteun pustiu?

www.dacoromanica.ro

1149a 41.4

?I (-PAW/14ft

Manuscrisele Acaderniei RornAne

14 Ptil,"; ire eLsi-tr

afiig /0.4- 07,t44, s

reo/rAts

, ,

(:.1 °. .1i." rr444; 4.`eiv trY14-

/1,

tirsr"4- .t 44-err

4+ PV41";

SCRISOAREA2260, 169 Ye

z

13 8M. EMINESCU

' .; .1:5*

4/ 444. 7-cii.t6ci e

$1..k.,;4 sad r1.41,7A.

d7d r

A: 'rah

- ',J.L:4 . .ifi d-r/1,..9-C...1 CL'cl,.; tip' .1.-- r' ,,,,.--tr, ,.0

4 ì1

,,6 j 4 f - r....t et, Y76A.; I104, ,t,i4.1,6-4

.& ; 144:P... 4-:tmiN pa' .A;as Arr.." CaY

4,4 tu.414,d A:rx ;6.:.

/1

4 61( itrkt,i; r-z tft; C

.tr.

www.dacoromanica.ro

4- 44,7

7CZYtea..=-.."

in":"

Ale kr 7,144

I ,

,A,141P,...'

- \

)I\

4' ,,,V 54,

. \,

! '

C 441,,,,_ s-,-.41

i'P

fs

,4114-"

-"6

1 4 -11--;'

47,

"1,11..44 (, )140,-9,

404,:,.54,40.0\r,

tit

SCRISOAREA IIManuscrisele Academiei Rondne zz6o, 170

C..

f!

Arai eIAA

JI \

_efe:

e

Jr v

4147

1

A: 4

g

4-4-11J41

SCRISOAREA II 39

4/ 7O

A

L

i,°)

42.

www.dacoromanica.ro

J'40 M. EMINESCU

Azi, cand patimilor proprii muritorii toti sunt robi,Gloria-i inchipuirea ce o mie de neghiobiIdolului lot inchina, numind mare pe-un pideCe-o besica e de spuma, intfun secol de nimic

Incorda-voiu a mea lira sa cant dragostea? Un lantCe se 'triparte cu frätie intre doi si trei amanti.Ce? sa 'ngani pe coarda dulce, ca de voie te-ai adaosLa cel cor ce 'n opereta e condus de Menelaos?Azi adeseori femeia, ca si lumea, e o s coa%Unde 'nveti numai durere, injosire si spoiala;La aceste academii de stiinti a zanei VineriTot mai des se perindeaza si din tineri in mai tineri,Tu le vezi primimd elevii cei imberbi in a lor clas,Pana cand din scoala toatä o ruina a ramas.

Vai I tot mai gandesti la anii, cand visam in academii,Ascultand pe vechii dascali carpocind la haina vremii,Ale clipelor cadavre din volume stand s'aduneSi 'n a lucrurilor peteci cautand intelepciune?Cu murmurele lor blande, un izvor de horum-harumCastigand cu clipoceala nervum rerum gerendarum ;Cu evlavie adanca ne 'nvarteau al mintii scripet,Leganand cand o planeta, cand pe-un rege din Egipet.

Parca-1 vad pe astronomul cu al negurii repaos,Cum usor, ca din cutie, scoate lumile din chaosSi cum neagra vecinicie ne-o intinde si ne 'nvataCa epocele se 'risita ca margelele pe ata.Atunci lumea 'n capatana se 'nvartea ca o moriscaDe simteam, ca Galilei, ca comedia se misa.

Ametiti de limbe moarte, de planeti, de colbul scolii,Confundam pe bietul &sal cu un craiu mancat de moliiSi privind painjenisul din tavan, de pe pilastri,Ascultam pe craiul Ramses si visam la ochi albastriSi pe margini de caiete scriam versuri dulci, de pilca'Catre vre-o trandafirie si salbateca Clotilda.Imi plutea pe dinainte cu al timpului amesticBa un soare, ba un rege, ba alt animal domestic.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA II

Scartiirea de condeie dädea farmec astei linisti,Vedeam valuri verzi de gane, undoiarea unei inisti,Capul greu cAdea pe banck päreau toate 'n infinit;Cand suna, stiam a Ramses trebuia sä fi murit.

Atunci lumea cea ganditä pentru noi avea fiintä,, din contra, cea aievea ne pärea cu neputintä.

Azi abia vedem ce stearpà si ce asprä cale esteCea ce poate sà convie unei inime oneste;lar in lumea cea comunä a visa e un pericul,aci de ai cumva iluzii, esti pierdut si esti ridicul.

i de-aceea de-azi 'nainte poti sä nu mä mai intrebiDe ce ritmul nu m'abate cu ispia dela trebi,De ce dorm ingamädite intre galbenele file,Iambii suitori, troheii, sältäretele dactile ...De-oiu urma sä scriu in versuri, teamä mi-e ca nu cumvaOamenii din ziva de-astäzi sä. mä 'nceap'a Muda.DacA port cu usurintä si cu zambet a lor urkLaudele lor de sigur m'ar mahni peste Mäsurä.

141

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

Un Sultan dintre aceia ce domnesc peste veoCe cu-a turmelor pâsune, a ei patrie s'o schimbkLa pämânt dormea tinându-si câpâtâiu mâna cea dreaptä;Dark' ochiu 'nchis afark inlkintru se desteaptä.Vede cum din ceruri luna lunecà si se coboarlSi s'apropie de dânsul preschimbatä in fecioarà.Inflorea ckarea ca de pasul blândei prinlveri;Ochii ei sunt plini de umbra ainuitelor duren;Codni se infioreazI de atâta frumusete,Apele 'ncretesc in tremur strAvezule lor fete,Pulbere de diamante cade fitiä ca o burl,Scânteind plutea priin aer si pe toate din naturà$i prin mâ.ndra fermecare sun' o muzicA de soapte,Iar pe ceruri se inaltä curcubeele de noapte . . .

Ea, sezând cu el alkuri, mâna fina i-o intinde,PArul ei cel negru 'n valuri de inkasI se desprinde:

« Las' sI leg a mea vieatl de a ta . . . In bratu-mi vino,Si durerea mea cea dulce cu durerea ta aun-o.Scris in cartea vietii este si de veacuri si de steleEu sà fiu a ta stâpânk tu stApan vietii mele».

$i cum o privea Sultanul, ea se 'ntunecI . .. dispare;Iar din mima lui simte un copac cum a rIsare,Care creste inteo clipà ca in veacuri, mereu creste,Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se rateste;Umbra lui cea uriasä orizonul Il cuprinde$i sub dânsul universul inteo umbrà se intinde;Iar in patru pârti a lumii vede siruri muntii mari,Atlasul, Caucazul, Taurul i Balcanii seculari;

www.dacoromanica.ro

er,14,t,j:A.V

14,16

41 6-7(nr'4-:

,/ 4,, ), A.,. 1.-C

-r--I &

.., , ,

,A A A.,i, c.,,,-44 b N.stri' 0- '''

.4 .4. - .*2....rkr.--,-; , ..A..17'

. tt :;,,,,

, ' , -,,,,-. 4,..... 4-7,; fM-'0(

...st . - 4 r fr"; ..4 --)At , :,,.: .... ,-. .4 - f:".7.:1, . " 77:7--;., , _,.. 4, --r----4_,_:.

"--

.,.- % --, led" 4 . v-.............:".. e .4.!.f,.. f':7--i-fi..°1""..42 .:. : . :: .:44f.

" ,ir----":"A-7 '

/ r''''4..

Ac.

C?Aul

kt.lr

11/144,

r A,cra.=L-.-'

4.3

-3

14'

(7»pr.14-1" trw,

te 14.

rk;

/4r6 .

:4'6..Imo. <A

SCRISOAREA III

.49e

Manuscrisele Academiei Romine zz6o,86

if

ee

.)

.

SCRISOAREA 143ITI

www.dacoromanica.ro

144 M. EMINESCU

Vede Eufratul si Tigris, Nilul, Dunárea bátrânIUmbra arborelui falnic peste toate e stä.'pâriä..Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuriSi corIbiile negre legkandu-se pe rauri,Valurile verzi de grâe legánându-se pe lanuri,M'Afile tármuitoare i cetáti lángá limanuri,Toate se intind nainte-i ca pe-un urjas covor,Vede %asá. lângl i popor lângl poporCa prin neguri alburie se strevä.'d si se prefacIn inting 'mpárátie sub o umbrá de copac.

Vulturii porniti la ceruri, pân' la ramuri nu ajung;Dar un vânt de biruintá se porneste indelung

loveste tânduri, rânduri in frunzisul sunItor,StrigIte de Allah! Allah! se aud pe sus prin nori,Sgomotul crestea ca marea turbutatá i inaltá,Urlete de báltálie s'alungau dupáInsà frunzele-ascutite se indoaie dup.a." vâ.nt

deasupra Romei nouá.' se incliná la pámânt.

Se cutremurá Sultanul ... se desteapa ... si pe cerVede luna cum pluteste peste plaiul Eschiser.

priveste trist la casa Seihului Edebali;Dupá gratii de fereastrá o copia el záriCe-i zâmbeste, mrádioasà ca o creangá de alun;E a Seihului copilà.', e frumoasa Malcatun.Atunci el pricepe visul trimis dela profet,C.1 pe-o clipá se Vátase chiat in raiu la Mohamet,Q. din drago stea-i lumeascl un imperiu se va naste,Ai amas ani si margini numai cerul le cunoaste.

Visul sáu se 'nfiripeazá si se 'ntinde vultureste,An cu an impárátia tot mai largl se sporeste,Iará flamuta cea verde se inaltä an cu an,Neam cu neam urmându-i sborul si sultan dupl sultan.Astfel tará dupl tarl drum de glorie-i deschidPân' in Dunlre ajunge furtunosul Baiazid

La un semn, un tárm de altul, legând vas de vas, se leaglSi in sunet de fanfare trece oastea lui intreagá;

www.dacoromanica.ro

'.

ritT'e-1L. rtyf/2.` _ stzs s

'Û T

Id'''. c,- lettt,---C.

-

9:

"

i ffr

4P444!' CAI,

1 -

,X .4:1:;La` i.;2:44* .1

A

- 1)4 /.1

cift.-6,c,..4.

e(-747-Jo,

I

F 47(2,1-1-4: ; "..,* -."7

fr,

"

a.'e4 ; 17,eircL,_

) '

. .

-e: Ae1'12! -.7tAn'erin",--e . -pee, .1:491 k 4-4 a I))

)2g-re - ILA'''. ,e14,0-14,' U-s-re ; 131'

.F.; ?4-4 P- ',6)1.

41 .4 .

SCRISOAREAManuscrisele Academiei Romine 2276,103

0

SCRISOAREA 145

r I

www.dacoromanica.ro

146 M. EMINESCU

Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah si SpahiiVin de 'ntuneca plimantul la Rovine in campii;Raspandindu-se in roturi intind corturile mari ...Numa 'n zarea departata suna codrul de stejari.

Iatá vine-un sol de pace c'o naframI 'n varf de bát.Baiazid privind la dinsul, 11 intreabá cu dispret:

« Ce vrei tu?»« Noi? Bunä.' pace! Si de n'o fi cu banat,

Domnul nostru-ar vrea sa' vazá pe máritul impárat».

La un semn deschisI-i calea si s'apropie de cortUn bä'tran atat de simplu, dupl vorba, dupa' port.

« Tu esti Mircea?»« Da 'mplrate 1 »

« Am venit sá mi te 'nchini,SI nu schimb a ta coroara inteo ramurá de spini».« Orice gand ai, Impkate, si oricum vei fi sosit,at suntem inca' pe pace, eu itii zic: Bine-ai venidDespre partea inchinkii insá, Doamn.e, sa ne ierti;Dar acu vei vrea cu oaste si razboiu ca sa ne certi,Ori vei vrea sal faci intoars'a de pe-acuma a ta cale,SI ne dai un semn si nou'l de mila Mkiei-Tale ...De-o fi una, de-o fi alta ... Ce e scris si pentru noi,Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i fázboiu».

« Cum? Cand lurnea mi-e deschisa, a privi gandesti ca potCa intreg Aliotmanul sa se 'mpiedece de-un ciot?O, tu nici visezi, bátrane, cati in cale mi s'au pus!Toata floarea cea vestità a intregului Apus,Tot ce stá in umbra crucii, impárati si regi s'aduna.SI dea piept cu uraganul ridicat de Semilunä.S'a 'mbrkat in zale lucii cavalerii dela Malta,Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,Fulgerele adunat-au contra fulgetului careIn turbarea-i furtunoasá a cuprins pamant si mate.N'au avut decat cu ochiul ori cu mana semn a face,Si apusul isi impinse toate neamurile 'ncoace;Pentru-a crucii biruintá se miscarl rauri-râ'uriOri din codri ráscolite, ori starnite din pustiuri;

www.dacoromanica.ro

40*

SCRISOAREA T47

Sguduind din pace-adana ale lumii inceputuri,Innegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,Se miscau ingrozitoare ca pIduri de lAnci i sä'bii,Tremura inspAimântatI marea de-ale lor corIbii!La Nicopole vAzut-ai cate tabere s'au strinsCa s'A stee inainte-mi ca si zidul neinvins.Cand vAzui a lot multime, catI frunzA, catA iarbA,Cu o urA ne 'mpAcatI mi-am soptit atunci in barbä.',Am jurat ca peste dansii s'A trec falnic, fkl pAs,Din pristolul dela Roma s'A dau calului oväisSi de crunta-mi vijelie tu te aperi c'un toiag?

purtat de biruintl, sà mA 'mpiedec de-un mosneag?»«De-un mosneag, da, impkate, cAci mosneagul ce privesti,

Nu e om de rand, el este Domnul Tkii-Românesti.Eu nu ti-as dori veodatl sl ajungi sA ne cunosti,Nici ca Dunkea sA 'nnece spumegand a tale osti.Dupà vremuri multi venirA, incepand cu acel oaspe,Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe;Multi durark dupà vremuri, peste Dunke veun pod,De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;Impkati pe care lumea nu putea sl-i mai incapA,Au venit si 'n tara noastrI de-au cerut päimânt i apASi nu voiu ca s'A ml laud, nici cA voiu s'A te 'nspAimant,Cum venirk se fAcurA top o apA s'un pAmant.Te fllesti cà inainte-ti rlsturnat-ai val-vartejOstile leite 'n zale de 'mpArati si de viteji?Tu te lauzi cA Apusul inainte ti s'a pus? ...Ce-i mana pe ei in luptk ce-au voit acel Apus?Laurii voiau smulgl de pe fruntea ta de fier,A credinpi biruintA cAta once cavaler.Eu? Imi apk skAcia i nevoile si neamulSi de-aceea tot ce miscA 'n tara asta, raul, ramul,Mi-e prieten numai mie, iarà tie dusman este,DusmAnit vei fi de toate, flea prinde chiar de veste;N'avern osti, darA iubirea de mosie e un zidCare nu se 'nfioreazI de-a ta spaimk Baiazid!»

abia plecA bAtranul ... Ce mai freamk, ce mai sbucium!Codrul clocoti de sgomot si de arme si de bucium,

www.dacoromanica.ro

148 M. EMINESCU

lar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,Mii de coifuri lucitoare ies din umbra 'ntunecoasa';Calaretii implu campul i roiesc dupa un semn

In caii lor salbateci bat cu scarile de lemn,Pe copite iau in fugà fata negrului pamant,Lanci scanteie lungi in soare, arcuri se intind in vánt,

ca nouri de ararna i ca ropotul de grindeni,Orizonu 'ntunecandu-1, vin sageti de pretutindeni,Vajaind ca vijelia i ca plesnetul de ploaieUrla campul i de tropot si de strigat de bataie.In zadar striga 'mparatul ca i leul in, turbare,Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;In adar flamura verde o ridica inspre oaste,Caci cuprinsa-i de pieire si in fata i in coaste,aci se clatinä rarite siruri lungi de batalie;Cad Arabii ca i palcuri risipite pe campie,In genunchi cadeau pedestrii, colo caii se rastoarna,Cad sagetile in valuri care suiera, se toarna,

lovind In Eta 'n spate, ca i crivatul si gerul,Pe pamant lor li se pare cal se narue tot cerulMircea insusi mana 'n lupta vijelia 'ngrozitoare,Care vine, vine, vine, calca totul in picioare;Durduind soseau calarli ca un zid 'Malt de suliti,Printre cetele p'ägane trec rupandu-si large uliti;Risipite se 'mprastie a dusmanilor siraguri,

gonind biruitoare, tot veneau a tarii steaguri,Ca potop ce prapadeste, ca o mare turburataPeste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata.Acea grindin' otelita inspre Dunare o mana,Iar in urma lor se 'ntinde falnic armia romana.

Pe cand oastea se aseazI, iata soarele apune,Voind crestetele 'nalte ale tarii sà 'ncununeCu un nimb de biruinta; fulger lung incremenitMargineste muntii negri in intregul asfintit,Pan' ce izvorasc din veacuri stele una cate una

din neguri, dintre codri, tremurand s'arata lunaDoamna marilor s'a noptii varsä liniste si somn.Langa cortu-i, unul dintre fiii falnicului Domn,

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA ILI

Sta zambind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,S'o trimitä dragei sale, dela Arges mai departe:

« De din vale de RovineGraim, Doamna, cata Tine,Nu din gura, ci din carte,Ca ne esti asa departe.Te-am ruga, niki, ruga

trimiti prin cinevaCe-i mai mandru 'n valea Ta:Codrul cu poeneleOchii cu sprancenele;Ca si eu trimite-voiuCe-i mai mandru pe la noi:Oastea mea cu flamurile,Codrul si cu ramurile,Coiful nalt cu penele,Ochii cu sprancenele.Si s'a' tii ca-sCI, multamind lui Cristos,Te sarut, Doamna, frumos».

De-asa vremi se 'nvrednicira cronicarii si rapsozii;Veacul nostru ni-1 umplura saltimbancii. i IroziiIn izvoadele batrane pe eroi mai pot sa caut;Au cu lira visatoare ori cu sunete de flautPoti sa 'ntampini patriotii ce-au venit de-atunci incolo?Inaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!O eroi! care 'n trecutul de mariri vä adumbriseti,Ati ajuns acum de moda de va* scot din letopiseti,Si cu voi drapandu-si nula, va citeaza toti nerozii,Mestecand veacul de aur In noroiul greu al prozii.Ramaneti in umbra santa, Basarabi i voi Musatini,Descalec'ätori de tara, datatori de legi si datiai,Ce cu plugul i cu spada ati intins mosia voasträDela munte pan' la mare si la Dunarea albastra.

Au prevntul nu ni-i mare? N'o sa-mi dea ce o sa cer?N'o sa aflu intre-ai nostri vre un falnic juvaer?

149

www.dacoromanica.ro

150 M. EMINESCU

Au la Sybaris nu suntem, langl capistea spoielii,Nu se nasc glorii pe stradä si la usa cafenelii?N'avem oameni ce se luptä. cu retoricele sulitiIn aplauzele grele a canaliei de uliti,Panglicari in ale tärii, care joaa ca pe funii,Mäsd cu toate de renume din comedia minciunii?Au de patrie, virtute nu vorbeste liberalul,De ai crede cä vieata-i e curatà." ca cristalul?Nici visezi a inainte-ti stä un stalp de cafenele,Ce isi fade de-aste vorbe inganandu-le pe ele.Vezi colo pe uriciunea färä suflet, f`a'rà cuget,Cu privirea 'mpärosatä si. la fälci umflat si buget,Negru, cocosat si lacom, un izvor de siretlicuri,La tovarlsii sAi spune veninoasele-i nimicuri;Toti pe buze-avand virtute, iar in ei monedä calf*Quintesentà de mizerii dela crestet pinä 'n talpà.Si deasupra tuturora, oastea sä si-o recunoascI,Isi aruncà pocitura bulbucatii ochi de broascä ...Dinteacestia tara noastel isi alege astäzi solii!Oameni vrednici ca sä sazI in zidirea sfintei Golii,In clinesi cu maneci lunge si pe capete scufie,Ne fac legi si ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.Patriotii! Virtuosii, cdtori de asezäminte,Unde spumegl desfrAul in naiscäri si in cuvinte,Cu evlavie de vulpe, ca in strane, sed pe locuriSi aplaudà frenetic schime, cantece si jocuri ...Si apoi in Sfatul tärii se adun' sà se admireBulgäroi cu ceafa groasä, grecotei cu nas subtire;Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman,Toatà greco-bulgärimea e nepoata lui Traian!Spuma asta 'nveninatä, astä. plebe, Ast gunoiuSI ajung' a fi stäpara si pe tarà si pe noi!Tot ce 'n Odle vecine e smindt si starpiturä,Tot ce-i insemnat cu pata putrejunii de naturkTot ce e perfid si lacom, tot Fanarul, top Roth,Toti se scurserà aicea si formeazI patriotii,'neat fonfii si flecarii, gägäutii si gusatii,l35.113Aiti cu gura strambI sunt stäpanii astei natii!

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA III

Voi sunteti urmasii Romei? Niste rai si niste fameni!I-e ru.sine omenirii sä va zica voua oameni!Si aceasta ciuma 'n lume si aceste creaturiNici rusine n'au s'A' iee in smintitele lor guriGloria neamului nostru spre-a o face de °cara,Indraznesc ca sa rosteasca pan' si numele tau.. . tara!

La Paris, in lupanare de cinisme si de lene,Cu femeile-i pierdute si 'n orgiile-i obscene,Acolo v'ati pus averea, tineretele la stos . . .

Ce a scos din voi Apusul, cand nimic nu e de scos?

Ne-ati venir apoi, drept minte o sticluta de pomada,Cu monoclu 'n ochiu, drept arma betisor de promenada,Vestejiti ara de vreme, dar cu creen i de copil,Drept stiint' avand in minte vre un vals de Bal-Mabil,Iar in schimb cu-averea toatá veun papuc de curtezana...O, te-admir, progenitura de origine romana!

Si acum priviti cu spaiml fata noastra sceptic-rece,VI mirati, cum de minciuna astazi nu vi se mai trece?Cand vedem el top aceia care vorbe mari aruncaNumai banul il vaneaza si castigul ara munca,Azi, cand fraza lustruita nu ne poate insela,Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?Prea v'ati aratat arama, sfasiind aceasta tara,Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,Prea v'ati batut joc de limba, de strabuni si obicei,Ca sà nu s'arate-odata ce sunteti Niste misei!Da, castigul ara munca, iata singura pornire;Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lasati macar stramosii ca sä doarma 'n colb de cronici;Din trecutul de marire v'ar privi cel mult ironici.Cum nu vii tu, Tepes Doamne, ca punand mana pe ei,Sa-i imparti in douI cete: in smintiti si in misei,Si in douà temniti large cu de-a sila sa-i adum,Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!

151

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

Stä castelul singuratic, oglindindu-se in lacuri,Iar in fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri;Se inaltà in t'Acere dintre raristea de brazi,DAnd atAta intunerec rotitorului talaz.Prin ferestrele arcate, dupä geamuri, tremuf numaLungi perdele incretite, care scAnteie ca bruma.Luna tremurA pe codri, se aprinde, se m'Ateste,Muchi de stAncA, vArf de arbor, ea pe ceruri zugrIveste,Iar stejarii par o strajA de giganti ce-o inconjoarkRAsAritul ei pAzindu-1 ca pe-o tainicA comoarA.

Numai lebedele albe, cAnd plutesc incet din trestii,Domnitoare peste ape, oaspeti linistei acestei,Cu aripele intinse se mai scuturl vi-o taieand in cercuri tremurAnde, cAnd in brazde de vApaie.Papura se miscA 'n freamà't de al undelor cutrier,lar in iarba infloritá, somnoros suspin' un grier ...E atAta varA 'n aer, e atit de dulce svonul ...

Singur numai cavalerul suspinAnd privea balconulCe 'ncArcat era de frunze, de ii spAnzue prin ostrete,Roze rosie de Siras si liane 'n fel de fete.Respirarea cea de ape il imbatA, ca si sara;Peste farmecul naturii dulce-i picurl ghitara:

«O aratI-mi-te iarà 'n hainä lungI de mAtaskCare pare incArcatA de o pulbere-argintoasä,Te-as privi o vieatä 'ntreagI in cununa ta de raze,Pe cAnd m'Ana ta cea albA pArul galben il neteazà.

www.dacoromanica.ro

n;1.1

eletiMbliwrig

riff:1w

AtC4 6

r tel s

%to**

Ankol e4i ett

Ps'

14.94IPS; 4wierJ

e Ir',."

Pa

14.914 eg -"-11`;

SCRISOAREA IV

/1--r?

C-4

Ceii; JCtICr

er; 'rnr'V 41.

SCRISOAREA IVManuscrisele Academiel Ro mane (numerotad, Intám, a II-a)

9,4,44t.

ALA,f'

eg

4o-re...1

0"591,92 ,e-td,t0.% .f?P

("1495:6,9iir41: 01'0

,49 to.o.e

p,6?-4 Aft 09,74l.9;9

frk9 e

den

eh,A-4yr.

15 5

2282, 25

Airge.-;

.p2,14,9 egt'

,199. C4.11,-5

'

www.dacoromanica.ro

'54 M. EMINESCU

Vino! Joacl-te Cu mine . . . Cu norocul meu . . . mi-arunclDela sanul tu cel dulce floarea vestedä de luncl,Ca pe coardele ghitarei räsunand incet sä cadä . . .

Ah! E-atat de alba noaptea, parc'ar fi elzut zäpadà.Ori, in umbra parfumatà a buduarului sà vin,Sal mä 'mbete acel miros dela panzele de in;Cupido, un paj sägaLnic, va ascunde cu-a lui manä,Vioriul glob al lampei, mlädioasa mea stäpanä!»

Si uscat fosni mItasa pe podele, intre glastte,Intre rozele de Siras si lianele albastre;Dintre flori copila rade si se 'nclinä peste gratiiCa un chip usor de inger e-arkarea adorateiDin balcon i-aruncä-o rozal i cu manile la gurà,Pare cl Il dojeneste cand sopteste cu cäldurà;Apoi iar dispare 'n luntru . . . auzi pasuri ce coboarä . .

Si iesind pe usä iute, ei s'au prins de subsuoarà.Brat de brat päsesc aläturi . le stä bine la olaltà,Ea frumoasä si el tanär, el Inalt si ea inaltä.Iar din umbra dela maluri se desface-acum la largLuntrea cu-ale ei vintrele spanzurate de catargSi incet inainteaz1 In lovire de lopeti,Legänand atata farmec i atatea frumuseti

Luna . . luna iese 'ntreagä, se inalt' asa bälaieSi din farm In tärm dureazI o cArare de väpaie,Ce pe-o repede 'nmiire de mid unde o asterneEa, copila cea de aur, visul negurii eterne;Si cu cat lumina-i dulce tot mai mult se lamureste,Cu-atat valurile apei, cu-atat tärmul para.' creste.Codrul pare tot mai mare, parcä' vine mai. aproapeDimpreunä cu al lunei disc, stäpanitor de ape.Iarä tei cu umbra latä i cu flori panä 'n pämantInspre apa 'ntunecat'l lin se scuturà de vant;Peste capul blond al fetei sboarä florile s'o plouà . . .

Ea se prinde de grumazu-i cu manutele-amandouä.Si pe spate-si lasä capul: «Mà uimesti dacI nu mantuiAh, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvantu-i!Cat de sus ridici acuma In gandirea ta pe-o roabä,Cand durerea ta din suflet este singura-mi podoabä.

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

*i cu focul bland din glasu-ti tu m. si mI cutrernuri,De imi pare o poveste de amor din alte vremuri;Visurile tale toate, ochiul tIu atat de tristu-i,Cu-a lui umed' adancime toatä.' mintea mea o mistui ...DI-mi-i mie ochii negri ... nu privi cu ei in laturi,aci de noaptea lor cea dulce vecinic n'o s'al mI mai saturi,As orbi privind intrinsii ... O, ascula numa 'ncoace,Cum la vorb`a mii de valuri stau cu stelele proroace!Codrii negri aiureazI si izvoarele-i albastrePovestesc ele 'n de ele numai dragostele noastre

luceferii ce tremuf asa reci prin negre cetini,Tot pAmantul, lacul, cerul ... toate, toate ni-s ptietini ...Ai putea sl lepezi carma si lopetile sI lepezi,DupI propria lor voie sä: ne ducl unde repezi,CIci ori unde numai ele ar dori ca sI ne poarte,Pretutindeni fericire ... de-i vieatl, de e moarte».

Fantazie, fantazie cand suntem numai noi singuri,Ce ades ml porti pe lacuri si pe mate si prin cranguri!Unde ai vIzut veodatI aste tIri necunoscute?and se petrecue aceste? La o mie patru sute?Azi n'ai chip in toatI voia in privirea-i sI te pierzi,Cum iti vine, cum iti place pe copilI s'o desmierzi,DupI gat sI-i asezi bratul, gurI 'n gurI, piept la piept,S'o intrebi numai cu ochii: MI iubesti tu? Spune drept!

Asi! abia ti-ai intins mana, sare ivIrul la usI,E-un congres de rubedenii, vre un unchiu, vre o mItusä"....Iute capul inteo parte si te uiti in jos smerit .. .Oare nu-i in lumea asta vt'un ungher pentru iubit?

ca mumii egiptene stau cu totii 'n scaun teperu,Tu cu maulle 'nclestate, mai cu degetele depeni,Mai sucesti 'v-re o tigarI, numeri fire de mustetiSi 'n probleme culinare te lucerci a fi istet.

Sunt sItul de-asa vieatI ... nu sorbind a ei paharI,Dar mizeria aceasta, proza asta e amarI.SI sfintesti cu mil de lacrimi un instinct atat de vanCe le-abate si la pasIri de vreo douI ori pe an?

IS5

www.dacoromanica.ro

9

,Ac

, .

ft -

,reows;;;/,' 40;4 to;.' et,

4 ff.:a4

.09I4E-fk

i 4-44

er2r-z(,4,4;

111. 44,a,

'41 r

43'Ad; -

11.4 1);

LL- 41,74-4

-

,k4 rt..

17,4

.4 1464 1;4 da--;

4. 14.-0519. op.tircos

SCRISOAREA IVManuscrisele Academtei Romine

fiPP t'a 4tr:

5.01

4: 3

r', 4 4.'43 0,

..(tf teats.'

447.3' od..-4,--- ' "..--.4 A

,,,.. .

1 ' 4 Z i ____L.viceS..q.....- ' tnis7g- 1.4-4--

; P1

..ki .ilt........4 44 , -iu. t-1,1- ; "' "-,.. '

04) 4- . 14. .ft:, . tri!/' ''

, ..,

zz6r, 8z v.

156 M. EMINESCU

14*". e <icy, 1,0

t f /0,'

WAse../ftr,

..10%,

11.

tr-0

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA IV

Nu trIiti voi, ci un altul VI inspirI el trIieste,El cu gura voastrà rade, el se 'ncantI, el sopteste,CAci a voastre vieti cu toate sunt ca undele ce curg,Vecinic este numai raul: raul este Demiurg.Nu simtiti c'amorul vostru e-un amor stflin? Nebuni!Nu simtiti cI 'n proaste lucrad voi vedeti numai minuni?Nu vedeti c'acea iubire serv' o cauzI din naturI?CI e leagIn unor viete ce seminte sunt de url?Nu vedeti cl rasul vostru e in fiii vostri plans,CI-i de vinI cum cI neamul Cain Ina.* nu s'a stans?O teatru de pIpuse .. . svon de vorbe omenesti,Povestesc ca papagalii mii de glume si povestiFIel ca sI le priceapl ... DupI ele un actor&I de vorbl cu el insusi, spune zeci de mii de oriCe-a spus veacuri dup' olaltI, ce va spune veacuri hickPan' ce soarele s'o stinge in genunea cea adancI.Ce? Cand luna se strecoarI printre nouri, prin pustii,Tu cu lumea ta de ganduri dup./ ea sà te atii?SI aluneci pe poleiul de pe ulitele ninse,SI privesti prin lucii geamuri la luminile aprinseSi s'o vezi inconjuratl de un roiu de pierde-varkCum zambeste tuturora cu gandirea ei usoarà?S'auzi zornetul de pinteni si fosnirile de rochii,Pe cand ei sucesc musteata, iarà ele fac cu ochii?Cand incheie cu-o privire amoroasele 'ntelegeri,Cu ridicula-ti simtire tu la poarta ei sl degeri?PItimas si indArItnic s'o iubesti ca un copilCand ea-i rece si cu toane ca si luna lui April?Inclestand a tale brate toatI minrea sI ti -o pierzi?Dela crestet la picioare s'o admiri si s'o desmierziCa pe-o marmurI de Paros sau o panzI de Corregio,Cand ea-i rece si cochetI? Esti riclicul, intelege-o .. .Da ... visam odinioarI pe acea ce m'ar iubi,Cand as sta pierdut pe ganduri, peste urdär mi-ar privi,As simti-o cI-i aproape si ar sti c'o inteleg . ..Din sIrmana noastrI vieatä, am dura roman intreg .. .N'o mai caut ... Ce sä.' caut? E acelasi cantec vechiu,Setea linistei eterne care-mi sunà in urechi;Dar organele-s sfärmate si 'n strigIri iregulareYechiul cantec mai strAbate, cum in nopti izvorul sare.

157

www.dacoromanica.ro

158 M. EMINESCU

P'ici, pe colo mai strábate, cite-o razI mai curatálDintr'un Carmen Soculare ce-1 visai si eu odatä.Altfel suierà si strip:, scapà.fl i rupt asunä,Se lmping tumultuoase i sálbatece pe struná,

In gAndu-mi trece vântul, capul arde pustiit,Aspru, rece suná.' cintul cel etem neisprävitUnde-s sirurile clare din vieata-mi sái le spun?Ah! organele-s sfárrnate i maestrul e nebun!

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA V

Biblia ne povesteste de Samson, cum 61 muiereaCând dormea, pârul, i-a luat toatâ putereaDe 1-au prins apoi dusmanii, 1-au legat i i-au scos ochii,Ca dovadA de ce suflet stâ in pieptii unei rochiiTinere, ce plin de visuri urmâresti vre o femeie,Pe când luna, scut de aur, strâluceste prin alee

pâteaz1 umbra verde cu misterioase dungi,Nu uita eft' doamna are minte scura, haine lungi.Te imbeti de feeria unui mândru vis de varl,Care 'n tine se petrece Ia intreab-o bunloaràO sâ-ti spue de panglice, de volane si de mode,Pe când mima ta bate ritmul sfânt al unei ode .. .and cochetà de-al au umâr ti se razimA copila,Dac' ai inimI i minte, te gândeste la Dalila.

E frumoasâ, se 'ntelege ... Ca copiii are haz,când râde face ineà i gropite in obrazgropite face 'n unghiul ucigasei sale guri

Si la degetele mânit si la once 'ncbeieturi.Nu e mieä, nu e mare, nu-i subtire, ciIncât ai ce strange 'n brate numai bunl de iubitä.Tot ce-ar zice, i se cade, tot ce face-i sade bineSi o prinde once lucru, aci asa se si cuvine.Dael vorba-i e plâcutä, si tâcerea-i Ind. place;Vorba zice: « fugi incolo», râsul zice: « vino 'ncoace!»ImblA parcà amintindu-si vre un cântec, alintatâ,Pare el i-ar fi tot lene si s'ar cere sârutatâ.Si se 'naltäl din eälcâie sâ-ti ajungâ pan' la gurà,Dâruind c'o slrutare acea tainted aldurà,

www.dacoromanica.ro

z6o M. EMINESCU

Ce n'o are cleat numai sufletul unei femeiCata fericire crezi tu c'ai gasi in bratul ei!Te-ai insenina vazandu-i rumenirea din obrajiEa cu toane, o craiasa, iar tu tanar ca un pajSi adânc privind In ochii-i, ti-ar pärea cuna ca invetiCum vieata pret sa aiba. si cum moartea pret.Si, inveninat de-o dulce si fermecatoare jale,Ai vedea in ea craiasa lumii gandurilor tale,Asa ca, inchipuindu-ti lacramoasele ei gene,Ti-at pa'rea mai mandrai decat Venus Anadyomene,Si, In chaosul uìtrii, oricum oree alerge,Ea, din ce In ce mai draga, p-ar cadea pe zi ce merge.

Ce iluzii! Nu 'ntelegi tu, din a ei clutatura,Cà deprindere, grimasa este zambetul pe gura,Cà intreaga-i frumusete e in lume de prisos,Si ea sufletul pierde fära de nici un folos?In zadar boltita lira, ce din sapte coarde suna,TOnguirea ta de moarte In cadentele-i aduna;In zadar in ochi avea-vei umbre mândre din povesti,Precum iarna se aseaza flori de ghiata pe feresti,Cand In inima' e vara ; In zadar o togi: «Consacra-miCrestetul cu-ale lui ganduri, sa-1 sfintesc cu-a mele lacrami 1»Ea nici poate sa 'nteleaga, ca nu tu o vrei 'n tineE un demon ce 'nseteaza dupa dulcile-i lumine,C'acel demon plange, rade, neputand s'auza plânsu-si,Ca o vrea spre-a se 'ntelege insfarsit pe sine insusi,Ca' se sbate ca un sculptor fara brate si ca gemeCa un maistru ce-asurzeste In momentele supreme,Pan' a nu ajunge 'n culmea dulcii muzice de sfere,Ce-o aude cum se naste din rodre si cadere.Ea nu stie c'acel demon vrea sal aiba de modelMarmura-i ca ochii negri i cu glas de porumbelSi CI nu-i cere drept jertfa pe-un altar inalt sà moara,Precum In vechimea sfanta se junghiau odinioaraVitginile ce statura sculptorilor de modele,Cand taiau In marmor chipul unei zane dupa. ele.

S'ar pricepe pe el insusi acel demon ... s'ar renaste,Mistuit de focul propriu, el atunci s'ar recunoaste

www.dacoromanica.ro

/e/11-',VaZeet g

.1/-?,64

. ,Avt4,4

1741::

. ,

HO 74444 Ape!. . Ji(/;gt ove-vv-z;e2 : 1(^f fr;-k.,...114.41rere

ti/ 01;W

4.9iWrigr',,s.

cs.:is,DErr4..z

474; s"444.440,4

1

20:4.

, ...;/re ,-

'.,./: '10;47 esi",

A /14~1r

t'

v$6.;r0,4

Manuscrisele Academia Romine

ti:el"

,

b[P,r,44 ,,.r%iikj

ECRISOAREA V

/,,---474,7-e

.

SCRISOAREA V

;

dt"

I.,% 54414-r--4.4 lAkVilt0714k6'6'rs.

ext "

//100,1g.t4e. pr'fi

k/

71444.P4' 4 A.,.

i61

"

tzzi,

%,3d141A A4k

¿124s V'1

1'34/4/ -4 r.

2282, 134

11

<4;

www.dacoromanica.ro

161 M EMINESCU

pátruns de-ale lui patimi si amoru-i, cu nesatiuEl ar &Auge 'n vers adonic limba lui ca i Horatiu;Ar atrage 'n visu-i mândru a izvoarelor murmururi,Umbra umedI din codri, stelele ce ard de-apururi,

'n acel moment de tainI, când s'ar crede ferice,Poate-ar invia in ochiu-i ochiul lumii cei anticeSi cu patima adânca ar privi-o s'o adore,Dela ochii ei cei tineri mântuirea s'o implore;Ar voi in a lui brate sa o tina 'n veci de veci,Desghetând cu sarutarea-i raza ochilor ei reci.Caci de piatra de-ar fi, Inca s'a 'ncalzi de-atât amor,Când cazându-i in genunche, i-ar vorbi tânguitor,Fericirea innecâ.ndu-1, el ar sta s'A 'nnebuneascaCa 'n furtuna lui de patimi si mai mult s'A o iubeasca.Stie oare ea ca poate ca sa-ti dea o lume 'ntreag'ä,C'aruncându-se in valuri i cercând sI te 'nteleagaAr Implea-a ta adâncime cu luceferi luminosi?

Cu zâmbiri de curtezana i cu °chi bisericosi,S'ar preface ca pricepe. Magulite toate suntDe-a fi umbra frumusetii cei eterne pe pamânt.O femeie intre flori zi-i si o floare 'ntre femeiS'o sa-i placa. Dar o pune sa aleaga intre treiCe-o 'nconjoara, top zicând ca o iubesc cât de naiva,Vei vedea ca de ()data ea devine pozitiva.Tu, cu mima i mintea poate esti un paravanDupa care ea atrage vre un june curtezan,Care infra' ca actorii cu pasciorul maruntel,Lasând val de mirodenii si de vorbe dupa el,O chioreste cu lornionul, butonat cu o garofa,Opera croitoreasca i in spirit si in stofa;Poate convin tuspatru craii cartilor de joc

'n camara inimioarei i-aranj caza la un loc . . .

când dama cocheteaza cu privirile-i galante,Impartind ale ei vorbe intre-un craiu batrân si-un fante,Nu-i minune ca simtirea-i sa se poataSI confunde-un craiu de pica cu un craiu de mahalaCaci cu dorul tau demonic va vorbi calugareste,Pe când craiul cel de pica de s'anta, pieptu-i creste,

www.dacoromanica.ro

4/Lt

#6,70 -4

't<A.,4

4Ar/po

0.

Manuscrisele Academiei Romine

40.44

Ítg. r,-,4a cb ,

=d--4. if-1r ism

tr/

SCRISOAREA V

,

; -

feo. ovw.: ;4;,

4014,1. Pr'341:0 7.47* '44+

44,447.

erp, as.' kit. ,

SCRISOAREA V

163

2277,55

II*

, 4Y . ,

vi j

'f1/0t4t17s.

Or' pie

/

/111/

f- rI

www.dacoromanica.ro

164 M. EMINESCU

Ochiul inghetat umplu ganduri negre de amordeodatä e vioaie, stk. picior peste picior,

'acel sec in judecata-i e cu duh si e frumos

A visa ca adevarul sau alt luau de prisosE in stare ca sà schimbe in natuf un fir de par,Este piedica eterna ce-o punem la adevär.

Asa dar, cand plin de visuri, urmä,'resti vre o femeie,Pe cand luna, scut de aur, straluceste prin alee

pateaza umbra verde cu fantasticele-i dungi:Nu uita cà doamna are minte scurta, haine lungi.Te imbeti de feeria unui mandru vis de vara,Care 'n tine se petrece

Ta intreab -o bunaoara,sa-ti spue de panglice, de volane si de mode,

Pe cand mima ta bate 'n ritmul sfant al unei odeand vezi piatra ce nu simte nici durerea i nici milaDe ai inima i minte feri in laturi, e Dalila

www.dacoromanica.ro

MANU SA(dupä FR. SCHILLER)

Ling' a leilor grädinä regele Francisc asteaptä,Ca sä vadä cum s'o 'ncinge intre fiare lupta dreaped.Imprejur cei mari ai tärii si ai sfatului s'adunä.Pe balconul nalt se 'nsirä dame 'n veselä cununä.

Regele dà semn cu mAna, sare-o poarel din fitanei un leu iese in fatä, cumpätat, cu pasuri line,

Mut se uità imprejuru-si, cased' lung si a lui coamäScuturand-o, isi intinde muschii si s'aseazä. jos.

Regele un semn mai face, se deschide-o altà poattädinteinsa se repede

Cun sälbatec salt un tigru, care când pe leu 11 vedeMuge 'tare,Coada roatä o 'nvarteste,Scoate limba,Sperios insä pe leu inteun cerc il ocoleste,Sfork inversunat,Apoi mormäind se 'ntindeLangI el.Regele mai face-un semn,

i pe douä poni deschiseSe asvArl' doi leoparzi,Ce cu poftä inimoasä de-a lupta se si aruncIPeste tigru.Dar acesta ii apuel in cumplitele lui ghiareLeul muge,Se ridicä in picioare,

www.dacoromanica.ro

66 M. EMINESCU

Fiarele se 'nfioreazA,Si 'mprejur, arzind de dorul de-a se sfAsia 'ntre ele,Se aseazA.

O frumoasà minA scapl de pe margine de-altanO mAinusA, drept la mijloc, intre tigru i 'ntre leu;Iará dama, Cunigunda, zise-atunci, bAtAndu-si joc,Cavalerului Delorges:« Dac' amorul fierbinte cum te juri in orice oará,S'A te vAid,

Mergi, minusa de-mi ridickl»Cavaleru-aleargA, iute se coboarAIn grozava prejmuire, calcà sigur, fArà fricA,Din mijlocu-acestor monstriCu-a lui degete 'ndrIsnete el mAnusa de-o ridicA.

Cu miscare i cu groaz'k'Damele i cavalerii 1-au privit,Insä foarte linistitEl mAnusa o aduce inapoi.De-a lui laudà e plink' orice gurl,Cunigunda 11 priveste cu o gingasä. cAldurACe-i promite cà norocu-i e aproape.Dar mánusa el in fatA i-o aruncA:« Doamna mea, o multAmire ca aceasta n'o mai voiu »Si-o l'As'A numai decAt.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFÀRUL

A fost odatá ca 'n povestiA fost ca niciodatá,

Din rude mari Impárkesti,O prea frumoasä fatl.

era una la p'árintimindrä 'n toate cele,

Cum e Fecioara Intre sfintiluna 1ntre stele.

Din umbra falnicelor boltiEa pasul si.-1 indreaptá

Lângl fereasträ, unde 'n coltLuceafárul asteaptI.

Privea In zare cum pe máriRásare i stráluce,

Pe raiscsátoareleCorábii negre duce.

11 vede azi, 11 vede máni,Astfel dorinta-i gata;

El iar privind de sIptämâni,li cade dragá fata.

Cum ea pe coate-si rázimaVisand ale ei

De dorul lui si Mimasufletu-i se Imple.

www.dacoromanica.ro

168 M. EMINESCU

Si cat de viu s'aprinde elIn orisicare sarl,

Spre umbra negrului castelCand ea o sl-i aparI.

*e.c *

Si pas cu pas pe urma eiAlunecI 'n odaie,

Tesand cu recile-i scantei0 mreajI de vIpaie.

Si cand in pat se 'ntinde dreptCopila sI se culce,

1-atinge manile pe piept,I'nchide geana dulce;

Si din oglindä luminisPe trupu-i se revarg,

Pe ochii mari, baand inchisiPe fata ei intoarsà.

Ea il privea cu un suras,El tremura 'n oglindä",

aci o urma adanc in visDe suflet sà se prindà.

lar ea vorbind cu el in somn,Oftand din greu suspira:« 0, dulce-al noptii mele Domn,De ce nu vii tu? Vinä1

Cobori in jos, luceatár bland,Alunecand pe-o razà.",

rátrunde 'n mg si in gandSi vieata-rni lumineazl!»

El asculta tremurItor,Se aprindea mai tare

Si s'arunca fulgerkor,Se cufunda in mare;

www.dacoromanica.ro

.rv'oeir-"

.4

'4ar.

,,

..4

iI

g.;....,

,. 1'44rr

js....%.

-.. 1:.

-!,e

i'I A

-1._

i--,,,,t

.. $.,..

,, 1 -,..

:,1 .,

rt.--...,

,

.o,.

.: -,'t

, .I

.,r

1..-,1

i,. i

: .4':'4 ....

-,

4.1

,i7;

.. -,- -.I.

.-

.i3'

g...

-44,..;

¡-., T

't,

Ilia V

, t'

e-...

-,-...;-.

,. ,,,....,._t ,

vt-:

-Z

.i N

;

4'se

t...1::,

.....,.. 4 s......s.1,

a1 \

.."-.".."

0..'':i

'- a-i.,-

..-43-.5,

-ti .,

,?.,,.

,t..,,..

:..

4...,,f':

,.

:-;

st/ 'L

.`'

-T

.4,3

..

.ii,l,

;tfi..--7,

AZ

4.....r

/..tt,,,

4r

'

1'4

ttt4- g

..:(7::.: 1

i.t7.4.

ti'l.,'-' i

ii 1

.,4.

,.

,,'

g.....

;

,.r,

,.

-.

,.

1.

E,..

.

''

%-q,

1/4k,-.-',,,,

.

.te

.4-7.

4.1...

r.,

4....i.

,..a...-

,..

,t....

., ,...

r' .1

.% 1

\...1. 're

iZ

.I

..4 '

. i 4*ii,''

1.,,. ,... 1

,1. ;

Is

..,

._11.4,

¡....3

4 11

, -----

1

st,...,

...4.__"-'.,

7

)i

...1..k:,

r.

,,

...,.....

.-

..

.

4..4...--..

_-_:.4:'

-.

.

LU

CE

AFA

RU

L169

I

iwww.dacoromanica.ro

170 M. EMINESCU

Si apa unde-au fost cäzutIn cercuri se roteste,

Si din adanc necunoscutUn mandru tank creste.

Usor el trece ca pe pragPe marginea ferestei

Si sine 'n mansi un toiagIncununat cu trestii.

Pärea un tank VoievodCu pär de aur moale,

Un yank giulgiu se 'ncheie nodPe umerele goale.

lar umbra fetei sträveziiE albä' ca de cearä

Un mort frumos cu ochii viiCe scanteie 'n afarä.

« Din sfera mea venii cu greuCa sä-t,i urmez chemarea,

lar cerul este tag meumumä-mea e marea.

Ca In clmara ta sä vin,Sà te privesc de-aproape,

Am coborit cu-al meu seninm'am näscut din ape.

0 yin! odorul meu nespus,lumea ta o lasä;

Eu sunt luceafärul de sus,lar tu sä-mi fii mireasä.

Colo 'n palate de märgeanTe-oiu duce veacuri multe,toatä lumea 'n oceanDe tine o s'asculte».

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

« 0, esd frumos, cum mima 'n visUn inger se aratä,

Darä pe calea ce-ai deschisN'oiu merge niciodatá;

Stain la vorbg si la port,Lucesti färä de vieatä,

Càci eu sunt vie, tu esti mort,$i ochiul täu mà 'nghiatä».

* *

Trecu o zi, trecurg treiSi iarài, noaptea, vine

Luceafärul de-asupra eiCu razele-i senine.

Ea trebui de l in somnArninte sg-si aducg.

Si dor de-al valurilor DomnDe inim' o apucg:

« Cobori in jos, luceafgr bland,Alunecând pe-o razg,

PAtrunde 'n casg si in gändvieata-mi lumineazg!»

Cum el din cer o auziSe stinse cu durere,

lar ceru 'ncepe a rodIn locul unde piete;

In aer rumene vgpäiSe 'ntind pe lumea 'atteagg,

§i din a chaosului väiUn mándru chip se 'nchiagl;

Fe negre vitele-i de OrCoroana-i arde pare,

Venea plutind In adevä'rScgldat in foc de soare.

171

www.dacoromanica.ro

172 M. EMINESCU

Din negru giulgiu se desflsorMarmoreele brate,

El vine trist i ganditorpalid e la fatä;

Dar ochii mari si minunatiLucesc adânc himeric,

Ca doul patimi färä satpline de 'ntuneric.

« Din sfera mea venii cu greuCa sä te-ascult s'acuma,soarele e tatäl meu,lar noaptea 'mi este muma;

O vin' odorul meu nespus,lumea.ta o lasä;

Eu sunt luceafärul de sus,lar tu sà-mi fil mireasä..

O vin', in pärul tä'u bälaiuS'anin cununi de stele,

Pe-a mele ceruri sä räsaiMai mândrä deck ele».

« 0, esti frumos, cum numa 'n visUn demon se aratä,

Darä pe calea ce-ai deschisN'oiu merge niciodatä!

gäl dor de crudul flu amorA pieptului meu coarde,ochii mari i grei mä dar,Privirea ta mä. arde».

« Dar cum ai vrea sä mä cobor?Au nu 'ntelegi tu oare,

Cum cà eu sunt nemuritor,Si tu esti muritoare?»

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

« Nu caut vorbe pe ales,Nici stiu cum as incepe

Dei vorbesd pe inteles,Eu nu te pot pricepe;

Dar dad. vrei cu crezImantSI te 'ndrIgesc pe tine,

Tu te coboarI pe pImant,Fil muritor ca mine».

« Tu-mi cei chiar nemurirea meaIn schimb pe-o grutare,

Dar voiu sI stii asemeneaCat te iubesc de tare;

Da, mI voiu naste din pIcat,Primind o altI lege

Cu vecinicia sunt legat,Ci voiu sI mI deslege».

Si se tot duce ... S'a tot dus.De dragu-unei copile,

S'a rupt dm locul lui de sus,Pierind mai multe

*

In vremea asta CItIlin,Videan copil de casI,

Ce imple cupele cu vinMesenilor la masI,

Un paj ce poartI pas cu pasA 'mpIrItesii rochii,

BAiat din flori si de pripas,Dar indea'snet cu ochii,

Cu obrIjei ca doi bujoriDe rumeni, batI-i vina,

Se furiseazI panditorPrivind la CItIlina.

.173

www.dacoromanica.ro

174 M. EMINESCU

Dar ce frumoasA se fácuSi mandri, arz'o focul;

Ei Ct1in, acu-i acuCa sA-ti incerci norocul.

'n treack o cuprin.se linInteun ungher de grabA.«Da ce vrei, mAri CAtAlin?Ta due de-ti vezi de treabA».

« Ce voiu? As vrea sA nu mai staiPe ganduri totdeauna,

Sà tazi mai bine i sA-mi daiO gutA, numai una.

« Dar nici nu stiu mAcar ce-mi ceti,DA-mi pace, fugi departe

0, de luceafkul din cerM'a prins un dor de rnoarte».

« DacA nu stii, ti-as arkaDin bob in bob amorul,

Ci numai nu te mania,Ci stai cu binisorul.

Cum vanAtoru 'ntinde 'n crangLa pAsArele

Cand intinde bratul stangSA mä cuptinzi Cu bratul;

ochii tài nemiscAtoriSub ochii mei rAmaie

De te Inalt de subsuoriTe 'naltA din cAlcaie;

and fata mea se plead. 'n jos,In sus rAmai cu fata,

SA ne privim neskiosSi dulce toatl vieata;

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

Si ca sA-ti fie pe deplinIubirea cunoscutA,

and grutandu-te m'A 'nclin,Tu iarIsi mA.*

Ea-1 asculta pe copilasdistrasA,

rusinos i drAgAlas,Mai nu vrea, mai se lasà,

si-i zise 'ncet: « IncI de micTe cunosteam pe tine,guraliv si de nimic,Te-ai potrivi cu mine ...

Dar un luceafk, rAsAritDin linistea

Dà orizon nem'ArginitSingurAfAtii

tainic genele le plec,aci mi le Imple plAnsul,

and ale apei valuri trecalAtorind spre dânsul;

Luceste c'un amor nespusDuretea sà-mi alunge,

Dar se IrialtA tot mai sus,Ca sA nu-1 pot ajunge.

PItrunde trist cu raze reciDin lumea ce-1 desparte

In veci 1'1 voiu iubi si 'n veciVa rAmânea departe

De-aceea zilele imi suntPusdi ca niste stepe,

Dar nopdle-s de-un farmec sfantCe nu-1 mai pot pricepe».

'75

www.dacoromanica.ro

t 76 M. EMINESCU

« Tu esti copilà, asta e ...Hai 'ora fugi in lume,

Doar ni s'or pierde urmelei nu ne-or sti de nume,

Oki amandoi vom fi cuminti,Vora fi voiosi si teferi,

Vei pierde dorul de OHOi visul de luceferi».

** *

Porni luceafärul. CresteauIn cer a lui aripe,

Si cai de mii de ani treceauIn tot atatea clipe.

Un cer de stele de desupt,Deasupra-i cer de stele

Pà'rea un fulger ne 'ntreruptItätIcitor prin ele.

Si din a chaosului VAJur imprejur de sine,

Vedea, ca 'n ziva cea de'nfai,Cum izvorau lumine;

Cum izvor1nd 11 InconjorCa niste nari, de-a'notul . ..

El sboarI, gand purtat de dor,Pan' piere totul, totul;

aci unde-ajunge nu-i hotar,Nici ochiu spre a cunoaste,vremea 'nc eara In zadarDin goluti a se naste.

Nu e nimic si totus e0 sete care-1 soarbe,

E un adanc asemeneUitkii celei oarbe.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFXRUL

« De greul negrei vecinicii,Pärinte, mä desleagI

Si läudat pe veci A.' fiiPe-a lumii scarä 'ntreagl;

0, cere-mi, Doarane, once pret,Dar clä-mi o altä soarte,

Oki tu izvor esd de vietiSi dätä'tor de moarte;

Reja-mi al nemuririi nimbfocul din privire,

Si pentru toate dä-mi In schirnb0 orä de iubire ...

Dm chaos Doarane-am apärutm'as intoarce 'n chaos ..

*i. din repaos m'ara näscut,Mi-e sete de repaos».

« Hyperion, ce din genuniRäsai c'o 'ntreagl lume,

Nu cete semne si minuniCare n'au chip si nume;

Tu vrei un om sä te socoti,Cu ei sä te asameni?

Dar piarà oamenii ca top,S'ar naste iaräsi oameni.

Ei numai doar' dureazA 'n VintDeserte idealuri

and valuri aflä un mormântRäsar In urna valuri;

Ei doar' au stele cu norocprigoniri de soarte,

Noi nu avem nici timp, nici loc,Si nu cunoastem moarte.

12

177

www.dacoromanica.ro

178 M. EMINESCU

Din sanul vecinicului ieriTräieste azi ce moare,

Un soare de s'ar stinge 'n cerS'aprinde iaräsi soare;

Päränd pe veci a räsäriDin urml moartea-1 paste,

aci toti se nasc spre a muriSi mor spre a se naste.

Iar tu, Hyperion, rämäiOri unde ai apune ...

Cere-mi cuväntul meu de 'ntaiu,SA-ti dau intelepciune?

Vrei sä dau glas acelei guri,Ca dup'a ei antare

Sä se ja muntii cu päduriSi insulele 'n mare?

Vrei poate 'n faptä 01 arätiDreptate si tärie?

Ti-as da pämäntul In bucätiSA-1 faci Impärätie.

Iti dau catarg 1E10 catarg,Ostiri spre a strä'bate

Rämintu 'n lung si marea 'n larg,Dar moartea nu se poate ..'.

Si pentru cine vrei sä. mori?Intoarce-te, te 'ndreaptä

Spre-acel pämänt rätIcitorSi vezi ce te asteaptä ».

*.,.. *

In locul lui menit din cerHyperion se 'ntoarseca si 'n ziva cea de ieri,Lumina si-o revarsä.

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL

aci este sara 'n asfintitSi noaptea o sä 'nceapà;

Räsare luna linistitSi tremurind din apä

Si imple cu-ale ei scanteiarärile din crInguri.

Sub sirul lung de mandri teiSedeau doi tineri singuri:

« 0 lasa-mi capul meu pe san,Iubito, sä se culce

Sub raza ochiului seninSi negrlit de dulce;

Cu farmecul luminii reciG-andirile strIbate-mi,

Revarsä uniste de veciPe noaptea mea de patimi.

Si de asupra mea rämaiDurerea mea de-o curmä,

CAci esti iubirea mea de 'ntaiSi visul meu din urmä».

Hyperion vedea de susUimirea 'n a lor fatä;

Abia un brat pe gat i-a pusSi ea 1-a prins in brate ...

Miroase flotile-argintiiSi cad, o dulce ploaie,

Pe ctestetele-a doi copiiCu plete lungi, bälaie.

Ea, inabätatä de amor,RidicA ochii. Vede

Luceafärul. Si 'ncetisorDorintele-i Increde:

12"

179

www.dacoromanica.ro

t,11..Z

. Y.1 I°I

,

I%,1.

't At

,00...............--4...--.44,4-..,\

4.,..s.:1,

/.\\

ki3-7, '

4/

»04

''.....4,,.

,..N

.

.41eV

;.4

el,\\

44,,''':

Ae,c

41ir

-,..,

..,.4,,

1'c

',7

'`.'3,i"

'.,z4..''

:51'-'11'

:::-.1%::".

111144:9'

Alls'''...'4

*1t.,.!

,. ,,....,,,i

. 4.:,..

'

, .

tai,t oit

..,:,1

.

Nk... -;

..4us

- .....4.....01

..,,,,,...,

? q

-

tt

N

z 8oM

. EM

INE

,SCL

Y

www.dacoromanica.ro

LUCEAFARUL 8

« Cobori in jos, luceaf'ar blând,Alunecând pe-o razI,

PItrunde 'n codru i In gand,Norocu-mi lumineazä!»

El tremurI ca alte d'AtiIn codri si pe dealuri,

Càrluzind singurkItiDe misatoare valuri;

Dar nu mai cade ca 'n trecutIn mà'ri din tot inaltul:« Ce-ti pasI tie, chip de lut,Dac'oiu fi eu sau altul?

Taind In cercul vostru strimtNorocul và petrece,

Ci eu In lumea mea mI simtNemuritor si rece».

www.dacoromanica.ro

DOINA

Dela Nistru pan' la TisaTot Romanul plansu-mi-s'aCA nu mai poate stfábateDe-atata strAiratate.Din Hotin si pan' la MareVin Muscalii de-a alare,Dela Mare la HotinMereu calea ne-o atin;Din Boian la Vatra-DorniiAu umplut ornida cornilSi strAinul te tot pasteDe nu te mai poti cunoaste;Sus la munte, jos pe vale,Si-au fAcut dusmanii cale,Din Samar pan' in SAceleNumai vaduri ca acele.Vai de biet Roman sAracul,'nark tot d'A ca racul,Nici ii merge, nici se 'ndeamn1,Nici ii este toamna toamnkNici e varl vara luiSi-i strAin in tara lui.Dela Turnu 'n DorohoiCurg dusmanii in puhoiuSi s'aseaz'A pe la noi;Si cum vin cu drum de fier,Toate cantecele pier,SboarA paskile toateDe neagra stfAinAtate;

www.dacoromanica.ro

DOINA £83

Numai umbra spinuluiLa usa crestinului.Isi desbracI tara sanul,Codrul frate cu RomanulDe sacare se tot plead'

izvoarele ii seackSarac in tara grad'

Cine-au indragitManca-i-ar imma canii,Manca-i-ar casa pustia

neamul nemernicia!

Stefane, Maria Ta,Tu la Putna nu mai sta,Las' ArhirciandrituluiToata grija schitului,Lasa grija SfintilorIn sama parintilor,Clopotele sa le tragaZiva 'ntreaga, noaptea 'ntreaga,Doar s'a 'ndura DunanezeuCa sa-ti mantui neamul tau!Tu te 'nalta din mormantSa te-aud din corn sunandSi Moldova adunand.De-i suna din corn °data'Ai s'aduni Moldova toata,De-i suna de doua oriIti vin codri 'n ajutor,De-i suna a treia oaraToti dusmanii or sa" piara,Din hotara In hotaràIndragi-i-ar ciorile

spanzuratorile I

www.dacoromanica.ro

S'A DUS AMORUL...

S'a dus amorul, un amicSupus amandurota,

Deci canturilor mele zicAdio tuturota.

Uitarea le inchide 'n scrinCu mâna ei cea rece,nici pe buze nu-mi mai vin,

nici prin gand mi-or trece.

Atka murmur de izvor,Atat senin de stele,

Si un atat de trist amorAm ingropat In ele!

Din ce noian indepä'rtatAu räsàrit in mine!

Cu ate lacrimi le-am udat,Iubito, pentru tine!

Cum strà'bàteau at/At de greuDin jalea mea acancä,cá't de mult 1mi pare räluQ nu mai suar Ind."!

Q nu mai vrei 0, te aratiLuminA de 'ndeparte,

Cu ochii ti intunecatiRenAscätori din moarte

www.dacoromanica.ro

S'A DUS AMORUL 1 8 5

Si cu acel smerit surasCu acea loan& fat'l

SA' faci din vieata mea un visDin visul meu o vieat'A.

SA' mi se parà cum a crestiDe cum, rA'sare luna,

In umbra dulcilor povestiDin nopti o mie una.

Era un vis misteriosSi blând din cale-afarà,

Si prea era de tot fruraosDe-au trebuit s'A piará.

Prea mult un inger mi-ai pärutSi prea putin femeie,

Ca fericirea ce-am avutSà fi putut s'A steie.

Prea ne pierdusem tu si euIn al ei farmec poate,

Prea am uitat pe Dumnezeu,Precum uitarIm toate.

Si poate cl nici este locPe-o lume de mizerii

Pentfun atAt de slant norocStr'AbItAtor dureriil

www.dacoromanica.ro

CAND AMINTIRILE...

and amintirile 'n trecutIncearcä sä." mä. cheme,

Pe drumul lung vi cunoscutMai trec din vreme 'n vreme.

De-asupra casei tale lesazi aceleavi stele,

Ce-au luminat atAt de desInduiovärii mele.

peste arbori räsfiratiRäsare blända lunä.,

Ce ne gäsea ImbrätivatiSoptindu-ne 'mpreunä

A noastre inimi îi jurauCredintä pe toti vecii.,

and pe aräri se scuturauDe floare liliecii.

Putut-au oare-atata dorIn noapte sà se stängä,

and valurile de izvorN'au incetat sà plängä,

and luna trece prin stejariUrmAnd mereu in cale-vi,

and ochii al, tot incI mari,Se uità dulci i galevi?

www.dacoromanica.ro

ADIO

De-acuma nu te-oiu mai vedea,RAmii, tAmai, cu bine!M. voiu feri in calea mea

De tine.

De astAzi dar tu a ce vrei,De astAzi nu-mi mai pasAa cea mai dulce 'ntre femei

ML lasA.

aci nu mai am de obiceiuCa 'n zilele acele,SA' ml imbIt si de scantei

Din stele,

and degerind atatea dAti,Eu mäi uitam prin tamuriSi asteptam sl te arAti

La geamuri.

0, cit eram de fericitSA mergem impreunA,Sub acel farmec linisdt

De lunI!

Si când in tainà m'A rugamCa noaptea 'n loc sl steie,In veci allturi O.' te am

Femeie!

www.dacoromanica.ro

188 M. EMINESCU

Din a lor treacät sä apueAcele dulci cuvinte,De care azi abia mi-aduc

Aminte.

aci astäzi dacI mai ascultNimicurile-aceste,Imi pare-o veche, de demult

Poveste.

clack' luna bate 'n luncitrernurä pe lacuri,

Totu imi pare el de-atunciSunt veacuri.

Cu ochii serei cei de 'ntaiEu n'o voiu mai privi-o ...De-aceea 'n urma mea rämäi

Adio!

www.dacoromanica.ro

CE E AMORUL ?

Ce e amorul? E un lungPrilej pentru durere,

Cad mii de lacrimi nu-i ajungtot mai multe cere.

De-un semn in treacIt dela eaEl sufletul ti-1 leagäl,

_luck O. n'o mai pop uitaVieata ta intreagI.

Dar Ind: de te-asteapta 'n pragIn umbrI de unghere,

De se 'ntalneste drag cu dragCum mima ta cere:

Dispar si ceruri si pamantpieptul au se bate,

totu-atarna de-un cuvantoptit pe jumkate.

-Te urmareste saptamaniUn pas fAcut a lene,

0 dulce strangere de mani,Un tremurat de gene.

www.dacoromanica.ro

190M. EMINESCU

Te urmkesc lumink'toriCa soatele §i luna,peste zi de-atita ori

noaptea totdeauna.

Cci scris a fost ca vieata taDe doru-i sä nu 'ncapl,

aci te-a cuprins asemeneaLianelor din apä..

www.dacoromanica.ro

PE LÄNGÁ PLOPII FARA SOT--

Pe langl plopii flrI sotAdesea am trecut;

MI cunosteau vecinii toTu nu m'ai cunoscut.

La geamul flu ce sträluceaPrivii atat de des;lume toafä. 'ntelegeaTu nu m'ai inteles.

De cate ori am asteptatsoaptI de rIspuns!

zi din vieatI sl-mi fi dat,zi mi-era de-ajuns;

orI sI fi fost amici,SI ne iubim cu dor,

S'ascult de glasul gurii miciorl, si sI mor.

Dandu-mi din ochiul tu seninraza din adins,

In calea timpilor ce vinstea s'ar fi aprins;

Ai fi trIit in veci de veciranduri de vieti,

Cu ale tale brate reciInmIrmureai mares,

www.dacoromanica.ro

X92 M. EMINESCU

Un chip de-apururi adoratCum nu mai au perechi

Acele zane ce sträbatDin timpurile vechi.

Cáci te iubeam cu °chi psäganiplini de suferinti,

Ce mi-i lAsarg, din bàtrâniPärintii din pärinti.

Azi nici mgcar inai pare rgua trec cu mult mai rar,CuCà tristetà capul tAuSe 'ntoarce in zadar,

aci azi le semeni tuturorLa umblet si la port,

Si te privesc neplskorCun rece ochiu de mort.

Tu trebuia sà te cuprinziDe acel farmec sfant,noaptea candelg s'aprinziIubirii pe pgmant.

www.dacoromanica.ro

*I DACA...

Si dad ramuti bat in geamSi se cutremur plopit,

E ca in minte sa te amSi 'ncet sa te apropii.

Si dad. stele bat in lacAdáncu-i luminindu4,

E ca durerea mea s'o 'mpacInseninandu-mi gandul.

Si dad.' norii desi se ducDe iese 'n luciu luna,

E ca amirtte sa-mi aducDe tine 'ntotdeauna.

13

www.dacoromanica.ro

GLOSSA

Vreme trece, vreme vine,Toate-s vechi si noud bate;Ce e rdu si ce e bineTu te 'ntreabd si socoate ;Nu spera si nu ai teamd,Ce e val ca valul trece ;De te 'ndeamnd, de te chiamd,Tu rdnuli la toate rece.

Multe trec pe dinainte,In auz ne sunä multe,Cine tine toate minteSi ar sta s'ä le asculte? ...Tu aseazI-te de-o parte,Regäsindu-te pe tine,Cand cu sgomote desarteVrerne trece, vreme vine.

Nici Incline a ei limblRecea cumpAn' a gändiriiInspre clipa ce se schimb'lPentru masca fericirii,Ce din moartea ei se nasteSi o clipll sine poate;Pentru cine o cunoasteToate-s vechi si noud toate.

www.dacoromanica.ro

, IfY"'m VP*.

fl /ea0,044 .solar- AT? I.

,t4 f 0.; "'Ft.,:

l'Ar1,44:

Lr.hd h.ca

/etj 4gte

p."4.4:-.; AL vr,(4.

atia4 1/44 di,:a.

AI or 1,499: watt

fiti 4,4 oi.;o4

4 At.

d.. 4 4iirer

MI 0)C,

\("fiXn.e"*.'071t.-

.1)--;14-1-t'ti::5.2.

, ST? 4*-; ",-- c'(/*;)( 4

,..,:,er f. ,:i,.. ,

Manuscrisele Academiei Románe

Cle-4:14,

- rdi k.cri.sal...-4 ,,41,-r.

' 11 4 - 44, -7fy zi, ..,

4-4,14.6 /4., m.,,,V Piet

Aie on. ff. 17- r

44

fe4 Apa,

# 71,'

.1,57

13*

GLOSSA 195

44..g4; gy,...1 ,fAt..3..e

15$1"

'

11*.t..; oir-e,ott

GLOSSA 2275 B, 67

T

:

.

www.dacoromanica.ro

I96 M. EMINESCU

Privitor ca la teatruTu In lume s5, te 'nchipui:Joace unul si pe patruTotus tu ghici-vei chipu-i,Si de plange, de se ceattà,Tu In colt petreci In tineSi 'ntelegi din a lor artlCe e rdu si ce e bine.

Viitorul i trecutulSunt a filei douäl fete,Vede 'n capà't InceputulCine stie sä.' le 'nvete;Tot ce-a fost ori o sä fieIn prezent le-avem pe toate,Dar de-a lor zäldArnicieTe intreabd si socoate.

Càci acelorasi mijloaceSe supun ate existà,Si de mii de ani incoaceLumea-i veserl si tristà;Alte màti, aceeasiAlte guri, aceeasi gamsä,Ariagit atAt de-adeseNu spera fi nu ai teamd.

Nu spera and veziLa izbAndà fAand punte,Te-or IntreceDe ai fi cu stea In frunte;Tearra n'ai, a'ta-vorIntre dânsii sä.' se plece,Nu te prinde lot tovarIs:Ce e val, ca valul trece.

Cu un cantec de sirenä.',Lumea 'ntinde lucii mreje;Ca ssá schimbe-actori 'nTe momeste In .virteje;

www.dacoromanica.ro

Item=awn, -- ,.

40144

GLOSSA

Manuscrisele Academic, Romine GLOSSA

4.1,71A/

,44 itO

sgi///Pm

f

if4,414

(6 C..41

t444, 4I.441....", ./t* , 14, Li

-

197

4

.%;t4 9

1 re'I, .1/4011.4

2275B, 67 V.

www.dacoromanica.ro

19 8 M. EMINESCU

Tu pe-aaturi te strecoarl,Nu bälga nici chiar de seamA,Din cIrarea ta afarIDe te 'ndeamnd, de te chiamd.

De te-ating, sà feri in laturi,De hulesc, sà taci din gurà;Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,Dad.' sdi a lor mIsuel;Zial top ce vor sä"TreacI 'n lume cine-o trece;Ca s'A nu 'ndrIgestiTu rdmdi la toate rece.

Tu rdméii la toate rece,De te 'ndeamnd, de te chiamd ;Ce e val, ca valul trece,Nu spera si nu ai teamd;Te intreabd si socoateCe e rdu si ce e bine;Toate-s vecbi si noud toate :Vreme trece, vreme vine.

www.dacoromanica.ro

ODA(IN MET RU ANTIC)

Nu credeam sI 'nfät a muri veodatI;Pururi tanlr, infIsurat In manta-mi,Ochii mei 'nOtam visItori la steaua

SingursätItii.

Cind de-odat'l tu rIsIrisi In cale-mi,Suferinfl tu, dureros de dulce ...PAn' In fund bIui voluptatea mortii

Ne 'ndurItoate.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,Ori ca Hercul Inveninat de haina-i;Focul meu a-1 stinge nu pot cu toate

Apele I-I-aril.

De-al meu propriu vis, mistuit mI vaiet,Pe-al meu propriu rug, MI topesc In flacIri ...Pot sI mai re 'nviu luminos din el ca

PasIrea Phoenix?

PiarI-mi ochii turburItori din cale,Vino lar In sAn, nepäisare tristI;Ca &I pot muri linistit, pe mine

Mie redI-mll

www.dacoromanica.ro

IUBIND IN TAINA...

Iubind in tainA am pAstrat fAcere,G'Andind &I astfel o sA-ti placA tie,CAci in priviri citeam o vecinicieDe-ucigkoare visuri de plIcere.

Dar nu mai pot. A dorului tArieCuvinte dA duioaselor mistere;Vreau sA mA 'nnec de dulcea 'nvApAiereA celui suflet ce pe al meu stie.

Nu vezi cA gura-mi arsA e de sete'n ochii mei se vede 'n friguri chinu-mi,

Copila mea cu lungi si blonde plete?

Cu o suflare rAcoresti suspinu-mi,C'un zâmbet faci gAndirea-mi s'A se 'mbete.FA un sfArsit durerii ... vin la sAnu-mi.

www.dacoromanica.ro

TRECUT-AU ANII...

Trecut-au anii ca non i lungi pe sesuriSi niciodatà n'or sl vie iarI,alci nu m5. 'ncantäl azi cum m5. miscarä.Povesti si doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o 'nseninafl,Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuriCu-a tale umbre azi In van inA 'mpresuri,0 ceas al tainei, asfintit de sarsi.

SI smulg un sunet din trecutul vietii,S'I fac, o suflet, ca din nou sä.' tremuriCu mana mea In van pe lirà lunec;

Pierdut e totu 'n zarca tineretiiSi mut`a-i gura dulce-a altor vremuri,lar timpul creste 'n urma mea ... nià 'ntunec!

www.dacoromanica.ro

VENETIA

S'a stins vieata falnicei Venetii,N'auzi cantIri, nu vezi lumini de baluri;Pe sari de marmurk prin vechi portaluri,PAtrunde luna, inàlbind pAretii.

Okeanos se pange pe canaluri ...El numa 'n ved e 'n floarea tineretii,Miresei dulci i-ar da sulfarea vietii,Izbeste 'n ziduri vechi, sunând din valuri.

Ca 'n tintirim tAcere e 'n cetate.Preot rämas din a vechimii zile,San Marc sinistru miezul noptii bate.

Cu glas actin; cu graiul de Sibile,Rostwe lin in clipe cadentate:« Nu 'nvie mortii e 'n zadar, copile!»

www.dacoromanica.ro

SE BATE MIEZUL NOPTII . ..

Se bate miezul noptii In clopotul de-aramà,Si somnul, vames vietii, nu vrea sä-mi iee vamä.Pe cli bAtute-adesea vrea moartea säl ml poarte,S'asamIn intre-olalt1 vieatI si cu moarte;Ci cumpina gAndiri-mi si azi nu se mai schimbl,Clci intre amandouI stI neclintita limbl.

www.dacoromanica.ro

CIJ MANE ZILELE-TI ADAOGI . .-1

Cu mâne zilele-ti adaogi,Cu ieri vieata ta o scamSi ai cu toate astea 'n fatàDe-apururi ziva cea de azi.

Cand unul trece, altul vineIn astä lume a-1 urma,Precum and soarele apuneEl si räsare undeva.

Se pare cum 6." alte valuriCobor mereu pe-acelasi vad,Se pare cum cA-i altä toamriä,Ci 'n veci aceleasi frunze cad.

Naintea noppi noastre imbläCräiasa dulcii dimineti;Chiar moartea insäsi e-o pärereSi un visternic de vieti.

Din once clipä trecätoareAst adevär 11 inteleg,CI sprijinä vecia 'ntreag1Si 'nvarte universu 'ntreg.

De-aceea sboare anu-acestaSi se cufunde in trecut,Tu ai s'acum comoara 'ntreaglCe 'n suflet pururi ai avut.

www.dacoromanica.ro

Cu mine zilele-ti adaogi,Cu ieri vieata ta o scazi,Avind cu toate astea 'n fatäDe-apurure ziva de azi.

Ptivelistile sclipitoare,Ce 'n repezi siruri se distern,Repaosi. nestiámutateSub raza gindului etern.

CU MANE ZILELE-TI ADAOGI ... 205

www.dacoromanica.ro

PESTE VARFURI

Peste vArfuri trece lunäi,Codru-si bate frunza lin,Dintre rarnuri de arinMelancolic cornul sunà.

Mai departe, mai departe,Mai 'Meet, tot mai Incet,Sufletu-mi nemangáletIndulcind cu dor de moarte._

De ce taci, cand fermecatàInima-mi spre tine 'ntorn?Mai suna-vei dulce corn,Pentru mine vre odatà?

www.dacoromanica.ro

SOMNOROASE PASARELE .. .

Somnoroase p'AsA'relePe la cuiburi se adunkSe ascund in fAmutele

Noapte bunA!

Doar izvoarele suspinI,Pe and codrul negru tace;Dorm si florile 'n grIdinä

Dormi in pace!

Trece lebkla pe apeIntre trestii s'A se culceFie-ti ingerii aproape,

Somnul dulce!

Peste-a noptii feerieSe ridia mândra lunkTotu-i vis si armonie

Noapte bunA !

www.dacoromanica.ro

DE-OR TRECE ANTI. ..

De-or trece anii cum trecurà,Ea tot mai mult imi va plIcè,PentrucI 'n toat'a ei fálpturàE-un « nu stiu cum» s'un « nu stiu ce».

M'a fermecat cu vr'o scanteieDin clip. 'n care ne väizum?Desi nu e decit femeie,E totusi altfel, « nu stiu cum».

De-aceea una-mi este mieDe ar vorbi, de ar tä'cè;Dac' al ei glas e armonie,E si 'n tàcere-i « nu stiu ce».

Astfel robit de-aceeasi jalePetrec mereu acelasi drum ...In taina farmecelor saleE-un « nu stiu ce» s'un « nu stiu cum ».

www.dacoromanica.ro

LASA-TI LUMEA...

Lasà-ti lumea ta uitatà,Mi te &I cu totul mie,De ti-ai da vieata toat1,Nime 'n lume nu ne §tie.

Vin' cu mine, rItàcestePe arki cu cotituri,Uncle noaptea se trezqteGlasul vecbilor pIduri.

Print= crengi scinteie stele,Farmec dand c5..rärii strAmte,

afarà doar de eleNime 'n lume nu ne simte.

Pärul tä'u ti se desprindefrumos ti se mai ede,

Nu zi ba de te-oiu cuprinde,Nime 'n lume nu ne vede.

Tanguiosul bucium sunkL-ascultIm cu-atata drag,Pe când iese dulcea lunIDinteo rari§te de fag

li rAspunde codrul verdeFermecat 9i duretos,IarI sufletu-mi se pierdeDupI chipul au frumos.

14

www.dacoromanica.ro

210 M. EMINESCU

Te desfaci c'o dulce silä,Mai nu vrei 0 mai te la0,Ochii di sunt plini de railà,Chip de Inger drägäln.

Iatä. lacul. Luna plinsäPoleindu-1, 11 strAbate;El aprins de-a ei luminä,Simte-a lui singurätate.

Tremurind cu unde 'n spume,Intre trestie le farmäSi visind o 'ntreagI lumeTot nu poate sä adoarmä.

De-al tä.'u chip el se pätrunde,Ca oglinda 11 alegeCe privesti zambind in unde?Eo.i frumoasà, se 'ntelege.

Inältimile albastrePlead: zarea lot pe dealuti,Arätand privirii noastreStele 'n ceruri, stele 'n valuri.

E-un rairos de teiu In cränguri,Dulce-i umbra de rächitiSi suntem atät de singuriSi atat de fericiti l

Numai luna printre ceatàVarsä apelor väpaie,Si te aflä stränsä. 'n brateDulce dragoste bälaie.

www.dacoromanica.ro

TE DUCI...

Te duci si. ani de suferinta.N'or sa te vaza ochi-mi tristi,Inamorati de-a ta fiinta,De cum zambesti, de cum te misti.

Si nu e bland ca o povesteAmorul meu cel dureros,Un demon sufletul tau esteCu chip de marmura frumos.

In fatä farmecul paloriiSi ochi ce scanteie de vil,Sunt umezi infioratoriiDe lingusiri, de viclenii.

Cand ma atingi, eu ma. cutremur,Tresar la pasul tau, cand treci,De-al genei tale gingas tremurAtarna vieata mea de veci.

Te duci si ra'u n'o sa-mi mai para.De-acum de ziva cea de ieri,C nu am fost victima iaraNeinduratelor duren.

C'auzu-mi do sa-1 mai intuneciCu-a gurii dulci suflari fierbinti,Pe frunte-mi mina n'o s'o luneciCa sa ma faci sa-mi ies din minti

14*

www.dacoromanica.ro

212 M. EMINESCU

Puteam numiri defäimkoareIn gandul meu sä-ti iscodesc,

te utam cu 'nversunare,Te blestemam, cäzi te iubesc.

De-acum nici asta nu-mi tämanen'o sä. am ce blestema,

Ca azi va fi ziva de mane,Ca mani toti anii s'or urma

0 toamnä. care intarziePe-un istovit si trist izvor;De-asupra-i frunzele pustieA mele visuri care mor.

Vieata-mi pare-o nebu.nieSfarsità f`a'r' a fi 'nceput,In toatä neagra vecinicie0 clipä 'n brate te-am tinut.

De-atunci pornind a lui aripeS'a dus pe veci norocul meuRed-mi comoara unei cupeCu ani de pärere de räu!

www.dacoromanica.ro

DIN VALURILE VREMII

Din valurile vremii, iubita mea, räsaiCu bratele de marmur, cu pIrul lung, bälaiuSi fata strävezie ca fata albei ceriMAMO.' e de umbra duioaselor duren!Cu zambetul tu dulce tu mangai ochii mei,Femeie intre stele si stea Intre femei

intorcandu-ti fata spre umärul täu stang,In ochii fericirii mà uit pierdut i plang.

Cum oare din noianul de neguri s'a.' te rump,Sä te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump,Si fata mea in lacrimi pe fata ta s'o plec,Cu särutäri aprinse suflarea sä. 'nnecSi mana friguroasä s'o Inalzesc la san,Aproape, mai aproape pe inima-mi s'o tin.

Dar vai, un chip aievea nu esti, astfel de treciSi umbra ta se pierde in negurile red,De mä gäsesc iar singur cu bratele inljosIn trista amintire a visului frumosZadarnic dupä umbra ta dulce le intind:Din valurile vremii nu pot s'A' te cuprind.

www.dacoromanica.ro

CE TE LEGENI

Ce te legeni, codrule,FAYA ploaie, fárá. vant,Cu crengile la pámant?

De ce nu m'as legána,Dacá trece vremea mea!Ziva scade, noaptea creste

frunzisul mi-1 färeste.Bate vantul frunza 'n dungáCantIretii alungá;Bate vantul dinteo partelama-i ici, vara-i departe.

de ce sI nu má plec,Dacá pásárile trec!Peste várf de rámureleTrec in stoluri randurele,Ducand gandurile mele

norocul meu cu ele.se duc pe rand, pe rand,

Zarca lumii 'ntunecand,se duc ca clipele,

Scuturand aripele,má lasá pustiit,

Vestejit i amor*cu doru-mi singurel,

De MI 'ngan numai cu el!

www.dacoromanica.ro

LA MIJLOC DE CODRU

La mijloc de codru desToate päsàrile ies,Din huceag de alunisLa voiosul luminis,Luminis de angä.'Cate 'n trestia inalaLegänându-se din unde,In adancu-i se pAtrunde

de lunl si de soarede pIsAri cIlltoare,de lunA si de stelede sbor de rindurelede chipul dragei mele.

www.dacoromanica.ro

MAI AM UN SINGUR DOR

Mai am un singur dor:In linistea senil

S1 ml 1534 SA morLa marginea narii;

S1-mi fie somnul linSi codrul aproape,Pe 'ntinsele ape

S1 am un cer sean.Nu-mi trebue flamuri,

Nu voiu sicriu bogat,Ci-mi impletiti un pat

Din tinere ramuri.

Si nime 'n arma meaNu-mi plangI la crestet,

Doar toamna glas sI deaFrunzisului vested.

Pe cand cu sgomot cadIzvoarele 'ntfuna,Alunece luna

Prin vArfuri lungi de brad.PAtrunzA talanga

Al senil rece vânt,De-asuprl-mi teiul sfint

SI-si scuture creanga.

Cum n'oiu mai fi pribeagDe-atunci inainte,

M'or troieni Cu dragAducen arninte.

www.dacoromanica.ro

f^

R.I.

14,"

...i ,

' \sil

P.,''

.4'O

VII

-Z'

.,ti

.,,.z..

,,

11

1' .':ti0

'(\-;i''

to....::t.,......;

-.4'''7...6

tr

;;`-....

,--,..)

4 "

MA

I AM

UN

SING

UR

DO

R

'ON

v.,

SI.

e

217

.S'C

.V

'4

'I'M,

tx4

1..

i.'"a.

on,...

"t"...

r

).---i'.

rk,t%

C,....

',..4

-

...,t.,..:,1

'4

1

-

gr-

NN

www.dacoromanica.ro

M. EMINESCU

Luceferi, ce ra'sarDin umbra de cetini,Fiindu-mi prieteni,

0 sa-mi zambeasca iar.Va geme de paten3i

Al /Aril asptu cant ...Ci eu voiu fi plmánt

In singurkate-mi.

www.dacoromanica.ro

DE-OIU ADORMI...(VA RIANTA)

De-oiu adormí curindIn noaptea

S m duceti acindLa marginea marl

Nu voiu sicriu bogatflamuri,

Ci-mi impledti un patDin tinere ramuri.

SI-mi fie somnul lincodrul aproape,

Luceasc' un cer seninPe-adâncile ape,

Care 'n duren i adanciSe 'naltI la maluri,

S'ar atarna de stânciCu brate de valuri,

Se 'naltl, dar recadmurmurà 'ntr' una,

and pe pàduri de bradAlunea luna.

nime '21 urma meaNu-mi plingl la crestet,

Doar moartea glas sä" deaFrunzisului vested.

www.dacoromanica.ro

220 M. EMINESCU

SI treacà lin prin VintA tot dutoarea,

De-asuprI-mi teiul sfantscuture floarea.

Cum n'oiu mai fi pribeagDe-atunci inainte,

M'or troieni cu dragAducen i aminte,

Ce n'or §ti cà privescO lume de patemi

Pe cand liane crescPe singurkate-mi.

www.dacoromanica.ro

NU VOIU MORMANT BOGAT(VARIANTR)

Nu voiu mormant bogat,Cantare si flamuri,

Ci-mi impletiti un patDin tinere ramuri.

Si nime 'n urma meaNu-mi plângà' la crestet,Frunzisului vested

Doar vântul glas sl-i dea.In linistea skii

SI mI 'ngropati, pe candTree stoluri sburAnd

La marginea märii.

SI-mi fie somnul linSi codrul aproape,

Luceascl cer senin.Eternelor ape,

Care din -di adânciSe 'naltà la maluri,Cu brate de valuri

S'ar atarna de standSi murmurà 'ntr'una

and spuniegand recad,Iar pe pIduri de brad

Alunece luna.

www.dacoromanica.ro

222 M. P14:11VESCU

Reverse duld scanteiA tot stiutoarea,

De-asuptI-mi crengi de teiSI-si scuture floarea.

Ne mai fiind pribeagDe-atund Inainte,Aducen i aminte

M'or copen i cu dragSi stinsele patemi

Le-or troieni clzand,Uitarea Intinzand

Pe singurItate-mi.

www.dacoromanica.ro

IAR CAND VOIU FI PAMANT(VARIANTA)

lar cand voiu fi pä'mant,In linistea serii,

SIpati-mi un mormantLa marginea mIrii.

Nu voiu sicriu bogat,Podoabe si flamuri,

Ci-mi Impletiti un patDin vestede ramuri.

Si-mi fie somnul lincodrul aproape,

SI am un cer seninPe-adancile ape.

S'aud cum blande cadIzvoarele 'ntfuna,

Pe varfuri lungi de bradAlunece luna.

S'aud pe valuri vant,Din munte talanga,

De-asupra-mi teiul sfantS1-si scuture creanga.

i cum n'oiu suferiDe-atuncea 'nainte,

Cu flori m'or troieniAducen aminte.

www.dacoromanica.ro

,

4.

ifpow.

'

4.9

tíAl'I/Vavro;',4

1

4'4( tr";

Manuscriseie Academic' Rotrdne

4/4 .

AS%

,Nrt00.4

iletr4

Y4fen

inifrus

' '

/.

4Mresf.;,..3--70)tzt,Q?

,z1SS cc'4'

MAI AM tTh SINGUR DOR«Spre-a swage adt =iota

1- t,

z.,

yefti A'fi

A 4.1.4,4

o4t....J.

-

if4, è 4 a-- ?A44.6

1.dve.

q.

e--47

ZA4L44;

c.,4* rrr fr7"444' p.4.6.;

44ten fsi 0717

1,44,44

fr.4.4 4*.

4914 0.-174 4"4"»

'isto*

rIf *01,4--

p« r.4.4.4.1 Awe-

°

; A

2277,61

214 M. EMINESCL1

44, vo,;, 14',444.

r".

e.;

arr-;4-

-0640t-

.71r,11.0..vict; p./? 'my...,

Afs..; ,P11.4P--fr

e

.6

www.dacoromanica.ro

15

IAR CAND VOIU FI PAMANT 225

cum va IncetaAl inimii sbucium,

Ce dulce-mi va simaCantarea de bucium 1

Vor arde 'n preajma meaLuminile 'n dealuri,

lzbind s'or främantaEternele valuri

nirne 'n urma meaNu-mi planga la cre§tet,

Ci codrul vant sa deaFrunzisului vqted.

Luceferii de focPrivi-vor din cetini

Mormânt fle de noroci fárá. prieteni.

www.dacoromanica.ro

CRITICILOR MEI

Multe flori sunt, dar putineRod In lume o sl poarte,Toate bat la poarta vietii,Dar se scutur multe moarte.

E usor a scrie versuriCánd nimic nu ai a spune,Insirând cuvinte goaleCe din coadI au O. sune.

Dar dud inima-ti frAmantIDoruri vii si patimi multe,'a lor glasuri a ta minte

StA pe toate s6 le-asculte,

Ca si flori In poarta vietiiBat la portile gAndirii,Toate cer intrare 'n lume,Cer vestmintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi,Pentru propria-ti vieatà,Unde ai judeckorii,Ne'nduratii ochi de ghiatä?

www.dacoromanica.ro

CRITICILOR MEI

Ah! atuncea 0 se pareCA pe cap 10 cade cerul:linde vei gàsi cuvántulCe exptird. adevárul?

Critici voi, cu flofi de§erte,Care roade n'a0 adusE usor a scrie versufiand nimic nu ai de spus.

227

www.dacoromanica.ro

DIANA

Ce cauti unde bate lung.Pe-un alb izvor tremurltorSi unde psrile 'ntr'unaSe 'ntrec cu glas ciripitor?N'auzi cum frunzele 'n poianäSoptesc cu sgomotul de guriCe se sArufl', se hArjoanIIn umbr' adânel de pliduri?

In cea oglindI iniscl.toareVrei sI privesti un straniu joc,O apà vecinic cAl6toareSub ochiul flu rImas pe loc?S'a desprimIvArat pklutea,E-o nouà vieatà 'n once svon,Si numai tu gIndesti aiurea,Ca tAnlrul Endymion.

De ce doresti singurItateglasul tainic de izvor?

S'auzi cum codrul frunza-si bate,S'adormi pe verdele covor?lar prin lumina ceaDin valuri reci, din umbre moi,S'apar' o zAril linistiaCu ochii mati, cu umeri goi?

www.dacoromanica.ro

DIANA

Ah! acum crengile le 'ndoaieMânute albe de omk,O faya' dulce si bälaie,Un trup inalt si raildiet.Un arc de aur pe-al ei umk,Ea trece mandrä la vAnat§i peste fi-unte färä numärAbia o urmä a läsat.

229

www.dacoromanica.ro

DIN NOAPTEA. .

Din noaptea vecinicei uit5.'riIn care toate curg,A vietii noastre desmierdlri

raze din amurg,

De unde nu mai strIbkuNirnic din ce-au apusAs vrea odatà 'n vie* tuSI te inalti In sus.

dacI ochii ce-am iubitN'or fi de raze plini,Tu mà priveste linistitCu stinsele lumini.

clack' glasul adotatN'o spune un cuvânt,rot inteleg c5,' m'ai chematDincolo de mormant.

www.dacoromanica.ro

SARA PE DEAL

Sara pe deal buciumul sunà cu jale,Turmele-1 urc', stele le scapArl 'n cale,Apele plang ciar izvorand In fantane;Sub un salcam, dragal, m'astepsi tu pe mine

Luna pe cer trece-asa sfanta.Ochii tài mari cautà 'n frunza cea rarI,Stelele nasc umezi pe boltaPieptul de dor, fruntea de ganduri si-e

Nourii curg, raze-a lor siruri despicI,Stresine vechi casele 'n lunà ridicI,Scarsie 'n Vint cumpana dela fantanà,Valea-i in fum, fluere murmura 'n stinI.

ostenisi oameni cu coasa 'n spina=Vin dela camp; toaca rasunä mai tare,Clopotul vechiu Imple cu glasul lui sara,Sufletul meu arde 'n iubire ca para.

Ah! In curand satul In vale-amuseste,Ah! in curand pasu-mi spre tine grabeste:LangI salcam sta-vom noi noaptea IntreaglOre Intregi spune-si-voiu cat 1mi esd draga'.

Ne-om rIzima capetele-unul de altulsurazand vom adormi sub II:tali-W.,

Vechiul saleara. Astfel de noapte bogatl,Cine pe ea n'ar da vieasa lui toata?

www.dacoromanica.ro

NU MA INTELEGI

In ochii mei acuma nimic nu are pretCa taina ce ascunde a tale frumuseti;Cci pentru care altä. minune deci't tineMi-as risipi o vieatI de cugetä"ri seninePe basme i nimicuri, cuvinte cumpinind,Cu pieritorul sunet al lor s te cuprind,In lanturi de imagini duiosul vis s.-1 ferec,Sä 'mpiedec umbra-i dulce de-a merge 'n Intunerec.

azi când a mea minte, a farmecului roabI,Din orisice durere îi face o podoabl.,

când rIsai 'nainte-mi ca rnarmura de clarä,Cand ochiul flu cel mandru staluce in afarà,Intunecand privirea-mi, de nu pot sä vädCe-adânc trecut de gAnduri e 'n noaptea lui adâncl,Azi cand a mea iubire e-atlta de curatàCa farmecul de care tu esti impresuratl,Ca setea cea eternä ce-o au dupl. olalt1Lumina de 'ntunerec i marmura de daltä,Cand dorul meu e-atAta de-adlnc si,dtat de santCum nu mai e nimica in cer si pe plmant,and e o 'namorate de tot ce e al flu,De-un zâmbet, de-un cutremur, de bine si de räu,.and esti enigma insäsi a vietii mele 'ntregiAzi vld din, a ta vorbä cl nt mä intelegi!

www.dacoromanica.ro

...257. 4; r, ,drok

(figt.:4 % ..4

S .S f')42tlizt

Pi" .V..olti-ek-, t

SM,,...4 se,-,ntii:,05,4 f /4

4 fc...., ,...444U, 4,, , , . ,

4

fi

,,,,// ,: /4-14 i.,...-, AV: kr.i I , , /,,,e, yii,

...,d

ar:-4 r Tiv----4---4.. -7 LA£I.,1?- -

t44 rit' "4-Ze . M

10

A,. e ;t24,:,4

.k1) . , e 1 o(RÌ.;-.

re.%/..k,7,6,_ts

r/7 .6141*

44,

LA STEAUA

/,

7;4., Al.--71 e, a4p..; 4.42."1 ----, 8 .,,, a ,-.4.51.;i ,".;-» -rs. :4. , :z, 4,

1/4., 4,1,, ,,4

Art

tiC

1V44 4*, \ril*_4;

.e. Cee:_,rz. 4 -.4

ir,r 4:f fit(

$L 11JL..4c 4-

° Jo

Manuscrisele Academiei Române 2275 B, 72

LA STEAUA 233

j"144 44'rpti(r »role ad-rse* ;

f:6444 op; "t

g

(44464.,11

tot qt44)

-

.

-

j

.1

www.dacoromanica.ro

LA STEAUA

La steaua care-a rIslritE-o cale-atát de lungA,CI mii de ani i-au trebuitLuminii ssi ne-ajungl.

Poate de mult s'a stins In drumIn depärari albastre,lar raza ei abia acumLuci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a muritIncet pe cer se suie:Era pe cánd nu s'a zIrit,Azi o vedem, si nu e.

Tot astfel cánd al nostru dorPieri In noapte-adánd,Lumina stinsului amorNe urmIteste Ind.

www.dacoromanica.ro

DE CE NU-MI VII

Vezi, randunelele se duc,Se scutur frunzele de nuc,S'aseaza bruma peste viiDe ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

0, vino lar in al meu brat,SI te privesc cu mult nesat,SI razim dulce capul meu,De sanul tau, de sanul tau!

Ti-aduci aminte cum pe-atunciCand ne primblam prin vai si lunci,Te ridicam de subsuoriDe-atâtea ofi, de-atatea ori?

In lumea asta sunt femeiCu ()chi ce izvorasc scantei . ..Dar, oricat ele sunt de sus,Ca tine nu-s, ca tine nu-s 1

Caci tu inseninezi mereuVieata sufletului meu,Mai mandra decat once s tea,Iubita mea, iubita mea I

Tarzie toamna e acum,Se scutur frunzele pe drum,Si lanurile sunt pustii .. .De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

www.dacoromanica.ro

KAMADEVA

Cu durerile iubiriiVoind sufletu-mi sA-1 vindec,L-am chemat in somn pe KamaKamadeva, zeul Indic.

El veni, copilul mândru,alärind pe-un papagal,Avand zâmbetul fätarnicPe-a lui buze de coral.

Aripi are, iar in tolb5.4El pästreaz.A, ca sAgeti,Numai flori InveninateDela Gangele märet.

Puse-o floare-atunci 'n arcu-i,MI lovi cu ea in piept,Si de-atunci In once n.oaptePang pe patul meu destept .. .

Cu sägeata-i oträvitäA sosit ca s'A m'A certenil cerului albastru.

'a.1 iluziei deserte.

www.dacoromanica.ro

NOTF, $1 VARIANTE

www.dacoromanica.ro

CATE VA LAMURIRInecesare la citirea vanantelor

Lamuriri mai desvoltate, despre spititul in care a fost akIttut aparatul critic al acestei editii se pot citipartea respectiva a introducerii, aceea anume refentoase la edina de fata.

Asezai" Ja aid cateva lamuriri pur teluaice, un soiu de mica taba' a abreviatulor sau altor semne conventtonale..pentru a ilustra o parte din ele, lasarn sâ urmeze o strofa de text, dimpreuna cu vanatele ei aspecte. D p.:

li place noaptea cântec, de facle-i sala plinäOglinzi de metal negra impodobescPe ele-o pänzäturä ca aburirea cetiiSe lasä finä' neagrä . . . fac . . . tristetii

205 A faclelor lucire rIsbia prin pinza fini.

201. I.p.n. cantee, fachi > I.p.n.c. de fade-i etc., 203. P.e-o. panzatura subtire > P.e.-o p. ca etc.; 204.Se lasä 'n jos> Se subna* > Se lasa fina etc. [vers nefout], 205. rásbind*> rásbia.

zoi-205. io De-atund cu lespezi [negre] de marmur' a 'mbracatPareni diniuntru a locuintei salePerdelele sunt negre ,

nl 2° Oglinzi de metal negra piretu 'npodobeste (a)S'o pAn7.iturä neagra pe dansu se l'ateste (b)Luminele aprmse rásbind pm m panza fina (c)

(a) Oglinzi de metal negra pätetu h imbracá; (b) O panziturá fina si neagra e tasad; (c) Pe ele .IV cu * >Fäcinle aprinse etc..> Lummele etc.

Textul reprodus, in forma in care apare si in aparatul ende, reprezinti versurile 201-205 din ?titila ver-sume a Singoilor. Mara' de cazurile prea hmpezi, numun strofele ca nuroar" ul versurilor, insemnate pe stinga,deci textul, luat de exemplu, se numeste curent. strofa 201-205 si figureazá la eta), in timp ce variantele, dedformele antenoare, depasite, figureaza in subsol. Oricat de rebarbativä, termmologia aceasta arbitectonid are avan-tajul cá sugereaza çi simphficä.

Am numerotat cu I, etajul, in tunp ce subsolul, in cazul de fata, are 3 straturi.In II figureaza vanantele depasite, din versunle dela etaj, si cele mai apropiate in timp.In III sunt formele ceva mai vechi. Cum se poate urman, strofa zoi-205 a fost incercatä intaiu in 2 forme:-

10 si 2°.Dar si aceste forme isi au variantele lor, ce figureazi in IV, precedate de litere: (a), (b) etc. ce fac legatura

cu versul respectiv.Ca si reinvierea u.nei cetati ingropate, reconstituirea etapelor unui vers se face, de sigur, dela temelie, dela

forma ces mai veche din subsol, pana' la ultima in eta), tinand seama de sigur si de schimbarea ordinei versunlor,cum e de pida v. 202, care in tot timpul lucrului a figurat drept 201. Asa d. p., versul Oghnzi de metal negru.etc, a trecut, succesiv, prin formele

1° De-atund ca lespezi [negre] de marmur' a 'mbracat > 20 Oglinzi de metal negra pa..tetti ii imbradi > Oglinzide metal negra pateta 'npodobeste > etaj Oglinzi de metal negra impodobesc päretu.

Semnul > imprumutat filologiei, designa trecerea une forme in alta.» ce se observa in versul 204 (eta)) sau 203 (III, io) arata ca versal sau strofa au fost läsate in forma.

aceasta neterminata.D * d. p. se subna* sau rasbind* arad cá lectiunea e indoelnica.» [ ] inchide o 'acuna' in manuscns, fie cuvánt, fie silabi uneon si vreo explicatie a editorului.» < > inchide ceca ce ar fi trebuit elmunat, d. p. Ideile unui Proletar<ul>, inseamni ca Proletarul,

care a fost precedat de Idelle unas, n'a fost modificat in consecinti.Expresia: de fapt: pe-a (su-) inseamna a eroarea pe-a am rectificat-o la etaj, de vreme ce versal cerca: .pe a.

» alexandrin, in opozine ca strofic, este, se intelege, conventionali si designa versunle lungi in.opozine cu cele scurte.

a supra §i infra se folosesc cánd e vorba si se designe o vanantä asezatá deasupra sau dedesuptul ver-sului despre care e vorba.

Mss.-ele se designá ca cota si fila, despartite prin virguLa, d. p.: 2259,37 inseanina ms. 2259, fila 39.

V. pus in capul notelor se foloseste numai cánd, pentru clantate, atragem atentia ca acolo incepe sectaineaVariantelor.

www.dacoromanica.ro

LA MORA/TAN-TUL LUI ARON PUMNULLwcrimioarele invretteceilor guruixsia9ti de'n Cermeuti la mormintul prea iubituluP) lor profesorin Arune

Pumnul raepteusat l'atea 12/24 Ianuarin 1866. Cerrueuti 1866. Cu tipariul lui Rudolf Echardt.

Plecat din Blai, in urma everumentelor dela 1848, primit cu dragoste de intelectuahtatea bucovineana"un frate la frali au vemt fi ea frap I-am Imbrelitfat»spunea, in cuvántarea-i rostitä la mormint, Alexandru Hur-muzachi), suplinitor din 1849, iar din 27 Februarie 1850 titular al catedrei de curind infiintad, la liceul real dirbCemäuti Aron Pumnul ilustreazä invätämäntul limbil mateme, msufländ invätäceilor sE, ca 9i la Blaj, in scurtu-iprofesorat de filosofie, puternice senttmente nationale.

Prestigiul personalidtu lui Aron Pumnul, intemeiat pe opera inflptuiti 9i sporit de sufennte fizice, induratecu eroism, Il misoarl mai Cu seamä manifestatille de gratitucline, ca care Bucovinenii Insotesc sävägirea luivieatä. Aceasta se by:grapa' la 12/24 Ianuarie 1866. Se implinea aproape un an de eind Societatea pentru lite-ratura 9i cultura rominä in Bucovina» (derivad din vechea «Reumune de lecturä») 11 alege membru onorar,india-i adunare general, dela 11/23 Ianuarie 1865. Propunerea o face vicepre9edmtele Reuniunii, George cavalerde Hurmuzachi, case 11 elogiará meritele, amintind cl « abia sculat de pe patul durerii», Pumnul a tinut säde fati la 9echnta de organizare a Societätii. Printre ceibaiçi membri onorari, desemnati in aceea9i 9edintä, figu-reazI: Constantin 91 Eudoxm Hurmuzachi (al ami cuvänt de multumire constitue o paginä memoraba), A. Tre-boniu Launan, A. Papm Ilarian 9i o principu poeziei noastre, Vasile Alecsandri i Dimitrie Bolintineanu, poeti,iubiti 91 adorati de toatä natiunea, ale dror versuri incantätoare vor pieri nurnai ca cel de pe urmä cuvänt romár'din lume».

Inmormäntarea lui Pumnul are loc in zma de 15/27 Ianuarie. In catedral' vorbe9te preotul i catihetul gimna-ziului M. alinescu (Calmovschi, la epoca aceea), ?me° cuvintare, nu numai entusiastä, dar 91 de aleará mäestrieritoriceascl, ca atät mai evidentä ca at modestia il ficea sä se socoteasei mai preios de evocarea mentelor lui,Pumnul: « in zädar mâ opintesc eu, cäci spre aceasta se cere o voroaval mult mai iscusitä; se cere un Gurä-de-aur. ...». Cuväntarea lui Alexandru Hurmuzachi, rostitä la mormänt, infäli9a in träsätun de caracter antic, perso-nalitatea lui Aron Puninul, stärumd, in deosebi, asupra lectiei de solidantate nationalä, pe case chiar acest dohu,.o ilustra cu fermitate:

« Asta solidaritate futre noi toti, asá.' identitate a cugetänlor, a simtului, a plecánlor 9i aspiratm-rulor noastre e, pe längi onginea, pe lfingà limba noasträ comuna', pe lingl istona glonei 91 a sufenn-telor noastre comune, un bine mare, cel mai sänt 91 mat scurnp din bununle noastre, din averea noastrtrnationalä ci momia, ea prin el se arad, se probearà ci se sustme urutatea spintului natiunu».

La aceste marufestán, Eminescu e mai mult decat un martor ocular. Fie cá i-a fost profesor, a..7a mm reiesedin amintinle lui§tefanelli, fie cl nu i-a fost, cum a9a de categoric, 9i in difente prilemn o apune I. G. Sbiera,afectmnea lui Purnnul pentru Emmescu 91 cultul acestuia pentru invätätor nu le contesta' mmem. «Este insi preaadevärat cä adt M. Emmescu cat i pänntii lui erau foarte bine cunoscuti 91 forman cu Pumnul o, seria I. G.Sbiera in 1889 2), i amänuntul vine sä, implmeaseä adtea lacune. lar §tefanelli poveste9te pe larg cum Emi-nescu insotea pe Pumnul pänä acasä, clack inlesnit de boa., se intimpla ca acesta sä vinä /a lectii, cum19i tran-scrisese gramatica, al egrei manuscript Il cipltase dela profesor, 91 cum in toamna lui 1865, intors la Cerniuti,

De fapt iubitulul (sic), cf. facsimilul copertet la pag. 241.I. E. Toroutiu, Studu fi documente /iterare, III, 1932, pag. 117.

www.dacoromanica.ro

240 NOTE §I VARIANTE

de unde plecase Inca* din 1863, locueste la Pumnul, ingpind si de bibhoteca studenplor, careia li doneaa i câteva

cirti 1).Sfärsitul lui Pumnul indurereaz1 pe Errunescu smulge intaile acorduri tipärite. (Pentru versurile presu-

puse anomme din Foam Soczetdiri pe anul 1865, ce d-1 Iorga atribue lui Eminescu, a se vedea la capitolulMortua es!). Starea de spirit a invätäcelului privatist» Eminovicm i geneza intitei sale poeme cunoscute suntpovestite de fostul säu coleg de scoati, tefanelli, lute° pagmä complexä in sugestu, Cu atät mai pretioasä cuclt inteinsa apare, pentru intim oarä, imagina poetuliu, cu discretia sufletului si a lucrului salu:

«Dohul era mare in toatà Bucovina si intre studenp, iar Eminescu era neconsolat, pentrucä tineamult In acest rar birbat si 11 mbià ca pe un tatä and am auzit despre moartea lui Pumnul, am alergatla locumta sa, ca vad pe nibitul meu profesor, cea din urnal oarä. Am intrat intät in camera luiEmmescu. El imi povesti despre ultunele momente ale acestui mare apostol al Romitulor din Bucovina

acuma 11 väzui pe Emmescu intätasi datä värsánd lacrimi de durere. Seara m'ain dus iaráçi In Emi-nescu si 1-am aflat scrund o poezie. El mai schimba, mai adlogia, mat netezia, dar am observat clnu i-a plâcut cä 1-am surprins. Pe urmä Insä imt arätá poezia spuse cá mai multi studenti vorscne poezu In moartea lui Pumnul, can se vor tipän. Mi-a cent apoi Intreaga poesie. Este aceeasi careImpreunä ca alte sase poesii a fost tipInta ca ocazia morpi lut Pumnul sub titula: Ldcrdmioarele !nod-Idcedor gimnasiasti din Cernduti la moartea prea subdulus lor profesor Arune Pumnul.

Dupä cetire hni spuse singur cá Inceputul strofei a doua, admit' Metal:ea enbrâncid a dopotelor jale,nu-i place, dar nu mai are timp sä prefacl poezia cici trebue sA o predea profesorului Sbiera. Emi-nescu isealeste aceastä poezie: M. Emsnovrcsu, prwatist».

(Teodor V. tefanelh, Amintirs despre Eminescu, i914, pag. 43).

Brosura, ce trebue cA apäruse de zma inmormintäni lui Pumnul, cuprinde sapte poezú, toste färä titlu,numerotate ca cifrä romanä, cinci in romineste çi douä. In limba germanä. Titlul brosurii, In ortografia pumnu-eanä, mai putin ortodoxà cleat aceea din «Lepturariu», se poate vedea in facsimilul respectiv.

Ocazionale si lucrate cu graba despre care vorbeste citatul de mai sus, din tefanelli, poeziile ce linsotesc odalui Eminescu sunt, evident, lucrare de versificatie. Douä-trei versuri vor reconstitui ambianta brosurei votive.

Dm prima poezie de 4 strofe, semnatä ***, prirnele versuri:

O stea Incantätoare a invieni tale

si ultima strofä:Frumoasi Bucovmä, din ceru-p a caz. ut I

Deci toti acu ca unul sal-1 plängem ca cadurkA cairor inimt IncA drepatii n'au räcitSA pLängem noi pe-un frate, ce nu stia de urä,lar' tinenmea noastri pe-un tatä mult Juba.

Din a treia poezie, de 6 strofe, semnatal de vutonil sau coleg dela Universitatea din Viena, St. Stefureac, dincl. a VI-a, intila si a doua strofi:

Plingi acum junime plängi ca intristare,aci fätala moarte firä indurare

räpit de 'n sanu-p, ce era mai rar,rápit un mändru, scump märgäntar'

räpit, vai I steata, ce ca infocare,Sus pe onzontal duku täni taleFärl conterure, fable stralucià

In metä naltä calea-p aräta

Din cele 7 strofe ale poeziei a patra, semnatä ***, ca reminiscente din Räsunetul» lui Muresanu, ultirneledouä strofe:

Cupnnsi de 'ntristare çi plini de-amiriciuneNe adunäm aicia, ca scop de a-ti afáta,Cä um a noastri limbä çi trista ta näciuneEterbinte ca pre tine, Pärinte-o vom arna.

Jurim ca pietate la umbra ta cereasci,CA tot ce tu In lume mai mult al adorat:«Morala, natiunea, relegea crestinneascä»In noi gisi-vor scutun çi minai de bärbat I

Autografe in tefanelli, op. cit., pag. 39 si Leca Morariu, Doud autograme inedde dela elevul Eminescu,Buletin Mihai Eminescu, I, 1, 1930, pag 26-27.

www.dacoromanica.ro

01 tag' tr,5r!went.-

q T

Cernwuti 1866-en tiparsfra Ru.d..c;It Echaidt,

LAECRIMIOARELE...coperta bropril

16

LA MORMANTUL LITI ARON PLTMNUL 241

¡Jaya., weieflor gikarsias.t1

den CernantlY' 44, :.)TP

-\DEMIEiter r416:4 ¡ill

prea _roiresorhi.

VA )g

1 12 rk.)

rn oats at intr'a 12/24 Iaratartd 1 866.,

www.dacoromanica.ro

Z4 2 NOTE SI VARIANTE

A cincea poezie, iscAlità I. Ieremieviciu, din cL a V-a, e de xo strofe i e alciituitä in doul ritmun:

Eram in scäpätare, eram toti In peire,Tenebra letargiet pre toti ne-a fost cuprins,Saran n'aveam de scäpare, un sämri de fericire,Çi zelul de culturl mai tot ni s'a fost stins.

Dulce Bucovinä I plAngi de-acum, suspinkaci se stuise astäzi blinda ta lumini I

Chiar si tu zefire, poartä 'o soapte lineLa näciunea 'ntreagä a noastre suspme IToatO Românimea pLinge ne 'ncetatSufletul de inger, care ni-a sburat 1

Ultimele douä poezu sunt In lunba germanä. Autoni: E. Franzos, din cl. a VII-a si B. Ehrlich din clasa a VI-a._O nottä. explicativk semnati E. F., limurea In josul poeziei a sasea cA Pumnul participase la adunarea nationalldin Ardeal In 1848 o cA Ungurh puseserái un pret pe capul

Poezia lui Eminescu (de fapt: M. Eminoviciu, privatist), figureaz1 a doua In brosurä. Manuscriptul de pecare s'a cules lipseste. Textul adoptat de noi e asa dar cel din brosurk minus ortografia timpului i câteva recti-ficäri: v. 16: voce pentru voace, "V. 20: sun, pentru .cm/, V. 25: Ehreu pentru ehIceu i generalizarea sernnului de excla-Ina tie la sfársitul tuturor strofelor, and in brosurä lipseste din intâile douä strofe.

Ms. Poezia mai apare intr'un singur ms.: 2259, 33 v. §i anume in s. ms-ul Marta tran-scris la i 870, despre care se vorbe§te mai pe larg In Anexele finale. Numerotatai intaiu a30-a §i, dupä aceea, a 27-a, poezia e de bunä seamä copiatà din bro§ura amintital.

Titlul: La mormiintul lui Pumnul reproduce, simplificand, titlul bro§urii. Singurästrofa ultimä cu semn de exclammie. Datatä: 1866. Ca §i 'n brosurä: eliseu. Deosebirilede textul broprii sunt minime §i mai ales de natu.rä ortografic'ä §i de pronuntie: voce,sinit, etc. Afarä de acestea:

3. Acutna din pleiada-li auroasä §i seninä. 6. Metalica vibranda a clopotelor jale. 7.Vuie§te, etc. 9: nemuririi.

Färä a gAndi sA tragem o concluzie, ceca ce nici cä. ar fi ca putdntk vom nota o coincidentä, care, si fárl deadancire, poate fi privitä sub unghiul profetismulut Imbracd-te in doliu indemna In primul vers al odei sale,dela 25/27 Ianuarie, 1866, Eminescu. «Ne-am imbrdcat in do/tu, cAci avem sl därn stre de o loviturl cruntä asoartei: Pumnul nu mai este !titre cei vi;!>) räspundea in numOrtil cerrut,. dela x Februarie, Foaia Sodeld/it...,

care aducea si amánuntita relatmne a ceremonulor funebre.

Sentimentele de veneratie si de pretuire a operei lui Pumnul stäpinesc sufletul lui Emitaescu, chiar si atunci(poate mai mult atunci) cánd aceasta ajunge tinta atacunlor la Convorbin hterare sau chiar in Bucovina. VasileAlecsandri In Dichonar grotesc (Convorbiri hterare fi, x x, i August x$69) çi Titu Maiorescu in Observafiunf

polemice III, 22, 15 August 1869). aduc, fiecare In planul sAu, rezerve la sistemul ortografic al lui Pumnulsau la spiritul liberal al «Lepturanului» s'au. Unneazà atacul destul de inversunat al bucovmeanului Dimitrie Pe-trino, in brosura «Pugine cuvinte despre coruperea hmbci románe». Dimitrie Petrino vorbise la Inceputul ac,e-lump an, la concertul din 15/27 Ianuarie 1869, dat in CernOuti, pentru sporirea fondurilor Fundatiunii Pumnu-lene. In prolog-ul, insotit o de versuri, in care fácea entusiastul elogm al lm Pumnul, spunea intre altele: «Filologdistms, insä Román çi mai bun, Pumnul a crescut germinele RomAnismului In sánul tinerirad noastre, pre carea sprijlnit-o in erice pnvintä; i aceasta este mentul lui mai marel». Dar pricmi de nemultumue personalä (tem-peramelltul subiectiv al lui Petrino a mai avut astfel de iesiri, impotriva lui Alecsandri si a Junimm), determinatede raportunle lui cu I. G. Sbiera, conduditorul revistei, 11 duc sä. foloseascà vehementa, sä renege ránduri cacele de mai sus si chiar sä-si radä (termenul e al lui Eminescu) de Fundatiunea Pumnuleanà pentru care confe-rentiase1). Eminescu se afla, intre acestea, la Viena. El rä'spunde brosuni lui D. Petrino, in' Albina din Pesta.

1) «Este destul sA jertfeascä cineva zo de crucen i pentru vreo fundäcnine ca sä fie numit binefácätor mOn-rumos etc. etc., a micuinu rumâne ...». (D. Petnno, Pufine cuvinte despre coruperea hmbei romeine in Bucovina, Cer-näuti, 1869, pag. 23).

www.dacoromanica.ro

1) De sigur altul de Cat loan Neamtu, studentul tebruc din Näsäud, räposat la Viena in varstä de 23 am,In April 1870, pentru care Emuaescu seria elegia cunoscutä. (cf. Anexele finale).

16*

LA MORMANTUL LUI ARON PUMNUL 243

unde apäruse la 274 Faur 1869 Ì prologul lui Petrino) si anume in numerele 3 si 4 din 7/19 lanuarie ì 9/zrlanuarie 1870, cu doug foiletoane, sub titlul generic: « O scnere cnucl » (reproduse, de Ion Scurtu, sub titlul«Despre curentele filologice rominesti din Bucovina» in M. Eminescu, Serien pohtsce fi literare, vol. I 5905).

Remarcabd dm toate punctele de vedere, studiul lui Eminescu defmeste raporturile lui cu Pumnul p Cuinvätätura lui, vädind o independentä de judecatä, cu atat mai prepoasä p ce se cuvine in deosebi subliniatä laacela, care se pregkea s debuteze la Convorkm Izterare, unde p apare in curand, cu Venere ft Madona: Multesunt pasagule ce s'ar caelea =ate, pentm adeva'rul din ele. C_ateva randuri, scume de comentar, vor adiugamiele sugestit la capitolul EmmescuPumnul:

Pentrucä e vorba de o persoanä, mä voi adresa si eu de-a-dreptul la persoana d-lui critic. Per-soma asupra cäreia aveti bunätatea a face alusium, atit de delicate, Dommil meu, a incetat de mult dea raai fi numai o persoanä sunplä. Nu mai e muntorul slab, muntorul Om de defecte pämäntesti,nelimpezit Inca' de eterul opiruunei pubhce, nu I el e persomficarea unui principm, sufletul nemu-ntor neapärat care a dat consistenta si constunta nationalä maselor si a fácut din ele o natlune;mase, care cu toatä nobilunea, cu tot clerul, cu toate averile incepurä a nu se mai intelege pre sine, anull pricepe funta si natura ce era comunä, si care face ca masele sà fie, pe nestmte cluar, pärtile unuisingur intreg. Intru realizarea prmcipiului sau, omul ce-1 personifica a intrebuintat muloace, can indetahu d-tale nu-ti plac, pe cari le gäse§ti ca tot ce e omenesc necomplete, defectuoase, sá zicem chiartele. Combateti atunci mijloacele, Domnul ineu, conabatep-le in defectuositatea lor, si nu persoana,

principml sâu cel bun, care toate in sine au a face pupil cu vestmántul defectuos, sau ba, cu careinabraci Gemul in sdreantä sau in vest-mute aurae, tot genni ramáne; ideea subluai expresä,

chiar bate° limbi. defectuoasà, tot idee sublual faXnane, p principml cel mare i salutar, acela§ rämineaphcat prin mijloace grepte chiar. i daca combatep formele estenoare ale fondului, bägati de seami a

face, din punt de vedere absolut, estettc, rece i judecator rationalist al forme', combateti-o curigoatea p seriositatea convictiunu, nu cu pamfletul ndicol i ark' pret, care detrage intotdeauna maimult autorulat säu, de cat calor persiflap pnn el. Nu fade% Domndor de lepturarm pentru el seca-tiunea sa de pe alocurea e oghnda Domruei-Voastre propne; nu radep de mhtlismul sâu, pentru ci eal D-V. i dad e vorba pe masca jos 1, apoi masca jos dela top i dela toate, astfel incat fiecare sa-sivada in fundul putinäta'm sale. Daca' apoi lepturanul a exagerat in laude asupra unor oamern, ce numai sunt, cel pumn aceia, multi din ei, au fost Nonni perseveranp ai nationahtätii p ai Romanismului

plonin, soldati gregari, a carora irama' mare plätea poate mat mult de cat rauatea lor, e adevärat I,care insä de nu erau genu, emu cel pupil oameni de o eruditiune vastä, asa precurn nu existä In capetelejurulor nostri dandy. Acei oameni, acei istonci, cari au inceput istona noasträ co o =lama, dupäcum axe D. Maiorescu, de au scris tendenpos si neadevär, scusa cea mare nu o gasesti tocrnaiIn tendmta si neadevärul lor? Trebue cineva sä fie mai mult de cat clasic, pentru de-a pretuade delacel persecutat, de la autorul condemnat la ardere de viu, ca päräsit p scepticisat de duren, sä fie intoate drept, in toate nepärtinitor, ha poate i filantrop fata cu mamicti säi de moarte. Cu toate astea,rämanem datori co räspunsul la intrebarea, daca incai, ca un adevärat martu, ce-a fost, nu a rimasdrept p nepartuutor páni si co inamicu chiar daca n'ar fi atat de mare, cum pretuadem noica. este, totup el a fost la nälpmea rasisiunei sale la o naltune cromstice absolutä; pentru cl daclenticul ce-1 cabf icä de minciunos, ar fi avut bunävointa de-a cerceta istona istonei, atunes ar fi pututbäga de seamä; ea' procesul intru scnerea istonei la on-ce natinne, se incepe mai mt-Am i constii. dincronografie, cu sau fard tenduati, din culegerea de prui toate p'artile a matenalului».

Fiindca s'a anuntit de Fundapunea Pumnu/eanä sä aducem cateva precizán. Intarziata" sä la funtä, din pncinaholerei, längoarei si foametei, ce bantuie in f866, in Bucovina, si dep aprobatä de Guvem abia in 5874, Fun-dapunea activeazi de timpunu, adunand obol ca obol, in asteptarea realizäru celor dad', telun, pentru care fuseseintemeiatä.: sä acorde stipendu pentru studd mai inalte de speciahtate, stunpale sau artistice» si sä ridice, luiPumnul, un monument, « sunplu, dar cuvuncios», la mormantul sau pe una din pietele pubhce din Cernlup.

Un bogat capitol al contribuirtlor 11 forineaä subscriptide studenplor gunnaziasti, atat din Bucovina, cat sidin tarä. Intre 2867-5869, apar intre subscruton, dintre numele cunoscute: Scurem Stefan, Neamtu Ion I), An-drieviciu Vasile, Dan Pamfiliu, Luta Me, Stefamuc Teodor (Stefanelh, de mai dam), Stefureac Stefan. Se foloseapentru aceasta once pnlej: un maial, o cumetne, un concert, cum a fost acela, arruntit, la care a cuvantat D.Petrino si mai ales colectele pe clase, in care decidea Myna profesonlor p, in primal rand, a lui Ion G. Sbiera.Intre subscrutoru din Viena fig-ureazä: Vasile Bumbac, liana Puscanu, Teodor Nica, Aureltu Murásanu, Drägescul,Moisil, Oncu, Ion Oltean, etc. Din Iasi, cu o entusiastä adresà, in care se ammtea cal Romarni au contribuit lamonumentele hu Cavour si Voltaire, o colectä a elevilor de heel; ii printre ei, elevul de cl. a VII-a, ContaIn colecta Seminarului Socola: Agora Demetru, cl. a VII-a. (Perseveranja din 1867 colecti pentru Volt-aire).

Situatnle pubhcate In Foam Societtips erau inregistrate ca onorun in toile de peste munp. Familia, In deosebi,le comenta intotdeauna, ca laude pentru bucovinem, co melancohe p cu musträn pentru cei din Ardeal, can nu

www.dacoromanica.ro

244 NOTE g VARIANTE

izbuteau &I adune fondunle necesare pentru monumentele lui Andrei Murisanu si Simeon Birnutiu. La 29 Iunie1871, Fundatiunea Purnnuleanä numära: 6700 fl. in obligatii de Stat çi bonuri rurale bucovmene si 432 fl. 35 Cr.In numerar.

Monumental, previzut in uncul Fundamuui Pumnulene se sfmteste ta cadrul unei frumoase sarbitorin, la4/16 Iulie x888. Discursul comemorativ al d-rului Ion al lui G. Sbiera constitue, Irani azi, cea mai bunätez1 a vietii si opera lui Punanul. La vremea acelei apoteoze, Eminescu, «invitacelul privatist» dela 1866 siautorul Luceafefrului, ii trim ultimul an al chinunlor sale pimintesti 1).

DE-AS AVEA...« II, 6, 25 Faur/19 Marne 1866

Familia din 25/27 Ianuarie x866, ziva trunomiantkii lui Punmul, ii inchina acestua un vibrant /mint mor-tuar, in care se putea citi, intre slide: Un stalp al culturu nationale s'a ruinat, o fáclie a lummirii noastre s'asuns, o stea ivitä pe onzontul intunecos al rominunei a apus I». Acestei reviste si fund Inca* in Cerniuti, Ii trimiteEminescu intiile sale poeza iscähte, ca si oda pentru Pumnul, cu numelc de farnilie Eminovici.

De-a,r avea ... apare insotitä de urmitoarea notä de recornandare: Cu bucurie descbstlem toloanele focuei

naos/re acestui june numai de .rd ani, care ca primele sale Incercdri poetice trdmrse noud ne-a suprins pldcut.Red.. larla « Posta reclactiumi», dupä ce multumea Intaiu lui H. Grandea in Belgia, pentru poezide trirnise, se adloga:Cernduli. M. E. p corespondeng am primi ca bucurie.

Iosif Vulcan, directorul revistei, ricut, si pe bunä dreptate, un tuba de glorie din tiparirea intador inner-cad poetice ale lui Eminescu. In chferite pnlejuri, la moartea poetului sau zece am dupl aceea, In 1899, dudtrichina ammuru lui Eminescu, unul din cele mai complete omagd, Iosif Vulcan IF amintea ca emotie si mindriede cariera lui Emmescu, la Familia. O pagina", bogatä in date, ce rezumä intreaga problerni a debutului, chm-preuni ca botezul onomastic al poetului, e aceea din 1885. In Familia din 6/18 lanuane 1885, Iosif Vulcancare-I urmir- ise tot =pill cu =pane, intreunuse ceutorii despre sänätatea lui Emmescu anunta ca, tratatbine la Spitalul Sf. Spiridon, poetul e In afar% de (price primeldie: rana dela pica:it ii e pe vindecate c cA inteosiptämänä-douá va fi cu total insinkosit. Ca un semi de atentie si de bucurie, n-ml urmitor al revistei e in-chinat poetului. Pe prima paginä figureazä excelentul portret ce va aplrea si la 1889 si la 1899, se reproduce poeziaEptgonti, iar Iosif Vulcan sale un cald arucol din care, pentru partea documentará, se cuvin retinute:

«Inamte ca douäzeci de am in o duzuneatä de februane a anului 1866, redactiunea noasträ prinuo epistolà din Bucovina. Epistola contmea poezii, pnmele incercin ale unui tAnár, care se subsemna«Mibad Emmovici». Comitiva poezalor ne mat spunea, cl autorul lor este numai de 16 am.

Farmecul gingas al poezulor, considerand si etatea tánärä a autorului, ne indica un talent adevärat,care avea un vator frumos in literatura romani. De aceea pubhc-arám cu plicere acele inspiratiumjuvenile; prima apart' in nr. 6 al « din anal acela.

Redactonil insä ii permise o mica' schimbare. Numele Eminovici» nu-i sima bine, cad avea oterminatmne slava; roman174 data numele, modificAnd ternunauunea c astfel poezide acele apârurá infoaia noastra sub numele «Emmercw».

Autorul n'a protestar, ba a adoptat insus acest name si semnä apoi asa toate poezule li scrierdesale in vator. Astfel fu introdus numele «Eminescu» in literatura noasträ; scnitorul acestor sire i-afost nasuL »

Surnarul acestui numär, al debutului lui Enunescu, cuprinde: un portret redactional, inchinat lui ErnanuilGojdu, deputatul roman de &hot §1 mecenatele unerdor din Capitala Ungariei; o Ador», poezie de George Täutu,

Pentru majoritatea informatalor din acest capitol, s'au consultat in deosebi- Foaia Societápi ... den Bucovinaexcelenta monografie: Dr. Ion al Itu G. Sbiera, Aran Pumnul. Vac( astora faqir It:semi:dap lid, etc., etc.,

Cerniiuti, 1889.p ,rt

www.dacoromanica.ro

Mor sacra poezie,and prin ea pot si lovesc:In mascata tirarle

O CALARIRE 'N ZORI«Familia», II, 14, 15 127 Mal 1866

Si:notita de recomandare ce insotea tipirirea indio sale poezii in Familia i amintirile dela 1885, ale redac-torului, vorbesc de cc prime 1/acercar' trámise», ceca ce, daca e Ingiduit a deduce, Inseamni al o aldrire'n zori va fi fost tnmeasi din Cerniuti, odati cu De-al avea Intre datele de aparitie ale ptimelor douipoezd, in Familia, se scurg doui lum i iurnitate, in care timp Enunescu se afla tot in Cerniuti (cu itdresa, cel

Dar si-aci lumea-mi ráspundeTot reflesul cunoscut:

Pentru asta, o! da, da 1Sir-A=4 partea ta.

Dupi aceea: nuvela istorici, premiad cu sase galberu « Geniul lui Stefan cal Mate» de Vasile Ranta Buti-cescu; reflectiuni educative « despre amor» de Alexandru Onaciu; poezia fui Eminescu; traducerea in continuare,a nuvelei lui Puskin: « Fata Cipitanului» i Cronica din Pasta a redactorului, in care Iosif Vulcan amintea detro-narea lui Cura, asa de exploatati de foile nemtesti; de concertul putin cexcetat de familule romine din Pasta,al Elisei Circa, o justifica trimiterea foaiei de prenumeratitine pentru colectia, ce pregitea, din Incercitile salepoetice. Nici vanitatea, niel gandul la cistig material nu sunt acelea ce l-au indemnat la aceasta: « ...ci ca un simplulucnitor al beletnsticei noastre, am voit numai si concurg i eu cu productele debdului meu talent la inflorireaacestui ram nefertil al literaturil nationale, filnd convins ca mama comuni natiunea va pnmi tot cu aceeasibucurie chnatii siracului, ca i mine avutului». Partes informativa', intotdeauna atent redactati, anunta reaparitiaRomdnulia, «viptima liberalitcyli fostului gia,rn» §i cele doui tomuri voluminoase, cuprinzind toate poezfile « lau-reatului nostru poet d. Dumitru Bolintineanu».

Ms. De-a,s avea . . . se aflà intr'un singur manuscris. Copiatà de bunä' seami, dupàtextul din Familia, figureazI a 19-a in 2259, 30 s.ms. Marta (cf. Anexe), transcris cade tipar, cam pe la 1870. Ortografia de acum tempereaz1 intru catva pe aceea din 1866.Deosebiri minime:

5. Plaiu razind de iarbk verde. 13. amalgam de-o ros-albie. zo. primkvarl, datat: Sept.1865.

La =duma caietului (cf. Anexe), in 1881, bareazi cu creionul rosu strofa a II-a si noteazi alituri de vecheadata' anal acestui triaj. Data se prezinti, In noua el forma-: Sept. r86)*--x8Sz çi aliturarea voiti a calordoui date este emotionanti, in primal rind pentru cel ce o semneazi: ea marcheazi negresit distanta dela

debutul Juvenil la anal Scrisorilor. Cu adaosul cA intre 1865, data compunerii i 1881, data recitini, se inter-pune ces. 1870, data transcrierii s-ms.-uhu Marta.

o CALARIRE 'N ZORI 245

poetul botosinean, colaborator asiduu la Familia, tipint i 'n « Lepturariu» si ale cirui versuri spuneau futrealtele:

Ador mult o mindrulitiThica lucsului turbat,(De si are pe guntiC,eriul cel mai lumtnat)

www.dacoromanica.ro

246 NOTE g VARIANTE

putin) si primea aceste douä comunidri la «Posta Redactiunei»: Cernduti. M. E. Vom primi toate ca busurie,numai Te rugdm, ca Inuit se poate, si scrii duper ortografia se o wmâ i noi (Familia II, 8, 15/17 Martie 1866)si Cerndu M. E. Ti-am trimis epirtold prima. (Ibid. II, to, 5/17 Maiu 1866).

Peste o luni si ceva dela aceastä ultimà comunicar; apare 0 edldrire 'n zori (Familia, II, 14, 25/27Mai i866). Numärul se deschide ca portretul (ilustrape i articol) filo-romanultu G. Vegezzi Ruscalla, insircinatde guvemul Ronaaniei si tie curs de istona i literatura romanä. la Universitatea din Turin si proclamat cetäteanroman pentru servicule aduse noul. Urmeaza: poezda hu Enainescu; « Orfami» (urmare), nuvelä istoricl dintimpii abia trecuti de George Mitch* un sonet ca care V. Georgian tispunde poeztei « Ador» din nr. 6, poe-tului George Tanta si-1 consoleazi ca tertetul final, ce va face frumoad carierä (« tu esti poet, deci canta» allui Vlahuta nu-i oare o vanantl?):

lar dad' veodatä voesti mangálereLa grui, la necazun, nevoi i durere,la lira poete, aflä cantand 1 ;

inceputul unor interesante « antiteze» despre «Rasäriteni i apusern» de George Barit; « Suveniri i impre-siuni de callätorie, XXXI» de Atone Densusianu; « Orb si väzand», o nuvelä, in continuare, de Eduard Bulver,In traducerea lui stefan Galea i inceputul unui studiu « Romanische Poeten», pe care Arone Densusianu Il con-sacrl antologiei de poezie románeasd, tplritit de Ludovic A. Staufe, profesor la gimnaziul romano-catoltc dinBrasov, in hmba germani. Doui fragmente din aceatstä inroducere vor marca nivelul studiului i justeteaobservapurulor:

« Imi va concede oricme, di nu este usor, ba este chiar un lucru ingrat, a-st da un roman parereadespre lucruri románe imbricate in vestmmte stein:Le. Dad pe tefa.rx sau pe Mtham 1-am vedea stransIn frac, tumurat ca alindru, la gat cu guler ascupt, pe nas clíiàriçi niste ochelari sau o lorneti, trasin mlnusi suditoase i ca evict de lac: ei nu ar mai fi atunci stefan sau Miham, ci din contra s'ardin giurul lor iumbul de eroi si oarecum de semizei, ca care i-a invelit tradtpunea si fantasia poporului.

Tot astfel trebue sä aparl onsicui operele hteraturu sale nationale, cetmdu-le traduse insträinä, i aceasta cu atat rnai tare pe cat sunt de mai iubite si mai clasice. Ori cat de frumoasà. esteEneida lui Virgihu in celebra traductiune franceza de Dehlle, sau In cea italiana' de Amball Caro, totusiea chiar si numai inamtea unui bun latin de azi, nu mai este divinul original, ce se yard lin, dar caputere, ca raul cel skit, ca Nilul, inflat de ploi calde. Dar apoi ce ar fi aceste traductium inamtea unuilatin dm etatea de aur sau de argmt 1»

Utmeaz1 o paralell hat= limba romana de « o perpetua armome» si una din cele mai apte si germana, limbàingrata pentru poezie. i dupl aceea :

«Un poet 11 poçi traduce exprimand numai fondul ideilor sale; dar pentru d'al face bine amoscut,pentru d'a da o idee justá despre limba çi spintul lui, nu este destul a traduce numat idelle lui, dartrebue traduse i toate celelalte accidente. Dad poetul a folosit o metaforl, nu trebue inlocatä ca alta;dad s'a servit de un cuvant, care in bimba liu este de jos, st in bimba cealalta trebue tradus ca unulasernenea. Va sä zica: un tablou din care trebue copiate exact ordmele, atitucluule, colorile, defectele sifrumusetele. Cad altfel traducitorul di publicului opul säu proprm sub pretext sau forma' de traduc-pune. Astfel pretinde chiar si Voltaire. (In prefata dela traducerea lui « Iuhu Cesare» din Shakespeare).

Pils. Suagurul manuscris este cel din 2259, 35 v.-37, s-ms.-ul Marta, transcris c.ca 1870. Transcriereaurmead textul din Familia, ca deosebiri ce se =tin ca usurinta. Textul e remaniat intr'un timp ce nu se poatepredza. Nicio alta cierna nu lask ca pentru alte texte, a deduce data schimbOnlor. Numerotatia strofelor, capentru intreg s.ms-ul Marta, e a lui Eminescu.

22f9, 3 f V.-37

o CALARIRE 'N ZORI

1. A noptilor rege cu fata de maurCa iadul de hid

El fuge când zorile poarta de aurRazinde deschid.

www.dacoromanica.ro

o CALARIRE 'N ZORI 247

i muntii ridic a lor frunte stärpitäIn cer räsäriti

O frunte bätränä si seacI rositäDe zorii

Pe umeri ei poara pädurea cea verde10 De vale drept ben

Molatec si dulce prin cämpad se pierdePoeticul riu.

Rosalba auroa; cu päru-i de aurDIadern de rubia

15 Stropeste räzändà de rouä. tesaurPe-a florilor sin.

5 . S'amestecä sufletul florilor albeSe sorb si se 'mbin'

Iar Chloris petrece prin buclele-i salbe20 Pe fruntea-i de crin

6. Si raul suspinà de blända-i durerePoetic murmur

Pe-oglinda-i de unde rIsfange 'n acereFantastic purpur.

25 7. lar pasärea cina suspine-imitändlUn cäntec de-amor

Ecoul, a muntelui voce vuindä.Räspunde cu dor.

Ca väntul de iute prin câmpure sboad3 0 CAlare pe cal

Un june. Pe brate-i o dulce fecioaaMuiatä 'n voal.

Ca Eol ce sboarä prin valuri i tipiFugaru-i usor

-35 Necheaiä, s'aruncä de spintecä 'n pripäA negurei flor

to. I-ncongiurä gâtul, o-atrage la sina-iAmantu-i frumos

Ea doarme pe brate, cum doarme suspinul40 In cäntul duios

Strofele : a 2-a a 9-a barate, cu creion albastru ( c.ca z881 ?

www.dacoromanica.ro

70

45

50

55

60

65

2.48 NOTE $1 VARIANTE

48. In vAntnrsi sb or .

Sau dacà nu doarme ea ochi-si inchidePrin gene privind

Ferice ea plinge, pin lacrimi ea fadeLa fatä rosind.

z. lar talla-i dulce, subtire se lagSe inlädie-usor

Molatece bucle de neageä mätasäPe umeri cobor.

Ea pare cä doarme, coprinsä de brateDe blá.'nde visäri

Iar el pe-a ei frunte, pe palida-i fatädä särutäri.

lar aeru 'n munte, in vale vibreaz5.De cânt si de-amor

ad el i se uità in ochii de razäSi-i cantä cu dor:

Ah ascult' a mea iubitä.Inzeitä

Al meu cintec de amorCe 'ntr'a noptilor luminä

In gräidirlTi-I ant= adese-ori.

De-ai fi dragäl vântul dulceCare duce

Pe-a lui aripi foi de floriAsi fi foaia de pe-o floare

S-as sburareDus de tine si-al täu dor

De-ai fi noapte as fi lurninäBl'Ondä linä.'

Te-as cuprinde c'un suspinCu-al tàu soare de iubire

Cu-al täu mireAi visa zori de rubin

www.dacoromanica.ro

DIN STRÄINATATE», II, 21, 17/29 Iulm 1866

Dad despre O cáldrire in zori se poate spune aproape Cu certitudine, ca a fost trimcasa Famdtei, dinCemiuti, ()data Cu «De-di apeo.. .», e sigur ca Din sirdincitate a fost ulterior trimeasä. N-rul 17 al Fannirei,din 15/27 Iunie 1866, comunica la Posta Redactiumi, urmitoarele: Lanlul de aur afiidere va eft. N'aiOisIola toxin'? De ce tut ni mai trimiti nescari .poesii7.

Lantul de Rut» e titlul novelei svedice de Onkel Adam, pe care Eral/leSCU o tradusese si o avca trimeasala data aceasta (poate char dupa 15/27 Martie, cum s'a väzut in notita amid), dar care se tipareste

Draft a zy-a /wad cu cremn albastru ( c.ca 188.0

DIN STRA1NATATE 249

18. De-as fi mindri riusorulCare dorul

Spune florilor din foiTe-as coprinde 'n unda-mi caldi

Ca 'ntr'o scaldäM-as juca Cu goi.

19. Ca Eol ce sboari prin valuriFugarul usor

Necheazä, s'arunci de spirited 'n pripiA negurei flor.

zo. Coptla s'apasi de-amantu-i mai tareIl strange la sin

fata-si ascunde l'a lui särutareIn pär ebenin.

lar eco îi ride de blindele plingeriDe junii amanti

raul repetä ca cintul de ingeriIn repede dan:

22. De-as fi mindrä. riusorulCare dorulSpune florilor din foiTe-as coprinde 'n unda-mi caldäCa 'ntr'o scaldäM-as juca cu goi.

75

80

85

50

95

FaMilla

primit

zr.

www.dacoromanica.ro

Stendhahenii nostri nu au de ce si se bucure: novela tradusl, nu e Vanilla Vaina!, cunoscuta cronica.aitalianá a d-lui de Beyle, ci povestirea, anonlinA', a until episod amoros din vieata lui Benvenuto

-250 NOTE SI VARIANTE

alma intre 9/21 Octomvrie i 6/18 Noemvrie 1866. Invitanei de a trimite e nescari poesn», Emineseu Ii raspunde-destul de repede. In Nr. 21 din 7/19 Iulie 1866 apare Din strdindtate. Dad, e trimeasa ind. din Cernaup,asa cum presuma d-1 Leca Mora= (Mshai Emsnescu, I, 2, 1930, pag. 39) sau nu, lucrul nu e Inca destul de 11m-pede. In corespondenta acehuasi nr. in care informa despre Lantul de aur», redactorul adloga: De) ,ri Blaj.Novelele promise vor fi bine primite. Sä. fi fost Eminescu, la data aceasta in Blaj? Peste o luna e sigur a. era, deoa-rece in Nr. 25, din 14/26 August 1866, in care li apare poezia La Bucovina, i se comunica la aceeasi Posta Re-dactinnei: Blaj. Trdmite-mi numai novela acesa. Dacd e proa lungd se va putea ¡curia. Ceca ce se confirma cu comu-rucarea din Nr. 34 din 16/28 Octomvne 1866 (cAnd abia se incepuse tiparirea «Lantului de aur») i unde stk.scns: Blaj. M. E. Nu e freed gata novela despre care mi-ai scris? Dacd e gata, trdmite-mi-o de loc, cdci acuma s'ar puteapublica. Este asa dar un refren al novelei, ce revine msistent, in aceste comunican si care aruncl o lumina siasupra felului cum Isi disciplina Iosif Vulcan colaboratom. Daca e lpoate fi dus pina la intka comunicare, desprenovela, din n-rul In care it vorbia de «Lantul de aur» (v. mai sus) iati o intrebare ce amine deschisa.

Dar clad asupra locului de uncle e trimeasa poezia se mai poate discuta, asupra locului uncle i timpului incare a fost zamishta,indoiará nu poate fi. DI Leca Moranu In Enanescu, note pentru o monografie (Was Eminescu,

z, 1930, pag. 39 si II, 5, 1931, pag. 61) si G. Bogdan-Dtuci in Iubita the Ipoteiti (:bid., I, 3, 1930,pag. 65-67 91 II, 4, 193x, pag. 20 sqq.), identifica toate amin" untele de peisaj si virsta, dupa care poezia Dinstrdindtate este o poema nostalgici, scrisi la Cernauti, in 1865. Ceca ce s'ar putea, 'bate° buna zi, confirma princerte date biografice, astazi presumate. Data de 1865 e luata din ins. 2259, s-ms. Marta 0 este aici locul saprecizam: textul din Familia nu e datat; datatä e versiunea din s-ms. Marta, unde Din strdindtate e transcrisisub cifra 33. Despre aceasta versmne G. Bogdan-D=1 spune ca. e « forma cea mai veche» a poeziei Din strdi-ndlate. In realitate, asa cum a procedat, ea multe din poezule vechi, cAnd le-a transcris In s-ms-ul Marta (Indeosebi cu acelea ce puteau fi desvoltate i prelucrate), versiunea aceasta e alta cleat aceea din Farmka. Cele9 strofe ale Familia sunt de astadad it i vor deveni, in rastimpul dmtre c.ca 1870, data transcrieru aces=caet 91 1877, Cu care Eminescu dateaza una din versiurule intermediare: poema Un roman», publicadde Bane Chendi (dar fad confruntarea tuturor vermuculor : oCodru si salon», «Potiphar», etc.) Insasi aceastàversmne, din s-ms.-ul Marta, a poem' Din strdindtate, pe care o reproducem mai jos si care reprezind formaevoluati a poeziei din Familia, e supusä unor transformäri care pregatese trecerea spre poemul pe care-1 rezervim Pos-tumelor. Intrealtele: trecenle deis persoana I-a la a transforman ce se vor mennona la lozul lor, ea acel prilej)

Pagina India a numarului acesta din Familia aduce o vedere generall» a Galatdor, o ilustrape a strani.mart in Galan si o nota' explicativä, stáruinci asupra comertului acestei cetati i contuptiunn la care se dedauatrium, protejan de consuli, de capitulanuni i tratate. Arone Densusianu publica «Vocea unui tank», lungapoemä. datati 1863, apel care tineru pierdun in amagitorul labirint al vietit, si se regaseasca

rani- bratu-i verde si infloritorItuma ferbuite, sufletu-arzator,SI Lasim la tad si la omenizeD'ale noastre nume dulce suvenire

V. Ranta Buticescu continua. nuvela « Citera» si khan Grozescu sfirseste referatul lucdril «Despre femei deo femed» de Dora d'Istria. In incheiere completeaza. galeria femeilor ilustre ce « cAteva romine, care au excelat-sau exceleaza in presinte»: mama lui Stefan cel Mare, sopa lui Dochita, sona lui Manta Eroul, Fata dela Coma,sops. lui Radial sialte multe. Mai aproape de noi: Zina muntilor abrudeni, eroina dela 1848, ale caret fapte « aburd-seama Clio [le.] a insenanat ...in cartea eternitatei». Dintre cele vietuitoare: Dora d'Istra, Maria Rosetti, d-soaraEhza Circa, violotusta, Susana Molnar, care a excelat in pictura i d-soara Constanta Dunca literatnce»«chrectricea» unui mstitut de fete in Bucuresti. lar dupa pozzia lui Emitiesen : sfArsitul novelei italiene « Vanum» 1),-tradusal de Mana St. 5u1tipu, o corespondent:3'. din Abrud despre entusiasta primire a deputatului Iosif Hodos,insopt pina la Rosia, la casa socrului sin protopopul Simeon cav. de Balmt. Salutat In cuvinte entusiaste, HodosrIspunde na'arn näscut Roman, am trait Roman, sunt Roman, ca Romin voiu si tdiesc, cauzei romine volusä-mi sacrez vieata i ca Romin voiu si MOLD. V. R. Buticescu incepe un study.' despre Datmele pop orului roman »Un pasaj din acest intaiu articol, despre «Lin Lin marmalm»11 folosim la Ondina (cf. Note). Cronica haregistreazaca durere, moartea lui Dr. Ambrosie Dinutrovita, redactorul Foaei Societdpi .. din Bucovina, cazut victima holereice domneste in Cernanti, urde vor fi murit 164 cumuli.. Bibliografia anund apantia « Etimenidelor» lui Bohn-tineanu, cArora le da si sumarul.

Ms. Am spus ca Din strdindtate se aflä Intfun singur ms. 2259, 37-38, ms.-ial Marta, transcris c.ca 1870.

www.dacoromanica.ro

DIN STRAINAZATE 251

2279) 37-38-33. DIN STRAI.NATATE

1. and lumea 'nveselitI surrade, bea si cana'and toti ciocnesc pä.'hare cu ochi straludtoriUn suflet plange 'n parte si dorul il främinelad patria-si doreste i campi-i rizkori.

z. i inima aceea ce geme de dureresutletul acela ce cana' amortitinima mea tristä, ce n'are mangaeresufletu-mi ce arde de dor nemkginit

SI mai salut odatä. colibele de paie4o Dormind cuiburi de vultur pe stand ce se prIval

and luna printre nouri, regina cea bäkeSe ridica prin codrii din fruntea unui deal

A§ vrea s am coliba' de trestii, mitutielIn ea un pat de scanduri; pe el un puiu de-odor

15 Sä. doarmä. Eu la munte sà väd cum se ridicICu fruntea lui cea stearpl lovindu-se de non.

Cu ea de brat sä." treer campia 'nfloritoareUnde a mele zile din raze le-am tesut,Unde 'nvkarn din rauri munnurul de 'ncantare

-20 Unde 'nvitam din codrii naisterul cel ticut

Melodica soptire a raului ce gemeConcertul ce-1 intoanä al paserilor corFosnetul trist si timid a frunzei care fremeEle m' umpleau de cantec, cum m'a' umpleam de dor.

-25 7. Visara Adesea fruntea-mi de-o stancA räzäimatäPriviam uimit in raul ce spumega amar

asvarliam vr-o piaträ in apa 'nvolburatäRadeam, cantam de geaba plangeam chiar in zädar.

8. Apoi mi-aduc a minte O zi de primä-varazo Si m'ara trezit in lunel c'un puiu cu ochi de foc

Cu pärul negra 'n coade, cu fata zambitoareEa-si plecà ochii tirnizi eu am stat pe loc

www.dacoromanica.ro

1.

Vt. »CZ,' di. It al,. ;1142.

.?ne.14. a-,=. k,

?if \.L A 1,Lesi a.(411 Au-tn.; dat

I C.)

\ '":"H '414- IL 0,41 d'4; Ck71: 14, V.1...4

, v1

,7 a\ c.c.

i54

L.,

,'

2'c(a2

r-fr.n a ,,e,

(2/4-vi

- 1.;', al,-./ h .1"re4114/2-as:'

i .- e G\____ 1T-C 0'71 E. ,L-.. eh--.).,,,,- r;. -... ,

._,

..f. - ,.....,..

)41..-- -

F. +. 444, , C4_..._e_.,:z, _ a, 1 " 0

Et , ' y)

,.t.,d:' LI ' ALLS324. 4.'4, Oe.4:.; . . .4,.. ...:.a.' -»r - t-,...-7, 1-1,..e.p; 4... f,,, C44-,, c ,' e - ,,,,,,,

/...) L. 4. 4/1,-4. ri .a4 e. t., ". f*--,C,,, , J,_ti

/

L. el/1j ""7"- ' " . Ct-,116- \, .C.. a. c.,....a. Z.,-.,Log -i---:,-- '

_ -4 V

r ,L. -Ek.0' ,- ..ruzc a 1:--1.-; 71; --;),. 0; .L.4.." , L7 e.

':?;1; :1=1 -ve 7-4 Cver. IÌY

tpz:44,t...Z

A. ote-It a 41444 :-,..4-y Ltya,,.,

14---C1-:,

El ,,....v

i.

,---- ,,. u..,.9_, ,/,f;,..,,,,c,

, ,,,,,,,:.-tu ,,,L .,..,........,, , _,) ,----, C4-11...r 4. -V-e. au..

-- ijt,

c - . . ... ...N, y

IL ,, 4,,, oSe - ,,,...(,..., a a-.0 V-Y-e 4. L2,1 C.,. - ,I1i

4 aaa. z 4.2 'co') fe,

/1/pvi ete 0,..A.)C.14 atx -.: a/34,4A' - ;

7.- i

k.1,f-''.-1,,-.,,---ii... ; ,51'..t. .C.:-T-4:7:- 6'

Y., 1 L.G., (71,.. .4 .-e'174.*

) i

1,11,...Sor \

Manuscrisele Academiei Romäne DIN STRAINATATE 2259, 37 V.

252 NOTE g VARIANTE

----

.L

t...

.

14SL 4

ps4-tr,e'q-

. :

,

www.dacoromanica.ro

LA BUCOVINA«Familia», II, 25, r4/26 August 1866

O simpla coincidenta, de buna seama, face ca numarul in care Eminescu inchina oda sa, funciar personala,Bucovinei, sa se deschidä ca portretul lui Alexandra Hurmuzachi (ilustratie i articol). Articolul Rem dealtininten,-o larga apologie a intregu dinasta a Hurmuzachestilor, in a caror casa (« casa lui Avrarri», cum ii spuneauquoldovem refugiap) s'au desbatut manic probleme nationale romanesti si ammtea din canera lui Alexandra Hur-muzachi, *Mae altele,

e Asa desteptl el impreuna ca amicul sau Atune Pumnul in uncut rotram gimnasisti din Cemaupdonnta de all cunoaste istona napurui li mai ales cea din läuntru, cea sufleteasca, adeca Atom lite-ratura nationale si de aceea se apucl tmerunea gimnasiala pela anul 1856 deli infunta pun sprumuld-lui Alexandra Hurmuzachi si pun contribuin, desi mice, numai cu crucerii acute int.= sine, o biblio-tea.' curat romána', in care s'au adunat pana acuma un numar considerabil de carple mai insemnate aleliteratuni románe. Aceasta este un isvor impede, din carek ii scot talent gimnasist, ca albuielemieiea din flon, o cultura- dulce st curat nationall».

Urmeazi La Bucovina; o btografie «Fein= de mulat » (mulatra.), ca detailate explicatu in articolul Femei,colorate»; inceputul noveki lui Iosif Vulcan, «Cera ce h place fetelor»; urmarea unor « Notte de calitone» dePetra Banatianu; a traducerii novelei Gaetano Sferra» de A. Dumas; Dome si bore poporak, din Bibor, culese

-de George Ember si Imam parte din studiul despre « Santa:» de I. Heliade R., cu seraruficativul pasagiu despreinflonrea satirei in epocile de decadentä, ale somata;

«... faptele societatii ne mai avand sir sau unitate,nici poesia et nu mai are unitatea epopeei si dra-tnel, poesia se vede in fragmente elegiace sau satirice. Poem devm profeti adecl barbati ce critica, area*plagele societatii, bi cari aspira la un vutor mai fence, asteaptá un rnantuitor. Poem unei asemeneaepoce entice nu trial inventi nuruc, cad nu e descrierea unei creapuni, niel recomandarea unor faptelandabile; poesia poeplor sit satinstilor piânge sau regretä trecutul glonos, criticä i blastema" si flagela'presentul aspira.' la un vutor mai ferice. Atunci apar Isau i Ieremu; atunci HipponacuArchilocha, atunci Horatu si Juvenalu, dupl caracterul popoarclor, dupi credmtele i legile lor, dupaimodal lor de guvern».

LA BUCOVINA 253

9. Ce s'a 'ntAmplat de-atuncia eu nu-mi aduc a minteAdesea 111sà noaptea când mai nebun veghezEu vàd ca si aevea: bisericI morminteEar printre ele unul c'o cruce neagrä v5z.

Jo. S'a dus I De-aceea insä as vrea hied' ()dataSI väd lunca cea verde, sI vId valea de floriUnde ades de bratu-i in noaptea instelatä

40 Sedeam pe stânca stearpl spurandu-i ghicitori.

r. Azi sI ghicesc ce-i moartea? Iatà ce-mi mai rämâne.Stu eu de ce-am mbit-o? stm eu de ce-a murit?Adesea nu dorm noaptea Gandesc, resgindesc bineSi nu ghicesc nimica cu capu-mi ostenit.

6j.

bcnerii

ca.

«

www.dacoromanica.ro

SPERANTA«Familia», II, 29, 11/23 Septembne 1866

Trimeasä din Blaj, unde se afla, Inca din Iume poate, a cmcea poezie a lui Eminescu se bucurä de cinsteaintliei pagini, din Familia, pe care o ocupà in intregime.

Dupa care: Iosif Vulcan isi continua novela « Ceca ce h place fetelor», o buna oath% a moravurilor desalon, cu tipuri de speta lui Ovid Zefirescu, corespondentul foilor magbiare, ca toasturi in versuri, cu amfitrioanede genul pretioaselor ridicule, cántánd, pe deasupra fals i obtinand complune.nte conventionale, in timp ce soranotarului, sezänd la forte-pian, intoani romantul: «Multe dulce si frumoasä, Limba ce vorbim» i obtine aplauseputernice, pentru vocea ei fermeckoare.

Urmeaza inceputul raportului lui Iosif Hodos despre Istoria literaturi: 1/aliene, cetit la a VI-a adunare generalla Asociatiunei nunsilvane, Pima in August, la Lucrat, dupl märtuna lui Hodos, de pe cand studialegile la universitatea din Padova, el este Inca' una din dovezile temeuucei pregkin a acestui italienizant transilvan,din veacul trecut 2)

Ilustratia i notita explicativa infki1eaz1 patruanghiul de fortärete Italian» din preajma Veronei. Utmeaz1novela «Undine» de Fernando Fenneberg (trad. Lucretia Silvianu) si o oratie de nuntä, culeasä. din Bihor de M.

Cronica anuntä vizita filo-romanului A. Ubicuu la Bucuresti precum i ca fostul domnitor Vodia vizitat, a doua zi, dupä sosirea sa, pe Domnitorul Carol I.

Spero* apartme influentei poeziei germane, in speta a celei schilleriene. In Genera porziei Sperania » a luiEminescu.), dupl ce aminteste apropnerile de titlu (Hoffnung) i de nun (cel dactilic) dintre cele douä texte, d-IConst. C. Giurescu statue mai ales asupra deosebinlor. Cele 18 versuri ale lui Schiller sunt 45 la Emmescu, temaamphficandu-se pun exemple. Nu e o traducere, incheie d-sa, cat una din influentele primite.

De aceeasi pare= este si d-1 N. Iorga, care vorbind de inceputunle lince ale lui Emmescu scrie: « Rapede setrece la precisnmea fa'rl cäkäri de logica i soviiri de pas din Speranfa, a ckei origine din Schiller insusi, s'adescopent, desi e strämutatä in cu totul alta sentimentalitate i cu vibräri absolut altele»4).

Din epoca aceasta sunt Erg indoialä, tot din Schiller, traducerea. bungii poeme Resignatiune, transcrisi ias. ins-ul Elena la 1867 (cf. Anexa I si Note) si Ector fi Andromache, datatä 1868 i transensä in s. ms-ul Martala 1870 (cf. Anexa II i Note). Speranta ceo dulce de plaid Vn arm din versul 28 nu e strämä, de sigur, derefrenul sperantei care strabate intregul poem al resemnäru. Tu eu sperat, rdiplata ti-a fort dar acordatd.

Speranta nu se aflá in mama manuscris.

Laformatiu.ni detailate despre caracterul acestor prenaii in Ateneul Rom1n,1, 1866, pag. 115-116.2) Refermte complete despre o treime de italienizanti ai epocei, in : Alexandru Marcu, Szmion Barnutiu, AI.Paput

p fog Haas la stud:: in Italia, Academia Romlná, Memorule Sectiunu Literate, S.ILLT. VII. Mem. 6. 1935.2) Revista Istoricd Romrind, 1933, pag. 266-268.4) Istoria literaturu ronulnegi contemporane, I, 1934, pag. 129.

254 NOTE §I VARIANTE

Cronica noteaza trecerea prin Pesta a contelui Scarlat Rosetti, «fundatorul renumitelor premii literate »1). Cores-pondenta cuprinde comunicarea despre nuvelä (ammtitä la pag. 25o) si multumeste pentru colaborare, lui G. Tautu..Numkul urmator, de altminteri, publica la loc de chaste poema A O anti' roaza mult eu jelescl» de George Tautu.

La Bucovina nu se aflä in maim manuscis. Textul aparut in Familia e insotit de urmätoarea glosä*Nant = nalt (provine. mold.).

Alba-Iuha.

«

Popilm.

hartan

I

www.dacoromanica.ro

A

CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE«Familia», III, 14, 2/14 April= 1867

Numarul in care apare aceasta poezie se deschide cu portretul p biografia deputatului de Zarand, SigismundBorlea, de fel din Situ. Aradului pi colaborator, prmtre picatun, al Farmllei, cu articole glumete, subascunzan-du-se sub mascuta pseudommului Temca The. Vutorul membru al Academiei Romane, At. M.Marienescu inctuna« miresei», versun din cari e preferabil a nu cita. Alexandru Onacm tipäreste nuvela onginalä, « Verona»; proce-smnea Papei apare in ilustratie si 'n articol explicativ; Emiliu Marcu face istoricul apei de Cologne si I. C. Dra-gescu relateaza despee violá, floarea favorita a Impätitesei Eugenia. Urmeaza poezia lui Emmescu, dupl careIosif Vulcan incepe talmacirea unei novele «Piesa cea dint:Ai», de Jules Janin. Se tipareste achesa prin care Ro-mani' din Fagaras multumesc deputatuhu dr. Iosif Hodos, de a fi pledat in Dieta migará pentru autonomia Tran-silvaruei. Cromca informeaza ca Domnitorul Romanic' s'a abonat la toate folk romfinesti din Pesta si Austria,exemplu pe care ar putea, sugereaza redactorul, sa-1 urmeze Ii boerimea din tara; o statistica a ziarelor romanesti

1) Ehade? (n. n.)

CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE 25 5.

MISTERELE NOPTII« Familia», II, 34, 16/28 Octombne 1866

Tot dela Blaj trimeasa, Mister& nofifii se bucura p ea de onorunle intalei pagini, in intregime rezervatä. Cum s'a,=al amintit, in nurriar' ul acesta, Iosif Vulcan intreaba pe M. E. din Blaj, tiara a gatat novela despee care i-a scns,pentrucal acum are loc. Se stie el. Lantul de aur, novela svedicà a lui Onkel Adam, trimeasa inca' din Iurue,incepuse sa se publice abia cu o saptamana inainte in Nr. 33 din 9/21 Octomvrie p va rnai dura patru saptiminipánä la Nr. 37 (6/z8 Noembrie 1866).

Iuhan Grozescu incepe o novelä. originalä «Doles Floarea» lar C[ipanu] raspunde invitatiei lui George Bant,.din « Gazeta Transilvamei», Nr. 72 5 a. c. E una din excelentele causerii» ale filologului dela Bias, in carese atmg actuale probleme de gramatica, p mai ales nevoia infuntani unei foite anume consacrate filologiei, ga-zetele avand obiceml sa dea precAdere arttcolelor politice. Cum Barit partmea, pare-se, gazetele transilvanene, indauna celor transcarpatiene, Cipanu afla pnlejul sa vorbeasca. de « capiicule Bucurestenilor», dar nu-si face iluziacá ar putea « sbiciat» atan bacanale p capricu:

o 01 surdis narrare fabulas, nu-mi place. Ei lp au pee Moise 4) p profetu lor, asculte-i, lar de nuvor vrea sa asculte de acestia, atunci ma de se va scula culeva din Transilvania nu vor crede.

Apoi Transilvania i Ungana pentru dma lor e terra :strata. Brasovul dupa geografia cebe din tarase aflä in tara nemteasca; noi ce§tz din coace top suntem unsureta, pupil de nu ne zic chiar ungun,toate cal nu noi, ci ei si-au numit tara in stil diplomatic Ungrovlabra, precum anti toate &aspic batrinesense i tipante de sute de am.

Dn. B. stie bine ca. Bucuresterui ne aie nouä ungurerulor, ca fuel nu stun romaneste, ci nurnaiungurenefte ; i daca ese vreo carte romdneascd din pana unui ungurean, apoi fie ea cat de bunk totu-iallá ei cusur =and: ca e scrisä. ungureneste?

In atari imprejuran apoi bate-te cu monle de vant, p sparge-ta capul, ca cavalerul dela Mancha,da nu io».

Ilustratia si notita prezinta Biserica catedrala din Zagrabia. Laniul de aur continua. At. M. IVIarienescii,serie despee descantece, in ciclul datmele poporului roman». Cronica anunta, cu nurnärul unnator, un-ciclu de articole, despee origina Romatulor de George Barit lax Po sta. Redactiei, inamtea raspunsului pentru M. E.anunta Liège-ul unde se afla Grandea, ca asteaptä. « cele promise, precum si atare poeme».

«

www.dacoromanica.ro

.256 NOTE 51 VARIANTE

strati ca de toate sunt 48: 22 in Austria si restul in Romania; In Bucuresti, un foc a dtstrus frumosul otelBudesteanu, proprietate a lui Miron Vlasto; interesanti si de un puterruc accent de epoci ni se pare stirea dintindurde ce urmeazi

« Junimea romini din Turin adresind gener. Garibaldi o fericaare de bunä sosire, zise intre alteie:« Generale! Interprep al ¡anima romine ce se afli in Italia spre completa studide sale, salaam din=ma' sosirea voastri in cetatea ce fu leagänul nedependuatei italiene. Aceasti zi e santa pentru noi,fundcii am putut sa adresim aceste putine caviare voui, can al contribuit la reahzarea nedepenchntei

urutätu italiene, i v'au luptat cu un eroism rruraculos pentru tnumful nationaluitu a douiGenerak I Roma= cunosc de ajuns simtemmtele ce le nutnti pentru ei; i prin noua perseverantá ari-tati Cu ocaziunea stabilirei nouei stin de lucrun, stare care erau resoluu a o rninpnea cluar cu prepil

probeazi cá sunt dernm de afecuunea voastri si a Itahei. ,Deci i noi ca fu at mama Rome,dorun ca Roma si devini cit mal curind capitula Itahei. Triasci dar Italia, trilasci sintele aspiratiuniale luí Garibaldi 1 Delegatu romiru: Ionescu, Coculescu i Duculescu». La aceste cuvuite Garibaldi ris-punse. Multumesc prea malt depirtaulor me: compatriou, Romirulor, can sunt atat de bravi, foartebravi, si simt o placere mare stringindu-vâ mina».

In vremea aceasta, viitorul siu pneten lanai Bidescu, elev in clasa a VIII-a i notar, Ma dela sfirsitul anuluit recut, al corespondentelor Societitu de lecturi din Beius, desfisura o intima: activitate publicistici si de recitator.Familia din 5/18 Faur 1867 Ii publicase poezia «Amalia», datati: Blaj, 4 Faur 1867. Cronica aceltuas Lanni, Il sem-maleazi la serbarea din Abrud declaman' cl din Petofi gi din ale sale si declamindu-i-se: « Adio care Ardeal». Inaceeasi vreme, tmerunea din Blaj intemeiazi o societate de lecturi, sub prezidenua lui Tunotei Cipariu. In ajunulserbirli calor trei sfmti, 3o Ianuar, la balul organi7at de doamnele romine din Blaj, teologli i gimnasista rostescoratiuni. Srudentul de cl. a li.lexandru Grama vortm greceste. Comcidenta face ca peste doui luni t ceva-si apari poezia lui Eminescu, aproape singuta care va °bum aprobares crudului inchizitor dela 1892. Girl Ale-xandra Grama, teologul bajean din informatia de mai sus, e unul i acelas cu auroral celui mai veninos parriflet,din cite s'au scris in literatura noastri, inclainat poeziei lui Emmescu Opera a until spirit cultivat gi firi doarpoate nu bpsit de resurse intelectuale, « stadia' critic» al lui Alexandra Grama constitue monumental celei malpatente lipse de gust, daci nu cumva e la mijloc o nestipiruti riutate si o Inversunare de esentä teologici. Firi-si nizuim a sugera, Cu rindunle unnitoare, nici tonal, niel rdvelul pamfletului, citatul e unul din putinele in-cad poezia lui Eminescu afli un pic de grape. i inca, poezia hu de juneti:

«Emotionat de filosofia aceasta compuse atunes Emmescu poem sa: «Epigonli», care oglindeazifoarte bine starea lui sufleteasci de atunci. Pini nu s'a impiedecat de Schopenhauer, era si el insu-flew de idei nationale, ma chiar i umatutare si morale. labia Roraima, Il duma de Bucovina, sumamalt pre birbatu nostri man si ura mai Cu seami coruptiunea tinenmu cum se poate vedes din poezulepubhcate pre atunci in «Familia» « doresc eu tie, dulce Románie»; « Din strinaltate», «La Bu-covina», « La Heliade» i « Junu corupçi». and a sets «Epigonu» Iasi, atunci ideile lui de mai naintecrau deja In lupta Cu pessunismul cosmopoht al lui Schopenhauer».

([Alexandni Grama]: Mrhail Erinnescu. Stadia critic, Blaj, 1891 pag. 192).

doresc en lie, dulce Romeixe nu se afta In ruci un manuscris.

LA HELIADEEa, 25, 18/30 I0111C 1867

Deprins cu °mashie in versun, cintau gerualitatea i profeusmul, mai cu seami in cutsul everumen--telor din 1848 Eliade nu va fi fost insensibil la oda ce-s inch= in Familia, cel mai tinir din discipolii

1) Cf. D. Popovict: Ideologia Itterard a lui I. Hehade Ridulescu, 1935, pag. 242 sqq., pentru analiza urmátoarelor-trei imnuri, din numeroasele'versificare In onoarea lui: Salutalte lui loan Ehade, soarele gland romäne de ElenaLupeasca niscuti Micineasca; Odd. La cenileannl I. Ehade. Membru al guveraulur proorzoriu de C. D. AncescuL'Arpa dell'esule de Grecca da Roma.

seIngelui,

Ce-fi

www.dacoromanica.ro

17

LA HELIADE 257

intru. aid.% «Astfel de bucurii Ii pliceau, cici era foarte sirntitor la laude» scrie, pentru castil in speta G. Bogdan-Duica in a sa 'stork a literatura romäne moderne.

Relatule lui Eliade cu Familia datau cel putin de un an. In nr. 9 din 7719 August 1866, Iosíf Vulcaninregistra ca vadicà satisfactie ci: «Parintele literatudi romine, d-1 loan Heliade Radulesca petrecu catevaIn capnala Ungariei i avu frägezimea» de a-1 onora ca vizita sa, cá i-a promis colaborarea in viitor i ca a plecatcu furl» la scaldele dela Kissingen (dupi G. Bogdan-Duicl la Pistyan).

La Familia, personahtatea lui Eliade era tinuta in mare chaste. Inca dela 25 Martie/6 Aprilie x866 (inurmAtor aceluia in care debuteasa Eminescu), galeria de portrete, ce avea s'A devie mai tarziu Pantheonul

Romk. i» al lui Iosif Vulcan, insera o foarte elogioasà prezentare a lui Eliade, insotitii de reproducerea Sbuti-torului». Najamea noastrd poate f: superbd ek acest fiu neobosit al sdu, se spunea Intre altele, amintindu-se dupl aceeade « misiunea chvinai » ca care a fost incopciati viata lui Eliade, de excelentul patriot, de pesimismul säu de dupi1848 ca si de mteresul ce-1 poartà din nou causelor comune. «Acest spirit fira indoiala mare, acusi 11 vedemluminand pe altarul poesiei magice ca focul vestal, acusi brà luminand ca un luceafir, ce apoi se contopestesoarele

Negresit, apar mai tar= si reserve, unele chiar serioase, ca toatä grna de a le indulci asprimea, Nu multdupi oda lui Eminescu, un oarecare Spinu Glaunpescu, pseudomm sub care n'ar fi exclus sà se ascundä Aron Den-susianu desbätea problema la ordmea « Cine sa scne istona literaturii noastre?» 43, 4/16Noemvne 1867). Cu destula" diplomatie, i folosind din plin locurile comune, curente, « gigantele templului», curail numise V. A. Urechiä sau «Nestoral literaturu noastre», Ehade era, temp, eliminat dm aceastä perspectiva. Unan dupa aceea rezervele deveneau mai categorice in leg'Aturl cu traducerea « Cavalerului Toggenburg» de Schiller,pe care Heliade o tipirea in Albina Psndului, revista luí Grandea. « Este la noi in literatura', scria Spinu Glaim-peseta (Familia, IV, 27, 2/14 Aug. 1868) o datina servili, de-a jura in numele maiesttilor. De cateori am mai avutocaziunea a ced, el « ruarele» Alecsandri, marele» Bohntineanu, « marele» Ehade, i dupi un criticastru chiar

marele» Sion a scns larasi un op care la naafi intamplarea este escelinte, pentruci « numele» autorului ni ga-ranteazi aceasta». Erori posibile, numai pentruca lipseste o criticà serioasä, un « far conduciltor» (pe Maiorescu11 decretase, putux mai inainte, compilator i plagiator). Si dupa ce formuleaza, ca justetä, prmcipiul el « prepoeti numai poetu pot sä.-i traduca; cáci ei cunosc mai bine bnabajul difentelor sentunente», màrturiseite cà dadn'ar fi fost stima pentru un Eliade, ar fi ras de traducerea aceasta, in care nu numai frutriusetea onginalului sepierde, dar nici micar nu se poate pricepe Ne doare pentru d-1 Ehade, dar iubim adevinil» incheia SpinuGhirnpescu, recomandand maestrului sà retuseze, in confortnitate cu.« Arta poetica» a lui Boileau, pe care Eliade

tradusese si din a cárui tilmäcire h i citeazi doui versuri. (Peste un an Allana Pindului Insâli, pun panaredactorului ei Gr. H. Grandea se va räzvriti, in termeni destul de violenti, impotriva ortografteí luíEliade).

Oda lui Eminescu este insI un act de spontanä cmstire, pe care polemicele nu-I puteau influenta, cum nui-au influentat consecventa atitudinii lui fati de meritele batranului, chiar atunci and ici si colo, s'ar putea relevaanume reserve. Textele ce se vor citi, putin mai departe, vor prennta graficul acestei atitudini scotand, cluarpeste contradictu i renegan aparente, i mai bine in relief hnia conducitoare a admiratiei lui Eminescu.

Este /mg In oda dela 1867 un amanunt, neimportant la prima vedere, dar care ni se pare totusi capital side o certa i subtla atenue. Versul xo al poeziei, asa cum a apärut in Familia, suna: Pldcutd-i o ghirlandd, su-blime:" bird' este i astfel a aparut in toate echtule, de dupl aceea. In aqua, ce reproducem mai jos, din s-ms-ulMarta versal se prenatal in forma: Pldcutd-i à gbirlandd sublinid Inri este. SA se citeasca strofa in lumina acesteirectificari si se va vedes cà numai astfel are inteles. Nu e vorba numai de opozina, de adversitatea cuprinsav. xo, ci si de succesrunea logici a celor 5 versuri §i jumatate (v. 7-1o). Demonstrativul acesta d era osubtditate, pe care Familia n'avea cum sa o respecte, Jar Eminescu n'avea si ceara a se rectifica, in urrni, cumn'a interverut niciodatä, Lata ca erori de upar ca mult mai mari. In cápia s-ms-ului Marta, Eminescu a restituirversiunea originara.

Caci In forma aceasta, originara, versul cuprindea nu rmmai o certä subtilitate morfologica dar si atentia, totpe sat de subulá, despre care vorbeam mai sus. In folosirea ei, Eliade trebuia sa recunoasca inci un omagiu,de amänunt de sigur, dar ca atat mai miscator, din panca adrmratorului sau. Intr'adevir. Ateneul Romdn,I, 6-7, din Noembne-Decembrie 1866, tipärea marele poem «Poetul murind» ceut in aplauzele publicului decare Constantm Esarcu, in seduata Aterieului deis xi Decembrie x866 si pe care &lade avea sa-1 msereze intre

Laniartiniene», in al siu « Curs intreg de poesie», din care intaml volum apare in 1868. Strofa penultirnä spunea:

Sra'rmati çi dati la flack', la vanturi si la undeAst luth ce n'are sunet la sufflet a räspunde;

www.dacoromanica.ro

258 NOTE I VARIANTE

In ceruri má asteaptà alt luth de SeraphimiPeste currind cu dama, träi-vom a 1) viatAIn verva immortalä, s'eterna dimmeatäDivinelor concerte, in chor de Cherubimi.

Amatorul de coincidente ar putea s recunoastä identitatea de tipar late strofa poemului lui Ehade (amista,la rándu-i, reproducánd tiparal lamarnnean) i aceea a odei lui Eminescu, ba chiar i acelasi loc, versal al patruleadin strofä, ande e incrustará subtihtatea gramaticall, pe cate tá'närul o intorcea, a sa dirá= ale sale, bitränului.

Eroarea de tipar din Familia va fi indurerat, sincer, pe auroral omagmlui. Rectificänle semnalate au insiavantajul cA facihrearä fixarea datei la care a fost conceputi (in once caz, desävärsitä) poezia lui Eminescu. De

dupi cc apare poema lui Eliade, in Decemvne 1866, ceea ce concordä o cu a doua dad ce Enunescuadäogat deasupra insemnärilor sale bibhografice, si pe cari le-am pästrat, Cu titlu documentar, in transcrierea de mai jos.

Ms. Transcnerea de mai jos face parte din 2259, 39, s-ms-ul Marta, copiará a 35-a, c.ca 1870. Modificärile ce se-observä, incepánd chiar dela titlu, sunt cele mai multe de duna' 27 Aprihe 1872, data morni lui Ehade, cánd Erm-nescu lucreazI, la Viena fiind, oda n'O: Cearta-amulearcd din ms. 2286, 31-33. Confruntánd textul,Famikei,cel dela 1870 (s. ms-ul Marta) i ca oda funerarä Tico! Cearta =ojeara cercegtorul va putea ca usunntä fixa.cele 3 straturi de modificlri.

2259,3935. OS MAGNA SONATURL1M

r. De mi-ar pernaitte-Apolon s-aleg chntre cunune,Ghirlanda n-a§ alege-o de flori pla-pande, juneCi falnica cununa.' a bardului baltran;Eu n'a§ alege lira vibran& de iubire

5 Ci arpa care folnic vuie§te de mairire,Cu aspra [ei] cantare turburI-al mIrei sin.

z. Ghirlanda ce nunte§te ca aurele uparePe fruntea inspiratai a junelui in floarePin bucle strecurata', de aur undoind

lo Pläcutà-i a ghirlandä sublimà insai esteCununa cea de laur ce sana vestejestePe fruntea cea uscatà de plete de argint.

3. Ca visul e ca'ntarea ce-o 'ntoan5. Eol dulceCiad fluturi vin in roiuri pin crini ca sà se culce

15 Sà doarml somn de aur pe sin de-argint de floriSublun insa: e cántul cand tipa: §i ia 'n goanITalazurile negre ce turburi se rIstoarnICertandu-se 'ntre dan§ii, se scuturä. §i mor.

Sublimerea a noastrii. In Ioan Ehade-Rädulescu, Scrien /iterare, echne comentara' de dl George BaiculescuRornám Comentan), Craiova, 1939, in care se reproduce adnurabila t5Imicire lamartmeani, strofa cuata' apare de douion, °data.' in corpul volumului i altädati in mtroducere, ca versul 4 alterat: Peste curand ca dar' trit-vom o vieatä.

Inutil si mai explicim pentru ce socotun aceasti recenti croare de tipar, drept una din cele mai bineverute-Despre frecventa folosire, in trecut, a formei acesteia, d.p. si la Depititeanu: Ea ',tire belle e-a mai be/Id;

Dacd nava, ori a veld Ori a steld e-ala be/Id.V. Noul lit/u, Os magna sonaturum din r872, apare Fi in venid 39 al odei urmdtoare: [La rnoartea lui Eliade].

El duce la expressa boraftansi (Satire, I, 4, 3) pe care p-o anexase Fi debutantul de zif ani,Tuba: La Heliade; 6. i cu datare sacra'. turburi al meu sin; 8. Pe fruntea inspiratä, pe fruntea

ritoare; 9. Pin bucle strecuratä, blondinA undomd; si. C.c.d.l. ce sinti se 'mpleteste; I2. Pe fruntea cea,umbnti de plete de arguat; 14. Cand flutuni vui gel= > C.f.v. in romri etc.; 18. i spumegi din frunteplesnmd ingrozitor > Imbripsánd ca spume > Luptind unul > Plesnmd unul in altul, se sbuciuml si mor;

www.dacoromanica.ro

r..,

-

to,

4.:4e. ¡' ..sa, W,.;

4.J43,4'- ;eta_ AZ.

cA

.0 4 661 dr,.-7;-.A..

;4

441-

-

.2,Af .Gjr,74-P1-0

a.947.

extzA 3,1144,4'. de

ej:do, Javi. t-34..-7.,

. .

. eR. run:, ),17" __/

60`.eJZ, .

sit .

:

..

es RD: f-s,

4".

-7 A, ..Ceo 0.4 C.-.nre r?..

' - FT' ,5f.r7

. )70: IM4 :j , 04-4 2zr (é/t9

:

ii .'-;1.

44-0;n: .0 ..,,,,,, A .t.,... t ''''' '''-/ 4".. 16'..,... A. ,t..../.. x..T .,..- ' .40. :. 1 ri ze.,,,,, ,..."6/ .,., ...::,...,,.i.4

..:,.....4.-;,....:,,

.7.,...4s6,.. .....,...... .; IJ.. u y1/4..,,-,..-:,:._ Lab.,.9. Lo(;-,F . - . ,

"11'.1-:. 44"11_,,,-....7 ;.17 7.--- L , 1.-4.--f4;'-" ' - . 1.---.

.v

, , ji ,.._, . . 'AV"'

',F.' c

e.....-Z......

r42-......... t-t-----4 ilv."(4...,. ctu.A.-4$! , , , i

. , . . . ..., -*. .. ,I. , .,: : i. ir . . -1 :: ', ,_'g.

..,:: 2i ....,..J.- .' e r7 ... : .... ., .

,

, 4rf- "

, "

17.

LA HELIADE259

7Z---53-). 714

s of,; \ rnii.17,4"

Manuscrise.le Acadtmiei Romine LA H.r...I9DT,2259,39

- 39.

,1.

.., -

4,,:-

-,

1/, 2

www.dacoromanica.ro

260 NOTE SI VARIANTE

4. Ast-fel I e cantarea batrane Eliade20 Ca glasul Providentei prin stinsele decade

Ce-arunca 'n marea mortii popor peste poporRuga-m'a§ la Erato, sa cant ca Tine, barde,De nu in viata-mi toata, dar cantecu-mi de naoarteSA fie ca « Blestemu»-Ti sa-1 cant, apoi sa mor.

66:«Familia» No. 25, Anul M. (67).

* *

Portretul din fruntea Familid era inclunat bucovineanului Alesandra baron de Vasilco, senator imperialdela 24 Faur al anului 1867 si luptator pentru cauza national' i pentru autonomia Transilvaniei dupapoezia lui Emmescu: novela originala poporali « Päun Petrisor» de George Trada si al VI-lea capitol din e Su-valid din Bucuresti» de lulian Grozescu, ale cand vioaie impresii din Capita% unde descinsese pela 1862,vorbesc de grandiosul midi= al Teatrulut National, st ca de o cunozitate urbanisticl de Pasagiul Roman, sediual redactidor x editurilor. Pe tema incurajarn literatuni naponale, aceste randurt juste:

e Atat in Romania cat si aci publicul roman zice el sA serie hteratii tot opuri vaxiate i intere-sante, allot se va abona literato insä zic publicului, ca sà partineascal numai intrepnndenle ce leavem in presinte i apoi abunas- eamä' se vor ivt i barbati erudip cu opurile lor celebre, beletristica ro-man' a inca va inflori ... i aceastä disputa i lamentapune reciproca' tot dureazi de un timp indelungatsi cine stie pana cand va mat tot tinea I »

Blondinele si brunetele» se intituleaza paralela, ce Iosif Vulcan, amator de galanteni i vIdind un nuantatspirit al iromei, o desvoltä pe tema aceasta, atat de pasionantà in epoca aceea, arcadiana', claca. o raporam la chisnia capi-lari a zilelor de azi. « Cbestiunei ponderoase», de a sti care sunt mai frumoase, blondinele sau brunetele,Vulcan Ii r aspunde cu un adevärat curs de fiziologie sexualä, din care abunaseasnä s'ar putea extrage mai moltcleat tomatoarele siruri:

«Dad arundm o privire In lumea estetica, vedem ca mirare ca artistu i deosebit pictorii au fosttotdeauna favontoru blondinelor. Vmerea fu reprezentatal prin o femee blondinä, i pan' acuma tuciunui pictor nu i-a plesnit prin rninte a ru zugravi o Vinerä brunetä, ca i rand intre cele brunete n'arfi destule Vmere.

Dar nu e de ajuns atata. Inca si poetu se incinta mai malt de cele blonduae. Asta nu e miraremi va observa o bruneta pentru el la cuvantul « blondink» mai usor afli I:Mona (rima), cleat la

« brunetl» i poate cA bruneta respectivä va fi avand tot dreptal».

Urmeaz1 o poezie de M. Popiliu, Rominca» si la cronicl o informatie de felul aceleia, care manta ci Ale-xandra Candianu, genialul poet» si redactor al foaiei Perseveraaa a vizitat pe Romardi din Pesta si a avutparte de banch et, toastun si album. Vremuri I

* *

La 27 Aprihe 1872 Eliade murea in unamma." apoteoza. La Viena fiind, Eminescu compune urmatoarea odä.funebrä, (al arm tipar metric poate fi identificat In poezia An Goethe de Schiller) ramasa in cartoane, ca toate caterminatä Iii planurde ei maxi si clreia i-ar mai fi trebuit doar slefuirea din urml

Versatile 20-21 au fart preliterate in 2 nape: e, la 2870 fr 2° dupe! 27 Aprrbe 1872:I° 20. Ca aspra profepe > Ca aspra profetia unei Ieremiade; 21. Cum se fasbun-un vifor impmgand nor

In nor > C.s.r.-u.v. impingand nor de nor > C.s r.-u.v. =dual nor peste nor > Cum se munceste-un vifor clachndnor peste nor > Cum suflà greu un vifor cladmd n p n;

zo. Ca glasul Providentei prin mutele decade; 2r. Ce-amad 'n marea monii etc.> Ce la moarte con-damnä popor dupa popor.

Se pote observa al am adoptat in textul de sus (pentru V. 2s) varranta penultimci, scrisd supra (cum se poate con-trola in fat:rim:lot aldturat), socohnti-o it ma: perfecta fi finita, cum o arata fi semnul exclama/id. Ceea ce nu

ed afa orelneluati rd fre neapdrat anterroard ce/e: din infra. Precis nu se poate hotari.Facsrmilul :id la dispozrfiefi invite'. Personal, inclinam a crede cd, totop, orchnea adoptatd e cea bond: dupci ce a dat forma perfecta (Cu semnolexclamaper) a mai schrfat una, ma: pu/in fericha. Infrangenz insci legea fi nu o adoptiim pe aceasta urmd.

N.B. 23. de fapt Dar (sic) nu etc.; expbeabd lapsus calamr: anticiparea lui dar, cu care incepe al doilea emishb.Data cursivd, 66, cum aratd fi facamrlul e afezatc1 la fan& versuho 24.

www.dacoromanica.ro

LA HELLADE 261

2286, 31-33[LA MOARTEA LUI ELIADE]

TIceti Cearta-amuteascä. E-o orä greà si mareAripele ei negre in ceruri se intindAstfel lumea-arnuteste la 'ntunecIri solareAstfel marea-arnuteste vulcane când s'aprind

5 Cand prin a vigil visuri ostiri de nori apareA mortii umbrä slabä cu coasa de argint.Täceti Cum tace 'n spaimä al Nordului poporand evul asfinteste si Dumnezeii mor.

Aduceti-vä" a minte de-acele nalte pose10 De fruntile 'n luminä a vechilor profep

Pe un pustiu de piatrà, pe cer d'azur si roseTrecu un stalp de flacäri ce lurnmä märet

'n fruntea unui popol pierdut in chin e Mosesufletul lui mare adanc si indräznet

15 Prevede el din sänul pierdutului poporE viitorul lumei ei mántuitor.

El n'a väzut pämäntul prornisiei divineViata lui se stinse in muntii slabi si suriCorpul i-1 poartà 'ntregul pustiu färä de fine

20 O ginte 'ntreagA poartä a lui invkáturiCa 'nmormântatä 'n secoli cenusa lui rämâneDar spiritu-i sfäramä innal%ii, vechii muriDe Iericho i 'n gänduri i 'n biblia lui scrisIViata 'ntreagä. mare [-a] unui popor e 'nchisä.

25 Astfel in noaptea noasträ pierdutä. i amaräUn glas de desteptare adânc a räsunat

stea a supt puternic eclipsa cea solaräUn stAlp pin chinuire un drum ne[-a] arä'tat

arpl de aramà cu coarda temerarl30 Trezi 'n sufletul nostru simtire de bärbat

Ca glasul Provindentei din stinsele DecadeAstfel s'auzi glasu-ti bAtrâne Eliade 1

1-2. /nceput pdrant : O maica mea! Durerea iv inveleste glasulfrtuitea u-o tineste cununa ces de spin

7. Täceti 1 täceti cu spaimä > T. cum tace 'n spairnä etc.; 8. and ceasul se aprinde i Dumnezeii mor;In ocelot Ins. 22)-9, it v. ( s.m.r.-ul Elena), cu un tens fin, mimatural, prop.= epocu acestem, aceastd fasemnare : nu

ntunai oatnenu simph . . chiar Dumnezeu mor 1 cape poate cd nu e straind de versal de ; ix. P. u. p. d. p.sub cer d'azur etc.; 15-16. Prevede cä 'n uimitul nemerrucul popor (a) E mantuirea lumei etc.

Prevede in uimitul etc.17-18. El n'a vazut Cu rágaduintei tarä (b)

Dar spititu-i rärnane in vechiul lui poporEl insusi insä tara > El n'a vázut cu ochu etc.

19. Cadavrul lui pustia intreagä >Pe corpul lui intregul pustiu at& de fine; 21. Cum nu se stie tineälcenusa lui rämäne; 22. Dar spintul sfáramá ai Ienchonei mun; 30. In sufletu[1] > Trezi 'n sufletul etc.

3x-32. Ca glasul Providentei din sunsele DecadeProfet a fost Daciei bätrânul Ehade

www.dacoromanica.ro

262 NOTE I VARIANTE

0, limba lui! Imi pare c'aud cum ea fäsunä.In aspra ei manie ziclind nor peste nor

35 Din!stearsa, nenteleasa a istoriei runIAlfdescifrat al gintii puternic viitorElftrece peste timpuri, pe valuri cum furtu.na,Valuri cari in ceartà se scuturai si mor.OsiTmagna sonaturum! Idei c'ale lui Crist

40 In limba inspiratI[-a] unui Evangelist.

Jalma lui cea mare merntä fu de soartISà nasc 'ntr'un timp rece, cäzut, degeneratDacI in fundul negru adanc din marea-moartäCu-ape de plumb, cu valuri greoaie 'n a ei pat

45 Vulcan puternic care cutremur in el poartICu razele-i de flacäri ar fi acufundatPan ce deodatà mandre, gandinle-i irumpPin undele greoaie, pin apele de plumb.

* *Chestiunea richaru unei statui pentru Ehade s'a pus de a doua ai nupi moartea acestuia. In Curiertd de Ia,ri

dela II Martie 1877 si:sub titlul «Monumente», Etrunescu seria articolul din care se cavil.' retinute rándunledespre Eliade. Ele reprezinta in graficul admirattei pentru veneratul maestru, de bun'a small punctul cel matscoborit

e Du:are carturan s'a inceput cu statua de marmurä a lut loan Ehad supranumit mai tarziu He-ade-Radulescu.

Ehad se vede a fi fost in nnerete un om foarte intehgent. Prm gramatica sa elumneaza din orto-grafia romanä toate semnele prisositoare, prin cártile sale chclactice a dat ftintá limbu stuntifice, dintipografia sa a esit la luminá intre arui 30 st 5o aproape tot ce s'a tradus mat bine in rotnáneste. Camde pe la anul 1845 incepe insa in mintea scrutorului bucurestean o sufictenta nepomenitä si o decal-dere intelectualä cu atat Trial primeichoasa cu cât Ehade era privit In vremea lui ca un fel de oracol.Limba « Cunerului de ambe sexe» se lantuzea2a si se frantuzeste, el incepe a serie c'o ortografie impo-

nesistematica, un product bastard al hpsei sale de stuntä filologica positiva si al une imagmatu uto-piste. Fár'a a avea el lust* talent poetic da cu toate acestea tonul una dtrectu poetice, a aril meriteconsistau inteo limba pocitá i in versificarea unor abstractu pe jurnatate teologice, pe mmitate so-fistice. Ruina frumoasei limbi vectu, care se seria Inca cu toad vigoarea in veacul trecut, o datorun inmare parte inraunru stricacioase a hu Eltade.. Intamplanle politice dela 1848 si petrecerea sa in -nátate Ii rapira i restul de bun simt cat it rnai ramäsese.

El deveni din ce in ce mai inchipuit Ii mai apocaliptic, incat intors in tara lui si flea fi incetatde-a esercita o inrauttre si mat mare ca 'n trecut, el a mat trait ca o primeiche vie pentru ori-ce aspi-

33. 0 lunba lull Imi pare c'aud a ei furtuna; 38. Unde ce > Valun can etc.39-40. I° Os magna sonaturum 1 Religia lui Cnst

In limba cum a scns-o loan-Evangelist20 0.m.s. Religia 1. C. Vorbitä 30 0.m.s. Ideile lut Crist In limba etc.; 40 0.m.s. Idei c'ale lui

Crist In limba etc. de fapt: Ideile ca. ale lui Cris t (sic).Se inlelege cd nu toate elementele acestor cloud versan i sunt repetate in ms. Deqatruplarea intehului ematih am fo-

losit-o pentru mat multd claraate.Dupd aceasta, pe pogo:a dsn sainga (32 v.), o noud formd, incercatd fi pärdatd:

Nu a fost om ca altuNu astfel e-aratarea a omului profanDin astfel de funte istoria vorbeste

Dumnezeu i-alege de rnandrul lor organ (a)Multi credinctosi vorbit-au crestmesteUnul a fost dinteinsu Evangelistu-loan.

(a) m. lor (sic) organ41. mima lui cea mare näscuta 'n a lw vreme > I.l.c.m. n.'n. timpuri > I.l.c m. menita." etc ; 43. Ar se-

mina* asemeni > Astfel as > Astfel > Daca In fwadul etc. acordul lope prevntd un lapsus, In acest punct. 45. Unmindru Ii putermc vulcan > Vulcan putertuc etc.

www.dacoromanica.ro

LA HELIADE £63

rare adevàrat i sermasä. « Istona Romaiulor» semi de el este o tesitura. de inclaipuiri subiectivesi de greseli; o a doua edme a gramancei e o adeväratii babilonie de fantasii etimologice, lar poe-sule sale sint stárpmun de cuvinte strame impute dupa o masurl oarecare. Aproape tot ce a facut loanEliade, modestul invatator dela SE. Saya, a fost cancat de Heliade-Rldulesc-u. 0n-cine va serie o istoriea culturn pe malunle Dutilru, va trebui sal vadá inteacest singur mdivid doi oatneni cu totul deose-bm: unul modest, ingaduitor, plin de bun simt; cel[al]alt sufmient, nividios, träind in fictium si lipsitde on-ce bun simt.

In cei din urmä zece ani ai vietu sale it mai rarnasese un singur instuict adevar' at. Din cuge-tarea ca total sträml a tmeretului el a prevazut fahmentul economic si intelectual al generatiei de fati;a prev5zut cI. oametui, can se gerau ca unas', nu erau deck tuste comedianti, imbricati frantuzeste.S'ar putea zice chiar, ca acest om straniu avea in miele momente un som de a doua vedere. Cu toateacestea constatara Cu durere cl multe din telele, ce le prevedea, s'au avut causa in chtar directia pecare-o dedese el cultura toman' e » 1).

Ultimul ahneat se cuvine cu osebire recint. El puveste epoca debutului lui Eminescu, al fervoarei luidiste si anuleazi impresia defavorabill ce s'a putut desprmde din ahneatele antenoare. Desvehrea statuei lui Eliadeva fi, dealtmmten, prilejul cel mai potrivit pentru conturarea, ultima si definitiva, a atitudinu poetului.

Desvehrea are loe in zma de Samba:a, 2 X Noemvne 188x. In ajun, Eminescu publica in Timpu/ (antidatat:Sambatl, zt Noemvrie 1881) urmatorul amo:alas:

o Mane are a se descoperi cu tosta särbItormea cuvetuta statua lui loan Eliad.Cata sa martunsim ca arareon s'a intamplat cärturar sI. treaci prin atatea penpetu intelectuale ca

räposatul pärinte al literaturu noastre.Sunt muiçi, intre cari d. Ion Ghica bunaoara, cari n'au avut taxi calad o mare pärere de Eliacl,

sunt altu can Pau ridicat in cerun çi l-au urmat orbeste; unora le-a placut ca hterat, ahora i ca orapolitic, lar o opuue dreaptä, o dreapta másurä a lucran.' lut insemnate n'am intMnit adesea. Ca promotoral cultura, ca membni activ al intreprmdenlor literare din vremea sa meritul sau nici nu poate fi pusIn discutie, Cg.C1 e ara' indomia nepretuit de mare.

Dar asupra literata/in párenle se deosibesc si se ramifica* si mi se pare ca tocmai In aceastä privirear trebui sä i se faca dreptate i sa se deosibeasca inraunrea hotaritor bulla asupra limbei literate, de oseama de radian ultenoare.

Nu doar cI. Eliad ar fi creat o luttbä noual din rumie. Lunba hieran:, nu ces grälta in societateaculta, limbs cronicanlor si a legendelor e pe-alocurea de-o rata frumusete. Multe texte si bisencestilaice au un ntmu atat de sonor in insirarea cuvintelor, incat e peste putinta ca frumusetea stiluhii lors'a: se atribue intamplam si nu talentului scrutorului x desvoltiru luaabu. Intr'o povestre din Secoluttrecut cm= d. ex. urnatoarele: 2)

Jata o prozi senil de mai bine de o sutá de am pe care de sigur oncine o va intelege.Cam acesta e tonul limbu prozame si poetice inmute de Ehad. Oricat de lumet ar fi fost cuprinsul

prozei sau versului, stalul avea ceva onctios, ceva oriental, de si lunba e in dealtmintrelea foarte fru-moasa. Scrienle lui Petra Maior si ale lui incai au tonul academic sau certäret, de predica; cei maimulti dmtre cei vechi modulau fraza dupa cea latinI. sau greaca.

Cum deschidem Grammatica romaneascl de D. I. Eliad (18z8) daim ca total de alt ton, mai firesc 8).

Din aceastä. proba se va vedea care e meritul de capetenie a lui Eliad. El seria cum se vorbeste;viul gram a fost dascalul lui de stil. Prin el bimba s'au desbärat de formele conventionale de scnereale evului medm si ale cartilor eclesiastice, a deveiut o unealta sigarI. pentru manuu-ea oricarii idei mo-deme. Din acest punct de vedere Eliad a fost cel intám scnitor modern al Romanilor i pärmtele aceleilunbi literam pe care o intrebuintara astazi. Clupul propus de el la 1828, pentru incetatenirea termenilortehtuci, termerulor noi pentru idei nouá, se urmeazä. si se recoman& si asta= ca cel mai potrivit. Dacamai táratu el, omul practic al bunului sunt si al espenentei, a inceput a crol sisteme aprieri deortografie, mental lui nu scade Literatura s'a tmut de inceputunle sale cele bune (1826-1846) si aulásat de o parte eronle» 4).

Citat, mmus notele, din M. Ettunescu, Scrreri politice hterare, I, [editi Ion Scurtu], 1905, pag. 301-302.Se eiteazi o scenä hure imparatul Amurat i sfetnicu sät

8) Urmeaz1 citatul bine cunoscut: EtI dar ce fel de ¿arte, etc., etc.4) Nu e, socot, milloc mai potrivit pentru o confruntare intre pärerile Ion despre hmba literata, decat sä.

.punem fatä cu gándunle de mai sus, urmätoarele, expnmate de Ehade inca din 1847-1848, in Curterul Romtinescreluate, Cu citeva concesii ortografice, in 1860. Ele figureaza in capitolul despre Critka Dintaxei i valoarea ion

intrinsecii, unja cu farrnecul lacrar, castiga din consonanta lor ca parenle Poetului:Niste regule din grammatica generale, din syntaxea ce o cerre minina uruversale in toate limbile se vad i in

aceasta grammatica; regule insa de syntaxe rondad sunt foarte putine, ci acelle putine, putinä occupata dau firestesi entice'. De nu facearn nirtuc asi fi fost mai sigur de once critica. Irisa care e causa de e asa de s'alicata partes.aceasta? Pentrucl si mai sirácutä ne era lunba de auton, de carti. Tot typul limbes noastre, toatä norma et

www.dacoromanica.ro

264 NOTE I VARIANTE

Numenle urmatoare din Timpul publica cuvantanle rostite ca prilejul solemnitatii. La 24 Noemvrie,cuvantarea generalui I. E. Florescu, insopta de notita redacponala, desigur a lui Eminescu: « Amintim cal d.general, vechiu amic i contemporan ca Ehad pastreazai pana azt manuscnse de-ale ráposatulut, intre cari catevastrofe, numite Oracol», pe can Ehad i le-a adresat la i Ianuarie 1870 si prin cari-i prezice i eloreste multe sifrumoase lucran». La 26 Noemvne, sub impala R[osca *?] o dare de seama amainuntaa a solemnitätti, dupa care sereproduc: o mediocrä oda ocazionalä, semnatá A. V., extrasa din Armenia, precum i discursunle lui G. Dem.Teodorescu i Nicolae Ionescu. La 27 Noemvne: discursul lui Hasdeu si al lui N. B Locusteanu. In numartildin 3 Decemvrie, Saya N. Soimescu serie despre « Albumul Hehade» si se reproduce discursul lui V. A. Ureche,ministrul Instrucpurui Publice, lar la 4 Decemvne discursul lui V. Maruu, care vorbise In numele Academiei.«Ca un ah Moise ca toiagul geniului san a despicat intunencul» desi conventionalä, imagina se c-uvine retinutäpentru caracterul ei de f2n-4e.

Cel naai vibrant dmtre discursun a fost, de buril searna, al lui Hasdeu. Cand in sedinta extraordinaria delax3 Ianuarie 1902, Academia Romana: sarhátoreste centenarul nasteni lui Ehade, Hasdeu, insAronat sa vorbeasca,citeazi unul din cele mai expresive pasagn ale dtscursulut sau dela 188x, dar mai ales foloseste pnlejul siindrepte cateva sägep impottiva lui Matorescu. Pasagiul urmátor intereseazi mai ales pentm ea' invoca...oda:detinerete a lui Emmescu si aduce o contributle, autorizata i rail, ce nu va scapa rurnIn' ;

« Nu vol mai atinge cele multe penpetu din vieata lui Ehade. Trec cluar peste rolul lui cel covársitorin revolupunea dela 48. Imitar evecumentele cele prea bine cunoscute. MA voi opn o clipa numai asu-pra literatului. In prozá ca i in versuri, Ehade se distinge printr'o extrema energie. ,Acea energieimanta mai ca deosebire pe nenorocitul Enunescu, care a scris o frumoasa poesie « La Ehade» ... Lainceputul cuvantäni mele eu am maitu= cu efusiune d-lui Maiorescu; acum la sfa'rsit am vrut ta-irnai fac o nota placer; evocand pe Emmescu. i aim irisa un regret. In colecpunea posturna a versu-nlor lui Eminescu, d-I Maiorescu, in calitate de editor, a suprimat poesia «La Eliade». Rauvoitoru pre-tnad cal d-sa ar fi dont si distruga pana si memoria lui Ehade. RAuvoitorn n'au dreptate. Pe Ehadenunema nu va putea, necum distruga, dar rum macar a-1 tirbi. Prin acea neinteleasä suprimare, carefrumoasa nu e, corectá nu e si nu e prea cu minte, se sarbeste Eminescu, lar prin stabirea lui Emi-nescu se stirbeste mat ales natrirkcb insup d-1 Matorescu. Scoala lut Ehade stà si raminepictoare, alai tare decit on si cand, ca:

falruca cununa a bradului batrán,chipa cum cana Eminescu In acea poesie «La Ehade» ...1)

Bradului pentru bardului in versul citat de Hasdeu se poate s'a-J.1e o croare de apar; se poate, totusi, sa fiesi o sugestie, precum ca asa ar trebui sa sune versul, in cazul ca:nu e o simplä adaptare ocazionall

e in cartile Bisericet prin care limba a luat o educatia hellenicä, buta i sanatoasaXeea ce-s'a putut aduna d'acolo.se vede pe im pe colo si in acea grammatica. Ce s'a mai scris in hmba romana, dela 1828 incoa este tot ce s'ascris mai M'u de cand au inceput Rornanu a serie in hmba lor. Mosu nostn au tradus ca adevar" at, irisa au tradus,dupi tuste limbe clasice care se intellege ca le cunostea, i ca sa le cunoascá, se intellege ca îi facusserl stud.tul.Asa dará sena mi temen'. Instructia in timpu trecuti era rara, irisà acolo unde era, se faces in lunbele hellena,latina si italianá. Contemporatui lui Cantemir, lui Ienache Vacarescul astfel de hmbe stia; inca tralesc boten ceastfel s'au cresc-ut in junetea lor. Top si-adduc à monte ea' raposatul vorrucul Iordache Draganescul cand a fostprurnit in audientä la generalul Kisselef s'a adressat in hmba latiná. Putim au seas cu adevarat in timpu trecup,irisa* au scns dupl logicá, dupal grammatical, dupa toate condipunile cerute scrutorului. Dela 18z8 incoa scnutop; i cei mai multi nu stm si* serie ruci tres randun, à la dictando cel putm din limba francesa, rara sal faca lawad vorba cel pupa cite un pAccat de ortographia, nu stru dark' rucio hrnhá, nu cunosc grammatica limbei ionpentrucal de o ar cunoaste, o ar respecta, n'au inmute niel un model de maestm man, de acei maestri ce au lu-minat Europa. Din limba romana' nu cunosc decát gerg-ul (jargonul) din casa, din cancellaru; p fundca naturaproduce si nu sta, produce prin urmare i geruun, capacitati ce voiesc a crea. Es acestea, vor sa se arate homo;Irisa es desbracate, desculte, si daca nu din impertmenta, cel putin din ardoare ultra astfel in sanctuanul Muselor

vor a-si inscrie numele in templul Mnemosynei; isi dau singuri nume de htteraton, de poep., de HitApollon». (I. Heliade R., Litteratura. Critica, vol. I (Bibhotheca Portativa), Bucuresti, 186o, pag. 37-38).

1.) B. P. Hasdeu, Centenarul Ebacle, cuvAntare aruversara, Analele Academiei Románe, S. II. Tomul XXIV,noz, pag. 8z-88.

«

si-1

lui

www.dacoromanica.ro

LA O ARTISTA 265

LA O ARTISTA« Familia», IV, 29, 18/30 August 1868

Scrisä in 1866 Octomvrie, copiad in s-ms-ul Elena c.ca in 1867 pubhcata in 1868, in timpul turneuluitrupei Pascaly in Ardeal La o artatei a fost de timpunu pusa pe seama aventunlor sentimentale, ce Eminescuar fi av-ut in rastimpul vietu lui de actor. T. V. Stefanellt binuise cä poesule La o artistd qi Amoral umimarmure au fost adresate aceleia.91 femei, in spetä artista Eufrosma Popescu, al cara nume il obseda pe poetchiar la Viena. Dela aceste date pleaca 9i G. Bogdan-Duicl in studiul « Eufrosina Popescu 9i Mihai Eminescu(ipoteza)» din buletinul Mibai Ernmeseu, Hl, 9, 1932, pag. 109-116, pentru a aninge la concluzia ca' intr'adevar« artista» 91 marmura» celor doma poeme nu-s decat Euflosuia Popescu-Marcoluu. Seducatoarea argumentatie alui Bogdan-Duica se intemeiazI, in deosebi, pe o a doua poezie La o artista' « Stefanelli nu 9tia irisa ea mal,exista (netipantl) inca' o poesie cu acela91 tulu Lao artistd. In manascris vananta nu ase datä, dar indomia' nuincape ea* trebue datad din aceea9i ani 1866-1868» (lbsd., pag. 109).

Sa rectificam in treacat, cA aceastil a doua La o artista' era tiparitä inca' din 1905 in « Postumele» lui Chendi91 sA retmem din atatul de mai sus el inteadevar, pentru G. Bogdan-Duica, aceastä a doua La o artistd esteo variantä a poeziei cu acela91 tulu, t'Oral in 1868, ca, prin urmare, muza acestor poezu e una 91 aceeaqi: Eufro-sma Popescu-Marcoluu1).

Or, a doua La o artistd, copiad'. de Emitiesen, c.ca 1870, in s-ms-ul Marta, sub n-rul 13, dupa o dorna din1869, nu este o varianta a celei din Familia, a o poezie de sine statatoare. Pentru text 91 amänunte, ca i pentru.ipoteza di artista este Carlotta Patti, a se vedea, in aceasta echue, la Anexe 91 Note. Eroma celei de a doua poezii esteneindoios o cântareata. Era la fel o. eroma dela 1866? Atat Maria Vasilescu de spre cate presumase, intru intaiu,G. Bogdan-Duicl cat i Eufrosina Popescu erau cántarete. La capätul unui citat din suveninle de Bucure9t 1 alelui Iuhan Grozescu 28 Mai/9 Iume), in cate acesta ridica in slavá neuitatele antece ale Popeascai,G. B.-D. conchidea: « Descueres lui Grozescu, parca. seamar" fi bine cu La o adiad». Cu deosebffea, adaogamnoi, ca sonurile de filomela. ale Popeascai modulaserä aria «Frunza verde de cicoare», in timp ceartista celei de a doua poeme cantase, precum se poate vedea, Reyerta 91 Ave Marta.

Faptul ca' La o artistd din 1866 apare in 1868, in tunpul tumeului din Ardeal i cal a putut fi privitl7ca o-poema- de circumstantä se envine, in special, sublimat. Poezia din 1866, tutuma aproape neschimbatä. 2) in1868, Famslies, se pare sa fi fost inspirata de o mstnimentistä. Astfel notele marmde Bltinde, palde, ineet Sborsub nulnali tremarânde sau ..Astfe/ tremureindel Bate-un antes' mort ji vsu sunt imagitu ce conviul maicurind exercitalor de piano, de arpa' sau de vioari. Cromca evemmentelor muzicale duitre 1865-1866 vor des-lega, de huna seamä, enigma.

Dar a. aceastä poezie, inspirad i compusa cu cel putm 2 am inamte, Emmescu s'a gandit sa o pubhce, acum, 9i sa,lase a se banui ca-1 subintelegea o anume dedicatie lata ce ni se pare intru total firesc. A9a va proceda 9i maitamal, in cazul poema Atdt de fragedd, poema. de pura mspiratie veroniana, pe care o darue9te 9i o dedica J MiteiKremmtz. (Despre intreg procesul acesta in volumul II, al editiei de fata, la capitolul respectiv). mima lui_Etni-nescu cunoa9te multe coltun stendhaliene.

Poezia ocupa' únala pagina- a reviste', ceca ce-i spona, de bula seama, valoarea de arcumstanta, indiferent daca.n'avea directa legatura cu evemmentele sentimentale la orchnea zilei. Urmeaza actul Ill din scbita dramatica «Dommta,Rosanda» de Hasdeu, sfarptul unei naratium din vieata poporului, « Rasbunarea» de George Träilä; o notita ilustratá,« O escortä in Bosma», cu mformatu despre siguranta 91. nesiguranta drumunlor in Balean 91 cu apropien intre

In notele refentoare la turneul Pascaly, tipallite sub titlul Vara anului 1868. Multe 9i märunte despreEmitiesen, Vrala Romiineased, XVI, 12, 1924, pag 383-393), G. Bogdan-Duica semnala prezenta artistei ManaVasilescu, i adnota: « Din textul poeziei reesa ca. artista era o burla cantareatä. Bunä cântareata, in trupä, eraginga9a. Mana Vasilescu, cum reesä din notele culese mai sus. Nu va fi fost ea artista lsa ? » 9i in nota:« Sedu9i de o exclainatie integistrata de tefanellt unn cred ca artista ai fi fost Eufrosina Popescu. O Popescu seafla in trupa Pascaly in 1867 («unica in piesele nationale-populare», cu studiu extraordinar» zice Iuhan GrozescuIn Familia, 1867, p. 26o). Dar lämunn sigure nu a dat mmern, dea loe la comectun este. Eu am apropiatde poezie o realttate, asupra t'alela nu insist ». Dupà opt mi pledeaza. ipcteza Eufrosina Popescu-Marcohni.

«Poezille chiar de-ar fi de-o inspiratie mai veche in preluciarea lor din f868» seria G. B.-D. inV.R.» läsand sä se intelcaga CA versiumle din Fallaba ar fi fost ni9te forme actualizate ceca ce nu e cazuL

www.dacoromanica.ro

4266 NOTE SI VARIANTE

-costumul Bulganlor i Romänilor, i unu i altii purtar' casing de miel neagrä i tundti albI; un bun reportajdespre Adunarea generalä a Asociatiei Transilvane la Gherla, pentru zilele de 25 §i 26 August 1868. Se relevi

.animatia tirgalui, datontà si svonului cá va veril i trupa de teatru a lui Mitad Pascaly, impiedecad totusi deobstacolele supravenite» (lehuzia d-nei Pascaly). Se cnesc chsertatule previzute, Iustin Popfm entusiasmeazi Cu

.cliscursul despre Andrei Muresianu lar Iosif Vulcan obtine aplauze ca declamapa poemei « Geruul napunii» (pu-blicati peste 6 numere), compozitie mechocrl dar curagmasi, presäratà de sugestu istorice din epocile de mimeale natituail si ca apel la arare. Luctirile bugetare inserta remunerarea redactorului Transilvamei», George Bant,cu 400 fl. v. a. la an « pentru zelul i neobosmta, ce o jertfwe in redactarea susnumitei fose» si se hotätesc spese.pentru ofirialit Asocianei ce participl la adunarile generale. (In nr. urmitor, 3o, acelast corespondent poateIosif Vulcan, poate altcineva relateazi despre ptinzul dat de Il. Sa episcopal loan Vancia i despre seduata dela27 August in care se aleg ca unanirnitate membri onoran: Hasdeu, propus de Iosif Vulcan si V. A. Urechia, pro-pus de Iustm Popfm. In acest nhlmàr, de asetnenea, o conversare « cu cettroarele», espechati de Iosif Vulcan,

4 a 26 August 1868, din Gherla, despre rinstra balului, din sala redutului. O ala' corespondenti. (21 August 1868)din Brasov, a lui Ieromm G. Barit vorbeste ca cildurI de concertul violonistulut Ludo= Vtest, asa de cunoscut inRomitua si cate pral.« atad siu de maestra» pare ci alces: « Romimlor este =pul ca si incetati a vä cultiva musicavoasträ numat pral liaran de pgani, ci prin adevirap artisti, cari studiänd multi ani ca senoznate sl puie mu-sica voasträ hateo =terral». Si la urmi: «Iesind din sala concertului, cugetam in mine, cá oare cind va sosi aceltimp ca si patena da si nos o musici atit de desvoltati lucir sä puteas arlta i nol un Paganini, un Ole Bull, sauun van Bethoven».

Ms. La o artista' se allá intr'un singar ms. 2259, 3-3v. (s-ms-ul Elena, transcris c.ca 1867). Desi mimme, dife-rentele da-Are ms. i textul aplrut In Familia, climpreutia.' ca particularitiple orrografice ale epocei (u final, sl z,,esci esti, inghiaçiatâ, precum çi semnele de punctuatie, absente ca de obicem, s'au presupus stiute) dIdeauclreptul la o reproducere integrará.

LA O ARTISTA

Ca a nopvii poesieCu 'ntunericul talarCand se 'mbinä se 'mmladiä.C'un glas to in Ic, lin amarTu cantare intrupatalD'al aplauselor florApärand divinisatä.Rpii sufletu-mi In dor

Ca zephirii ce adieanturi dulci ca un florCand prin flori de iasomieIi sting sufletele lorAst-fel notele murindeBlande, pallide, incetSbor sub mana-ti tremurandeCa dulci ganduri de poet

2. De fapt Cu 'nteniricul (sic) t.; 6. Printre-aplauselor f.; 12. creion ulterior pare-se de,ri n'ar fiexclur sti fie :multan co celelalte modificerri, din ajun de a trimite la Familia, la casi a renuniat in cele din urmel AdormUnan.* sufletele lor;

'S

40

45

www.dacoromanica.ro

..- ; , ...:,

.. ...........:.... . ... .... ,,, ...., , ..

Foja encielopedica Si beletristica en ilustratiuni.,

se tutti a epee dt ;.,.. .z.-,,, canceiarra r aetiacnneliPEST'At E0..

<?III] m .ine ;

;pe jul. - dee

Pectiunt peutru Austria , Nr. II Strat'a lui Loop °Din l'ir. 4. i An!"...:: 16/1* ; i' 29. !k

% undo san: a de adresi aunascripteie t Li baii.. Pcnira Horra/ala i

,.., prenumeratinne. 186F3..:aurn9tc. po jtil.aee. 111111 colbsaa.

a a noptii patois,.Cu 'ntunereculu falarurCande se 'lubina, se 'mladiaC' una giasu tainicu, linn, aninru.Tu cantare intrupatalDe.alu aplauselort: floru,Aparendu clivinisataRapisi m118E/tu-mi in dore

Ca 2efirii ce odiaCantnri duici ea unu floru,Ganda priu flori de iasomiaSi-stingu sufletele loruAstu-feliu notele muriedeBlande, palide, Mame,Sborn sub mana-ti tremurande,Ca dulei .ganduri de poeta.

-

Séu ea lir'arsfaramata,Ce resgetn. 'ogrozitoriuCande o mana inghiatiataRumpo.c6rdele 'n flora:Asta-feliu man'a-ti tremurandaBate- unu.ntecu fuerte si vía ;Ca furtun'a decrescendaCare muge a pustin.

-47 AOARTI T£11

LA O ARTISTAa Familia», IV, 29, 28/30 August 1868

Esci ta nota rateen.Din cantaren sfereloru,,Co eterna, nefinitaAngerii o canta 'n coru?Esci flintia-ramoniósaCe-) gandi tunt serafinu,Candil pe lira-i tangui,isaNana cantecula divinu?,

Ab, ca visulu co se 'robinaPalidu, unu, incetisioru,Cu o radia de lumina,

e-arde gén'a ochiloru;Ti cantare intrupata!-De-alu aplauseloru'floraDisparendu divir;iSataRapisi sufletti-mi in dora.

Mihaiu Eminescu.

t 13.

. .1/OBTKVITA,aselOia .dramatica in einei

(Uvular.%)

ACTULU'Ill.O. cansera mobiiata cu leninu tau. La,

dr4pt'a o ferésta descliisa, din 'can, se vede oo-radina. In fundu si la 'stano.'a cate o usia.

. o

LA O ARTISTA 267

;

,

';

,,,,,

.

.

www.dacoromanica.ro

168 NOTE SI VARIANTE

Sau ca lira sfarâmatä.Ce resgeme 'ngrozitorand o mara inghetati

20 Rumpe coardele 'n fiorAstfel mana-ti tremurandaBate-un cantec mort si viuO furtura descrescandäCare muge a pustiu

25 Esti tu nota rätä.citaDin cintarea sferelorCe eterna. nefinitäAngelii o canta 'n corEsti armonioasäl

30 Ce-o gandi un Seraphinand pe lira-i tanguioasaMana cantecul divin.

Ah! ca visul ce se 'mbiraPallid, lin incetisor

35 Cu o raza de luminaCe-arde geana ochilorTu cantare intrupata IDe-al applauselor florDisparind divinisata

40 Ràpii sufletu-mi in dor..1866 Oct.

AMORUL UNEI MARMURE«Familia», IV, 33, 19 Sept./r Oct. 1868

Primitä, din m5inile poetului, odatá cu precedenta, la Arad, unde Iosif Vulcan asistä la reprezentatiile trupeilui Pascaly, Amoral une: marmure apare, la loc de cinste, pe prima pagin1 a revistei. La data aceasta, Eminescuse afla in tara. Corespondentul din Oravita al revistei anunta in corespondenta dela 2 Sept. cái alar in aceazi d-1 Pascaly pleca spre Romlnia.

Sumarul continuA cu inceputul une novele istorice, « Nu-i mort ci ar voi sä. moará», de V. Grozescu;inceputul unui curs pentru gospodine, « Economia timpului» dc G. Tr5.114 si al patrulea articol din o Suvenirilede cilátorie» ale lui Iosif Vulcan. Intors din Ardeal, abia avu =pul s'a" scoatá patru coale din «Pantheonul

30. Ce-o 'ntrupi u. S; 32. Sufla cintecul clivin; 37. semnul exclamafiei, creion ulterior.

fiinf

www.dacoromanica.ro

ScoalA de picturä. In nordul Ardealului.2) Cf. N. I. Apostolescu, L'Influence des romanhques franfais sur la poésie roumasne, Paris, 1909, pag. z65 si

mai ales: Al. Cioränescu, Alexandru Depiirdpanu, Ac,adenua RomAnA, Mero. S. Lit., s. III, T. VII, Mem. 9, 1936,Pag. 95.

AMORUL UNEI MARMURE 269

Romin» si porni din Pesta, cu vaporul, spre Bucuresti. O clipl are impresia el a rätAcit drumul i continua ciilAtoriadin vara trecutä, spre nauta: alta frantuzeasceli se vorbea pe vapor. Femeile i domnisoarele fumeazA si redac-torul Familiei se amuzA, le gAseste farmec:

« M uitana cu plAcere la aceste copile fumätoare; studiam cu de a inAnuntul toate micarile fetei lotsub decursul fumárn. Era un ce original i piquante in espresiunea fiziononuei lor. M'A uitain cucere la ele, cu toate aceste insl nu mi-ar plAcea daca nevasta mea oarecAnd ar vetu inaintea mea cu un

cnibuc in gura.Incl niel un artist, niel chiar cei dela Nicula n'a desemnat pre Vmerea ca pipä in gurl,

niel nu o vor descarna».

CAlatoria urmeazä pala la SemlIn (de unde a doua zi dimineata se Vád turnurile Belgradului), cu galanterii,jocuri de ttecut =pul si confidente sentunentale, ce-1 indinose274. Se reproduce artico/ul « Literatura» de Alb.d'Otreppe de Bouvette, din Albina Pindului, revista lui Grandea. O ilustratie si o nota vorbesc de Cohalm (Ru-pea, Reps). Cronica amintes,te de intaia lovituri de sapä, ce dommtorul RomAniei a dat pentru terasamentulferate Bucuresti-Gala. Toaständ, M'Aria Sa doreste ca Intr'un an s'A se inaugure= unja intreagA «in tot par-cursul». Strusberg, anteprenorul, asigurä. pe I. Sa ca va imphni dorinta M. Sale.

Cum s'a Vázut din nota poeziei anterioare, G. Bogdan-Duicá identificase in eroina poemei Amoral uneimurmure pe Eufrosina Popescu. Amuatttul studiu (bulennul Mibm Emmesca, II, 6, 1931, pag. 65-69) lämurestesensul metaforei din tidu si tema a intregn poezu. Fetele de marmurà» era tidul unei piese franceze, «Lesfilies de marbre», jucará ind din 1862, la Iasi, de o trupál francezI i dupA aceea, intre 1863 i 1868 chiar de ard-stele noastre: Eufrosina Popescu si Matilda Pascaly, in Bucurestí. Tema pese' luí Théodore Barriere i LambertTlaiboust, « indreptatA contra lui Dumas din Dama cu camelu voia s'A dovedeascl, in principm, ca Phryneele tuturortirnpurilor i tuturor locunlor sunt de marmork- st cA pieptul lor este sec de simtire, gol». Si dupl o expunerea fabulei, G. Bogdan-Duicä. incheie: « Cupruisul piesei lui Barriere linapezeste pe dep/ut si refle.xul din poemaAmoral une! marmore Poetul de talent fusese dispietuit; pentru ca ea s'A' fie a lui, el, ar fi trebuit sä fie un rege(asinanl), bogat putred de avutii, ca Gorgias, ca contele francez; despremitul isi iäzbunä durenle gásindu-isiortistei romane pratot:pul: Marco, Aspasia, Phryne, Lais. Tidul Amoral une! mamare 12C apare, astfel, ca o irome,ca o criticA a sägetatuliu Eminescu».

Apropien, pentru titlu, se pot face si cu poema lui Depäräteanu: A une filie de marbre, c-u epigraf din Ron-sard, datatä Pans, 1857 i apArutä in culegerea de Doran si amarar!, dela 1861.2) Cid dela accentele retome aleadolescentului, dela 1866-1867, la prestanta inspiratA din Venere fi Madona i pina- la sarcasmul pacificat al gAn-ditoralui Scrisorii a IV-a si al Da/dei acelast e film:tul, aceeast atitudinea. Sing-ure fonnele evoltuazl.

Ms. Elemente ce au intrat in tiparul din urmA sau chitar forme intermediare se intAlnesc, in ordinea crono-logicA, in urmätoarele manuscrise:

2258, 222 y.2259, 225-255 V.2262,12254, 67 v., 68

2258, 222 V.Intr'o f.o= stingherl çi tipicä pentru epoca 1866, cu insemnar. i disparate, dar cele mai multe privind Tran-

silvania si pe Hona (cf. Anexa si Notele finale), aceastá strofà ai cArei termeru se vor intAlm si 'n manuscrau/urmAtor, cu toate cá timbrul i metnca o apropne, ca si pe strofa urmätoare, mai mult de stantele inchinateamicuhu Fthmon Eta, care si ele sunt din 1866:

Au n'am o frunte s'o insenineDalba cunura mncinsà 'n laurAu n'am in lume nume de aurAu n'am in mine eu nemurire

www.dacoromanica.ro

270 NOTE I VARIANTE

urmatál de o alta, exphcativi:

Ce-i nemurirea ? un epitet*Pe care vremea-1 duce de spatePlnä ce ambele aruncate*Imi las sic?. iul de amanet

Apoi doui versuri de aceea9i rezonantä §i de acelasi tip cu versurde manuscriselor urtnátoare

and lumea oträvitä svarlind cu pietre 'n mineVa râcle d'un nebun

22 f9, 2 f f-2 J11).

In file, stingbere, purtate in buzunar, din aceeasi epoca de Transilvania, c.ca 1866, aceastil verstune creionatl5i de tranzine, in care ultima strofá de 6 versuri anunteste strofa at din versmnea necompletà a poenei Homo(cf. Notele finale, la cap. respectiv):

Au n'am i eu in mine un vis de nemurireAu n'am i eu o frunte s'o cing5, diademAu n'am i eu sub buze a dinttlor scirsnire

'n inimä. bastem

Bastem cäci lumea are senina ei zambirelacriml durerea, o rugä Dumnezeu

Un clntec primI-vara, Satana o 'ncrucireNemic, nemica eu.

aru-i ferice in calda ei suflareapa e ferice când buza-i de rubinsoarbe 'n diamante si prin märgäritare

O strecorà senin

Urräsc intreaga lume c'o patimä. ateeUrräsc a mea fiintI, urräsc inima meaAsi blästemA pe mama fiincleä e femee

Femee ca si ea.

Sunt flu f.undcä mintea imi seacä, de turbareCA nu am neci un ätom din Ensu-i diafanNeci ensu--i o privire, fie ommoritoare

20 Neci partea lui Satan

5. ultemor, pentru nemunrea: en:14'n' tndesafralnl ; 6. la fel pentru vremea; 8. d'error pentru sicnul altarul..

2219, 2ff-2ff P.a. Pared mas eurcind . Au n'am §1 eu un nume, un ros[t] de nemunre; a. Si* n'am i eu etc. > Au n'am etc. 3. Au.

n'am i eu in creer o vastá rátácire; 7. Un cantec primá-vara i sornnu-o nälucire > U.c.p.-v. i soarele - o privire.Strofa I-a p a III-a barate in vremea transemeris in 2262, r. 9. 0 attru-i fence ci soarbe-a ei suflare; xr. O

schimbi 'n diamante, cAnd prin mirgáritare. de fapt : margar= (sic); ir. Se strecorá senm; x5. Ba brástemcluar pe mama pentrueá e femee; 18. and nu am necr o parte din viata-1 > and nu am neci un átom etc..19. gándire > privire;

5

5

10

15

www.dacoromanica.ro

22. M'at face dintfun verme egal cu Dzeu; 24. un: fters ca fi cum versal ar fost scr devre: Ca gAnd[ulj

tu u e-al meu; 27. ROsuflA ca rAceali un cantee de viatà; 30. Atuncia cAnd durerea mi-a fi un dulcecbin; 32 Si inima-mi din sin ; Strofa 33-36 baratd. 37. 0.v.i .p.g. plec fruntea 'nvinetiti [lapsus de rund,cf. V. 391; 40. Ci urä i brástem; [am adoptar' aceastd sIngurd formd, ca Mate cd predomind blästern].

A.MORUL UNEI MARMURE 271

aci eu nu cer iubire fiind c'atita bineM'ar face dintr'un atom egal cu DzeuEu nu cer de cit stiu insä. in fine

a-un gind d'al täu e-al meu

Când mima imi fierbe, când creerii inghiatäCând lira mea sdrobitä, uirnitä de amorRäsuflä disperatä un cântec de viatä.

De ce sunt muritor?

Sunt muritor fiind-cA geloasa vecinicieCând vrand ca s devie durerea-mi dulce chinCântarea-mi o va rumpe din cartea de vecie

sufletu-mi din sin

Cu fruntea 'ngälbenitä, privirea fermecatä.P'a vinturilor ginduri, eu gindul meu il ducGenunchii mei in tremur ating piatra uscatä

Ca vraja mä usuc

O vezi imi plec genunchii, plec fata 'nvinetitäDin ochi imi ese singe, cuvintele imi gemEu vin sà cer nu viatä, amor i fericire

Nu urä si blästem

Ast-fel ca in oglinda durenlor pusdeS'o vAd §i. mai frumoasä, un gind de veselie

Un zimbei färä teleu, timpit i vinät sub stânca desperärei

Sà par pe lingI &risa cu spaima räzbunäreiSatan §i Gabriel.

2262,7

Precum se poate vedea din facsimilul dela pag. 2.1 si 22 versmnea aceasta, de o caligrafie atenta de pe care a.fácut cdpia pentru Familia, numärä doui sttofe in plus, pe care le-a inlaiturat, ca toate cá semnele de elimi-nare nu sunt just indicate. Istoncul acestor substituiti se poate urmAri in reproducerea de mai jos si 'n aparaturcorespunzAtor. Tot acolo si reluarea strofei fmale. Facsmulul mai aratA diferentele de scris, intre caligrafia pentrutipar i caligrafia improvizati. (SA' precizim d., din necesititi tebnice, am tliat pagina in doul.. Era singura moda-

htate de a nu =gota prea mult litera).Caligrafia çi motivele originare situiazI Amorul ami marmure in aceeasi epoca cu La o adiad, c.ca 1866, tran-

scnse c.ca 2867, si folosite alma in 1868.Pentru epoca si pentru inrudin si se compare in strofa 33-36, (ehminati din copia pt. Familia) versul:

Arcbangbel de ommor cu angelul Omor din versranea necompletä a poeziei Horra (2258,222 V. cf. notele finale).ca o dovad'A cà ele pleaci din aceeasi plasma' onginari. Nu odatä temele obiective sunt, odatO cu prelucrarea ion,

25

30

35

40

45

www.dacoromanica.ro

Titlul: El. 2. Cu mima 'n rumi etc.Strofa baratd (Mamie de publicare? dupd?). In dreptul ei, marginal, o acoladd fi redactatd strofa 13-16 care

lipsea in prima forma" (cf. facsimilul dela pagina 21). SI sntenponat sd inlocuiascd o strofd prin alta? Cum versiuneadin Familia pdstreazd amadoud strofele, s'ar putea crede cd din grefald a barat strofa 9-12 Mad trebiaa baratdstrofa 17-2o, care a fi fast elmunatd climpreund co strofa 33-36, baratd ,rt ea, fi nefigurelnd de asemenea, in versiuneaFamihei. O aplica/te, pe text, a celar presupuse, quid p clarified. Partscularadp ortografice de epoc Dieul, g6ndinle,stint, bl6stanu1 etc., pe cari f 1U le-am respectat, se pot urmdr: in acelap facsoml.

13. Dar eu nu am cui spune etc. ry. Câci rate mi-a dat soartea amara mingiere; 16. 0 piaträ si ador.strofa 13-16 suna:

Dar eu nu am cui spune cumplita mea durereDar eu nu am cut spune nebunul meu amorCie' mie mi-a dat soarta amara mingiere

O piaträ si ador.

apoi modified parpal, precum se vede In y. T 3 (in V. 14, uncle n'a repetat modificarea, ea pode fi subinfeleasd);

Eu singur n'am curspune cumphta mea durereDar eu nu am cui s-Pune nebunul meu amorSà spui eu une pietre amara mingiere

Cá moartea-i o adorIn cele orm ummi a ales ,ri din formele p din cele vecbs, cum se poate vedea din verpunea Farniliei.

272 NOTE SI VARIANTE

subordonate celor mai subiective atitudird. Asa cum Oda in metra antic a fost la onginä oda pentru Napoleon-si Amami unei marmure se poate O. fi fost la Inceput o tinguire amoroasi a lui Horia (cf glosa nebunulamor dela pag. z8r, jos).

AMORUL UNEI MARMURE

0§tirile-i alungA. in spaitnA inghetat5".Cu sufletu 'n ruini un Rege-assyrianCum stAncelor aruncA durerea-i inspumatI

Gem5,ndul uragan.

De ce nu sunt un Rege sA sfarm cu-a mea durereDe ce nu sunt Satana, de ce nu-s DumnezeuS5," fac s. rumpI-o lume, ce sfAsie 'n fAcere

Sdrobit sufletul meu.

Un leu pustiei rage turbarea lui fuginclAUn ocean se 'mbatI pe-al vAnturilor joc

norili spun in tunet durerea lor mugindlGAndirile de foc.

Eu singur n'arn cui spune cumplita mea durereDar eu nu am cui spune nebunul meu amorSA spui eu unei pietre amara mAngAere

moartea-i o ador?

Eu n'am pe sAnu-mi capu-i sà picure in steleDuld lacrimi fericite pe pAru-i incretit

spui strAngAnd-o 'n brate, cI uit zilele meleSA-i spun c5.-s fericit.

5

io

15

-20

www.dacoromanica.ro

Strofa 33-36 barata; 59. de fapt : pe-a (sic). 42. nebunul > sublimul.Urmeazd marginal, cu grafta strofei 13-16, care, precum s'a vd.zut, e ulterioarc7 primal versiunr, urmdtoarea strofd.

ce avea de gdnd, poate, a Inlociaascd ultima strofd si la care a renuniat, In cele din urmd, cdnd timas la Familia,Etapele sun t:

In/di, :chilate, In cadrul une! strofe :Viata mea un pat de trenteMai (sic) adormit p'un tron, desteptat p'wi pat de trente.

18

AMORUL UNEI MARMURE 273

Murindului speranta, turblrei rasbunareaProfetului blástemul, Credintei DumnezeuLa Sinucid o umbra ce-i sperie desperarea

Nemic, nemica eu.

Nemica doar icoana-ti, care m'A 'nvenina.Nemic doar suvenirea surrasului tau linNeraic decat o raza din fata ta seninä

Din ochiul tau senin.

O te iubesc copia cum repedea junieIube§te 'n ochi de para a zilelor norocIubesc precum iube§te pe-o alba vijelie

Oceanul de foc.

Prin santa ta iubire a§ fi blastemul mareCe vajie 'o abisuri a demonilor chorParand suflet de tunet un gand de rasbrinnre

Archangel de ommor

Din ochi s'a soarba geniu slábita mea priviretremurand la sanu-mi ginga§ul tau raijloc

SI pui pe a mea frunte in vise de mIrireDiadema' de foc.

A§ pune soarta lumei pe buza-ti purpurieA§ pune lege lumei sublimul tau delirA§ face al tau zambet un secol de orgie

lacrimele myr.

Cáld te iubesc copilà, ca Zeul nemurireaCa preotul altarul, ca spaima un asylCa sceptrul mana blândà, ca ingerul iubirea

Ca visul pe-un copil.

pasu 'n urma-ti sboara c'o tainica manieCa un smintit ce cata Cu ochiu 'ngalbenitCu buza 'nvinepta, Cu fata cenu§ie

Icoana ce-a iubit.

35

40

45

50

www.dacoromanica.ro

274 NOTE SI VARIANTE

2214,67 v., 68.

Ultima versiune, in care apar imagmi din Amoral une: Marmure, e naarele monolog al lui Stefan din piesa de-teatru Mira. Mai mult, tinguirea de dragoste a Voievodului poate fi pnvitä. ca o disimulare a proprillor sent-mente. Mira apartine, ca scris, epocii 1868-1869. Cum pasajul ce intereseazi aici e in continuarea aceluia careprefigureazi Melancolie, am preferat sá pisträm unitatea scenei 91 si o dim in& un singur loc. A se urmän scenai

versurile respective, ceva mai departe, la capitolul Melancolie.

JUNII CORUPTIFamilia», V, 4, 31 Ianuarie/ri Faur 1869

Intaia poezie, ce trimite Familiei, dupi intoarcerea din turneul transylvan este toad desprinsä, aproape-aidoma, din s-ms.-ul Elena (cf. Anexe), transcns cu aproximatie in 1867. Poezia apartine, lima; anului 1866, asacum arad si data dela sfir9itul textului i ambianta politici a anului aceluia, bogat in evenimente räsunitoare. «Prima*satirà eminescianä a, cum pe buna.' dreptate s'a spus 2), Junii corupli este atit expresia acelor evenimente istorice, caretrezeau ecouri adanci in sufletul adolescentului cat si a contrastului dunre marasmul vietii politice dela noirena9terea poporului itahan, spre pildá. Poporul impdrat de care vorbe§te versul 36 al poeziei e mai putin « le peuplesouverain al revolutiei franceze», cum presuma' d-1 Tudor Vianu, cât insu9i poporul italian, in perioada luptelor-sale pentru mutate, a eliberäni de sub dominatia austriaci i isgonini printilor 9i tiranilor.

Ambianta motivului poesiei, de buni seamä, el s'ar putea reconstitui in aman" ante. Cite ceva se va IntImi in,introducerea respectivä, in deosebi din poezia lui Nicoleanu i Depäräteanu2). Dar iati doui texte, in prozl, carecompleteaz1 aceastä ambiantä, unul al aceluigi Nicoleanu, celälalt al lui I. C. Drägescu, corespondentul dinItalia, al Famihei, cunoscitor familiar al everumentelor italiene i ganbaldian in spirit. In Satyrul dela 6 Februane1866, in primal san nrima't deci, N. Nicoleanu, travestit in pseudorumul chinez San-Huang-Ki, referi despre-

reprezentarea comecliei lui Pantazi Ghica, « lade§ », jucati la Teatrul Bossel, i completeazä, ca transparente aluzii,In felul urma'tor, portretul eroului:

Ah I Domnule Pantazi I Coconul Lici de Poeticescu, junele Roman' , care 9i-a &cut educatiuneaPans, e altfel.

°poi:aO Astfel pe-un pat de trente calug'irul se 'nchini (a)

Pe frunte-aiasma mortu lucmde picurand (b)Cu mana lui osoasi attmge i suspmi

Icoana anal stint

z° Astfel pe-un biet calugir fiord Il cuprindePe frunte-aiazma mortu In lucia picalturiLa o icoanä 9tearsi osoasa man' 'ntmde

Cu buzele 'n murmuri

(a) Astfel la crucea seaci calugirul se 'nchmä; (b) Pe dud aiasma morpi pe fruntea lui curgind [in tim-pul lucrului o incercare de a inlocui mortu prin vecunciei e .1)&4 ritd].

Tudor Vianu, Poesia lid Enunescu, « Cartea Romineasci» [1930], pag. 16,Despre oda lui Depäriteanu, La Italia, ca atat de inruchtele ei sagest], ca i despre motivul Italiei in poem

noastri, in Al. Cioränescu, Alexandra Depärdleana, op. ca., passim si Italia in literatura rot/alma:a, in Roma, XIII,.4, Oct Dec. 1933.

lar despre intreaga perioadi a luptelor pentru unitatea Itahei, si a reflexelor politicei noastre exteme, in epocaaceasta, ca i a interesulin pubhcisticei noastre pentru Italian si Garibaldi, cf. Alexandra Marcu, Conspirator:Conspira;:: in epoca renafterli polaice a Romiimei, 1848-1877, Bucure9ti 1930, passim.

«

la.

2)

www.dacoromanica.ro

18*

... De atunci au studiat multi in Paris; mai mult la Bal-Mabille...» inseamnä in jurnalul sau, ca data de27/29 Mum 1872, Tim Maiorescu, raportand cuvintele lui Costaforu. Si echtorul, d-1 I. A. Rldulescu-Pogo-neanu, in notä: « E surpruizatoare comcidenta acestor expreso mi aprecien de aici ca vestitul vers din scri-soarea III-a a lui Emmescu etc., etc. Poate e ami un ecou dela o Jurumea», uncle T. Maiorescu va fi relatatctivintele lui Costaforu; sau poate expresia va fi fost curentä pe atunci in cercurde oamerulor politici conservatorisi Enunescu va fi retmut-o din alta parte». (Titu Matorescu, Insemnart zilnice, I, 1937, pag. 189).

Textul de la eta], din 1866 din epoca debuturilor eminesciene vorbeste, asa dar, de un mai vecinostagiu al celebrei unagun. i capitolul trebue si fie unul din cele mai bogate. In sceneta Un boar non, a lut GeorgeCreteanu (Revista Contsmporand, I, 1873, pag. 44), se vorbeste de Mabille, in prima parte, datata 1865 Sept.

Flecarescu insa propuse cocoanei sä calce copm p sä meargá sá vazä. Mabilul sau Closene des lilas ...» sespune intr'o povestre degalata si nu hpsitä de spint, a aventurdor unei coane Chula din Muntenia (I. C. F[un-descu], La Paris ca once pre', Calendarul Glumpelui pe anul bisect 1868, Bucuresti, 1867).« Ah frätionlor, cejuvaer de gradina-i Mabilu?! ce adunare elegantä intalnesti in ea.! ...» se extazia un an mai tarziu Coana Chi-rita, intoarsa dela Pans, in cantoneta lui Alecsandn (cf. Radu Manohu, lzvoarele monvelor fi procedeelor din poe-

ule Enunescu, Preocupan literate, I, 4, 1936, pag. 236 i I. M. Rascu, Emtnescu ,r1 Alecsana'rt, 1936, pag. 56çi nota). lar plodu' ce! de Gulitä», ajuns si el la varsta cLatoritlor, se tang= abia peste 3 aro hue° cantonetäde servild inspiratie - Alecsandn: « Ce sä faci cu Pansul, farl spectacolele lui, färä supeunle splendide dela CafféRiche, fira balunle dela Budier, Chateau de Roses, Mabille ...» (Guhtel intors din Paris, Calendarul Daracului peanul bisect 5872, Bucurestt, 1871). Mabille çi cafenelele din Pans mai apare, la Enunescu, p in ciorna unuiräspuns ce di unui articol de fond din o Neue Freie Presse», dela z Februane [ ], consacrat Romániei si for-matimau intelighentu noastre (ms. 2258,254 ).

JUNII CORUPTI 275

Departe de a fi sceptic, el e vesel i plin de sperante, Lustruit, frisat si politicos, el frecuenteazala Pans toate universitätile, cunoaste Gradma Plantelor, studiazá galende de pictura, explidi pe Rafael,admira pe Michel-Ange, reciteaza' pe Byron si cntica.' pe Lamartine. Setos de toate, stie toate. Danteazala Mabille 1), se 'mbracä la Dussetois, supeazal la Maison-d'or si se desteaptä la Clichy. Intors in Tara,ad i e adevärat rege I Galant si generos, femede mor dupä. dansul. Prodig i liberal, amich 11 aclameazd.

astfel, din serbare in serbare, din triumf in triumf, orgolios i plui de datom, ca un patrician roman,el inamteaza pana cdnd, obosit de vanultile lumei, se face croricar, alegator, prefect, se 'nsoara ca vr'omostenitoare sau se reseinneaza ca un catel la pictoarele vreunei femei batrane».

Textul lui I. C. Drägescu e dinteo corespondenta bucuresteanä, a acestuia, tipantä in Familia. IV. 35. dins/17Octomvne 1868, putinä vreme dup.& intoarcerea luí Enamesc-ti din tu.tneu. El poate fi adaos motivelor, cu multmal personale cite au deteminat pe poet s'A' pubhce, acum, o poezie, compusá ca doi am inainte, dar ale cdreiaccente nu incetasera &A fie actuale. Textul reprodus, precum se va vedea, include si tema generala a politiceidevastatoare, ce apare de asemeni intre motivele romanului de adolescentk Geniu Partía, al lui Emmescu. Dupä.ce salutä cu emotie Romänia, ca pe o « tara.' a libertatu si a iubird», se entusiasmeaza de privelisteainatiseaza in cuvuite vibrante figura Principelui Carol si iromzeaza excesul model la boerese, ce, la fel cu came-leonul, sclurnbä si patra toalete pe ai, continua:

Incit pentru literaturk ea are aceeasi soartá trista aci, ca i la noi. Politica, blästemata de politicaocupat local. Putuu se ocupa ca literatura, pre cand top i toate politiseaza. Dela copil panà la

bätranul de 8o de am, dela cocoanä pana la bucatireasa top i toate fac politick toate i top sunt albisi roil. De altmuure asa e la toate popoarele in epoca renasterei. Un simptom tnst e decadmtaE true numärul acelor jura románi can tin la vutorul i fencirea Rominiet; pupal se ocupl de studiiglonoase, cci mai multi sunt cosmopoliti. Noi inamte de toate, trebue s'a' fun Romani, l'Asam cosmopo-littsmul pentru alte tunpun mai bune».

Ms. Junn Corupti se aflä in un sing= ms.: 2259, 9v-11v (s-ms.-ul Elena). Câteva vermin, cum se poateobserva in subsol, sunt incercate in 2262, 4v. pe fila in care incearca Artncului F. I., ceea ce precizeaza ca amandouapoeziile, subdatate x866, apartm aceleeasi epoci a Blajului i el ele trebuesc studiate impreuna. Pentru aceeasi epoca

Horia. (cf. .Anexa II si Note).

2279, 9V --JUNII CORRUPTI

La voi descind acuma voi suflete-amägiteca sà" vä. ard [fierea] o spirite-ametite

Blestemul Il invocBlestemul misantropic cu vinäta lui ghiarä.Ca sà vAl scriu pe frante ca vita ce se 'nfiarä.

Cu fierul ars in foc

www.dacoromanica.ro

I. La voi descmd acutna voi suflete-otavite; 3. Sarcas[mul] > Blestemul etc.

23. I. s. s. femei nerusmate.

226 '2, 4 v.,In fila In care versificd poezia pentru Filman IPaz, szolat, pentru v. 7 p 16, kremnarea:

De si stm c'a meaCintarea-mi profetul

In aceeafi pentru Filimon lila, cu acelap scris p In acelap tonp:28-29. 10 Ca bestule care pe azi Il tine 'n lanturi

Cum spargeti la pähare, cum clucotti In danturi

20 i bestiilor care pe azi 11 tme 'n fiarlCum lingusiti privirea cea stearpa i amará:

Cum cadeti In genunclu I .

276 NOTE §I VARIANTE

De i tiu c'a mea lira d'a surda o s'A bataIn preajma mintii voastre de patimi imbatata

D'al patimilor dor10 In preajma minçii voastre ucisa de orgie

putredá de spasmuri i arsa de betieseaca de amor

O fiarba-va mania in vinele stodteIn ochii stin§i de moarte, pe frunti invinetite

15 De sange putrezit'n ved nu se va teme Profetul vre-o-data

De bratele, släbite, puterea le§inataAl junelui

Ce am d'alege oare in seaca-va fiinta20 - Ce foc far' a se stinge, ce drept ara sa-mi mintä.

O oameni morti deS'a và admir curagiul in vinure varsateIn sticle sfaramate, hurii rieru§inate

Ce chiue 'n orgii?

25 Và vad lungiti pe patul junetii ce-ati spurcat-oSufland din gura boala vietei ce-ati urmat-o

ar§i pan' in rerunchiSau bestiilor cari pe ai Il ;in in fiaraCum lingu§iti privirea cea stearpa i amará

30 Cum cadeti in genunchi 1 . . .

Sculati-va 1 ... cad anii trecutului se 'n§iraIn §iruri trim-nfale, stindardul 11 resfira.

Cad Roma a 'nviatDin nou prin glorii calca cu fata-i inzeitä.

35 Cu faclele-i nestinse, puterea-i impietritaPoporul Impärat.

www.dacoromanica.ro

In darn räsunä voacea-mi de eco repetitäVà sgudue arama urechia amortità

simtul lesinatVirtutea despletitä. i Patria-ne zeiäNu pot ca sà aprinzä o singurä schinteiä

In sufletu 'nghetat

singur stau s1 caut ca ùleul ce catä.In mima junimei de viata-i disbräcatä

Un stásrv spre-a-1 sfäsiàCa passerea de sboru-i dm cenuri dismetitäCa muntele ce 'n frunte-i de nouri incretità

Un träsnet ar purtà.

37. S.-v.1 ...C.Act tromba de moarte purtkoare, 38. C. g. e. lugubru r. 1. p; 39. C. leul speriat.43 I.-v. s. la dantul cel de moarte; 44. Aci vá poarte vântal c.s. s. v. p.; 46. Aci/ 'nvgrtiti wad In miibatalioane; 5o. Cum glasul báta'h[ei] > Cum murmurä etc.

In dreapta strofel 49-54: acoladd fi sensul Intrebdru. (In ajan de a /Imite la Familia? La oreo lectura' ulterioard?)67. uleul > accentul ir precrzarea lui e, dtrpd ce s'a publscat in ande a apdrut ulcul ( ceea ce era,

grafic vorInnd, cu putrnid).

JUNII CORUPTI 277

Sculati-v! arama de moarte purtätoareCu7glasul ei cel sumbru räcneste la popoarä

Ca zimbrul speriatTot ce respirä-i libe; a tutulor e lumeaDreptatea, libertatea nu sfmt numai un nume

Ci-aevea s'a serbat.

Incingeti-và spada la nunta cea de moarteAd vä dua pasul cum stie sà và poarte

A topit in jocAd curgeti in valuri de mii batahoaneCum in päduri aprinse minat in uragane

Diluviul de foc.

Vedeti cum urna creapä, cenusa reinviäCum murmurà trecutul cu glas de Mala"

Pop orului RomanCum umbrele se 'mbracà in zale ferecate

fruntile drunte le naltä de departeUn Cesar, un Traian.

Cad putredele tronuri in marea de urgieSe sfarmä de-o-datà cu lantul de sdaviä

sceptrele de fierIn douà pärti infernul portalele-si deschideSpre-a incä'pea cu mia räsufletele

Tiranilor, ce pier 1

40

A 5

50

55

60

65

70

www.dacoromanica.ro

AMICULUI F. I.«Familia», V, 13, 30 Martie/ii Aprihe 1869

Cum s'a vazut din nota poezaei anterioare, Ammului F. I. apartine, ca 5i Jan:: Corupli, acelwasi an 1866,petrecut la Blaj, paià tar= toamna. Inceputä chiar la Blab cum se poate vedea din ms. 2262, 4 v., a cärui ciornalcuprinde crampee din ambele poezu, Amieului F. I. incbide nenumár" ate note autobiografice, evident nu toatedescifrate. Fragmental Tdrnava prinsd 'n galbene maluri, ca strofa bogatä in ipoteze: Un an de lacrimi si tot s'astins, fragment stets In momentul cand transcna pentru Familia, stä la indemänä. Datele conceptiei lor, pre-cum se poate vedea, stint allturate. Transcnsä in s-ms-ul Elena, in c.ca 1867, e data' tiparului ca i Junii Corupp,

cu aproape dos am in urmä.Amicul, canna it inchinä Eminescu suhurile acestea, cu putemtc accent de anticipatie, este, cum se poate

vedea din deatcapa intreagl de mai jos, Filimon Ilia. Despre el a dat cateva relatii pretioase G. Bogdan-Dual.Student gimnazial in Blaj, solicid adon5rii generale a « Astrei» ce se prim in Hateg, la 1864, un stipendm pen-t= a se putea desävarsi in arta stenografica, dupä ce transcnsese, stenografic, toad Istoria Romdmlor de A. Tr.Laurian. Discutad in comitet, propunerea e admisä 5i Filimon The pruneste 5o fl. 2). i tot despre el 8) intr'un

(< Ell Nu e lucru de mirare Boeni nostri, oamenii nostri cei bogan stint preocupap cu ospete straluctte, caaventuri de ale camavaluhu, ca balun splendide i cu alte intreprinden varutoase. Ce le pasä lor de teatrul roman,de Atenee romane I Teatral roman este pentra eu simpla comedie de prin plate, ea au vaz' ut teatrele de prat Pans

ar fi rusine a se degrada para. inteatata, 'kick sa asiste la reprezentatium romane».2) Bulehnul Msba: En:mesas, V, 13, 1935, Cernäup, pag. 48; 8) Ibid., IV, rx, 1933, pag. 30.

278 NOTE g VARIANTE

Dar cel putin nu spuneti cá aveti simtiminteCà 'n ved nu se imbracA In vestede vestminte

75 Misteriul cel santCad vorba voastrà sunl ca plans la cununieCa cobea ce inganä un cant de veselie

Ca rasul la mormant.66. Decembr.

Comentand conferinta Cine au fost Daca?», pe care Hasdeu o pause la Ateneul din Bucuresti si carese publicase in Familia, nr. 41, 42, 43 si 44 dela sfarsitul anului 1868, Aron Densusianu dspunde cu arti-colul: « Origmea Doinei». In tunp ce Hasdeu sustinea ca doma este cuvant litvan sau clack, deoarece, dupä din-so], « litvatm de astäzi swat identici cu Dacli din vechune sau adecä descendentii acelora», Aron Densusianuafla romanic, denvat din tulpma aceltuas verb dolEre > dorere, in forma impala'. dolu3a > doina. Urmeaza.' poezialui Eminescu, dupi care: inceputul novelei « Intrigà 5i amor» de V. R. Buttcescu. Salonul » aduce o « Conversarecu centoarele », datatä Bucuresti 21/23 Ianuarie 1869 si trimeasä de M. Pompilm. Dup5. ce deplinge clderea rninisteru-lui Brätianu-Golescu, se ocupi. de Teatrul National. Senle destitute reprezentatulor románesti sunt Dumineca, Martea

Joia, celelalte rezervate operei itahene. In repertorm sunt arruntae: « Leul inamorat, Caterina Howard si Ruy-Blas, drarne traduse de eminentul 51 neobositul artist D. Pascaly», vodeviluri nationale de Alecsandn, etc. si« Oda la Elisa», comedia lui Alexandrescu Urechia, care, jucatä de o Pascaly i onor. d-lw sope, seced aplauzelecele mai frenetice». Actorii teatrulun Mullo, Pascaly, Dimanad, artista Matilda Pascaly, apoi Mana Flectenmacher,Nun Valen si Prosa Sarandy, o can toate trele au jucat i rolun de juni». Ateneul care 5i-a deschis sena confe-rattelor pe 1868-1869 in 24 Noenavne trecut (cand « marele hterat al Romamei d-1 L Hehade ceti un cant dinnoua sa epopee: « Bibhcele»), tine Duminica i Joia sedinte, nu totdeauna frecventate, ceca ce se int'impläteatrului roman cateodad 1).

4

«

www.dacoromanica.ro

AMICULUI F. I. 279

mumär anterior, preciziuni culese din Blaj, din matricula liceului: cherna Filemon Ilea ; flea aurae de fanulie.In 186o/61 era orfan; tatáll skU fusese economul (taranul) Iacob Ilea din Ciugudel. El insu0 este inscris ca fiinddin Cicálu, din scaunul» Ane§ului. In anul and 1-a cunoscut Eminescu, 1866, Ilea era de 22 de ani §i elev inclasa VII. Din notele ce i le cunontem pe anii 1860/61-1866/67 reiese cii F. Ilea a fost elev excelent».

Relatiuni, la cari vom aláltura urmAtoarele precizari. In rubrica «Bibliografie rominä» din ConvorbiriLiterare, VI, ro, i Ianuarie 1873, citnn: «Filimon Ilie. Curs de drept civil. Bropra I, II, §i Ill; a IV-a subToresi. Pretul 4 1. n. fiecare bropri. Bucure.5ti 1872».

lar 3 ani mai tirziu, in secpunea « Trei ani din literatura româruii sau Bibhografia români 1874-1876» dinColumna lui Trojan, VII, noua serie, tom. I, 1876, pag. 568, aceastä «Nr. 154. Filimon Curs de drep-tul civil, predat la Facultatea din Bucurefti, volumul I, contmánd aplicatiunea aryl I §i II a Codme/ui civil (brcq.IV), Buc., Imprim. Stat , 1874, in 80 mare, p. 1174. Bro§. VI contine cartea III a « Cod. civ.», Buc., Imp.Stat., 1875, in 8°, p. 233.

Biblioteca Academiei, pe lingä. Carral de drept civil... «stenografat» (vol. I, 2874 §i vol. II, 1877) maiposeca de Filimon lila: Reprezentafiunea In materia succesorald. tezà: pentru licentii, Buc., 188o, 214 pag. §i Cursde drept comercial (dupä Riviere ci Boerescu), [f. a.], XIV+544 pag,

Ms. Poezia a fost incercatä imam in 2262, 4 v., pe contrapagma filei in care e India formi a poeziei Horia.(2262, 4) §i la un loe cu cateva versuri din Junii Corupti. E, la dreptul vorbind, dorna fragmentului TeIrnava

prima 'n galbene maluri. Ciomele celorlalte strofe hpsesc.Singurul ms, complet e 2259, 7 v.-9 v., s-ms-ul Elena, transcris c.ca 1867.Se specifici, in mod expres, cii variantele din 2262, 4 v. sunt numai cele indicate in subsolul versunlor

respective. De aceea am indicar cu: id. i versunle identice.Se specificA, deasemeni, cii aranjamentul versunlor in strofl, ap cum s'a generalizat in mai toate editide, nu

-apartine lui Eminescu, nici Familiei. De-aceea nu I-am adoptat.

2279, 7 V.

AlVIICULUI FILIMON

Visuri trecute, uscate flori,Ce-ati fost viata vietei mele,Cá.'nd và urmam [eu] cäzände steleCum ochiul urmä un meteor

V'ati dus cu ani-mi, ducu-vä dorulPrecum cu toamna frunzele trecBuza 'mi-e rece, sufletu-mi secViata mea curge uitänd isvorul

Sant* candelä stersei d'argint icoane10 Pe care ochi-mi abia o -yid

Ideal palid gänd de poetStins de-ale patmelor orcane

N.B. Scbimbdrile, ce se observd In/re textul cel de aid, sunt operate, pare-se, in creeks 'Imp, In ajun detrimtte la revutd. In ulfimul mtnut, pe unele le-a menfinut pe altele nu. Tot In acel moment a sacrificat strofele:

Tárnava6. Cum> Precum cu toamna frunzele tree; 8. V.m.c. pierzánd isvorul. rt. Ideal pand vis de poet.

9-22. Candela §tersei d'argint icoaneA lui Apollon crezulm meuMá: topesc tamm, îrisä mereuDe ale patimelor orcane

2262, it V.5-8. V'ati dus ca ducu-vä dorul

Precum cu toamna frunzile tree (a)Buza mi-e rece, suf/etu-mi sec (b)De visor blinde nu e isvorul

(a) Prectun cu vara flonle trec; (b) r. crunt*

www.dacoromanica.ro

280 NOTE §I VARIANTE

Sau ca un nour gonit de vintAlerg pe calea vietei mele

15 0 bull care tipand a geleBäntue urma unui mormânt

Viata-mi se scurge ca murmuraCe-o sufl' un crivät pintre pustiiMà usc ca crucea pus ä 'n câmpii

20 Si de blesteme mi-e neagrä gura

Imi täräsc soartea ca un vulturCe is§i tära§te aripa frântäViscolul iernei foame 1ml cântäMoarte imi rade tot de 'mpregiur.

25 Am uitat nnamä, am uitat tatà,Am uitat lege, am uitat totMintea mi-e seacä, gändul netotPustiul arde 'n inima beatä

Numai prin caos tu 1ml appari30 Cum pintre valuri a navel vela

Cum pintre nouri galbena steläPin moartea noapte cum un fanar.

Te vAz adessea frunte seninäCa §i gändirea lui Dumnezeu

35 Sufletu-ti arde 'n sufletul mieuC'o flammä dulce, tainicä, linl.

Gindind la tine nu voiu sä morInu blastIm eu mäntuireaOrb nebun care blastämä firea

40 Ce-ar vrea din frunte-i sä sting' un nor.

Tarnava prmsä 'n galbine maluriMurmura 'n aburi gändirea saPe când primblarea ni rätäcià

sperante pe frunti de valuri.

24. MI. zice tot de 'mpreguar; 28. Pustm-nu bate imma beatä; 32. Prin moartea nomil cum un LanarVersursle 4I-60 barate de band seamd, and va trims la Familia.Specefecdm: forma elm ms. e peste tot: Temava42. §optia prm unde gandirea sa; Inlocuirea dupd modelal /impaled, insemetatd deasupra: (: murmura 'n:).

2262, 4 V.

30. C.p.v. a navei velä; 31. Id.; 32. Pun moartea noptu cum e-un fanar.41-44. 20 Temava prinsä 'n galbme malun 20 Ternava prima 'n galbine malun

Ducea pe unda-i visan si dor §optia prin unde gánchrea sa,and noaptea ambil ratalciton (a) Pe cand primblarea ne rätacia (b)Comparam apa cu-a lumu valuri Visan, sperante pe frunti de valun (c)

(a) C.n. pa0i > Cn. ambu r. (b) pnvirea > pumblarea (c) V.s. p'a apei:valun

www.dacoromanica.ro

45 TE minte oare cAnd te 'ntrebamnouru in nestabihtatea idee-adevär.2262, 4V.

AMICULUI F. I. z8

45 Tu minte, oare, cánd te 'ntrebaiuCe este omul? ce-i omenireaCe-i adevälrul? Dumnezeirea?Si tu la nouri imi arAtai.

Dar credeam ambii in adeväir50 Sorbiam din aer ca din. Dreptate

Priviam in soare ca 'n libertateA fi credeam cä."-i un drept de fier.

Un an de lacrimi §i tot s'a stinsNu trec la oameni ast-fel de glume

55 Visuri siint visuri, lumea e lumeSi cu ea cati sä." te deprinzi.

Dar tot, amice, nu voiu uitaAcele doruri tainice, sfinteFarmecul vietei, Il i tu minte?

60 Cum §optia dulce, de i mintià.

47. In dreptul versulm, marginal: Once def initiune ti-as da trece ca.

45. te 'ntrebam > te 'ntrebaiu, 46. Ce este omul? Ce-i adevArul > C.e.o.? Ce-i omenirea?; 47. id.48. Si tu la luni irai arátai > S.t.l. noun i.a.

Ca fi 'n cdpia ultime! din 22)-50, si ami, in legelturd Cu intrebärtle V. 47, redacten' in josul pagine!, ates, pasagiu,intdi in versar!, färd a putea precia, daed strofa e ulterward textului in prozer, dep s'ar pelma:

Minciunä afana e adev'ArulMAne va ride lumea de elSi ca inteinsul s'A nu m'A 'nselVA las pArnAntul. Al meu e cerul (a)

(a) V.1.p. Destul mi-e cerul.apoi In prozei:

Ce-i adevärul? Stafia (b) mincinosului eri in lumina sburAndului azi. (Ieri a aruncat cu pietre 'n el ca'ntr'un nebun), eri 1-a rästignit pe cruce ca p'un criminal. mAine vor arunca cu pietre 'n el ca 'ntr'un nebunCa sä nu mä 'nsele si pe mine acest criminal nebun ii dAruesc (c) pAmAntul Eu multumesc cu cerul (e).

(b) Icoana (c) (e) pämintul Mie (mi-ajunge) cerul mi-e destul.In tipAtul copilului fan el strigA: silntIn gemetul unui inurind el strigi: siint

Ecoul Carpatilor[acelair motiv /Pu 22).4,18, printre creimpeie di Mortua est, Mira, Ondina: Ce este adevärul? Stafia nebunului, vrä-jitorului, omoritului en in lumina sburAtorului azi. Ce este Dumnezeu? etc. restul diférd].

49. Noi credeam ambii in viitor > Dar credeam ambii in adevär; 50. Id.; 51. Id.; 52. « A fi»credeam cl-i un scut de fier > A.f.c.c-i u. drept d.f.; 53. Dar le-a stins toate ami de tale > Un an de jale ...le-a stins pe toate > Un an de jale ... si s'a stins toate; 54. Id.; 55. Id.; 56. i cu ea m'am deprins >Cu ea catä sä te deprinzi; 57. Dar tot arnice nu pot s'A un > D.t.a. nu voni uita; 58. Acele gAndun t.s. >A. visun t. s.; 59. Acele visun le pi tu rainte > A. gAndun 1.t.t.m. > A vietn vrajä o tii tu minte > A.v.farmec Il çil tu minte > Farmecul v.i.t.t.m.; 6o. Care din zile ore fAcea > Ce soptia dulce dar ne mintia > Cum1.d. desi* in. > Ni ... dar ni ... [sub forma anterioard, deei : Ni ;opta dulce dar ni mintia]; 63. Si dac.1pentru sufletul meu; 64. Nu-i loe aicia ci numa 'n [stelle].

N.B. Pe aceeap acelati ser::, inghesuit filtre strofe :Nebunul deamorSincalHonaOvid

p pe pag. : elormi pentru Hona (cf. Anexe finaleNote).

www.dacoromanica.ro

61. Dar dacä gandul zilelor melle; 63. Si daca pentru sufletul meu.Eroare de upar, pentru. 5o ori. (n. n.)

182 NOTE g VARIANTE

Dar simt c gändul zilelor melleSe stinse 'n mintea lui Dumnezeu

tiu c pentru sufletul meuNu-i loc aicia, ci numa 'n stelle.

65 Voiu and mi-or duce angeliiPallida-mi umbrä in albul munteSI-mi pui cununa pe moarta-mi frunte

sä-mi pill lira de cäpätälu.66. Noemb.

« Unele sminte o datine rele ale femedor» e titlul articolului cu tendinte educative, pe care-1 incepe At.Manenescu, o in care vorbeste de gelozia cea mare a femeilor, de aspiratide lor sociale (emanciparea femeilor,agitata in America si Europa, se gandea sa /e introduca in vieata publica, chiar si panä in Parlament»), detendinta femeilor de a vorbi « prea mult si despre multe » etc. Autorul isi arunca ochii i 'n gospodäriafemeilor, brodeaza- pe tema cusutului si formuleaza rezerve exprese referitoare la « masa de scris si ca carti» afemeilor:

«Femeilor prea putin li place sa citeasca cate ceva, si cu at:at mai putin a scrie cand i cind, dei autimp. Unele numai pentru afectapune cites; din moda, pentru ca au auzit, cá pun cetire se cultiveaziomul; dar h place &I cioteasca numai novele i romanuri cat mat picante, si nu ceva mai senos, p. e.istone, calltorie, despre tan si popoare, nici articuli de cunostinta, ci varietati, faime, anecdote, s.c.l.Li place fantasia si invenpunea, jail nu ceva serios, pentrucil pluntii nu le-au crescut in realitate,In

Apoi unele si dud citesc, se pun cu cartea la fereasträ, sau sá le vadä oamenii, sau sâ vadá eleoamenu cari tree pe la fereastra i sä aiba ocaziune a intalni °chi ca ochi.

Pentru de a castiga cultura, trebue inimä hrustul, i minte nepreocupatä, cad din cetirea la ferea-sta. nu cred sa. raminä ceva pentru inirri**" si rrunte».

Dupa poezia lui Eminescu: sfarsitul nuvelei «Un vis», de loan Sepetianu, un episod din Muntii Apuseni,dela 1848, de care e bine sä ne ammtim ca prilejul lui Geniu Partite; urmarea unui reportaj in Tara Oasului» deloan Busita si la « Salon», drept « Conversare cu cetitoarele», o carespondentä din Paris z Apnlie 1869, semnatä M.Strajanu. Pasajul refentor la Adelina Patti se cuvine reprodus pentru caracterul lui sincronic. In vremea in care Emi-nescu aves si elogieze pe Carlotta Patti, sora Adelinei, in turneu la Bucuresti (pentru amänunte, in aceastäAnexe o Note), Parisul särbatorea pe creatoarea « Traviatei»:

Noutäti I Ces mai interesantá noutate pentru Parisiani in zdele acestea a fost reintoarcerea celebreicantatrice Patti. Miercuri seara a jucat in « Traviata».

Diva marquisä fu chematä da 51) ori pe SC1111 intre aplause dupa finirea primului act. Cánd a jucatpentru intaia oarl fu chernata pe scena de 30 ori; astfel Francesa urea entusiasmul pentru tot ce etrumos panä la frenezie. Patti are acum zy de am; si e de o frumusetà rara. Cum spun admiratorii sal,voacea sa nu mai e aceea a unei copile de 16 ant; dar daca. poate e rnai putin cristalina, e mai expre-siva, rnai cálduroasä si mai iniscitoare. Voacea ca si cantatoarea a devemt femee».

Ilustrapa aduce o magnificl vedere a strazii Newsky din St. Petersburg, in timp de iarnä, iar cronica vorbestein douä ránduri de Andrei Muresanu si de monumentul ce i se proiectase. India oaral, in legaturä ca un articoldin Tramilvania, care socoteste ca zelul admiratonlor lui Muresanu ar fi scazut in una « criticelor apärute maiall inteun alar oarecare» (e vorba de Convorbiri Literare §i de Maiorescu):

«Motivul acesta e mult mai naiv, zice pe bunä dreptate redactorul, decal sal insistäm macar un mo-ment asupra lui, refrangandu-1 pun cuvinte senoase. Oamenu atat de minor= in estetica, back nuadmit nicio critica, nu sunt la inälpmea poezillor lm Andrei Maresanu. Dad. despre poetiu ce-i mari nus'ar fi scris entice, estetica n'ar fi ajuns la acel grad al perfecpunu, la care se aflä astäzi cam toatälumea hterara stie, cumel chiar despre creapunde cele mai gigantice se pot face criucele cele maiinstrucuve. Criticele, fie cat de aspre, revarsa numai lumina si niciodatà nu detrag din meritele talentelormarl. Poetii adevärati vor faminea man».

www.dacoromanica.ro

LA MOARTEA PRINOPELUI 511RBEY 283

A doua oarl Cu prilejul informaiiilor ce se spicuiesc din Foaia Societdiii din Bucovina gi a sumelor ce s'au strawpentru Fundapunea Pumnuleani. La epoca aceasta: 3096 fl. 16 cr. gi x7o f1. in obhgapuni. act, dupi cum remarclredactoml, in vreme ce frapi din patria lui Stefan ce! Mare, nu numai proiecteazä, dar au p patriotismul de arealiza proectele lor, dincoace, pentru monumentele lui Andrei Muregianu i Bamutm nu s'a adunat mai ramie:

Fratilor, timpul preande dela noi mai malt sacrificiu, câci vaza natiunii nu se inaltà numai printoasturi I».

LA MOARTEA PRINCIPELUI STIRBEYRomdnul, cu data din 6 Aprilie 1869, publica anuntul mortuar pentru Barba Dimitrie Sarbei (o una din

-capacitIple României ») repauzat la vila sa dela Nizza, la i (x3) Aprihe 1869. Pentru aceeagi zi de DiuninicA 6Aprilie, era hotirit un serviciu de pomenire la Sf. Maropolie.

Poezia lui Emmeseu se situeazA, cronologicegte, in jurel acestei date gi face parte din acele versuri de circum-stantä, pentru care a araat, pare-se, o deosebitä predilectie la epoca aceea. Cu o lam' inainte lucrase oda La oartistd, netipAritä, (dei nu ne-ar mira sä aparä bate° buni zi pe vreo foam volanta) inchinatä Carlottei Patti, larinspre toarnna aceluiagi an 1869, va versifica pentru caltoria Domnitorului Carol cu Elisabeta de Wied 1).

Dimpreunä cu alte doug, una a lui Basthu Demetrescu (vatorul säu coleg dela Viena, cunoscut in urmá subnumele V. D. Päun 2), fost profesor al prmcipelui mogtetutor Ferdmand) gi alta a lui Ionitä BAdescu, poezule celortrei membri ai societan literate o Oriental», apar intr'o foaie volantä indoliatä, neiscälite de tipar dar cu numeleautorilor, caligrafiate, mai taziu (poate la Viena, poate dupà) de care Emmescu. Pe prima Hi titlul general:La moartea Principelui prbei §i pe aceeagi filà poezia lui Eminescu, marcatä I. Pe fila 2 poezia II a lui BasiltuDemetrescu iar pe Lude 3-4 poezia Ill a lui Ionitä Bädeseu. La fmele poeziei lui Bädescu, o vignetä reprezen--and un cenotaf, deasupra lui o urnä acoperitä cu crep p total adumbra de o salcte pang:Atoare. In dreapta ceno-tafului o mici cruce. Motivul, cu mtci variatiuni, apare de altminteri in majoritatea auunturilor mortuare, de carese gäsese nenumNrate ?titre foile volante, ale epoch, afatoare la Academia Romftnä.

Sub vignetä: Noua Tmografa. a Laboratorliora (sic) RomAni, strada Modei Nr. 3.

Personalaatea lui Barba Dimitrie Stirbet gi opera lui gospodäreascä erau prea vii in memoria contemporanilor,pentru ca moartea lui sä nu migte inimile unor adolescenti, ce vibran de toate evenimentele istorice, indiferentca. vor fi fost çi recompensati pentru intreitul lor omagiu. « Faptele hu, fericite sau gregite, pormte insà totdeaunadmtr'un gAnd prielnic çrii i sivárpte totdeauna cu un brat, harruc» 8) it creaserà un prestigm, pe care exilul säuafarà din taxi, nu-1 scAzuse Ultra rumic. Memorhle sale din 1855 gi 1856, in care pleda pentm unirea principatelor, subun singur cap, chiar de-ar fi fost s'A fie acela din farminle princiare sträine 4) gi mai ales adezmnea hit pentru

Sub toate raporturile, Poveste e Inca' una din lueranle de circumstantä ale lui Enunescu p. nu una de epocàberlinezà, cum noteazA d-1 G. ahneseu, Opera la: Mihas Eminescu, III, x935, pag. 33. Caracterele grafice,.propru vretrui i mai ales compozma ins*Ap, cu accentul ei de improvizatie cánd Berlinul e epocA de matu-ntate o ciaseazA i deschtde, interpretäru, alte perspective.

Cf. G. Bogdan-Dux:A, Multe ,ri mdrunte despre M. Emsnescu. Un amic al poetuld, in Omagiu lui L Bann,1927, pag. 45 sqq.

8) N. Iorga, Viola ,ri domnia lui Barbu Dinntrie Arbei, 1849-1856, II, Analele Academiei Romine, Mem. S. Ist.,XXVIII, 1906, pag. 86.

4) Se cuvm reammtite pentru viziunea, i profeticI gi realist:a, aceite rAnduri din memorial dela 1856, in carese vorbea gi de neutralizares principatelor, barter:A intre Rup p Tura: Paza gurilor Ditn5rei gi a cursulut ei peo intindere de peste 250 de leghe, dela Orgova la Sulam, ar fu astfel increduitatä unui Stat, nu numai neutru,dar gi interesat sà mAntie intrarea liberà p deschisä pentru Europa intreagä. Aceste prmcipate unite, cu total orno-gene prin origine, limbá, legislaçie, moravuri, datme i religie, däruite apoi cu toste darurile natura gi ocupAndo situatiune din cele mal potrivite, cuprind acure, dupä toste nenorocirile p sclumbänle lor de soared', o poporapede aproape 5.000.000 de locuiton, care s'ar indoi de sigur in mmätate de veac, dacá o administratie luminati pineatárnati at desvolta top germenli de prosperitate ce cuptind ele». (N. Iorga, ibid., ll, An. Ac. Rom. Mem.S. Ist. XXVIII, pag. 76).

www.dacoromanica.ro

Zece mu ministn, cincizect damn: stlirptiZece mu de dice, cineizem de partide,Care mat de care devenind stupicle.

De gospodana lut Stabei, cum era si firesc, Errunescu 1st va aminti in cursul activitätu lut ziaristice. Asa,.de piklä, in al treilea articol din ciclul de « Icoane vechi i icoane nouä» din Timpul dela 1877, acestedun de contrast:

« SI vedem acuma cum au ajuns hberaln la reteta lor, bunä pentru toate boalele i pentru mciuna.In veacul trecut a fost in tara frantuzeasel tidboin mare, pentrucl Statul incapuse prin nsipa curtiicräest intr'adtea datoni, incat se mtrodusese monopol pard i pentru vân'area graulut. Ajunsese cutitu/la os prin multimea dárilor t. prin tot soml de greutip pe capul oamenilor, 'hack nu mat era chip decatsä dai cu papal i, sau sä scapi, sau sI mon, decal sä. duet asa

La not, Vocla."-Stirbei plead . din donnue lasand 16 nuhoane in vistena firu si trei nulmane in cutfile-satelor. Nu se potnveste» 8).

Imechat dupä foam volantä amintid, ce ocupa- flick 247-248 din ms. 2259, urmeazä moma poeziei, la.fila 249. De un caracter tipic-brouillonar, ea pästreazi urmele lucrulut unprovizat si urgent. Importanta ei, cum,se poate vedea dm inultunea variantelor ca i simultane, nu va sapa nindnui:

22)-9, 249LA MOARTEA PRINCIPELUI TIRBEY

Turnurile mi§cI 'n doliu a lor inimi de aramlun inger cu-aripi negre cu diadema de spin

Cu cIntarea-i plângltoare lumea micà, [lumea] chiamlPrecum micà vântu 'n cantec fata m'airei de senin

284 NOTE SI VARIANTE

noua domnie a lui Vodl Carol, recornandárile ce facea fmlui säu si vizita in tad, la pupal vreme dupl. in-scäunarea nouei donanii, erau tot adtea fapte menite sl-i sporeasel prestigiul. Bohntineanu insusi, dintre cei ce-11114 fuseserä favorabili, saluta in accente, ce tot mat pastreaza un tz contemporan (oncat de prozaice i lipsite-de fantezie ar fi stihunle), vizita lui Stirbei, in 1866 -

Te-ai intors in tad dupä nouä aniSä mat vezt nepotu manlor Romani,Sá cunostt progresul care ei facurlIn arp, in stiinte, in literatud

. .

Auzu eu insä el alma in taráSi ill fact pachetul sI pleci tar afaiä.Asta dovedeste el ce ai väzutIn aceastä tad, prea mult ti-a placutSi te duct din tad cu mate grabireCa sä nu te 'nnece multa fencirel

Este desbmarea, fuel de duieleCe-a näscut-o 'n tar5. pofta de pu/ere.

Trebue deci ca toti oamemi cari îi simt ceva valoare sä. se alipeaseä de guvernul pnncipelui Carol, cade singura scandurä de scapare, i sä-1 serveasei cu devotament i cu toad crecluata in viitor» (id., ibid., pag.85; textul francez, pag. 554).

Eumetudele sau sattre polmce, jumal in versuri, I, 5, Bucuresti, 1866.M. Enunescu, Scrieri pobtice, echtie comentad. de D. Murárasu, Scrisul Rominesc», 1931, Pag. 119.

V. 1. Tumunle pl[ang] > T. bat In doliu a lor trumi de ararnä > T. prang in dohu cu-a lor mimi dearama > T. mica 'n dohu etc.

2-3. 5i bisenca cemitä surd lin, surd amar (a)ganchrea-i plingatoare lumea strange, lumea chiaml

(a) Si biserica cemitä. plänge > S.b.c. sunä etc.2. Peste lume trece-un genni cu-aripi negre > St un inger cu-aripi negre cu diademl de spini. [In/di spini, apoi

spina (cu ti) p 'n foam volantd spin* 3. Cu cantarea-i plangatoare lumea turburä i chiand > C.c.-i p.L strange >p.l. misca etc.; 4. Precum turburä suflare[ar fata märei de serun > P. turburä raiscarea f.m.d.s. > P. tut,-

burà al cruel cantec marea de senin > P. =sea. va.'ntu 'n etc. [Orthnea acestor oar:ante: nu Memos stgurd];

www.dacoromanica.ro

LA MOARTEA PRINGPELUI §TIRBEY 285

Bätranä Romarul, coroana fruntii taleAzi pierde cel mai falnic i cel mai scump rubin

Bitrani, femei, junime, a tärei averureScIldati cu lacruni caste rämasu-i pe pämint

Din cele so strofe ale totdeauna prolixuliu i bombasticului Ionitä Bädescu, aceste esantioane, al cilror efect/nu va fi fost, de burla searol, superficial:

...0 crudä, cruda- moarte de ce rumpi fArà vesteStejarii i paltum in orbu-ti secens?

Romani din toatä lumea, veruti dar tnic si mareSA 'ncungiurám cadavrul acelui ce jelim

Sau nu e just, nu trebiu, ca tara ast' amadSI 'nfigl 'n al san suflet i 'n istona saSA 'nsemne suvenirea aceluia ce-odatäAl tara dulce nume in purta?I

Stihuti, precum se vede, infra total conventionale i chiar mai prejos de cele ce salutau, ca douä zeci deinainte, insclunarea lui Voda Stirbei, in 1849: lar poezule le fac al de Gr. Pashal si Toma Sergescu,

.dintre cari unul canta astfel in cinstea stäpanului:

5. i ca ochml phni de lacrimi Natiunea cea bätrinä; 6. Care misca. 'n trui de inimi a vietti sale cant >C.m'n. m.d.i.a.v.s. gand > C.m.'n.m.d.i.a.v.s. cant > Care are > Care mana' 'n > C. are 'n mil de inimi etc.; 7. Vedecum pin cer se stmge stea ca flacärä divina% 8. Si aude 'n cenu un cantee si un gemet pe palmant; 9. AZurerei neagrä manta. peste lume se ?anude, lo. Total tace totul geme càci tácerea e gand > T. tace delclurerea etc.; 13. Cine-1 leul care moare, cine-1 stinca ce se sfarmá?

5 Si cu ochiul plin de lacrimi Natiunea cea romanaCare are 'n mii de inimi sufletul ei tremurandVede cum pin nori se stinge stea cu flacara divina

aude 'n ceriu un tunet i un gemet pe pamant.

A 'ntrisfärei neagra-aripa peste lume se intindeio Totul tace cad durerea este mutä ca un gand

Lumea azi nimic nu vede, ochiul nimic nu cuprindeDe cat cursu-acelui astru, ce se sparge pe-un mormant.

Cine-i aquila ce cade? cine-i stanca ce se sfarmä?Cine-i leul ce inchide cu durere ochii säi?

015 Cine-i tunetul ce moare impland lumea de alarma?Este Domnul Romaniei Barbu-Dimitrie-Stirbey.

Pe bunä dreptate, cititorul vrea si cunoascal si pe tovailsii de &ale volantä ai lui Errunescu. Superfluu, färä doarpoate, examenul n'ar fi mai putin interesant, aplicat la una din piesele improvizate, cum e aceasta de fatä.

El ar dovedi nu atat distanta dintre poezii, cat diferenta rimare un poet si doi versificatori. Din cele 6 strofe alelui Basiliu Demetrescu aceste stihuri spicuite:

www.dacoromanica.ro

286 NOTE g VARIANTE

Bell e ziva Märil Voastre I

La Capitolm top s'au oprit

E marufia asta zi sacrl;Jurumea toad' p copii nuiIau p'a lor mume, yin si vá faciCunum de dafini i uriai I 1)

VENERE $1 MADONA« Convorbiri Literate», IV, 4, 15 Apnhe 1870

Scrisi cu cel putin un an inainte, poezia, cu care Eminescu irumpe in Erica anului 1870 2), si care-i deschidecolaborarea la Convorbiri, e trimeasä din Viena, unde poetul se afla din toamna anului 5869. Expediatä, dupiamintuile lui Iacob Negruzzi, pe la sfirptul ltu Februarie sau inceputul lui Marne, poezda formeazi obiectul dediscupe j rsli entusiasmul tuturor jummistilor, asa cum se poate vedea din extrasul de mai jos. In nt. deApnlie 1870, al Convorbinlor se putea cid unnitorul rispuns, la Corespondenti: «D-Iui Y. Z. Pre bine. Se vapublica Mt mai curdnd». i in numirul ce urmr.7, dela 15 ApriLte, Venere fi Mariana* apare pe verso filei in careAlecsandri publica Bardganul. IntAlnirea celor doi poeti, in cuprinsul acelmasi file, da sapat mai Inuit de unuiadintre comentatori.

Textul ce reproducem din Iacob Negruzzi, scns dupi sivirsirea din vieati a poetului, a dat nastere la cl-teva nedumeriri. Ovid Densusianu, In deosebi 2), nu intelegea cum de nu se auzise pini la acea data' de Emm escu,.and el scnsese Ind din 1866 la Familla, din care, adiugini noi, Maiorescu citase in studide sale polenuce.Dar incliferent de obiectu i nedumeriri, pasajul e cu mult prez expresiv iar caracterul lui documentar, prin bo-gitia informatulor i prin aldura impresidor triite, mult prea prepos, ca sa nu-1 transcriem.

o Pe la sfirsitul lunei Fevruane sau inceputul lunei Marne 5870, má intorceam intr'o seari acasi deIao adunare. Plecasem mai de vreme decit se obisnueste, am scrund pe atuna idila «Miron p Florica».exam toad' vremea preocupat de poema mea. Amnsesem la cintul din urmi, p cugetam pe care dinsfirsitunle ce mi se infitisau In inchiputre era mai bine si aleg. Acasi mi pusei la gura sobeisi-mi treaa dmaintea ochilor, deosebite imaguu din uhla mea petrecere ce are un farrnec nespuspentru oncare autor. Aruncind ochu din intimplare asupra mesei mele de lucru, vizui o scrisoare ne-deschisä pe care nu o bigasem in sami. Era adresati « Reclactorului Convorbinlor Literate» i semicu lucre mici si fine ca de o mini de femee. Mi-am zis cà trebue si fie dela una din nutneroaselepoete =ere din provmme, care voiau si h se tipäreasa versurde in revista noasträ. Descluzindgisu o scnsoare impreuni cu o poem mutulati « Venere si Madona», amindoui nalite M. Emma:cu.Numele Eminescu nu avea aparenta a fi real, ci irni pint impmmutat de vreun autor sfucios ce nivrea si se dea pe fatä.

Deprins cu pacheturi intregi de versuri i prozä ce-mi veneau zdnic, ma pusei si citesc cu indife-reap: poem « Venere si Madona» dar dela a &ma strofá care incepea cu versurde:

Rafael perdut in visun ca 'ntr'o noapte instelati,Saner !tuba-tat de raze si d'eteme primiveri

N. Iorga, op. cit., pag. 9.Vorbind de poezule ltu D. Petrillo, d-1 N. Iorga scna Ina de acum patru decenii çi rnai bine: « Toti

imitaseri pe Bohntmeanu; cei ce aveau scant= dumnezeiasa inteinsii 1-au repuchat insä Indatá. Erninescu arupt lanturde, subit aproape, In 1870, pun Venere p Madam)" Perrino p-a dat misura perzistind pe calea in-floriti p usoarà a banalului» (Adevdrul ilustrat, VIII, 2192, 8 Mam 1895).

«Desi lucrunle se petreceau la 1870, and Enainescu semna Emutovici (sic), totusi nu poate si fie o ex-plicatie, pentruci Eminescu publica de patru ani poesu in Familia, acele incerciri din cari vom auta si relevimateva si care din date in urmi p In editia pe care a alcinut-o d-1 Ibrilleanu». (Ovid Densupanu: Evolupa esteticda limbo ronnine, 1935-1932, curs daculografiat, pag. 44).

Lisam

plicul

www.dacoromanica.ro

VENERE I MADONA 287

interesul mi se detept i merse crescánd pink' la sfársit. Foarte irnpresionat am cetit poesia de maimulte ori in sir, tar a doua zi des de dunineata m'am dus la Matorescu cu manuscriptul in mini. « Insat-sit am dat de un poet», i-am stngat intrand in odae i aritandu-i hártia. o Ai prima ceva bun?ra-spunse Maiorescu, sà vedem I». El lual poesia si o ceti, apoi o ceti p a doua oari i zise: o Ai dreptate,adt. pare a fi un talent adevärat. Cine este acest Erninescu?»

« Nu stiu, poesia e trunisi din Viena». o Foarte mteresant, zise luck' °data Maiorescu, Iasi ma-nuscriptul la mine». Peste cateva zile, fund adunarea Junumi, p Maiorescu cetindu-ne versunle o Venerep Madona», ton si rnai ales Pogor au fost incântati de acest poet necunoscut» 2).

Imi pare foarte rau ca pintre hár' tule tnele n'am mat putut gäsi scnsoarea lui Eminescu care a into-väräsit poesia « Venere si Madona», caci era tot atat de ongmalä p de vateresantá ca i poesia insäsi.Eu 1-am raspuns fehatándu-1 de succesul ce avusese versunle sale in Jun.unea, i-am expus párenle socie-tapi, observatule entice ce se ficuse, 1-am indemnat sá cultive talentul san p am sfarsit cerandu-i amä-nunte despre vieata p ocupatule sale din Viena. La toate aceste Enunescu ma mi-a räspuns, dar pestecatva timp imi trirmse o a doua poeste intitulata « Epigonu» » 2).

Ms. Prima versiune din Venere ,ri Madond se afla in ms. 2255, 124 v.-125 v. Sunt jumitätile aceleiasi coale,(pe care au fost serse 9 strafe dela inceput, barate dupa transenerea lor in ms. 2259, 38-38 v.), pe care le folo-seste, dimpreunä cu diferite specii de hartie si pe verso carora serie lunga nuvell de 74 pagini, .Avatarii farao-mdui Tld (cu titlul d-lui G. Cilinescu), al careta unul din episoade este Cezara.

Strofa ro se afiä in capul unei coale din acelasi mi. 2255, 56, pe care e copiat Getilts Purtiu i prezenta ei incorpul romanului, a putut fi interpretata ca o intercalare, voita. « Strofa X-a din Venerd fi Madond apare de ase-menea in prima formä a incercäru de roman, cu rostul de a vadi starea sufleteascl a lui Toma Nour». (D. Mu-ramp, Introducere la Scneri Itterare, « Scnsul Românesc», 1939, pag. XLIX) 8). Apropien de acelasi fel si la G. Cali-nescu, in neta respectivä a edmei poezulor lui Eminescu, « Nationala-Oomei», 1939. Comcidenta nu e deajunsde convmgatoare, omit sistemul intercal5th poezhlor in lucräri de proza sau al schinabului de motive, dmtreproza si poezie, e frecvent. In realitate: coala in capul careia se afli strofa ro-a din V. 0 M. (baratä si ea cacelelalte 9), a fost pentru transcnerea romanului Getuu ap cum cealalti. coati, prefacutálu jumatati, a folosit-o pentru .Avatarii faronului

De altnunteri, Ion Scurtu v'az' use lucrunle lâmunit, cánd in nota respectivä a romanului Geniu Pus/tu,editat de dánsul in 1904, sena: o Ami se intrerupe brusc manuscrisul si nici una din filele ce se mai gasesc rismiteprm hârtule lui Eminescu, cu pnvire la roman, nu ne lamurese asupra celor ce aveau s'á urmeze. Dar actiuneainsäsi nu sufera de loe prin intreruperea acestei desfásurari de visuri fantastice». Prezenta strofei acesteia, in acelloe, servea lui Ion Scurtu sä se intareascl in convingerea el datarea romanului se situiazai prin 1871-1872. Defapt: aceite file, 56, 124 v., 125 V. (din 2255) sunt anterioare datei de 1869. Cu cat anume, mai greu de pre-cizat. lar romanul ne duce, prin scris si material, cel putin la aceastä data, dad nu chist in 1868. Intâile scrisoridin Viena, catre Iacob Negruzzi, vorbesc de romanul acesta ca de o lucrare inaintata.

I. 2277, 124 V. .127 V.

Ideal pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai esteLume ce gändia in basme i vorbia in poesii0 te v'äd, te-aud, te cuget o 'nvechitä, dulce vesteDintr'un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alçi ei.

Venere, marmurl caldä, ochi de piatrà ce schinteeBrat molatec ca gindirea unui impärat poetTu n'ai fost in lumea vechiä zeitate d femeeChiar femeea ce si astäzi mindrä 'n lume o reväd

2) Earl il. putem preciza dad ne afläm in fata mcl. unei nedumeriri, iatä dinteo scrisoare, din 22 Mai/2Imam 1870, a lui Iacob Negruzzi catre A. D. Xenopol, cateva ránduri: « A propos, cum ti-a placut poesia « Venerasi Madona»? In Jummea a fost peste masura ináltatä. Nime din noi tusk nu cunoaste pe d. Emmescu». (I. E.Toroupu, Studd ,ri documente Ifierare, ifi, pag. 412).

2) Iacob Negruzzi, Amintsri din « Juntmea», ed. o Viata Romá'neasca» [1921], pag. 260.8) E de fapt, reluarea unet observatit mat vechi: o Un amänunt de mare insemnátate scapä d-lui Botez.

strofä intreaga, a zecea, fusese inglobatä de Eminescu, in corpul romanului Gentu Pus/in (ms. 2255, f. 56) Cu me-nirea, In prima intentie a autoruhu, de-a caracteriza starea sufleteascl a eroului sau. Intr'o ediçie definitivä trebuestabilit raportul intre diferitele opere ale autorului». (D. Murärasu, O editie «definatvd» a lui Eminescu in anal r933,2934).

www.dacoromanica.ro

_288 NOTE I VARIANTE

Rafael pierdut in visuri, in gandirea-i instelatäi0 Te-a vazut in vieata-i dulce ca §i lumea unei seri

Te-a vazut gi-a visat raiul Cu gradini inbälsamateTe-a väzut plutind regina pintre ingerii din cer.

si-a creat pe panza goal a pe Madona DumnezeeCu diadema de stele, cu surasul bland, verginFata pala 'n raze blonde, chip de inger ... dar femeeCaci femeea-i prototypul tru-a genesei plan divin.

Ast-fel eu pierdut in noapt ea unei vieti de poesieTe-am vazut femee stearpa, flea suflet, fära focSi-am fa:cut din tine-un Inger bland ca ziva de magiäCand in vieata pustiita rade-o raza de noroc

Am vazut fata ta pan', de-o venerica betieBuza ta invinetita de-al coruptiei mu§catSi-am svarlit asuprä-ti crudo valul alb de poesil

paloarei tale raza innocentei eu i-am dat

Ti-am dat pallidele raze ce 'ncununä cu raagieFruntea ingerului-geniu, ingerului-ideal,Din demon facui un Inge; dinteun cbicot simfonieDin ochitile-ti murdare ochiu-Aurorei matinal.

Dar azi valul cade crudo, sguduit de vieata receFruntea mea este trezitä: de a buzei tale 'nghetPriivesc la tine demon §i amoru-mi stins i receMà invatä cum asupra-p eu sà caut cu clispret.

16. Cid femeea-i prototypul tru-a genesei plan divin.Pali a ne gandi si propunem un model, mai ales cand e vorba de un atat de adinc cunoscItor al limb ii,

ba ajar al particularitiplor ei rarissime, cat mai cu seamä pentru a /nlesni Intelegerea acestei forme, bizarä laprima vedere, desprmdem doui strofe dmtr'o poetni despre case refera Ovid Densusianu: Ointarea despre Mee-

_puled Romândor de loan Teoderaniti, Revista criticI-literarä, II, 2, 1894, pag. 81-84.Versurile, vreo 8o, au apärut ?ate° brosuri de cateva pagim, tipäritä la Buda, 1813. Exemplarul recensat de

Densusianu, din Biblioteca Regalä din Berlin, era legat la un loc ca scrisoarea lui §incai cltre Lipsky. loanTeodorovici a fost unul din colaboratorii dictionarului de Buda.

Transcrietn, minus ortografia autorului, strofa I-a:Rar amu este, tru Europa toatäVre una ghmtä, care si si zicäCal-i de som mare si strälucit foarte

Cum slut Romanii

una din strofele, ce desvoltä tema acelei frecvente A fortuna labilis», pe care am putea-o adloga studiu-dui d-lut Ramiro Ortiz:

Ma unde-s Grecii, cari era °data'Tris lauda mare mat lu lumea toata'Neci au in mente, de Troiä, Cartago,

Dar de Atena?

15

20

25

10

www.dacoromanica.ro

lo. In diferite sufletu 'mbatat, redada eroarea edifiei Maioresca. (Pdstriind pe u final Convorbiri armareartografiei poetului, care la epoca aceea era fi a revista) 13. Atci, panza; In 22//, 124 v.: panza.

19

VENERE g MADONA. 289

Parca vä'd cum o bacantä, care chiue 'n betiaDe pe fruntea unui inger ja cununa de martyr

15 Inger mort al ami suflet era raiu de poesieCand bacanta chiueste Zn spasmodicu-i delir.

22ff, f6:O cum Rafael creat-a pe Madona DumnezeeCu diadema-i de stele cu surasul bland, verginEu fäcut-am Zeitate dime() palidä femeeCu inima stearpa, cruda i cu suflet de venin.

A doua versiune, completa.' de astIdatit, in ms. 2259, 88-38 y. (s-ms.-ul Marta, la nr. 34). Amatorul destudiu va putea unnari In versiunea aceasta, atat de aproape de aceea apárutli In Conrorbiri, cu cat se deosebe§te,si ri ortografta, dichisitA, de versiunea antedoarl.

22f9,34. VENERE §I MADONA

i. Ideal pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este,Lume ce gandia Zn basme §1 vorbia in poesii,O te vid, te-aud, te cuget, tânàr i dulce vesteDinteun cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei.

Venere, marmura ca1d, ochiu de piatra ce scantee,Brat molatec ca gandirea unui impärat poet,Tu ai fost divinisarea frurnusetei de femee,A femeei, ce i astäzi tot frumoasa o revId.

Rafael pierdut Zn visuri ca 'nteo noapte instelata,Suflet imbatat de raze i d'eterne primáveri,Te-a vazut §i-a visat raiul cu grädini imbIlsamate,Te-a väzut plutind regina printre ingerii din ceri.

§i-a creat pe panzà goalä pe Madonna DumnezeeCu diadema de stele, cu surasul band, vergin,

'15 Fata pala 'n raze blonde, chip de inger dar femee,Cad femeea-i prototypul ingerilor din sena.

Astfel eu pierdut in noaptea unei vieti de poesie,Te-am vazut, femee stearpl, faifa' suflet, fära foc,§i-am fácut din tine-un inger bland ca ziva de magie,

-20 Cand in vieata pustiitä rade-o raza de noroc.

Am vazut fata ta pala de o bolnavä betie,Buza ta invinetitä de-al coruptiei mu§cat,§-am svarlit asuprl-ti, crudo, välul alb de poesie§i palorarei tale raza innocentei eu i-am dat.

www.dacoromanica.ro

Plingi, copilA? C'o privire umedA i rug'AtoarePoti din nou zdrobi i fringe apostat' inima mea.La picioare-ti cad caut in ochi negri-adind ca marea

sirut a tale mine intreb de poti iertil

45 I2. oc.bii 1 nu mai plinge ... A fost crudä 'nvitunrea,A fost crudi i nedreaptA, fàrà razim, fa'rA fond.Suflete De-al fi chiar demon, tu e§ti sintl prin iubire

ador pe acel demon ca ochi mari, cu plrul blond.96

Mai tárziu, in epoca ziarismului, la Timpul, pe o dora cu insemnir- i pentru un articol, in care sunt amin-tiçi Macedonski, si la un loc cu versuri din Mortua est §i La macla (poate la inceputul anului1883, in timpul neintelegerilor cu Bassarabescu, amintit prin apropiere, si din a cui pncind Ii dä i demisia), acestsub i jumitate, dispuse asa ca sà inchidä o stroa cu rimele imbrátisate:

22)73 247Brat molatec ca gindirea la 1) poetul-imptirat

Secolii ¡tribal

Ca i 'n crimpeiele celorlalte doui poezii amintite, este si aici unul din acele frecvente popasuri ale memorieiIn decursul lucrului gazedresc, daca nu cumva ne afam in fata unul document psihologic de mal adanci semmficatie.

25. I-a.d.p.r. ce 'ncununä cu magie; 35. 0 f.-a c.s. era sdnt ca ruglciunea.In/di, versal sena memoriei, co 'n re7o B.m.c. gindirea un[ui I. p.] > B.m.c.g. la p-f.

290 NOTE g VARIANTE

25 7. I-am dat pallidele raze ce 'nconjoarl ca magie,Fruntea ingerului-geniu,Din demon fAcui o sintA, dinteun chicot simfonie,Din ochirile-ti murdare ochiu-Aurorei matinal.

Dar azi vähil cade, crudo ... dismetit din visuri sece3o Fruntea mea este trezitA de a buzei tale 'nghet,

Ptiivesc la tine, demon, çi amoru-mi stins i receM'A invati cum asupri-ti eu sA caut cu dispret 1

Tu imi pari ca o baccanti, ce-a luat ca 'n§elAciuneDe pe frunte de fecioari myrtul verde de martyr,

35 O fedoarA-a cirii suflet era sint, o rugidune,Pe cind inima baccantei e-un spasmotic, lung delir

io. O, cum Rafael creat-a pe Madonna DumnezeeCu diadema-i de stele, cu surrisul blind, vergin,Eu fácut-am Zeitate dintr'o pallidA femee,

40 Cu inima stearpA, rece i ca suflet de venin.

ci

§i-i

terge-ti

Candiano,

ingerului-ideal,

www.dacoromanica.ro

2) Interesante, pentru o epoch' in care cronologia eminesciard nu era constituid, randurile urmätoare, dim-preunä eu reflectiile la can « Enunescu se arita atc.i ca desivarsire neinfluentat de ce se discuta la Juni-mea» si nu stiu dad nu desaproba uneon atacurde cate se aduceau impotriva trecutului nostru hterar» (OvidDtpsusianu: «Epigonn» lid Eminescu Jammea», Vieata Nouä, I, 2, 25 Februarie 2905).

2) De fapt : lucra ei.2) Urmeazi un pasa) referitor la Bastin' Dernetrescu (cf. pag. 283+285, In aceastä editie) pe care Convorbirile

11 respinsesed, in termeni aspri, la Corespondenta sfarsitulm de an 1869.

19*

EPIGONII 291

EPIGONII« Convorbiri Literare», IV, 12, 15 August 1870

In legiturl cu cea de a doua poezie, trimeasi tot din Viena, avem doui documente deopottivä de pretioase.Primul, fragmentul Aminardor « din Junimea», din care am atat in precedenta notifi introductivä si pe care 11relulin de unde 11 intrerupsesem. E un text, cu atat raai pretios Cu cat invitä la unele rectificiri de cronologie:

«.. .peste câtva timp imi trimise o a doua poesie intitulad « Epigonii» care iarisi a f'a'cut mare efectIn socktatea noastri din causa frumusetu versunlor i onginalitau cugedni. Negrept cà in fond nuera cu punnti sal ne unan cu pirenle lui Ernmescu 1). 0 soctetate in cate critica plea un rol asa de in-semnat nu putea considera ca autori de valoare pe Cichuideal, Mumuleanu, Pral; Bolliac, etc., din careunii sunt Inuit mai pe Jos chiar de cea mai simpla medmcntate, dar tund seami de talentul poetului,i-am pubhcat poem cbiar in fruntea « Convorbuilor», mide apäreau versuri foarte rareori, nurnatcasul cand credeam ca.' ele au o valoare deosebiti. In scnsoarea ce i-am adresat atunct, dei i-am läudatpoesia, aritat indoiala ce aveam despre mental mai multora dm autora cantati de clansul, si erarncurios sä aflu ce efect i-a ficut critica Jirnirriti. Räspunsul ce 1-am prinut dela Eminescu 1-sin regisit,çi socot cit este interesant de a-1 reproduce am, in intreg-ul siu:»

Dupl care urmead scrisoarea lui Emmescu, cel de al doilea document, de care vorbeam, mai valoros ca oncarealti exeged si pe care o vom reproduce, dupi ce vom fi adaus urmItoarele scrisoarea, pe care o inse-read Iacob Negnizzi in amintittle sale nu este aceea pe care Emmescu i-ar fi trimis-o dupä critica « Jurumeio lectura' cat de sumad a epistolei arati el ea insoteste i justifid poezia Epigonii. Postscriptum-u1,1 ca si

pentru India poezie trimeasä, akge aceleasi Ittere YZ, sub can cere sA i se rispundä la Corespondentä. Recon-stituirid, dupl mai bine de douiz' ed de axil, Intamplärile, Iacob Negruzzi a putut, negresit, sä greseasci. In rea-Mate, lucrurde au decurs astfel: Scrisoarea lui Eminescu, plecati din Mena la 17/6 st. n. (deci 5/17 Iunie 1870),ajunge la Iasi paid la aparma numitrului din 15 Iutue, care cuprinde dspunsul cenit, la Corespondendt: « Y.Z.Meritul poetic e incontestabil, cbrar and nu ne-am uni ea total in :dei. Mulidmirt sincere». Dupi cate va fi urmat

vreun schinib de epistole, ce nu se mai pistread, cáci Epigond apar in numärul dela x5 August, adici douit lunidupl. acceptare. In timpul acesta, poate cl se situiazi i cirumul lui Negruzzi, in striinitate, prin Viena, unde facecunostinta lui Eminescu. Dar O. facem loc scrisoru:

Viena in 27/6 870 st n.Scumpe Domnule Redactor,

Alles in Deutschland hat sich in Prosa und Versen verschlimmert,Ach, und hinter uns liegt welt schon die goldene Zeit.

Inteadevär incepe Schiller Ieremiada, numai cal el ficea un compliment trecutului, pe andaplicat la noi romárui, mi se pare a fi un adevir. Daca' in « Epigonit» veti vedes laude pentru poetaca Bolliac, Muresan or Eltade, acelea nu stint pentru mental intern a luctirilor lor, ci numat pen-truck' inteadevir te =sat acea naivitate smced, neconstuti cu cate lucrau ei 2). Not cesti mai noi cu-noastem starea noastri, silntem trezi de suf1area secolului i de-acera avem aka causi de-a ne des-curagia Nimic de cat culmile sträluate, minie de cat constunta sigurä, cal nu le vom ajunge niciodati.

si nu fim sceptia? Aram lucru, cele mai multe puten sfirmandu-se in van, in lupte sterile, celeputine descuragiate, ametite de strigitul gunorului ce innoati asupra apei. Imi place si citesc printrevire. De si Dv. cercati a rade in «Copa», totusi adesea yid descuragiarea intend, convinctruneaamará, ci nu yeti putea apinge la ceva cu ele cam e o generatiune aceea cu care vl luptati.

Poate ca." «Epigonii» sä fie du scrisä. Ideea fundamentad e comparatamea dintre lucrares ?acre-zutä i naval a predecesorilor nostn ci lucrarea noastri trezitä dar rece. Prin operele hricdor romarutinen se manifest:1' acel aer bolnav de si dulce, pe care germanu o numesc Weltschmerz. Asa Nicoleanu,asa Schelitti, asa Manida Cagier e oarecum constunta adevirtilui trist si sceptic, invins de crud colo-rile si forrnele frurnoase e ruptura intre lumea bulgärului p lumea ideei. Predecesoni nostri credeauIn ceca ce scnau, cum Shakspeare credea in fantasmele sale; indati ?Iasi ce constimta vine cit imaginelenu amt decat un joc; atunaa dupl pirerea mea se naste neincrederea sceptid in proprule sale creapuni.

www.dacoromanica.ro

2) Pasaj ca osebize important pentru creatia poetici insa5i. SI se coroboreze cu insemnarea i ca variantelereferitoare la aceastà strofk mat departe, pag. 294

2) I. E. Toroutiu i Gh. Cardas, Stud:: p documente ¡iterare, I, 1931, pag. 311-313: Comentarii in leglturàcu tema poeziei lui Schiller, :bid., pag. 324-325.

V. 4. PerS, ulterior, cu cresonul.5-8. Pare-mi des di-s proorocul invilit de haute saute

Pare-mi cá cu o suflare mari imperii risipescPare-mi cá asupra lumei ca un rege eu domnescPare-mi-se cá sunt legea, cä sunt dreptul

Stau lungit etc.; 12. Când in mural cel > C.p.m.i.r. arde candela > C.p.m.i.r.a. flacära subtire.;

292 NOTE SI VARIANTE

Comparatiunea din poezia mea cade in defavorul generatiunei noi, i cred cu drept.Incl una. Mi se pare cá strofa a treia nu se prea potnveste ca intreg-ul. Se poate cumc.a numai

mi se pare; se poate cumcl si multe altele mi s-or fi päränd bune si-or fi tele; in fine ceea ce nuse va potrivi, puten sterge in buna" voe. /n cas de-a sterge strofa a treia, apoi ved fi bun de-a coregeIntr-a patra vorba zidia in veltnd : «Eliad ziduid ...». Emitárid strofa a treia ar' suni mai bine coresastfel 1).

VI rog de indulgintä pentm tunpul cfit fapesc cu cuirea epistolei mele i incredintindu-vadespre deosibita alma, ce fa' pästrez

rämän al D-voasträM. Eminescu

N.B.: In cas de-a 'mi raspunde in correspondinta Redactiunei, veti bine-vol a o face fad loenume sub cifra: YZ 2).

Ms. Epigonii apar inteun singur ms., in forma intreagä: 2257, 71-73. BogItia vanantelor indreptäteste repro-ducerea acestei versiuni, in intregime.

Din aceeasi vreme, in 2255, 329 v., ca acelasi scris, pe verso unei convocari din 12h 1870, la o sedintia societIth Romima», si sub tidul Mato, cinci strofe, arnintind de bardul ca acelasi nume din adolescenta lu-crare dramatial Mira. Citeva versuri (in spetl: 14-16) ce se intalriesc i 'n Epigonii, in subsol, insinuiazäMato e anterior, intrucatva, formei ultime din Eplgonii. (Compara, tot °data' strofa a 3-a din Majo, cu strofa ultim ä

päräsitii din Amorul unei marmore cE pag. 273-274).Un vers izolat, (v. 4) lute° pagina tiple broutllonark cu multe al diverse insemnari, in 2257, 56.Si in aceeasi epocä, in cate redacta Eptgonit, denvä cateva imagini in poezia ce inclina La moartea lui

Neamiu, survenitä la 24 Aprilie st. n. 1870, in Viena (cE Anexe ai Note).

22/7,329V.

MATO

Stau pierdut in ganduri triste, conversez cu idealuriLa actrite fac palate La Regine m5'. presintInteo haina flenduroasa, dar cu fata de incant.Imi carpesc cerul cu stele, imi carpesc marea cu valuri

Pare-mi[-se] cà adesea coronat de lumea 'ntreagaTronuri nalte i senine ca din aer le ridicPe cand altele mai mandre cu suflarea mea le stricPare-mi-se-adesea cumcà sunt fiirtuna cea pribeagl.

Altadatä iar imi pare cuma 'n santa nianastireIn chilla cea negrità stau calugar mult saracSed lungit pe-un pat de trente i drept perina un sacand pe murul in risipai arde flacara subtire.

5

1 0

www.dacoromanica.ro

v.

..SUMAR.I li:/,nesie de p . Ot. Botintsco. ,.

Tubutuni. Noveht istoric5 (lo D. L (Sur-situ.)

Esposniattea artistilor in al2. .. " "Despre opul ,1.a CrCation." do Qniugt, studiu.de'D.

D. Xcnapol.-Mucama din Sueeava, pdesie de D. N/Schellai.

Corespondentit.. ,

EPIGONIX.

Citad priveseu flete dtaltru a sciipturelor rotaNneide cufmnin ca intr'o mare de visàri dulci kti senineSi in juru par'cA-igi colintld dulci mIludre primilveri,Sau vildu`nopti, centindn deasupra-nti oceanele de stele,pile ea troj sori in frente, verdi dumbrilvi cu filoutele,

isvoare-ale gSnuIircii Cut riuri de cantrtri.

Elaal sideit din visuri i diu basme teculare .

Delta Itiblicelor sInte, proletiilor amare,.Adeviirit scilltlatu in mite, sfinsu piltrunsit 11,.'ntelcsti.Muta° ca cdpul de !matra de (adune tIcittnatH,Sta i adi in fina luntei, oenigmil tte'splicatit.iui ittgltioí' u strincil arta dintre uouri 'le ercou.

»CON VORBIRLL1TEIIÂ RE,.

. ' Aparo la, 1 ni 15 a floolicoi lunt, , . - 'Abeitamentai fu, pitti a nit .pcitt 1;1 DoznXilito lilterA 1 gal.heatt: ¡matra Aitatria 5 ti; pentiti Germailia de Nordu 1 galbenft;'

. pea tra S,fitera. Itelgilt si I falla 15 Iranci : pentitt Fiattcrit ti. Spania 20 franci. . .A Itodatneptelo scIttett'aiiniai pe nao :mil Infregu: in I a ,si la Ti pogrefia SecieiA ti! J enitece O lo libckcia ' Janhnett,.

' ' in 'lltictifesci la dilir4cla Soccec'k'C'timp. .

,

. nit,ioltagiul s'a liti latitud de artualitlAtle terei,flauturi ueg,re ('Mota ,ostirea ..liiannt. '

In Vrescatti vritjeire umbre dititr`nr seculelur plaint;5i ca ll ron, treani do libital colu4elbaticu al durerel:l'alidu 'stingo Aleclinvirctot tinta madera speritrei,Deseilr5talu cternitatea ill tu ruina lutui

Pe-uuu pat. abbli ca 111311.1i11tOlill ZaCtt leL:41a taurina!'Zace patilla virgitdctt laugi gene, voce 'Madi( .

fit o' prietIvya, amarte° plrere de rint;Ear poetul el celù tilidSru o Priven cu.itablfantSi din lirX eurgeau note i din orla, lactitai amareSi qaffel i iteepit e/tutee Kit:.

11(111'40n sruturit lutti ti eu-a lit i roce ruginitli,%t'itpe. roardri de .matnit cu o lana amorlitA,Chinta peatra si invie ra i umiticul portu,

.Suleo mu ulilordurerea, bracjilor destioul sju um arbogattt iii sNiiicituica Une astrit eta apune,

.Preottt dctceptIírffinoakt.rn, semucIor vreinei profettV.

Ear 25egraz,i,11!FgeCOiinli de pe C101110.1 hé11111CCitci pe nittredele pagittistau domuiile 'ImaneScrioe de mbitia cea recite' a 'Ilciltatilor mireni;1Moac patia.in coloarca [Mor cretni de multtrecute .

Zug,r1vesce din nou ear10 pittiteele posotnor)toCe.arIttan fajado mime ene., aoven i uitauti, vic/eni.

S'arda rego al ,poesi i, vecinicti tìuiitio i t'ericeCe din frutaje ii doinc.ce, co cut nuera] iti dice,Co cit baomul -pevestasee residid Alresoviari,Ce'asirtintlit mitrelltitare pa ii stelei blonda radia

'Actuti scculii strillutto, o 'Dimane llimitioasit,Arma tide piptre !arriad citad o calatit pe Dr(dri;

ISao visitada O. autbrit dulce en de.argiutu aripc albo,I Cut dui °chi ea done bastai mistice, adauce, dalbe

Cit situltirea de virginX, cu glasu landu, doloso, incetu,'1lu iii vitae pe.ta ei [atole mandril djadeinu de Sielq

EPIGONII< Corrvorbiri Literare », IV, 12, 15 August 1870

EPIGONII 293

%In poi, ce-ait .gcrisu o litaltiti, ca uatt fisgare do uniere:Cidiadeole guril-de aun', Ntimuleaa &asa cm durcre,Prarc tiren intoarsit, LIcaiR celu tristii;si mica,

'17ticaresca citatUnduCantina?' emitida la plamiri din cínife si ¡tatuare,Beldimanvc.tinda in stiituri pe resboial M'anca.

I

Lira de a ittutu, .iIu!e«,u ut Doti ici, nihil do 'atelopcifiurCaro. ruin lar so inClutplA, ca si ineditese mineUrccltile ce-sit itre lunge ori ro:tracio de lii ceilmUntle-i buid lid. cut mimo, unde-i vulpea dipluntatit ?S'au tiesa tutti, s'au ilusa .cit mate pe u cale ite'uturitatI.S'a dunit Ara, auul ist,tu'cA 11113 prOVC11111.

Pop

A.

rea

l'epelei,,,celo

arm.

Viata-i

inca

www.dacoromanica.ro

294 NOTE I VARIANTE

Cärti. de joc imi pare lumea, oamenii imi par nebuniO conventie §tiinta, legea o päpu§lrieViata o monetä calpl cu surfata aurieSufletul e o miasmä, ochiul e foc de dirbuni

Dar de-o datä pe-acea noapte trentuitä *, stinsä, receCade ploaia cea de raze unui cer senin i dalblar prin cerul meu cu raze plutqti ingere rosalbCum cántarea cea de clopot prin senina noapte trece.

22/7,71-73SKEPSIS !

1. and privesc zilele de-aur a scripturelor romäneMà cufund ca late° mate de visäri dulci i senine

jur par cäl colina dulci §i. mândre primlveriSau väd nopti ce 'ntind de-asupea-mi oceanele de stele,Zile cu trei son in frunte, verzi dumbrIvi cu filomeleCu isvoare-ale gindirei §i cu räuri de ca'nfari.

1. Väld poeti ce-au scris o limb'ä ca i fagurul de rniereqichindealu gurä de-aur Mumulean glas cu durerePrale-tontul fire 'ntoarsä, Daniil cel trist i micVäcärescu cantand dulce a iubirei primäivarlCantemir croind la planuri din cutite i paharg.Beldiman vestià in stihuri pe räsboiul inamic.

3. Lità de argint, Cretianu Donid cuib de 'ntelepciuneCare, cum rar se intämplä, ca sà mediteze puneUrechile ce-s prea lunge or coarnele dela cerbUnde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomatà?S'a dus toate, se duc toi,:ii pe o cale ne 'nturnatä.S'a dus Pann, tatäl Pepelei, cel istet ca un proverb.

20. Pert Cu acelas creion In creek timp cu V. 4.

Epigonii > S. I; Incercat apoi in &reeve ,ri pärärit, in 0rd:flea L'xsnatç > Zxfpratç >7. Vid poetu ce-au scris cartel hmbei noastre mult iubite > \rid poetii ce-au scris cartea limbei noastre cei

de =ere; 8. Q.g.d.-a Mumulean cant de durere; 9. Pralea*-tontul etc; xI. Canter= ficand > C. cm-ind etc.; 12. Beldunan spunea In stthuri etc.

dupii strofa a 2-a arma: Eliad' zidia numerotatd char ca 3. Ulterior pe f. 72 a redactat strofa Uri deargint si a no/at-o cu 5. Strofa Iara not ... era, Mai, a 27-a aims aid implmeste strafa j-a: Lirl de ar-gint si rectified p numerotalia, poezia având, actors ry strafe, ca In versrunea ultimd. Cbestrunea se poate urmäri, dealt-nunteri, in facsimilul dela pag. 33. Problema acestei noui strafe a 3-a I preocupd pe Emrnarcu din nou, In momentul andtrunite porzsa la Convorbiri, cum s'a väzut din scrisoarea de mai Stl.f.sFi e, demur, local a se mullumeara manilor lui Iacob Negruzzi, care n'a abwzat de Irbertatea ce-i acorda poetul. Meta-forele strofei a 3-a san' printre cele mai papa/are.

13. Impal, se pare a voia sd inceapd cu P[ann] In lac de Donici; 14. Care, cum nu se intimpla" etc.; 55.Urechmsa mgreascá, coarnele mjari] > U.m. or coamele dela cerb; 18. Pann, päca1 > P. pepeleacarte st istet ca un proverb, apoi, crdmpee Taal pepelei p povestea vorbei, cel istet ca un proverb din cari aalatuit versa, de sur;

22/7,76In o pagind brouillonard, de Viena, (in preajmä, un extras data,: 17 Febr. s870), printre versuri, ea Dati-mi arpl

de arana; Sala-i mare strälucia p crdmpee de art:cole pohtrce de epoca, acest VerS repnut, dep identic ca scris ca Epigorm:4. Nopti ce 'ntind de-asupri-mi triste oceanele de stelle.

15

20

5

10

15

www.dacoromanica.ro

24. pintre nouri; 27. Din trecut vrije§te umbre >In present vräje§te umbre dintr-al secoldor plan >Smulge umbrele regale dintr'a secolilor plan; 3o. Esplic[ind] > Descifrind etc.

28-30. i ca Byron, suflet rece treaz de vantul disperkeiCu acea s5.1bädciä ce o storci numai durereiMedneazi-Alecsandrescu pe ruina unm an

37. 9i-a> cu-a; 40. S.m.d. spune brazilor trecutul > destinul; 42. P.d.n., tristul vremilor pro-fet; 45. S.d.m.c. vechil a boerdor trecuti; 46. Cu penelul > Cu penel mmat In colori u.v.d.m.t.; 47.Z.d.n.i. pAnze §terse §i unte; 48. unor domni nrani §-astuti;

EPIGONTE 295

4. Eliad' zidià din visuri si din basme seculare20 Delta biblicelor s'ante, profePor amare

Adevar scaldat in mite, sfix patrunsa. de 'ntelesMunte Cu capul de piatra de furtuna detunatiSta.' §1 azi in fata lumei o enigma.' n'esplicata

veghiaza o stana surá dintre nouri de eres

25 5. Bolliac canta iobagul §-a lui lanturi de aramaL-ale (Ami flamuri negre Carlova ostirea chamaSmulge umbre, puncte* lucii* dintea secolilor planSi ca Byron, treaz de vantul cel salbatec al durereiPalid stinge-Alecsandrescu santa candelä-a sperareiDescifrand eternitate din ruina unui an

6. Pe-un pat alb ca un lintoliu zace lebeda mu.rindaZace palida vergina Cu lungi gene, voce blanda.Viata-i fu o prima-vara, moartea-o parere de fauIar poetul ei cel finar o privia cu imbatare

.85 i din lirà curgea note si din ochi lacrimi amareast-fel Bolintinianu incepù cantecul sau.

7. Mure§ian scutura lantul cu-a lui voce ruginitaRumpe coarde de aramä cu o mana amortitaClaiama piatra sa invie cà si miticul poet

40 Smulge muntilor durerea, braAlor destinul spunebogat in säracia-i ca un astru el apune

Preot desteptarei noastre, semnelor vremei profet.

8. Iar Negruzzi sterge colbul de pe cronice batraneCad pe mucedele pagini stau domniile române

45 Scrise de mana cea vechiä a 'nvatatilor mireniMoaia pana-i in coloarea unor vremi de mult trecuteZugraveste din non iarài panze[le] posomoriteCe-aratau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.

www.dacoromanica.ro

Z96 NOTE SI VARIANTE

9. S-acel rege-al poesig, vecinic tânâ'r i ferice50 Ce din frunze iti doineste, ce cu fluerul iti zice

Ce cu basmul povesteste veselul Alecsandri,Ce 'nsirând mârgântare pe a stelei blondä razäAcu secolii strAbate, o minune luminoasäAcu râde printre lacrimi când o cântI pe Dridri

55 ro. Seau visând o umbrI dulce cu de-argint aripe albeCu doi ()chi ca doul basme, mult adând, frumoase, dalbeCu zâmbire de verginâ, cu glas blând, doios, incetEl ü [pune] pe-a ei frunte mândru diadem de stele

'n tron de aun sà domniascâ lumi rebele60 i iubind firà [de] margini scrie: « Visul de poet»

Seau visând ca doina tristà a voinicului de munteVisul apelor adânce si a stâncelor arunteVisul selbelor bâtrâne de pe umerii de dealEl desteapeä 'n sanul nostru dorul tärei cei strä'bune,

65 El revoacI 'n duld icoane, a istoriei minuneVremea lui Stefan-celmare leul sombru si regal!

IarI noi? noi epigonii simtiri red, lire sdrobiteMid de zile, mari de patimi, inimi bâtrâne uriteMAsti râzânde bune fine pe-un caracter initnic

70 Dumnezeul nostru umbrâ, patria noastrà [] o frasIIn noi total e spoialâ, totu-i lustra färà basAVoi credea0 in scrisul [vostru], noi nu credetn In nimicl

i de-aceea spusa voastrà era sântâ i frumoasäaci de minti era gânditâ', did din inimi era scoasä

75 Inimi mari, tinere incä, dei voi stinteti bâ'trâni 1S'a intors masina lumei; cu voi viitorul treceNoi slantem iarâsi trecutul färä inimi, trist si rece.Noi in noi n'avem nimica, totu-i calp, totu-i sträin.

Voi pierduti in gânduri sânte, conversati cu idealuri80 Noi cârpim cerul [cu] stele si mânjim marea cu valuri

Cerul nostru-i sur si rece, marea noastrg-i] de inghqVoi urmap cu repej une cugetâ'rile regineCând plutind pe aripi sânte pintre stelele seninePe-a lor urme luminoase voi aseminea mergéti.

49. Acel rege etc.; 5o. Ce cu doina iti doineste etc.; 53. Acu strIbate vecinicia ca > A. secolii54. Acusi* plinge pnntre lacrimi cind o scne pe Dndn; 55. Seau iubind* o umbri etc.; 56. C.d.o. ca douä.visun m.a.f.d.; 57. Cu un diadem de stele c.g. b.d.i. > C.u.d.d. raze c.g.b.d.i.; 58. El aseazi pe-a ei frunteetc.; 6o. Si iubind fàfi sperantà s.v.d.p. am un vers rdzIel al cirui loc urma sel fie ales: Ca mireasma táinuitá dinboboc de trandafir > C.m.t. in bobocul unet flori; 66. V.I. Stefan cel Mar; domtutorul triumfal I; 67. initial >simpri; 68. Suflete fár;a" de no.unä, vorbe triste amortite; 70. Dutrinezeul nostru o > D.n. umbra etc.;78. Celui ce nu crede 'n sin; 11 mat trebue stäpani. 80. N.c.c.[c.]s. noi cirpim marea cu valun; 84. Pe-a loru.l.v.a. plutéti; Asa cum se poate deduce din context, unde cele/aire verbe sunt la imperfect fi cum se poate observa fi dinechpul dela pag. 34: Plutéti, mergéti, Junt imperfecte p reprezintd doud izbutite cazuri de rime vizuale ;

www.dacoromanica.ro

89 Lumea, vântul care miscá." coardele89-90. Lumea un vant cald ce misci, coardele care respiii

Dulci cánari, icoane mat' idre90. Pentru* ochiul vostru lumea de icoane-era* paLst. Sau poate Pentru* ochiu vostru umea > 0.v. vedea

I ume d.i. un palat, 94. 0 conventie-i ce-i azi d. mine e cruna94-96. 0 conventie-i stunta, legea-i o pipusärie

Vierta o monedà calpà ca surfata auneSufletul e o miasma chntr'un corp peregrinar.

99-102. NO1 facem din toate celea o icoanä, un simbol 1Numnn sánt, frumos or bine ce rumica nu 'nsemneaz5.Impirtim a noastre gandun pe sisteme numeroaseDar azi hama de-aur [cade] de pe adeVárul gol (a)

(a) Nu am rupt fálul de aur de pe adeviral gol > Dar azi vOul > D a. hama etc.103. Ce a fost fdosofia? etc.; 104. Unos lucrun ce nu * > Unor lucrun nesistente, deltA > U.l.n., carte etc.;

ro6. Ce e poesia mindrà inger pand, stea frumoasà; 107. V.j.c.i. i ca sánte* (mu: sunete*) > V.J.c.i. i c-u gla-sun t.; 108. Straw de purpurà i aur lutul rece imbräcá,

**) Pentru termenul acesta, dar si pentru o precizare de ordin cronologic, amintim de pasagiul traduceriidin Kant («Deci ordmea i regulantatea la fenomene, pe can le nun= naturá, noi o fnufrdm in ea si etc. etc.»)si de comentanul ca care-I insoteste d-I I. A. RAdulescu-Pogoneanu: oE de remarcat c'á terrnenul a fnufra nue de loc suggerat de corespunzàtorul german, ci fa'sgrit din spontaneitatea gernului lui Emmescu Pasagml,acesta e insemnat pe margine ca creion rosu: Errunescu 1-a remarcat in deosebi la o cetire a traducern mai tarziu,

dup51 obiceml säu de a lua lar5si in versuri cugetan on cuvinte caracteustice scnse de el mai intiiu in prozà,aseaz51acest cuvânt fencit in «.Epigonn» etc. (Kant p Emtnescu. Traducerea Cmtice: Rapunu Pure, in Convorlum Luerare,6-8, Iume-August 1906, pag. 519-549).

Cu precizarea, ziceam, de ordin cronologic, cA versul e ca mult anterior traducern din Kant si cl proceden],de astädafá, e cel mvers: prora a beneficiat de cucerirde i inovatiile poeziei.

Un text, in prozi, intru catva anterior traducern din Kant, pare s51 fie si cel din ms. 2287,12-12 v.: «Dece cAnd cmeva (oncine ar fi) citeste biografia unui gernu, cearci a g'ási, Inufreazd ( subl. n.r.) chiar tfásuriindividualnitu sale in acele träsun man ale until bárbat insemnat? etc., etc.».

EPIGONll 297

85 15 . Cu-a ei candelà de aur pallida intelepciuneCu zarnbirea ei regalà, ca o stea ce nu apuneLumini a vietei voastre drum de roze semAnatSufletul vostru un inger, mima voasträ o lied',Ce la vantul cald ce-o misck cântäri molcome respirà

90 Ochiul vostru vedea 'n lume de icoane un palat.

Noi? Privirea scruatoare, ce nimica nu viseaz51,Ce tablourile minte, ce simtirea simuleazI,Privim red la lumea asta và numim visionariO conventie-i stlinta, ce-i azi drept mâne-i minciunA

95 Ati luptat lupfä desartà, ati vânat tintä nebunä.Ati v'Anat zile de aur pe-asa lume de amar.

FA'rà sens e lumea asta, arà scop e, fär5. soarteMoartea succede vietei, vieata succede la moarteOamend din toate celea fac icoanà si simbol I

too Numesc sânt, frumos or bine ce nimica nu 'nsemneazAImpàrtesc a[le] lor gAnduri pe sisteme numeroaseSi pun haine de imagini peste adevälrul gol.

Ce mai e filosofia? Combinare mAestritä.Unor lucruri nesistente, carte tristl i 'ncAkità

105 Ce mai mult o incifreazA** cel ce vrea a descifràCe e poesia inger palid, cu priviri curateVoluptos joc cu icoane i cu glasuri tremurateStraiu de purpurà i aur peste tärana cea rea.

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

19. RAminep dar1 cu bine sinte fin i visionareCe fAceati valul s ante, ce puneati steaua sä sboareCe creati o altI lume pe-asel lume de noroiuNoi reducem tot la pravul, azi in noi, mani in ruinä.Mari §i raid, prc4ti genii, regii sunet, sufletul, luminaToate-s prafLumea-i cum este ca dlasa santern noi.

Dintre problemele, de genezi, valoare programatici sau cntici de text, cite s'au vinturat In legituri Cu Epigonlivom aminti doui-trei, lisind bibliografia sarcina de a intregi capitolul acestei poeme de istonci valoare.

Despre prefacerile, la care Eminesca insusi se gandea, s'a amintit in rändunle dela inceput. Textul integralal poemei asa calm a fost el transcns mai susAlin singurul manuscris in care se aflä, nu sprijinä ipoteza d-lui N.Iorga dupi care « prima forma a gpigorti/or e simtitor deosebitá de aceea care, poate, i co stersituri de re-

dactie (s'a velvet cd, din fericire, ele n'au extstat), pe care se fäcea uneon, la inceput, desi Cu durere In suflet,a le Ingidui, a apärut In revista dela Iasi» 1).

Sub raportul criticei de text se cuvine 81' amintim sugesta d-lui D. Murärasu, dupi care versul 27, In pre-zent vregeite timbre dintr'al secohlor plan ar trebui.raportat la Alexandrescu si nu la Carlova. In felul acesta s'arlimuri, adaugi d-sa, si acel ,ri cu care incepe versul 4. Argumente din citmpul isvoarelor via si intireascal su-gestia, dei se admite, pentru cazul dud Eminescu ar fi cunoscut pe Cirlora numai din Lepturariu, ci §i la-acesta se poate referi caracterizarea 2). E drept cl lipsa de punctuatie a manuscrisului ingreuiazi alternativa i ci.argumentele istonco-literare sunt ademenitoare. Ceea ce se opune mai stiruitor insi, este sensul i desenul

ca Byron, treaz de vdntul etc. ktcepe ca un seminal de trImbiti, de aici, implinind indoitul rol: de opozitie,fati de atributele celui dinainte, si de verigi in lantul celor portretizati.

Din seria opuuilor personale, ar fi de retinut, afari de epistola due Iacob Negruzzi, scrisoarea lui E..din Iasi, 1874, Noemvrie 8, citre Veronica Mide: «Nu merit laudele aduse pentru poezta Epigonii. E o con-ceptie pe care o fiurisem Inca la Viena, inteun elan de patriotism. Trecutul m'a fascinar lntotdeauna» 3).

Epigonii, ca oricare dintre poemele lui Eminescu, isi are familia de motive deduse, raza de influentä. Local pnm-11 ocupi de sigur Vlahuti, ca Elude ni runt vtatoru? Mai pupil fericit, Olinescu-Ascanio citea in sedinta,din 7 Maiu 1893, a AcademieilRomäne: Satira I, contra actuolei direoum a poeziei romline 4). Epigraful, lard noi,.nor Epigomi! ... era reluat i In cursul lungii i mediocre'. poeme:

Cintiren ai vremei noastre, Epigoni, a voastri-i vim!Vol In loc si fin radia ce-si imprástie luminaetc. etc.Din obsteasca sufenntä, din al dorului avantCe simnti si ce 'ntelegeti vol?

asa mai departe, Cu ecouri din ce In ce mai slabe din atat de inspiratul poem al lui Vlahuti.

109. R.d.c.b. triste f.v.; x2. Noi reducem tot la pravul ce-1 cálcâm noi sub picioare; 13. M.s.m.p.g.r. sunet, suflet i lumuaä.

') N. lorga, Istoria literatuni romdnelii contemporane, I, 1934, pag. x40.D. Murärasu, O edifte definí/sud a lut Enunescu In amd 1933, /934, pag. 4 §1 Din isvoarele porziei

4(Eptgonir», 1936, pag. 5-6.I. E. Toroutiu, Studti documente Isterare, IV, 1933, pag. 127.Ana/ele Academiei Rom/Jut, S. II. Tom. XVI, 1894, Anexe, pag. 44-47-

1298

410

si

i

ora--toric.p fi,

publica'

www.dacoromanica.ro

MORTUA EST1 299

MORTUA EST !« Convorbiri Lucrare», V, i, z Martie 1871

Mortua estl e trimeasi din Viena, cu scrisoarea din it Februarie (de sigur stil nou, deci sfársitul lui Ianuarie)t87I i apare in mai putin de o lunä, dela pritnirea ei, in Convorbiri. « Apoi vg mai trimit niste versuri de-alenicle, scna E., lui Iacob Negrazzi in epistola amintid. Bune simt, a nu s'Ant; poate insà si nu fie cu desivirsiretele. Stergeti ce vi se va pArea bun de sters» 1).

DacA mai drziu, cum se stie, Eminescu nu admitea nici-o colaborare la textul du, la epoca aceasta, scnsonlelui sunt plum de refrenul acestui apel la intervenire. MA' mir, spunea el in scrisoarea imediat antermark ce tri-rnitea tot hu Iacob Negruzzi, la 6 Februane st. n., 1871, mä. mu de ce mai cereti autonsarea mea intru supri-marea strofelor tele, cAnd eu v'am dat-o de mult cu atAta incredere i, và asigur, cu elm bucurie. Stergeti numm,pentrucA nu sunt inamorat de loc in ceca ce scnu, stiu numai prea bine, cà chiar ce rämine nesters nu-i de v'osand. deosebid» 2). Si tot de stersäturi e vorba r In scrisoarea dela 16/4 Septemvrie 1870, in care, vorbmd deFdt-Frumos din lacrtmd, dAdea deslegare, in acesti termem, lui Iacob Negruzzi: « Vá rog, mai centi-1 Dv. si ster-geti ce veti crede, cá nu se potnveste, cici eu nici nu mai stiu ce se potriveste i ce nul» 3). Asa cum a auto-rizat a se sterge « in buni voe» din Eptgont: §i cum de sigur va fi fácut-o i pentru. Venere Madond, a cAreimisivA lipseste din corespondenta lui Iacob Neg ruzzi.

Dacl reamuitim etapele acestui refren, in care, fAil doar si poate, o bunA parte trebueste fácutä i conven-,tionnlismului epistolar, pe care tinärul debutant, prisms asa de cAlduros la Junimea, il mlnueste cu destulAgratie, o facem numai pentrucl Mortua est, din cele trei poezu tnmise, este aceea pe care Enunescu o supusesela man prefaceri. Poate truer sd nu fie ca de:do/inure rele, se spunea in scnsoarea insotitoare (si este, aici, ca toadlezerva abil disimulad, o opinie categoricA despre versunle ce trirrutea) i totusi dAdea autonzatia Si se stearga.ce se va p'Area « bun de sters», deoarece, aproape sigur, chiar pAnA in ajunul trimiteni ei la las, Mortua artfusese obiectul unui continuu proces de eliminare.

Ms. Inteadevir: Mortua est apare, intAi, in s-ms.-ul Elena, 2259, 1-2 v,, inter) versmne, eu adevArat juverud<are, de ar fi fost cunoscutä, as fi spenat de-a-binelea pe toti comentatoni de epocA ai poetului, incepind cu Gel-lianu (Anghel Demetriescu) i sfAssind cu A. Grama si cu Aron Densusianu, cirora forma din Convorbiri,

<aceea dupl care Maiorescu il trecuse la loc de cmste in « Directia NouA ») li se pAruse haoticA. Versmnea aceasta,intitulati uutial Elena**, pe case o reproducem tale-quale, mat jos, o datatä. de Eminescu: 1866 Octomvne, esteo dipie caligraficA (dupg ciorne, din care doar cAteva versuri se flaw gAsesc in ms. 2254, 18) ce apart= caletuluide adolescent, pe care 1-am denumit s.ms-ul Elena si despre care se dau informatii suplumentare, la Anexelefmale. In versiunea aceasta, poema are zr strofe, de o atentä simetrie; strofele 7, 14 si zi au cAte 6 versuri:

1. 22 fy, 1-2 V.ELENA

(:meditatiune:)

Ca lampa ce piere veghind pe mormânturiIdee din pallide-a noptilor ganduriCa visul ce aripa-si uclä 'n amarTrecusi d'al sperantelor feeric otar.

1) I. E. Torousiu si Gh. Cardas, Studii ,ri documente lsterare, I, 1931, pag. 319; 2) Ibui., pag. 317;*) Ibid., pag. 314.

**« In ciorna poeziei hu Emuiescu (ms. 2259, f. i), intitulatä mai Intl= Elena etc., etc.», serie d-1 I. M. RascuIn Enunescu fi Alecsandrr, 1936, pag. 47, notaceca ce e departe de a fi just si nu räspunde notiunii aorta, a§acum este incetAtenitä. Precum se poate vedes, avem aface cu un tipas, de sine, conturat, implinit si transcns ins-ms-ul Elena, la 1867. Lucnil se cuvme cu atat mai mult distms, cu cAt multe din reflexele Alecsandri, trecute'nMortua est, pe care le relevA d-1 I. M. Rascu, sunt din versimule evoluate, ele hpsind din acest tipas (nu aorta) Elena.Dealtmmteri, d-1 N. Iorga, in Istorta literatura romeinesti contemporane, I, 1934, pag. 133 134, o prezind in acest felsi 'o insoteste de o excelenfl caracterizare: «In fruntea lor (a poezulor din r866z867) stl un mic poem de largavant, dar plin incl de rele ammtui de mbA, de nesiguranse ale versului i cu un insemnat atnestec de obis-nuintri a unui trecut in care lacnmile sentunentalului se amestecau ca ameruntinle care cer ale revoltatului, celedoui elemente din care se compune, cum se vie, formula lui Bohntineanu, mult mai sporrucit in imitaton cleata lui Alecsandri, aceasta fund mai consistentä dar mai putin atrAgItoare». lar dupd un citat,pulin imperfect, al :fro-felor 2 ,r; 3: « A Byron sung, dar si a supremei incordin dela rampi ».

www.dacoromanica.ro

8. Ii soarbe cu vraja-i in sufletul sail; to. Nu sou dad.' tunbrul sonorului nume; rz. Sau stinsi se-arunca 'n pusoul havuz. 16. Marginal, in forma aceasia: (:S treacA din gbiatà in foc innapoi: ).poate cd la inceput intenfionase pi-1 inlocwasca p apo: a renunfat; 18. and pieptul acesta salta de semore; 28.

dispus marginal in dreptul v. 27, in forma : (Sá caut rcoana-ti, o galberfá sor) ( S'o-ating cu-a mea buz 'a uscatà de

dor: ); Tot aici, cifre puse ulterior, indscd o schimbare a ordpui versurilor, afa cum se fi opereael In Mortua est

300 NOTE SI VARIANTE

5 .Asa-fel sunt toate aicia sub soareNu-i frunte scutità d'a mortli sudoareTo timpii al mortii matmoreul zeuI'mbinA in vraja-i in sufletul s'Au.

Nu §tiu dad este dincolo veo lume10 Nu §tiu dad.' ginii sonorului nume

Isbesc cu aripa v'un singur auzSau lacom 1-inghite pustiul havuz

Nu §tiu daca secoli luAnd in revisteGäsite-n v'un nume pe negrele listeCe de 'ntru al mortii scheletic convoiu

para.' sA-I mAe in vieatA 'nnapoi

Dar §tiu c'acqti crieri ce-ardeau de gindireand mima asta s' imfla de sempre

stiu, ca i lutul ce geme a secEi n'or sä gAndiasel d'acuma in vec.

cAnd fantasia gAnchrea mi-o furämie-mi nAzare cà anii trecurl

Ce ard din scheletul cel stors in pAmintpalacenusà, un suflet de vint

At-Linda cAnd magic pAmAntu-a§ deschideSA bAntuiu *Ana scheletelor hideSA caut icoana-ti, o galbenA sorS'o-ating cu-a mea buzA uscatà de dorPurtAnd al meu suflet mitos de vieatäPrin noaptea ta stearpl cu aer de ghiatä

Ce-ar fi mausoleu-p prin albe ossäminteUn cran färà creed in loc de o minte

el douä funduri pustie in locSA vAz douA negre diamante de foc.

Dar totuli tärAnA tAcutA i sAntäEu nu rnat' durerea-mi pe lira mea blAndANu plAng a ta moarte ci mai fericesc

razà trecua din caos lumesc.

15

20

25

30

35

www.dacoromanica.ro

45. Deasupra lid d'un cantee insemnat: o re o lege p marginal: ([:] ad un cantee bun e lege : ); 46. defapt: L'a (sic) n. L etc. iar marginal: (:Ca amalgamisarea i formarea altor forme In natura : ); 47-50. Barate Inmomentul transcrremi In 2279, 18 11.-20 11.; 47. De* e.5ti o martyrá > T.e.o.m. etc.

22/4, rgSingure acede 2 verruri p strofa finali, aldturi cu frdnturi din Ondina, Mira etc.57. Maimuta de ura fiinta-ti nu finge.> M.d.u. nu-ti ride mbire > M.d.u. nu-ta fulgerä grima; 58. Sub

luciul legei n'aluneci crima > Fe luciul 1. n'aluneca c.

MORTUA EST I 301

and sboarä la soare o raza de soareand sboarä pe nouri un angel ce moareEu nu plâng cl raza c'un zâmbet d'amorO trase la sine eternu-i isvor.

Eu nu pläng pe-un angel ce n'avea in lumeAfarl de zile ned aur ned numeCà astä-zi d'un cântec in ceriuri räpitLa nuntile lumii e bine-venit.

Tu e§ri o martyrA dar nu plIng de tinead nu voiu sà 'ntunec zâmbirele-ti lineC'Ad nu voiu s'A 'ntunec a tale 21mbiriPlingändu-ti cununa acea de martyr.

De e ineo viatä, de e ine'o lumeAcolo speranta nu-6 aur de spumeAcolo amorul nu este un visN'ascunde otravä dolosu-i surrls.

Acolo copa n'o fi caloranieCe frantea päteazä i inimi sfá§ieMairnuta de urà nu-ti strImbI ea* grimaPe ludul legei nu hohotä crimaAcolo 'nmpregiuru-ti de larve un lantNu sala' ränjinde grotescul lor dant.

De e chiar i alt-fel deviiCind mintea ti-e seacä, gändirea finiaand bulgärii negri cäzänd pe sicriuResgem un discântec lugubru pustiu.

aci nu §tim de este in lume mai bineA fi sau a nu fi, dar §tie or-cinea-un ce care nu e nu simte dureni

multe dureri-s, putine placeri.

40

45

40

'55

40

5

www.dacoromanica.ro

71-72. Marginald: (: Au nu e tot fiinti, fie chiar vieaçà, esti viu insi vezi tot impregiurul tiu, esti mort temist firi sà stu dupä legile naturen ).

2274,18.CuprInde strofa odtirnd, aproape k fe!, mai deoselurde urmdtoare semnele de intrebare ce hpsesc cu total la

finds versurdor: 85. La ce? Oare totul etc., 87. Au e scop in lume? d'a fost ca > Au e s.3.1.? tu etc.;88. Au fost-ai ficuti ca juni sA mori ; 89. D.e s. inteasta e galbin s'ateu; 90. Pe vinäta-0 buziyid Dumnezeu > P.v.-t. fatá n v.D. > Pe y -t. buzi nu e Dumnezeu.

302 NOTE I VARIANTE

A fi sau a nu fi au nu e tot una?Au nu e tot noapte lumine si luna?and e insä lunà vezi umbre cu miiand nu e tu umbli si färä sä. stu

Ce-s zilele vietei ca florile albeCe poara mirosul sperantelor dalbeCa florile albe, ce dan tä si morCa dalbe sperante in ore de dor.

Ce fuse junetia? o umbra ce-si plängeTrecutele-i doruri pustii i nätângeCe e frumusetea, surris de poetIcoana de astä-zi a unui schelet

VAd vise 'ntrupate goninde la viseCum dau in morminte ce cascä deschisäSi nu stiu gändirea-mi in ce sä o sting,Sà rAd ca nebunii? blastäm? piing?

La ce? oare totul nu e nebunie?Au moartea-ti copilà as'a fost sà fie?Au e scop in lume? Tu chip razä'torAi fost tu anume ca junä sä mori?De e scop inteasta e pallid s'ateuPe vänäta-ti fatä nu e Dumnezeu.

z866. Octombre.

Aceasti versmne, cu oatecare modificri, pistrindu-i-se insi aceeasi veche datä i sporiti Cu z strofe, e- co-piatä sub numirul 7, c.ca 1870, in caletal pe care 1-am denumit s.ms-ul Marta, 2259, 18 V.-20 y., despre carese dau làmuriri la Anexele finale. Acestei versiuni, mtitulati de astädati Mortua est, i se subordoni.' crimpeie-anterioare din ms. 2262, 8 (o strofi) §i 2262, 13 (3 strofe), pe care le-am anexat, la locul respectiv, in subsol.Aceasti versiune are, asa dar, 23 strofe i poate fi datatá c.ca 1870. Ea este versiunea a 11-a.

Cind se hotiriste si o truniti Convorbirilor, in ristimpul, sá zicern, dmtre 15 August 187o, dupi ce-i,apar Eprgonii i exclusiv ax Februarie sr. n., 1871, cind o expediazi din Viena, timp asa dar de jumitate de an(si mai precizim, ch.' tot acest calcul e cit se poate de relativ?) lucreazi la ameliorarea acestei a II-a versiuni.La inceput are de gind sl pistreze toste cele 23 strofe, dovadä nenumäratele prefacen ale multora din strofelece nu mai aveau si fie repnute in vermin:lea din Convorbiri (care, precum se stie, are r7 strofe, ultima de 6versuri, sau cu formula verunosului Grama: 17 strofe i jumitate). A fost atunci, ca o repetipe generala, in caretoate strofele erau supuse examenului, cum se poate vedea din facsimilul de la pag. 39 a acestei ediçil, sianume din multiplele prefaceri ale strofei a zo-a, care in cele din urml avea si fie sacrificati, dimpreuni cu alte 5.

70

75

80

85

90

www.dacoromanica.ro

CC 1

tf.te.

4+,

44,...) '

..,,.. .... .44 ;taivife-. 1,.1. .;-,....a.: . 4 ,..,

,,,.....

.a;.¡. ¿i.%,--e,.., ,.....,...,-/-

a.., ,

/L.. 4'. ' 1.---1I; C:1....: .. .1.../,..: ri.:- '........_: .... ,-... 7-`,7

.;1... J.:: .

.... .. '........, ........ ).. ,...;,.," t....... , .-,--,. ?.---,

!('

k's ft.,,,...A.1,..;.-, '': 1.,,t,* Ca , ../.. (ilia,*

.4;41-5.,

eta, <

.

tic.94-10,c ala. L a 4.1942..

'

a:4 y t-".

C a:e a..ec'" ')e-le4+4,Z.,

" c..s o' '17,

''6. -.06-** o-t-a.....--: `.- - r ifea 'de ,,,,, ": ,-,;: ; ea . - ":

la ca. ''..- Ai is;4-.4-

' ' az 4:,,..... .. f; , eels,-,t.

147.6,1 ' a l '

, 7.

n e ' .G-. .

12,1. .iz .1,.....,),,.:-. ,..:, T.,....,......,- .4-- c.Lia.... ".(.,....c......4-4

j

e. d " """"es t gig-4 ....

14 ,,,Ceft-,;4 ts; it4 ('

;

MORTUA ESTManuscrisele Academiei Romine «Elena» 2259, 2

:

4

" (2. % "&,;-- 061-e- . frc'e.fe; co, -&-:_.e.. ,teic_. -

l i:i

i.A li-ert.tt.' 14,-..t.0-1,,4.4. ...klo evt,f, _It 6,:,, -) Ji/ s

: ea. Arrx ..-14L , A..: .c.. 'La -.-4l, .\<",;ki ilk ' '

L , . 4..444. f... fifr c,,,,,,,,,,i,4 4, 1--e,

. .

. ,, . L,P

2

MORTUA EST 1 3 0

-

e

,

P

'V..

www.dacoromanica.ro

to

NOTE SI VARIANTE

Acestei forme, a repetitiei generale, Ii vom apune si se afla in versiunea de mal los, specificata in subsolu/versiunii a II-a. Ea se poate recunoaste dupg. formula; Ulterior, HP, (un timp s'a repetat pentru deprinderepirdrit ) ca i dupa faptul ca vanantele ei s'au cules cursiv **. Asa dar, forma ce reproducem, imediat, e oforma combinatä.: /I (la etaj) si II+ III' (la subsol):

.1.1-FHP 2279, 18 V-20 V.7. MORTUA EST

1. O lampa.' de veghia pe triste morminteUn sunet de clopot din orele santeUn vis ce '10 moai'a aripa 'n amarAst-fel ai trecut de al lumei otar.

z. Trecut-ai cand noaptea e-o abra-cadabra'n ceruri de stele s'aprind candelabre

Ce sala albastra a lumeiCu nourii palizi, cu luna regina.

3. Trecu§i fericita, ast-fel cat imi pareQ vad cum pin nouri tu treci ca o zare

zare de aur, un vis fericit,umbra prin raze, un inger iubit.

**) Mai rdmdne de precia/: a unele din variantele din II figureazd pe Mortua est I. Cum insd, cronologic, suntale momentului II era firesc sd le transferdm

3. Un vis ce anpa îi moaiä 'n amar; 4. Trecusi d'al sperantei feenc otar > Ast-fel ai trecut etc.;Ulterior, un- fi pärdot : lo. C.v.c.p n. te strecori o vire.

226.2,13Cu toate cd pusin diferae de strofele dela etaj, am reprodus totusi ~sic :trole, ring urele afldtoare in acest tnanu-

scris, pentru variantele de cari sunt Insolite:

MORTUA EST

lampa de veghie pe triste rnorminteUn sunet de clopot din oree santeUn vis ce îi rumia arma 'n amarTu treci de al lumei, pustml otar ( a )

Tu treci pe cand [noaptea] e-o abra-cadabra ( b )'n ceruri de stele s'aprtnd candelabre ( c )

Ce sala albastrá a lumei lurrunä ( d )Cu noun palate, cu luna rema (e)

Tu treci fericitl astfel cat imi pareCa vid cum prin noun tu crea ca o zare

zare de aur, un vis fencitumbral de raze, un inger mbit I

(a) T.t. de-al sperantel feeric atar;(b)(c) Pt oiectate ,ri neterminate :

Tu treci pe cand noaptea e-o vraja ferice (cl)Pämantul cu dohu i cenul cu stele

(el) serunä > ferice(d) C. sala mareara > Cs. albastra etc.; (e) Cu nourul rege, cu luna-reginä > Cu nouru-i rege, Cu luna-i

cegira.

La dreapta unei acolade p anticifidnd V. 32 din Mortua est II: E-o pulbere arsä, e-un straiu pentru vant.apos:

Muiat inteo Llama de nonPen acel inger

www.dacoromanica.ro

20

MORTUA EST1 305

Si fruntea de rege i fruntea roblaPläng vinete-a mortii sudoare-otrIvitIand parcI li rumpe a zilelor antFIcand lut din corpuri, din suflete-gänd.

Nu stiu daa este dincolo v-o lumeDe sufletul liber de corp si de numeViseazI s-acor-a funtei lui vis,Sau stins nefitnta Il rumpe 'n abis.

Nu stiu dacI secoli luând in revisteGäsire-as v-un nume pe negrele listeCe dintru al mortii scheledc convoiuO para 1-a 'mpins in vieatI 'nnapoi

Dar stiu c'acesti creed ce-ardeau de gändireCand inima asta bltea de slintire

stiu ca i totul ce geme a secEi n'or sà gändeascl de-acuma in vec.

i cand fantasia gändirea mi-o fuá:mie-mi n'Izare cI anii trecurI

Ce ard din scheletul cel stors de pämantO pulbere stearpà.", un straiu pentru vânt

Atuncia and magic plmäntu-as deschideSà bantum tIrAna scheletelor hidePurtând al meu suflet miros de vieatIPrin noaptea ta stearpI cu aèr de ghiatäSI caut icoana-ti o galbenI sorS'o-ating cu-a mea buzI insuptI de dor

io. Ce-ar fi mausouleu-ti prin reci osäminte?40 Un cran fàrà creed in loc de o minte

'n el douI funduri pusde in locSI vld dota.' negre diamante de foc

13. Chtar fruntea 'n coroanä aicia sub soare > i frunti ces* incmse*;i frun[tea] de rege, etc.; 24. Nuscapl d'a plánge a morth sudoare > Pláng vmete-a mortu etc.; 15. Cand parca etc> i parcá h rutnpe etc.In cele din urmd Cánd parca etc. t6. F.1.d.c. din suflete

Ulterior, ,ri pirar' :to E drept cd fi res:: fi or ce fung 20 E drept cd fi regir ca ifl$U1 or-care

Arad a modo alasmcl sfinpti1 Asudd a mortii aiasmd amard

19. Viseazä nainte-a fiintei lui vis; zo. Sau stms nefunta 11 soarbe 'n abis.Ulterior, 1111 fi pärdrit : 17. ,V; nu ftru de este tbncolo etc. ; x8. Au sufleful liber etc. > ,s7 sufletul etc.; 19. Vi-

seazd p 'ncolo-a fi v.; zo. Sau Miss nefilnla il rumpe 'n °bu? >Sau stins ruipit el se pierde 'n.a.2Ulterior, 1111 ,ri pdrdsit : 25. Atuna acep; creer: etc.; 26. C.t.a. bdteind de simpre. ; 27. Aremem cu

lutvl ce geme a.:.; 28. El n'or mal simp de actinia in vec?30. De fapt nue-mi n.c. ami ce (sic) trecurl; 32. 0 surâ cenusä, un suflet de vánt > O s.c., u.s. In

-vant > O Orla* nureasä, o volburá 'n vánt; 35. P.a.m.s. un várit de vieatä.Ulterior, III1 pärdsrt : 33. ami magic v-odatd p-a d. ; 37. S.c.: -I. o pallad sor39. Semnul intrebdru adaos, de fapt, ulterior la 1111; 40. Ulterior, HP: U.c.fc. 11 fcird de minte ;

-20

25

30

www.dacoromanica.ro

47. Cánd fuge la soase etc. 48. Ulterior, 1111 Cánd cautd la nOlffi51-52. Ulterior, 1111, (sd se compare 20 cu strofa 4 din 1112):

Eu nu pláng pe-un Inger ce n'avea In lume z0 Eu nu pie:1ns pe-un Inger ce astdzi [se] duce (a),Afana de vieatd, ned aun neci nume Cu-arips ruircate, cu braple cruce

58. Ulterior III1 : N'a.o. videanu-s surilr; (a) E.n.p.p.-u.f.ce 'n emir: [se] duce.63-64. Ulterior HP: Acolo ca masce tu nu ve: petrece

Cu ziimbet vichan, cu ockrea lor rece70. Ulterior III1 : Crici mitaca e dila, geindirea-: finita; 71. Ciind bulgárd etc.

224.2,3.

Reproducem ardoma strofa, singura din acest ms. o ordine jira greu de hoteldt:Cä vieata-i un basmtt pusttu i urit

moartea-i o mare, un caos de stele (a)Cu visun placute, pustu (b)Cfind vieata-1 o bala de vise rebeleCá moartea e-un caos cu stele 'nfloritCánd vieata-i [un] basmu pusttu §1. urit.

(a) o noapte, o mare de.stele; (b) vers pdrdat 'ter: dupd ce modificd pe anteriorul.

306 NOTE I VARIANTE

II. Dar totusi tärinä tàcut i sinaEu nu m'in durerea-mi pe lira mea banalNu pling a ta moarte, ci mai fericescO razil trecutà din caos lumesc

and sboarà la soare o razà de soareand sboarä pe nouri un inger ce moareEu nu pling cà raza c'un zimbet d'amorO trase la sine eternu-i esvor

Eu nu pang pe-un inger ce n'avea in lumeAfaa de geniu, ned aur neci nume,Cà astä'zi de-un cintec in ceruri apitLa nuntile lumii e binevenit.

De e inc-o vieatä, de e inc-o lumeAcolo speranta nu-i aur in spumeAcoló amorul nu este un visN'ascunde otravä dolosu-i suris.

Acolo copia n'o fi calumnieCe fruntea päteazI i inimiMaimuta de urg nu strâmb-a ta grimäPe ludul legei nu hohoti,' crimaAcolo 'mprejuru-ti de mas ce un lantNu sala rinjinde grotescul lor dan;.

65 16. O moartea e-un caos, o mare de steleand viata-i o bala de vise rebeleO moartea-i un secol cu stele 'nfloritand vieata-i un basmu pustiu i urit

17. De-ar fi chiar i alt-fel ... tu! esti70 ad mintea e seacä, gindirea finitä

bulgärii negri cäzind pe sicriuVor geme al päcei disc'intec pustiu 1

45

50

55

60

www.dacoromanica.ro

83. Ca florile albe, o zi §'apoi mor

81-84. Ulterior IIP, dupd repetate Sneered); mmultane at 1112, p pdrdsit dela pag. 39 poate oferi unpasionant exerhpu de reconsthutre fi vertficare):

i° Ce-s zit& tale? ... Ca florik da/be a° Ce-s zilele tale?.., sunt 37ort a 'ntristärdCe poartd mirosul speranplor albe Ce hnere poartd mtreasma sperdrerSunt florae dalbe apoi mor Speranla* 'mplhutd fp pierde zar fala (a)Sunt inste speranle In ore de dor Cdci cutbul cel rece al morin e meala

Miresme mor lesne > De sunt Imphmte, pe loc se desfald > De e implinad 4i pierde tar "all

30 Ceasormc al morpi sunt loa/e(b)Tot ceasul la groapti Meet p le bate (c)Dar ochti p-s kmpezi, fi rope fala (d)

utp cd al mor/t; trat cud, e vtala (e)

Ce-s vide tale? . ceasornscul mor/ti.

(b)(c) Ce-s Vide [tale] cearornic ce-/i splineTot pas:// la groapd el pe p-/ spune

(02 Tot pasul pe care la >Tot pasul la groapd etc.

(d)(e)1 ochti limpezi In fogNu ph cd al mor/ti cuib e map

(d)(e)2 Cdnd p-s hmpezt, fi rope falaTu tali cd al mor/ti tmst cutb e via/a

(d)(e)3 Cdnd ochn ¡i-s rofie falaDe ce tali c'al mor/ti :rut club e viala?

85-86. Ulterior, IIP : Cdnd trece junepa vine a pldngeDe doruri ¡recule, pum: p mitdnge.

20*

MORTUA EST I 307

S'apoi ... cine stie de este mai bineA fi sau a n.0 fi. Dar stie or-cine

75 a. 'un ce care nu e [nu] simte duren.Si multe dureri-s, putine pläceri.

A fi sau a nu fi! ... Au nu e tot una,Au nu e tot noapte, lumine si luna;and e insä lunà vezi umbre cu mii

80 Cand nu e tu imbh si färä

Ce-s zilele vietei? ca florile albeCe poarta mirosul sperantelor dalbeCa florile albe ... o zi I apoi morCa triste sperante in ore de dor

85 zI. Ce fuse juneta? umbrä: ce-si plingeTrecutele-i doruri pustii si nätinge.Ce e frumusetea? ... Un vis de poet,Icoanà de astäzi a unui schelet.

22. \PM. vise 'ntrupate fugind dupä vise90 PAn'-dau in morminte ce cascä." deschise,

nu stiu gändirea-mi in ce säl o sting?SI tad ca nebunii? . sä-i blastäm? sI-i pläng?

www.dacoromanica.ro

96. Au fost-al anurne ca astä-zi sà mon?N.B. De fapt, printr'a eroare, strofele 22 p 23 sunt numerotate de Emmercu: 23 p 24.V.4112 t. F.d.v. pe-umezite m.; 5. de fapt. Trecuta-i (sic); 6. Cu non de argint i cu flort de lummä;

7. C. noru mai negn psp, ii. Trecand pallid suflet > Suind etc.13-16 and torsul s'aude l-al vr5plor caer

CAnd aur e pe-ape §-argint e in aerO razá te 'naltä, un cintec te duceCu bratele goale pe piept puse cruce

2291, fPrima redaoe a strafel 13-16, notata Cu creta:tul, peale In bibhotecel san In sala de curs, printre note bibliografice,

intr'unal din carne/ele de Viena :to S'aude torcându-se-al vräulor caer (a)

Argint [e] pe ape p aur in aer

2° Tu cu bratele goale pe piept puse cruce (b)O raza te 'naltä, un cantee te duceand torsul s'aude l-al vrIplor caerand aur e pe-ape §-argmt e in aer

(a) S'aude cum > S'a.t. etc. ( b ) Lec/:une incertd, poate- Tu... bratele goale etc.; In cazul acesta versal arfi corect.

308 NOTE g VAVANTE

23. La ce? ... Oare totul nu e nebunie?Au moartea-ti copia fost sal fie?

95 Au e scop in lume? Tu chip razältorAu fost-ai anume ca astäzi sal mori?De e scop in asta, e pand, ateuPe varata-ti fatà nu-i scris Durnnezeu.

866 Oct.

In ultunul timp ce nu poate fi, din nefencue, precizat, a retinut numai strofele, ce aveau s51 formeze versiuneaConvorbinlor, i din care cele mai multe erau lucrate pe margmea albi a manuscrisului. Acestei versiuni, ultime,Ii putem spune a§a dar 11.12 i, pentrucä numärä insemnate variante, am transcns-o in intregune. Ea e de fapt,cu aproximatie, versmnea din Convorbin, cu toate vanantele ei concomitente, netranscrisà insi pe curat, cuma fost dopia expechati la Iap p care poate fi socotitä drept versiunea a IV-a. Reproducem p aceastä versiune, fas:

1112 22)19, 18 V-20 V.7. MORTUA EST

1. Rae de veghiä pe umezi morminteUn sunet de clopot din orele s'anteUn vis ce isi moaiä. aripa 'n amarAst-fel trecut de al lumei otar.

5 z. Trecut-ai cand ceru-i campie seninäCu rauri de lapte i flori de luminàand norii cei negri par sombre palateDe luna regirla' pe rand visitate

Te väd ca o umbrä de-argint strailucitä10 Cu-aripi ridicate la ceruri pornità

Suind pand suflet a norilor schelePrin ploaià de raze, runsoare de stele

0 raza'. te 'naltä, un cântec te duceCu bratele goale pe piept puse cruce

15 Si torsul s'aude 1-al vräjilor caerand pe-ape-i argint i e aur in aer

www.dacoromanica.ro

17-20 Cand sufletu-ti sboari prm stele el trecePnvesc la cadavrul cel pand §1 receIn llama lui lungA §1 pus in =nuPnvesc la surrAsu-ti ce pare-a fi viu

24. De ce te-ai suns astfel o stea radioasä > De ce-ai stins In ceruri o stea radmasA. 25. Se poate s'A fie§-acolo sA fie castele (sic); 29. SA treci tu prin ele o albA reginA; 30. C.p.l. de aur, c.o.d.1.; 31. In h.a.cusufa c a.;

37. 0 capul meu, capu-i pustm cu furtune >O c.m., capu-i name ['n] furtune (sau poate 'Mans* Cu furtune ?);44. Treceitoare nsipite > näruite > Smcdioare.

43-44. SI vAd lumile toate 'n adAnc cum se cernCum toate-s mmica ... cum prafu-i etem

MORTUA EST I 309

VOA sufletu-ti candid prin stele cum trecePrivesc apoi lutul ramas alb si receIn haina lui lungO, culcat In sicriuPrivesc la surrasuli rAmas Inca vm

Si 'ntreb al meu suflet rärut de 'ndoia15.De ce-ai murit inger cu fata cea pala?Au nu ai fost junä? N'ai fost tu frumoasà?Te-ai dus spre a stmge o stea radioasà?

Dar poate acolo sà fie casteleCu arcun de aur zidite din steleCu rauri de foc i cu poduri de-argintCu färmuri de smirnä, cu flori cari cant

Sà treci tu prin ele o sfantä regiraCu pär lung de raze, cu ochi de luminAIn hainä albastrà stropital cu aurPe fruntea ta albal cununà de laur

0 moartea e-un caos, o mare de steleand vieata-i o baltä de vise rebeleO moartea-i un secol cu son inflontand vieata-i un basmu pustiu i urit.

1o. Dar poate? O capu-mi pustm cu furtuneGandirde-mi rele zugrum cele buneand soru se sting §i dud stelele pica:Imi vine a crede cà toate-s nimicä.

u. Se poate ca bolta de sus sl se spargä.Sà cadä nimicul cu noaptea lui largàSà vOld cerul negru cà lumile-si cerneCa prOzi trecdtoare a mortii eterne

20

25

30

35

40

www.dacoromanica.ro

NOTE g VARIANTE

45 12. Atuncea de-i ast-fel in toata* vecieSuflarea ta calda.' ea nu mai invieAtund acel inger n'a fost decat lutAtund graiu-ti dulce in veci este mut

[13]. i totusi t'Arana frumoasal i moarta50 Eu cant la sicriuld pe arfa mea sparta

moartea [ta] nu plang, d mai fericescraza: fugitä din caos lumesc.

S-apoi ... cine stie de este mai bineA fi sau a nu fi; Dar stie or-cine

55 Cà ceea ce nu e nu simte duren,Si multe dureri-s, patine placeri.

A fi? nebunie i trisa si goalaUrechia te minte si ochiul te 'nsalaCe-un secol ne zice, ceilalti o deszic.

80 Deat un vis sarbed, mai bine nimic.

Vad vise 'ntrupate gonind dupa visePan' dau in morminte ce casca deschiseCa nu stiu gandirea-mi in ce s'A o sting?S'a rad ca nebunii? blastam? plang?

85 [17]. La ce?... Oare totul nu e nebunie?Au moartea-ti copa' as'a fost sa fie?Au e sens in lume? Tu chip razatorAu fost-al aicia* ca astalzi sà mori?De e sens in asta, e 'ntors i ateu

70 Pe vanata-ti fati nu-i scris Dumnezeu.866 Oct.

Am atnintit la cap. Venere ji Madona' (cf. pag. 290) de existenta unei ciorne pentru articol de alar, in carenota, in timpul lucrului, versun, a ciror semnificatte psihologici nu poate fi lesne epuizati. In acelasi ms. 2257,247, dupi rindurile in care apar numele lui Candiano si Macedonski, si incadrate de jur-imprejur, inteundrepttmghiu, aceste z stihuri cu obsesiva lor rezonanfi i care reprezintä fati de textul cunoscut, sensibile

la versul 2:

O razi te 'nalti, un cintec te duceCu ochit la ceruri (a), cu miuule cruce

(a) Cu fata spre cerun

45-46. De-i ast-fel atuncea esti ruoarti 'n vedeIn vect al tiu suflet el [nu] mai [M]vie

47. In ved ochu canclizi > I.v. ochnil dulce [e] turbure, mut

50. Nu sparg de sicriu-ti chitara-mi pli[pánd'il] > N.s.d.s.-t. chitara mea > Eu ciad etc.; 57 . A fi nebunieetc.; 59. Ce-un secol ne spune c.o.d.; 6o. Alá un vis sarbdd &molo nilmc; 69. De e sens in asta etnst [si] ateu.

www.dacoromanica.ro

I. (c.ca 1867) 2259, 1-2 V. (2.1 strofe).2254,18

U. (c.ca 1870) 2259,18 v-20 v., (23 strofe)2262,132262,3

MI (c.ca. Aug. 1870 tFebruar 1871 .1

1nu (- =dusty II Febr.st. n. 1871

INGER DE PAZA« Convorbin Literare», V, 8, 15 Elute 1872

Inger de pazd e trimeasä, dimpreuna az Noaptea (si apar In acelasi numit" ), In scnsoarea deis 16 Mai 2871 st.n., din Viena. « Eu nu vä trirmt acuma, seria el, &cat niste nimicuri neinsemnate, cad penult de-a corige.a da o forma mai omeneascl unor operate mai intinse imi trebue tirnp i dispozitiune (pregdirrea serbdrd dela Pumaera una din parka). Dad cele ce v'alätur dela mine (cdci mai &smite; coprate de el, rntroducerea inkliul studiu dinSlavici, asupra Maghrarilor), ar fi tele, nu vi jenati de fel si aruncau-le In foc »3). Si dupl ce informeaz1 desprepoemul Mur4ranu i dà pretioasa data a compuneru: 1869, asa cum mai sus, preciza ca' Gernu Pus/su incepuse a-1serie Ind. din 1868, incheie: « at despre versunle ce vi le trinut de se vor primi spre publicare mi-ar placeadac'ar iesi cate-si trele piesele inteun singur

A doua piesä insotitoare este Noaptea. Cat despre a 3-a, de bunä seami ca.' se va fi tisgandit in ultimul trapsi va detras-o, firá sA putem sti care va fi fost acea pied, cu toate cA presupunert se pot emite, tinand In seamärezervonul ce avea sub ochi, al s-ms-ulut Marta (cf. Anexele finale.). Asa cA, « dest Eminescu anuntase tn-

2259, 18 v.-20v.(strofele parasite).2259, 18, v.-20v.

(r7 strofe)2291, 5 V.

Fad sä intram In detain, sa amintim o chesuune care s'a pus in legaturl cu Mortua art! i cu-versuri inruchte. E vorba de poezia La o mamd, de V. Alecsandri, tipintä in Foaia dinBucovina, Cernäuti, 1865, I, 6, 145, urmatä de alte doua poezu, Cu iscahtura la sfarsitul grupului, si astfel dis-pusä, upograficeste, cA poate sa para, la prima vedere, neiscellitd, cum o aflä d-1 N. Iorga: «...Dar atribuirea'clue Eminescu, care nu s'a folosit doar de aceste gangly-id ale unui talent alma Incepator, se hodt' äste prin alte4101.0. versuri, in care icoana i rima arruntesc Mortua est, care e, cum se sue astäzi, din comparatia cu manuscri-sele poetulut, una din cele clintli incerdr' i ale lui, fa:dud parte din volumul de tmerete pe care-1 pregatise de tipar».

dupä citarea celor douä versuri, cuprindnd imagina ... de-al lunni botar: «Eminescu n'a publicat nimic ina-intea. « acramioarelor» pentru marele lui dascal Pumnul, care ant din Ianuarie 1866, urmand indad apoi inseilánlede romantsm dupä ale lut Bolintineanu In «Familia». Avem astfel aici prunele pagini iesite la lumina, ale aceluia.care era sa se ridice indad asa de sus deasupra unor astfel de modeste incercan». (N. Iorga, Literatura romelndnecunoscutd, Revista Fundatalor Regale, I, 4, pag. 5-7, 1934 1).

Cum s'a spus, poezia este a lui Alecsandri i formead obiectul unor interesante apropieri pentru ilustrareainfluentei ce regele poeziei» a exercitat-o asupra lui Enamescu, in studml d-lui I. M. Rascu: Enanescu si Alecsandri,1936, pag. 46-50 2). Si mar adangam do, modificata. In cateva strofe, si 'n cateva amánunte, poezia a fost pu-blicad de Alecsandn in cidul Varia (cf. Vasile Alecsandri, Opere complete, Poessi ed. IV, 1918, pag. 170-171),sub titlul schimbat: Pe albumul d-mi Z.

Aceeasi gresita atribuire in: N. Iorga, Istorra hteraturn romchrest: contemporane, I, 1934, Pag. 126; Al. Clod-nescu, A doua opera' a lui M. Emmescu, Revista Fundatulor Regale, I, 9, 1934 pag. 632, si G. Calinescu, Operalui Mrbai Eminescu, III, 2935, Pag. 314-325.

L M. Rascu, op. cit., In nota dela pag. 46-47, recapitularea intregii chtstiuni a acestei atnbuiri gresite.I. E. Toroutm i Gh. Cardas, Studu documente kterare, I, 1931, pag. 322.

INGER DE PAZA. 311

Recapituland, Mortua est! ar prezmta urmatord grafic al filiatulor.

nurnir»

j:

«

www.dacoromanica.ro

1) I. C. Negruzzt, Scrtfort dela Mibatl Emtnescu, Convorbirs Literare, XXXIII, 1, 15 Ianuane 1899 si la_Toroutm Si Cardas, op. cit., pag. 328, nota 5x.

31a NOTE I VARIANTE

miterea a 3 poesn, in plic se gäseau numai douä: Inger de pazd p Noaptea. Amándouä au fost pubhcate in « Conv-Lit., vol. V, pag. 535)>, adnota mas tárzm Iacob Negruzzi 1).

Am anuntit mas sus de Geniu Pan» p de data, märtunsitä de Eminescu, c,ánd incepe serie. De dataaceasta se leagäl i intdia forma a poezza de fa/d. Se cunoaste actiunea romanului in prima lat parte. Dupä ce loan(pierde pe Sofia, Toma Nour, eroul dar p autorul povestird, lui increchntatä, se indrágosteste de sora Sofiei, de Poesis,« actnta de mána a doua, dela un teatru de mar' la a doua, [ce] juca subrete, dep pasul i antudinea arätau pe.tragediana ». O vizitä prm acele atehere de duzu a culiselor, ( ce-i erau afa de famthare ), il apropie de Poesis :

« ...Ea juca pe-un inger, inteo feene färä de inteles, cu dei ex machina, care pläcea si era fru-moasä numas pentrucl persoanele ce jucau in ea pläceau p erau frurnoase (observa/te prinsä pe wu, deun habitual al lucrurilor de teatru).

Isi prmsese anpele albe, Ip gattse complet toaleta, p pe cánd orchestra incepu uvertura Cu ruga-ciunea din Norma, Poests clzu pe un scaun inteo atitudine visätoare, Cu capul läsat peste umere p cumárule mute, astfel incát nu te-ar fi pm-1s mirarea, daca' räpitá de acel cántec ce sma la cer, ea s'ar fiurcat incet, nemiscata p trista, ca sufletul unui inger murind, la cerun, purtatä ca pe nesimpte deanpele ei albe-argintu.

Eu stam contemplan'. Voluptatea acelui san de marmurä, visätona aceles fete palide indrep-tate spre cer, acele mini mies p albe, unite ca pentru mgäciune, acele brate rotunde, goal; fragede,läsate in jos ca p calad ar fi denuntat desperanta, acel corp ce sta sä 'ngenunclue, acele anpi ce stau sâse miste si s'o duck toate astea fäceau un singur chip, un smg-ur corp frumos, dulce si idealPoesis I ».

(Ms. 2255, 44-45).

UrmeazA declaratia lui Toma Nour i, dupä ce ingend iii debitä rolul, eron pomesc acasà. la Poesis. Scenade pasionati i extatici dragoste ia sfarpt cand se aud pasu bätrinului tata% violoncelist in orchestra teatrului,intorcándu-se la sfirsitul spectacolulus. i romanul se urmeazá tocmai cu pasajul in care apare, pentru intaia oará,.Inger de .pazd, transcnsä, poate, ceva mas tärziu, in intregime, judecánd dupä diferenta de hterá a pnmului vers-p a restului:

I. 22 f 1, 48.«Iesu pe din dos si trecánd pnn grädink särind gardul am trecut ca purtat de vint, peste cámpiä,

ferien p aprins .. si intrand in chilla mea cea umilnk mà slintiam fencit ca un rege asupra acelor-camerazi horänizi. La lumina fumegancll a lampes am scns viersun, ce le-am Oda in urmä rätäcite:pnntre bartule mele, si pe care ti le citez intocmai:

Cand sufletu-mi noaptea veghia In estaseVedeam ca in vis pe-al meu inger de pazIIncins intr'o haing de non si de razeMiscând a lui aripi pe capu-mi aprins

5 Dar cAnd te väzui intr'o palidg hainàCopil coprinsäl de dor si de taingFugi acel inger de ochi-ti invins.

Cum marea ce doarme profundlReflectà in sgnu-i de-amar si luming

io Pe soare ce trece in calea-i divingVarsind ziug de-aur in umedu-iAst-fel tu copilä.' tu vis de iubireDin negrele-ti stele o dulce zämbireDin sufletu-mi noaptea schimba In senin.

Cine era fencit ca mine? etc., etc. »Aceasfá versmne, ce s'ar putea data c.ca 1868, de douä strofe, difentä precum se vede, in deosebi in strofa

doua, de textul cunoscut din Convorbtri, o transe= c.ca 1870, in 2259,27, s-rns-ul .Marta, sub numärul i pcu titlul indiului vers. Diferentele sunt ca i inexistente.

www.dacoromanica.ro

'e- -7'4- '.''''' '-'''.44--.i......*., ....., x..-;-,--. A

.s.4....,

k' . , . ).: --: ,... ,....4.t7:/ C-41.411X ',," 0,..4,-,..) z,..-..' ,r,,,-. ./...,.... -6...., ..: .,:-.170,4-:-6 0,/,' ""'"171:'

.. 1,.._.7, - ---,Z c's:, c..¢,a Magi' , ea,.-: a.,?i, (4C..-,/ Caata

ii 4 . ,,,.... 1,1-... t. el.",of aki.o.:t.e. ,, i.n.cGa arynt..; Ara: :rwri,,,,,,,he 1,-. 4,7..4. ,,,_,.......... 4.....,-----f,,---x--

.

. ,,, 4,....1cii,. 1_4_ .,.....,.... '

,e4,44.. .....r.. ,,,,,,I.a.,.../..,4,, 0.,....,4-.

_

.

t.,".-----44 it tt.i, ' -'' : o arly....(Á .0:1.,,,,t.:)g .

.2v .

694,...,1 .1, (2,;;;re .... t .07, 0. j.N. .74 - i:// /4-3,:lk, -; er,...,'/ /1..._ ._;,,... 4 - ' s.k.r...,.."

ta. - 4t,,, --f4-1.4:7...' . ..c1.4.. (a 4,..

...0,, .t..

4,....7hie."4' p-r-....-.

1*--'&. .

tfe.ep..4:tft. (.4.4.

INGER DE PAZA si INGER SI DEMONManuscusele Academic' Romá'ne 2259, 27

.....4. A...,,c... 4....:6.- 6/1.-......4a 11.4.1.4.... ...»,14.4.4.: ,91".. .. ,' c,ligtL,144,14-; ,et Na A, 0-,?....... 1T.C.-Z- c...

-a cr-,,,,,,,,,..., .a. ri..7.4.....,./.....,..-°

7.3

, t.:, LI.

- -1L:e.--a.F ; iii,.......7., - _ff. " ¿.,--nat...,-, a. ' .1.72.1.4.,-, ....4....,..4.2 t!, ; '4". t'.b ./G.A., c+-rsut .erie...,..L.: , ,n...7,14{) tri:4-4--; ,,I ... s C,C..er-4 ...-4 ,,,,_±.--.2:1...4-1--et'-;.-"--

e4:. 4,- ' .. 0 ....:-.4 .:. .1.--:.,':*,`.?'?.7. - ''' ' - ' .

INGER DE PAZA 315

t az,...:4 4.../4/....; ....1......1 ,L .7./.:-..,-

.:. -,..i.., t......2 ........... 0:74 or;1 - c..... L,

.... e..., ,...r, o 4,,.;..,;.(ct, .4,1, IF; 14 a, ta.i...; ) 'AA ....... e7, ,,:`

(c-kieg.',.-{ 1 ek.....e-t-...,.: e -Is* 7...:,--4-1 ......./..a. . ' ....2--..., '

0.61v,.., e...,.. tr. ..,, 4.1.44' . o ,i4, el-e.d e: - 4 ..; ..-:

'-a- E .4,4f äv4.

der. 4' ail ftljr.....:/' n

A( dr....v... d...... aciuL :1:1/41)tif

el..., A.0.) et, at-I4,.... .1,-,/./..+1-,i4;- 11 Z.....

?,,i ,0.4 , ... SP-S 56 cr

11.....:. .a,7 -0.... e.-.1 Ai ...,;,,,,) ''''rk:A ri, ", yi-N... ,....t.,./...:..

. A 44. la. tu,c. ; c..L. o ,,,(t..,..;.,..; ,

dig ',..4.4 4.De.4 :""», of, : 4,..... .-""" ...1..---: f....7-

, .' Da. icit t.. e..rif;

:IA..; ...,,.. .....

d; , t.. ..:a Lor. 1,a,,,s,' ...a.- rr,+,; )

--r, , t.,:, vv., 0 or.....e. Pg-,:nd.,:rg :. i. v, --"'s., ,.e.,,,.. :;, ...'.....- -414- '

. , 1 't/f ',...:11L.-L(4A. :.,..--;- .r...irti....j I4;. 44....-..:-.A i . - ot:

...

3.

1

)

www.dacoromanica.ro

-5I4 NOTE g VARIANTE

Ar fi versiunea a II-a pe care nu o mai reproducem.Cand se botar' Iste sä publice poezia, incepe a o prelucra, prin adause i desvoltäri, operate In margmea manu-

-scrisului, cum s'a väzut si la Mortua &al Remanierea aceasta prezintä. douä etape, pe care le vom numi III' si El2deoarece sunt concomitente, judecänd dupl grafie i cemealä. Amändoua etapele privesc strofa a 2-a.

Etapa HP- incearcl sä desvolte tema strofei a 2-a §i s o dedublae. In adevär poezia are In faza aceasta 3-strofe. E o operatie destul de laborioasä, (cum se poate vedea din facsimilul aläturat) unnititä cu atentie si careoferi un bogar material de studiu. SI se retie in deosebi, dela subsol, versiunea 20: Ast-fel tu coplelfrumoasd artista' i incheierea asa de logica din v. 19: Art-fel al mea sed.

111 1. 22/9, 27.

15. CAND SUFLETU-MI NOAPTEA

i. and sufletu-mi noaptea veghia in estaseVedeam ca in vis pe-al meu inger de paz5.Incins cu o haira de umbre si razeC'asuprä-rmi c'un zâmbet aripele-a 'ntinsDar cum te vlzuiu intr-o palidä. 1-minaCopilä coprinsä de dor si de taitaFugi acel inger de ochiu-ti invins.

2. Cum marea ce doarme profundä i linä.Reflectä in sinu-i de-amar si luminäPe soare ce trece in calca divinä'Scriind umbra lumei in umedu-i sin,Cu negrele stele, zambirea cereascA,Fäcusi mii de visuri hi suflet sä-mi creascà

noaptea din mine fä.cut-ai senin.

15 [3]. Un soare se vede in fundul de marefiä-ce [undä] cu fruntea räcoare

Reflectä in sfinu-i icoane din soareUn soare in fundu-i, pe valuri mii soniAst-fel [al] meu suflet s'oglindà in tine,

-20 Gändirile toate iar tic se 'nchinä'CAd toate su.nt chipului täu purtä.tori.

Dar faza nu-1 satisface si cura pe foata aceasta nu mai are spatiu, trece, ceva mai departe, in acelasi s-ms.Marta, pe fila 40, unde reia strofa a 2-a si o duce la forma cunoscutä din textul defirutiv, mai putin cele catevadiferente pentru can reproducem strofa eu anexele ei. Strofa s, identicä, nu o mal repetiin. Fuzmnea Inger depazd denlo; aduce ata.' de tiparele de páni acum, o nouä conceptie.

3. Incuis tuteo hainä de non si de raze; 4. Miscind> Ce-asuprI-mi c'un zambet etc. > C'asupti-mi etc.;ir. Värsänd zmä de-aun pe umedu-i sin.2-13. i° Astfel tu copia', tu vis de mbire 20 Ast-fel tu copita, frumoasä artistl(a)

Din negrele-ti stele o dulce zambire Ai scris mu de visuri In mima-mi trisa (b)(a) Ast-fel tu copilb.', c'o blända privin; (b) Ai pus mit de visun in mima-mi tristä > Facusi mu de visurisuflet sä creascä.

14 In sufletu-mi noaptea schimbl in senin >I.s.n. schimbasi In senin >De si. ochm-ti dulce e ciar i senin> i-noaptea-mi pustiä schimbasi in senm; x5. Si marea räsfränge in fundu-i un soare; 17. Reflectä pe gnu- i>R. in s. etc.; 19. Ast-fel [al] meu suflet pe tme te-oglindä, 20. Dar tie-al meu suflet > Gandinle etc.;

Cáci chipului > aci fetelor* tale et sunt puratort > Cáci chmului > aci toate sunt etc.

www.dacoromanica.ro

NOAPTEA...« Converbin Literate», V, 8, 15 Iurue 1871

Trimisä si pubhcatä. °dal cu Inger de pazd (cum s'a vizut din notita poeziei anterioare), 1Voaptea intereseazi,pe ling5: valoarea ei intrinsecl si pentru douä probleme, una de atelier si alta de istorie literati, mai mult sau maiputin anecdotick Gratia si filosofia ronsardignä, ce ni s'a pirut intotdeauna cà aflim in stantele acestea potohte-senme, au fost socotite de unii drept ecou al musei autochtone si, anume, a ltd Alecsandri.

Problema de atelier ar fi urraitoarea: de obiceiu Erninescu lucreazi pe pagina din dreapta a caietului des-.chis. and repeti o fermi sau are a-si nota un vers, ce soseste co anticipatie si se cuvine retmut, trece pe paginadin stánga, imbietoare co albul ei spatiu. Cu atat mai mult trece pe pagina din stánga, and a terminat de co-rectat textul la care lucreazi çi voieste sä-I aibà carat in Eta ochilor, chit cl 11 aici va revem, cu alte corecturi.Noaptea prezinti cazul mai putin frecvent, in care ciorna imtiali e la stânga li desIvfirsirea l transcnerea ei In

-dreapta.O indoialä, totusi, se ridici. Ms-ul 2257 e un ms. eterogen, alcituit din multe file disparate. Legitura apar-

tine Academic'. E drept cl filele de casi vorbirn par sä facä parte dintfun mic grup autonom, judecánd dupi&vie si filigranul ei. In lipsa unuia din martoni cari au prezidat la ordonarea manuscrisului cine ar putea

decide co certitudine?Ms. Primul concept, care si el pare copiat, de pe vreo altà ciorni e, cum se poate vedea, necomplet si figu-

nazi in ms. 2257, 178 v. II transcriem, pistrándu-i toate particularitätile. Scrisul pare concomitent cu cd dinVenera ,ri Madona I:

8. c'o razi > c'o zare; 9 Din ochml tau > Din genele-ti etc.; sI. In lurni fericite > El vegLua etc.;iz. Or poate stai bine* > Or poate Inchide etc..> Or poate inchide etc.; 13. SI pot vedea bineträsurile tale.> S.p.v.b. trásunle-ti pale, 14. Cáci tu ... tu esti el.

NOAPTEA 5,5

m. 22J9,40.Esti demon copilà, cà." numai c'o zareDin genele-li lunge din ochiul tälu mare

IS nicusi pe-al meu [inger] Cu spaimà sà sboareEl veghia mea sand, amicul fidelOr poate inchide lungi genele taleCunosc acum bine träsurile-ti pale

0 tul tu esti el!

Recapitulánd, Inger de pazei prezintä urmitorul grafic al filiatider:I. 2255,48 (in Gensu Pus/tu, c ca 1868, z strofe).

H. 2259,27 (s-ms. Marta, c ca 1870, 2 strofe).

1111'. 2259,27 (c.ca 1871, 3 strofe).

III2. 2259,27+40 (c.ca 1871, z strofe).

31s.

www.dacoromanica.ro

I. 1. N.i.c.m. focul arde > N.i.c m.f. rosu palpOeste; 3. eü stau > sed; 4 ar putut fe; Somnulinchide ocbu, =mea [mea] o [moleseste] tau: mintea o [posomoräste]; 12. de-a > pe-a mea &unte.

111 2217, 179.T. Noaptea in timm.> N. potolit etc.; 3. Pän-ce pan-ce...; 5. Atunct tu apari pm umbrä > A. tin

pm intuneric etc.; 6. .A.c z. iernn dulce etc.; 7 P.g.t.-a t. män[ele] P. g.t -a.i. bratele inn incongioar48. Pálindä; 9. Bratele tale.> Cu-ale tale brate etc.; ro. de fapt: gramuzul (su.); 11. §'apoi. etc.;

316 NOTE g VARIANTE

I. 2277, 17811.

Noaptea in cAminul mare focul galben pâlpäesteFatä 'n fatä 'n sofa roe inteun colt eü stau träntitLuminarea-i stinsl 'n casä eü ed mai cl adormitSomnul imi inchide ochii, mintea o Ab,

5 Atunci tu apari pin umbrä albl i suräzätoareC'o zâmbire 'ndutosatä pe genunchi-mi te aseziStrecori brate moi goale dupä lenesu-mi grumaz

Tu gindesti cä dorm ireato i inläturi Cu o m'AraParul care cade 'n vite peste fata mea pältàNetezind cu ce[e]a-laltä fruntea mea cea linistitàTu lipesti buza ta rosä pe-a mea frunte ",

Si in ochii mei cei umezi tu te uiti cu-atita foc

Aproape in acelasi timp, Cu aceeast cernealä p aceleasi caractere ortografice (färä ca de-o uniformitatepoatä fi vorba) reia conceptul pe pagina din dreapta duce pinál la deplma lut conturare. Acelat concept ilzintalrum, cu foarte putme modificän in ms 2259, 34, s-ms-ul Marta, numerotat intam 31, apoi 28, cu tulul com-plet p situat intre La snormeintul lar Pumnul Aceastä verstune, ultima, e datatä 1870 si dupá ea a fácutdipia ce a trimis la Convorbm.

In consecintä transcriem aceastä versiune, cu toate atnbutele ei, proprn s-ms-ulut Marta §i asezärn in subsol,ca variante, diferentele antenoare, ale ms.-ului 2257, 179:

HL 22)19, 34.

28. NOAPTEA POTOLIT I VANAT...

1. Noaptea potolit i vana arde focul in cäminIntr'un colt pe-o sofá rosä eu in fata lui pnvescInri' ce mintea imi adoarme, pä'n-ce genele-mi clipescLummarea-i stinsä 'n casä somnu-i cald, molatec, lin.

z. Atunci tu prin intuneric te apropii surázändä,Albá ca Zäpada iernei, dulce ca o zt de varlPe genuncht te-asezi iubito, bratele-ti 1ml incongioaräGâtul Iar tu cu iubire privesti fata mea pällindà.

3. Cu-ale tale brate albe, moi, rotunde, parfumatelo Tu grumazul mi-1 inläntui, pe-al meu piept capul culci

ca din vis trezitä cu mânute, albe, dulciDe pe fruntea mea cea trisa tu dai vitele 'ntr'o parte.

www.dacoromanica.ro

zo. Pan fruntea mea sbarcitä 81-a mea mima batrána

TI. 2257,179.14. g.c il5 ape8i bu[za] > d.5. ape8i gura t.d.f.; 15. Pe-a mea frunte > Pe-at mei ochi inclu81 ca

somnul, pe-a mea frunte la muloc, x6. i surazi cu vretie > s.c. ráde visul etc., 2o. Pan frunteaanea sbarcitä, pan capul alb, batrin > P. n-i.f m.s. pan capul sur, bltrán.

NOAPTEA 517

4. Netezesti incet si lenes fruntea mea ceagändind cà dorm ireato, apesi gura ta de foc

15 Pe-ai mei ochi închii ca somnul, si pe frunte in mijlocsuräzi cum facie visul peste imma 'ndrägitä.

y. O desmiardä pän' ce fruntea-mi este netedä si linäO desmiardä pän' esti junä ca lumina cea dm soarePä'n' esti clarä ca o roul, pä'n' esti dulce ca o floarePan' nu-i fruntea mea sbarcitä, pan' nu-i mima-mi bä'tränä.

1870.

Problema de istone hterara, mai mult sau mai putin anecdoticä, e urmatoarea: Noaptea e in tata poezie Cucare Eminescu ultra sub focul de bala) nedrept (mar e nevoie s'o spunem)) 81 de atatea on ignobil (alma dacamai trebue relevat) al crontcanlor timpulut. Daca este un autor mal bártuit, pas ca pas, pentru fiecare dinscrienle lui, apoi este Emmescu. i era drept sá fie astfel. Pentruca suigur Emmescu, la epoca aceasta, rupea Cutoate canoanele 8i, mai ales, pentruca singur el aducea un accent medit in mtilocul unei poezii academizante. Sevor amulti 8i in capitolele urmátoare, crampeie din aceasta neobositá hartutaLi, la care participau Hasdeu i Revista-Contimporata, Ghtmpele 81. Perdaful 81 care, dacá pare a se potoh la un ump, isbucneste Cu mai multa fiine, in epocamatuntaru zianstice, a lui Eminescu, dela 1880 insulte.

De bunä seaml cá poezia lui Emmescu ar fi fost, in once caz, tinta sägetilor, ataca din ele venmoase, cu-care 1-a acopent nepriceperea, exphcabdä, a contemporandor. Ceca ce a determmat, *lusa 81 a desprins din tatanele

avalan8a atacurilor a fost citatia pe ordm de zi, cu care 1-a invrediucit Maiorescu, abia dupä trei poezu pu-bhcate, ca i tementatea de a fi fost oránduit, indata dupál Alecsandn. (De n'ar fi decat atat 81 de i-ar fi cu mult matmulte rpäcatele, ce evident nu sunt 81. inca Maiorescu ar avea dreptul sa doarmá luu8tit in cripta istonei hterare).Este in epoca aceasta, ca un refren (ce revine pana. 81 sub pana'junelut Caragiale), al debutantului pus alátun deun zeu consacrat, refren ce cunoa8te o bogatä existentä.

Pentru cazul in speta, s'a spunem ca Noaptea este folosita 8i ea in räzboiul ce Hasdeu ducea Convorknlor,Jumme: i Nouei Direeln. Cosmopolitismul Convorkmlor fusese relevat inca din Tratan (27 Iunte 1869), unde seputuserä citi 8i laude pentru anurrute productium Columna lus Tratan abunda in epigrame la adresa revisteiie8ene. A Negruzziadele) indicá, singure, natura nomet lui Hasdeu. Nu se ajunsese Inca la cursele, de mar taran!,In care aveau sä cada Convorkrtle, dar articolul Directia Nona» puse varf la toate. A8a cä, incepand cu Nr.-din 9 Iume 187r, Columna lui Tratan infunteaza o rubrica de o Varietati», mai corect, subordora acestei-capitolul: Poesia Maiorescu». Inovatia este anuntatä in ace8ti termeru

Convorbirde Ltterare din las' se lauda prmtr'un articol al d-lui Matorescu de a fi creat o noueleltreepti poeta:, pe langa care un Bohntmeanu, un Sion, un Mure8earm i altu sunt ni8te

In realitate nici chiar aceasti noud direqui nu este de tot nouä.. adevaratu sái fundaton nu sunt refor-matoni dela « Convorbin Literare», a dd. Prodanescu i Cnstonan

Cu toate astea, intru cat celin drept nu revendicä ei 1n8181 laurn pnoritätil, noi unu nu credem decuvunta a contesta 8coalei d-lui Maiorescu mult donta patermtate in sfera galhmatiet i pentru ca toatälumea sä vadà, ca ce fel de poesie anume este nona directa a «Convorbailor Lucrare», vom reproducedin ele in fiecare numar al « Columnei lui Tratan» sub modesta rubrica' a o Varietalilor», cite o musträdin muza d-lor al-de Bodnarescu, Eminescu, Pogor, Iacob Negruzzi, Matilda Kugler, etc.».

°data cu aceastä inqtuntare, se reproducea din Convorkrt Ltterare, dela :5 Mai 1871, poezioara 4e aren,de Matilda Kugler. «Poema Maiorescu » dela 21 Iume (Col. lus Tr, II, Nr. 24), reproduces Cavalerul, de IacobNegruzzi, apärut In Convorkri dela t Iurue, iar numarul urmätor, (Iba, 25, 28 Iume 1871), tara ruciun comentar,altul decat al sublunenlor, poema lui Errunescu. Reproducem doctunentul in forma lui originara:

www.dacoromanica.ro

i) cland cc: o roselinteadevär, poezia apInise in Cu acestä gresalä de tipar: roa pentru roud..

318 NOTE g VARIANTE

VARIETATI

POESIA. MAIORESCU

NOAPTEA

Noaptea poto& ,ri ruin& arde focul inDintr'un colt pe-o sofd rosa', eu in fata lui privesc,Pan'ce =tea lint adoarme, pan' ce genele-mi chpescLumfriarea-i stirial 'n casa somnu-i cald, molattc, hn.

Atunci tu pm n intuneree te apropii surazandäAlbá ca zdpada ierna, dulce ca o zi de vara;Pe genunchi imi sezi bratele-ti Imi inconjoadGâtul lar tu Cu iubire privestt fata mea palndl.

Cu-ale tale brate albe, moi, retunde, parfumateTu grumazul inläntui, pe-al meu pept capul ti-1 culci;S-apoi ca din vis trezid ca manute albe, dula,De pe fruntea mea cea trisa tu dai vitele 'ateo parte.

Netezesti Incet si lenes fruntea mea ceagandind cl dorm, sireato, apesi gura ta de foc

Pe-ai mei och Inchii ca somnul si pe frunte-mi In mùlocsurazi, cum d.de visul intr'o mime! 'ndrotgad.

O I desmiardä, pan' ce fruntea-mi este netedd i luiä01 desnuardä, pan' esta jund ca lunaria cea din soare,Pan' est clard ca o rosd.), pan' esti dulce ca o floare,Pan' nu-i fata mea sbarcul, pan' nu-i muna bätránä I

M. EMINESCU(Cono. Lit. din z Iuniu)

Din numerele urmatoare, spicium acele pasagu in care apare numele 1w Eminescu: Iii Buletinul interior dinII, 26, 5 Iuhu 1871, In paragraful «Mtnunile d-lui Titu-Liviu Maiorescu», vorbmd de invectivele parlamentarela adresa lui Blmupu si a tuturor somitätilor lucrare in vieatä, adaugl: «Pentru dansul, Panteonul se com-pune din dd. Emmescu, Bodn'at" escu, Pogor, Iacob Negruzzi, Burla', Kugler si d. Titu-Liviu Maiorescu I».Sub tulul «Un ra'mäsag», (Columna lui Tralan, II, 30, ii August 1871), arttcol càruia i se da- o intmsa pubh-cuate, face istoncul cursei Gabhtz-Ellias, administrad Convorbialor, «in cari d. Titu-Liviu Maiorescu, bitandu-sijoc de Hárnutm, de Sincam, de Ticbindeal, de Cipanu, de Sion, de Bohntineanu, de toate sorrutIple cugedniromane i mai ales de poep, celebreazI cu emfazi asa numita Noma Directa, inaugurad nsum teneatis I dedd. Bodna'rescu, Emmescu, Iacob Negruzzi si tutti quanti!». (SI repnem cl poezia El ,ri Ea, a farsei, e intercaladIn comedia Orio-nerozia, a cal' ei publicare incepe la 15 Noemvne 1871: Jorj: Asculd-mi, Petricä, domrusoaraManta m'a rugat sä-i copiez o poezie, un chaman' morceau, publicat in ziatul Noua-directiune »). In Buletinutinterior din II. 31, 23 August explica' pentril ce n'a relatat nimic despre serbarea dela Putna: « Dd. Titu-LivmMaiorescu, Iacob Negrazzi, Pogor, Slavici, Emmescu i Xenopolu, pusi In capul serbärii dela Puma, au redus-oIn toad puterea cuvántului, la tristul rol al Unirii Romane, monumentate de eitra" dd. Halfon çi Leiba-Cahane».

Columna I .T. din III, 16, 17 Aprilie 1872 semneazä un inceput de armistitiu. Se vorbeste acum ca laude,.despre Xenopol l de noul avant francamente romiinesc al revistei trans-milcoviane».

camin,

iubit'o,

Si

«

www.dacoromanica.ro

I. E. Toroutiu, Siudii ,ri documente ¡iterare, IV, 1933, pag. 313-320.Titu Matorescu, Insemndr: zdtuce, I, pubhcate de I. Rädulescu Pogoneanu, 1937, pag. 221.I. E. Toroupu, Studri fi documente hterare, V, 1935, pag. ii8.Id., ibid., pag. 457. Tot acolo (pag. XCLIXCIV 11 466-467) o punere la punct a legendei lui G. Panu,.

pe tema memorabilei sedinte.

EGIPETUL 319'

EGIPETUL« Convorbin Literate», VI, 7, i Octomvne 1872

Trecuse mai bine de un an dela tipirirea in Convorluri, a ultimei poezu trimeasä din Viena. Relatule chntrepoet si Junimea se statotaiceau Cu fiecare zi, asa cum reiese din märturule de corespondentä, ate se aflä. « Al-bumul Societätii Jurumea» 11 aratä, sub Nr. 49, intrat ultunul pe anul 187t, In tunp ce, dintre cei mai apropiati,Bodnärescu intrase din 1866, Ionitä Badescu dela 1867 iar Miron Pompilm din 1869. (Dei colaborator asiduusi tot atát de asiduu corespondent, Slavici inträ la Jutumea in 1874, iar CreangI in 1875) 1).

Revenit in vara lui 1872 in tarä, Erninescu isi trece timpul intre Botosaru si Iai. Maiorescu 11 va fi intilnitla 28 Iunie 1872 in Botosani, dad e sä judeas' n dupä una din Insernnärile jurnalului säu, unde comunicä, incre-dmtatä de Eminescu, o anecdotà pe seama lui Ionitä Bädescu 2). In August, si tot din Botosam, poetul tnmitelui Maiorescu, o lungl scnsoare de recomandape pentru Toma Micher, violorustul de mare nädejde. E unul dincele mai sugestive documente ale corespondentu enunesciene. Model al diplomapei epistolare, ea trece peste greu-táti grape umorului ingenuu, una din coardele lui Emmescu. Repnem chnteinsa, si nu numai pentma vinedela un familiar al sedmtelor, sugesta : «O seratà a Junimei de es. ar putea deveni p mai delicioasä co con-cursul au» a).

La z Septemvne 1872, Eminescu se aflä in Iasi si participà la sedinta Jurumri, ce se tine la Maiorescu, fundde Eta, afarl de amfunon si poet: Pogor, I. Negruzzi, L. Negruzzi, A. D. Xenopol, N. Ganea p M. Pomplu.«D. Emmescu, stä scris in procesul-verbal al acelei sedmte, ceteste fragmente din Diorama p anume Egipetu/si inceputul Evului de nuiloc. Apoi ceteste novela sa Sermanul Dionisie. Asupra acesteia D. Pogor p Maiorescu.observä el sarsitul i modul deslegIni nu corespunde cu caracterul intregii scneri. Se pnmeste pentru a se tipän».Isaleste secretarul sedintelor, A. D. Xenopol 4).

Document de douä ori pretios, prin datele cronologice, ca i prin mformatia a la epoca aceea Es:petal eraprezentat ca un fragment din marele poem al succesnum männlor si decäderilor, numit in ultima analizä, in pro-cesul-verbal amintit: Diorama. Manuscrisele confirmä intru totul aceastä filiatie. Diorama este de fapt, poemu/cunoscut, mai ales, sub numele de Panorama deferaiunilor sau Memento mom, semnalat i studiat, In deosebi, deC. Botez si de d-nii N. Iorga p G. Cllinescu.

O editie criticä a acestui poem, ce se intálneste in afara a douä còpii masive (ms. 2257, 73 v. sqq. 1 2259,86 sqq.) i In numeroase alte fragmente, dintre care unele, vermin ulterioare, i deci perfecponate, o atare edmetämine a se executa. Ea e cu atat mai necesarä, ca cât odatä ca dánsa se vor ilustra atätea puncte din crono-logia acestor ani 1870-1872, asa de bogati in lucräri de amploare, ca i rumul foarte sustmut in care au fost elerealizate.

Ms. Unul din primele ms. in care apare schitatä tema Egipetului, este ms. 2285, 143. E o paginä din unlit.din caetele, solid legate si de formatul 13 cm.x 19.5 cm., in care isi nota rezumate i cursuri, pe Rugg nenumäratemorne de poezii. Pagina e prin sine elocventä, de aceea o transcnem pästrändu-i intacte atnbutele. Sà sem-nalár" n, doar, cà ultimul vers, apartinänd Panoramei aratà p mai bine matca comunä, in care Egrpetul era unulelemente. Pentru cronologie probabilá trunitem la pag. 321, jos, in subsolul respectiv, unde se dau douä..variante ale v. 24, din prima paginà a aceluiasi manuscns.

228/, 143

ascuns, acopent de välul Isisei Apà din intunericTó x ax6rovç q5dcoeDiodor).Legenda Nilului in Bennaga Astapo rehot Apa ascunsä.ein Abfluss der DunkelheitAbyssus superior abyssus coeh tropische Regengusse Steigendes Flusses.

Wurzeln dieser Berge.

www.dacoromanica.ro

« Dupl versul 6o urmeazä un sir de versuri, care trebutau sä alcätinascl 4 strote a sase versuri, dar numaidouá clin ele sunt inchegate, iar douä au rämas neisprävite; la aceste versun a renuntat, pästrind numai tret, careau trecut ca v. 67-69 in text». (M. Errunescu, Poesu, echtte ingnutá de Constantin Bote; «Cultura Naponaa »,1933, pag. 293).

V.i. Colo 'n Nil sboarä u[n]* fulgen> Ca sägeata sasie Nilul galbern valun raul maur >Nilul misa' valuri blondepe campu intin[si] > N m.v.b.p c cuprinsi etc.; z. Peste el cerul d'Egipet nsipit in finan de-aur > P.e.e.d.'E.nsipit din foc i sur > P.e.c.d.'E. disfacut din foc i aur; 4 Flori buuteni in aer stralucese frumoase > F.b.i.asclipesc etc.; 6. de fapt Altele (cm) rosu etc. rdmas thn Altele (su.) rosu ca carbunu, alte albastre ca (sic.ocht ce pling, vers defect;

.H. 22f9, 87v, 88v, 89v.t. Maur ; 3. Pe-a lui malun gálbui, ese, stuful etc.; 4. Flon giuvaerun in aer etc.; 6. jaatic;

-320 NOTE I VARIANTE

urmeazd 3 versum germane, re/imite vreo lectura' is de o lecpune, lncd nu lntru totul sigurd, apoi.

Nilul de-aur (isvoräste) ce t'Asare

Dac' al noptit intuneric 11 topesu in apä ciará

Dac' al nopth intuneric mestecat de luna ciaráL-at topi in apä calda stralucitä si amará

E c'al noptu intuneric aurit de luna (ciará) varäPrefäcut in apä caldä claroscuro." si amará:

As' a Nilului largi unde

Misoarl dupä stele

1 manara dupà stele a popoarälor arareO räsai din umbra noptii lume-a visunlor mele

Versiunt complete se &ese in mss. 2257, 90-95 si 2259, 87 v. 88 v., 89 y. prima in vecinätatea si a douaintegratä chilar (pe verso-ul pagmilor) in poemul Panoramei desertdcsundor. Amándouà versiunile nu se depärteazä:prea mult de textul definitiv, asa cum a apärut el in Convorbsri hterare. huila versiune, insá, prezinti toate carac-terele de atelier, ale unut text ce se elaboreazi si trece prin chmunle faceru. Dovadä vanantele nenumärate, cese pot urmäri in subsolul textulut respecttv. i, aici, cata* s'A laimunm o cestiune de metoca. In mod normal,când dona: versuiru nu se depärteazä, cum e cazul Cu acestea, prea mult intre ele, vanantele toate se subsumeazäsi se raportá la textul ultitn Ar ft fost deci fuese sá transcnem versiunea mai nouä. din 2259 si la ea s'a' rapor-tätn atät diferentele din 2259 cät si. pe cele din 2217, prima versiune.

Am experimentat, intru l'uta; acest mod si am ajuns la concluzia a tot caracterul de gestatie din prima ver-siune, se pulverizase. In fond, din aceste dona.' vermut, mai importand e ces mai veche, ca mal diferentiatä,mai interesantä pentru unnärirea procesului de creatie. De acera pärá"sind normele obicinuite, am preferat sá tran-scriem aceastä versiune cu tot cortegiul ei de prefacen. In felul acesta se clarifica: si problema celor patru strofenoui, despre care se vorbeste in argumentul analitic al eclitiei Botez 1) Ele sunt, cum se poate observa, incercirderepetate i depà5ite ale celor douä strofe ce urmeazä dupi versul 6o. Exemplul e unul din cele mat sugesttve.

Ne rämänea, acum, versiunea a doua, din 2259, care e de fapt transcnerea, pusä la punct, sub toate rapor-turile, a verstunu precedente. Toate diferentele acestei de a doua versiuni, le-am asezat in subsol, la locul respectiv.Ele se citesc, deci, raportate la textul deis eta; si arará cá Egipetul era aproape definitiv conturat, încá din c.ca.1871, anul întâiei vermut. Pentru inlesture, vom nota cotele, insopte de I si II.

I. 22)7, 90-9f[EGIPETUL]

Nilul misa valuri blonde pe campil cuprinsi de maurPeste el cerul d'Egipet disfäcut in foc i aurPe-a lui maluri sese galberu* stufu[1] creste din adâncFlori bijuterii in aer sclipesc tainice in soareUnele-albe, nalte, fragezi ca argintul de ninsoareAlte rosii ca jeratic, alte albastre ochi ce plâng

www.dacoromanica.ro

21

17. Munti > Au matt etc. 24. Rade spre-a rn]gropa un secol > Racle-a gramadi etc.; 26. Luna 'n mare-siscaldi chipul si pm nouri le alungi. 33. Inzadar caut' al vietei inteles adânc secret*; 34. Ese 'n noaptelui umbra linä* mare desfalsoari; 35. P.u.m.d.p. Vai* pe unde de popoara; 36. Umbra gandurilor > U.vis[unlor] > U. glindulm de rege se aruncl 'ntunecat;

II. 22f9, 87v., 88v., 89v.7. Pm, 8. Pasen; To. Innecat in vecituci visuri, räsarit etc.; r2. dor; 13. ferice ; 15. gi-

ganti ; 17. antica lor; 18. Le-au spoit cu-argmt etc. > Le-a 'mbracat cu-argint etc. 24. Rade ce incapin ele fantasia unui Scald. Creion slab sub fantasia: teocliceea de ssgur dupd ce va fi notat in nos. 228f, variantele dema: yos. 25. Se 'nsereaza. Nilul doarme etc.; 26. Luna 'n mare ici arunca chipul i pnn nori ; 27.çi 'nnaluntru; 28. Este regele. In haina' etc.; 29. El intrl sà vad' acolo tot trecutul I se rumpe; 30. vad.31. intelepciune ; 32. bune ; 33. nedeslegat.; 34. E.'n.n. cl-a.1. umbra lung Intl= se desfasoarà35. Pe-ale Nilului mari unde > Pe-ale Minim lucu valun Astfel pe-unde de popoarl: matures depdyrtd;

228y, z.24. Incapand theogonia din gandirea unui Scald > Incapand teodiceea din gandirea unui Scald.Pe aceeayi filo, acelayi scris, aceeayi epocd: Insemndri de rufdrie fi data 19 lulia r87x; mai jos flume de cursuri

profesor!, In nemyeae: Pandecte... Prof. Arndt, Logica Prof. Vogt; Istoria filosofiei Zimermann.Pe fila urmdtoare Internat.: In kgdturd ca Putna.

EGIPETUL 321

pin tufele de ragturi ce cresc verzi, adance, desePas'éri. imblânite 'n cuiburi distind penele aleseCiripind cu ciocu 'n soare, gugiulindu-se cu-amor

lo Innecat in visuri vecinid, rlsärit din sfinte-isvoargNilul raise a lui legend i oglinda-i galben-clargaträ marea linistid ce inneacà a lui dor

De-a lui maluri sunt unite carapii verzi i tgri fericeMemphis colo 'n depgrtare cu zidirile-i andce

15 Mur pe mur, stâncä pe stâncg, o cetate de gigantiSunt gândiri arhitectonici de-o grozavg mä'retieAu zidit munte pe munte in antica-le trufieLe-au spoit cu-argint ca 'n soare sä: luceascg inteun lant

sä parl rgsgritä din visgrile pusdei20 Din nisipuri argmtoase in miscarea vijeliei

Ca un vis al märii sfinte, reflectat de cerul cald'aruncat in depgrtare ... Colo se ridic trufase

eterne ca i moartea piramidele-uriaseRade-a grImädi in ele fantasia unui Scald

25 Se 'n.sereazg Nilul doarme i es stelele din strunglLuna 'n mare [i]si aruncg chipul si pin non le-alunggCine-a deschis pirarnida si näuntru a intrat?Este regele ... In haing de-aur ro i pietre scumpeEl intra sä. vadg. 'n visu-i tot trecutul... I se rumpe

30 A lui suflet când priveste peste-al vremurilor vad

Inzgdar guvernä regii lumea cu intelepciuneSe 'nmultesc seranele rele, se 'mputin faptele buneInzgdar caut' al vietei inteles nedeslegatEse 'n noapte lui umbrg lungg, mare desfäsoarä.

35 Pe un mur de piramidg Astfel pe-unde de popoargUmbra gändurilor regii se aruncg 'ntunecat.

www.dacoromanica.ro

37. de fapt- visunlor (su.); 41. Se unesc sá scalde* 'n mare vechia cea impáritie; 43. Riul sfánt ne povesteste-despre zilele bátrne> R.s.n.p. despre vrenli apuse sure; 44. Despre enigma > De-a isvorului lux tainä etc.; 45-Sufletul crede* > S. se 'mbatá etc.; 46. Pahruen > Palmix etc.; 48. Undele Inseazá spume, ceruele viseazI non.

49. 51 in t.m. galerule de colona[de] > de fapt: galenile (sic) de m. a.; 5x. §'ale (sic); firesc: §i ahpreoplor etc. Edgla I. Scurtu a intradus aceastel corecliune den 1908; 52. de fapt: §i l'a (sic) vintul etc.;.53. * Piramidá jalmc* > Piramidele din crestet aiurind si dulce suni; 55. Colo 'n tumul nalt ce-ardicá fruntealux in noaptea. ; 56. Str[aja] * > Magul adán= in ginduri etc.; 59. 5.c. b.z. limile > 5.c.b.z. carärusile etc.;6o. A afiat sAmburul mmii, tot ce-i sfânt, frumos i bun,

61-62. I° 51 se poate el 'n revolta de-a poporului prostieDe a regtlor

20 Man' iat poate pe ginta cufundatal-in räutateSi pe regu pluli -

66. Unui popol > U. ginp etc.;11. 2219, 87v., 88v., 89v.

39. de-argint -; 40. Toat' a apei §2a pustei i a nopth máretie; 41. vechea-aceá; 42. mint; 43-m povesteste; 46. raze; 47. - noaptea-i; 48. cerunle; 49. 51 in templele rrarete de marmuri albemedia ulterior, deasupra huid de pulule, notat: colonade ,ri versal Idrat nefinit; 50. vesmmtele; 5x. argmt-;

52. la vintul; 54. sgbanc; 55. frunte-i; 56. Magul pruvea pe gfinduri etc.; 59. Si C11 bátulzugriveste'cárärusile gásite -.> 51 c'un ac el z.c.g. 66. stors.

3 22 NOTE 51 VARIANTE

Ale piramidei visuri, ale Nilului red undeAle trestiilor sunet, ce sub luna ce pátrundePar a fi snopuri giganted de lungi sulite de-argint

40 Toatá-a apei, a pustiei i a noptii mIretieSe unesc sà 'mbrace mändru vechia ceaSà invie in de.serturi §ir de visuri ce te mint

Räul sänt ne poveste§te cu-ale undelor lui gureDe-a isvorului sälu tainä, despre vremi apuse sure

45 Sufletul se 'mbatI 'n visuri, cari-aluned In sborPalma risipiti in cringuri auriti de-a lunei radNaltà sveltele lor trunchiuri - noaptea-i darà, luminoasIUndele viseazá spume, cerur[i]le 'nsirá non.

Si in templele mIrete, galerii de marmuri albe,50 Noaptea zeii se preimblä In vestmintele lor dalbe

S'ale preotilor cântec sunI 'n arfe de argintSi la vântul din pustie, la rIcoarea noptii brunIPiramidele din creltet aiurind i jalnic suná

sälbatec se pläng regii in giganticul mormânt.

55 In zidirea cea anticI sus in frunte 'n turnul maurMagul prive.ste in ginduri in oglinda lui de aurUnde-a cerului mii stele ca 'ntr'un centru se adunEl in mic priveste-acolo dile lor tlinuiteSi cu bältul zugrIveste cAráru§ile gäsite

60 A aflat sámburul lumii, tot ce-i drept, frumos i bun.

Si se poate ca spre rIul unei ginti efeminateRegilor pätati de crime, preotimei desfrânateMagul, gard al fázbunIrii, a citit semnul intorsS'atund vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri

65 Astupänd cu dânsu-ora§e, ca gigantice sicriuriUnei ginti ce faifa vieatá 'ngreuià pämäntul stors -

www.dacoromanica.ro

67. de fapt: Uraganul (sic) acum etc.; 69. cei odatá addugat ulterior (cf. mal fos, varianta din 11.22, undehpseste ) ; 72. Sorind viata lor bogatá > S v.l. de basme etc. 78. Din a valunlor sfadà soapte > D.a.v.s. pro-rocin se anche,

Strofele 6i--66 fl 67-72 s'au cristaliza dupd laborware prelucan, in urmdtoarele doud strofe, conturate de asamamerd, cd ar putea luate drept doud strofe nota. O lectura' atentd araa, totup, cd ne afldm in faps unor :Vare inter-mediare,. asa dar vanante. In/di se naced, pentru inceput, ceiteva fncerars pärtiPte:

Dar aflat-a i blestemul care litintle desface (a)De 1-ar spune toatil lumea In cera*" s'ar prefaceIn pust_tu s'ar face-Egiptul i mune n'ar fi ranas (b)

Vai aflat-a unul* ranl din gánchrea lui ascunsäSemnul tnst pe-o carte-1

(a) Dar aflat-a si a lumii > D.a.-a.s. blestemul etc.; (b) I.p s 'a f. E.si rumie n'ar rAmáneá

Dupd aceea, strofele Je contureazd

Semnut sfeint Ilzugaveste argintat* de mândre runeIntr'o carte ande-: scrisd toat' a lumli 'le/epa:me ...

«Tot ce este infloreste numm pe a fin: ai« De-a larat aite-aceste vestezeite p se stingel»Dupd moartea-: alte unul ca prtnrile-i ndangeTocma 'ntors semnul putermc . pronuntatu-l-a

intors pronunid semnul atunci ampu se usuaUsaciunea-acele sesun cdldura le apua

cetdple 'n rusne cad poporul ei s'a strnsro Uraganul o aleargd pa'n' ce can luz fi crapd

,s7 pustml tot nisipul l'apa Nilului 1-adapdArunandu-1 peste ampu inflar:/: /I zdriibitori

r. Semnul sfint 11 zugra've,de intr'o carte >S.s.i,z.o frumoaa, addna rund ; y. de fapt: Dup'a moartea-i > Dup'a[ce] munt-au anal > D. moartea-i ate unul etc.; 6. Semnul sfr1nt >Tocma' ntors semnul puternic ,ri pe-a luiE.> Tocma 'ntors etc. ; io. Uraganu-aleargd > Uraganul o aleargd etc. ; 11. de fapt: ,S.p.t.n. l'apa Nslulta le-adapd ;12. Gamddindu-1 peste ampu

Apoi un vers rzolat, ni rima stingberd ; poate intenliona a continue descrierea

Apele isvoru-si urcA, ranin lispezile sure.

22L9, 87 v., 88 v., 89 V.

69. Astemándu-lpeste ampii [cei odati] inflonti ; 70. M.T.t.'n copentl-i de rume ; 71. sabatee;72. S.v.l.d.b. peste campu rusipiti > S.v.l.d.b. pm cimpie rusipiti; 73. Dar p-acum culegánd stele etc. > Darst-acum turburánd stele etc.; 74. incet-incet; 75. Si-acum luna argmteste etc.; 76. 'atunci sufletul visea25toat' istona strovecbe; 77. urecbe; 79. 5i-atund M.s.r. argintos vis a.p. > gind al pustiet;

21

EGIPETUL 323

Uraganu-acum aleargA pan ce caii lui ii crapäin Nil numai pustiul nisip4u1 §i-1 adapà

.A.sternandu-1 peste cimpii cei odatäMemphis, Theba, tara 'ntreagl coperitä de ruinePin pustiu sträbat sälbateci mari famiLii beduineSorind viata lor de basme peste câmpii

Dar si-acum culegand stele pe-ale Nilului lungi undeNoaptea flamingo cel ro.su apa 'ncet, 'ncet pätrunde

acum lun' arginte§te tot Egipetul anticSi-atunci sufletul viseazA toat' istoria strävecheGlasuri din trecut strähate l'a presentului urecheDin a valurilor sfadä prorociri se aridic.

70

75

www.dacoromanica.ro

84. and din.> S'aud sunete ce parcal de sub pärnânt > Din pImânt etc.Ir. 22.19, 87V., 88 v., 89 v.

80. I.rn. din suflarea ; 81. privesc ; 82. mestecate; 83. jele.; 86. N.'n.f. gra-d= are, porni cu mere d'aur coapte ; 87. popor,; 88. se duce,; 89. S.I.c.d. Memphis unde 'n sâli lumuulluce ; 90. pin' in.

Iati cateva din paguule acestea 2286,49-51, 59 v.-6i, 65 v.-68 v. Agyptische Geschichte; 2287,80-81;2257,173-173 v., 210, 2290, 85 v., 2276 bis, etc., etc. De sigur, trebue distms intre notele egiptene dm Viena sicele de Berlin, de dupi compunerea poemei.

Si tot acestei epoci, se anexeail i ecounle egiptene infiltrate in nuvela Sdrmanul Thonis.

i) I. A. Rädulescu-Pogoneanu, Kant fi Eminescu. Traducerea criticei raputui pure, Convorbin literare, XL, 68,IunieAugust, 1906.

3) In .Arcbaeus (2269, 19-39), povesure lunpede orientatä, pasajul sunk': ...sä ne amestecäm visunle sigändinle noastre cu ale ion... In ele trkeste Archaeus Poate cà povestea este partea [ceal mai frutrioasä avieçii omenest. Cu povesti ne leaganä lumea, cu povesu ne adoarme. Ne trezim i munan cu ele Auzit-aitu veodatä povestea regelut Tlä?».

324 NOTE g VARIANTE

S'atunci Memphis se ridica.' argintos vis al pustiei/30

Inchegare maiestria de suflarea vijelieiBeduini ce stau in lunl, o minune o privescPovestindu-si basme mandre mes[te]cate numa 'n steleDespre-orasul care ese din pustiile de jeleDin pIrnant, si de sub mare s'aud sunete ce cresc.

85Marea 'n fund clopote are, care sura 'n orce noapteNilu 'n fund grAdine [are], potni cu mere de-aur coapteSub nisipul din pustie cufundat e un poporCe cu-orasele-i deodatI se trezeste si se duceSus in curtile din Memphis, unde 'n sàli lumina.' luce

90 Ei petrec in vin i 'n chiot or-ce noapte pan-in zori.

* *Statornic in procedeele sale literare, Eminescu foloseste aceleasi teme si motive dud In versuri, când In prozä

Ca si pentru Sara pe deal, CdIrn i altele, ecouri din Egipetul, tree in inceputul rnarei nuvele, de 75 pagini, Ava-taris faraonului Tlei, (2255, 92-162) ca sà intrebuintlm denunurea ce i-a dat d-1 G. alinescu.

Preocupäri constante despre Egipt, fie in nemteste, fie in romár. ieste, se intilnesc, nurneroase in ms. 2285 si2287, ecouri de cursun i lectun utuversitare si ele au fost semnalate inch' din 1906 2). Urma-rind reflexele kantienein opera lui Eminescu, d-1 I. A. Rädulescu-Pogoneanu supunea unui examen critic povestrea filosofici Archaeusdin ms. 2269, 19-39, upäritä cu un an inamte de I. Scurtu i semnala unele redactiuni antermare, aflate in ms.2287, 70-75. Din ele,se cuvme sá retmem in deosebi ra'ndurile urmkoare, ce pot fi privite ca o introducere,socot, la marea povestire Avatarit faraonalui « ...s1 ne amesteclm visurile i gandirde noastre cu ale lorPoate cà povestea este partea cea mai frumoasi a vietn omenesti ... Cu povesti ne leagäni lumea, cu povestine adoarme Ne trezim i murim cu ele ... De ce sä n'o auzim si pe aceea a regelm M.?» (2287, 75) 8) .

nuvela se deschide cu urmätorul peisagiu egiptean, in care reträesc ecoun din vechea poema:

2277, 92Sara sara sfanta i limpedea mare îi intinde panzIriile transparente de azur

sub luna, care 'n nIltimea depIrtatI a cerului trece ca un mare mIr de aur netinut denimic in eterul albastru pustiile Nubiei lucesc verziu sur ca campii de ghiatI, pe carea calzut o ninsoare usoara: si Memphis, divina Memphis îi ridicI colosalele ei zidirininse de lunI in depIrtarea tairei ... pare ca.' 'nteo noapte de varI ar fi nins deodatI opulbere de diamant peste toata.' lumea si urmele acelei strIluciri ar fi muiat i 'ndulcitaerul cel dulce al Egipetului, i numai Ntlul îi leaganI miscItoarele i lungele lui maluri

www.dacoromanica.ro

2) I. E. Toroutm, zbid., IV, pag. 460.Cf. Rotanul, XVII, 16-17 Iuhe 1873, un necrolog substantial, neiscaht, pentru Philmète Chasles.Ibid.,3 Iunie 1873. Articolul era insotit de o nota pm m care redactia se desohdariza in acesu terment:

« prin aceasta nu intelegem irisa de loc a ne pronunta in favoarea d-sale, in discutiunea literal-A ce are cud. Matorescu p mat putm inca a lua cea mai mica parte nat insine la aceasta' discutiune».

pentm a incheia cu Pantazi Ghica s'A retmem p aceste douà randuri, dinteo schita a anului urmator:« Da, toate mor in lume doamna mea, poesnle mele ca p ale Dommlor Bodn'arescu, Emmescu p Prodánescu;N'asile Alecsandri p Zamfirescu au noroc poezule lor traiesc, sunt cantate pe toate tonurile, admirate pdate, poeznle lor vor trai etc., etc.». (« O arruntire», Revista Contimporand, II, 2, 1874, pag. i5o).

Revista Contimporatid, I, 4, Iunie 1873, pag. 384 sqq.Convorlim Lao-are, VII, 2, i Mai 1873.Ibic 1 , 4, i lidie 1873.

EGIPETUL 325

de papurà, pintre cari curg oglinzile lui mari, cari reflecta lumea cerului i parcà apelelui miscându-se una peste alta ca linçolli de cristal miscältor suná in adânc cântarea-can-tärilor. Usor sboarä luntrea micä i neagrä, asemenea unei cugefäri pmtre tablounlemärete desfäsurate de o parte si de alta a räului ... orase vechi ce-si construesc zidirilelor sure si colonadele lor infinite in lumina noptilor, piramidele morminte de regi, cran-guri de palmieri i numai pälsäri cälkoare sträbat cu aripele 'ntinse inteun lung triun-ghiu adäncimile färäi de margine ... unde merg? unde?

In luntrea neagrä e culcat i capul lui mare in perini de mätasä, bolnavul rege Tlä,In jurul naltei sale frunti o cununä de flori de mac ... de flori a uitärei si a somnului

Am mulata cu prileml poeziei Noaptea ., de inceputul acelei reactiuru la care da nastere, atat poezia, 'Ultratotal noua, a lui Eminescu, cat mai ales cutezanta cu care Titu Matorescu il asezase alaturi de Alecsandri. Egi-petul isi are p el partea in aceasta navala, in care se intalnesc aliare nepriceperea p zeflemeaua, pedantena si opa-citatea. Cronica Egipet ulus ocupa ami 1873 i 1875 p prezmta, ca tot ce se atmge de poema lui Emmescu, inmutede toate un mteres documentar. E interesant, cred, s'A spicium din aceastä bogatä croma, intfo vreme in care,pentru cei din Juramea, certitudinea valorilor lincei emmesciene aparca ca fiecare noua producve. Asa se explica,socot, amanuntul el in sedinta din 6 Octomvrie 1872, dupa aparitia Egipetuint p in lipsa poetului, se« cuesc poe-siule lui Emmescu, pubhcate pana acuma »1). Erau, precum se stie, de toate, sase.

Camparna e dusa, cum era p. firesc, de Revista Contimporand §i de afiliatele ei umoristice, in deosebi de Gbim-pele. Patata= Ghica sustmea in coloanele Romeinului. Observatnle i obiectnle nu difera prea mult si nu dau dovadäde prea multa' fantasie, reluate cum sunt dela un articol la altul. Intáiul in ordmea calendarultu, e arttcolul lutPautan Ghica « Cáteva cuvinte asupra criticei d-lui Titus Livius Maiorescu in betia d-sale de cuvinte din Convor-biri Lim are». Pentru cele cateva nume proprn invocate, casi pentru aerul lor presumtios, se cuvm retmute randurile:

« Daca d. Titus Livius Maiorescu nu poate fi un Ste-Beuve, un Philarète-Châle 2) un ThéophileGauthier, sä fie d. Tifus Livis Matorescu, trecem ca vederea contraventimule d-sale catre graina-ticá logicá, caci omul nu este tare in ele si nu avem ce sa-i facem.

Am avea insa un consatu amicale sal dam Titus Livius MatorescuS'a nu la in crittcele d-sale acel aer doctorale, care nu-i convine, p s'A fil de aci nainte tot atat

de modest, pe cat sunt p cunostintele p puterile d-sale in materu hterane» 3.

Restul mtereseazà mai pupa. Jummea ortaua de adrruratie mutuall»; Matorescu « farceur» literar sicopist dupa Cabams, Darwin etc , etc. sunt locuri comune ale une aceleasi familii de spinte. Cu mult mai ca-racteristtc, chiar tipic pentru genul p tonul aplicatulor critice, ale adversarilor, e articolul, al doilea in data, al luiPetru Gradisteanu: « Convorbirile Literare si Revista Contimporana» 4). El vine dupa articolul lui Maiorescu:« Sepa de cuvinte in Revista Contimporand, studm de patologie literata» 5) si va fi urmat de « Ráspunsurile RevisteiConturiporane, al doilea studiu de patologie hterará»6), ceca ce explica' multe din ostilitatu. Usan' de o parte totceca ce se tine de aceastl polemica i ne oprim numai la paginile in care se vorbeste de Eppetul

« Daca sentimentul de mstitie este strám de d-1 Matorescu, ce mobil i-a pus oare condeml in maná?Simpla dorinta de a culege exemple, pentru tesa sa) E vorba de a veril In amtorul stimtei? sä-i oferimp nat un buchet pentru complectarea studiultu säu. N'avern decat sà luam un numar oarecare din Con-

www.dacoromanica.ro

326 NOTE g VARIANTE

vorbiti, de exemplu numarul din t Oct. 1872. Gasim ad o poesie de D. Eminescu, de genialul D. Emi-nescu, pe care direcpa noud 11 pune imedtat allturea cu ... D. V. Alexandri S'o exammlm. Poem seintituleazä Egrpetul i incepe astfel:

Nilul =sea valuri blonde pe campii cuprinsi de tnaurCu primul vers incepe scrinteala: Cum la D. Etrunescu campii? ca pluralul dela cdmpie on dela cdmp,

itnpreuna ca articolul?

Giganfi care rimeazá ca lanfi i asta sa fie hcentl? Noua direcfie a sl apnea: sa rtmeze amor caciur i tuba ca vdzut pentru di se potnvesc consoanele dela fine».

dupi alte exemple, tot atat de ingenioase, in care se vorbeste de absenta analtzei logice, de abur de epitete,de gresite acorduri de gramancl, urmeaza:

« Las la o parte o multime de alte frumusete ale gemalului D. Emmescu care si-a castigat un locatit de 'Malt in noua directiune i mil opresc un moment la strofa opta:

Raul sfint etc.Mare necaz trebue sà fi avand D. Enunescu pe prosoche ca permita' a rima sbor cu nor: i razd

ca luminoasd. De ce nu si cash' ca land? amar' tdoua. se terminä ca aceeast vocall Asemenea ineptii nusunt tolerate ma unui scolar din clasa Ill-a gunnasiali, si d. Erninescu este in fruntea nouei &rec.': um I

Totul s'a metamorfosat in named, sub bagheta magica a d-lut Eminescu undele nu maiproducspume, ele viseazd spume, si viseazal destepte pentruca in acelasi tamp stau la mull; nu mai se insirä nontsub cer, ci cerul pomeste in inspectie ca sil lustre non I ...

Daca vreodata cuvintele au fost e insirate pentru placerea sonului lor çi farà nici un respect pentruinteligençà », de sigur ca poesia Emmescu poate fi premiara In acest gen de elucubratium.

Ce este insä d. Eminescu, cu tot bogatul säu asortiment de gresale grosolane, de gramatica, deprosodie, de logica, ca toate pleoptitele sale chiar din o aid' poem; pe linga' D. Bodnarescu, un altpoet läudat al noue: chrectium?».

In numärul urmator al revistei, D. Aug. Launan (Launan-junior, cum h spune Maiorescu), comenteaza larubrica « Tablete bibliografice» cateva din productule aparute in Cot:writ:rt. Despre o poezie a lui Bodnarescu,vinovati de greseli de riml, in genul celor semnalate si pang acum, se scrie e Nu cumva Cerfetorul s'a phmbatprin Egipetul genialului D Eminescu? » 8), lar despre Dommia Ruxandra a lui Nicu Gane: « Nu stiu ce nnmar deordme a dat D. T. L. Maiorescu dupal D. D. Ernmeseu si Bodnarescu, nuvelistului de care vorbim, in congre-gatia Convorbtrilor, scnerea sa insá mental sá fie catita si o recomandäm din toatä inima Dommla Ruxandra ne-amangaiat de zäpäcirde cu cari sunt adeseori incarcate Convorbirtle» 2).

In timpul acesta Remsta Confimporand editase actul I din Musa dela Borla-Rece, bufonena hterarä» ahail Zamfirescu, a carei reproducere se unneaza in numerele dela 22 si 29 Dille, acelasi an, ale Ghimpelui. Cumincepand din Noemvne, se tmäreste in coloanele acelulaci alar ci actul al doilea, si cum poeziile lui Enunescuapirute In rästimp sunt si ele iroruzate, läsärn acest izvor pentru la urtnä

In numärul pe August, V. A. Urechia iscaleste articolul Noua Directiune din las », din care retinem: Cinenu-si anunteste cum d-lui (d. Maiorescu) in primele confennte din Iasi, in saloanele blued, a inceput prin a pro-pune arderea a toate Incercdrile noastre ¡iterare, färd deosebtre de V. Alecsandri, pe care mai apoi tot d-lui 1-a iertat,ca s1-1 pule aläturea cu. DD. Bodnärescu, Eminescu si ceilalti?» 8). lar in numärul pe Octombrie, acelasi D. Aug.Launan, revenea in ale sale « Tablete bibhografice»: « Cat pentru. Turta d-lut M. Strajan, noi n'avern decat säfelicitirn pe confratu din Iasi si sä le multInum cä nu ne-au mai dat si de astadatä o dosi de Bodnärescu-Naum-Emmescu » 4).

Dar dad. acestea, ci altele, constittuau latura serioasä» a campaniei, ea mai prezinta si una de bunä dispozitiesi chiar de oarecare spirit. Ea trebue calutatä mai putm in paguule pubhcathlor umonstice, lamentable, in ma-jontatea lor, cat in lucran, ca aceea a poetului Mihail Zamfirescu, atat de discutabil in opera lui origniaLi si ma-cabrá dar atit de surprinzator in opera, al card tidu convict sum': «Musa dela Borla-Rece. Bufonerie literata hricaIn trei acte de Henn Meilhac Ludovic Halévy. Muzica de J. Offenbach. (Editará de Revuta Confimporand, Bu-curestt, 1873)».

Brosura aflätoare in Biblioteca Acadenilei Romane cuprinde doar actul I si atata si trebue ca se tipanse laepoca aceea, dupl cum reiese din rindurile in can Gbimpele (XIV, 24, 22 Iuhe 1873), dupà cateva fraze, nefe-

Remsta Contemporand, I, 5,1 Iuhe 1873, pag. 491.2) find., pag. 492.8) Ibtd., I, 6, i August 1873, pag. 546.4) Ibid, I, 8, z Oct. 1873, pag. 736.

www.dacoromanica.ro

1) Reproducerea in Ghtmpele, XIV, 24, 22 Iuhe si 25, 29 Iuhe 1873.

EGIPETUL 327

vicit redactate, la adresa Convorbinler, anuntä reproducerea acestei « gentile si foarte spintuale satire la adresa Dum-nealor». Cát de gentill si de spintuall era aceastä bufonerie, fiecare va putea judeca din spicuirde ce vom face,reduse si ele la pasagule ce pnvesc pe poetul nostru. Ceeace se poate spune, ceea ce se cuvine subliniat, este eldin toatä revärsarea de platitudini ale vremii aceleia, Musa dala Borla-Rece aduce un gräunte de vesehe, de glumäneräuticioask de parodie, nu rareori izbutitä, ce ridicl nivelul desbaterilor si care, de buni seamk va fi delectatIn primul rand pe cei vizali. In manuscrisele lui Emmescu se intilnesc astfel de incercin de teatru glumet, decare exemplul Muzei nu va fi fost stain. Ce e sigur, e cá una din manic lui poeme postume, Antropomorfum setermuak In nmä, cu numele ce-i dase bufoneria lui Mthail Zamfirescu: Mumnescu.

Actul I se petrece in Olimp, mide se va rafáci, In ealutare de musk', poettil Brutnirescu, altar Bodnárescu.E un Olurip de culoare teutonick unde in loe de nectar, se gäseste mai curand zeamä de hamem nemteasci».tCorul canti pe aria « Cine bate la fereasträ»:

Träiasca" Joe tata lui BacuZeul electric, iar nu Titan,Vrem sâ bem luck sä crape Dracu 1Sá ni s'aducl yin egipteanl

Vin egiptean, Egiptul, Egiptul lui Minunescu, Ura 1 bravo, aferim 1! ...

Insä bucalreasa zedor, ce nu-i alta decal Teresa, fosta ibovnicl i muta a poetului iesan Prodänescu, nu numaicl le serveste «frises Bier», dar ii face si eloguil. Joe, din al cärui ciubuc iesiserl i páná actun lumiru elec-

trice», se infurie mai tare si and Teresa h cere simbria, sä plece, zvarle ca papucul dupl ea. Se citesc Convor-.1;:mle, ca epigrarnele lui Brutnärescu i voia bunä revine. In scena a ra-a, Apoline, schiop, Incms ca lauri,,cu coarde de sfoarl de Brasov, tárlste o targä in care zace Brutnárescu, pentru care cautä o musä.

JOE (apropundu-se)

Este oare MmunescuCe Egiptul a cantat?

SATIRIE

Nu 1 acesta-i Brutrarescu.Tot ca el de nesärat.

Bnitnäresc-u, disgratiat de Joe, pleacl 'wont de bucätäreasa muzi la Iasi si actul pnna ra sfirsit1).Actul II se tipäreste Aka dupi trei luni i prezentarea vorbeste din nou de noua direclie care «nu-i slAbeste ca

iiiciun pret din dragosteo, de « sägetile minorelm Jupiter», cärora h se ras" punde ca o noul serie de glume. Pro-tagonisti actului II sunt: Minorescu Magnus, Mmunescu, Niut (Naum), Brutnärescu, Negutä (Negruzzi),(Buril), Vircolaci (Virgolici) etc. Actiunea se desfasoará de astadati la Borta-Rece. In scena a III-a, amintmdu-sede Prodänescu, care vorbeste In pilde, servitoarea adaogä: «Asa este. Seamáni ca d. Mmunescu care vorbestetot de Alexandru Machedon si de Arghir Crlisorul» (:nteresant amdnunt brbhografic). In scena a VII-a, aceste douä.

cuplete (excelenta celui de al doilea nu poate fi täglduitl):

MINUNESCUNAUT

Noi suntem poeti, mli frate,Ce gramatica nu stim

'once regult consacrateLe ea-161m, le nimicim.

NEGUTA

Sunt Negutl, redactorulScrutor din chiar seninRim amoral ca toporulSi cu cinste ml inchm.

www.dacoromanica.ro

Ce n'ai mai vazut nimica?

Celelalte le-am uitat 1

MINUNESCU

BRUTNARESCU

MINUNESCU

Apoi atunci, nene Brutnär" escule, sa-ti spun eu lucruri mai nununate pe care nu le-am vazut, darápe care le-am pus in sc,rierea mea « armanul Diorus», pubhcatà In Convorbm. Ia nal rog asculta:

o Stele de aun topit», «fädu ce arunca deodati luminä turbure, rope, galbeng p somnoroasá»,« Cri§ma din epopeele norchce», Zambet fin mocent», «Ungun in papud de pae», « Cafele turcestipuse in cu.tu», « Cissomice orfane», «Magnet de bumbac», « Pala) eni nunusmand», «Ploala grozavap luna revarsand luminä», «Metafisicä ca ou p cu otet»1.

TOTIBravo, Bravo, Minunescu I Dignus est de Agiamiu 1

La intervenna lui Urla, care se plange cl nu se respecta acordunle §i citeaza ca eron de rima pe cdnd-argint-(din Emmescu), lui Minorescu h e tearai chi acolith i§i permit si raponeze, dupl care le vestepe: «Unul smgurdmtre vol cu agerimea sa genial' m'a inteles p de-aceea 1-am sacrat cel &atan' poet al Directlei noue. 'ata inadevär un model admirabil ept din pana poetica §i inspirara', dep ara' muzä, [a] lui Mmunescu (deschizand Con-vorInnle). Adevarat stil shakespenan (cite§te):

« Uh I ce frig etc., etc.»cinci strofe din Cagearde särmanuld Dionis, care intrunesc sufragule tuturor: « Bravo, bravo ... genialul, minunatuiMmunescu». In continuare, Minunescu §i Mmoresc-u cer sä. va& muza lui Bramar' escu, pe Teresa.

MINORESCU

(cmpind-o de brat, pe cánd Brutnarescu h pune galentii in picioare, incet)

De mi-i da ul särutareNime 'n lume n'a s'o pieCad va fi sub ganeS'apoi cine treaba' are

TERESA(a§ezindu-§i bocceaua pe spate)

M'ai lovit in paliarle!Teresa face raportul Olimpului, vorbe§te de Herr von Joe, de Graf von Marte, §i adoarme. Mmorescu e fericit

ca descoperi in ea o musa germana.. Urmeazä scena razvrattru lui Varcolact, care nu va mai serie in Convorbni,unde se aduna cuvinte =ate. Nu vrea sä. fie unul din o i§hcani ltteraturu». Mmorescu anunta ordinea de

Pentru canera acestui catren in scnsul romanesc, cf. p Matem. I. Caragiale, Opere, editie definitiva ingnati dePerpessicius, Fundatta pentru hteraturä ì arta Regele Carol II, 5936, pag. 257.

3 2 8 NOTE SI VARIANTE

In scena a X-a, Minorescu canta pe aria «Basamacului» catrenul latinesc:Vinum bonum et suaveBonis bonum, pravis praveCunctis dulas sapor ave,Mundana ladina. 1)

Ceea ce urmeaza departe de a se pästra pe aceeap linie de rauptä, prezinta, dimpotrivál, un nivel scoborit-Minunescu se plange, §i dunpreuna cu el Negutä §i Näut, ca nu i se di voie, ca lui Brutrarescu, sä-li afle cateo mus'a §i dupl aceea, irnbufnat declama' aparte:

« O raza te 'naltä, un cantee te duce« Cu bratele albe, pe piept puse cruce,« CAnd tocsul (?) s'aude vraplor caier« Argint e pe ape p aur in aer I?»O pie aceasta i fratele MaerCe poarti la &u-1 un baer

Ich bitte am faer 1

Din cate retmem, doar, eroarea de tmar tocsul ce va face cartera §i se va india; mai departe, §i subcondeml unor domni mai gravi. In scena a XI-a, dupl ce Brutnärescu pomene§te de cele ce a válzut in Olimp:

www.dacoromanica.ro

CUGETARILE SARMANULUI DIONISConvorbin Literate», VI, 9, I Decemvrie 1872.

Se §tie din notita precedentä ca Sdrmanul Thorns a fost cent, in aceeap §eduita a Jummet, dela z Septemvrie2872, odata cu Egtpetul pcu Ina un fragment din Panorama defer:Velum/or. Se cunosc obiectule aduse in §eduitäca i rezolutia acceptani pentru. tipar. Nuvela apare in numenle din Decemvne 1872 Ianuar 1873 dar era fundilia. din Viena, cum se poate banui si cum atesta corespondenta schimbatä intre Slavici i Iacob Negruzzi: «Pre« Sermanul Diorusie», sum Ion Slavici, din Arad, in .22 Ianuarie 1873, mi 1-a cent in Viena. Vorba d-lui Maio-rescu: Bizar etc.Dar etc. » 2). Ceca ce arunca ina o lummä asupra raportunlor dmtre redactorul Convor-hrtlor i colaboratori, pe care-i linea in curent cu toate eventmentele cenaclului i arora le cerca unpresii despreliteratura tipanta in revista. Asa e i in cazul de fata. Schimbul de paren urmeaza dupi ce nuvela apare inintregime.

Dar tot ce s'ar mai putea spune se cuvme amanat pentru la timpul sau, and va fi vertu rändul Prozei.Insemnar" ile de fatä pnvesc doar versurile.

Poezia, purtfind tulul Sdrmanul poet, se afla intr'o smgura versmne, repartizata in doufi. manuscrise: 2290,62-64 91 2284, 17 v., 18 v., 19 v. Scrund, cum obi§nuia, in mai multe caiete deodati, treand dela unul la altul,.sau dmtfun colt la altul al une pagine, redactand strofele in ordmea pe care o impuneau 'epic asociatiei sauale lucrului de atelier Sdrmanul poet, dep repartizat in doua manuscnse, se prezinti ca o smgura versiune. Este-ceca ce trebue repetat, cu cit editule Scurtu i Botez, can au vorbit de versmnea aceasta au prezentat-o oarecumeronat. Ammtmd ms. 2284, editla Scurtu vorbe0e de «uncle (strofe) impra§tiate, fara legatura intre ele » iar desprevananta din ms. 2290 ca este « incompletä». Ceva mai aproape de adevär stä edit= Botez, nu and prezma celedoua manuscrise, drept dona concepte, din acelap an 2872, dar and din descrierea fiearui manuscris Iasi a seintelege cA ele se compieteaza unul prin altul. Gre§e§te insä, ca i Scurtu, and pentru manuscrisul 2284, sustme-cA strofele sunt «In alti ordme ».

In fond, cum am mai spus: Sdrmanul poet se prezinta hue° suigurà versiune, repartizatä, din necesitäti deatelier, in doul manuscrise. Avem ama dar a face cu un singur concept, nu cu doua, redactat In dona caiete, inacelap an 1872, inainte de a fi dat forma defmitivä nuvelei. Dovada stä, mat cu seamä, in strofa a 3-a. Cutback,Ntme 'n lume etc., care dimpreunä cu strofa a 4-a, ramasa la un =gut vers, se aflä. redactata in ms. 2284, la voia

In timp ce strofele i, a 0 5-11 se allá in ms. 2290. Cat despre ordmea strofelor, pe care atat Scurtu

Cf. Ghimpele, XIV, numerele: 40 (II Noemvrie); 41 (iy Noemvrie); 42 (i8 Noemvne), 43 (22 Noemvrie);44 (25 Noemvrie); 45 (z Decemvrie) mi 46 (6 Decemvne 1873).

I. E. Toroutm, Stuck: documente literare, II, 1932, pag. 299.

CUGETARILE SARMANULUI DIONIS 329

pentru §edinta urmätoare: «India chestae, dupl propunerea d-lui Mmunescu. Pentru ce Ducepal, calul lui Ale-xandru Machedon, avea numai un corn in frunte, lar nu doua?» etc., etc. Actul se termini cu scandalul pro-vocat de Prodänescu, fericit a a regasit pe Teresa. E o panuará genera% ce avert si se incheie la judeatoruide pace, unde urma sa se petreaci actul III, (cum se anunta in bro§ura arauatitä) i despre care n'avem cuno0intil

De e si credem unuia din biografi actul NI n'a mai fost scns, in urma mterventiei lui Alecsandri: LuiZamfirescu, ii placea si rada, dar nu era rau; se plea deci vointei generoase a lui Alecsandri» (Nicolae Tincu,M. Zamfirescu, Revista Nouä, V, 1-2, 1 5 Apt-Ale-15 Mai 2892).

Peste doi am, Egipetul este din nou obiectul unor recriminäri, de astadata mai grave, din partea lui Anghe)Demetnescu, (sub pseudonunul Gr. Gelhanu). Cum este un un articol, cu oarecari pretentu, un popas la patruani dupa decretarea nouei directii i anahzeaza hit= altele i Impirat fi Proletar, amarram acele extrase pentrucapitolul respectiv.

Ms.

intimplini,

www.dacoromanica.ro

z. Ia lásati-mi in pace etc.; 4. Cine-mi sterge > Cine mi. s. > Cine s.-a.e.s., cine fruntea > C.s.-a.e.s., cine°din etc.; 5. Nu veden surtucul > Surtu > Vezi surtucul > Surtucul etc.; 9. Oamenu? Cine descoase* >O? Cu vonie etc.

N. B. Strofele 9-12 11 13-16 figureazer In mm. 2284, 17 y, Ig v., 19 V.9. Dar ciubotele? In lume > CAubotele? Nirne'n etc.; la. T.s -a d. si le trebui meremet; 13. Degetele

Ant-s =taxi ifie f. 17 v., In col/u/de/as; cf. p facimulul Pag 471 57. soarecu tul sfat In nada;

330 NOTE I VARIANTE

-cit gi Botez o afla a fi alta, ea nu este, cum spuneam i inat sus, de cAt prea fireasca pentru felul de lucra al luiErninescu. Scris pe verso-ul filelor ce cuprmd povestea lui Cálm Nebunul manuscnsul 2284 este, prm excelend,un manuscns brouillonar, ceca ce se poate veden din facsimilul dela pag. 47.

Versiunea ce publican], in intregime, cluar i ca strofele necomplete, ilustreazi opera de selectie savirsiti delaaceasta versiune la forma definitiva, incorporad In nuvelá. Se cunosc rándunle ce premerg, in fluyera, versunle.Le vom reproduce, nu atit pentru a reconstmu atmosfera intregulut, dar pentruci reprezind de fapt o vanandprozi a cdtorv-a din imagirule poeziei, atit din forma definitiva cit si din versiunea prima:

o Si privim acum si la dacia ilurninatä de razek unei lumánäri de sau, bagatá in gátul unui clondir,ce tinea loe de sfesruc. Ce vizuma çi aici, ata petrecea el vara si lama I lama, de gerul cel amarajetrosnea grinda in adate, crdscau lemnele si pietrele, vántul látra prm gardunle i ramunle runse am

fi vroit si doarma, siL viseze dar gerul li ingheta pleoapele painunea ochu. Surtucul lui, pe rangaacestea, era rnat mult urzeall decht bädtud, ros pe margim, fudul la coate, de t'idea pare ci i vantulIn urrna lui. Oamenu cäscau itoruc gura, cánd il vedeau 'n asemenea momente, in limpie gifnguroasek nopn de lama, crede mueva cum d.' el, redus pánä la culmea mizeriet, devenea trist? Asaera elementul slu. O lume intreagl de inchiptun umonstice h umpleau cretern, case mal de case malbizará i mal cu neputmta. El baga de seami ci ganduile lai adesea se transformau In truri rumice,In vorbe nmate i atunct nu mai rezista de-a le serie pe hartie mai ales garafa goalä era in starede a-1 implea de cugetan melancolice ...»

_2290, 62-64-2284, 17 v., 18 v., 19 V.

SARMANUL POET

Mai lä.sati-ma §i'n pace cu adevar i poesieCine-mi dä pe ele ceva? In durerea mea cea cruda',Daca mima-mi svacneste, daca fruntea imi osuda,Cine §terge-a ei sudoare, cine ochii mi-i mangaie.

Surtucul mai mult urzall [este] decat bataturaNu vedeti ce ros pe margini, ce fudul mai e la coateVantul chiar rade in urma-mi, cand m'a priveste la spateOamenii? Cu ironie la vedere-mi casca gura.

Ciubotele? Nime'n lume sa nu §tie ca-s poetDupä mandrele cálcale el pe loc mi 'nseamnä teapa,DA [1] calcaiele ca ele dar prm gauri ilusa apaTàlpile §i-arat'l dintii, casca dupä meremet

Degete-unse cu cerneala samän' a mucari sunt

Nid un lemn nu e [in] casa, i guzani tin sfat in tindäpaltonu-i pus la jidov amanet, afara latra

Vantu'n garduri i prin ramuri, crasa lemnul, crapa piatraSi de gerul cel amarmc imi träsne.ste 'n casa grinda.

5

-10

15

-20

www.dacoromanica.ro

22. cade > arde; 23. Si in astfel de > i 'n astfel de sgrifie te inspirg, cântä barde; 25. U.r. pentr'oItgarg, sg-ni fac frig* > U.r.p.o.t. sg-mi fac f-una z sl-tru terg ochn, tranrcnerea, de,ri credmesesard, stiferd, ca p versal(lela eta], /4ta! In arrean; 27. la curcam 11-1> Le. van:irá-1 de* o >1.c. vingt1-1 creasta; 31. Ca tiganit >Cattganu-s etc.; 33. De-as puté dorttu IncEallea] >D -a p.d. dar frtgul etc. 39, Astä soarte la > Soartea ce.etc.; 44. larg borta ar fi calca > Borta-1 caldä ere

N. B. Dela versal 45 incepe mi. 2284, 17 v., 58 v., 1.9 v fi contsmcd pdna' la urna.47. Ah greu > Greu 11-1 etc.; lo. P. ceea-1 bitrang, imblä 'acet i cuvioasä; 5r. Cavaler este acela

oare frantuzeste ste; numere ruprapase Jnha, ultemor,ordmea pare que frantuzeste, ceta ce arad tcr hnbte fureseinloclat, &anta', ea päseste, cum e In textul Convorbtrdor;

CUGETARILE SA.RMANULUI DIONIS 331

garafa pántecoasa doar de sfesnic mai e burilmucoasa luminare e de säu sfariind arde

astfel de calicie te inspira', canta bardeBan n'am mai vgzut de-un secol, vin n'am mai bant de-o luna.

Un regat penteo tigark sa-mi fac fumuri ca zapadaCu chimere dar de unde? scártie de vânt fereastaIn pod miaung motanii la curcani vanatg-i, creasta

cu pasuri melancolici medttand imblä. 'n ograda.

Uh! ce frig imi vad suflarea i adula cea de oaiePeste-urechi am tras-o sdravän si de coate nici ca-mi pasaCa tiganu-s care baga. degetul prin rara casaDe näivod cu-a mele coate eu cerc vremea de se 'nmoae.

De-as putea dormi dar frigul nid sä. dorm n'o sà mg leseDe-as putea visa dar gerul genele mi le inghiatá

painjeneste odia Ah dorinta mea e-o rataFriptg . . Cu curechiu ba ara ... Ce idee geniala

mi-i somn mi-i frig sete Ce si' cuget /a amoruriCe femee-ar vrea s 'mparta saracia mea lipitaSoartea ce in Románia la poeti pregatitá.

Cum nu sunt un soarec Doamne macar totusi are blangmanca cartile mele, nid c mi-ar pisa de ger

Gustoasa mi-ar pärea-atuncea o bucata din HomerBorta-i calda si n'am grija nici de lume, nici de hrana.

Pe pereti cu colb, pe podul cu lungi panze de painjinRoiesc plosnitele rosii, de drag O. te-uiti la eleGreu h-i de mindir de paie i apoi din biata-mi pieleN'au dracului nici ce suge i 'ntfun roiu mai de un stánjin

Au esit la promenada ce petrecere gentill!Plosnita ceea-i batrana, cuvios la mers se 'mbieCavalerul imbla iute oare frantuzeste stieCea ce 'ncunjur1 multimea e-o romanticá copa"!

25

35

40

45

www.dacoromanica.ro

54. Imi moiu degetul etc.; 57. doar de frig, ean* mäi motane; 58. V.i.s.s.d.v. tu amicimi e§ti i omic ; 59. Baez era 1ndreptdpt rd presupuie cd stat de mile, din Convorbm putea sel fie o grepaldde upar. Vorruc ji boierie cer mai curdnd sat de mate ca ta verstunea aceasta. 64. i 1-a dat > Rendez-vous i-adat etc.; 65. versul neterminat; completarea amdnatd ; 66. i cOntind a§ trece.> Mieunând de dor§1 jale, miorlaind cu inspirare.> Mieunánd de dor §i jale, nuortlind in nalte ode > Mieunând in madrigale, nuorlk' ndca la paradl; 67. Pentru-a patriei Marne > Sau pánclind intms la > S.p I. in soare dup'a §oarecelui coada" > Znia.tologit in soare pindind §oriceasca coadà; 68. Sau in pod > S. pe pod, cerdac i streptu heinizand dums laluná > Noaptea 'n pod, cerdac §i strewn §erbänind &nos la lunA, 69. mei de motan? Mrs fi nett:locust,.cum avea stitenpa ; 70-71 Ideale-a§ face versuri spunand sufletelor pure .

A Jurnmei generoase, darrucelelor blárute;71. L. b. d., netezi dame can scapär.Strofa 73-76 baratd. 75. A§ striga capitol unu Cu accente > A.s c.0 este >11.§ striga capitol unu, adevOruri,.

drepturi grave: 76. « Nu inán* ca > N. maney > « June pur etc. 77. Medic la cadavrul unui geniu mod-nesc eu derrionstrare-a§; mdsura, precum se vede, depdptd. In Josul pagine:, insemnare :ola/d, creson ochii 'nhoalbl; 78..Ce profiind > CAtO stoa i cati > Cfit fosfor etc.; 79. A lui ginchri gemale etc.

332 NOTE I VARIANTE

Bruh! min frig iatä pe mAnA cum codeste - un negru purecSA-mi moiu degetul in gurA am OA prind ba las gracul

55 Dac'ar fi la v'o femee stiu cA ar vedea pe dracul-Darà eu? ce-mi pasA mie bietul om la ce sA-I purec?

motanu toarce 'n sobA doar de foame, mAi motaneVin incoà sä stAm de vorbA, unice amic i ornicDe-ar fi 'n lume-un sat de mate, zAu cA'n el te-as pune vornic

60 Ca sA tii i tu bAtrAne boieria ce-i, motpane!

Oare ce gAndeste hAtrul de stA ghem i toarce 'ntr'una,Ce idei se 'nsirA dulce in mAteasca-i fantasieV-o cucoanä cu-albA blanä cu amoru-i il imbieRendez-vous i-a dat in surA, or in pod in gAvAunä.

De-ar fi'n lume numai mAte, ah motan a fi [D'a bunA]MieunAnd in ode nalte, tragic miorlAind ca GarrickZiva tologit in soare, pAndind cozile de soaricNoaptea 'n pod, cerdac, pe stresini hainizAnd duios la lunA.

Oare cum ar pArea lumea ochilor mei de motan?Ideale-as face versuri la junimea generoasäLa blänite domnisoare si la dame cari scapärCum [cA] lumea un vis este, un vis sarbAd de motan?

Sau cu ochelari pe nasu-mi, de o treabA mai cu motJus motanicum dtire-as Savez-vouz Messieurs Giraffe

75 striga capitol unu [] e 'mpArtit in paragrafe []« June pur nu mAnca slabii soared, nul dacà nu poti!»

Medic [] la cadavrul unui geniu ochi[i] crud inholbCAt fosfor au fost in crieri ca sä poatä sä rAsaräA lui gAnduri geniale El a inventat papara

80 Din ouA de cotofanA Domnilor I Eri foc azi colb!

65

70

www.dacoromanica.ro

INGER $1 DEV1ON« Convorbirt Literate», VII, i, s Apnlie 1873

eclinta funtmei, ce urmeazä celeia in care cense Egtpetal i Sdrmanul Dtontste, se tine la Pogor, in 7 Septembrie1872. Sunt de fatä, afarä de gazclä si de A. D. Xenopol, secretarul sedintelor Maiorescu, I. Negruzzi, N Ganea,Eminescu, Tassu. « D. Erninescu ceteste doual poezu Inger st Demon si Floare albasträ, care ambele se primesc» 1).

-Cum i se mai retinuse, pentra tipar, lucränle cetite Inseduita anterioarà, poezule de acum apar in Convorbiri, exactpeste o rumaitate de an.

Inger ,ri demon era terminatä din Viena. Slavic' o cunostea, asa cum era la curent cu majontatea lucränlor lutEminescu, de härnicia cäruia avea motive sa nu se indoiascal: « Errunescu sera. el lui Iacob Negruzzt, la 3o/18Marne 1872, din Viena nu lucreaz1 nimic e lene... putin el zwe asa Eu insä nu cred; el e suet »2).

pe bunä dreptate dci e tocmat vremea in care Eminescu punea la punct i sfärsia, intie altele, marele poem41 Panorama deferactunilor.

85. Ah stiu.p.v. de-aciea cari nu vor sà 'nteleagl; 88. Ah I aten! ah lua-i-ar o turma de draci intreagI I89. Anathema Orbi > A. surzi etc.; 92. S.1.t.v'a d. mustete intelegett > S.1.t.v'a.d.m. Vrett etc.

Urmeazej (intent:aria o nosed sired dupd Teolog, Medic?) In oaste prapurcic95. Si visam visun placute, tu 'n cotlon 1 eu in pat, 96. Vis.> Somn > Vis, Verr imperfect pet:trued

Ja fnceput fume angina pin puncte-puncte S. m c. p.-o. m. s.-a. intuneric1) I. E. Toroutiu, Studs: fi documente hterare, IV, 1933, pag. 457.

Ibui., II, pag. x86.

INGER g DEMON 333

Teolog Colo in templul inchinat fiintei careDupä chip s'asämänare a creat matescul neam

striga: O motänime, motänime Vai! HaramDe-al tu suflet motänime, nepostind postul cel mare.

15 Ah! sunt pintre voi de-aciea cari nu cred tabla legtiElea mai presus de fire, mintea mai presus de minteCe istoria motänimei o tot duce inainte!Ah! atei 1 Nu temeti iadul s'a lui duhuri Mimi!

Anathema surzi vi-s ochii, oarbl e urechia voasträ'10 Nu vedeti ce 'ntelepciune e'n fiinta voasträ chiarIP

O motani ark' de suflet La sgäriat el v'a dat ghiaràSi la tors v'a dat mustete Vreti sä-1 pipädti cu laba?

Till! cä in clondir se stinge cApitelul de luminaMosule, mergi de te culeä, nu vezi el s'a 'ntunecat [?]

15 Sa visäm favori si aur, tu 'n cotlon i eu in patDe-as putea sä, dorm incailea Vis a gändului odinä. 1

SA ma culc, pe-ochi mi se-aseazà intuneric ca o mud armonieVino somn! or vino moarte! mi-i aceeas mi-i tot unaDe-oiu petrece cu motanii i cu pureci i cu luna

ti00 Or de nu putin importä. Poezie säräcie!

i nu-i

www.dacoromanica.ro

1) 'bid. II, pag. 193.Ibtd., II, pag. 203.

8) M. Enunescu, Scrters Itterare, comentate de D. Mutirasu, ed. II, 1939, pag. 81.Ibrd., pag. io9rit.Ibtd., pag. 171-172.

334 NOTE g VARIANTE

Plecat la siria, inainte de a se stabili, pentru un tirnp, la Arad, in cancelana avocatului N. B. Stanescu, Slavickse interesa In scrisoarea de] a 4 August 1872 de soarta poeziei amicului sau: « N'a trimis Eminescu: IngerDemon»? Poe= Imi pare in genere bunisoara» 2). Ceca ce explica si mai bine rezervele cupnnse in scrisoarea delaTo Aprilie 1873, expediati din Arad, dupä apana poeziet in Convorbtri: «MA intrebt de poezule lui Eminescu.Eu le aflu mai slabe deat Momia est». Este ceva forsat mai ales in « Inger si Demon ». A doua poezie Floarealbastta»] este mai bunk. i apoi Ina una despre Erninescu. Mie Imi mai place frumosul serun deat acela std.lucitor, mii mai place o Vinere de marmutia cleat una de aur. Erninescu straluceste prea mult In poezia saPoate cá gustul lui este mai 'halt deat al meu, dar eu zw, el soarele este mai frumos in zori decat in miaza-zi » 2).Ceva forsat i in genere but:ward sunt nopuni ce se compIeteaa i exprim'a o opone crit1c, ce nu era asa departede adevär. Inger ji demon, cu toate strIlucinle de amanunt, culmudnd in magnifica strofa: A ventt un rege palta'coroana sa ankcd ramine, chntre poemele lui Errunescu, aceea in care umbrele i neglijentele de forma covar sesc.

Ms. India °ad, poema apare sub tidul E ingerul au or umbra ta, in ms. 2259, 27-28 in submanuscnsul Marta,sub nurna.' r' ul 16, imediat dupl Inger de pazd. « Este o versiune mult indepärtati de textul pubhcat i necompled setermina cu v. 44» scne Botez, In editia sa (pag. 298). Cat de depärtatä este, se poate vedea din confruntareatextelor, cea mai adáncl schimbare fund trecerea dela persoana I-a la a DI-a. Dar necompletd nu. a poezia se-termina cu versul e un fel de a vorbi, propriu lut Botez, pentru care, consecvent procedeului sau, once va-nand' ce nu se poate raporta la textul definitiv pierde din valoare.

Mai aproape de adevár e Scurtu (1908, pag. 142) and serie. «... e o vanantà antenoara i infenoad a celorx strofe dela inceput, formand o poezie intreagà, datad de Enunescu 1869 Dec.». In adevar, poezia este com-

pleta, in aceastá formä, de sine statatoare, la epoca aceasta, and Inger Demon, in forma din Convorkri, nu eranici ma:car schitad. La epoca aceasta, 1869-1870, poezia e una din fetele dipticului, a canna ceealaltä fad e Ingerde pazei. i in conceptia de atunci, poema era fouta. Intre 1870-1872 poezia se intregeste cu reflexele celedalteconceptii, din Impdrat p proletar, dimpreuni cu care, precum vom vedea, alcatueste un alt diptic. Cele pattu strofe,adaogate de Scurtu, din echtta Saraga sunt, minus tiparul metric, de dincolo. i pentruca ne aflárn la precizarde

disjungenle acestea, de conceive, sä stäruim asupra unui bine verut amanunt de cronologie.Se cunosc randunle de catre sfarsitul nuvelei Seirmanul Thom; and croo, extlati in v'un sat « spre a se lubix

departe de sgomotul lumei» sunt infltisati, el, cu « fata trata si fild din care nu se putuse Ina sterge ama-raciunea unei tinereti apäsate, ci ramasese incá inteo trasatud de nespusa naivitate in jurul gurei, langä fizionomiaovalá, rátunotá 1i alba a ei chipul unui tanar demon lánga chipul unui inger ce n'a cunoscut ruciodatä indoiala »._Aici d-1 D. Mudrasu glosead « Pleand de act a ajuns Eminescu la poezia Inger fi demon, pubhcati in Cono. kt.1873, I Apnlie si 'n care gäsim versurile: Ea un inger ce se roagä El un demon ce viseaza: Ea o immäde aur El un suflet apostat ...» 8).

Aminuntele cronologice de mai sus arata.- ca, dimpotriva, nuvela foloseste imagina, veche de aproape trei am,din India forma a poeziet. Asa cum, fid doar li poate, tot de aim pleacá i sugestule tabloului « Caderea Inge-nlor » din Cezara, pentru care pozead, in demonul urrnant, Ieromm 4). Si cum, din aceeasi epoa st din aceeasimatca ca poezia, pleaca si portretul lui Poems, din Getuu Purim, de care trebuesc aläturate notele margmale,subsolul poeziet ce urmeazä, schilate in dreptul strofelor a z-a st a 3-a:

« Eu din contra care vazusem figura frumoasä a acelei Luce a pamántului, a acelto ingerblond, eu il visam 21 st noapte, li mi se pare ca atuncia and ingenuchiam la o icoanä neagrá de lemndin bisenca noastd, cand daseálul murmura in strana lut rugáciuni inteo lunbk. veche It mai multslava, pe and preotul in altar 1st tnâlça slabele sale mani spre cerun, mie mi se parea a mohoritarosie icoaná a Matcei Domnulut din iconostas lua contfin din ce in ce mai albe, fata sa cea stearsä si-neintelead. devenea ca suflatá de-argint trandafilm, pärul sau acopent de mararnä brodatä cu aur parea.ca undoia in lungi It dezordonate bucle blonde ca aurul, ocho sit stmp de vreme pareau ta lucesc ca.dona flon vinete, tar buzele sale sante, galbene Ii inchise páreau rozete ce murmura vorbe, pe and'halm cea plink' de faldun i rosie, devenea in ocho mei panijeniti alba ca gazul cel alb. In bisend in loco!Maicei lut Dumnezeu, eu pnveam prin lacramile mele amare de amor pe acel chip drag =met mele,pe Poem » 5).

Se specifia, inainte de a da curs, textulm acestum, prim, din Inger p Demon a variantele, din subsol, suntde douä felun Uncle, variante propnu zise, deci antenoare. Altele, ultenoare, and incepuse prelucrarea poesiet,dar parasite. De aceea s'a notat in mod expres, cam' gen apartine vananta.

www.dacoromanica.ro

V. N. B. Arii 1nd:cal intotdeauna: creion, cernealä, convins cd schrmbdrde nu sunt din eruta,: epocd.Titlu:crelon ulterior, c.ca 1872: Paza mnocentei.3. Ulterior, cerneald . In bisenca pustie Janga' arcul din parete; 7. Cänd nainte-i stä 'n icoanä C. n.-1. pe.

icoanä etc.Ulterior, marginal:: cu creion, in dreptul strofelor a 2-a si a 3-a: fächa cu lumina* ei* rosie* curge* i se uitä

mirad* in ochn si pe panza mohoritä unde surade Madonna. Boltä Sub boltä fäclii i flon Madonna panza',mohoritä.

17. Ulterior, cerneald : Si b.m.s.-a. pe a pietrei umar rece; 2o. Ulterior, cerneald F.i.p. Cu luir:una-1 va 51-nnece; 21. Ulterior, ere:oil Inseaz1 pentru turbeazI; 23. Ulterior, crelon : El in umbra lui fama' stA de-o-cruce rezemat; precian se vede, nu-s general:zafe ,

INGER g DEMON 335-

2259, 27-2816 E INGERUL TAU OR UMBRA TA?

i. Noaptea 'n doma intristaa pin lumini ingälbeniteFaclelor de cearä albä, cari ard lângã altareCând altaru 'n fundul domei stä intunecos si mareNepätruns de ochii rosii a lummelor pälite

5 z. In biserica pustie läng-altarul din päreteGenunchiatä stä' pe trepte o copilä ingereaseland nainte-i pe icoanä stä in gloria-i cereasclMaica regelui iubirei ce pe lume trisa vede.

In biserica cernità printre negri muri de jaleo Nepä.trunsi de-a noptii stele ce asupra ei veghiaz1

Ingerul-copil stä, plänge si la mama 'ngenunchiazä'Mama lumei, mama milei, mama pangerilor sale.

Cufundat in intuneric läng-o cruce märmuritäCoatele pe bratul crucei le distind si le asez

15 i din umbra mea cea deasä ca un demon eu veghezOchii mormäntati in capu-mi, fruntea tristä i 'ncretitä.

5i bärbia mea s-apasä pe a crucei umär recePärul meu negru ca noaptea peste-al marmurei brat albPe când candela cea tristà cu reflectul ei rosalb

20 Fata ingerului palid cu lumma-i vrea sä-nnece.

6. Ea un inger ce se toagä, eu un demon ce tutbeazäEa: o inimä de aur; eu un suflet apostatStau in umbra mea fatalä de o cruce rezemat;La picioarele Madonei tristä, palä, ea veghiazà.

25 7. Pe un mur inalt si rece de o marmurä curatàAlbä ca zäpada iernei, lucie ca apaVezi copila cum aruna umbrä tristä' ce se 'nclinäUmbra ei, ce ca i dânsa stä in rugl 'ngenunchiatà.

www.dacoromanica.ro

29. Ulterior, cerneald: Ce-p. 1.o4. copil4â, scumpä, tristä. 36. Marginal: indreptate (peturu ridicate), darrespns indatd in parantez; 41. umbra ta si tu, sublimers ca cerneald, ce nu par rd fie simultane ca apia poeziel;43. Inlociare simultand dar pirdsstä : Numai mural sint si rece vede tanta diafang., dupd ce mai inainte incbirereIn parantez pe tristi i palizi vld ,r; notase marginal ei vAd ceea ce ar fi dur la o prima formo a modificdrii: Numaimum ei vgd > Numai murul ... vede; 44. Murii santi, ce-apoi le-aratà si la ochi-mi pg.'mintesti > M.s. ceo aratä si la ochi-mi pämintesti.

22)-31,28o v.-5i. in popoare =mea* > in p. a. clistrugerei ; 53. In viat' atät > Despärpti etc.; 55. i cutoate asta* > 8.c.t. cateodatä etc.; 56. Venid neterminat ; 57. Ochu ei cei man albastri, dulci ca douàblände stele; 6o. [indescifrabil] > amándoi.

336 NOTE g VARIANTE

Ce-ti lipse§te oare çie, copilita pala, trista,Decat aripile albe ca sa fil un inger palCe se pierde in privirea chipului cel idealA Madonei ce surade peste lumea ateista.

Ce-ti lipse§te? Aripi albe catrà ceruri innaltate!Dar ce vad? ... Pe-a umbrei umeri ce se 'nnalta i se 'ntinde

35 Dota umbre de aripe ce se mica tremurandeDouà aripe de umbra atta ceruri ridicate 1

io. 01 Nu-i umbra ta aceea! ... Este ingeru-ti de pazaCare chafan... un suflet pe muri netezi se resfrangeCu aripi aeriane langa tine el se plange

AO Langa tine ingenunclue, tanga tine el veghiaza.

ii. Dar de-i umbra ta aceea, atunci tu un inger e§tiDaza aripele-ti sante nu le vede lumea vanaNumai murii tniti i palizi vad aripa-ti diafanaMurii sânti, ce le reflecta pentru ochi-mi pamante.sti.

1869 Dec.

Toate celelalte manuscnse, in care se mai intálneste Inger fi Demon, sunt fragmentare si toate cam din aceeasiepod, 1871-1872, când se decide si completeze intäml concept, si amplifice tema.

Le insiräm in ordmea versunlor din teztul defmitiv, care se poate sä fie si aceea real cronologicl.In ms. 2259, 280v. se atil etoma a trei strofe, cuprinzänd versurile 49-6o, din textul definitiv. Diferentele;

ciad minarle, când importante, cum de pildà, in v. 49: Ea? Regin'a fan', etc.

2219, 2e0 V.

Ea? Regin'a fost Un inger blond cu diadem de stele50 Trecea 'n lume fericita, inger-rege i femee,

El rascoala in popoare a distrugerei scanteeColo'n proletarii p1izi viermuesc ganatri rebele

Despartiti de-a vietii valuri, intre dansa i 'ntre elVeacuri sunt de cugetare, o istorie, un popor

55 cu toate cate-odata se 'ntilnesc i ochii lorSe privesc par a se soarbe urui pe-altii

Ochii ei cei mari albastri de blândete dulci i moiCe adanc patrund in ochii lui cei negri furtunosiSi pe fata lui cea pala trece-u§or un nour ros

60 Se iubesc Si ce departe stau de-olalata amandoi?

www.dacoromanica.ro

22.90,28. ro Strofa baratd cu cerneald ralle, dupd utilizare.6z. G.d.g.s.p. la picioare-i ar fi pus; de fapt: la picioare-i la(sie) ei poalä; 63. Pe a tronului >Pe-ale etc.;

64. §i In insceptrata-i minä,' gingasä i micä.20. 6z. Au v.u.p.f., fata alba' ca záhand; 63. Se cutrernura de-iubire o 'n a oclulor lui tninl.In acelas: manuscrir, k f. 1.6 v., din aceeali epocd, un portret fui:in:ti care Incepe cu: « Ea era albd ca zdbard. ..»,

pe care G. Bogdati-Duicd se credea Indreptätit .rd-I pund in legdturd tu Veromea Mide ipotezd pu/in probabild, por-freíd fund din epoca de Viena i de o alcciluire pur lderard1).

Bogdan-Duicá, Venus Anadyomene, Buletmul Mihai Eminescu, V., 12, 1934.

22

INGER g DEMON 337

Urmeaza ciorne diverse pentru exceptionala arda 6E-64. A vend un rege palid etc. Intiia ciorni nu e in 2290,28, cum noteazI Botez. De asernenea gresit adaugl di tot acolo se aria i l'atta strofá din cele y publicate intliuIn editia a.raga, si integrate de Scurtu In editia lui.

Primele ciome ale strofei 61-64 sunt in ms. 2291, 88-38v., carnetel de Viena, legat in piel; unde printre altecrämpeie de poezii, urmäroarele doul strofe: intiia, in versuri albe, p. strofa 6E-64, cu versul 4 ra'cand tranzitiacatre strofa 65-68 din textul defmitiv; a doua strofi, e desigur o primä vananti a acestei strofe 65-68.

2291, 38-38 V.

Au venit un print ferice, mandru ca clinteo povesteMi-a 'nchinat flori miadre de-aur i &ademe InstelateA venit un rege mindru mi-oferi a lui coroniGrea de glorii i putere mima 'mi timase 'nchisi.

65i veni el pe-a lui frunte pali multi* e durer eE frumos, sirac, de ginduri plin s' atit de pirisit

mea ininai i-am dat-o ce Irmalt, ce fericitDeveni de-atund sirmanul

dupl car; reia strofa 61-64 in forma apropiatá de textul defina iv-

A venit un rege palid, si corona sa andelGrea de glorii si putere

si trece cu ea, imediat, in 2290, 28, unde se prezintä in z forme, deduse din strofa 6E-64 de sus:

2290, 28

io. A venit un rege palid si corona sa anda'.Grea de glorii i putere Pa ei poali-ar fi depusPe-ale tronului covoare ea pidorul de-ar fi pus

In Insceptrata maná', mina-i dulce, albi, mica.

1°. Au venit un print ferice alb ca visinu'n aprilpe membrele-i rotunde duld i nalte-albastra hainä

Arunci cretii ei splendizi In a ochilor lui tainiEa vä'zu iubirea blândä unui Inger de copil.

Urmeazii cele patru strofe, ale prirnei edith araga, ce sunt o continuare a strofei 73-76 si ale cáror ideisunt inrudite ca acelea din Impdrat ,ri Proletar. Precizám: sunt, de fapt, 4 strofe o un vers. Desi in contumareaV. 76 din textul definitiv, le-am numerotat aparte. Ar fi insemnat altminteri sá adoptIm criteriul lui Scurtu, carele-a Incorporar in editia sa, ca toate cl Emmescu le eliminase.

www.dacoromanica.ro

338 NOTE $1 VARIANTE

2290, 73-74O ades suit pe-o piaträ, cu turbare se 'nfa§oaraiIn stindardul ro § i fruntea turbure i incretita

75 Pärea ca o noapte neagrä de fartane-acoperiaOchti fulgerau si vorba-i trezia furia vulgar.

Dumnezeu? O umbra goal ä cu-a carui nume v'apasaOrb ar trebui &A fie, surd or rdu, dacà ar fiDacà stä 'n a lui putere rau 'n lume-a nimidAtuncea de ce n'o face? Daca-i insu§i räu và pasa

5 De-a lui ordine? Dar nu e. Ce-i clreptatea cea lumeascaE-o 'ngradire contra voastra; legile nu-s pentra ei.E usor traiul in lege pentru dan§ii pentra ceiCe-au fácut ei insit legea, pot, cum vor, s'o talmaceasca.

Binele? and ai plmântul, e u§or ca sà fil bunfo Patria? Lor dà martrea §'a puterei aspra varga

Pe ei cu aur §i glorii, pe noi cu greul ne 'ncarcaAh! ei sunt înelàtorü, noi mne1açii nebun.

Ne tampesc spre-a crede 'n orce, dar ei nu cred In nimicaNoi varsam sange 'n rasboaie §i cu miile murim

15 Pe sama sangelui nostru ei sunt mari §i respectatiNoi gunoiul §i ei aurul, noi curagiul §i ei frica.

Pe ei ii cautà g1onii, noi glonçii ii cautam.

In aceiasi manuscris, cu creion, din aceeasi vreme, douI strofe, din cari a doua, desi neconturatk e in de-aproape laruditä cu cele de mat sus:

2290,Fulgeri fierb pure [0] sfinte moartea lumei s'o lumineCera 'n dopot sä s'avante, smulgand spatiile cu sineMiscand limba lui de tunet printre nourii cei dei

200, j3y.f. N. B. Toate strofele barate ca creson ro u.73. 0 ades suit pe-o piatrà infasat se > O a.s.p -o.p. ca tutburare 'n (sic) se 'nfasoarà.In. Patria? A lor ea este, h dà glorie si nume > Patria? E-a lor > P.? Lor di etc.; 14. Noi värsäm sAnge

'n ra'sboale ei 81 fie > N.v.s.'n. räsboaie si etc.In Scurtu (Saraga) oarecari dijeren/e, precum urmeazd: 1. Dumnezeu zicea o umbrà-i cu-a carui

nume s'apag; 2. sublunat: dacd nu rdu; 4. Atunct el de ce etc.; 5. D.-a. 1. o ? D. n. e. Ce-i.dreptatea omeneascil?; 8. Can au facut-o insu etc.; rr. cu-aur i cu glom, rz. noiinselatu nebum:

13-16: Ne támpesc spre-a crede'n once, dar ei nu cred in rumickPentru paces i tranrea lor noi sángele-1 värsim,Pe ei gloantele Ii cad, lar noi le cAutätn.

la urmá? Noi gunonilsi ei aurul ce ne stricA.Strofd, ca fi restul dealtminteri, pasa la puad fi epoluatd faid de textul dela etaj fi care are avantagiul cd rezolvd..

chestrunea versulus rdzlet: Pe ei Ii cautai glontu etc.Ordrnea prsmd:

1z. Cera 'n clopot sá s'avánte smulgánd spatule cu sine (a)Fulgen fierb pure [si] dilate moartea lumei s'o lumine (b)

(a) =Find* > smulgánd; (b) Fulgenle > Fulgen.

www.dacoromanica.ro

FLOARE ALBASTRA.Convorbiri Literate», VII, 1, i Aprilie 1873

Cetitä, dupà cum s'a va'zut din notita anterioarä, In aceeasi sedintä a Junimei, °dad co Inger ,ti Demon sjtiparita in acelasi numa.'t al revisteiFloare albastrd face parte dintre cele mai putui intelese din poezule lui Emi-nescu, In once caz din poeziile cele alai expuse neintelegerii, i hid, din cauza desävässitei lor gratii. Dad; pentru

precum s'a vazut, poezia era « rnai bunisoara», pent= cerberii i zeflemistil timpului ea a fost un bogatizvor de rästälmaciri si glose ironice, toate, mai mult sau mai putin, variattuni pe tema glumei din Musa delaBorla-rece, a lui Mihail Zamfirescu. Un citat din gravul Anghel Demetnescu, dela 1875, ce se va intalni in notitapoeziei urmätoare, anti panä unde poate merge lipsa de receptivitate, pentru cele fragede, ca i servitutea glu-mei ieftine. Nimeni, bask nu l-a inttecut intru aceasta pe Aron Densusianu, pe invätatul acesta aspru, care siinainte i dupl Grama, s'a aplicar, co cele mai virulente sarcasme asupra poezillor lui Eminescu i asupra seraftceiFlori albas/re, in deosebi. Amatorul de cunozitäti il poate unman In toad statoisuca i obtuza lui atitudine, dela« scrisonle literate» din Oriental Latin (retipante in Cercetdri laterare, lap, 1887) si pini la lungul sau studzu despre«Literatura bolnava», id est Emuiescu, din Revista crittcd-literard (II. 5-6, Maiu-Iunie si SO, Oct. 1894). Oricatäneintelegere, °neat de dusmaiThos"exprimata, n'ar fi putut umbri, keg, una din cele mai perfecte, in delicata lorputere evocatoare, &titre creatiuntie lincei eminesciene.

Intre interpretänle cu can a fost Insotitä si care nu puteau sä nu dud la simbolul romantismului german,se cuvine retinuta aceea a lui G. Bogdan-Duica", pentru care Floare-albastrd este in primul rand un documentbiografic. Apropierile de peisaj si de continut /Litre cateva din poezule aceleiasi virste, a locului natal, precum,Din strdindtate, Un roman, Floors albasird, dadeau istonografului indreptaprea sa vorbeasca de una si aceeasi

5. S.? S. R.? E. Tot ce > S.? S. R ? Este. Caste etc.

N.B. "Versa 8 in forma, dela eta), se afld in realstate pe fila 28, a aceluraii ms , nade conturat, a fost refinut, in/reale cloud forme ale strofei Formele intermediare sunt :

istona-i un nec.rolog (pe fila .s6)parnintul e o rack' i istona necrolog (pe fila 28)

22*

FLOARE ALBASTRA 339

Sclavii? Sunt Resbelul? Este. Caste*? sunt. Rtiu/ rAmineAlte forme tot acea.si ce dispare-i num'a bineA vedea vrei viitorul te intoarce spre trecutCci Omântul e-un cadavru i istoria necrolog.

Motive inrudite se intilnesc nenumarate ia i colo. Familia lor nu va putea fi reconstituitä de cat dupä cese vor fi tiparit çi cronologizat toste textele. Dintre cele de epocii, sub raportul scrisulbi i catar al contami-narii temelor, vor trebui sa fie luate in seami Un roman, Ta 'yam asi etc. Carnetelele de Viena sunt presitateCu atan motive. In ms. 2290,50, acest sing= titlu : Demon ,ri !tiger (0 tragedie ). i in acelas ms. din aceeasiepoca, poemul postura (publicar de Chendi): Demonism. In ms. 2291, 41 v. celalalt poem postum (deasemenitipant de Chendi): Msrodoniz,metresa lus Dumnezeu (Lucifer) i supratitlul: Din « Demand lar la pag. 52, In-semnarea « Plan. Mirodoruz intretesutl cu idea « Demonului» (Weltgeit, Geist *) i Cu Povestea cei-am povestit ei».

«

iuktd

61-64.

»,

www.dacoromanica.ro

340 NOTE g VARIANTE

dela I.potefti, pe care ar fi cantat-o India oarl in elegía Elena (cf. capitolul Mortua art!). Folosind imagina clasicii,ne-am afla adica in Lata unei Beatrice pe care ar fi diutat-o çi cantat-o intreaga viead, chiar dincolo de intru-pänle ei pamantene. Interpretare ce nu exclude tausi, pe celelalte.

Ms. Roans albastrd se 411 In singurul ms. 2259, 204-205, si inteo forma necompletä. E una din dipiile deatelier, ale celor &mini 5 strofe, lipid pe douà din f ilele detasate, ale unuia din micile caiete cartonate de Viena.Tot In aceste pagine, la fel lipite, si còpii dinteo forma' evoluatä a Oneknei. Restul strofelor s'a rädcit, ducándcu sine si enigma ultuntilui vers. Faptul trebueste specifmat, Cu star mai mult Cu cat indicatiurule de pink- acumnu sunt tocmai clare. Scurtu noteazä, In editia sa, el in manuscnsul respectiv se afla: « textul identic al primeloranci strofe», ceca ce ar lusa sa se creada cà pentru rest, textul nu e identic. lar Botez precizeaza crt, necompleta,versmnea prezintä « nurnai cele cinci strofe dela inceputul poeziei». In realitate manuscrisul cuprinde 6 strofe,cum se poate vedea din reproducerea de mai jos, care desi aproape aidoma cu textul pubhcat maul sä fietranscrs, de oarece mai sugestiv apare procesul de eliminare, aphcat de poet, acelei inedite strofe a 3-a. Intreack sä spunem cà, desi de o lectura intrucatva dificihii, strofa e totusi desafrabill i adaugä o imagine, cu careabia poezia de mai tarziu, a lui Minulescu, ne familiarizase Interesand socotim i vananta versului Pwaraulele,ceca ce arata- cii dintru indru 3 strofe Incepeau de-arandul cu Inzadar. Forma ultunä, ca elinunarea strofei a 3-a§i ca stabilizarea versului Piramidele operatie radicalä si de un nedesmmtit instinct artistic constitue ratdoar i poste, o biruintä si o ilustrare.

22/9, 20 4-20 fFLOARE-ALBASTR.A.

lar te-ai cufundat in steleSi in non i 'n ceruri nalteDe nu m'ai uita incalteSufletul vietei mele.

5 Inzadar rauri in soareGramade§ti n'a ta gandire

campiile asireintunecata mare.

Inzadar La Plata mana10 Santa-i mare argintoasä

Prin campii intunecoasäPrin padurile batrane.

Piramidele 'nvechiteUrca 'n cer varful lor Mate

15 Nu cata in departareFericirea ta iubite.

Astfel zisa mititicaDulce netezindu-mi pärulAh ea spuse adevärul

20 Eu am ras n'am zis nimica.

9ro. Inzädar La Plata curgeCa o mare argintoasä

r 1. de fapt : Prin campii cknpu intunecoasa13. In zadar vezi piramide;

www.dacoromanica.ro

2219, 204-201.- 22. Linde riuri curg > ti. isvoare etc.2260,133 - z. C.And te-am > de fapt C. svárlind-o In (sic) a ei poalä;

indescrfrattle,5. doud reziduuri de cuvinte,

FLOARE ALBASTRA 34'

Hai in codrizl cu verdeata'Unde isvoase plang in valeStânca st sä se prIvaleIn prIpastia naIreatä..

Spuneam ca restul, rätäcit, al poeziei a luat ca sine si enigma ultimului vers. Intr'adevär. Deslegarea nu vaputea veril decát In ziva In care bazardul binecuvIntat va fi scos la iveati i restul, necunoscut deocamdatä, alraanuscrisului. Textul Convorbirslor, ca si al celor mai multe edipi, ca Maiorescu in frunte, sunä: Totu,ri este tristIn lume. Editide Ibriileanu, Ortiz (tutto è ora triste nel mondo!), Dragonurescu dau: Totul este inri In fume.La Muesca: Totsgi iar in not.: « Totusi» al poetului rdmdne, drept, nefirese. Cea mai categoncl, cuna erasi de asteptat, este editia Dragomirescu: « Am adoptar vatianta « Total este trist in lume» In loe de gTottni.este ...» (Convorbsrs lacrare, Scurtu) pentru ea aceasta din unaà este o evidentä gresealä de upar, care s'a stre-curat i In editia Nalorescu», (pag. 208).

Despre tiparul, plin de greseli, al Convorbirslor e muttl si se mai vorbeasci, i totup, dacá e Inglduit a spune,cine ar putea afirma ca siguranta, de care singur d-1 Mihail Dragomtrescu nu se Indoieste, ci. bizarul vers, In formadin Convorbiri, e numai decitto croare de upar. Totul este triti in fume e, de bunáseamä, i simplu i firesc. Darsfársitul poeziei e poate eu mult mai profund. Poate el In forma aceasta bizarä, asemeni fántánilor adánci,versul ascunde un octuu de lumia', ce trebue dibuit i desprins, cu atentie, din intuneric.

Textul, asa cura e cunoscut, mai ',rema douä incertitudini. India versal: Nime 'n fume n'a s'o pie, dinConvorbiri i Maiorescu, apare cánd asa (Duicä, Ibraileanu, Calinescu), alud Nime 'n 110118 M'O s'o pte (Scurtu), cAndNime 'n lame n'o reir pse (Dragomirescu). Dacä prima forma e, fárá Indojalfi, cea eminescianä (in lipsa manuscrisultu,se poate apela la forme ca Clopotul n'a pldnge din Impdrat p Proletar), ultima rezolvä toate obiectiile de non-eufonie. In once caz alegerea catá sä se faca' irme respectul /a forma originar. si ere= radical..

In strofa a 6-a Convorbsrile dan: Lá'ngd bolla sea senindi sub trestia ceo lsnd Ola fel: Maiorescu, Scurtu, Dra-gomirescu. Dula- indreapti: LeIngd trestla ceo sub bolla cea senind, (Ortiz folosind Incl o inversiune: Sottola volta serena del cielo e il leggiero le//o dei rana); la fel Ibrilleanu. La alinescu, verstunea din Convorbiri iar Innot.: firesc ar . . . . Ldngd Irania esa lsnd p sub bolla tea senind». De bunä searal ca trebue sä ne tullera

lui Bogdan-Duicä.Dar si acestea, ca i versul-enigmä, ou care se incheie poema, rimán pe seama viitorului.

In lipsa unui manuscris complet sau a vreunui rnotiv inrudit de aproape, transcnem urmätoarele versan,al azor indepartat ecou, nu ni se pare lipsit de interes. Poezia e din ms. eterogen zz6o s apartine, dup. vecinä-titr, insemnate cu creionul, epocli de Berlin-Iasi. O poezie vecina' vorbeste de teatru románesc si de ElisaMuller: In teatru romdnesc-A: e Elisa Mfiller.

2260, 133

Ah 1 ce dulce-al fost tu rosäCând svirlind-o 'n a ei poaläAi implut lumea cu miros

al ei [sAn*] cu rIcorealá.

Ast6z.i frunzà,' catrà frunzaTu esti neagrI,linde esti tu dusä 'n lumeUnde esti s'o vezi

www.dacoromanica.ro

342 NOTE F VARIANTE

Numai umbra unui mirosDintre foi respiri.'' o leaciNu-i nimic in asti lumeNu-i nimicà si nu tread.

Vid viata-mi o povesteCurgind lin mirositoareCa §i florile uscateInvelite* 'n cutioare.

Bibliografia periodicelor noastre cunoavte o revista., ce vi-a luat titlul dela suava poemi eminesciani. lidin ce termerii explica AL Antemireanu, cnticul i doctrmarul revistei, acest botez. Poetul de care e vorba e St.O. Iosif; «Da am luat aceste drägute cuvinte in intelesul lor idealist, in intelesul german al lor, cad la germ=j7oare-albattrd e simbolul celui mai curat ideal. i lata" cum; Navul revistei a fost un poet, un poet gingav, buncunoscator al literatudi germane. Alegand acest tidu, el a fost mspirat de poeziaFkarea-Albarta a lui Eminescuvi and ni l-a propus a aritat tot deodati i fruinosul sens pe care floarea aceasta l-are in poezia germani» (Emir.[Al. Antemireanu]; «Floare-Albastrd» in Floare-Albastraf I, 4, i Noemvrie 1898).

110:`:`

IMPARAT SI PROLETARConvorbiri Literareo, VIII, 9,z Decemvrie 1874

Cand apare poema aceasta, care avea si determine peste cateva luni, Intâiul studiu, mai consistent, al luiAnghel Demetriescu, Eminescu se afla la Iasi, in calitate de director al Bibliotecii Centrale, numit pe ziva de

Septeravrie 1874, de citre Titu Maiorescu, acum mirustru al Cultelor. Este ceca ce zeflemivtii dela Ghimpele,in indiritnica lor fantasie, numesc « ciraclarliselde dela Convorbiri Llterare»:

pe junele -EminachiDin Berlin abia sositIn local lui Botnarachi,Peste Bibili l-a numit1).

Urmind sugestilior çi insistentelor lui Maiorescu, poetul primise si se pregiteascai pentru cariera universi-tara' 2). Incepuse doctoratul vi urma sa se intoarci pentru exarnene, la Berlin, pe la jumitatea lui Noemvrie,ceca ce nu s'a mai intarnplat2). In Noemvrie, in sclumb, se situiazi pentru el, evenimente grave, cum e moar-tea la Berlin, a fratelw san erban, sau hotiritoare, cum e statomicirea relapilor sale cu Veronica Munca,

lo. Dintre foi li mai respiri; 13. Aud viata-mi etc.Gbtmpele, XV, 8 Septemvrie 1874. Din aceeavi oficin, i in acelavi spirit, in Calendarul Gbimpelui pe anal

z174r, la calendarul sfintilor, Marti, z Aprilie: f Pis. Tau Tira Liviu Maiorescu creiazi Noua direc-pune, iarIn Calendarul GbImpelur pe anal %RN, Miercuri, z Aprilie: f Par. Tau Tau Livm Minorescu, ficut mirustru,pirasevte Borta-Reve.

2) I. E. Toroutiu, n' ad ji documente literare, IV, 1933, pag. 99-113..1) Ibid., 122+ 294.4) Ibid., 127.

10

15

Mide 4).

www.dacoromanica.ro

1) Gh. Bogdan-Duicl, Impdrat ji proletar (Explicare ... istorica0, Buletinul Mihai Eminescu, II, 6, 1931,76-88.

V. Titlu: ulterior, alud la sfirptul acestei verstum (f. 172 v) redacteazd tnfáia formd a strofei I-a ce va trece in verd-anea 228y, 500-504, cu aceeast cerneakI :chut:bel In Ideile unui Proletar<ul>. Cu aceea,ri cerneald, ici FI tolo,.celteva preckdri, ce se vor anular.

4. Murdata este raza ce-arunci > Murdarl e < ste > scanteea* ca g.c.d.t.;

IMPARAT I PROLETAR 343

difidilá si constiincioasä, de biblioteca', preocupanle locale, procesele de constunta, pe care i le ridica perspec-tiva unui titlu filistinean, cum o spune insusi, si unei canere plina de räspundere stintifica, coroborate eu neajun-surile materiale si morale ale intermediului berlinez, explica poate parasirea proiectelor iniçiale. i daca n'au fostdeterminante, poate el tot ele explica, in oarecare malura, prelucrarea defirutivi çi tipa'rirea poemei, ce ne inte-rescaza, in imprejurir. ile de acum.

1118. Caci in forma iniçialà Impdrat ji proletar se situiazà in epoca vieneza « pela sfirsitul anului 2872a, serieBote; in editia sa (pag. 300). Judecand dupi caracterele grafice, dupl ortografie, dupl materialul intrebuintat(barda) cred ca acest prim tipas al poemei, poate fi situat in imediata' apropiere Cu Epigond, asa dar balate deAugust 2870. Evident, nu uitaim data de 21 Mai 1871, dela care pleacá versul: Versalita invtnge :arel Comunatale. Dar nici versul acesta, nici cele ce urmeaza nu figurau In aceastä prima versiune. N'ar fi, asa dar, exclusca in prima forma' Impdrat ji Proletar sa fi fost, asa cura 91 titlul indica numai o tinguire a Proletarului. Crono-logie ci creatie merg mana in mina% Pana la lamunrea acestui punct, pana se va sti, adicà, daca Proletarul poateurca asa de sus, cronologiceste, sA aminum ca atan probleme au preocupat pe istonograful Gh. Bogdan-Duicii,a ami concluzie menta sä. fie retinuta: « Impärat si proletar a foil ecoul poetic romtinesc al acelei fisrberi mondiale,traite de poet in Viena, apremie de poet cm l'urna sa cm _sudecata ce-i va ft ree,rit dtn multtplele lectitri anterioarecitate mai sus». i citind, imediat dupa aceasta, versul Versalliei, amintit si de noi, (despre care spune hotärit di seaflä in ms. 2285) crede a putea decide ca. A Proletarul luiEminescu a fost scrir dupd suprimarea comunei parisiene» 1).

Cura am spus i curo cetitorul singur va verifica: Proletarul e In ms. 2259 si e anterior Comunei, pe caren'o aminteste. Versul invocat de Gh. B.-D. e in a doua versiune Umbre pe pdtrza vremet din ms. 2285, cdpie deBerlin si care reprezmta' o forma evoluatä a poemei. Cu adaosul, ca" versul Versal/te: e si aici introdus dinteunalt rnanuscris, de Viena çi redactat desigur, dupi caderea Comunei.

Aceasta prima forma. fragmentara poartä tulul Proletarul, schunbat, in epoca betlmeza, In Ideile unui Proletarfigureaza In ms. 2259, 170 y 172 y. Dupl cum se poate vedea, si este si indicat in notele respective, cu-

noscuta prima stroa lipseste. O adauga abia la sarsitul manuscrisului acestuia, mai tarziu, in clipa ciad ?acepe silucreze la tiparul II, ce se va ints/ni in ras. 2285. Pe bunä. dreprate, deci, ea figureazi numai acolo.

L 2219, 170 V-172 VPROLETARUL

Tke i nu-mi mai spuneti cä. omu-i o luminiPe lumea asta mare, pe-acest p'imânt pustiuNid o scantee 'ntr'insul nu-i candi& i plináMurdarà e scânteea* ca globul cel de tinI

5 Asupra ckui dánsul domnwe pe deplin.

Spuneti-mi ce-i dreptatea Gel tari se ingrädirà*Cu cele ce-au odatä. in cercul lar de legiPrin bunuele furate in veci vezi c conspiraTAcut contra acelor ce n'au nimic in lume

10 le subjugá munca vietei lar intregi.

Unii plini de präcere petrec a larZilele trec aurie i orele suradIn cupe vin de ambrà, lama gràclini verde*"Vara válle Alpii cu fruti-lile de glaiatá

45 Eì fac din noapte zilei ochi i-nchid

www.dacoromanica.ro

344 NOTE g VARIANTE

Virtutea? Pentru dânii ea nu esista InsäV'o predica cad trebue sà fie brate tariA statelor greoaie car'e' trebue 'mpinsä

trebuesc luptate rasboaele aprinsa20 Caci voi luptänd cu singe, ei pot sà fie mari.

flotele puternid §i-armatele fäloaseCoroanele ce regii le port* pe fruntea lorSi-acele milioane, ce In gramezi lucsoaseStau strinse la bogatul, pe cel sarac apasa,

25 Is supte din sudoarea prostitului popor.

Religia I O form'a..* de dinsii inventataCa cu a ei putere sà va aplece 'n jugCàci de-ar lipsi din inimi speranta de rasplatäDupa ce-amar muncirati E-11116.'112i viata toatä

30 Ati mai purta osan& ca vita de la plug?

Cu umbre cari nu sunt v'a 'ntunecat vedereav'a facut sà credeti cà veti fi rasplatiti

Nu, moartea cu viata a stins toata. placereaGel ce in asta lume a dus numai durerea

35 Dincol' n'are nimica cad morti-s cei

Minciuni, frase sant toate ce statele sustineNu-i ordine in oameni cum ei sustin el eSal le-aparati averea, márirea, a lor bineEi bratul tau r[i]narmä ca sä love§ti in tine.

40 Si pe voi contra voasträ va minà la mäcel.

Si daca nu-i nimica dincolo de viataAtuncea aicia trebue ca totii sal träim

cupa fericirei cu 'ntreaga ei dulceataSä.' o golim cu totiicât suntem in vieata

45 A tuturor e lumea egal s'o impartim!

S'aibä mai mult ca aiçil, nu are dreptul nimeCe au mai mult, cu-aceea in nedreptRasboiu s'a.' nu mai fie d 'ntreaga omenimeSä. 'Imparta a ei bunuri c'o egall marime

50 Ce-a ramânea, ramana càci viitoru-i lung.

16. Virtutea? Pentru ea nu esistal Vouä; 18. Ce-a statelor > A statelor etc.; 21. Corl-biule i flotele etc.; 25 Cáci toate, toate-s supte > Is supte etc. ultertor, cerneala 2281: Si-Is supte etc.;26. ulterior, 2287 1 O frazi deld'ansiiiinventad ; 28. Càci de-ar hpsi speranta > C.d.a.l. din mimi etc.;29. Pentru-a vietei lupte i cEunuri >Dup5, ce moartea stinge* povara vietei toad >Dupà ce-ati muncit amar.> D.ce-amar muncidt.tiretc. 36. Minciuni sunt toate > M. frase siint toate etc.; 39. Ei inarrnea26 b[ratul] > Eibratul vostru 'narnd >Ei bratul du etc.; 46. Nnrie nu are dreptul mai mult ca* > S'alba' mai mutt etc.;49. Si 'rapara a ei bunuri c-u-o_aceea91> S. 'm a. e. b. c'o egati in.;

www.dacoromanica.ro

55

60

85

52. De ce in munca voastrá abla puteti trái; 53. De ce din munca voastrá > De ce boali etc.; 56. Voinu stiti > De ce uitati etc.; Go. Veti vrea sl luap parte > Veti cuteza a crede > Veti crede, etc.; 63. Din >Fetele > De instrumente? Ei chtsmä 'n etc.; 65. poate báttini_ei* le distrug ...; 68. R.v.t., sudon peneagrá Orle; 69. i pentru-a voastte fete miseria 'n rusine; 71. De lege n'a.n. virtutea este lesne;74. Ciad indrásniti > C. mina etc.; 84. V.d.c.e.s. i ochiul ei cel mate;

IMPARAT I PROLETAR 345-

De ce voi sä fiti sdavii milioanelor nefasteDe ce din munca voastrá abia putevi trä'iDe ce boall i moarte s'aveti din munca voastäCând ei in bogältiea cea splendidä i vastäPetrecánd ca in ceruri n'au timp nid de-a muri

De ce uitati cà 'n voi e numärul i putereaCând vreti, pute# prea lesne pämä.'ntul sà 'mpärtitiNu le mai faceti ziduri unde sà 'nchidä-averea,Pe voi unde sä inchidä, cand rupandu-vä durereaVeti crede c'aveti dreptul i voi ca sà träiti.

Ei ingräditi de lege prácerilor se lasäsucul cel mai dulce-a pämintului 11 sug

Ei cbiamä 'n voluptatea origei sgomotoaseDe instrumente oarbe fetele-vä. frumoaseFrumsetele lor tineri, bätxâni cI le distrug

de 'ntrebati atuncea vol ce vä rämâneMunca, din care din§ii se 'mbatä in paced.Robia viata toatä, lacrimi pe neagrä pineCopilelor usate miseria 'n ruOneEi tot §i voi nimica Ei cerul; voi duren.

De lege n'au nevoie virtutea e u§oaräand ai ce-ti trebue§te, legile-s pentru voiVoä vä pune lege, pedepse và mäsoaräCánd mana o intindeti la bunuri zâmbitoareBa nu-i ertat nid bratul teribilei nevoi

Sdrobiti orânduirea* cea crudä i nedreaptäCe lumea o imparte in miseri i bogatiAtund cand dupà moarte räsplatä nu v'a§teaptäFaceti ca 'n astä lume sä.' aibI parte dreaptä.Egalä fiecare. Tràiçi, iubiçi ca frati 1

Pämintul sà vä dee tot ce-a VA da e 'n stareLa toti visuri pläcute, la top pläceri cere§tiFemeea ce và place, cà'ria-i pläceti iaràVA' deà cbipul ei splendid, privirea-i zámbitoareSI.' fie-a cui voieste nu-a celor ce-o plätesc

65

70

75

80

www.dacoromanica.ro

105

-346 NOTE 51 VARIANTE

Atunci v yeti intoarce la vremile aurite,Ce mitele albastre ni le soptesc adesPläcerile egale egal or fi 'mpArtite

de-a[le] vietei nectaruri felurite90 Moartea va fi un inger cu pIrul blond si des.

S'atwad vep muri lesne, pentru fii. fàrä grijIVeti sti c'asemeni vol' pe lume vor trli,Chiar clopotul n'a plänge cu limba lui de spijA,Pentru acel ce 'n lume norocul nu-1 neglijäl

-95 Nimeni de-a plänge n'are el traiul s'a tflit.

boale ce miseria s'averea nefireaselO nasc in oameni toate cu 'ncetul s'ar topiVa creste tot ce 'n lume este menit sI creascIVa bea pän' in fund cupa cu vieatalo°Si va muri, cánd nu va avea la ce trIi.

Atund veti vedea numai cà secolii gresiflClädin.d in omenire eres peste eresCI omul cu 'ncrezare in oarba lui gändireS'au pus ca sà se lupte cu legi din s'Anta fireSi el dureri si lacrimi e tot ce au* cules.

S'atunci se 'mparte lumea in slabi i tari In urmä.Se 'imparte din nou iarài in prosti i in siretiCei prosti duc greutatea sunt tunsi ca si o turmISirep prostii, cá moartea toate curmI

,tto clincolo de-a lumei duren i yeti fi mánglieti 1Intoarceti-vI iaräsi de unde voi plecarItiIntoarceti-va iarksi la al naturei sinCunoasteti dar odatI cä; lung fl inselarItiCa secoli cu mindune durerile purtarAti

115 Pe când mnselâtorii duceau un traiu divin **).

Versiunea a II-a poarti tidul Umbre,' pe pelliza vremei i figureazi in ms. 2285, 100-104. E un caet de Berlin, legatsolid, In care 03pia e ingripti si care, dimpreunä ea strofe ce aveau sä fie eliminate din tiparul Convorbirilor, mergenumai pänä la clderea Comunei: Versallia invinge /are! Comuna cade. (Facsimile la pag. 57 si 58).

Inmute de a incepe redactarea acestm tipar, ce poate fi situat cronologiceste intre 1873-1874, cAteva frag-mente izolate, din care raajoritatea au slujit la turnarea tiparului II se intálnesc in mss.-le

89. Sätul de a vietei nectaruri felunte; 90. Färi de-a lua* grua > Veti duce > Cap* > grijapentru >Moartea va fi etc. Cam in dreptul variantes penultime o rimel in parantez: (eres.) aratd :tus o intenlie, pdrdritdtau o anticipare pentru V. 102; 97. 0 nasc, neacordat cu boale din versul anterior. Rectificat in 228y, 502. Saufair acord cu substantiv, sau grIndit: i boala etc.; 99. Va [bes.] din cu[pa] > Va bea pan' in fund etc.;'zoo. i când i-a veni vremea > 1 va muri etc. 104. Au pus ca si etc.; 105. $1 cl duren i chi[nuri]> lacrimi etc.; 109. i prost 'nvatä. p> 8irep 'nvata etc.; t io. vers cu mdrura depdutd; itx. defapt: Intoarce-p-vi (sic); 114 C.5. secoli ca muictune i visuri v5. puttariti.

**) Aid sfeirferte versiunea acestui manuscrsr. Dupd acearta strofd se redacteazd, cu cerneala ortografia mr.zoo--roi, :trola primd a textulm din Convorbin.

www.dacoromanica.ro

peirdrit: av-ut drepta[te];13. Dar mina 'neircmati si semene durerea, [verrul capiitel o silabri in. mult cu minglere fi rittnul sufereil. 23.Acum nu creste > A.n. trece masca ... etc.; 25. C.s-v'n.Lc. sunetul > C.S-v'n.Lcu. glasul ei m.

imPARAT I PROLETAR 347

2259,168-168 v. cu un scris 'specific gotic, apartinind epocei berlineze2290, 55-56 (3 strofe) si 75-76 (7 strofe), din epoca vienezi, serse ca orto- si caligrafia din Inger ,ri

Demon si cari se pot urmäri in subsolul versurilor respective.Tot aici cati sä se reaminteascil de cele ciad i strofe, transcrise in Inger fi Demon si care cuprind crimpeie din

ideologia revolutionarl' a Proletarului. Gherea dealtminteri intuise just inrudirea dintre cele doui poeme. Scurtule-a ttpirit in ediçia sa. D-1 Mihail Dragorairescu socoteste CA ele isi au mai curind locul la Imprint, ,ri Proletar.Adevirul este a tiparul metric le apropie de Inger ,ri Demon iar cel ideologic de Imp ;i Pro/ciar Ehmmin-du-le din poema apirati in Convorbiri, Eminescu hotiri totodatil si lima poemei. (Pentru confruntare, a se vedeala capitoIul Inger ri Demon).

Nu stria cà reamintun cá transcrierea urmiltoare pistreazi toate disonantele si dezacordurile, asa cum figu-reazi ele In ms.-ul original text, prin excelenti, de atelier, in care imperattvele inspiratiei febrile nu se preocupide exterior.

2219, I68I68'astfel cazurati mandri, neinduplecati de moarte

Eroi ai pacei lumei, popoare salutandNu din vuirea sombra al armei detunandTrecu din gura' 'n gurl i veacuri or s'o poarte

5 Ideea raare, scumpa, al pacei pe pamant.

Prin voi spirite raandre, muiate* in marireCazutul, vechiul tare, Imperiul RomanAtund atinsi de arfa ideei de iubireCare trecu o forma* duioasa 'n Omenire

-10 Voi 1-ati läsat sà cada n'al vremilor noian

Voi lasat s'atuncea num'airul i putereaVoit-ati pace-eterna aievea sa vedetiDar mana 'nsäidnata sà semene mangaereIn sufletele crunte a popoarelor austereEa v'a vandut ... un luda ferice si istet.

Da, acel luda dulce la fata si la guraAcei sirep ce-ascunde al popolilor sinAciea au dat mina cu-a marilor orduraCu-acei barbari atletid, cu-a lor ochire maxi'

'20 tälmadt credinta martyrului divin.

imp'ärtit iar lumea in tari i slabi, in =ma'Din non o impartira in prosti i in siretiAcura nu trece masca ... un ocean se scurmaIn sinul astei bande* i iva de pe urma.

'25 Curand suna-va 'n lume cu glasul ei märet.

www.dacoromanica.ro

348 NOTE 51 VARIANTE

Doi evi a cercat di'n§ii sublima-vä rähdareDoi evi ati purtat jugul germanicei prostiiDoi evi rästälmäcirä in fals invätul mareDat de-acea brindä, tristä i palid' arätare

30 Doi evi glasul lui dulce sunat-a in pustii.

Cu bländul chip pe prapuri, cu cartea lui in minäAu pus castä pe castäEi dominará lumea cea pinà azi pägänäCe n'a 'nteles nirnica din cartea cea bätränä

35 R'ämas slabA, timidä, sub greul celor räi.

Spre a domni voit-au ca sä despartä DânsiiTrezirä 'n bestii sombre, de bestii coronati,Gandul märirei nalte a celor därämatiAtitarà vechea ceartä n' invingätori i 'nvin§ii

40 Fondând sintul Imperiu i sclavi, hop

De ce-i plin oceanul istoriei pägäneIstoriei pägine, care mai e i aziDurere i turban, vânzare i ru§ineSfinçi ca Heliogabal, ca Atenei* virgine

45 Sudoarea säräcimei, i singe de viteaz.

De-asupra astei turme* ca i infernul crudäA miseriei de stradä §'a glodului de susAsupra acelei plebe, ce plänge i asudeCine s'ardia iute, ca gura cea astutä?

50 Gel räu 1 Cel bun rämine jos, urnilit, supus.

Voit-ati räsbunarea a doi evi [de] durereVoit-ati infranarea infernului de aziS'ati luptat ca dispretul care vi-1 di cädereaO moarte sigur scrisä i färä mingiere

55 Cum se luptä ca stânca al märilor talaz.

Därmati statuia goalä: a Venerei anticeArdeti acele pänze cu corpuri de ninsoriEle stirnesc in suflet ideea nefericePerfectiei umane si ele vä fac sä pice

60 In ghiarele usurei copile din popor.

32. Au pus breaslä pe breaslä 35. rImas etc.; 37. Trezirä 'n sombre bestii > T.'n bestlisombre etc.; 39. Semanará > Atatarà* etc ; 4o. de fapt: Fondand santul Impenu i sc.lavi, hoti qs de (sic) pirati;42. de fa)!: care e (sic) mai e §i azi; 44. De sfints ca Hehogabal etc. > Sfints etc. 46. De-asupra astuiamestec, ca iadul > D. astei etc.; 47. A glodului > A mssenes etc.; 51. de fapt: V.-a. r. a dos evi durerea[rimele permit modificare* 53. ce vs'l da.> care vfl da cäderea; 57. Ardeti acele panze cu umeri salA.a.p. cu membrele de nei.

www.dacoromanica.ro

1

63. Sfärmalti] > Svärliti etc.; 69. Läsati-o goalä numat i chipu-i e* iubit; 70. Ce linä, blandl trecein timpul nesfarsit. 72. C.u.m.m. pe-al istortet camp; 74. N. y... nu corpul care ride; 75. Cu zatn-be[tul] > C. räsul > C. muträ. etc.; 77. C.s.v.c.b. prm bine s'a ivi; 78. Nit= Pe un > N.... Locul hienet etc.

2276 bis, 3Cu acela,ri scris, gotic, aceste 3 versuri, in spiritul intregului fragment :

76-78. 0 aduceti potopul st va test din sineDeasupra turburaret hunt= santet cruelPuneti odatä capit la erele pägine

N.B. 79. Pentru lecfiunea hns i pismätaret, ce va fs fort, poate p a textului definitrv (mai ftrearcd dectitlin si pis-4nItaret) ar trebui aduse exemple de alte aremenea intrebrunidn. D.p. : In ms. 22/4,192, In traducerea cdtorva pagini dinTimon din Atena: Poetul . chscoase-o, Nu vezt cura toate treptele de oamem, oncum ar fi de soiul lor, atät cei-superficiali (netezi) si mlächosi (mi), precum çi actea de naturl treazi r austerl, it oferä lui T11110t1 serficule lor».

11. 228f, 200-104.- Am precrzat la manuscrisul 22/9, cd strofa intdia a fart incercatd In/di acolo. Variantele.de-acolo le-am notat etc cota in parantez.

2 Liirnina Soarele abea pätrunde pintre feresti murdare (22/9) > Soarele-unde pätrunde pintre feresti mur-dare > Unde pätrunde etc.; 3. Si lingl mese lunge stetea posomoritä. > Pe 1.m.l.s. posomoriti (2219); 4. 0

sdrentuttä, cu fata amäritä. (22/9) > O ce[ata] > Cu fetele-amirate etc.;

LM:PARAT I PROLETAR 349

Sfärmati tot ce atAtA inima lor bolnaväSarmati palate, temple, ce crimele ascundSvArliti statui de tirani in foc sà curgä. lavAS'A spele de pe pietre pAnA i urma sclavä:

45 Celor ce le urmarA pang. Pal lumei fund.

Sf'Armati tot tot ce-aratI mândrie si avereO disbrAcati viata de haina-i de granitDe purpurA', de aur, de lacrimi de urAtLäsati sä fie ce e o musicä* [de sferel

-70i fAr de patitni trece in timpul nesfArsitZiditi din därm'Ature gigantid piramideCa un memento mori pe-al istoriei planAceasta este arta ce sufletu-ti deschideNaintea veciniciei ... nu corpul gol ce ride

-75 Cu muträ de vAndutä, cu ochiu vil si viclean.

O aduced potopul destul voi asteptarätiCa s'A' veded ce bine prin bine o s'A ias'Nimic Locul bienei il lul cel vorbaretLocul cruzimei veche cel lins si pismätaret

-80 Formele se schimbarä, dar räii au rämas.* *

Urmätori normei ce ne-am propus, versiunea ce urtneazI, socoutä, cum si este de fapt, drept una autonomä,are numerotatia ei proprie, cati vreme, afarä de strofele Convorbtmlor, sunt i atätea altele, sacrificate abia

ultima instantä.

2281, 100-104UMBRE PE PANZA VREMEI

Pe bänd de lemn in scunda tavernä mohoritäUnde pätrunde ziva pintre feresti. murdarePe lAngä mese lunge stetel posomorAtä.Cu fetele-amärAte o ceatä. sdrentuitàCopii s'Arad i scepdci ai plebei proletare

www.dacoromanica.ro

5. Copu s'iracr nemerruci ai plebei proletare (2219).

350 NOTE g VARIANTE

Ah 1 zise unul: spuneti c omul e-o luming.Pe lumea asta plinä de-amaruri i de chin?Nid o scântee 'ntr'insul nu-i candidàMurdarä este raza-i, ca globul cel de tinä

10 Asupra ckui dânsul domne§te pe deplin

Spuneti-mi ce-i dreptatea? Cei tari se ingrädiräCu-averea §i märirea in cercul lot de legiPrin bunuele furate in ved vezi cà conspiräContra celor ce dän§ii la lucru-i osänditä

15 Si le subjugl munca vietei lor intregi

Unii plini de pläcere petrec a lor viatàZilele tree aune, i orele suedIn cupe vin de ambrä iarna grädini, verdeatäVara bäile, Alpii cu fruntile de ghiatä

20 Ei fac din noapte ziuä, §'a zilei oc.hi inchid.

Virtutea? Pentru dân§ii ea nu esistä InsäV-o predia, càd trebui sä fie brate tari,A statelor greoae café trebue 'mpinse

trebuesc luptate asboaele aprinse25 voi luptänd cu sänge, ei pot sä.' fie marl..

flotele puternid §'armatele filoase,Coroanele, ce regii le pun pe fruntea lor,Si-acele milioane, ce in grämezi luxoaseSunt stränse la bogatul, pe cel särac apasä

30 Si-s supte din sudoarea prostitului popor.

Religia? frasä de diqii inventatä,Ca cu a ei putere sä vä. aplece 'n jug;Càci de-ar lipsi din inimi speranta de räsplatiDupä ce-amar mundräti miseri viata toatà

35 Aft mai purtä osända, ca vita dela plug?

Cu umbre, cari nu sunt v'a 'ntunecat vedereav'a fäcut sä" credeti, cà veti fi räsplätiti

Nu 1 moartea cu viata a stins toatä pläcereaCel, ce In astel lume a dus numai durerea

40 Nimic n'are dincolo ... ad morti-s cei

www.dacoromanica.ro

65

43. S.A. 1[e-apen] > Ca s'zi le-aperi etc.; 47. Atuncea alcia trebtu etc.; 54. Cu bunurri) > Cu-averile-i etc..Sired,' 46Jo p ji;; barate dupd ce sfar,reite transcrurea ji procedeazd la staluhrea formes pentru Convorbiri-74. usate > uzate;

IMPARAT I PROLETAR 3 Ss.

Minciuni i frase-s totul ce statele sustineNu-i ordine in oameni cum a fi ei sustinCa SA' le-aperi averea, matirea §'a lor bine,Ei bratul flu ca sà love§ti in tine

45 pe voi contra voasträ la lupfl ei và mân'.

dad: nu-i nimica dincolo de viatl'?Atund aida trebui cu totii sà träim

cupa fericirei cu 'ntreaga ei dulceatäsa o golim ca totii cât suntern in viatä:

50 A tutuxor e lumea ca toti s'o Impäirtim.

S'aibäl mai mult ca altii nu are dreptullnimeAtund bunuele lumei sigur la toti c'ajungRäsboiu sl nu mai fie ... ci 'ntreaga omenimeCu-averile-i comune träleascl o frätime

55 Ce-a rämänea rämle, cäci viitoru-i lung.

De ce voi sä fiçi sclavii milioanelor nefaste,Voi ce din munca voasträ abia puteti trli?De ce boala i moartea sä fie partea voastäCând ei in bogätia cea splendidä i vastä

60 Petrec ca i in ceruri n'au timp nid de-a muri.

De ce uitati, cà 'n voi e numärul i putereaCând vreti puteti prea lesne pämäntul sà 'mpärtitiNu le mai faceti ziduri unde sä 'nchid' avereaPe voi unde sä: 'nchidä când Impin§i de durere,Veti crede c'aveti dreptul i voi cä sä

Ei Ingräditi de lege, pläcerilot se lasäsucul cel mai dulce pämäntului sug.

Ei chiamä 'n voluptatea orgiei sgomotoaseDe instrumente oarbe fetele-vä frumoase

70 Frumusetile lor tineri bItrânii lor distrug.

de 'ntrebati atuncea -you'll ce Val räitnâne?Munca, din care dânsii se 'mbatä In plAceri,Robia viata toatä, lacrimi pe-o neagra pane,Copilelor uzate miseria 'n ru§ine

75 Ei tot i voi nimica Ei cerul, voi duren.

www.dacoromanica.ro

352 NOTE g VARIANTE

De lege n'au nevoie Virtutea e usoarland ai ce-ti trebue§te. Legile-s pentru voi,Vouä fa' pune lege, pedepse vä. mä'soarä,CAnd mAna v'o intindeti la bunuri zâmbitoare

80 CId nu-i iertat nid bratul teribilei nevoi.

Sdrobiti orândueala cea crudä i nedreaptä,Ce lumea o imparte in miseri si bogatiAtund când dupä moarte räsplatä nu v'asteaptäFäceti ca 'n astd lume s. aibä parte dreaptä

85 Egalä fiecare §i. s triim ca frati.

Pämântul sä ni dee tot ce-a ni da e 'n stareLa tori un traiu ferice i lin si omenescFemeea, ce vä place, cäreia-i pläceçi iarg.Vä deä chipul ei splendid, privirea-i zâmbitoare

-90 SI fie-a cui voie.ste, nu-a celor ce-o prätesc.

Atunci vä veri intoarce la vremile aurite,Ce mitele albastre ni le §optesc ades.Pläcerile egale egal or fi 'mpärtiteChiar moartea când a stinge lampa vierii finite

15 Vi s'ar pärea un inger cu pärul blond §i des.

S'atund veri muri lesne färä de-amar siFeciori-or trä'i 'n lume cum voi ati vietuit,Chiar clopotul n'a plânge cu limba lui de spijäPentru acel ce 'n lume norocul nu-1 negrijäNimeni de-a plänge n'are. El traiul vi-a träit.

boale, ce miseria .s'averea nefireaselLe nasc in oameni, toate cu 'ncetul s'or topi,Va cre.ste tot ce )a lume este merdt sa creascIVa beä pän' in fund cupa de viatà omeneascä

7105 Si va muri, and nu va avei la ce tea.

Atunci veti vedea n.umai, cI secolii gre§iräCadind in omenire eres peste eres,a omul cu 'ncrezare in oarba lui gAndireS'a pus, ca sä sä* lupte cu legi din santa fire

Ntto Si &I duren §i lacrimi e tot ce a cules.

80. Ba nu-i iertat etc.Strofa 86-90 baratd In acela,ri condqii, ca fi mar sus.99. Pentru acel ce 'n lume norocul nu-I neglua.Strofele zotfszo fi is rrr; barate, la urmd, in aceleap combiu.

www.dacoromanica.ro

ImPARAT I PROLETAR

2, % y' : ..,,,,,,; 0 1,,,,,...A.,,,,t, if rng.4 A. di,,,f; TA" 74%.rti ,

sirar' il,..4 A. 0.3', i e.tv JD,:1

1... ,,k. k' ' ,

A v ',...',../.,; . ..

I,

Ata I' o A.,,;

4: 494 tnvar.4,,,

1 ,.) v4 '

tt:4 ..,.. i, .... 4916 Se 1,4 41.470 11; UN F. ,. -,g,i,',: .

i 11

tv Lki.,.i.,...,., /

k#.

d'a Y

L4g,' pi,,rt 01,4 , .4.....-4

e II I

. 4:1E,i4:r

,d IC( (4.4(44

:-44-71.*Dv 44-tl.' rti 4 ,

914. ot4.1.r.t.4441. or.,.2 A

3.f,

LA 14., P

43,

1/Jr _ 6 .11,44,4 td;

Eitraa;

ftt tels1;

C';)

41, 4,444.4.4

e

4.4

14.4 z-tr)

'4,41/ /Pm' it;rl.. 4.

LI_ÉHflÀ;i.

/4.0 4, C14-414.,4154' 4.4 4..04

rt-erns,

14'4:

44 i'

afriI.,'

...AI") 4,...,4, ,

1,1j 4.44 .4.'-4t

set- (2`;. .1;

IMPARAT I PROLETAR

353

Manuscrisele Academiei Romine 2285, 102 T.

23

e.4 ...0

J-e÷14;

4:4414.,,,,,

g

1;,,,..

*

A

-

4P.44tia;

;.

www.dacoromanica.ro

554 NOTE §I VARIANTE

i-atund se 'raparte lumea in slabi §i. tari. In urmä."Se 'imparte din nou iarAsi in pro.sti §i. hi ireti.Cei pro§ti duc greutatea, sunt tunsi ca si o turmä.

pro.stii c moartea ráu-1curra115CA dincolo de groapä. ei vor fi mAngAeti.

Intoarceti-và iarksi de unde voi plecarAtiIntoarceti-v5. iará.si la al naturei sinCunonteti dar odat'A, cä lung vl inselarAti

secoli cu mindune durerile purtarAti120 Pe cAnd insAlAtorii duceau un traiu divin

Bogati stiinta voastrA ne-a grámAdit aidaIntelepdunea voastrl ne-a scos din munti, din väi,Spre-a ne-aruncà cu mia pe a pierzAriiTurbAnd ne mAncAm timpul, durerea, nefericea

425 Esploatati de dAn§ii, släbiçi, bolnavi,

TrAiascA 'ncai Cesarul ... din noi sA recrutezeSpionii ski i sbirii familielor voaste,Omoritori-onorii, uneltele nefasteUnui demon. Cu inimi de desperare treze

130 SA rIsplAtim cu camiti lungi chinurile noastre"

Pe malurile Seinei in faeton de galACesarul trece palid, in gAnduri adAndt,A undelor lung vuet, vuirea in granitA sute d'echipage din gindu-i nu-1 tresalA

135 Poporul loc ii face tácut i umilit.

Zimbirea lui desteaptA, adAncA §i astutaPrivirea-i ce dte.ste in suflete-omene§ti

mina-i care poartA destinele lumestiCea grupl sdrentuitä in cale-i o salutA.

140 MArirea-i e in tainà legatI de acestd.

Strofele 116-120, 121-12/ 126-190 trizate, in acelea,ri condspi.

2290, yyCuprinde strofele 121-12y Fr 126-13o cu oarecart deosebiri:121. Intelepciunea voastri ne-a grknicht aicia 1 122. I.v. ni-a scos etc.; 123. Spre-a ne-aruncA cu

intt'a > S-a n.-a.c.m. pe a perarii126. 0 dl-h un Imperator, din noi al. recrute2e; r27. S.s.s.s. famdielor voastre; '28. Omoritori

onorii, etc.; 129. Unui demon Atanca cu irume vite2e; 130. Vorn ra'splati cu carneo lungi chmunle noastre.

2290, 7/Cuprinde strofele 136-140, I41-14f133. A undelor lung vuet, uruirea 'n grana; z34 A sute d'equipaje din gAndu-i nu-1 tresala-; 135. Täcut

pe bulevarde poporu-i face loc. 136. Cu zAmbirea > Zfimbirea hu comphce, [adincl] i astutä; 137. Pnvi-rea-i ce pitrunde > P.-1 c. cueste etc.; 138. i mAna care etc.; 140. Mánrea e in taml etc.

www.dacoromanica.ro

Parisul arde 'n valuri, furtuna 'n el se scaldäTumun, ca fade negre trasnesc arzánd in vântPrin limbele de flacäri, ce 'n valuri se främántRâcnete, vuet de-arme pátrund marea cea caldà.

165 Evul e un cadavru Pansu-a lui mormánt.

Cenu§ä1-s nori 'n ceruri, prin ei topite steledogorit i rosu e firmarnentul larg

In stfilpi i 'n globuri negre, ce greu suind se spargAstfel se 'nnaltä fu.mul arzandei urbi rebele

170 Scânteile in riuri ro.Fsc cerescul arc.

Strofa .ry6-16o barotd In aceleeasi eondqii.2290,7J.-142. Lipsiti de mbirecumci p.r.; 143. N.s.m. a lunui poartä fräu; 145. De egoism e scnsicioc.an

e una* > E egoism ciocanul ce cade pe 11:91u.

2290, 7f v. Cuprinele strofek r46rio, f, 156--16o.146. i el el virful mindru ai celor ce apasä; x47. Salutii 'n a lui cale pe suptii apäsati; 148. De ati lipsi

din lurne vol causa 'ntunecoasi; 149. De fisturtar. rnärete etc.151. Cu zambetu-vi rece etc.; 154. Cu ale.> Pan= nemärgunte, teribile-arzitoare; 155. El spenit pe

clea* > Spene sileste > La jugu-1 el sileste etc.156. Dar tot °data' vede ci 'n esistenta voastri > D.t.o.v. cA 'n a voastri-esistenti; 157. C.i.m.v. este titia

159. Pnn propne donre la etc.; r6o. Ca si lucrati i vecuuc > Ca si lucratt in jurul mArirci aspre-a lui.

23*

IMPARAT I PROLETAR 355

Convins ca voi el este 'n nältirnea-i solitaráLipsitä de iubire ... cum cl prindpiul räu,Nedreptul i minduna al lumei poareä friuC'a lumei istorie ce 'n ved se desfä§oarä

145 E fabula ciocanului ce cade pe iläu.

Si el ... el varful mándru ai celor ce apasäSalutä. 'n a lui cale pe apäsatul mut.De ati lipsi din lume, voi causa 'ntunecoasä.De rásturnäri mIrete märirea-i radioasä,

150 Cesarul, chiar Cesarul de mult ar fi cäzut.

Cu ale voastre umbre nimica crezätoare,Cu zambetu-vâ rece de mira: päräsit.Cu mintea de dreptate §i bine razältoareCu umbra voasträ numai puteri ingrozitoare 1

155 La jugu-i el sileste, pe cei, ce 1-au urit.

Dar tot deodatä vede cä. 'n a voastr' esistentäCA in multimea voastrà este t'Aria luiDe-aceea el và mânä ara.' de resistentäPnn propria dorire, la ziduri d'opulentä.

160 Ca sä lucrati ca stálpii märirei aspre-a lui.

www.dacoromanica.ro

356 NOTE g VARIANTE

Pe stradele 'ncrusite de flacki orbitoareSuiti pe baricade de bulgari de granitSe raisc batalioane a plebei proletareCu casce frigiene, cu arme lucitoare

175 i clopote de-alarma rasura rägusit.

Ca marmura de albe, ca ea nepasItoare,Pin aeral cel rosu femei trec cu-arme 'n bratCu par bogat si negra, ce pe-umeri se coboara

sinii albi acopar... E uel si turbare180 In ochii lot cei negri, adinci i desperati.

O lupta-te 'nvälita in pletele-ti bogate,Eroic este astazi copilul cel pierdut,ad flamura cea rosà cu umbra-i de dreptateSfinteste-a ta viatä de tina si pacate

185 Nu 1 nu esti tu de vinä, d cei ce te-au vandut!

Versallia invinge ... i flamura cea rosaFine tremurandä pe frânte baticade.De aburii de s'Auge ai barbarei paradeE umecla a zilei lumina cruntä, rosä.

190 Versallia invinge iara Comuna cade. **

* *

Pentru final, se intalnesc dota vermut, una de 4 strofe in ms. 2262, 58 si a doua de 5 strofe in 2262, 4.3,cu un scris inrucht. Confruntarea mottvelor cestor doua versium este, se va convetu, din cele mai fructuoase.

Se spectfica in mod expres, cà intaml fragment, deosebinclu-se foarte mult de cel de al dollea, se nume-roteaza aparte. Al dollea fragment poarta numerotatta textului defuuttv.

2262, )-8

Unul s'acelasi este Cesar si cersitorulParere-i osebirea cea mare dintre eiSchimbati-le doar* locul i ati schimbat isvorulGändirei lor ... si Cesar va plänge la piciorul

5 Unei statui iar cellalt s'a samui cu zei.

171. Pe stradele rosite etc.**) Ala sfilriege verstunea din ms. 228y, roo-104.

2290, 76Redactare in creion a strofei z81-18y, :defalca; mmus versul 18j: Nu! nu esti tu de vuiá, ci cei ce te-au vindut.

2290, t6Strofa r86-19o, baratd, dupd ce a fost incorporatd ms-lui dela etaj186. Versallia Invingei flamura cea rosa, 187. Abia > Falfie tremurand5. etc.; 188. E mort*> De

aburii de sange a barbarei p.; 189. E umeda lutruna > E umedä a zilei etc.; 190. V. invinge jara etc.Pentru antrteza: Cesar si cersitorul, cf. mai jos, textd din Arch aesa.

De relinut, de asemeni, magina: Cesarul ... ce lumea o inhaTtà la carul lui tau nirruculdin care-am fost invis.

www.dacoromanica.ro

7. ce merge> piere> merge la r.; Ir. märirea > minre.2262, 43

297. §i spintul Universului etc.; 294. In once floare poartä i.a.l.f.; 295. Ci 'n calea-a face fructe c.m.m.m.; 299. i u:R.1nd la secol> S.a. la soare-a etc.; zoo. tutor (Botez grefefte ednd indreaptd tuturor). Unexemplu asemdator dan vremea Scnsorn a IV-a (Bucuregr).

El aude cum fo§turá, hn, uscat, a sale poaleDe mkase nebunia tutor mitunlor sale

(ms. 2276, 84).

IMPARAT I PROLETAR 357

Acelas om e-un preot ce strigä i dedamäAcelas in ostasul ce merge in räsboiuAcelas in orator cu vocea de aramäAcelasi in Cesarul ce lumea o inhamä

I O La carul lui Pärerea-i desparte pe-amândoi.

Un vis este mlirire, i faimä i cädereImperiul, coroana miseria, un visDormind imbläm prin lume cuprinsi de o pärereSträfulgeratà doarä de-a mortii - apropiere

15 Svárlindu-ne 'n nimicul din care-am fost invis.

O clipä somnu-i o lume se cufundäO clipà ... i 'nqetarä i sclavi s'eroi i regiCum a putut pärerea atát de mult s'ascundäPropriul sens al lumei? ... E spuma de pe-o undä.

20 Un vis al morti-eterne e viata lumi 'ntregi.

* * *

Reluatä la putin timp dupä, in forma urmkoare, pe coale de härtie pergamentatä, Cu o caligrafie defintiväçi fatä 'n fatä cu idei inrudite din Arebaeus, versiunea aceasta a finalului nu e mult chferitä de aceea a textuluidefuntiv:

2262, 43In orce om o lume Zi face incercarea

spiritu - Universului se opinteste 'n vanIn once minte lumea Ii pune intrebareaDin nou de unde este i unde merge. Floarea

190 Dorintelor obscure säclite in noian.

Al lumi 'ntregul sâmbur, dorinta-i i märireaIn inima oricare e-ascuns si träitorSvárlire hazardatä cum pomu 'n inflotireIn once floare 'nceard, intreaga a lui fire

195 Ci 'n calea de-a se coace cele mai multe mor.

Astfel umana roadä Zn calea ei ingheatäSe petrificä unul in sclav, altu 'mpäratAcoperind cu noime särmana lui viatä

arätând la soare-a miseriei lor fatä.200 Fata. ad intelesul e-acelasi tutor dat.

www.dacoromanica.ro

1) M. Eminescu, Semen politice fi hieran', I, 1870-1877 (editate de I. Scurtu), 5905, pag. 283-292, (cf. sims.s. 2268, 35 v.-34 v., 2269, 19-39 si 2287, 70-75)

'358 NOTE 51 VARIANTE

In ved aceleasi doruri mascate cu-altä. hainä'n toatä omenirea in ved acelas om

In multe forme-apare a vietii crudä taitaPe toft ea Ii irisará, la nimeni se distainä

205 Dorinçi nemärgimte pläntând inteun atom.

Când tll c visu-acesta cu moarte se sfärsesteCA 'n r*ämän toate astfel cum sunt de dregiOricit ai drege 'n lume atund te obosesteEterna alergare gänd parcI-ti sopteste

210 Un vis al morti-eterne e viata lumei 'ntregi.

Tot aid trebue amintitä pagina in germana, pe motive inrudite, din 2262, 42 V. fatal 'n fatä, deci, cu ultimulfinal. Este de fapt, traducerea in nemteste a finalulut din Arcbaeus, traduce= mai mult sau mai punn curentäjudecand si dura cei calma terrneni romanesti ce se ivesc printre randun precum. riirare, poi. Procedeul ecunoscut si a fost semnalat pentru india cara de d-1 I. A. Rädulescu-Pogoneanu, cu pnlejul traduceth uniu alt pasaj(de fapt pasajul anterior) din Archaeus («Kant i Erninescu». Traducerea Cnticei Ranunu Pure, Convarbin Lite-tare, XL, 6-8, Iurue-August, 5906). Interesand in prunul rand econonua nuvelei Archaeus, amánám textul ger-man pentru la timpul sau. Confruntánd date1e epistolare, pasajul acesta se situiazà in epoca pregatirii doctoratuluigi a tälmäcirii lux Kant. Paralel cu acestea, Eminescu limpezia tema finalä din Impdrat ji Proletar i mol-2117A o seriedin gandurile adiacente, in finalul lui Archaeus. O transcnere a lor nu e lipsità de mteres:

In fie-ce om se 'ncearcl spiritul Universului, se opuiteste din nou, rasare ca o noul raza dinaceeasi apà, oarecum un nou asalt spre cerun. Dar rama= 'n drum, cirept cá in mod foarte deosebit,ici ca rege, colo ca cersetor. Dar ce-i li ajutä coaja canului, case a 'ncrememt In lemnul vieni? Asaltule tmereta, rárnánerea 'n drum deceptiunea, recaderea animalului pant batra'neta i moartea. °amena sintprobleme, ce si le pune spintul Utuversului, vieple lor incercan de deslegare. Chmul indelungat,vecuuca goanä dupä ceva necunoscut nu samlna cu aviditatea de-a afla räspunsul unei intrebän curioase?

Dar rate mi se pare, ca' unde-i un problem, e tot odatá i deslegarea lui.Da, Kant. Cei mai multi oamem lusa rämän intrebin, uneon comice, alte on neroade, alteon

'Ame de 'nteles, alteon deserte. Cand vid nas omenesc, intotdeauna hm vine si intreb, ce cauta nasuliesta 'n lume? 1).

In concluzie, Impdrat Fi Proletar ar prezenta urrnItorul grafic.2259, 170v-172v. (Proletarul)2285, 100-104 (Umbre pe pinza vremei).2259, 568-568 y.2290, 55-56.2290, 75-76.2276 B., 3.2262, 43 (final).2262, 58.2262, 42V. (Arc.haeus).

* *

Am amintit, in doul randuri, pana' acurn, de studiul lui Anghel Demetnescu, ce apare la punne luni duplImparat fi Proletar. Vom spicui dinteinsul, cat rn.si mult, i pentru considerani dtverse. Intitu pentru stärumtacu care, la patru ani dupä verdictul lui Titu Maiorescu, ce integrase Directiei Noui, pe poetal Bplgomlor, nimirea

dezorientarea continua si alimenteze polenucele de presa'. In al doilea rand, pentra caracterul de fanuhe al obiec-Olor, ce se intálnesc aproape toate, in aceleasi marunte calcule de prozodie li metricä. O parte din ele s'au vazutla capitolul Egspetulta. De asta data e rándul gravultu Anghel Demetnescu. Iar dupl accea, si mai cu seaml,pentru ceca ce s'ar parea si fie o asernune gratuita., asa cum e, pila de rezerve, cand de turcucun li cánd de glunieindolenice, schita critica a hu Anghel Demetriescu nu exclude interesul i pretuirea pentru poetal anahzat. Ceca

www.dacoromanica.ro

« Fiel a tine seami de ordmea chronologici a aparmunu lor, vom luz de predilegiune pe acele caresunt amenmtate de a cädea ideo unare nementatä, sau pe acele 'n gnirul ciror s'a &cut mat mult sgomot.Impartialitatea ne dicteazi aceasti procedare: pe cit este de just a da unui poet loc-ul la care are dreptul,In duda tic= in care s'a invilit numele siu, pe atit critica bine inteleasi, mdecind cu singe receoperele tinenlor debutanti, este dataste a le recunoape calitätile ce au aritat fárâ insi a le exageramande nas' cande.

Stánca este indoitä: daca severitatea prea mare poate sdrobi anpele poetului care se incearci sprea-p luz avintul, adelrutarea proveruti din simpatie persoria15, clinteun sentiment de amicae, este Val-m'atoare pentru public care se induce in croare i pentru insult autorul care, incuragiat pe o cale gre-pti, se räticepe, se pierde cu desävirpre.

Spre a se feri de aceste inconveniente, spre a-p merita numele, spre a fi in adevir folositoare critica,puind in evidenni mentele i defectele operei, trebue inci sä ne seartâ de circumstantele in care s'aprodus lucrarea ce i se infimeazi: indulgenti pentru un debutant care, aviad oarecare calan, se presilltáca modeste, ea are dreptul p cati si fie exigenti cu o pana: incercati cate a avut tunpul de a aningela o completä desvoltare, sau chiar cu un debutant care se presinti cu pretennunea de a ocupa deindati un loc insemnat in literatura'» (pag. 269-270).

« antre toti scrntord cari, in tunpul din urmi, s'au incercat in poesie d-1 Emmescu ne atrage maica dinadinsul pnvinle, pentrucl-1 vedem pus in fruntea « noud. &regid:u». Cind un critic de taha d-luiT. Maiorescu, recunoscind negrept imperfectiumle Eminescu, 11 pune insi aliturea, imediat ali-turea cu marele nostru poet Alexandn, nu mai putem vedea in d. Emmescu un debutant, care si aibinevoie de incoragiare spre a nu i se impiedica avintul. Suntem nevom a-1 considera ca pe waul din ceid'intám maepri in poesie, care ni se di ca moda, p prin urmare suntem daton a ne intreba dacimodelul este bine ales, claci intrungte condinurule necesare pentru aceasta, sau dad.' din contra, subimpresiunea sentunentelor amicale, criticul dela Iap nu a adormit precum s'a intimplat si adoarmA uneoninsup Orner » (pag. 270).

Dupi acetre consideratu de principiu, Anghel Demetriescu trece la aplicatii. Se analizeazâ cu mediocre argutu,Mortua est. Se contestä imagintle 1i in deosebi « precisiunea de limbagm», despre cate vorbise Maiorescu. Grepalade tipar: toxul pentru torsul, cu care ne-am mai intAlnit, e insgitä de comentarul: « De dind toxmul a ramas atitde cumt lucir si se pronunte tox? Este aceasta oare o pardculantate locali?». Trecind la Impdrat fi Proletar, obiec-tille incep, iariP, deln o grevali de tipar:

«Ce a inteles D. Enunescu prin trebue sä fte brafe tari ale statelor greoaie care trebue'mpinse p trebuesclupia/e? Cine trebuesc impinse? gremue ori brafele tara Spre ce trebue impinse bratele sau statele?§i ad rugim pe d. Iacob Negruzzi, ca unul ce e in capul redactiunu, si binevoiascä a ne da, de sepoate, exphcanuni. lar d-lui Eminescu ii observäin el Azul niciodati, de ciad se fac versuri in limbaromineasci n'a rimat ca aprinse» (pag. 28o--281).

« Moartea Cu pdrul blond fi des! De ce poma& se va fi servit Moartea spre a face si-i creasci pärulblond p des? Iati desigur o imagine care n'a trecut prm mmtea ruca unui poet sau pictor. Qudat sentimental artei anime care nu respecti ruci imagmea ce anticitatea ne-a l'Asar despre Moarte ID (pag. 283).

« Pâni azi un alt poet chiar marele Hugo cutezat si desale fioroasa drami. L'ande terriblecade in &t.% descrippunu din Con:lar/m-1» (pag. 285).

« Poetul pretinde a fi vizut pe stradele incrufite femei ca marmora de albe . . . Femeile de sub comuna,adici numitele petroleuses numai ca marmora de albe nu puteau fi. Cei ce le-au vizut s'au pututindestul convmge ce este inteadevir femeea abjectii. Consiliele de resbel ce au residat la Versailles auavut ocasninea de a judeca intre abçi culpabih, p pe asemenea funfe slute, elite din locurile de prosa-tunune cele mai infecte din cuartierele Latnlette si Montparnarse, etc., etc. (pag. 286).

Cele doua strofe de mai sus, in lipsa ahora, ar fi putut trece ca frumusete in ImptIrat fi Proletar dad.cel puna, poetul s'ar fi gandit cl forma in poezie paca' un mate rol; daci cel punn, s'ar fi gindit lantm». (pag. 287).

1) G. Gelltanu: Scbsfe librare. Poesiele d-lus Eminescu, Revista Contimporani, III, 3, t Marte 1875, pag._268-288.

INiPARAT I PROLETAR 359

-ce se poate observa, dealtminteri, i pentru ce1512lt stwitu al lui Anghel Demetriescu, tipärit dupá moartea poetului.Toate rezervele lui cad in fani celor citeva avare recunoaperi, aa de prenoase vallad din tabära adversi i dela unul¿in cei mai tipid reprezentand ai academismului ente. Studml, s'a spus, e iscilit cu pseudonim 1). E un bilant dupi

x poezii pubhcate in Convorkm, un bllant ca atit mai semnificativ, cu cat Maiorescu anticipase numai dupä treiToezii ale lid Emmescu.

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS DIN TEIU« Convorbiri Literate», VIII, It, s Februarie 1875.

nit-Frumos din Tam singura poezie tipkitä de Emmescu in 1875 a trezit ostilitäti, mai malt sau mai pupamktunsite, de a diror actmne catä sA ham not% deoarece ajutä la Limurirea difentelor metode editoriale.

Imam editie Maiorescu, condusä de incireptätite tememri i urmärmd sA. dea, intr'un moment dureros al exi-stentei poetului, o cit mai park' imagine a poeziei ingäduit si nu pubhce poezia din 1875 dar im-prumute tidal pentru cea de a doua forma Povestea te: ului tipiritä de Emtnescu, tot in Convorbirs, la I Mar-tie 2878. Avand de ales Intre douä forme ale aceleiasi teme, era firesc ca Maiorescu si aleagä pe aceea pe-care lnsusi poetul o decretase drept cea mai bunä si care cuprinde reluarea si desIvarsirea mntâiului motiv. In-locuirea tidulm, in condole acestea, nu putea si strice nimänui

Ion Scurtu a tipärit amindouA poezule ca tttlunle °rip:tale, fäcand totusi greseala de a socon, printeunsubtalu, Povestea drept oar:anti!, cánd dupä normele carente, formele depäsite trebue sä fie consideratevariante. In cazul de &fa' vananta era Fdt-Frumos din Teiu. G. Ibekleanu le tipireste de asemeni pe amkidouä, daraseará pe EV-Fr:ems din Ten la sfársitul volumului, intr'un «Adaos», ce urmeaz1 dupl poezille din adolescentä_ale lui Emmescu. «Adoptánd ordinea strict cronologid a apantiei poezulor, färl alte consideratii » echtia C. BotesIi resume local.

O atitudine, intru total agresivA, adoptä editia d-lui Mihail Dragomirescu. Tributar lui Maiorescu, ceca ce,evident, nu constitue o scadere, d-1 Mihail Dragon= escu npäreste la loc de cinste, In categoria Capodopere, formapublicad de acesta, corectkid hit= cltva tit/ul, sau ca chiar cuvintele d-sale:

« Am adoptat, ca i Maioreseu, tidal «Flt-Frumos din teiu» In loc de «Povestea teiului» pentrue mas poetic. Foetal nu 1-a mai intrebumtat, pentru cI. apucase sä-1 dea unei variante antenoare absolut

Pentru ca si. arätäm de ce Loral e vorba, am pus tidal dat de poet in parantezà».Dar dad Matorescu tipänse o singurä formä (si este punctul important al procesului), d-1 Mihad Drago-

mirescu o tipireste si pe a doua, sub acelasi tidu (glosat: « edina Scurtu» de ce nu: Convorkr; Literare? cumo si spune ceva mai departe) si insontä de o lungä execune, pe un ton din cele mai agresive, din care vom citacAteva rinduri, urmate de comentarule noastre:

« Unele editu cautä sA indrepteze eclina Malorescu, pubhcánd ca versmne pruicipall o poezie care,din punct de vedere estetic, ma nu trebue primal intr'o editie a lui Einineseu. E vorba «de Fat-Frain° s-

360 NOTE g VARIANTE

«Asa dar « poet In suflet», clacl vreti, dar asa de « putin format» hick nici stie sa exprimepoate cá simte, intrebuintánd figun neintelese, insirind unele dupi altele cuvinte, cari nu produc niciun sens, sfidánd gramatica i analisa logicä i prin urmare färä farmec nici premium posibile in hmbaj,rästumánd necontemt lima i ntmul, i prin unnare färä usunnta posibilä In versificare, iati cum neapare D. Emmesca. Persistäta a crede cä, dad, In local laudelor exagerate cari au putut infla vatutateapoetului flea* a-i creste mental, s'ar fi dat, dela inceput, D-lui Enunescu consihe severe, dar juste,

reflectiunea, cercetarea mat cu aminuntul a versurilor sale 1-ar fi impedicat de a mai da publiculuiniste productium atát de incorecte, de netermmate, 'Mat multimea gresehlor formei impiedia de a zári.chiar scluntem inspiratiumi, 1-ar fi impiedicat mai cu seami de a publica versuri ca acestea:

De mi-i da o särutareNime 'n lume n'a si sueCalci va fi sub »lame

cine treabl are.

Ne-a ¡ova in pildne ar zice un glumet, servindu-se co o expresiune popularä de pe aici». (ag..287-288).

Comentarule le Ilsäin fiecäruia, In raport Cu temperamental säu.

slabl.

c

stu-

S'apoi

www.dacoromanica.ro

1) Sublatterea noasträ.

FAT-FRUMOS DIN TEIU 36r

din teiu» a9a cum e publicatä in « Convorbiri Literate». Maioresat cu g-ustul lui fin, a 9i eliminat-o,din editia sa, imprumutându-i numai tidul, pe care 1-a pus in fruntea unei a doua versmru aceastao capodoperl pubhcatai de Emtnescu eu tidal de o Povestea Temlui».

Ce-a fäcut Matorescu? A luat tidal frumos dela o poezie uritä a lui Eminescu çi 1-a pus la altä poe-zie a lui, cu acela9 cuprms, una din cele mai mmunate productu ale hu, 91 a sattsfácut criteria' estetmadicä insa.91 aspirapunea poetului, care, dupä ce se insänásome relativ, n'a protestat in ilia= fel impo-tnva acestei schuribar" i. Ce a fácut editorul de mai tar= I. Seurat? A dat ca prinapalä, poezia urâtä91 a pästrat tidal mai putin potnvit, poeziei frumoase. O simpa analizI ne va aräta el critica istoricaduce la uriautu ce cu greu se indreaptl».

urmeazä, ints'adevär, o analizä tintmd sä dovedeascä superiontatea Povestei Tetului truclä zadatud.de-a-dreptul mutlä, catä vreme toatä lumea e de acord, incepand cu. Emmescu care vi-a dat osteneala sä reia 1 sa.desävar9easca" un tnotiv mai vechiu. Latta cat mnsa indreptäte9te aceasta procedeul Dragomirescumat ales indoita sa agresiune, 'Mat la adresa pnmei forme, tipäritä de Enunescu de Emmescu p nu de Scurtu§1 dupä aceea la adresa « crittcei istonce», nu prea vedem.

Care vor fi fund urdaunile,pe care aceastä « critcä istoricl» le promoveazä, e greu de afitmat, oricatä bunävouitä pane d-1 Mihail Dragorrurescu in analiza d-sale. Cu cat mai limpede apar insä grapile cnticei estetice, casä nu spunem arbitrarul ei, attudmile ei de latifundiarl a faunei poetului. Sau, ca sl ponum cluar dela textul demat sus si trecând peste stäruinta cu care d-1 M. D. urinare9te pe Scurtu, ear= ii datoreazä slam, in edipad-sale. Crittc-istoric sau nu, Scurtu a fost totti91 un editor, vulnerabil de sigur, dar con9tent de indatorinle ce-ireveneau. Publicand amáridoul versumile, cu talunle lor, n'a ficat altceva decat sä respecte vointa poetului.Gre9eala lui, am mai spus-o, e una, sä zicem ... de upar. A designat grew case anume e vanantä. De atatrage tot räul i toatai adversitatea d-lui M. D. Dar cluar i intru aceasta noi vedem ochml lui Dumnezeu. Cad.Scurtu, gelos pe clasificänle i caractenzänle d-hu M. D. a tumt sà mtervie i 'n subtidun, cu un element per-sonal, dupl ce inupgrpse poezule pe clase 1i categoru i amestecase cronologia, cu totul. Plcatul lux e bmementat.D-1 M. D. vorbe9te apoi de « gustul fin» al lui Maiorescu, care a ehminat intaia forma' i a imprumutat titlulcelei de a doua, « aceasta o capodoperä». (Chestunile cu Insätatoprea relatwar, cu acceptarea lui Enunescu i cusaasfacerea criterialui estate, etc. etc., ni se par de un =Of intru total particular). Am spus in treacät, mai sus,ce aflame a deterrrunat pe Matorescu sà procedeze astfel. Gustul eau fin nu are ce eäuta ala. El se dovechse cu aniinamte in inceputurile enunesciene, dud alma dup.& trei poezu, daduse decretul prin care il integrase « nouei directii ».

CI Fät-Frumos din tau ar fi o poezie slabä, urai i ea' nu trebue primitä intr'o etlifie a lui Eminescu iatä totatatea verdicte, ce sunt printre cele rnai mari räfácin ale « cnttcei estetice». Enormitatea lot a spenat pe cluar

acestei entice, dovadä cele cateva corectium pe care insu9i d-1 M. D. le aduce verdictelor sale. Fät-Frumos din tau este atat de oribill incat den punct de vedere estetic, ma nu trebue pritaitä in/ro edtpe a lui E.? Se poate.

totu9i d-1 M. D. o tipäreste in editia sa, drept e CI nu in categoria Capodopere, dar intaia din secpunea Opererde talent, fie i cu o liter's' intru catva mai rated', dar la un loe cu Strigon, Stelele 'n cer, 9. a. Tot e ceva. Cum sepoate acum ca o operä de talent sä fie in acela9i timp i slabä, urritä 1i compromigtoare, de vreme ce nu trebuefigureze inteo cattle E. iatà cena ce numai « critica estettcä poate sä exphce. Ea rezervä insa surprize 9i matman. (ici iatä ce se poate cet ate sarpitul analizei in care a fost executat Fät-Francos din teca: «Am insistatatát asupra acestei analize, pentrucl versiunea Scurtu, cuprinde alte defecte decat acelea ale bucatilor din tinerete.Versiunea Scurtu are toate insuquile scnsului emmescian Are profunvme p perspectwd 1), ca i versunle lui Emi-nescu. Dar defectele nu sunt de sttl, a de fundamental sufletesc al stilului, sunt defecte de plasticitate 91 deforma. Scena dintre Blanca 91 tanär e stängaa redatá. Efectul rum= al finalulut e stncat prin revenirea caluluisingur acasI. Incheierea cadralui ar fi cenit atunci sä ni se spuná i soarta tmenlor. Aceasta hash' nu ni se spunefuga lor rämane fit% contar i poezie ...».

Socotesc cá ne putem opn. Insistenta noasträ a urmárit mai pupil sä surprindä bizarerule criticei estetce,cat sä ilustreze eroarea acelor editon care se abat dela normele, modeste, fàrà doar i poate, dar sänätoase aleadevärului i sugestulor lui Respectul datont anal text, tipärit sub a sa räspundere, de scrutor, e intita dilutelegile unei editu corecte. Comentanul (estetc sau nu) e una; edipa alta 9i trial ales... altceva.

Ms. Istoricul acesta, pupn cam lung, a preazat cel putm existenta a douä forme, fiecare din ele avand dreptulla un capitol special. De-aceea gre9e9te C. Botez cánd grupeaza toate vanantele la Povestea Teadut. O scuzI are,totup, intrucal amns la Fät-Frumos din tau i socotuid el toate aornele pastrate in manuscrisele Academieiprezintä strofe cu rime imbratisate, ca i poezia din urml», se hotärä9te sä dea intreg o matenalul din manuscri-sele rämase, la Povestea Tendur>>. E drept cà, amns acolo, descoperä cá doul manuscnse tin exclusiv de prima formä.

www.dacoromanica.ro

362 NOTE g VARIANTE

Fdt-Frumos din teiu apare prima datä in ras. 2284, 30 v.-31 v., in versuri albe. Pe jumAtate desvoltatä §i cu. unele-stihuri, d.p. 8 §i 16, amorfe, versmnea da unpresia unei traducen, ce urmeaz1 de aproape un original sträin,avand doar grija ritmului. Este o impresie, ce nu va scIpa nimänui §i pe care o intäresc termeni de peisaj sträinprecum In v. 9: Nu vota tatd sd flu nonne §i in V. 30: Vechiu angel isvorul d'elfi (pe care transcrierea, In atätea

gre§itä, §i necompletä,' din editia Bote z it trece cu. vederea.) Caietul, orto- §i caligrafia sunt din epoca deViena, c.ca 1872. Simt ale caletultu, in care se afti. i Cugetdrile Sdrmandui Dionss.

2284, 30 1.-31" V.Sä. §tii Blanca cl din leagänE§ti cu Doranul logoditàad odraslà e§ti copiläUnei dragosti fär de lege

Mani vom merge noi cAlareSus la schitul Santei AnaSA te faci alugäritäMie spre mantuire, tie spre manggiere

Nu voiu tatà sà fiu nonneTanair, vesel, e-al meu sufletJoc, vanat imi plac mai bineDecat ca sà cant in cor

pa.cat e-a mele pleteFär de rniTh' sä scurteze

pa.cat pentru picioru-miAlb deprins Papuci mätasä

Te gäte§te-a mea fiid.Stiu mai bine celi priesteMane 'n zori de zi plecäm noiSus l'a manästirei curte

and aude asta fecioaraCalu-i alb ca lapte 'nfranäL'infranä 'n amare lacrämiMerse spre sälbatec co dru

Adanda in durerea-iNici nu vede unde mergeSpre-adancimea mai adanaPe cand soare asfinte§te

Cele y strofe dela 1nceput suns cuprinse intr'o acoladd marginald.1. Bianca > Blanca; 9. N.v.t. sä fiu asfel; ro. vesel > vows > vesel, 16. deprms, ¡dial In urmd.

19. de fapt : &elm la (sic) noi; ro. de fapt : la (sic) mänästirei; 24. alärind* spre codru > Merse etc.;25. Cufundatä in durerea-i:

5

ib

-20

-25

www.dacoromanica.ro

30. Vecluu ande isvorul d'elft; 35. Flori de tem in a lui plete; 36. i la soldu-i corn d'arguit.Ei pIseau* in intunenc > Und' se pierde or (sm.) orce arare; 52. Trece > Luna trece etc.

FAT-FRUMOS DIN TEIU 363

In sfarsit ajunse teiul30 Vechiu länga isvorul d'elfi

trezita de a apeiSunet ochii

S'un baiat frumos ea vedealarind pe un cal negra

35 Flori de teiu el poarta 'nSi la sold un corn d'argint

'ncepu sal sune dulceCat topi* durerea-i toata.Inima-i s'irnfla de dorul

40 Al stramului frumos

and cu tatul fermecatäSe 'ndoi spre el din solduriEl inceatà din sunarea[4]si-i grai cu graiul blind

45 S'o cuprinse, erau calari ei,Brat de brat längä olaltaCaii lor pasind a lenePästeau florile din iarbä

Si din [ce] in ce n'adâncuri50 Ei pierdeau orce carare

Si pin aer* imbla-un cântec*Luna trece peste varfuri

lar a doua zi sti calulEi cel alb la poarta curtii

55 Dar ea singura[4] rarnasäDusä 'n lume pin paduri.

Fragmentar, Fdt-Frumos dm tau mat apare, ca z strofe in ins. 2262, 141 si ca 5 strofe in 2259, 287v. (ms.2283, 8 r-84, indicat de Scurtu, priveste Povestea Teidus).

Catä sà spunem, Insá, cà imintea acestora, strofele figureaz1 in Can Nebunul ( ms. 2268,54 cf. qt. ed.Mudrasu, 326-327) drept versurile 162-167. Prelucrarea loe in 2259, 237 V. e mat mult de riatur5 metric:4. SIse compare versurile acestea, 6, ca uttratoarele 5 strofe, i in deosebi cu cele doul ( a 3-a si a 4-a ) intercalate:

Luna ese dintre codri, noaptea toati stà s'o vadä,Zugräveste umbre negre peste giulgiuri de zapada.Si mereu ea le lungeste i suind pe cer le muta,

165 Parcà fata-i cuvioasa e cu ceara inväscutaSi cu neguri imbrIcate-s lan, dumbrava. i padure,Stele galben trem.urânde mica 'n negurile sure,

www.dacoromanica.ro

04 NOTE g VARIANTE

Textul din 2259, 237V. e un =ion improvizat din epoca inthlor incercäri, strofice, pentru Cdlin. Cu aproximatie:Iasi, 1874. E un fragment mai desvoltat, in care cadrul descriptiv si-adaugä" ì alte elemente, decast al lunii. S'aralce un fragment mdependent, care ar putea sä fie de onunde, clacl strofa a 3-a si mai ales v. 15-16: Florile Jura"In Sarna Oare ce-or surdde ele? n'ar läsa sä se creada- cá e e vorba de tuste martori ai22 19, 237 V.

Luna ese dintre codriNoaptea toatä sta s'o vadaZugrave§te umbre negrePe lintolii de zapad

5 mereu ea le lunge§tesumd in cer le muta

Parca fata-i cuvioasäE cu cearl invascuta

Ce gindeste? numai norii10 Lin se 'rabina, se desbinä

Ca fa§ii de gaz albastruCa i aburi cu lumina.

Lin pin iarba scotoce_steApa 'n prund i pietricele

15 Florile surad in tainäOare ce-or surAde ele?

Si cu neguri e 'mbracatädumbrav i padure

Stele palid tremurânde20 Ard pin negutile sure

Din aceste 5 strofe retine pe primele douk In ms. 2262, 241. Cu caligrafia i cemeala (violetä) a scrisuluide Iasi, in vremea in care lucreaz1 la Cdlits pagina are caractere tipice de atelier, alcátuitá curn e din crämpeie:versan i strofe, despärtite *hit= ele prin lind de puncte i apartmänd la mai multe poezu: Dormir:, Fdt-Frumordin tau, Crdussa din poveiti, etc. Toate crâmpetele, afarä de unul (care nu intrase in vreo compunere) sunt barate,ca dupä utilizare. M'elle diferente dintre forma dinainte i acera care va urma nu sunt mai putm instructive:2262,141

22/9,237 v. 3. Z. umbre pakzir [sao: pale*?).7-8. Ce gändeste oare d'insa

Asa alba'. 'M'Astuta'9. Ce gAndeste ce se' > C.g. ? numat nora; lo. Ce se 'mbuiä, se desbmä; 24. Apa 'n pietrele

märunte; 18. Toatà 'ntinderea pädurei.

Luna ese dintre codriNoaptea toatä sta s'o vaca'Zugraveste umbre negrePeste giulgiuri de zapa&

5 Si mereu ea le lunge§tesuind din loc le mutä

Fata ei cea cuvioasaPare 'n ceara inv'äscutä

www.dacoromanica.ro

4ar grane4 eer 4.-je:

&ea

.(4.6

AIL

oci,i in fa. an;.,.g.t. cei cr,

ef.. (44

.4( a....C.A.L.0 fa, med.

taizi

te...iá treed

Z. E...44e.

rr¡It IL,4.aW

t,g c Vat

ceoz.;,2' 04 10';',.11.

cert.;

n, ka;, ce. uica4

elp`'"e

-Itc.rut 4/... 4. AA).

2Lìcf.a. r444* On- fro: CA magns-

d?: 11474d re, cdo.t.6 eal

cle. 4E07: 621.1rJr"

f;

r p

044-; ry6fra,4

,44 7., el-a .4446

.4441t, tE &Lau!. w

efte.7 '

eal..'d A eztr-,

et.,; Ouzo." .ecerfat

" .56

fa ti.S. itgA; r .

ZAK.4:14,

Pân aid manuscrisele Acadenaiei Ronabne. La care, este a se adauga autograful intreg al poeziei Fdt-Frumosdin tau, ttpirit in Omagiu Emmescu, Bucurestt, « Socec», 1909, pag. 186-188, despre care Cornelm Botez,editorul Omagiulm, scrie urmAtoarele: « Autografele poexulor lui Emmescu reproduse in acest volum le-am ob-tinut dela d-na Jeanetta Letbovict, fiica lui Elias Saraga din Iasi, care le-a primit dela Gheorghe Butman, un ze-tuitor dela Convorbiri Literare, pe vremea and poetul is/ publica acolo budtile sale literate». Isvor, pe care IonScurtu 11 semnglase Cu unnáltoarea noti a edttiei sale dela 1908: «In editia Saraga a poeziilor lui Emmescu textule publicat dupi un manuscris care se spune ci e in posesiunea editoruhu» çi adluga cà imprumuti de acolo uncledeosebin de textul Convorbtrilor, ce i se par superioare. Superioare sau nu metoda selectiet arbitrare esteevident gresitil.

Ce este Iasi sigur, e ca.' autograful Saraga, pubhcat in Omagtul aminnt, si care reprezintä, ',Ara azi, singurultext integral al poernei de fa, este unul anterior manuscnsului din Convorbiri. Sau dad e acela dupl care s'a

FAT-FRUMOS DIN TEIU 365

d.;e

www.dacoromanica.ro

e7* //toe .cif caci.Ac.

cel_er *met

Vow& -1i-vaint ce.1 (me/

-444" t;t stud.:

al.f...:Ar act 44-e,

.rwa-re

Vid te.;ac. c

43 .0n Car /Merv.Z rçtd

et's, Zi ..Ae u4.4;11.11

d j,

te..; 0; 2e: rri'd ct.. &ern di 7^12-"' S,va ea".

<1./ ItCT, ctlca ..ht..ta-2

--;

C42frLd 4 661-44-

c)919 tr(44...

C r4-3

cules, atunci modificirile, de altminteri minime, au fost ficute in corecturiEmmescu afländu-se, la epoca aceasta.,.In Iagi. Document tinic, reproducerea lui se impunea.

* *

Genera acestei poeme a fost pusi in legäturà ca o intimplare petrecuti pe mo§ia lui Balg, proprietarul Dum-brivenilor, care se clgtonse ca o cäntäreatä din Viena. O nepoati, sau o varl a sotiei, venitä la tara se indri-goste§te de prea frumosul chelar al velnitilor din Dumbrivern, fiul lui Gheorghe Hodoroabi din Vere§ti gi dupice furl' mätu§ii sale 3oo galbeni fuge cu Maul in Bucovina. Calul se intoarce singur. Auzind dela tatäl säu careera administrator la Bal§, prin 1864, de intámplarea aceasta, Mihai Eminescu sense cu creta pe poarta castelului,strofa fma14, dar tatil poetului, de teamà sä nu se supere Bilu§oaia puse si se §teargi. mscriptia, (care nu era defel infamanti) A§a stau faptele In povestirea, ce Comehu Botez (in acela§ Omagiu, pag. 193-194) detine delaapitanul Matei Emmescu. Este, de fapt, reluarea, pe un ton mai realist, a relatiumi ce Victor Eminescu, nepotut

170.4 -

if-4,2n.ccU;n-

e0.1)2. 14..rek CaCa

aa u.ertiacc elt.4.14Y-

6.7",i et,

ere '4tele-, a-qx cc,

.2.2a.14 ecl'41A-ce a

Cue, dia-dt"-d-

ton.gfwe

c.r

_e ea,

1,44Aea.

C .4,

-fa.d..1")

Ict.,(4In .4.4r-

/pad

4.7(ect. Giccd"'

cs4 eta.C.4.

(4-vau-4 14-mic.4

de-.4.tet-a

(21 -4' ,---far

366 NOTE g VARIANTE

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS DIN TE IU 367V

cL, urd.

(114.frolvaa foala- 16%. e tretc 1

ZArt "frrart fur-6 1e..1-a pea Ictobi"

*Mew., .e.4 erie.rV- .4.

ti;eC. A ui9,

c?f, ;

ta oe

a-^r- /2.44-niqr4X4.4 deara.t."

,

C.41.

poetului, Reuse cu cmci ani inainte in paginele revistei Eminescu, din Iasi, sub forma unei confesnini, sub-datatä Bruxelles, x8 Februar 1904. i pentru cá e india, din relanuni, dar si pentruca se pästreazA la un niveL

inteo atmosferä, menite sä favorizeze legendele, credem util sä transiriern aceastä relatimie prima':

«... Má Vad la S., e seark tata imi povesteste episoade din räzboiul pentru Independentä, afarie o asa dulce armonie kick fleá voe gändesc la poesie. Nu still pnn ce analogie de idei ma pomenesc=clad in gänd: Lunä tu stäpäna max' u etc., aduc vorba despre Emmescu rugändu-1 sä-rtu spue caresunt prunele lui versun. Tata include putin ochn ca pentru a-mi aduce ammte i incepe: « Sä fi avutiz am. Inväta la Cemäuti, cura lasá li era dor de-acasä 11 aduserä sl petreacä Pastele la D.... Acumputea iar sä-si tram' scA primil ani ai copar" revazuse Codrujul care il recunoscuse si tutändl-a pArasit de eata vreme, ii cánta din frunze, acompatuat de cuipitul päsInlor.Mihai era beat de atttafencire, alerga, rädea, data, päna ce seara cadea ()bow de soma, pentru ca a doua zi sä se infiorezeiar de adta farmec çi armonie. luz mennde si nu se intorcea acasä dedt seara, zma o petrecea sauIn pädure sau intra vreun alt loc magmatic. Toate astea il facusera sa-si uite de sine §i de cele intäm-plate la curte, in lipsa lui. Boerul B. D. la care tatal säu era administrator, se insurase.

B. avea adesea afacen la Viena. Ducándu-se intr'o searä la opera' se amorezeazI de o actritä sicäncl peste idioatele convente sociale, o la de nevastä. Acura era insurat; ea care nu cunoscuse deck--viata oraselor man si emotnle rainpet, venez sä guste in aullocul naturei, viata patnarhalA de tara.

Nu mult dupl asta o vará a ei din Viena, veruse sá petreael catva titap la D. Era blondä, de unblond ideal, sglobie ca pnmAvara si mbitoare ca toate germanele. i poate ca." sub influenta natura carererilstea, a simnt näscut in pieptu-i, dorul unei iubiri simple ci curate. Cine nu cunostea pe frumosulsatului din D. Un fa't-frumos ca din poveste, ca pärul cret ci ochu negn, mureau toate fetele dupä. el.Ea l-a väzat bate° Ja horä, seara fácut atätea visuri cum Içi poli face la 18 am, si ca una-ginatia sva"pà..tata de fecioari.

Din dipa aceea a inceput sä-I mbeascl cu nevinovätia dulce a primei iubin, el bietul n'ar fi in-draznit näci sä se gändeasdi la una ca asta, dar... Cum s'au dat in dragoste si cum s'au inteles,bine el asta se face in mina...

Peste vreo cateva zile ea a spus cá vrea sá se plimbe calare si a plecat inamte de revässatul zo-nlor luändu-1 pe el ca sä-i aräte drumul. Sub razele vugine ale soarehu de dimineatä, singele le clocotea.

www.dacoromanica.ro

568 NOTE g VARIANTE

In vine, gunle lor se cautau cu sete, pierduti in spasmul unei beth supreme, au dus-o inteun vis frumosde mbire... clad s'au trezit, ajunseseri la gramta Bucovinei clad mbesti insi, e bine on uncle.

Ce s'au facut nu stiu, dar calul s'a tutors a doua zi la castel, flea stapani, Mthai poate ar fi vrut sifie si el in locul taranului, caci a scrts ca creta pe poarta de stejar a Castelului:

« La castel in poartä cala-iStà a doua zi in spumeDar frumoasa lui stiptinaA rimas pierduta 'n lume»

fundca amindoua relatiumle dau strofa asa cum a apirut ea in Convorbiri, trimitem pe cetitor, din non, lalntâia etapi a poemei, la versiunea in suhuri albe. E cel mat amuzant nulloc pentru desfigurarea unei legend e.Strofa citata nu exista la 1862 sau 2864. Viitorui colporton cata deci si inloculasca strofa deis 1875, cel putincu aceea din 1872-1873., in versun albe.

MELANCOLIE« Convorbin Literate», X, 6, i Septemvne 2876.

Tiparia, dunpreuni ca Crassa din povesti, Load ti Dorinla, in acelasi numir al Convorbinlor i dupa mai'bine de un an si jumatate delaFdt-Frumos din teiu, ce fu ultima Melancolse apartine acelei categorii de poeme cagestatie lenti,' pe care anume evenimente le limpezesc, iar altele le cristalizeaza i decid de aparma lor.

Intre 1868-1869, and primului concept dramatic, clad apare ca unul din monvele dialogului Stefan-Maiodin piesa de teatru Mira si i Septemvne 1876, data ultnnei forme, sunt tot atatia ani, bogati in evenirriente, pecarl biografia emmesciani le-a inregistrat, in amanunte. Dintre ele, ca mai hotiritoare, In raport cu poema defatá, sunt a se socou nefericinle famtlute, cuLmmand ca moartea mamei sale la 15 August 1876 si suferinteleiubirii sale pentru Veronica, asa cum reias ele din atatea mar' tuni versificate, dar mai ales din marea poema Pier-dutd pentru mine zdminnd pm &me treci semi in ristimpul dintre moartea mamei sale si sfirsitul anului 1876,unul din cele mai febrile, de activitate hrica si din cele mai bogate sub raportul -tiparului.

E in acelasi timp, anul everumentelor politice, cari aveau si dud. la plecarea lui Titu Maiorescu din fmnteaMinisterului de Culte i °data ca aceasta la schimbarea stini matenale a protejatdor ski, printre cari i Eminescu.In umpul acesta, dad.* e si credem relatiilor Mitei Kremmta, se situiazi lectura poemei 'hue° sedinti a Junimei'din lau, unde va fi participat i Maiorescu, care vine ca tnanuscrisul la Bucure.sti:

«Dar inteo zi, cuirmatul meu, care se intorcea dime° calatorie dela Iasi, 1ml aduse in manuscriptpoem. Melancolie. VI= i entusiast, cum era pe atunci, alma sosit deis gad, se repeal in camera noastrica si ne traduca pe nemteste aceasti poezie. Rand dupi rand, ne-o traduse intehgent si in forma per-fecta, cum h era intotdeauna cuvantul, apoi ne povesti ce chscutie starmse citirea acestei poesu la Ja-.mmea. Eu dad, si Titus, case astepta in zadar si vadi izbuctund entusiasmul meu, In alte imprem-tin, atat de spontan, =se: « da, este inteadevar un fel de nebunte In toad aceasta neagri viziune,dar e o nebume piing de spirit». Atunci il intrerupsei agitati: « Neburue) Poste et. conceptia noastraa tuturor este nebutue i Eminescu a prisa adevaratul sens al lunui si al vieui». Pe mine ma impre-sionase adânc aceasti poem. Titus se uiti la mine nedumerit. « Ce n'as da eu, spune el, sa fiu inlocal acestm om, pe care tu il pus asa de sus asupra celorlalp 1 » Nu-si putea inchipui niciodata unentusiasm impersonal» 2).

1) Victor Eminescu, Genera primelor versuri ale 4ei Mtbad Eminescu, In revista Msbad EMMSCU, 1, 6, i Martie2904, Iasi.

Mite Kremnitz, Aminitri fugare despre M. Eminescu in I. E. Toroutiu, Stucid fi Documente Laterare, IV, 1933,rag. 23-24.

www.dacoromanica.ro

24

Tira Maiorescu, Insemniri ilnice, publicate de I. Rädulescu-Pogoneanu, I, 1917, pag. 168. Informatiunicomplimentare despre Vinerde Jutunes bucure§tene in scrisoarea din 6/18 Dec. 1876, ce Titu Maiorescu trimitelui N. Gane, in I. E. Toroutin, Siutlii fi Documente Literare, III. r932, pag. 180-18r.

V. N. B. Punetualia nu e totdeauna a manuscraului.12. La steaua ces din unid a negrei nopti viead; 13. MA uit ca intristare etc.; 15. C.a.n. o d.v.

MELANCOLIE 369

Spuneam: dacà e sà credem relatilior Mitei ICremnitz. Preocupad si apad In aceste, altminte.ri atit de intere-sante, memorii, intr'o continui superioritate, nu odad vom avea pnlejul sà suiprindem din parte-i, chiar dad exph-cabile, gresite prezendri de fapte si atitudini ale poetului. Se pare, totusi, d de data aceasta intinaplarea nu edeparte de maltrate, in once caz relatiunea ei consunä cu unnkoarele rinduri ale jumalului lui Maiorescu:

« Altminteri, Marti seara, z8 Septemvrie/io Octomvrie 1876 au fost la mine d-nii Anghel Dimitrescu,D. Aug. Laurian si Stefan C. Mih'Ai' lescu cu Niza si a fost una din cele mai animate convorbiri pinäpela 121/2 noaptea. Despre creerul mare o cel rime (A propos de excitatu ale poesiei si Eminescu), apoidespre pohticä. democratici o liberara. Pare a fi ca un inceput de « Junimea» bucurwean.1»1).

La data aceasta, Melancolie apäruse o este in amAndoul izvoarele, la Maioresc-u §i la Mite Kremnii2, ca unecou al acelorni puternice impresd, ce pricinuise

Ms. Am amintit de dialogul dramatic Stefan-Maio din piesa de teatru Mira, ca de primul concept. Scena ammai invocat-o o ca prilejul poemei Amorul unei mamare, cind hodrisem cit o vom da la acest capitol. Cetitorulva retine mntru indiu imagina cadrului din Melancolie, dimpreunl ca interpretar= fiedtr' ui element in parte,clupà aceea anumite imagini intalnite in Amorul unei marmure. Cum spuneam i ca acel prilej, in lamentatiile luiStefan cad sA vedem o travesti= a proprulor sale sentimente, ceea ce inlesneste o explid drumul sträbItut, delaindiul concept, cel din dramk la ultimul, la extractul acela de depresiune sufleteasd din a doua parte a poe-ziei, care avusese darul sä alanneze pe interpretu timpului, ca Maiorescu in frunte. Textual se aflä in ms. 2254,65 v-69 o reproducerea lui fusese socotitä unlä qi de catre Botez, care avusese intentia d. o anexeze editiei sale,ad a o mai traduce in fapt. Pasajul descriptiv se mai aflA incercat in ms. 2257, 163 v., care §i ca sctis i caalcItuire reprezintä o ciornä anterioarä. In transcrierea de mai los, pasajul acesta se a§eazI, In subsol, ca variantäanterioarä, cum ç1 este in realitate.

2274. 6)*

ACTUL IS CENA ILI

STEFAN (singar). 01 el are dreptate! Sant mic, siint [un] mi§elStefan din ceriu aruncà o umbrá pe pámit'Si acea umbrá palä, stafia lui eu siint 1

Ce mare 1 ... i cu toate astea, dacà asta n'ar fi decát masca trá.-5 dIrei ce mä pande§te 1 Acel Petru Rare§ 1 . Ce mijloc sl 'ntre-

buintez ca s'A-1 gonesc din mintea multimilor? Märirea? (Cudesgust) E! ce sec, ce gol e sufletul meu! De-a§ muri mai curindVieata mea o noapte neagrá.... abia o stea mai luce pe cerul einumai una ... Ea Cine-i ea? ... Pentru ea a§ vrea sà mai

flo träiesc Cu toate astea, pare-se cl din cauza ei voiu1110r.

La tine, stea din urmä" a negrei noptiGándesc cu intristare. Si-a mortii pan.'Apare 'n nouri ro§ii, cu diadem de spin,

15 Cu aripele negre, cu vántu-i de venin,Ce sángele-amorte§te, c'o floare neagrá. 'n maná.%

buza ei fácitä", ochirea ei bátranä.

www.dacoromanica.ro

45

3 1 . 1 clinT tisipitorul etc.

370 NOTE g VARIANTE

M'alungI de viu Ina in galbenul mormant,Dar eu voiu viatI, ziuà, eu voiu sI beau, sI cant.

20 Fugi moarte dela mine, te pierde 'n noaptea talasI-mi timp sI caut sI 'ntorc privirea mea

La douä'-zed de fluturi ... de aur si himintCe au trecut ca vantul ... La anii mei seniniCe s'a nnecat in cupe de yin, pe buze duld.

25. De ce vrei azi o suflet in rnoarte sl te culd?Au n'ai timp sI mai flutud? In cupl nu e vin,In lumea asta albI nu e destul seninSI zugrIvqd cu dansul v'o cativa ani de vieafä,V'o cativa ani de-amoruri smIltati cu dimineatI

3a cantec? Tad corp vested! Ani sunt dar nu-i putere;Ci, cum risipitorul aure;te cu avereA ulitei uscate piatrI seacI mIruntl,Mi-am cheltuit vieata i fac cu moartea nuntá.-.

Dupd o pausa!

Cu fruntea privirea fermecatà,35 MI 'npiedec in gandirea-mi de crucea cea secatl.

De-a mortii vrayä rece de viu eu mà usucPe-a vinturilor ganduri eu gandul meu Il duc.Rumpeti de pe-a mea frunte autitul diademDarI vieata ... Sà radl sI nu blestem .

SI nu privesc in lume un ochiu fIrA luminl,Un osandit ce-1 duce la moarte fIrI0 Erà fàrä sunet, un aer in mormant,Un vant ce se intreabI: Eu siint sau eu nu siint?

Pause!

Cum m'am pierdut o Doamne 1 Din junele de focPe care lumea largI nu-1 inclpea in locCe '0 arunca in stele, in cer, In nor, in lunIDorinta lui regalä, visarea lui nebunlAzi vezi o umbel paii un om färä. putereCe dela moarte-avaa un an, o zi mai cere.

50 Din maid cu munti de vieatI stint aruncat pe vadDin ceruti de luminl m'am coborit In iadUnde alerg ca spaima, nebun, bolnav, tIcutCu fruntea infieratai ca ingerul azut.

intord De-acuma? Acum e prea tarziu55 In inima mea stearpI nimic nu mai e viu

www.dacoromanica.ro

58. C.s.-m.p.I c.-m.p.p. conta cuil In fine.

24 *

MELANCOLIE 371

Eu nu mai am vointä', eu nu mai pot aveaEu am niimPi dorinta pustie §i miseaCa sä-mi petrec 1 ce-mi pasä pe conta cui 1 Ei bineEu voiu petrece 'n lume fär-a'mi päsà de nimeni.

SCENA IVST. MAIO

60 M. M-Ta.[ST.] Al Maio . . . poetul meu 1 . Ce faci?

IVIA10. E§ti trist M-Ta!ST. Trist? Mint ocbii, minte fata ... nu crede !

Eu ttist eu care-mi petrec?65 M. M-Ta 1 esd trist 1

ST. Aide de (sede) si de-a§ fi!...mà iubesti tu, de mä 'ntrebi?

M. Eu M-Ta?n-. Tu.

70 M. (Ingenunche king el). Eu VA' iubesc, cum iubesc Moldova.Pentru voi a§ da tot ce-as fi in stare säl sacrific pen= Moldova!Vieata mea, ar fi putininima mea e mai multei bine inima mea cu tot ce are ea in sine ...

75 cereti-o si v'o dau.ST. mima Malo, stii tu unde-ti ai inima?M. (Ardtdnd) Ici 1ST. Ba idi In cap! In locul unde e, tu n'ai simtit-o kick pentru cä pan-acum n'a

bätut.80 De-ar fi baut vr-odat'l nu mi-ai offeri-o a§a de lesne

De-ai avea tu o amand, o nevastä frumoasi ... un inger mi 1-ai da tu mie?M. (es !fold fl sacrifid11). De v-ar face feridt pe voi . . . Moldova! daST. Moldova! Da? Nu cred. Nu esti sincer sau nu stii... (nuingdindu-i fruntea). Nul

Tu nu §tii ce va sä zia a iubi copilul meu, de-ai ti... ce nenorodt85 face pe om ... ce nenorocit siint eu copilul meu 1

M. Iubesti M-TalST. Eu? Cine I-i-a spus-o?M. Cine Voi 1ST. Ei bine! (Se scoald) Iubesc!

90 Iubesc astfel in cât simt c'a§ muri dael nu voiu avea-o pe ea . . .

(Deconcentrat) Pe ea? ... NidodatälFi-o-a§ oare in stare s-o fac neferidtä? nu.Ei bine, voiu rumpe din inimI acest amor si dimpreunä cu el vieata mea.01 De-al putea tu sä vezi in sufletul meu 1

95 Ce pustiu, ce negru, ce recel

www.dacoromanica.ro

Too. Aramii rägusiti B.'nr.; 114. Ca sä. apese sigil d.a.s.l.

Fragmentul &titre v. 96-12% include se afld dorm, anterioard din ms. 2277, 1.63 v. Diferetyele re socoteseraportate k "extul dela etaj

2277, 1'0 V.

97. Cind pintre ele buha tipAnd poetiseazi; 98. Si 'n clopotnita veche de vint se bate toaca > S.'n.c.v.de stilpi toaca se bate > S.'n.c.v.d.s.t.i.; 99. Cand vntu > C. sufletu-umu demon cuy, lui atinge > C.s.-u.d.c.v.l.trezeste; Arama ce veghiaza... Bisericuta vechie > Arama amortul... Biserica bltránl > A.a....B.'n ruinä.;rot. Stä. ca [o] sintä > S.c. o cuvioasà. p.s.b.; 'oz. 5 p.f.s.c. pintreTo.d.n.; 104. 1nàuntru si din i. >141 In i.;ro6. s-au dus f.s.; 507. Cari aduc > C. de s.s.1.d.c.n.-aduc anunte; To8. masa'n; 209. verginä;In. In,> Si ceasukmisA-noaptea ea vräjità; 112. Atmge fruntea > A. ochi-ti gälbeni ?I:1dt coprmsde fria < A.o.-t.g...1.c.d. teami; 113. Gindirea-ti turburati zma in noapte chiamg.. > G.-t.t. soarele 'n n.c.;514. Ca sgapese mandru sigihul de aur > Ca s'apese sigiliul de aur 115. Pe lumea cea trezia dinnoaptea ce Intinal> P.1.c.t d.n. care 'ntinä; 117. Aerul alb ca apa. S'apoi privirea-ti slabà, 118. Abia deosebestevergma moarti > A.d. altar crucelverginA, sao. O vis nebun i dulce cand m.n. > O v. absurd dar dulce ...c.m.n.; 121. Ride ca hohot pand in nuntea ta pustie >Infige [inch] in m.t.p.

Aid sfdrpfte fragmentul v. 96-12r ind. Dupe' utskare, a fart tdsat eruct/ p curmezq ca creionul. Cakrafia,f nrutittd ca prima fornid dut Venere i Madonä, folosefte cronologlei.

372 NOTE SI VARIANTE

and cimitirul doarme i cruce veghiazäand cobii pintre ele tipand poetiseazA

'n dopotnita veche de st'alpi toaca isbesteCand sufletu-unui demon Cu vintul lui trezeste

too Arama amortitä Biserica 'n ruinä.Stä ca o cuvioasä pustie i bätrAnä

prin ferestre sparte, ca printre ochi de noriTrece-o suflare sfantà cu aripe recori.and intri in näuntru si In iconostas

105 Vezi cà abia conture i umbre a rämas.De ploae si de vânturi s-au sters fetele sfinteCari de sfinti i ingeri din ceriu ni-aduc a minte.

când deschizi altarul si pe masa-n ruinäVezi pallidà i moartä intinsä o verginä

110 Atunci pärul stà codru pe fruntea ta sburlit'lceasul mezenoptii cu aripa-i vräjità

Atinge galbeni incât coprins de teamäGändirea-ti turburatä. soarele 'n noapte chiaraICa el s'apese sigil de aur i luminä

115 Pe lumea cea dormindä In noapte[a] ce intin'Cu razele ei negre, cu fata ei arabAAerul alb si ludu. S-apoi privirea-ti slabIAbia deosebeste altar, cruce, verginäand ochi-ti. se 'nnopteazI ... i 'n creen se 'nseninä

120 Un vis absurd dar dulce când moarta nebunieInfige ochii lucii in mintea ta pustieSi tie se pare in noaptea-ti sufleteaseäa vergina se scoalä mai veselä, cereascä.Se 'nchinä lâng-altarul ce doarme in ruinä.

125 i bolta veche creapä ... din cer o stea seninäPriveste i atinge cu raza ei de neaPe vergina 'nviatä ce plange cätrà ea ...

www.dacoromanica.ro

MELANCOLIE 373

MAIO. M-ta ce-ti este? ce ai?ST. Ce am? Nimicäl

Copil I numai icoana te-a inghetat de fric.5.1130 Tu stai uirnit si nu stii sá crezi or sä nu crezi ...

Des chide pieptu-mi rece deschide i sä vezi INoptosul cimitiriu ce doarme sub colinePurtând in pieptu-mi pacinic atätea mii lumineCe s'a stins, mie-i lutnea Bisericuta säntä

135 In care nu preotii d vänt i cobe cantä.E sufletu-mi.In el icoane sterse cu fetele pätateSfint visurile mánd.re ce le-am avut odatäCari ca vechi icoane din zilele barâne

140 Arätau visuri mandre doarà din ceriu veniteCi 'n sufletu-mi acuma stau stinse i unteCoprind incà ca mumii iconostasul lorRank' ce vântul-moarte le-a mormânta 'n ruinäIn ruina pustie a capului meu nins

145 De vreme. Altarul de-o pall rag 'ncinsE inima mea tristä, incinsä de durere.Vergina care moartä stä. 'ntinsä in tälcereE-amorul ce 11 simt eu. E tristul meu amorCe stins 1'1 pästrez ineä in inim' un odor

150 De si 'nghetat §i. palid dar totusi mai mângâemima mea cea moartä ... dar cäte-odatä 'nvieUn gand lunatec, palid, nebun, dar de lumina'Ce mima mea sting in noapte-i o 'nseninäS'atunci arunc 'amoru-mi giulgiul ce-1 Infsä§oarä

155 Prin bolta spara s-uitä la steaua care sboaräPe cerul lumei moarte. Stea aurea sperantäCe 'n cerul lumi, 'n nori-i lumina-i o balantä

varg cäte-odatä o raiä blanch.' iliaPe-iubirea mea trezitä din mima 'n ruinä.

160 M. Nefericite Doamne, ce cruna iubireaDe unde tii 1 cl poate te-asteaptä fericirealPoate cl 'n.c'ä amorul Içi va zimbi odatITocmai in fiica dulce de tine adoratäDe unde stii? ... Si d'asta atata te topesti

165 Incat mai mult o umbrà decät fiinçà esti

Pe fata-ti a tras brazde cumplitele dureri.ST. Azi su.nt bäträn de tänär. Ce fel eram eu ieri 1

134. Ce s'a stills pent= mine > C.s'a.s. lumea . . . etc., 145. Defect ca maiurd cele doud caezuri,dupd

fiecare din primele doud cmante ( 2 amfibrabi ), li restdue armoma.Versurile s36-157 au in ms. forma:

E sufletu-mi. In el icoane sterse cu fetele Otateceea ci ar da un vers defect. In realdate versa a fost ens& ca 'n transcrterea noastrd p ca in me/rica nade din ciind

In ciind, printre stiburt intregi apar 1i emistrburt. De altmdderi, cbiar aid, mat jo:, la v. 176; un exemplu.166. 0 cuan erati odati si cum stIntett aculan...

www.dacoromanica.ro

183. De aid, elements Inkilnite in Amoral unei marmure.199 de fapt: sdrobiä i gluaçA: perfects simple.Dupd V. 204 arman:

Pietdut In ce,ruri dalbe, hue= noian de stelePrivind cu ochml umed la lumile rebeleStä Dumnezeu ce-adie In ceru-i inflorit

din cari primele 2 au fart racrificate iar al tres/ea pu/in modrficat a devenit v. 201.

374 NOTE g VARIANTE

Pe fruntea mea seninä. al bucuriei mirsufletu-mi o rouk.' in aurit potir,

17.0 Pe ceru-mi stele negre sit vId i s adorIn geniu-mi sperante lungi aripe de sbor.Pe buza-'mi zimbet rece, regal, cum astri 'n NordSurid l'a märei triste sälbatecul acord.Un zeu scAldat in cerul a mii de rugIduni

175 Satan ce nu c'äzuse in timpii cei sträbuni'A vietei lui damnate.0, cind mi-aduc a minte cum inim'a mea junk'Sbura pin lumea albà ca gelita nebunäCe-nneacA a ei suflet in suflete de flori

180 Si 'o visuri aurite aripele-i recori!Pin-te-am väzut o Mira ... pin te-am vIzut in fatäInger cu sin de piaträ cu diadem de ghiatk.'.

de-atund sunt intocmai c-araba vijelieCe-si mink' a ei suflet prin volburi din pustie

185 Pin volburi de arenl, pin un nisip de focCe ard sulfarea 'nteinsa, dar nu o tin in loc;C'äci ea inflIcArael departe 'n ved aleargä.Pin arida pustie, pin val* de mare largä.La ingerul ce plariä 'n palatul feridt

190 G-Andit de-adincul tnärei, de aër oglindit.01 de m'ar iubi Mira, de m'ar iubi atunceM'as face-o filomelä ce cinel 'n sinte lunceM'as face-un poet inger dintr-un tiran de fierCe innegreste lumea sub cel mai senin cer.

195 M. Poate el te iubeste ... de unde stii?sr. Nu spune.

Privirea ei e fixà ca a unei nebuneAdese ori a:tat-am OA spun amoral meuDar ochiul ei cel aspru i zimbetu.-i ateuSdrobi inima 'n mine, ghetä cuvintu 'n gurä,

200 Simtiam cum desperarea tot sufletul mi-1 scurä.lumea toatä are zimbirea ei ce luceumbel trece noapte-i si ea isi face cruce

Durerea ce ii ride de regele norocDin stelele ei face sä curg-un mir de foc.

205 Dumnezeu ce-adie in ceru-i infloritAscultä ruga-i blincIA, ce trece linistit

www.dacoromanica.ro

MELANCOL.T_E 375

Prin nopple-'nstelate o musicI de visCe-nundl fata-i veche c-un dureros sudsSi inima-i bätrittäl din nou o mai inspirá'

210 De cugetä lumi nou5. cum cugetä. o liräDuld melodii si doruri ... 0 lume, cer si fireAu cAntecu-i, visarea-i, o lacrim-',o privireSi 'n lumea asta 'ntreagI sfint eu si nilmai euCe n'ara neci o atoml din tot cugetul s'Au.

-215 jtocmai de-asta mintea imi seacä de turbaread n'ara neci o privire fie omoritoareCId nu am neci un atom din Ensu-i diafanNed partea noptii palizi, neci partea luí Satan.De-aceea uräsc lumea c'o patimä. atee

-220 -aq blästämà. pe mama, fitind-c'-a fost femeeFemee ca si dAnsa. Si 'n furil imi vineCa s'A raä rump in douä, ca s'ä ma smulg din mine.

nu stii ce-i amoral, nu stii cumplitul chinCe imple al meu suflet de moarte si venin 1

225 De-ai ti! ...M. Nu §tiu o Doarane?ST. 0 stii. Särman copil 1

Si tu! (uitdadu-se la el tu mild). i el ... nebunul . . . De-aceea ai pälitDe-aceea nu mai rAzi tu, de-aceea cAnti tot tristDark' desi amorul e crud si e amarTu esti poet si 'n tine gäsesti a ta räsplatà.

iso Tu totusi esd ca floarea ce-si e destua sie.M. Darä si al meu suflet si el era A' fie

Ca floral care poartà gAndirea-i asprä. recePe-un cer färä. luminä. Eu ... am väzut ca' treceUn inger inainte-mi si 1-am iubit din cale,

235 L-am iubit cum iubeste ecoul trista valeCu dulcile ei taine, cu monotone soapte,Cu sufletul ei tAnär tesut din flori si noaptelDar valea nu iubeite ecoul ce suspinä? ICe-mi pasä ... Ard ca steaua in propria-mi luminä,

'240 *i. tac ... Si lina pace, sublima mângAereS'amestecl cu sufletu-mi ce in vede cere.Cere ce? ... stiu eu oare, sau am stiut v'odat5.?In visul vietei mele fäd fqa-i adoratàSi o iubesc ... Ce-mi pag de ar iubi-o s'alt.ii

245 Nu iubesc luna 'n ceruri toate undele bältii ... [?]Insä unclä de undä" etem nu e gelcíasä.

visu-inimei triste ... icoana-i dureroasa

zit. Dulci meloclii §i visuti ... etc. 12.6. .t.1 ( u.-s.l.e.c.m. ) $i el ... copilul > tu etc., 20. Vert cu',Altura u,ror dep4utor.

www.dacoromanica.ro

252. rAttd genuncluat in rugl etc. 272-273. In manuscris, un singar vers; kiwi in forma aceasta ar f: defect.

376 NOTE g VARIANTE

pentru mine sAntg ... O dulce ruggduneEtern sopteste 'n sAnu-mi cuvintele ei bune.

250 N'o mai iubesc pe cansa, nu mai iubesc femeeaCi sufletul, lumina, ador intr'insa zeea.and ingenunchi in rugg la s'Antele altareAtuncia eu la dAnsa a mg inchin imi pareIn fine e-o pgrere, e-un vis, e o nglucI

255 Ce Mima mnvià, iarg nu o usucgvieata vietei mele. Ea de-ar fi a mea insg

De-as atinti in ochi-i privirea mea cea plAnsgPoate-as ggsi-o rece ... idea-ar fi grozavga ea nu mg iubeste si un v-ulcan cu lavg

260 S-ar face al raeu suflet, ars de o gelosieSecat de-un amor barbar ... Dar astfel poesie

cAntece si visuri in Mima mea jungIn sufletu-rni ca ziva ast-fel se impreungCum ai tese 'n ghirlande stele luritizi cu flori,

265 Idee cu idee se 'ncing adese-oriCum se cuprinde inger cu inger in lung vis.Si in oglinda de-aur din sufletu-mi deschisCa 'nteo grgding mAndrg cu flori cgrgri i taineApare-o zeitate in albe i lungi haine

270 Cu fruntea 'n raze blonde ! albà si tristg-i eavisu-inimei mele, este iubita mea.

ST. (surékând). Nebun!Amorul meu infemul cel sterp . . . amorul tgu

ast-fel cum iubeste un om pe Dumnezeu.275 M. (repetel trist).

ast-fel cum iubeste un om pe Dumnezeu!

Motivul e reluat in douä. manuscrise 2259, 244 o 2290, 81-82, firl a putea preciza catee ulterior. Ce estesigur, e cl ele sunt aproape simultane. Scnsul, hártia 91 conturul poeziei o atesta. In once caz 2290 nu este, curamdicá Botez, ultima versiune.

Versiunea din 2259, 144 poartA tidul Truteld §i e scnsä pe o pagina' de carnetel, de genul lui 2290, e poatechiar o pagina,' despiinsä din acel carnet de Viena, in care sunt ciorne ale anilor 1871-1872. (Se §fie d. 2259,e un manuscris eterogen, alcittuit din sub-manuscnse unitare de gentil s.mss-elor Elena §i Marta, Panorama defer-ida:oidor, Gemerui etc., §i din diverse file izolate, alteori räzlete, ciome ale difentelor creatium).

22y9, 244-

TRISTETA

Se 'nchiagg pintre nouri o uriasg poartgPin care trece albg regina noptii moartgO dormi, o dormi in pace pmtre fAclii o mieSi in mormAnt de stele si 'n pástw,e argintie

www.dacoromanica.ro

'n sufletu-mi. ce fu.se bisericuta säntäDrept preot e un greer, ce gänduri triste cántäIn el icoane sterse cu fetele pätateSunt visurile mändre ce le-am avut odatä,Visuri cari de inger din cer mi-erau venite.Azi insä 'n al meu suflet stau stinse si unteCuprind incä ca mumii iconostasul lor.Vergina ce stà.' moartà pe masa din altarE-amoru-rru pe vede el a murit de-amar.

Versiunea din 2290, 81-82 e scrisä in iambi cctosilabi i ilustrearà unul din procedeele obicinuite laEminescu, anumel al variatiund metrice, pe o tema data. Versiunea aceasta este de fapt Triste/d, transpusa inteunritm alert.

Rinnul acesta aminte9te de o alta' poema, din aceeni epoca i inspiratà din peisajul unei mari metropole,Viena sau Berlm: Privese ora,rul furnicar, excelenta poema, ce se rezerva Postumelor.

2290, 81-82.O poartä. 'n non se sue* gré*Regina noptii moartä eSi in linçoliu larg* de-argintAcopäritu-i corpu-i sant,

5 De stele albe-un lung convoiuIn roiu plângänd vin dinapoi,

2290,81-82. Versul r, 0)f:a de descifra nu e Inparé ceca ce ar da, ca rama, VerS defect 11 nu e cazul.toturi, admite paré la sfdrptul versului. In cazul aceda, tipoartä 'n non se mi paré pentru O. p. 'n non mi se paré.Ordinal versar:lar 3-6 la Botez grefitd

2279,244. 6. Tu dulce, bland > Tu adorat etc. 22-22 Drept preot e un greer ce tremurá 9i canta (a)Gandirea lui ces tristl o toarce sol:micros

(a) D. p. cine un g. > D.p. e un etc.29. E-amoru-mi care vecinic > E.-a-m. pe vede etc.

nictun caz, ca in lectiunea Botez: O poartä 'n ami se fieCu toate cel nu e plausdnl, cahgrafic vorbiml, s'ar puteoCu alte dtficultdp graftce, ar trebta admisd inversiunea. OCompheaps ce fac co descifrarea versului sdrdmelnd pendlnte.

MELANCOLIE 377.

In mausoleuqi. mândru al cerurilor arcTu adorat si dulce al noptilor monarc I

cimitirul doarme i cruce vegheazAO cucuvae surà tipánd poetiseazäClopotnita räsunä, in stálpi toaca isbesteAripa unui demon atinge i trezesteArama amortità Biserica 'n ruinäStä ca o cuvioasä, pustie i bätrinäSi pin fereste sparte, pin usi tine vântulSe pare el vrIjeste auzi cuvântuland intri inIuntru. vezi cà 'n iconostasAbia conture negre i urnbre a rImasDe ploae si de vânturi s'a sters fetele sfinteCe de pärinti i pustnid din ceriu ne-aduc a minte

cánd deschizi altarul, pe masa in ruinäVezi palia i moartä intinsä o verginä

5

10

15

20

25

www.dacoromanica.ro

378 NOTE g VARIANTE

dormi, o dormi pin mil flcliiInteal täu larg* negru sicrlinPe-al cerului albastru arc

10 Tu dulce-al noptilor monarcAh e astfel i viata méRegina vietii-mi moartä. e.In tintiriraul solitarVeghiazI crud unse cu var.

15 Clopotniti vechi ce räsunati?Toac'a isbit in stalpi uscati

aripi lungi imi par cl trecTrezind arama 'n clopot vechiuCe amonit suná: §'amar

-20 Din clnd in clad mai des, mai rarcuvio§i pustii

Stau a bisericei ruiniPrin, ferwi sparte trece-un vánt.Pare c'auzi a lui cuvintaci el ades vflje.ste vagPrin albe crud, pin frunzi de fagDe intri 'n ea 'n iconostasDoar umbre vezi c'a mai rämasDepe icoane fete sfinte

10 Abia iti mai aduc [a] rainteCu chipul celor[a] din ceriu.Este 'n risipa-le-un mister?Altarul de-1 deschizi, pe masäE-acoperit c'o pinzä: deasl

35 O formI ce abia transparePrin lunge creIe mortuare.Drept preot cáneun greer min

cari 'n lemn [bat] pic, pic, pic !Ah! m'ara gándit viata mea

40 Au nu e tot astfel i ea?Cãci multe fete-am intllnitDar furl mä§ti ... a fost muritEu le-am pus crud ... i ir cu §irViata mea e cimitir

parc'a fost sufletu-mi chiarBisericuta cu altarA lui visäri din cer veniteAzi sunt icoane §terse-urite

Prin analogie cu versa! i. am pus mé, altminteri In manuscris e: mea. 13. Ce* > Un* tintrim doarme e.colo 'n*> Un tint= doarme la* > In etc.; z5. Clopotruta veche risura. 33.i calla altarul il desrhizi

37. Drept preot, cane un greer trist; 38. i cariz in lemn pic, plc, plc! ; 42. Dar ma.5" ti au fost le-am,pomenit >D.m a f ce au murn; 47. Dar > A lui vzsäri etc.

www.dacoromanica.ro

5t. x° Si-ades imi par cl piplescz° Si-ades eu simt el piplesc

Ceva3° Si-ades eu sirat ca.- mana trec40 S'ades pare d. trec

Pe-o pänzä.50 Ades, mä simt > Adese simt etc.

Pe f. 82, acelafi sera, din acela,ri timp, urmaoarele crlimpeie inrudite. De refina, imagina gändacului, o variantelpentru cariu.

Si inim.Si gandulSi trece 'n veci acel gändacItäraine sufletu-mi skrac (a)Se terg icoanele ce-a fostRimin bäträn, tehuiu i prost (b)

greerusul zurrazurr 1Vtijeste fin un gänd obscur.

(a) Mänäncl sufletu-mi särac; (b) de fapt : Rämin b o (rico tehuiu i prost.

2276 bis, 21, 21V., 22.4. stele > safir; 7-16 inclusiv: incadrate ca cerneald rofie, relinute sau eliminabrle, vederea prefacerilor; 8. De

.albele > D. candelele albe etc.; 9. Si >In mande-ti etc.; to. Lum* > Drept etc.; xx. Flori > Albastreflon etc.;

MELANCOLIE 379

'n loc de gänd in al meu creerToad un cariu si cânt-un greerAdese simt cà mina-mi portPe-o pänzI, sub ea ceva mortSi para.' nid a sti nu vreuCä. 'n urma urmei pot fi eu.

-55 i färà s'o stiu, fär s'o vreuTrist spune-un gänd d.' a§ fi eu.

Ultima versiune in Ms. 2276 bis, 21, 21 v., 22. Este Inflija versiune integran', apropiatä tnult de textildeftnitiv, ca plan o detall, o totusi cu numeroase note distincte. De remarcat, in deosebi, acele demente, propriiformei anterioare in iambi, pe cari le amplificii. Dupä. scns i caet, apaiine epocei de Berhn.

2276 bis, 21, 21 V., 22.Se 'nchiagI pintre nouri o uriasä poartä.Pin care trece albi regina noppi. moartäO dormi, o dormi in pace pintre fklii o raieSi in mormânt de safir i 'n pAnn argintie

5 In mausoleu-ti mindru al cerurilor arcTu adorat si dulce al noptilor monarc!Cum luminar e 'n noapte al norilor sicriiuDe candelele albe a umedei tärii.In minile-.çi unite, mici, umede, de cearl

to Drept cruce licureste o steauà rosu-claràcrini pe a ta frunte de-o gingäsie cruda

Albastre flori pe corpu-ti in haina lui cea ucläDe umbre lungi purtatu-i sicriul [cel] de nouri

firea 'ntreagl plinge in immiite-ecouri45 Ming stelele frumoase i in de aun roiu

Se 'nsirä l'a ta moarte in luminos convoiu.

www.dacoromanica.ro

380 NOTE g VARIANTE

Cu multele-i icoane sta lumea risipitäNinsoare viorie acopere-amortitäIntinsele ei plaiuri ca unse cu var

20 Lucesc zidiri, ruine pe campul solitartintitimul doarme i crucile stau strimbe

O cucuvaie sura suna 'n streine limbeIn limbele pustiei, a noptii, a paduriiProfetica-i gandire ce 'nfioreaz'a murii

25 Clopotnita plesneste, in stalpi isbeste toacaAripa unui demon sfasie promoroaca

atingand arama cu zimpi-aripei saleAuzi din ea un vaer, un aiurit de jale.

Biserica 'n ruina30 Sta cuvioasa, trista, pustie i batrana

prin ferestre sparte, pin usi tine vântulSe pare ca vrajeste auzi cuvantulNäuntrul ei pe stalpii, pe usi, icnonostasAbia contare rtegre i umbre a ramas

85 De ploae si de vanturi s'a sters fetele sfinteNu stii pe cine-arata, de cine-aduc a minteDrept preot toarce-un greer, un gand fin i obscurDrept dascal toaca cariul in invechitii muriEu m'arta gandit atwacea daca viata mea

40 Nu e astfel si ea?Precum resfrange cerul marirea lui [pe] domeA aruncat in suflet innaltele-i fantomeDar de a vietii valuri de al furtunei pasAbia conture triste si umbre-a mai ramas ...

45 In van mai caut lumea-mi in obositu-mi creerE ragusit tomnatec, vrajeste trist un greerIn van apas eu mana-mi pe mima 'n amarIncet si trist ea bate ca in sicriu un cariuSi in convoiu d'ilusii ce luminau ca stele

50 A fost la groapa dusá speranta vieçii melecánd gandesc la viata-mi imi pare d.' ea cura.'

Incet respovestita de o streina guraCa si cama n'ar fi viata-mi, ca i cand n'as fi fostAscult al povestirel trist, monotonul rost

55 Pare c'aud nainte i plang de ce ascultCa de duren i streine ... Parc' am murit de mult.

z7. Sta lumea risipita cu multele-i icoane > Cu multele-1 etc.; 18. i ninsa > C'o viorie > C'o viorie > Nin-soare vioriel u§oara > N.v. acopere-amortita, 20. L.z.r. i campul s. 21. i citruttrul doarme etc.; 23. In)limbele pustiei, a noptd negre > I.l.p a.n. a paduni; 23-24. acolada' cu aceeari cerneald rofie: versuri eliminabile ;37. Drept preot cant' un greer, drept dascal sun' un canu; 39. Atfuncea] > Eu m'am g.a. oare viata mea

41. sau; [in] dome; 42. aruncat i 'n viata-mi fantorne; 43. D.d.a.v.v.d.a. furtuneigla[s]; 46. Vr8je5te > C'o somnolentä > E rag-u§it etc., 47. In van mai > I.v. apas etc.; 5r. §.c.g.l.v.-m. Imipare c'o aud*; 52. 0 gura > Incet respovestitä etc.; 54. A.a.p. tristul > A.a.p. tnst etc.

www.dacoromanica.ro

5. vld aud.

CRAIASA DIN POVESTI« Convorbiri Literate», X, 6, i Septemvrie 1876.

Tipintk precum s'a spus, In acelast nam3e al Convorbtrtlor, cu Lacul i Dormla Crdiasa the pove,cfi apartineacclui ciclu de poem verotuank care aves sà culmineze in marele poem Calm, pubhcat si el, imediat dupl acestea,In cutsul aceluiasi an 2876.

CRAIASA DIN POVETI 382

Tot aid :cads anexlm un fragment creionat din ms. 2260, 135, uncle apare in iambi decasilabi, imagina asade personal a vigil, repovestitcY de o strifind gurd. lamba ne duc, cu oarecare burnvointS la tipul din ms. 2190,

la atmosfera aceluia. Cronologiceste, fragmental s'ar pima (si se observe si anumite ecouri din Impeirat ,ri pro-/star) s apare mai =rind Iaului, aproximativ 1874 E scris pe o 'Artie galbenk frecventi In mss., si face partedintfun grup de teme si versuri din aceeasi epoci. Intre ele, la pag. 132, intr'o poezie intimistii, omelet:1d Cu.toate c neretusatk 2 versuri surd: In teatru romtinesc Azi e Elisa Müller. Ceca ce ar putea fi un reper de cronologie,Pe care bibliografia teatran. 11 va putea, desigur, preciza. Ortografia (doresce, vorbesce) duce cam prin 1872-2873.Retinern dinteo grlbitä spicaire .a Istoncului teatniltu din Moldova, al lui Burada, ndul unei opere Luisa Miller,figurind in repertoriul pe 2873-1874, al operei italiene, care Ii incepe stagiunea la 27 Februarie, de sigur 1874Iasi Elisa Milder e i titlul prim pentru Intriga ji Amor de Schiller. Piesa figureazi in repertoriile pe 1870-1872,-and joaca' sopi Pascaly: Cabala amor; pe 1872-1872: Cabala si amoral; pe 1878-1879 (tot ca Pascaly):Intriga ii amoral. Deslegarea ar aduce pretioase clanficiri cronologtce.

2260, 131.1.Ca o poveste si-mi aud viataCa pe un mit eu säm väd pe mine.A fost odatä 'n lume-un Impärat*i a fälcut a§a s'a.§a §'apoiApoi va fi murit Astfel sä-audRepovestit ca de-o sträinä guräViata ästui biet, sitman CesarDar nu [---] in mine bate-ininaa lumei§i tot ce simte ea §i eu simtesc

10 Ah despre asta nimenea nu spuneasta-i cliferinta 'ntre viatä.poveste.

De-astä miserie tristä solitar1De-acel piriu* de singe inchegat

45 Uncle 'mpäratul este cer§itorDe acea carne* sfi§iati careEtern dore§te qi nemärginitDe-acee,a nimeni, niraeni nu vorbqte,Ei nid vld fata, ei väd sfinxul receEi vAd icoana, intelesul nu.

>

vi

......

*i§i

www.dacoromanica.ro

ulterror, tu cerneala cu care redatteazd pe 228J:Luna moail 'n rauri albe

intinde pe cample5-6. 8'atunc1 flonle s'aduna" ['n]

§ezatoare7. Coasa 'n panzärii > Coasä [I]n lintohul n.; 8. Boabe marl de diamant. 9. i pin crengi de codri negri;

382 NOTE g VARIANTE

Mai mult char: toate aceste poezil, nu numal cà respira acelaai aer de amilie, fiind tot atitea acorduri, de cr,infinitä varietate de nuante, pe tema marei lui iubiri, dar aunt i lucrate in acelaai metru o acelaai Atm. Tot atrofie,trohaic ai In aceeaai inäsura I/ocean:a, dealtminte.ri, aaa cum se va vedes, ai intaiul din tiparele evoluate ale lut Cdlin,

Ms. Ca ai pentru Fdt-Frumos glan lelu, sà ammtun cal motivul descripttv dela ineeput, a figurat hum IndioIn Cölin Nebunul, inn" o vanantä fragmentari (ultenoara urutar 2268 ). anume 2262,157 V. Dupalscns o material apartme epoch de Berlin:

Panzärii inväpäiete de zIpacll viorieLuna moaie 'n ape albastre i le' ntinde pe câmpieS' adun flori In §ezItoare fir de rae ca sä rump äSi sà coase haina noptii boabe mari de piaträ scumpä

5 'n pädurea argintoarä iarba pare de omät

Dupl Botez, intliul concept e ce1 din 2285, 137 v.-138. E drept cà e primul pus la punct çï cali-grafiat. El este Iasi precedat de o ciornä, in 2276 bis_ 32, 31 v., 33 v" 34 creionata printre spatii libere, dupl ceprima strofa, dupi un procedeu obicuauit, este ineercati in alt ritm. Cronologiceate, apartine cu aproximatie,primaverii berlineze, din 1873. Nu mult depärtat de unsatorul, poate fi socotit totuai ca un concept unitar,epoca aceea. Variantele de care e insotit aratä ca transcrierea lui autonoma e Indreptatita.

Pe aceeaai paginl' in stänga, cu cemealä, e caligrafiatä prima strofä, intr'un ritm diferit:

2276 bis, 32.Panzärii de o v'äpae argintoasäLuna 'ntinde pe cimpiiand din dealuri i pädtui IntunecoasäPrintre crenge se ivi.

Reload, marginal la dreapta ai dupa aceea, continuata pnntre spatii libere, pe filele invecinate:

2276 bis, 32, 31 V., 33 V. 34

Pänzirii In.vgpäieteDe ninsoare viorieLuna. 'ntinde peste dealuriMoail räuri i clmpie.

S'atund flori In §ezItoareSe adun pe vi cu* umbrI,Coasä lintoliul noptiiBoabe mari de piaträ scumpä

Pe 'ntinsori de codri negriBolta cerului coboaräA lui stele mari i albePeste lume le presarä

5

10

www.dacoromanica.ro

19. Tot omAtul primAverei. 21. VAzui* lacul pe a cIr[m]*> [LingA] lac etc.; 28. In mi9carea*dupd v. 28 urmau 2 VerSliri perra:rife:

Dar* vrájitä* ca 'n* descAntecImi lumm'a ei

N. 13. Se menlioneazel ce! Jirafa ultirml se afta pe f. 34, caligrafiad eu cerned(); ca ,ri Jirafa In ritm diferit, darfdrd a putea prenza dacd e din aceeap creme. Impreund cu ea poezia apare completd fi de aceea am incorpora-o Intregului.

29. de fapt §i a ei albastri mari sunt ochu 31. de fapt c'a (sic) douA.2283, 137 u. 138. l'Alti: de fapt: TisAturi.4. ulterior c.ca z876 a9terne pe cAmpie;

CRAIASA DIN POVETI 383-

Lun'a noptilor reginäN'ai väzut grädina mare

15 Unde 'n verdele 'ntunericVine [fatal pe arare

Ba am tors prin crenge negreTot argintul noptii meleNeaua viselor de varä

20 tot aurul din stele

[LAngä.] lac pe cari noriiUmbra-aruna ca urzealàCare ['n]* valurile-i albeBate dunge de peteall

25 Stând prive§te 'n apa neagräDe lumina mea muiatà

atuna-o floare ro§à.'Jos in unda cea surpatà*

albastri mari sunt ocbii30 N'a lor bolli intunecate

Strälucesc adinc ca doulPiaturi d'eternitate.

1 ntAml concept caligrafiat, diferit de forma definitivA, se aflI in ms. 2285, 137 v.-138. Sunt opt strofescrise intfunul din caietele legate, de Viena, färl a putea preciza dacl toma e din epoca aceea sau, poate,Berlin. Ce e sigur, e eä in forma aceasta poezia nu e un tribut veronian. Dar va deveni in manuscrisul urmAtor,.la Iai, cAnd toate rnanuscriptele sunt intesate cu motive veroniane. Atunci, in 1875-1876, reja textul prim 91 chiarpe cansul aplica, cu cemeala violetä a epocii de Ia9i, modificAri din care unele trec, altele nu, In textul ultun.In subsolul transcrierii noastre se specificA prin ulterior c.ca z876 care sunt acele aplicatii:

228h 137 V.-138.

TES.A.TURI

Pinzärii inväpäieteDe ninsoare viorieLuna moaiä ['n] rkti albe

le 'ntinde pe ampie

www.dacoromanica.ro

384 NOTE g VARIANTE

Soptesc flori ha ezaltoareDe painjin tort sä rumpäCa sä coase 'n haina noptiiBoabe mari de piaträ scumpä

Pe 'ntinsori de codri negriTot seninul se coboaràSi ca pete mari i albeA lui stele le presarä.

Luna, floarea noptii dalbeN'ai faizut grädina marelinde 'n verdele 'ntunericImblä fata pe cärare[?]

Ba am tors pin crengi i frunzeTot argintul noptii mele,Neaua viselor de varäSi tot aurul din stele

Lang' un lac pe cari noriiAu urzit o umbrä fina.'Ruptä de luciri de undeSi de bulgairi de lumina*,

Stand prive§te 'n apa claräDe lumina mea muiatäSi aruncä rozä ro.O.Peste unda fermecatä

Si albastri maxi sunt ochiiStele fruntii himinqteSträlucesc adanc ca douä.PicIturi d'eternitate

Aceasta forma o folose9te, cum spuneam, la Ia9i, and poezia incepe sä capete un timbru veronian. Ea seaflä in ms. 2262, 141, pe una din paguule de atelier qi de rezerve unde se mai aflä j crämpee din alte poeme,de Okla cele doual strofe, ammute, din ?d/-Frumor din teiu, care qi el e tumat in acela§ tipar metric. Acest nas.se la dimpreung. ca 2262, 105, unde se afli cele doui strofe noui, s'a' le zicem ea sfintele, cat 9i ultima sues; informa defzutivä.

5. S'adun flori in 9ezatoare; 6. Fir de raze vor sal rumpal > F.d.r. stau s.r. > F.d.r. ca sà rampa; to.Bolta cerului coboará; strofa 9-12 prinsd In acoladd, ulterior, c.ca ¡876; 53. Lun'a nopplor reginä 1 ulterior,.creson, c.ca 1876: Lung., inuni a noptu; x6. ulterior, c.ca r876 Imblä mandra pe carate; r8. ulterior c.ca1.876: T. seninul noptu mele; 20. ulterior, creion, c.ca 1876: $i sclipirile din stele; 23. ulterior, c.ca r876:R. de nu9c1ri de valuri.

zrzz: I° Am vazut-o langa Jacal 21-24: 2° LAIlgg 12C o vid, pe carePeste care noru sboari Nora umbra o urziri (a)

Pe sub can valuri luctiBat giraguri de porfirl

(a) Norii umbra 9 'o arunci.z6. ulterior c.ca r876, Intdiu creion: De lucirea mea muiatl. > apoi cerneald: De privirea mea mulata; 29.

.alterior c.ca r876: a.m. sunt ochit-i; 30. Paza fruntii luminate; ulterior c.ca r876: Fui frunpi luminate.

-5

010

'15

-20

-25

30

www.dacoromanica.ro

Neguri albe 'nväplieteOzIpad5. vioneMoal 'n luni ape albe

intande pe câmpie

5. De fapt 5'adutt (sic I), 6. D.p.fir s.r.; 7. i sá coase 'n haina noptn; 9. Pint= crengi i pintrefrunze.

In ms-al acesta, arman dupd primele 2 strafe urmeltoarele cloud, ammtmd forma din 2276 bis si 224 cucele 2 in strafe eltalog

Luni, inimi a noptiiN'ai p'Atruns gra-rlina marelinde 'n verde intunencImblä fata la primblare-

-Ba am scuts prin crengi i frunze ( a )Tot senmul noptu meleNeaua viselor de vad

sdipinle din stele.

(a) Ba sin tors p.c.s.fr.pe cars, dupei un s:stem de semne, le ehmind si le inlocueste ca strofa a 3a din textul dela eta/. Logic. In fond, aceartd

a 5a strofd nu-: alta de cdt strofa a 5a dm primele forme, cars pe leIngd deinsa aveau cele 2 strafe in dialog.15. R.d.m. de unde;

25

CRAIASA DIN POVETI 385

Forma aceasta se prezind, de fapt, cu urmItoarele etape, pe cari cedtorul le poate urniar- verifica:a) in az6z, transcne pe 2285, mai putm strofa a 3a, deci 7 strofe; b) procedead la suprimarea celor z

strofe in dialog (Lund, mina a noplii i Ba am tors ...); In locul lor, redactead o strora' marginal', (incare fuzionead. a 3-a strofi suprimadIdin 2285 si a doua din dialog), ceea ce inlesneste tranzitia spre forma fi-nal; c) tot ami, rem marginal ultunele z strofe ale formei prime din 2285 si el) in 2262, 105: introduce celestrofe noui, Cu :fine& si &A ultima forma' strofei finale. Ateste strofe sunt anterioare primei forme strofice dinCdlin, pentru c sunt incadrate de el, ceea ce se si poate observa in fascimilul nostru dela pagina 77. Toateaceste etape se pot =min in subsolul transcrieni noastre:

2262, 141+ 10 f .

Neguri albe rIspändite*Ca o brumä. viorieNa§te luna peste apeS't intinde pe câmpie.

S'adun flori in §6zétoareDe painjen tort sI rumpISI anine 'n haina noptiiBoabe mari de piaträ. scumpI

Pintre crengi[le] grIdineiNoaptea tot seninuli teseNeaua viselor de varä

sclipiti din stele dese

Lângl* lac pe cari noriiAu urzit o umbrä fink'Ruptà de miscIri de valuriCa de bulgri de luminä.

10

15

www.dacoromanica.ro

386 NOTE SI VARIANTE

Ea di trestia 'nteo partePeste ape lin plecataSi arunc'o roza rosä

20 Peste-o undä fermecati

Ea priveste ale apeiTremurinde albe cercuriad vräjitä este rninteaDe o vorb'a sfintei Miercuri

25 Minile ei amândonäLe-apasä pe sinii tineriad speriat* ii este sinulDe o vorb'a sfintei Vineri

Paça ei ca ceara albä90 Päru-i blond lucesc In lunä

In ochii ei albastriToate basmele s'adunä.

tJltimul ms. in care apare Crdiasa din povefti e 2282, 35-36. Mums punctuatta, e o cdpie aproape identicicu textul Convorkrilor. Smgurele deosebin: tulu: Crdiasd din pove,rti ; 7. Si arune 'n hama noptu arum' 'n hainanoptu; 16. P.u. fermdcata.

17-20. Ea Male caPeste apä 1m plecatiAruncl o rozi rosa"Peste unda fermecatä

zr. Ale apei fugätoare.porzia nu avea cele 2 strofe ca sf. Miercuri arma strofa ultimd: dsn ale cdrei variante se poate

lesne prinde firul p. intercalarea celar cloud strofe.

29-32 r° Pit de aur li amnge (a) 1° Pärul ei cel lung de aurUndomd pin la calcite Se coboarl la cilcle°chi albastn strälucesc ca ()chi albastri ard sub fruntePmitun de yearn= Picatun de vecinicie

(a) Pärul de-aur li a.

3° Parul ei cel lung de aux 40 Pgrul ei cel lung de aurFata mannurd curatä Fata marmuränebunälar in ochu et albastn lar in ochti ei albastriVecuucia-1 adunatà Toate basmele s'adunä.

Forma din 40, precum se vede, nu e fief:nary inchegatd: nebunä e aruncat provizoriu, pentructir e nmd multi titaduni. Alma In 2262, lo;, din fuzitinea, formelor din 30 ¡I rezultd strofa definituid, dela eta'.

p Vmeri

www.dacoromanica.ro

LACUL« Convorbui Literam» X, i Septemvrie 1876.

Apartinänd, precum s'a spus, cidului veronian, ca i Crdiasa ehn pavefti ii Dortnia, dimpreuni cu can, in aceeasimamá', s'a elaborat, i totodatä au si fost publicate, in acelasi ninnär al Convorkrilor Lacul este printre celedin urmä aparare i reprezintä in felul de luan al lui Eminescu, unul din cazurile frecvente daca e inglduita spune de itigatie un fir, adical, dedus din albia inspiratiei principale sau Cu o imagine ce pare un jocde cuvinte si e cu mult raai putui: un val din aria de valuri a lui Cdlin.

Ms. Procesul poate fi urmärit in primul concept integral, din Cdhn I, 2262. 108 mide (cf. facsirculu1 p. 407)se poate observa cá al 5-1ea vers de sus, sunänd in prima redactie: Ldngd lacul eel albastru, incdrcat cu nuferi marie inlocuit instantaneu (dovadä rima versului urmätor) cu: Une Jacal care 'n tremur somnoros fi lin se bate (intäi,tranzitoriu: somnoros fi hn chpefte). Duo.' un procedeu frecvent, se prea poate ca la o secunda dupä ce a substituirversul, sä fi inceput, marginal, redactarea poeziei Lacul. Versul päräsit (si pärgsit, poate, tocmai pentrucl se im-pusese prin ffiuzicalitatea lui ca un inceput de poezie, autonoml) e reluat, frica in dota i poezia deriva'. Si semai observe cá, asa cum e conturatá poema, e o vananune pe tema fmalului acestui concept din Can I( ms. 2262, 105-109) unde reapare versul: Ldngd local cel albastruincdreat cu flori de nufdr. Presupunerh cA Localar fi fost compus dupg inchaterea ultimului vers din acest Cältn, se opun condole de atelier, local unde este redactadpoezia, obiceiul deverut lege, de a ralla, in =pul lucrului, motive din poema in curs si a le preface marginal,ca i spatiul de hârtte alba de dupg ultimul vers din Cdlin, mide ar fi fost drept sä schiteze Lacul, daca' acum, laurmä, i-ar fi fost sugerat.

Aceasti prmiä. forml. a poeztei mai pune o probleml. In redactia aceasta Local are 6 strofe, pe ciad in textuldefirutiv 3 strofe. Ipotezei cä. strofa intäi e depäsitä de strofa a doua i päräsitä ripiar de atunci, se opune simetriace Eminescu realizeazä intre temele strofelor i si 6. Transcnerea noasträ pästreazä toate strofele, cu toate cA strofai-a ridia serioase intrebäri. (In treacät, sä notärn cl la Botez versal 3, Trece =bita 'n lacrsmi, e de douä on eronat:ca sens si ca ritm. La epoca aceasta, Eminescu e un petfect mestesugar al versului. Dupl cum gresitä e si binuialalui Botez cä. Lacul, dect çi acest Cdhn, ar apartine anului 1873. La epoca aceea pot urca doar elemente, ce aveausä fie unlizate cu =pul.

De pilca, ca i pentru Fdt-frumos din teiu i Crdiasa eltn pavelti, iatä tot in Cdlin Nebunul, 2268, 49corespondentul sugestivului vas:

Längä lacul cel albastru instelat cu n.uferi mari,Printre trestii auroase ce se leagän solitart

2262, 108.

Längä lacul cel albastru.Indrcat cu galbeni nuferiTreci iubite, [ochi] 'n lacrimiVantu 'ntreabA de ce suferi?

Lacul tainic §i. albastruNuferi galbeni il incardiTresärind hi cercuri albeEl cutremurä o bard

Peste strofa x-a mai e o lime subhre fte ehtuunte? Si fi Wat, adtcd, prima strofd Inmute de a fi tdiat Intreagapoezie? Sau hma ce trece peste toate strofele, la Inceput n'a ami/ cerneald suficiente% fi a fost repetatd ? (cf. facsimilul). Intre-barca nu e chutr atdt de granate,. Ea ar rezolva ches/tunca dacd poma a aval ttultal 6 :trefe cum ni se pare, aci e ostmetrie futre strofele r fi 6 sau daca' strofa hucha e prelucratd dela inceput In a doua.

7-8 i° El cutremuiä cu unda-i 20 Fulgeränd in cercun albeO usoarä raid barca' El cutremurl o barca

25*

LACUL 387

www.dacoromanica.ro

388 NOTE g VARIANTE

eu-trec pe lAngg apePard caut, para-asteptEa din trestii sI räsafá

s'A-mi cadá grea pe piept

SA intrAm in luntxea micAInginati de glas de ape

15 s'A scap din ming cArmalopetile s'A-mi scape.

S'A plutim cuprinsi de farmecPeste noi in ceruri lung.Vântu 'n txestii lin fosneascä.

20 Undoioasa ap'l sung.

Dar nu vineAl raeu sufletTri adar suspini si suferiLAngA lacul cel albastruIncOrcat de galbeni nuferi.

* *

Al doilea ms. e 2283, 95 v.-91 V. Cuprinde 5 strofe i transcrie pe az6z, ros, minus sttofa r. Deosebi-rile le raportäm la textul anterior, a card numerotatie o si pgstrai- n:

5-8 id.; 9. apä; to Parc'ascult §i parc'agtept; r-12 id. ; 13. Si sidra in luutremica; 14-16 id.

17-20 to SA. plutim cuprin0 de farmec (in voia apei) (a) a° SI plutim cupru* de farmecPeste noi in ceruri lunä Sub lumina Wanda luneVántu 'n trestii lin fo§neascI Vántu 'n trestu lin fo§neasciUndoioasa apä sunk' Undoioasa ap5. sune I

(a) parantezul al lui Enuneseu.21-24 i Dar nu vine i zadarnic 20 Dar nu vine 'n vea nu vine

Tu nebun suspin i sufen i 'n zäda:t suspin i sufär.Langl lacul cel albastru Langä lacul cel albastruInarcat cu flon de nuferi. Incärcat cu Hod de nufit.

DORINTAConvorbiri Literare», X, 6, i Septemvrie 1876

Publicad, cum s'a fázut, dimpreuna" Cu Crellasa din povqti §i Laeul, in acela§i numär al Coavorbirilor Do-rinla apartine amintitului ciclu veronian, de a arm intuidere nict pe departe, i aid ce-a mai vagi idee, nu dau celeaiteva poezii tiplLrite, rhiar daci:adiugäni punnele postume publicate, precum: Venin ,ri farmee, Ab eerut-am delazooid, Luna card fi peltrunde diverse Ter/me etc. Capitolul poeziei acesteia, vast gi divers, in care poema de mare

re. Paul caut ce-am pierdut; 19. Vántu-'n trestii sä fopeascl.

«

S.e.t.p.I.

www.dacoromanica.ro

2262,140Hai in codri la isvorulCe se bate 'n petriceleDe 'nfloresc in iarba moaleTAinuite viorele.

Si pe prispa cea de brazdeSezi tu pe genunchii meiScutura-se-vor in päni-tiOstenite flori de telu.

3. i 'nfloresc in iarba nald; 8. Ránduri-rinduriflori de teiu.

Grupul A, cum s'a spus, se transcrie pe 2 coloane, in ordinea vechimii, la stánga cel mai vecluu. Se lámu-reste el: ms. 2262,74 V. cuprinde 4 strofe, iar 2262,40, dona strofe caltgrafiate. Deoarece le transcriem comasate,notim pe primul P, pe al doilea P.

Pentru ms. II din grupul A se mentionenä cA 2306, 22 cuprinde doar douA strofe, mai mult schitate :

2283,103 V.-100 V.Pata alb1 'n hain' albasträFárul galben bine-ti sadePe-ai tiii umeri goi coboaráSi in val de aur cade

Vin in codru la isvonilCe ne bate 'n pietriceleDe 'nfloresc In iarba rumieCuvioase viorele

. Fata albl 'n válul negru; 2. Párul galben pe-u-meri cade.

3-4: t° Si pe-a tale brate goaleCe frumos ti se mai vade (a)

e Pe-ale [tale] brate goaleSi pe spate 'n valun cade

3° Si pe utnenle goaleEl in valuri dulce cade.

(a) Ah I frumos etc.5. Hai In codru, la isvonil,

23,96,22

2-4: Tu treci albl 'n válul negra (al)PAroi galbAn pe-umen cadePe-ale tale brate goale (b)Ahi frumos ti se mai sade (c)

(a') Ulterior, neprecrzat Vueo tau Venia; (b) Cua tale brate goale, (c) Ce frumos ti se mai sade

DORINTA 389

compozitie çi lamentatia pasionatä, se invecineszl cu rnadrigalul improvizat sau co irmosul traditional, adaptar lacircumstante, va trebui sá fie reconstituir in toate piesele lui i el se rezervä, cum e si firesc, uneia din sectiurulePosturffelor.

Mil Situate cronologiceste Intre 1875-1876, diversele manuscrise in can apare Dortnia, pot fi ordonate indota g./upe: A, cu forme desvoltate, nundran' d barre 12-14 strofe i B, co forme mai reduse, numäránd intre6-8 strofe. Pentru ca diferentele dintre tipuri sá se poatä urmän mal usor, mai ales ca o forma' derivi din alta,vom tipAri india grupI pe 2 coloane si a doua pe 3 coloane, fiecare cu variantele ei respective. Cánd unul dintipuri se intálneste, fragmentar, in vreun alt rnanuscris sau vreun alt loc al acelmasi tnanuscris, se intelege cà frag-mental acela se subordoná intregului si se aseazA in subsol, la locul respectiv. In scheinl, cifra alchrd reprezintitipul principal, cifra curentä, pe cel secundar:

AL 2262,140 I. 2262,02

2262,74 V. II. 2255,3152262,140 III. 2283,33-34

U. 2283,103 V. - 100 V. 2306,43.2306,22 2260, 32-33 V.

dupi care urmeazA, forma din Convorbiri Literare i textul din 2255 (B. II), adnotat In 1880.

C. Colaterale2262,112+ 140 y.2306,23

www.dacoromanica.ro

390

Vei da gurei mele prad5.JO Ale tale buze dulci

Capul tau cel blond si tänlr'Pe-a mea inim' ai sä culci.

Cu urechiaTu batalle sä-i numeri

15 a desmierd Cu a mea miniAi täl albi i netezi umeri.

cu gura abia deschisä.Sä mä min& lin cu soapteS se vadä and zfirribesti tu

20 Dintil täl cei mid de lapte

S simtesc duiosul tremurUnei mile abia nascutäPe cAnd ochiul e vorbaretMt% gura este mut5.

25 i sä sorb al tit: räsufletIn suflarea vietii meleSä simt el cresteDe un vis frumos Cu jele.

RidicAndu-ti mändrä capul30 Si-mi inlAntui gAtul strán.s

Sä-ti inrhisi copilä ochiiOchh innecati de plins

DesclaizAndu-i intinzi tuViskoare, dulcea gurä

35 Fenciti sä, fun in lumeFericiti peste nasurä.

15. Ell 55. mângâiu CLI-2 mea märtä; 19. Sä-miaräti, zAmbind cu milä; zo. Dmtli tal cei albi delapte; 22.Uner fen[cui]* > Unei mile etc.; 17.

cum* creste.2262,74 1. (11)-F 2262,140 (12). 9. Lasit pradl gurei

mele (II) > L.p. guru mele (12); Iz. Pe-a [mea]mimä, s.c. (P) > Pe-a mea =ma' sä. culcr (/2); 13. Cuurechia a. (I1) > C. urechea a. (12); x4. Tu bätäilesA numeri (P) > T.b. sä.-i n. (12); 15. Eu sälas gura-mi arzändä (11) > Eu s'A mingitu cu-a meamänä (12); x6. Pe-ai täi albi si tinen umenAl tlA albi i netezi umen (/2).

2262,74 0.Strofdor 9-12 fi 13-16 din (11)

aceste doud, ce corespund strofdor 29-32dela etaj. Procesul de amphficare poateufuring.

$'apoi iar capulSA-1m inläntui gfitul sträns

'nteo lungl 'n mbrätisareSA' xnä uit in ochml pans

intinzi tu visätoarezAmbind dukea ta gurl

Fenciti sä fun in lumeFenciti peste mäsuri.

NOTE I VARIANTE

In bratele-mi Mtn=Tu s'alergi bLändl ca mielulCu trei degete din =stetSI-ti ndic atuncea välul

pe prispa cea de brasdePe genunchi sä-mi sezi de 'ntälSä. se scuture In päruliAdormite flon de tem

Capul täu cel blond si tanärPe-al [meu] brat ?met culcirásAnd pradä gurii meleAle tale base dulci

bätälle din pieptu-miCu urechia-ti sä. le numeriSä. desmierd cu a mea mina'Ai di albi i netezi umeri

Cu cuvinte-abia 'nteleseSä mä mAngär çi cu soapteDinteo gurä-abia deschisä.Ce aratä dinti de lapte

S'A te simt cum dulce tremuriDe-o iubire-abia näscutä.CA privesti ca ochiu vorbaret

zimbesti ca gura mutä.

iarl capulVei cuprinde gátu-mi stränsVei Inchide pe o clipäOchii innecali de plAns.

le urmeazdfi 5.5-36urmärst cu

31. M5. pnvesti ca ochm vorbaret; 32.zämbesti etc.

2306;22.Strofa 9r2 scbitatd, numai:9. Vm in bratele-mi intmse > Sbori in b.-m.I.II-12: I° Cu trei degete atunce*

De pe crestet ndm välulz° Cu trei degete din crestet

Välul negra sä-1

www.dacoromanica.ro

4e. C.-a.t.o. sälbatici*-verzi47-48: r° Peste capete plouá.-vor

Ostenite flon de teiuz° Peste capetele noastre

Lin adea-vor flon de teiu.

DORINTA

Cu mina ta de ceariFruntea-mi rece s'o desmierziSa' tra sorbi in al tu suflet

40 Cu-al ali ochi sälbatic-verzi.

Visul nostm si-I ingineUn murmur, un dulce cintBlinda batere de apeGlas intunecat de vint

45 Adormin mai de pacereSi nu stim, ce volt.; ce veiPeste capetele noastreLin si cadä flon de teiu.

Visul nostra ingini-vorC'un murmur, c'un dulce cintSmguratece isvoareCu-a lor glas pätruns de vint.

Adormiti mai de plicereNu vorn sti, ce vom ce vrei !Peste capetele noastreLin adea-vor flon de tem

Grupul B se transcne pe 3 coloane, in aceeasi ordine a vechimh. Fie ca, dela o cbpie la alta, modificrtrilesunt mai mari (suprimiri de strofe), mimme sau de fel aliturarea lor, in acest mod, sugereazi mai mult de o con-cluzie. Din parte-ne, adalug5ra unna-toarele detalii:

Intilul din ele face tranzitia intre grupul A si forrnele ca 6 strofe ale grupului B.Al doilea e datat de Eminescu: ro Mart 1876. Este de fapt o cdpie caligrafici, pe hirtie de epistoli, si

va fi fost poate trimeas5 ca atare. Monograma, un frumos E. si data in stánga los, completeazi atributele unuidiscret mesaj de dragoste. In 188o se situiazi momentul cel mai dificil al dragostei lui Enunescu pentru Vero-ruca. Ecourde rupturii s'au pästrat in patetice scrisori, ale timpului acesta. Actun Veronica restitue anume poezii,.aflate la dinsa, si serie') pe verso poeziei primitá ca patru ani inamte, urmAtoaxele2):

Monsieur,Vos lettres seront détmites d'aujourd'hut en un mots. Je trouve par= mes paperasses, de vos

poésies, je me fais un devoir à vous les rendre.Agréez etc. Veronica

Pe acest manuscris, din 1876, redobincht in ¡88o, Eminescu face citeva indreptki, clintre cari unele de o-oarecare setnnificane psihologica. Versul: In bralele-mi intimeSri alergi ... devine: S"'i ca bralele !transeS(1

alergi In Intrina dezacordului ivit, rectificarea e mai mult decit o simpLi nuant5 formaLi, aproape o reac-liune. In 1876, el era cel ce astepta. In 1880 ea trebuia arátat5 drept aceea care venia, neribditoare, ca brajele

27 jutn. 1880

391

ca mina ta de ceariFruntea mea ai s'o desmierziSà pitrunzi adinc in sufletDeseh;variduli ochd verzi

Vei intinde visitoarezimbindu-mi a ta gura.'

Fenciti vom fi in lumeFericiti peste mi.sur5.

Voiu sorbi al tin räsufletIn suflarea vieii melelata' inimile noastreLe-a cuprinde-un vis de jele

39. SI MI [SOrbli > Sà pltrunzi a mea privire;40. C[u.*-ai* fát*o*] > Deschizindu-ti etc. [D. supra-pus peste C.]; 45. 5i voiu soarbe-al tau risuflet.

50. Ufl MUllrillf, un dulce c.ar' it; 51-52. Blindabatere de ape Glas intunecat de vint; 54. Vom> Vom simia c5. 'n frunze-i ,,-.. -35. Pestecapetele noastre> P. capete [ploui-vor*]> P. capetele n.;56. Cad molatic flon de teiu.

Ceca ce d'idea impetuosului Gh. Bogdan-Dtucl pnlejul sà comenteze, in acesti termeni: scriindpe dosul hártiei (apäsat i cam ca Isba gistei.)» ,ri dupd ce reproduce scrisoarea Veronicdi: «In rindurile acesteaapare riceala, ruptura'. (realizat1), ceva dispret i doar' o singurä rezervi: Va arde scrisonle hit abta'n IuhelPentru. ce 8á le ardi barbara, enebuna»? Pentru ci nu le intelegea valoarea I»

« le reproducem exact cum sunt serse » &sena; Botez, adiogind hpsei citorva accente (dar ortografiaactisonlor lui Napoleon I) eron mas mari, de dipie. Excesul ente joaci totdeauna feste.

www.dacoromanica.ro

2262, 92 22f f, 3If(Inainte de to Mart 1876) (to Mart 1876).

DORINTA DORINTA

Fata albä 'n haul neagiiPiral galben ma aprindeCade pe-umeti goi de marmur

framos mi te mai prinde

5 Vino 'n codru la isvorulCare tremurl pe prundUnde prispa cea de brazdeCrengi plecate o ascund

Si In bratele-mi infirm10 SI alergi, pe piept sä-mi cazi

ndic lncet din crestetNegrul väl de pe obras

Pe genunchi te-oiu aseza eusingurei

lar in pärul tau plouà-vorAdormite flori de tem

3. C,ade pe-umeri de zapadä;5. Hai In codru etc.;

Vino 'n codru la isvorulCare tremurä pe prundUnde prispa cea de brasdeCrertgi plecate o ascund

Si in bratek-mi intinseSI alergi, pe piept sä.-mi casi

despnnd din crestet välul,SI-1 ridic de pe obras

Pe genunclui mei sedea-veiVora fi singuri, singarel,lar in plrul tau plouà-vorAdormite flori de teiu

Corectifnle de pe acest ms. suntdin 1880, and Veronica fi fnaporazdscrisoarea. Cu acute rectifican, poeziareprezintel un tsp evoluat fa/a' de ver-siunea Convorbinlor.

Transcriem, 0.pentru mai lesne ju-decatd, aceste ultime Indrepart,Cetitorul le va raporta la versurilerespective, dela dab sus, cauce egaleazelcu o rest:hare a imagine: manuscrisului

9--zo. i ca bratele intinseSI alergi la piept sä-mi casi

15-16. lar in pär infiorateOr sa cadà flori de tem

2283, 33-34(dupl 21 Apnlie 1876)

[ra'rä titlu].

Vino 'o codru la isvorulCare tremutl pe prundUnde pnspa cea de brasdeC.rengi plecate o ascund

Si In bratele-mi ?mimeSA alergi, pe piept sä-mi casi,SI-ti desprind din crestet vAluiSI-1 ridic de pe obras

Pe genunchii niel sedea-veiVora fi singuri, singureilar in pir infiorateOr sä-ti cadl flon de tem

15-16. i Vor ploua infiorateLin in päru-o flon de ten

20 Si in pIr infiorate (a)Lm cäde-ti-or flon detem

(a) Pe-al täu i in päretc.

16. 30 Lin ploui-vor flori de-teiu > Vor plouà tot flon de tem;.

392 NOTE SI VARIANTE

Intinte. Evident lucrunle se cuvm luate cu mare aproximatie i färä tragedie. Cine ar putea apune el In reac-tiunea,de moment, a lui Eminescu, nu e oarecare jog un necaz clunpreunl cu sanctilmea mai la =ma urmei,corectirile din 1880 sunt dovada dragostei lui de perfectiune, inmate de toate. Ce este sigur, insI, este ca aceste-rectificin nu trebuesc introduse In textatdin 2876, cura a procedat Scat-tu. Ele sunt ale anului 1880 si sense Cuo cernealà de Bucuresti. DupI cura si Botez greseste cänd sustme ca indreparde de aici, ultime, au fost utiltzate-in ms. 2283,33-34, ceca ce era cu neputintä, acest rm, fund scris, cura se va vedea, in jurulidatei de zz1876. Realitatea stä tocmai pe dos. Modificänle din 2283 sunt folosite in x88o, pentruca ele erau ultimele In datä.La fel si ca afirmatia el data si iscalitura (din 1876) sunt scrise ca aceeasi cernealä ca si corectärile».:Ceea ce imisinu e ca putintä, nu nurnai din punct de vedere grafologic, deosebitea chntre fernininul scris din 1876 si febrilul.scris din 188o fund intru total distinctl, dar i pentru cA textul din 1876 e, cura am spus, un mesaj de dragoste,de naturä epistolarä, investit ca toste attibutele lui, cahgrafiate.

Al treilea ins, din grupul B e scris, spuneam, dupä 21 Apnlie 1876. Intr'adevIr: dupl ce trimite mesajuldin zo Mart 1876, modificrt In cateva locuri textul vechiu. In ras. 2306,43 se allá o Insemanre de ream,datatä zr Aprilie 1876 í imediat, raai jos, Cu acelasi creion, cu acelasi sc.ds, clteva corectäri, ce se vor intAlni inms.-ul &Limos caligrafiat, 2283,33-34. Acesta deci e, &titre cele ce se gI-sesc, ultimul ras. 9i nu penultiraul rum,arlta Botez. De altnunteri pe acest text, de dupä zr Aprihe 1876, il tnmite Convorbtrilor, dupä ce aduce unele

doar ultimes strofe. Cu aceste lámutiti prelmamare, lAsirn SA urmeze pe trei coloane manuscrisele grupului B.

www.dacoromanica.ro

Capul tau bàlaiu si tinirLin de umäru-mi si-1 culciLàsând pradä gura mele

20 Ale tale buze dulci

Tremurind visa-vom tainicIngini-ne-vor c'un cintSuiguratece isvoareBlinda batere de vint

25 Mi-i intinde visätoarezimbindirumina gura'

Fenciti vom fi in lumeFericiti peste misuria"

Adormiti de armonie30 i iubire singurei

Peste capetele noastreRisipt-s-or flori de tem

1° Mi-a piré cà 'n basmul vietitAstfel vom incremeniUno 'n bratele altuia

flori ne-or troteni (a)(a) Iar[i] > i el etc.

3° Dare-ar Domnul si riminemCa 'ntt'un basm incremerutiUnu 'n bratele altuiaSi de flon introtemti

50 Unu 'n bratele altuiaCa 'n povesti om cremenilarà flori si frunze moarteImprejur ne-or troiem (d)

(d) ulterior: Peste noi

17. Capul tau cel blond si tân'ár;z8. Pe a mea mina' sa-1 culci (sau:

Pe-a mea inimi* si-1 culci); 21.T.v.-v. dulce 22. Inginap de-undulce cânt.

Fruntea albä 'n pärul galbänPe-al meu lim5r tu s'o culciLäsind pradi gurii meIeAle tale buze dulci

Vom visà un vis fenceIngini-ne-vor c'un cintSinguratece isvoareBlinda batere de vánt - -

Adormip de feriareVom fi singun, singuretPeste capetele noastreLin cädea-vor floti de teiu.

17-18. Fruntea albi 'n piral moalePe-a mea imm'at s'o cuici

29-32 t° Si =mili de armorue (a)Vom fi singun singureiPeste capetele noastreOr si cazà flon de tem

2° Si lumia de-armonie (b)Vet sopti vet tremuraPeste capetele noastreFlonile s'ar scuturaft tmedratTutti se va scutura

(a)-(b)= lectsumle na/oct//atstgure.

Fruntea albi 'n piral galbenPe-al meo brat incet s'o culciLisittd pradi viril meleAle tale buze dula

Vom visà un vis fericeIngini-ne-vor c'un cintSinguratece isvoariBlinda batere de vint

Adormiti de armonieVom fi singun, singurei - -Peste capetele noastreOr si cadi flon de tejo.

Spuneam ci al treilea ms. din grupul B (2283,33-34) e ultunul din cele cunoscute çi d.', acesta, cu mici modi-ficiri, e cel ce s'a publicat In Convorbiri. Inteadevär: deosebuile dintre el si textul ConvorbtrIlor pnvesc doar ultimastrofá çi aceste triodificiti se aflä, dunpreuni co alte desvoltiti comp lunentare in ms. 2260,32-33 V. Sunttiple brouillonare, cu forme deduse una din alta, pana': se alege, sau aproape, aceea cate va figura in textul defitutiv:

Vom dormi ca intt'un basmuVista sä ni 'ncremeneasci (b)Unu 'n bratele altuiaFlori sà ne introieneasci

(b) R5minând incremerup.

40 Unu 'n bratele altuiaCa 'n poveste 'ncrerneniti(c)Luna noaptea ne priveasciIntre flon introtetuti

(c) Ca 'n poveste adormiti

6° Unu 'n bratele altuia (e)Ca 'n povest om cremeniIntre flori çi frunze moarteCe 'mprejur or troieru(f)

(e) ulterior, dupd altuia: poarte, eu brionia; de a factruta cu: moarte; (f) Ce pe noi vor troteni.

17. Fata albi 'n piral galben.32. Preseri-s-or flori de tejo >

Risipt-s-or f d.t. > Vor plol tot flotide teiu.

Se menponeazd cd: .71-16, e20 figureazd marginal pe ms, 2262,92;

au fost repetate acolo, dar apaga:,ca etapd acestet coloane,

2306; 43cuprinde doar versar!:

15-16. lar in par infiorateOr sä rungiflon de teiu(b)Or si-p cadä f. d. t.

31-32. Iar pe capetele noastreOr si tungi flori de tem (e).Or si cada.' f. d. t.

DORINTA 39

www.dacoromanica.ro

NB. Linide de puncte sunt ale manurcrirului.2. 'tirtna.'resc dims cu ochu; 4. A albastrei tale rochii; 6. lari unul chntre multi; 7. Si-ti fad

bratul pan la umeri Subsuoru* si-ti va'd bratul; I°. Si descingi incet colanul svarli colanul jos.13-14. Si apari plmi caldi* (a)

Dulcea sanului ninsoare.(a) S. a. p. dulce

-394 NOTE I VARIANTE

7° Leganati de armoma (g) 8° Adormind de armonia (b)Codrului bitut de ganduri Coatitor bätuti de gandun (i)Flori de teiu pe noi cldé-vor Flori de tem pe not cidé-vorTot mai dese Scuturate randuri-randuri

(g) Indulciti de ormolus.. (h) i ripiti de armonia; (i) Codrului bltutde ganduri-

li,derpdrlitd cu dord linii paralele, la dreapta acestei ultime forme, p ultima formd a temei complrmentare de mai sus:

Ne-om trezi vr o dat din basmulCe ne-a tine 'ncrememtiUnu 'n bratele altua$i in flori introietuta

*

Am amintit mai sus, de marele ciclu veronian, ce va trebui alcituit In una din sectule Postumelor. Fári asprejudicia proiectul acela, nu crecl si gresim claci anticipim ca doul-trei texte, câtä vreme ele au o foarte stringlegaiturl cu poezia de fatiçi n'au apucat Inca si se cnstalizeze inteo formi autonomá, cum este d.p. Luna codriifi pdtrunde (M. Emmescu, Poeii postume, ed. II Chendi, 1905, p. 146), in compozitia cireia va intra.

In acelasi ms., mat mult, in contrapaginä cu textul Dar:lei se afli trei strofe ale unui mouv, derivat dinac.esta, i reprezentand oarecum latura sensualä a mbiru, in timp ce Dorinla reprezind latura castä. Apropierea nise pare de douä ori interesantä. Psihologiceste, ea deschide o fereasträ spre culisele iniraii omenesti, citre acea du-$131url unpudicä ca care sunt ciptusite si cele mai pure rite*. In al doilea, &ate= panct de vedere, sä zicem,istoric. Cetite In perspectiva freudismului de asri, indiscretale monvului errunescian fac impresia unui joc de,vacanti inteun paradis scäpat de sub privighere.

Le publicam in ordmea lor spre perfectionare si, pentru simplificare, ca o numerotatte continua':

.226-2,112

Astizi sunt setos de formeUrmäresc aprins cu ochiiIncretirea triditoareA subtirei tale rochii

-5 Gärgiuni prin cap imi imblilar unu-i dintre multiSubsuorii* si-i yid bratul

pidorul tin descult

Inro§indu-te la fatä10 s'arund colanul jos

sä' lunece de pe-umeriA ta haini-albasträ 'n jos

Sà apari plinà siniiIncet haina sà coboare

ot5 SI te yid odati goaliDela cap pin la picioare

www.dacoromanica.ro

25-26. Gärgiuni citi am in capu-miVrei si tii nibito? Multi

27. Pin' la umeri sA4i yid bratul; 35. Ca si yid odati 'ntreagi.

DORINTA 395

urraindu-mi gargauniiconstitui in tiran

Voiu descinge cu de-a sila.20 Auritul tau colan

lunece-a ta hainäDe pe trupul de ninsoareSI te vad odata goal.Dela cap pan la picioare

22622140 V.25 De-ai fi bunk de-ai fi dulce

Dac' ai vrea s mà ascultiPan' la umär sa-ti vad bratul

piciorul tau cliscu4

Iar colanul tau de aur_3o Ruinoasa sa desdngi

s'A cad' a tale haineFàrà chiar sà le atingi

incet s'apara saniiincet haina sa cada

"35 Ca sa vad ()data, Doamne*Intrupare de zapada.

de buni sean, nu e rutmsi atit Scriind astfel, Emmescu e in traditia ocelot galanterit lince, pe careneoanacreontismul le practica Ina dela sfirsitul secoluhu al XVIII-lea, in care excelaseri, irate altu, Vickestii siale ciror motive trecuseri, multe din ele, in patrimomul acelor cintece de lume, atit de agreate de Eminescu,care le copia i adnota, ca pe un bun al tuturora. In ms. 2306,6-27 sub titlul «alma trmoase, ce se cdnta clupimard. Gintece,de lame din Jumitatea fntdia a secolulut. (Extras, dintr'un manuscript ca crintece)», se aflä sub nr. 25 acestirmos, in care imagina Veroniciilngerid blond este donunantä. Mai mult, In capul aceleasi pagini se aflä, cuaceeasi cerneali, a transcrieni cântecului, anagrama Acinarev. Transcrtem cintecul aidoma cu origmalul. Cifrelesaturate versunlor, arati câ poezia poate fi cetiti si in ordinea aceasta noul. E un procedeu frecvent la Emi-nescu, acesta al variatulor pe aceeasi teini, procedeu pe care nicliri nu l'a dus la mai perfecti desivirstre ca innumeroasele variante din Mas am un singar dor.

.2306,2325.

Inger cu par galbè'nInger ce slavescIn dulcea-ti zambireRaiul 11 gasescDin nenorocireand mà vaz gonit

t. and sunt de necazuriz. Rele ocolit.

www.dacoromanica.ro

14. Amoriul imi vin23-24: Marginal, dar inebis in parantez:

Tu esti amintireaOndrui suspm.

396 NOTE g VARIANTE

5. aud glasul10 6. Chinuri imi sunt vis

Fericirea-mi rideCeriul mi-i deschisViata i nIdejdea

vin15 3. Din doi ochi albastri

4. Ca cerul

Ziva trni Viz umbra'n somnul cel greu

Esti in ved de fata20 Sufletului meu

Ori ce sentimenturiDe la tine imi vinTu esti pomenireaIn once suspin.

pentrud am ammtit de neoanacreontsmul Inceputului de veac al XIX-lea, lad din Coleclie din poezille,d-lui Marelui Logofdt hn Vdedresett, 1848, p. 54i,i anume din capitolul de « Nepregdndite (Imprompte) », urmItoareapiesi din care discrepa i galantena fac un adevirat model al genului:

LA 0 HAIN& INCHISA PANA SUS

Scump ai destul tu dar firesc,Ce face de m'innebunesc,§i cat sI-1 tu vrei mai ascunsEu mai adânc sal va'z pätruns;

Iar acum porti de tot räu portPe semne vrei sl mà vezi mort?Tirana mea! Tu milä n'ai?and veas cá peiu, otravI-mi dai?

Faci ra.'u del poti, nu socotestia once faci ei sà g5sesti?Dar cum m:4 fac judecgtorCelei, ce toate rob ma vor?

Am indräziut de mult necaz.lard-rd.! la picioare-ti caz!Cu mine fa.' orice voiestiA vieti-mi tu stApan6 esti:

www.dacoromanica.ro

Conchidere? Nu una, trei.

CALIN« Convotbai Literam», X, 8, i Noemvne 1876

Inceput inca din timpul studdlor la Berlin, lucrat çi preluctat ce sárguind, ani de zile si pus la punct, maiseamk in 1875 si 1876 Cal:u a fost cetit, in una din sedintele Jummes, cum reiese din scrisoarea, ce colo-

nelul lancu Alecsandn trtmitea din Paris, In Marte 1884, Iui Tau Maiorescu. Volumul de poezii de curandapkut, pe de o parte, si starea sanad:pi poetului pe de alta, 1'1 vor fi indemnat deopotriva s'a' incredinteze hfirdeicateva amintiri, cari cj daca', dupa ctim suspne d-1 Remiro Ortiz 2) vorbesc prea mitin despre sunt maiputin pretioase, atat pentru sin2patia ce vadesc cat ci pentruca sunt ale unui martor ocular. (In treack, textul aduce,pentru india oark cateva sugestu tri legatud ce cosmogonia S cruord I-a). Interesantä si pentru fizionotnia aceluiacare o trimitea si care-si amintea ce oarecare umor de inccputunle sale poetice in randul volintirimii lui Apollo,(a a hpsit putin sl nu fiu impodobit de glonosul tumb ba chiar inamtea fratelui meu care, pe vremile acele,spinteca omenirea la atriles. din Paris») scnsoarea colonelului Alecsandri rnerita sa fie retinuti lu cateva dincandurile, ce au mai directa aplicare, ce poema de fatal:

Nu stm daca-ti aduci aminte de o intrunire hterad la dorania-ta. Sunt acum vreo zece ani, candd-nul Emmescu ne dada cetire, intre altele, de poema « O mina impädteasca», publicad astäzi subtidul Cala». Acea (mntra/21re a fost ilustrad nu mimas de presenta tankului scriitor, dar si pan de-monstratiunde mele cara sgomotoase, lu favoarea acelei poesu, a carel randuri fmale pe care le yolareproduce alce au fost recente de autor nu mai stiu de cate ori.

Astfel la apkerea volumului lui M. Emmescu, publicat prin afectuoasa dotnniei-tale ingrliire, nunumai Calm», dar numeroase din ale lui serien, mi-au priontut placen mult mal simptoare decat laindia lor cetire in «Convorbui».

E nund mare, mina implrateasck de un caracter ing mai miste deck obicinuit in povesti. lata,ci deodad soseste o nuntisoark mica, micusoark de bondari, de greeri si de toate neamurile de

lume ndruntick dar sa Imana cuvantul autorului:

Multe ar fi de ZiS asupra acestor cateva versad, in care se truscl roiuri de gandacime in o ye-sera agitatie de nuntasi; o lume de actlune, de släbictuni, de patimi O alta omenire ... mai nostima frisacateodad. Ma marginesc spune cA. aceste cateva railduri pe cari nu le revizusem de zece ani, le-amredtit ca o adevärati fericire. Rareori iubitorii de scneri delicate, vor hitlni versuri care sa fie ca ele:vii, poetice, fme.

1) Mihail Eminescu, Poesie, prima versione italiana dal testo rumeno, con introduzione e note a cura di Ra-miro Ortiz, Firenze, 1927, p. 147.

CALIN 397

Numai adt te rog pangandspui curat, ce ai de gand?

daca ntz vrei inteadmsDe tot cutand sä ml vezi stins?!

Ma fa, in veci s'innebunescPrivind al du scump Dar firesclAh! de nu vrei sa mâ vezi mort,Nu mai parta astfel de port.

www.dacoromanica.ro

Cf. 0 scrisoare a d-luilancu Alecsandri adreratd domnului * * * in Convorbiri Literate, XVIII, 4, t lidie 1884.Mite Kretnnitz, Amintiri fugare despre M. Eminescu, in I E. Toroutm, Studu Documente Literare,

z933, pag. 24-25.2) Omagm Eminescu, Bucuresti, 1909, p. 193.4) Ibid., in notä: Poetul, in tineretea sa, venea adesea la Agafton, unde erau ciluginte mitusele sale

maicele Fevrotua çi Olimpiada. Acestea il nibeau mult, il amtau cu barn hid de mic, fáceau bailie de peelucrate clues de ele. Poste de aceea siacul a fost çi mal tfirziu halm de preferinfl a poetului».

398 NOTE g VARIANTE

Cea intai e a cauzi unor scrutoti de calitatea lui Emmescu, vredmci urmitori ai acelor care amdeschis calea rantuiru, lonba romäni, scumpa noastra limbá din cronice si din balade, chiar necultivati.c-um e, poate fi organul ideilor i simtinlor noastre cele mai alese»1).

Cei « vreo zece am» de can amintea scnsoarea colonelului Alecsandn ne-ar duce prin 1875, poate elver1876, firi a putea preciza daci lectura despre care se vorbeste a avut loc la Iasi sau la Bucuresti. Puncte de corespon-clentä, ce ne hpsesc in mornentul de fatl, vor putea deslega kite° bunä zi atan detain de cronologie. Tinand sea-r= insä, cum am mai amintit, cá insemninle zilruce ale lui Maiorescu vorbeau pe la sarsitul lui Septemvne 1876,.de un inceput de Junme bucuresteani, cá sotii Maiorescu i ICremnitz fäceau la epoca aceea gospodine comunä

ci In amintinle Mimi se vorbeste, in mod special, de o lecturä a lui Ca/m, care si apate in Noemvrie al ace-luiasi an, am putea emite ipoteza cá sedinta despre care vorbea colonelul Iancu Alecsandn e una cu aceea despre-care relateazä Mite. (Un singur i, evident, serios punct de intrebare rämäne: lipsa unui atare eveniment din jur-nalul lui Titu Maiorescu). Cu toate cá depäsmd cazul limitat al poemei de fatal, pasajul ce vom reproduce va aveadarul s anticipeze asupra acelor rezerve, pe can ammtinle 'Virtu Kremnitz le ndicä i cu can ne vomIn deosebi la capitolul Atiit de fragedel. E vorba de intaia intálture dintre poet si biografä, in vremea in care Emi-nescu se afla Inca la Iasi. Biografic i psihologic doctunentul ni se pare de prim ordin:

Scare luä iarisi masa cu not i dupä mesa* ne ceti pasagu dinteo nota poezie. La cult vocea-era pläcut monotone'. Poezia fu &soh.* de top foarte bunä, dar eu nu eram de aceeasi pärere, pentmci poem pomenea rnult de hcunci si de multe alte gängänn de tot felul care vorbeau, un gen depoezie care nu mi-a pläcut ruciodatà, i mai ales pentru cá atunci nu cram in stare sä judec famaecul,limbu, pe care n'o cunosteam de ajuns. Cutri sedea aplecat peste foile, asa de cahgrafic sense, ale ma-nuscriptului säu, Emmescu avea o infäpsare mai putui masivä; bärbia foarte pronuntatä i gura largase atenuau; fruntea lesia strälucitoare de sub pärul negru ca pana corbului, sprincenele apäreau in toadfrumusetea lor i tketura foiá a nasului rasa numat la intálnirea ninlor o usoarä urmä de vulgantate.Cand ridica ocho de pe manuscript, nu privea pe noneni, ci pirea a se uitä visätor in depättate, adeseanuscand in mod ntraic mina, o mâni micä de copil, bulevoitoare, neingrijiä, poate nespälati.

A doua ai plecá si nu intelegeam dece se vorbise asa de mult despre Eminescu, persoanarándu-mi-se de ränd, tuaänd de o clasä somata pentru care nu puteam avea maim interes, pentru cá ne-ciophrea ei mä ognea, lar poezia siraciel, care mi trezeste asa de nernäsurat mula, nu iesia aci la meal..El nu pärea niel muntor de foame, rum melancohc ...» 2).

Cu privire la geneza lui Cairn a citculat in deosebi, ca m pentru Frit-Frumos din tau, una din legendele-comunicate de familie, In cazul de fatä, de cäpitanul Meta Emmescu, si cate a fost conserunati In urmitorii ter-metal 2) de Corneliu Botez:

«Pe cänd Emmescu era slujbas la Iasi, unde locuia impreuni cu Bodnirescu In niste chilli a calu-gänlor greci din fundul curtu bisencu Trei-Ierarhi, a veno la familia sa In Ipotesti. Cu aceastä oca-=une s'a dus i la schitul Agafton din judeml Botosam, unde era cälugiriti mätusa sa, maica FevrotuaIurascu 4). Aceasta, intr'o seam% a fäcut sezitoare de tors link la care au vetut mat multe calugánte.Una din ele, anume Zanaida, a spus povestea lut Calm. Poetul a ascultat-o, a luat notite i apoi a ver-wheat subiectul».

Ca once legendä, i aceasta cuprinde, de bunä seamä, rnai mult de un sinabure de adevär, ce se envine doercircumscris. Fapt este el poemul §i Ina sub forma lui de poveste, in prozä, e anterior cu mult anilor defunctionar la Iasi. Povestea In prozi, ce se afli in ms. 2284,14-26, apartme epocii de Viena, dupà cum atestä veci-nitätile. Pe Lude din stánga, libere, a versificat (deci inainte de i Decembrie 1872) Cugetiirtle seirmanulus Mons.Prima versiune integralá in versuri, a lui Calm nebunul,e chia tunpul Berlumlui. Ceca ce nu exclude, desigur, cae 1 si fi fost sugerat din povestirile dela Agafton, situate, cronologiceste, mai de timpunu.

Ceca ce se va putea verifica, de altnamteri, si cu cele ce urmeazi:

www.dacoromanica.ro

CALIN 399

Ms. Ccihn apare lute° serie de manuscrise, ce se pot grupa In 5 categorii principale, si a dror schemi arurmitoarea:

A. Cdlin Nebunul

B. Cdlin I (4 pärti, 228 vermin) C. Cdlin II (6 pärti; 266 versuri)2262,105-109 2283,23-32

2268, coperta verso. 2262,90

2254,300 2262,i6o2268,41 V. 2262,1922262,137 V. 2259,366 V.

2262,138 V., 1192259,366Fragment VI-(Vlahuti)

D. Cdlin III (fragment) E. Gazeluri2262,161 2262,202262,161 v. 2262,161 V.

2288,47

F. Derivate colaterale

2283,153 v., 155 v.2255,168-1712262,119, 120,138 y.2268,23

Cain Nebunul. Nicio cercetare, cfit de sumaii, a poemei Cdhn nu se poate lipsi de cunoasterea in ami-nuntime a poetnei, de inspirape popularä, Cdhn Nebunul. A intreprinde, in acest loc, studiul filiaçiilor i al evo-lutiei dela o &ma' la alta, ar fi insä nedrept, cad vreme basinul, Cu toate ale lui, va fi publicar, la rándul sit],.In sectiunea Poeziei populate. Cercetitorul dornic, totusi, sA aibä de pe acum putinta tcestor apropien i si a su-gestulor, cAte decurg din ele, se poate adresa excelentelor lucräri ale d-lui D. Murärasu: Cdhn Nebunul, Inipn-mena C.F.R., Bucuresti, 2934, studiu i text, reluate In M. Eininescu, Literatura sopulard, Scnsul Románesc,Craiova, 1936(?).

Ceca ce se cuvine, totusi, subliniat de pe acum este malta tinutä artistici a basmului, mai mult, identitateaunor intregi pasagii si Ind. din cele alai importante, care au trecut aproape aidoma In poemul dela 1876. Lucrat,.cu aproximatie. timp de 5 ani, páni sA ajungl dela monvul pur folk/oric, din 7871, /a poemul de inspiratie si de-dicatie veronianä, din 1876 CdItn cuprinde pärtl defininv slefuite, inci dela Berlin. Tot de acolo, desprinde

cele doui strofe, (v. 81-88) Luna rese din/re &odd, pe cari le foloseste in Fdt-Fuimos din teiu sau ?LAM° doul.strofe din Creliara din sovesti.

Ceihn I. Dupi ce sfarseste de versificar basmul, (c.ca 1873-1874), Cminescu Incepe si prelucreze anumepasagh ce vor intra in alcituirea tiparului penult= (Cdhn II). Faptul Insä se cuvine semnalat de pe acum deoarececronologiceste, el se situia21 Inainte de a se incepe redactarea lui Cahn I.

Cram I figureazi in ms. 2262,105-109, cuprinde 228 versuri, repartizate In 4 pärti (in loe de 8 ale textului,definitiv) ci repraintä ttpul cel mai putin evoluat al poemului. Cu versificatia strofickutilmatä la Inceput, ne votnIntfilni si la Cdhn II, dovadä cA preferinta poetului oscila flute alexandrin ci strofi.

Intre basm si Can I se situia2i cAteva crámpee, figurand in ins. 2268, coperta verso si 2254,300, scrise Cuaceiasi caligrafie si care, de fapt, trebuesc soconte drept variante ale versurilor din Cdlin I. Firesc as fi si le ase-zirn In subsolul versurilor respective. De vreme ce tot acolo se mai gäsesc numeroase strofe-variante ci pentrua evita once confufie datoritä dificultinlor tehnice, le tipänm inauite de textul lui Gatti I, Cu numerotatie proprie..Cercetkorul va stabili cu usurinti

In schimb pasagiul strofic: Surd-i seara sea de toamnd, din 226E1,41 v. 11 putem tipiri la locul lui, in subsol,ca si cele a versun din 2262,187 v. (Se specified deasemeni tentru economic de ssafiu cdnd sunt numeroase,strofeh din subsol J8 aleazel pi 2 ji 5 coloane ).

www.dacoromanica.ro

Copertd-prozd: t. a ferestei ce dá gea* > a.f. apare; 2. exact: cusutä si (sic!) flori §i fir; 7. ce ar mica sub douá;Copertd-versuri: 3. Nu > i la ziul etc.; x. Dar .> Cáci pin etc. st. zugriveste > virueste.

22,4,3oo 3.i la poala* astei* luni > i la poala* lunei albe etc.; so. ei buze para crapà de alrespirárn foc, ra. printre pleoape s.a.

400 NOTE g VARIANTE

.2268 coperta versoIntdiu acede rlinduri In poza' cari, dimpreund cu cele ce urmeazd, alcdtuiesc o radial, greca:

In bolta godci a ferestei apare ea* dup 'un colt de dupà muri groeifata in haina ei cusutà in flori qi fir care se lipe§te de piepti, cu corsetul lung,incheiatä pänä la gi't §i. rUinedle strimte.

Rumäs' al ca märul i pärul moale i frumos cade lib er pe umeri pän la§olduri de sub coroana frumoasà* lucratä in smaralde §i. safiruri.

Numai ochii ei negri plutesc In privazul genelor lungi ca doi diamanti negrice ar mica de desuptul a douä." inele de aramä.

La stkga acestui text un /napa de versificare;dupà coltul murului s'arata

In haina ei tesutä.' 'n flori si firrumä.'n1-i ca marul dulcea. fatä.

Apoi, cu aceeasi cerneald, eodem tempore;

Murul vechiu de platel rece in boldri incremenitI§i. riclicà 'n arcun. gotid a lui umeri de granitSi la ziuä i la noapte rämäind nepäisätorDar primind pe suprafatà umbra zilelor ce sbor

5 ad pin naltele-i ferestre când pätrunde-al zilei soareSe despart spatiile toate ici in umbrä colo 'n soareCe-i in soare joacä dulce 'n invärtiri de colbärieCe-i in umbrä neatins [e] 'n intunericul uscatDar acuma este luna [cu lumina] ei cea moale

io Sfiicioasä i smeritä ea pätrunde 'n sure halePe-unde ajunge värue§te murii [negri] ca cu cridäPe-unde nu pe-acolo umbra-i cu arbune zugrävitä.

22 y 4,3 o o

Si acuma ea pätrunde i 'ntunericul bureazäCu o finà sträilucia diamantinä ploae de razeSi la poala* lunei albe pe un pat innaltS'aratä in somnu-i proaspät dulcea fatà a lui PAl ei chip se zugräve§te pintre tortul fin de inCe acoper'a ei glesne i imbracI al ei sinP'id pe colo cämä§uica a e§it din spond §'aratäCorpul plin in goliciunea-i, curätenia-i de fatäDe a vrástei ei cäldurä fragll skului se coc

i0 S'a ei buze deslipite[-s] de-al suspinurilor* focBratu-i alb atarnä lene peste marginea de patSi a ochilor mari globuri prin pleoape se aratResfiratu-i pär de aur peste perini se 'mprä§tieIath gura ei cräpatà parcI murmurä 'n somnie

www.dacoromanica.ro

I. 2262,10 f-10[C.XLIN]

[I]

Dupä deal Asare lunaCa o vaträ de jeratecRumenind strävechii cochi

castelul singuratec

'5 Sunà glasul de isvoarà."Ce sdipesc fugind [in ropot]Prin amurg in vài coboaräTânguiosul glas de clopot

Pe deasupra de präpastiiZiduri lungi de cetätueDar tiindu-se de pietreUn voinic cu greu le sue

'a§ezänd genunchiu 'n tremurand pe-un colt când pe alt colt

15 In castel sà intre, rupeGratiile unei

4. e Dupä deal pe jumätateLuna ese de jerattc (a)Pum doarme 'n dulce sgomotCodrul suná singuratec

(a) Luna este de jeratic.

Strofei j-8 adaosd, un minut mai tdrziu pe filaIntdiu, declare" din strofa:

Ea tratad trece dealulNon i 'n cale-i se desfacPoleind cetatea 'n codrti

surfata de pe lac

9-12. e Dupl stinca cea gleboasäUn chip [Orlar] se aratä§1. suind din piaträ ['n piaträ]Pe cärarea 'n netezi stince

30 Pe de-asupra de präpastuZiduri es de cefituePintre stincile gheboaseUn vomic pe branci le sue.

13. $'asezind picioru 'n tremur15-16. In castel acuna inträ

Pintre gratd

13-16. Pe pireti de piaträ surä (a)Umbra-i neagrä i/ urmeaz1Cind din colt in colt de standEl pictorul §i-1 a.5azi

(a) Pe päretele de stincit.

26

40

z0Dupä deal pe jumätateLuna ese de jeraticRumenind strävechli codri (b)

castelul singuratec(b) Poleind strävechil codri;

urmdtoare, corespundea:

apoi, pe pagina urindtoare, noul motiv delaetaj, in primd etapd:

Un isvor ce trece tau= (e)Suspinind pin flori molaticCoborind in ropot dulceDe pe dealul prävälatic

(e) O isvor ce trect a§a tainic.

de-asupra de präpastiiZiduri lungi de cetätueUn vomic dm patri 'a patriMina lui, pictonili sue

www.dacoromanica.ro

402 NOTE g VARIANTE

17-20. i° Si la gratule bolçii 2° Si la gratnle boltiiAu ajuns: S'a pm-1s de fiere (a) Au ajuns i le apila.'El prm ele capu-§i bagä. El prm ele-§i bagá. capul

'nliuntru-acuma piere Si dispare 0 näluci(a) Au ajuns > Au ajuns 91 le apucl.

3° Si incet pe várf de deget (b)In etacul tämint (e)Unde zidul greu de platelIn boltin a' ncremenit.

(b)-(c) El pándind pridvoare treceIntri 'n

31. Dar acuna este luna' > Dar pin gratu > Dar pin flori etc.; 37. Pánza fuil lin sclipe9te mai cl pare-a se rumpe (de fape ca ea (sic) paro); 40. doarme > este.> m'Anda f.d.'m.; 34. marginal, notat glesnelesne; 43. marginal, o sugeshe subhmatd cu rofu: hama cea hhachie; 44. Trupul ei in goliciunea-i etc._

incet pe varfuri intrIIn etacul fäinuitUnde zidul greu de piaträ.

20 In boltiri a 'ncremenit

Si la zinä si la noapteRImanand nepIsItorDoar primind* pe a lui fatITimbra zilelor, ce sbor.

25 CAd prin naltele-i feresteDe pItrunde ziva mareSe despart a lui intinderiIci in umbrI, colo 'n soare

Ce-i in soare joacI dulce 'n invartiri de colbärie30 'n uscatul intuneric nu pItrunde razI vie

Dar pin flori intretesute, pintre graçii, luna moaleSfiicioas i smeritI a pItruns in sure salePe-unde ajunge värueste, zid, podele ca cu cridIPe-unde nu, pe-acolo umbra cu cArbune-i zugrivitI

35 Iar din pod pan in podele un painjen de smaraldA tesut subtire pan tremurand in aer caldPânza finä licureste, rnai cI pare a se rumpeIncárcatI e de-o burI, de un colb de pietre scumpeSi in jocul lunei albe, adormitI in crevat

4P DupI panza de painjen mandrI fatI de 'mpIratAl ei chip se zugräveste pintre tortul fin de inCe acopere din glesne, i ajunge pan la sinP'ici pe colo a ei hainá a esit din sponci s'aratITrupul plin in goliciunea-i, curItenia-i de fatI.

45 De a vrastii ei càldurä fragii sanului se cocA ei buze deslipite-s de-a suflIrii sale focBratul ei atarnI lenes peste marginea de patSi a ochilor mari globuri prin pleoape se arat

www.dacoromanica.ro

sprincenele pe frunte ii umbresc pe ochii50 Cu o singur'a naturei trásátura de condeiu

Resfiratul par de aur peste perini se 'mpraistieSi la tamplà se anta lin o umbra viorieEa zambind i§i mi§c1 dulce a ei [buze] mid subtiriInnecatl de lonlinä §i mitos de trandafiri

55 i din cand In cand suspina insotind duioase §oapteDe se vad in gura dulce, dintil sài cei mid de lapte .

Iar voinicul s'apropie, si cu mina sa el rurapePanza cea acoperita cu un colb de pietre scumpeSi in brate prinde fata, peste atà i se 'nclina

60 Pune gura lui fierbinte, pe-a ei buze ce suspinäinelul scump i-1 scoate de pe degetul cel mic

Si in cap ia iarài lumea nazdravanu/ cel voinic

Ea a doua zi se mira de ce firele sunt rupte' n oglinda-ale ei buze vede vinete §i supte.

65 i zambind si trist se uita, si. sopte§te brand din gura:« Sburätor cu ochii negri, vin de-mi da o muscaturl»

[II]

Astfel el in toata noaptea, a venir la al ei patodatä [fu] trezità dinteun dulce sarutat

11 vazu §i el se 'ntoarce spre fereastra ca sa fuga70 Data ea lì indrepteaza o smerita, dulce ruga:

O ramal, ramai la mine [tu] cu glas duios de focSburator cu plete negre, umbra fära de norocOh! nu crede cà in lume singurel §i ratacitNu-i gasi un suflet ta'när ce-i de tine indragit

75 0 tu umbrl peritoare, cu ai tai salbateci ochiOchii umbrei tale duld-s nu le fie de diochiLinga dansa §ede-atuncea cuprinde de mijloc

duios i§i frige gura de a buzelor ei focEi §optesc ... multe §'ar spune §i nu §tiu de-unde sa 'nceapa

80 Cad pe rand §'astupa gura, cand cu gura se adapaSangele in a lor vine, ca i mustul fierbe-aleargäSi la pieptu-i falnic [dânsa] se cutremura ca vargaEa-§i ascunde fata rog de iubire i sfialaOchi 'n lacrimi §i-i ascunde inteun pAr ca de peteala.

85 0 tu craiu, cu barba 'n noduri, ca §i caltii cand nu-i pèriiTu in capul tau n'ai rainte, numai pleava §i puzderiiBine-ti pare sa fii singur craiu batran ara de mintiSI oftezi dup'a ta fata cu ciubucul intre dinti

26*

403

62. in cap la =t'Av mIndrul lumea n82drävanul C.V. 82. pieptul

www.dacoromanica.ro

97. Bine-ti pl[ace] >B. pare etc. 96. S'a u.d.s. dulcei iubitoarei s.f.U.v.c.o d.v. care valea o nasoarä; 113. B-v. m.b. multämim voinic sträine

C.s. in c. cum te cheami si pe tme?1 . C. >

(a) Isi pierdea miscarea-i creatä; (b) strujäne; (c) .p. crengile u.; (d) Tot in > Ränduri-r. etc.;(e) Iati luna pard-i > Trece luna etc.; (f) * [poate tot firea] >firea.

226.8,4I V.

97-108. Surá-i sara cea de toamnä Trece luna firul Vänät (e)De pe lacuri apa surä. L'ale norilor coräbliInfunda raiscarea-i creatä (a) Si pe tufe strävezieIntre stuf de iezaturä Inbufnat ciugulä vräbii

Susäind imblä pe lanuri De dad codrul, dragul codruBeldn, iarbä. i strmane (b) Scuturandu-si frunza toatiIndone de-a vântoasei Isi desc.hicle-a lui ada'ncunIntristata suspmare* Fata lunei sä le batí

Numai codri-alinc suspinä Tristl-i firea, väntul doati(f)prin fmnzele uscate(c) Sperios v'o creangä farmä

Rinduri-rinduri trece freatnät (d) isvoarele-isolateCe le scuturä pe toate Fac cu valurile lama

404 NOTE g VARIANTE

Si In ved imband sá numeri scândurile din cerdac90 Mult ai fost bogat odatä.', mult rárnas-ai tu sárac.

Alungat-o-ai pe dânsa ca departe de pärintiIn coliba cea gracI ca sä.' nasc' un puiu de printInzádar trimiti in lume chiar pe cel mai istet crainicNimeni n'a afla vrodatá, unde ea s'ascunde tainic.

95 De de mult plecat-a 'n lume sburátor cu negre pleteS'a uitat de soartea mindrei, iubitoarei sale feteSurá-i sara cea de toaraná i pe lacuri apa surä,Infundä mi.scarea-i creatà filtre stuf de iezäturáSusäind pe lan se mi§cI beldii lungi í [lungi] struj ene

loo Vantul toamnei culcá 'n cale risipite* buruieneNumai codru-adânc suspiná §i. pin frunzele uscateRanduri [rAnduri] trece freamát ce le scuturá pe toateSi pin tufe sträivezie imbufnat ciugua vrábiiIarä luna trece vânát pin a norilor

105 De când codrul, dragul codru, scuturAnduli frunza toatäIi deschide-a lui adancuri, fata lunei sà le batáFirea-i tristá, vântu.'n toane sperios v'o creangä.' farmä'Singuratece isvoare fac cu valurile larmä.Pe potica dinspre codri cine oare se coboará

fi o Un voinic cu ochi de vultur lunga vale o mäsoaráSi in vale vede fuga un báiet imbland discultEl ducea acum a asá doi gansaci, bobod mai multi

Buna-vreme, mi bgete multämim stràin voinicCine sade in colibä, iarI tie cum Içi zic?

www.dacoromanica.ro

In colibI sade mama iarà mie-mi zic alineEa mi-i mamä, cine-i tata D-zeu va* sti mai bineMama-mi spune cate-odatä, de-o intreb a cui sunt euSburItor iti este tatä i Calm numele säuand aude numai dansul isi stia mima lui

120 ad bäietul cel descultu* era chiar copilul lui.Si cu el inträ 'n cohbä si pe capätu-uneiLumina mucos i negru, inteun barb un ros opait .

Se codau pe vatra surl douä turte in cenusäUn papuc e sub o grindà, cergalt e dupä. usä

125 Haraitä noduroasä stà in colt rksnita vecheIn cotlon toace motanul pieptänandu-si o urecheSub icoana afuraatà unui stint Cu comanacArde 'n candel' o luminä cat un sambure de macPe-a icoanei policioarä busuioc si mint' uscatà

130 Imple casa 'ntunecoasà de-o mireasmä pipäratäPe cuptorul uns cu humä si pe coscovii pä'retiZugräivit-au c'un cärbune copilasul cel istetPurcelusi cu coada sfredel i cu tus in loe de labä'Cum i se sedea mai bine unui purcelus de treabä'

435 0 besicä. 'n loc de stedl e intinsä, 'n ferästruePintre cate trece-o dungä mohoria i gälbuePe un pat de scanduri goale doarme tanära-i nevastäIn mocnitul intuneric, cu-a ei façà spre fereasträ.Si tot sufletul dinteinsul pare-atunci c1 inhoalbl

140 Si-1 adunä 'n ochi de trece peste fata ei cea albäEl s'asazä' langä dansa, a ei fatä netezeste0 desmiardà cu durere, o särue o dagostestePleacà gura la ureche-i bland pe nume el o chiamäEa deschide somnoroasä lunge gene de ararnä

145 Sperios la el se uitä, i se pare el viseazä.Ar zambi i [nu] se 'ncrede, ar striga i nu cuteazIEl din patu [4] o ridicl i pe pieptul lui s'o punemima svacneste harnic sub un san rotund si jumeEa se uitä si se uità mutä un cuvant nu spune

150 Rade doar cu ochi 'n lacrimi speriatä de-o minuneS'apoi ii suceste pärul pe-al ei deget alb, subtire

ascunde fata rosà l'a hi piept duios de mire.El stergarul ii desprinde si-1 impinge lin la valeDrept in crestet o särufl pe-al ei pär de aur moale

155i bärbia i-o ridicä s'uitä 'n ochi-i plini de apäSi la piept o strange iarksi si din gurl-i se adapä.

405

115. Camas* > Cáltn*; 116. E.m.-i.m.c.-i.t.D. va* f[i stint]] ; rz4. intr >sub o grindi; 125. StAIn coItu-i noduroasa: colbkt >H n. stä. in colt etc. r19. Pe-a icoanei policroati busuioc uscat i mind;130. Imple casa de mireasma > I. c. 'ntunecoasg. etc. 130. bis Pen piiri.cit, ce completa pe 130. Casa albl cuRon negre coperid ca un brustur; 131. P.c.u.c h. si pe scunzu *>P.c.u.c.h, pe-a cohbei vechi pàreti;137. Pe un pat sane > P.u. pat de sanduri etc.; 145. i adinc la el se uitä etc.

www.dacoromanica.ro

x65-166. Sd se compare (la pagina 401) Cu strofa din subsol, coloana a II-a, corespunziind strofei I-8, strofdIncercatd, poate, In momentul crind ajunge cu transcrierea cut; fi din ale ciirei demente avea sd derive strofa ).-8 dela eta].

167. §i s'intuí in bulgán etc.; 173. Längl lacul cel albastru incIrcat cu nufen mari > L.1. c,are 'n tremursomnoros gi hn clipegte. Azci, in prima forind a versului 173, se saueazel geneza poezies «Lacte! », redactat marginal.(cf. aldi argumentul poevei «Lacul» cdt fi facsimilul aldturat.).

174. V.o.m.m.'n. i > V.o.m.m.'n. Cu fächi p.l. 175. De 'mpáratii toti din lume gi de ami ea e cuprinsi >Implratt i 'mpáiátese imprejurul ei petrec >I. i 'm. au verut din lumea toatä. > I. i 'm. a. v. din toatä lumea;178. Clutorii cei de stele gi gagalnicul Pepele> Pepelag acel g.> P. copil etc.; 179. sede blind cu skiptru 'n mánávi-i [ca] barba pieptInafá; 181. Tapan ca si un vtidica gede 'n perine de puf.

183. 'ata vine gi nureasa > Iati cá acum etc.; 189. Astfel vine mládioasä i frumos mi se mai poartä;

406 NOTE g VARIANTE

IV

De treci codri de afama' de departe vezi albindS'auzi mandra glasuire a padurilor de-argintAcolo in ochi de codru iarba pare de omat

j60 Flori albastre tremur ude in vasduhul tamaietPare el i trunchii vecinici poarta suflete sub coajaCe suspina pintre ramuri cu a glasului lor vrajaIar pin albul intuneric al padurei de argintVezi isvoaxe sdrumicate peste prund intunednd*

165 Ele trec cu ha:mide vi suspira 'n flori molatecand coboara 'n ropot dulce din tapvanul pravalaticEle sar in bulgäri fluizi pe pietrivul din rastoaceIn cuibar rotit de ape peste cari luna zaceFluturii cei mid albastri si mari roiuri de albine

170 Curg in rauri sclipitoare peste flori de m'ere plineImple aerul cel dulce de mireasma. i racoareA popoarelor de mute serbatori murmuitoareLanga lacul care 'n tremur somnoros vi lin se bateVezi o masa mare 'ntinsä, cu faclii prea luminate

175 ad din patru parti a lumei imparati i 'mparateseAu venit ca s'a serbeze nunta tinerei mireseFeti-frumovi cu par de aur, smei Cu solzii de otelePepelav copil vagnInic, dtitorii cei de stelelita craiul socru mare rezemat pe-un jilt cu spatä,

80 El pe capu-i poartà mitra vi-i [cu] barba pieptanatäTapan, drept cu skiptru 'n mana, vede 'n perine de pufSlugi il apara cu crenge de muscute i zadufIatà cà acum din codru. si Calin mirele eseCare tine 'n a lui mina mana gingavei mirese

185 Cu flori negre sunt tivite marginile albastrei rochiiEa e alba ca zapada vi de lacrimi plini i-s ochiiLa pamânt mai cà ajunge al ei par de aur moaleCare-i cade peste brate peste umerele goale,Astfel vine mladioasi i frumos trupul vi-1 poarta

190 Flori albastre are 'n paru-i vi o stea in frunte poarta

www.dacoromanica.ro

-,....--...

-;

7 .^ 7.7, 7'2T. -j.Z fi.,. 1 ..... ja, .'

-.- 104..4,, ......,...: .,,-..,...* ..,.....,.. t a.4,..

.: : :-.; ett i- ......i...q.--.'

gi ,-e ......c ...r N.,..z.., 4,--:;...:.....f

;,:- ,.;,,,,_., . - .

-. ,

-?.. *h.,. <, /AC ' j 4 0.ee....,. ...-,,..t.. C. --... .,... . ' -'" .1 '" -r, . N

: ...., ., ,......,.......¡.,:/...t.; -.4,.. . . ' -. e.,7.,;;- ,..;Aith....f..1.9.!...:::.;../,:_...,.. ;,.

'

' 'K.- , f...,.... a...L.. r: i./..i., r.,.. :.;---4... - -a .

__f,,y_.L.' - :- . ' ' , .A,t_._,...,?,::,,,_,_r_.

:,,,,Li. s. ...,f , r , , .:.o 4,.., . -4.4:

''

. ... 41/..,.. kai.-:.:yA........ ..4...,

L-...:.-

- .../.,-1-1!''','77.1.4--.

... , ....r i, t..., i 74_, ,,,..i., - -4, _ 7---.e-:- *,

. . . .

ii......04...........D-..-- -...-./...s---,, ,

. : . g -il ,. A -/,',.4./..,' ,.....L.,x..--:---; -. 1,....,..._ ' ! ,', i-,. :' .7``"'

. .

.. ... :

..,4-7' `074 )'`. .-./,. d'-'7,;:,;.."-7.2. 1:),: f.''.

ds_....,2,---3, , 4.,......e....-ert-,-f_...... "Oil"

-.

..._,'t r.-/a/ -:..:a d. i-a. ;...-..?--,

*ra ----,_,--,5? 74. . ....., ... . ,.- ..

-,../

:

(5r,,,,,,,,,...,:je.-..,.

7-- -7-/ ..

.. . -,e..d4- .,-i.;-...''''''.. 14, ti ' ,-f''' P °-.' ''.---1' '''' .

,, %.f..,_.,.f..

ti, ,,S!. - ,f a,. .7,,,- ... .

1C.s."-,........... b, ....,-;r8:-': '''"'"h

'

'.... ' 'a.

,-;..4..4 4 ..:14-, : .,!:-/--,e>i . i , ' - -

-

. oi.- .

/ 1%. ;.1 ., ':. : : ': /74.'".. le.ft,..!74.7....'I

1r:fa ..-7..6 a4.,,., ' ..' , , ; "

I

r.

.

. . i.....:1.11., d.. ,. ,.,...:.

--.4'. ' : At ,,:. ..',...,, ..I.,--,--

.

,........-...

rr-ij i. :14. A..... i4. . .a- -- h-r--"-

a-,°T."' r . ., 1"): -----e. 1 e ::_2,. . ' . , , , .. . - _. '

Z. A.,C

41f 4.' / r--

f".- or: :..... ..,:..:,_-. ...,27..,.,.....,: . f .:-:-.. - -, ... ,. . 4,,...1---- r

4_, -,---,-/-11',. -

.

.. . .., . ..... 4,74....... 4,

..,,4;---,.: , -.-59.4,..,.....f.-.,.!...f.7"---... .

"7 -7' --cei:,; 4.-i c-'.'"e41":.,

Xr '`": - . 11 .4::., ...-4 ' ' '

I L.:J.-. .

'''''''' .i""""'. 4 %.---. " t. 4...,... .. a ,..t,

'ill; . .... . '''' tiz "2 ,'''' 4' .---'' -

4. v.. , ......A.,x..-- b.....4'..,..,-,..

c, 7 ., ........, r-- . ,_.

../.., ,...4.1 izt4 -r-7,--rTr" ,.,;,-e..?... ,.../., ..e.7..,....,.4 74 ..,-)4-,

ii,,,, ...,: ti , 1..1,-1 ,...`f7;"' ..,.; ,....,,-,..k. rt.-- C....:: ...Ir.. ,

d i

' .

.

fra. tr.- 4- /-"P". 7-.)--- .

e:,,,, i J., ra-h : !re a-7

,...rt.14.1f P:o. ka. "...a 4"'.... 2-);ilts SI"

., ,....a e,-...;. ,76

..e.)a 4. ' 1 ' ' ArA' ' ., ow.l '4

/4 , ,.,,... ,...-..

14,, ;,,,, ...,...,f`41: .-.4,1

ti....p- 1, ,,_ ,s.,,... ,:t... w,. .....,....7P--,?.'`.

r.,....4-

1:.;,... r .. ; '4- -4-4.46 .7-, vr,...,-, .....t.,..........,.............;

e .14. .., a.:....., .;:7

o

r..:....t: 4,fr ,i.,4" it

--a. ,,,,,, :

,,,,

46

407

GALIN

Manuscrisele Academiei RomAne la dreapta «Lacul» 2262, 108

.

(4.

'

www.dacoromanica.ro

408 NOTE I VARIANTE

Socrul roagä. 'n capul mesei sá pofteascä. sä se punäNunul mare, raindrul soare vi pe nunä, dulcea lunäS'avezarä toti la masà, cum li-s anii, cum li-i rangulLin vioarele räsunä, lark' cobza tine hangul.

195 Dar ce sgomot se aude? hazait ca de albineToti se uitä cu mirare, vi nu vtiu de unde vineVad cà intre douä tufe de päinjenis [e-] un podPeste care trece 'n sgomot o multime de norod.Trec furnid ce duc in gurä de fäinä maxii sad

200 Ca sä facä pentru nuntä i prácinte i coladalbinele-aduc miere, aduc colb mä.'sunt de aur

Ca din el cercei sä facA cariul care-i mevter-faurIatà vine nunta 'ntreagä vornicel e-un grierelPuricii sar [i]nainte cu potcoave de otel

205 In vevmant de catifele, un bondar rätund in p'intecSomnoros pe nas ca popii gräsueste 'ncet [un] cântecO cojità de alunä trag ciuçii i se scuturCu musteata "räsuda vede mireleun fluturFluturi multi din multe neamuri vin in urma lui litigant

210 Toçi cu hiime uvoare, top vagalnid i berbantiVin tintarii läntarii i muscute de otelSi de gAze neamuri multe l-insotesc acum pe elMerg a casà la mireask vioricà cea smeritäCare stä plecatä 'n välul cel subtire invelitä

215 Ea-i icoana unei dulce, unei gingave smereniiIarà sufletul ei tänär e 'ncarcat de mirodenii

292. Socrul mare 'n capul mesei i-au poftit > Social roagl etc.; 192. Nnnul mare blin[dul] > N.m. mándruksoare iarä nunä blinda lung >Nunul mare mándrul soare larsInunä dulcea lung > N.m.m.s. nunl> N.m.m.s. si etc.[Se reamintette cd nu totdeauna variantele figureazd pe aceeafi .pagia. D. p.: variantele acestui v. .192 sum' culese de pe

pagini.]193-194. incercate, din non, marginal pärdrfi t e:

Toti s'asaza." Lingg masä dupg cum li este rangulvioarele rásunä, iarà cobza tine bangul

195. D.c.s.s.a.tirliit* i tocAlIng*204. Purled joaci. 'nainte cu potcoave de otel; 205. lati vine-acum si popa, un bondar rotund in pántec

206. El citeste > Somnoros pe nas el drug un &nos i mindru cintec > S.p.n. ca popii a pomit > S.p.n.c.p. gig-sueste etc.; 209. F.m.d.m.n. insotesc voioasa nuntl; 212. Neamurde de gángánii toatel-insotesc > Si de gáze etc.225. sau Ea icoana

pe motivul v. 21]-2a, cu 3 file mai nainte, marginal, strofa, eu

Ocbli tài sunt duld isvoareAmoroasei tale smererui (a)Iarä pgrul tgu de aurE scildat in mirodenii

(a) Unei > Amoroasei t.s., vers defect.

krmeazd, apoi, strofa nerefinutd cu

Peste iarbà vantal treceIn sbor boboct disface'n covorul prima'vent

Flori smente lin el coasäDe sigur motive brolallonare, In marginea temei smerenie.

www.dacoromanica.ro

4°9'

pe masa 'mpàrálteascI sare-un greer crainic sprintenRidicat in douA labe s'a 'nchinat bAtind din pinten

'ncheindu-si dinainte haina p1in Cu sirAturi r: ]220 «Sä iertati boieri ca nunta s'o pornim i noi allturi»

IatA vin acum tuspatru craii cArtilor de jocCu-a lor dame si [cu.] fançH, cu ochi mari i plini de foc

bogati sunt acestia in ochi [dulci], vorbiri galanteOnce damA atunci * doreste ca sà adI ling' un fante

225 Numai eu [s'A] stau departe intre trestii çi sA sufArLingA lacul cel albastru incArcat ca flori de nufAr [?]Nu ... mà duc i eu la masA, sed pe scaun acoloIntre craiul cel de picA i 'ntre dama de Care..

C. Ceiba II numarä 266 vermin dispuse in 6 part( Figureaza in ms. 2283,23-32 §i este o cdpie dedusäCan I si amplificata. Intre Cdlin I i CdItn II se situeazI de fapt o aka' cdpie, din care face parte fragmentul VI-Vlabuld de care va fi vorba mat departe.

Am ammtit de oscilatia intre alexandrin ci form5. strofica. In ms. 2262,90 si 160 se aflä fragmente versi-ficare strofic, in rastunpul dintre Can I çi Cdhn II, ce sunt de fapt variante si pe cari le-am asezat in subsoluirespectiv al textului. Despre fragmentul din 2262,r6o am mai spus ea' e versiftcat cu mult inainte, imediat dupaterminarea basmului, in epoca de Berlin D Murärasu, in editia amintitä, Il socoteste, dimpreunä cu fragmentuldin capul coalei, anterior formei definitive din Cdlin Nebunul si le utilizeaza ca variante ale basmului. Anumeforme, ce se intalnesc insä, in pasajul respectiv in alexandrini, din Cdlin Ii, vadesc ca.' ele sunt ultenoare formeidefmitive din Cdlin Nebunul. Mai mult, ele arati ca. prefacerea alexandrmilor in strofe urea 'Yana la epoca de Berlin.(Strofele deduse pentm Fdt-Frumos din tau ci Crdtasa din povesti intaresc aceastä convingere).

In mss. 2262,192 si 2259,366 v. sunt z fragmente mai man ce s'au trecut deasemeni, la local respectiv, in subsol.In mss. 2262,119+138 v. gl 2259,366 se Intilnesc crâmpee, versificare strofic si alexandnni, cede asemeni

s'au acezar la locul respectiv, in subsol, ca exceptia motivelor de pe f. 138 V. ce s'au transcns dimpreunica pagina Ocbii, careia-i apartin, organic.

Fragmentul VI-Vlabuld a fost tiparit ci prezentat in urmátoarele randun:Un fragment =edit, intitulat Din «Cdlin» c ca subutlul VI, setts pe trei foi, aflate in proprie-

tatea poetulm Al. Vlähuti ci deverute acum propnetatea d-lui prof. I. D. Stefanescu. Fragmentul cuprindeo vananta, probabil antenoara, a parpi finale din poemul « Felul cum e dat utlul si semna'turade pe manuscns aratii clar mtenpunea lui Emmescu de a darui acest manuscris sau de a-1 cox undeva.Nepotrivirea cifrei indicate in subsolul fragmentului, cum si sttlinrea pe alocun mai desavarsita a textuluipublicat, ne face sa credem ea' textul medit e o vananta antermara a textului pubhcat.

Pentru a inlesm eventuale cercetän hterare ale unor speciahsti, reproducern acest fragment ca punc-tuatia, ortografia ci almtatele autografultu» 2).

El este, asa cum presumä comentatorul si cura a subliniat si C. Botez, o cdpie anterioarà textului Convor-binlor si nu una ulterioarA, cura sustine d-1. Leca Moranu 2). Raportarea fragmentului acestwa la textul lui Cdlin(din 2283,23-34 pe care-I transcnem mai jos, aratä cA el reprezmeg. o cdpie intermediara' trine Cdlin I gi

Nepotnvirea de cifre pe care o releva d-I Radu Manchu se limureste in lumina textelor. Diferentele acestuifragment, taponare la aids II s'au acezar in subsolul respectiv.

217. S.p.m.'m. au grit un crab= gnat, 219. Inteo humA ungureasca. ce-i cusuta cu siraturi > Pe-a luihaina ungureasca &Line > A lui hainä e cusuta c'o mulpme de sireturi: 220. VA poftun c'a noastränunta s'o pomim c noi alätuti.

Se pare eel la inceput eplogul se compunea numai din aseste 2 versuri gen final de basm; apoi se desvoltd pe temadin «Laeld»oi merg para/el:

227-228. i° am fost si eu acoloCu un cram batran de ghinda si cu (lama de Card

20 CAd m'am intamplat atuncea sa.' fiu ci eu acoldIntre crahil cel de ghindä 1 'ntre Dama de C,ará.

2) Radu Manchu, Comemorarea mold lui Emitiesen, in Anuarul jcoale: normale de Ma'am Vasde Lupa»-din Iaii pe anal ,rcolar 1928-1929, Iai, 1929, p. roz sqq.

2) Leca Moranu, Din mogenirea lui Emitiesen, bulennul Mihai Emmescu, II, 4, 1932, pag. 16

www.dacoromanica.ro

410 NOTE SI VARIANTE

H. 2283, 23-32.CATAN

Pe un deal räisare luna ca o vaträ de jeradcRumenind strävechii codri i castelul singuraticPe de-asupra de präpästii stau zidiri de cetätueDar dindu-se de pietre un voinic cu greu le suieS'a§ezand genunchiu 'n tremur cand pe-un colt cand pe alt coltIn castel sà intre, rupe gratiile unei boltiSi pe-a degetelor varfuri in etacul täinuitInträ unde-un zid de piatrà inteun arc a 'ncremenit.lar prin flori intretesute pintre gratii luna moaleSfiicioasä §i. smeritä §'au värsat razele salePe-unde ajung par väruite zid, podele ca de cridäPe-unde nu pe-acolo umbra cu cä.rbune-i zugrä'wtä..

lar de sus pan in podele un painjen de smaraldAu tesut subdre panza tremurand in aer caldEa uparà licure§te i se pare a se rumpeIncärcatä de o burä, de un colb de pietre scumpe.Dup5, panza de plinjen doarme fata de 'mpäratInnecatä de luminä e intins1 in crevat.Al ei chip se zugrävelte pintre tortul fin de inCe acopere-a ei glesne §i-i ajunge pan' la sinP'ici pe colo a et hainä s'a desprins din sponci §'aratäTrupul plin In golidunea-i, curä'tenia-i de fatäDe a vrastii ei cäldurä fragii sanului se cocA ei buze desdestate[-s] de-a suflärii sale focRásfiratul pär de aur peste perini se 'mprästieTâmpla bate lini.stitä.' ca o umbrä. viorieFruntea albä ca de marmur, puse sunt sprincenele-iCu o singur'a naturei träsäturà de condeiuSub pleoapele inchise globii ochilor s'aratBratul ei atara' lene peste marginea de patEa zambind i§i muscà dulce a ei buze mici subtirilar pe patu-i i la capu-i presärati-s trandafirilar voinicul s'apropie §i. Cu mana sa el rumpePanza cea acoperitä cu un colb de pietre scumpeSi in brate prinde fata, peste fatä i se 'nclinä.Pune gura lai fierbinte, pe-a ei buze, ce suspinä

inelul scump scoate de pe degetul cel micSi in cap ja iaräsi lumea näsdrävanul cel voinic.

3. P.d.-a.d.p. ztduri lungi de cetatue; 7. Si incet > S. pe-a degetelor etc.; u. Pe-unde a.p.v.z.p. ca cucridi; 13. lar din pod pan In podele etc.; 18. un semn Cu cresonul (ca n dreptul V. 13-14) p cuvrintuncagán,ardid, poate, :n'entra de a lnlocut crevat. 24. A ei buze deslipite-s etc.; 26. T.b. hatstiti tuteo umbra. v.; 27. Bratul >Sub pleoapele > Fruntea alba: ca de marmur i sprincenele > F.a.c.d.m, trase sunt sprincenele-i; V. 28, fterse'monte de a fost baratd intreaga pagind. 30. pat me creionul deasupra urna cumint noaptea*, eindent lapsus calami;

5

10

15

20

30

$5

www.dacoromanica.ro

CALIN 412

II

Ea a doua zi se mirà, de ce firele sunt rupte'n oglind' ale ei buze vede vinete i suptezimbind i trist se uitä i opteste bländ din gurl:

« SburAtor cu negre plete, vin la noapte de mä fura».

II

Eu imi dau de tine samä, altii altà samä deiesiTe asamän acelora indrägiti de singuri

Nards, väzändu-si fata in oglinda sa isvorul,Singur fuse indrägitul, singur el indrägitorul.Si de s'ar putea pe tine cineva ca s'a' te prindäand cu ochii mari sälbated te privesti inte o oghndäSubtiindu-ti gura micA i chemindu-te pe nume,

fiindu-ti tie dragä nimeni cura 11u-ti e in lumeAtunci el cu o privire cugetarea ti-ar discoasäCumcà tu frumoasä fatä ai ghicit cà esti frumoasäIdol tul räpirea mintii, cu pär galbän, lung si desPentru fecioarä frumos idol ti-ai ales.

Nu I de ies din pat cu ziva, spre päretele de-oglinziSinguricä. 'n cämärutà brate albe hui intinz

42. « Sburätor Cu ochii negri, vin de-mi dä o muFatura" ».56. S 'n c.b.a. eu intinz;N. .8. Repetarea cifrei II fp are explica/la Versunle cdte urmeazd dela Eu imi dan de tine seamä (v. 43)

pInd la Te iubesc copa scumpä (v. 68) sunt ada use pu/in in urmd p sense pe fi/ele din stiinga La fel p Cu V. Srjo ofi ror 5 30 scrise p ele pe verso filelor. Prezenta In subsol, p anear: in forme strofice, a acelorap fragmente, intercalatemar tdrzia, duce la concluya cd: la Inceput, ahn II reproduce°, Cu oarecan modifican pe ahn I. Fragmentele amintitece vin sd completeze prima vea:une, au fost incercate, intdiu, strofic, in acelcif manuscris (2262), in care figureazd

Calla I fi dupd aceea, prefdcute fn alexandrini s'au transcris Intercalat pe filele albe din stdnga.

2262 90V. 43JO barate cu creionul, dupd utilizare.

Eu Imi dau de tme samäAltu altá [sanca]Te asaman aceloraIndrägiti de singuri

Narcis väzandu-si fataIn oghnda sa isvorulSingar fuse indrägttulSingur el indrägitorul

Si de s'ar putea pe tme (a)Oneva ca sä te prmdä (b)Cänd cu ochd luan sälbateciTe privestt lateo oglindä

Subtundu-ti gura mielchernar* iclu-te pe numefundu-ix tie dragl

Nitnem cum nu-ti e in lume(a)-(b) i de s'ar putea pe tme

Cmeva si te surprinda

40

45

'50

55

www.dacoromanica.ro

57-58. barate ulterior, eliminate, cad s'a ficut transcrurea inteun MI. ultim pentru Convorbm59. in pärul > in piru-mi.6o-61. Si privind cu juld la sAni-mi, imi plec capul p-i sirut

Sum ci arde 'n ei viatä, cA sunt rope 'n obrar2262,90.

51-54, barate cu crerontd.

Atunci el cu o pnvireCugetarea ti-ar chscoasiCumcii tu frumoasA fadAi ghicit, ea' esti frumoasä.

Idol tu de frumuseteCu pis galben, lung si desPentru fecloariFrumos idol ti-ai ales

55-58, relinute, marginal, cu creronul ro,su

Dad.' ies din bala caldiSpre piretele de-oglinziSinguri in cimirutiBrate albe eu inn=

chem atunci pe numeDin ogluida 'rmeguratiCa prul ceatä, dulcea-mi fatiChipu-mi de omAt s'arati.

59-64, re/mute cu creion rolu:

Eu mi 'mbrac Cu pärul galbenStram de aur fin tesut (a)Pärul meu s'a mele brate (b)Atunci singuri situt (c)

Simt cl arde 'n mine viataCA sunt rope 'n obrarCe nu vine sburätorul (d)Ca la pieptul lui si caz (e)

Daci trupul meu cel tinir(f)Daci ()chit mei 'km placE tememl cumci asteaFencit pe el 11 fac

(a) Ca in mantle bogati ...; (b) i in* brate imi string sinii i cu a-mi ridm sinul; (c) Pieptulisinguri-mi situt > Sinul s.-m.s. > Atunci etc.; (d) Ce nu vine dragu-Adonis; (e) Ca in bratele-i si caz;(f) Dac'a mele forme albe >Dad pieptul meu cel tinAr*

412 NOTE SI VARIANTE

mà chem atund pe nume din oglinda 'nneguratäCa prin ceatä a mea fatä chipul de omät s'aratä.Eu mä 'mbrac in päru-mi galben, straiu de aur fin tesut

60 i privind l'a mele brate, imi plec gura, le särutatuncea de sfialä mi-ese sängele 'n obraz

Ce nu vine sburätorul ca la pieptul lui sä cazDacl trupul meu cel tänär, dacl ochii mei imi placE temeiul, cumcä astea fericit pe el il fac

www.dacoromanica.ro

67. De má uit tuteo oglindä atunci gura mea sopteste.75. 0 nu crede etc.; 80. i duios isi arde gura la al buzelor ei foc; urmau, in prima cdpre, dupd versa

8o, ft Inainte de a se intercala fragmentul Lamuta etc. versunle devemte, odatd ca aceasta: p Incd o dovadela in forma 'rimel còpii, Cähn II reproduce de aproape pe Cálin I. Cele/oral poate confrunta singar.

.2262, yo6$-68, reprezintate prin strofele 2 fi 3. Strofele r ¡i 4 sunt barate

astea sunt pncinaFericirei mele 'o lameDe n'as fi cura sunt frumoasäEl ruci nu mi-ar sti de nume

Dar astfel draga* miePentrucä-i sunt dragä luiVezi acesta lou e gänduIDe si nu'l spun tuttarui

De mä uit in veo oglindiArana gura mea sopteste (a)Te mbesc copia dragälCIci si dinsul te iubeste

De i-as fi 'nsä lui mita'Ocbm1 mi-ar fi amärit

uoindu-mä 'nAs muri de-al meu urit. (b)

(a) A.g. imi* sopteste; (b) M'a., mira de-al meu urit.

CMIN 413

65 i astfel mi-s draga' mie pentru sunt dragl /uiVezi acesta-mi este gandul, dei nu-1 spun nimäruiDe mä uit la mine insä-mi atund gura mea soptesteTe iubesc copilä scumpä, cki i dansul te iubeste.

Astfel vine 'n toatä noaptea sburätor la al ei pat70 Se trezi in somn odatä de sä.rutu-i färmäcat

atuncea cand spre usä, el se 'ntoarce ca sä fugaEa-1 °preste 'n loc Cu ochii i c'o mult smeritä rugä:« O rämli, rämai la mine, tu cu viers duios de foc« Sburätor cu plete negre, umbrä. färä de noroc,« i nu crede, cà in lume singurel i rätäcit« Nu-i gäsi un suflet tanär, ce de tine-i indrägit.« O tu umbrä peritoare, Cu adancii, tritii ochi,«Duld-s ochii umbrei tale, nu li fie de diochiLIngI clama sede-atuncea si o prinde de mijlocIarä. gura-i se usua la al buzelor ei foc:Lamura vieçii noastre ca un fulger, ca o clipà-iSi ea vine cind cu mana al täu brat frumos Il pipäiuand pui capul edu pe pieptu-mi i bätäile îi numeriand cuprind cu-a mele brate ai ti albi i netezi umeri

85 i cand sorb al tu räsuflet in suflarea vietii melecand mima ni creste de un dor, de-o dulce jele

Cand pierdua razimi fata de-arzätoriul meu obrazPärul fau bälaiu i moale de legi dupä grumaz

www.dacoromanica.ro

414 NOTE $1 VARIANTE

Când Cu ochi pe jumAtate incI mi 'ntinzi o gurä90 and ni vine fericirea cu asupra de mäsurà

Tu I ... Nu vezi nu-ti aflu nume, un cuvânt in lumea 'ntreag5.SI-ti pot spune num' odatá suflet[e] cAt imi e§ti drag.A frumsetii tale daruri ce simtirile-mi adapä.IncAperile gändiri-mi mai nu pot sä. le incapä.

95 Ei §optesc ... multe vi-ar spune §i nu .§tiu de-unde sà 'nceapäCld pe ränd §i-astupä gura când cu gura se adapà,Singele in a lor vine ca §i mustul fierbe-aleargäEa in bratul lui puternic tremurà ca qi o vargä

acoperà cu mana fata ro§à de sfialà"100 Ochi 'n lacrimi si-i ascunde inteun pär ca de petealä.

93. de fapt A frumusetii (sic); 99. 1i ascunde fata rosä de iubirefata ta rosI > fata rosi; iii. Ochu, fui fruntu tale nu-i m.c.p.f. > Ocbu, fu ai frunpi etc.

2262,592

8zzoo se gäsesc in acest manuscris, intr'o redacjie desvoltatel fi Cu un pronunlat caracter sub:eel:v. E una din ka-mentapsle epocti veromane, din/re 187f-5876.

Lamura vietu noastre ca un fulger, ca o chpä-i (a)$i ea vine dud ca mina-mi [al du] brat frumos 11 pipáltu(b)Cánd poi capul täu pe pieptu-mi p bàtäile h numen***and cuprmd cu-a mele [brate] at di albi p netezt umen***

cand sorb al du räsuflet in suflarea view mele$1 cand mima ni creste de un do; de-o dulce leleand pierdutä razum fata de-arzitorul men obraz(P)Pärul du bálam p moale de mi-1 legi dupál grumaz (c)and cu ()chi pe ¡militate incä 'nclitst mi 'nttnzi o gurlFem.* suntem in lume cu asupra de mäsurlA frumsetu tale darun ce simprile-mt adapä**Incäpenle gánchn-nu mat nu pot si le incapál**Toad viata mea triáttä par'a o] cmuliturä$i ce dulce deslegare aal 1-a dat frumoasa-p gura' (d)Multe-am mat gincht odatä i mratc nu mai gándescNu gandesc decát la une cát de mult te mat mbesc$i mci asta chtnr, niel asta nu pot zace cl e gaudEste insäst a mea via*" asvärhtä pe pärnintCici mbffea mea si viata-mi nu sunt lucrun osebiteCi ca rnim i s'inge astfel de-s infrätiteFAri s'inge nu-I viad, amorul tOu nu-s eu$1 o chid fär de tine cluar de mine itru e greu

(a) Tot norocul, toad viata >Larnura etc.; (b) $i ea vine cánd cu mina-mi ai tAj umen albi(c) Pärul tAu bilam p moale si mi-1 legi dupl grumaz [v. (b3)-(c) introduse, nu mult mai trirziu, in text]; (d) $ c.d.d.a.i-a d. frumoasa-i glad.

Versurik ** apar, cu scris din aceeafi vreme, inteliu, in 2262,X19:Tu, corm' ca buze tosu()chit mad st plini de apäIncäpenle gánclin-miMai nu pot si te incapä

$i si-ti lap pe pieptu-mi capul i bädtle numericuprind cu-a mele brate ai tu albi i netezt umeri

* *

A frumsepi tale darun ce smitinle-mi adapI (x)Inciperile gânchri-mi mg nu pot sl le incapl

(x) Tu copil ca buze rosit, °dui man si phm de apä

p mai jos, kolat:

apoi, in 2259,366:

A frumsepi tale daruri eu co ocbii mei le pipäiu

www.dacoromanica.ro

2.262,192, continaind fragmentul: Lamura viepi etc.

urisc* suflarea 'n mine, mi simt tnst si nimicit*Ochu* =hl i ai noptii pentru mine s'a 'nnegntTu ... nu vezi, nu-ti aflu nume, un cuvAnt in lumea 'ntreagi (e)**SA-ti pot spune nunfodatâ suflet[e] cit imi esti draga'. (f)**Ce-i in tine, cate este taina mindn-p tmeretiCum de ai in al M'u suflet tu o sud de vietiCum de tu si Lii aceea ce [-a mea] "nata* 'n man' ' o porp(g)De-a§ rrion, inviu sub oclu-ti i chntr'o suti de mornAh friese ca çi copui i acuma mintea-mi parca' (b)De betia venmoasi a ganchrer se intarciO adipi cu-a ta zimbire, vis* al vesrucet mtin (i)Cact hrinest a mea funti cu povestt i situtin

(e)-(f)** ron:de Cu acolad"; (g) al meo corp*) a (1> me[a]viati; (h) triesti > triesc; (i) Tu'].> O adiplc.-a.t.z., visul vecinic al uitin[i] > O a c.-a.t.z. visul vestucei unan [vers discutabil drn prrcina unui al deasupra; intbu:vesnic, apoi vecinicet

22.19,366

Intr'o sagita de crbnpeie refluiste, me un sera din aceeali epocd, versarle (e)f)** apar intr'o redatlie pufinanterioard:

Tu I ... nu vezi, no-ti aflu nume si nu stiu cum si-ti [mal] zicCu eit geara se m'id, cu-atat sufletu-mi tulle

22J9,366 v.

cu acelafi scris din fragmentul anterior: Lamura . . . din 2262,192, ateste 12 versan: (iorr 12 inclusiv):zar. S'a f.c.c.a.f.r. ca un tria.'t ; 104 Inimi fir de nAde)de, suflete ba'tut de gand; my. Suspinind

stai la fereasti, suspmind nu spui turrucl > Toatá ama la fereastä etc.; zo8. C.Arii> Carel tu ai vrè In drumu-is'o insarcim c'o sohe; 109. Dar ea sboara. Ochm 'n lacrum pluntor si dureros >D.e.s.0.'n.l.p. si 'ntunecos;Izo. S.c.b.d.d.u. t. dureros ; In. Ochi, copu al fruntu tale nu-i muna ca pe flastri > Ocho, fh ai fruntii.tale rot-i m.c p.f.

CALIN 41S

S'a fäcut ca ceara albä fata rosä ca un mär,subtire strävezie sä o tal c'un fir de pärcosita ta bälaie o aduni la ochi plangand

Inimä färä nädej de, suflete bätut de gand.105 Toatà ziva la fereastä suspinánd nu spui

Ridicând a tale gene al tä.0 suflet se ridicAUrmärind pe ceruri limpezi cum pIuteste o ciocárheTu ai vrea sä-i dai sà ducä atre dânsul o solieDar ea sboarä. Ochiu 'n lacrimi plutitor i 'ntunecos

lo Stai cu buze disclestate de un tremur durerosOclui, fii ai fruntii tale nu-i muno ca pe fiastriNu uita csá 'n laciimi este taina ochilor albastriE frumos cánd din seninul plin de-o sfântä bogätieCade-o lacrimä de aur in adánca vecirucie

115 Dar dad.' ar cädea toate, atunci cerul negru golN'ar avea nid adâncime nici senin si nid ocolNoaptea stelelor s'a lunei, s'a oglinzilor de riuNu e noaptea cea mocnitä, oarbä., neagrà din sicriuStele rare din färie cad ca lacrimi de argint

120i seninul cer albastru fru.mos lacrimele-1 prind*i din cAnd in cánd värsate frumos lacrime te prindDar de sed intreg isvorul, val de ochiul täu cel blindScurgi incet din a ta fatà sángele de trandafiri

zäpada viorie din obrajii tä.'i subtiri

www.dacoromanica.ro

125. i scurgi noaptea lor albastra, dulcea lor etenutate; 130. C.n.s.c.r 1. ? Oh nu plange nu mai planga

2.262,160

Versunlor Ilo-130 le corespund in acest ms. urmdtoarele strofe fi alexandrini, redactan dupd basm, in epoca de Berlin,argumentul la Cdlin

Si cu poala ei cea alba' sterge stelele-i senme (a)Lacnmi lungi ce curg pe fata-i ca si fire diamantine (b)Ah nu plange dulce fatal si nu stoarce acea luminà (c)Can ochu tal 1'1 imple de-un semn ara de fundNu vezi cá pm ochi Içi curge sangele de trandafiri (cl)Ce pm surrisu-ti* trecut-a in .01)mM tai subtai (d)Nu vezi cá pin [ei] îi curge acea taituca zäpadä.Ce tesutii 'n a ta fati rumem vrednic nu-i s'o vacaNu se cade lutmi acestei sä särute aceä. ninsoareTu esti floarea fitmäcati, cine-ti cata' 'n fata moare.

(a) c p.e.c.a ea îi [sterge] lacnmile(a)-(b) Cu o mana tme poala ei cea alba si îi terge

A ei lacruni lungi din ocht-i, can curg i curg merenAh n.p.d.f. i > A.n p d. fati ah tu.> Ah n.p d.f. si nu stoarce etc.;Ce-au munt ca> C.-a.m. sa limpie dulce.> Ce pm surrisu-ti* etc. [la Murdrafu : Ce prin murmuru-ti trecut-al.

pentru (c1)-(d) marginal, ulterior:

Nu vezi cá pin lacrinai curge adancunea nesfirsttä.Din diamanpi tai albastri, curge noaptea [cea]

Urmeazd, dupd aceea, strofele, pe cari, din economie de spafiu, le afezdm pe trei coloane 11 cal.: trebuiesc..coloand de coloanel; (in ms, sunt tot trei coloane, insd in altd ordine) :

Nu uita cuma setunul-Cerului este in astilNu utta cá 'n lacnrni esteTaina ochilor albastn

E frumos c.I din seninul (a)Plin de-o santa bogatieCade-o laminá de aurIn adanca vecitucte

Dar de cad ramte toateNu e noapte ce 1-ImaneIn naltimea cea albasträ (b)E-o nnegritil* 'ntunecune

Noaptea stelelor s'a luneiNoaptea-oghnzilor de riuNu e noaptea cea mocnitä (e)

cea oarba din sicnu

Steà ce cade tate noaptea (d)Ca o lacrimal de-argint

serunul cer albastruFrumos pnnd

Si din catad in cand värsateFmmos lacrune te pruad (e)Dar de seci intreg isvorulVai de ochiul tau cel bland(f)

Scurgi incet prin ocht albastri(g)Sänge fin de trandafinSi zapa& viorieDin obrapi tal subtin

scurgi noaptea lor albastra"Dulces lor etenutateCe usor se poate stmgeFrita planson indelungate

Nu vezi tu ca. frumusetaToata.' 'n lacnme [se] treceDe ramine o statuaOarba, palicla si rece

Cine e nerod sä arda (h)In carbuni diamantal rar (i)

eterna-i strilucire (I)S'o strivasc.a." inzadar

Tu-ti arzi ochii i frumseteaDulce noaptea lor se stmgeCum nu stit ce rapestt lumenAh nu plange, ah nu plänge

citite

(a) E.f.c.din stele; (b) Intunerec ara (c) N.e.n. ces ingustä. (d) Rar sá cada' ca o steaul > Rarsá cada' si [sal tate.> Ca o stea ce tate; (e) Frumos lacnma te prinde > F. lacnme [iti] sed > F.l. [iti] stau

,(f) Vai de ttne, suflet band; (g) Ah 1 nu-ti scurge tu pon (h) Ah de-aceea taci > Ah de-aceeataci nu pLinge > Ah de-aceea tact nu-p arde [versal acesta, aici, arate% cd, la inceput, finalul era grdbit, dar imediat-intervine, desvolteimi, strofa: Cine e nerod...] (t)Thamantul in carbime > In carbune plana rara; (1) eterna-i>_adanca-i > eterna-1.

416 NOTE g VARIANTE

125 i scurgi noaptea lor albastrà. Dulcea lor eternitateCe u§or se poa.te stinge prin plansori indelungate.Cine e nerod sà ara.' In Carbuni diamantul rarSi eterna-i strAlucire s'o striveasa Inzadar.Tu-ti arzi ochii i frumseta Dulce noaptea lor se stmg e

-130 Cum nu stii ce rIpe§ti lumii? Oh nu plânge oh nu plânge I

www.dacoromanica.ro

CÂLIN 417

IV

O tu craiu cu barba 'n noduri ca i cáltii, cAnd nu-i pèriiTu in capul tu n'al sAmburi, numai pleavI i puzderii? Bine-p pare sá fil singur, craiu bItrAn färä de minti?? SI oftezi dup'a ta fatl cu ciubucul intre din'?

135 Sá te primbli i sà numeri scAndurile din cerdac?Mult bogat ai fost odatI, mult rämas-ai tu särac..Alungat-o-ai pe dAnsa, ca departe de pärintiIn coliba impistritä ea sä nasc 'un puiu de printInzAdar ca s'o mai cate tu trimiti in lume-un crainic

140 Nimeni n'a afll locasul, unde ea s'ascunde tainic.

V

Surä.-i sara cea de toamnä, de pe lacuri apa surIInfundl miscarea-i creatä intre stuf de iezAturä.lar pädurea lin suspinà si pin frunzele uscateRAnduri-rAnduri trece-un freamät, ce le scuturà pe toate.

145 De cAnd codrul, dragul codru scuturAndu-si frunza toatäIsi descbide-a lui adAncuri fata lunei sà le batä

firea, iarl vAntul spärios v'o creangl farmäSinguratece isvoare fac cu valurile larmä.Pe potica cea de codru cine oare se coboarä?

150 Un voinic cu ochi de vultur, lunga vale o ma'soaräSapte ani de cAnd plecat-ai sburätor cu negre pleteS'ai uitat de soartea mAndrei, iubitoarei tale fete.Si pe cAmpul gol el vede un copil imblAnd discultSe cercl ca sä adune inteun cArd bobocii multi

155 Bunä vreme, mäi bä'iete Multämini voinic sträinCum te chiaraI, mäi copile Ca pe tatä-meu Cälin

Mama-mi spune cAte-odatä de-o intreb: a cui-s mamä.?Sburätoru-ti este tatä si pe el alin 11 chiamä.CAnd 1-aude, numai dAnsul Ii tia inima lui,

160 Càci copilul cu bobocii, era chiar copilul lui.Cu bEetu. 'nträ 'n colibä.... si pe capätu-uneiLumina cu mucul negru inteun hArb un ros opaitSe coceau pe vatra surl donà turte in cenusä.Un papuc e sub o grindä, iarà altul dupI 1101

165 HArAitä, nodoroasà stá in colt rAsnita vecheIn cotlon torcei motanul pieptà.'nAndu-si o urecheSub icoana afumatà unui sfänt cu comanacArde 'n candel'o luminä cAt un simbure de mac

139. Inziclar ca s'A o cate etc. 162. Lumina mucos 31 negra etc.; 164. Un papuc e intr' > U.p e. sub ogrill& etc.;

27

www.dacoromanica.ro

418 NOTE g VARIANTE

Pe-a icoanei policioarä busuioc, mintä uscatä170 Implu casa 'ntunecoasä' de-o mireasmä pipäratä

Pe cuptorul uns cu humä' si pe coscovii päretiZugrávit-au c'un cArbune copila§ul cel istetPurcelusi cu coada sfredel si cu bete 'n loc de labä.Cum mai bine i se sede purcelusului de treabä.

175 0 besicl 'n loc de stecla.' e intinsä 'n ferästruePintre care trece-o dungI mohoritä i gälbuePe un pat de scânduri goale doarme tänära-i nevastäIn mocnital intuneric si cu fata spre fereastä.El s'asazä lingI dinsa, fruntea ei o netezeste

180 0 desmiardä. cu durere cu durere-o dagostestePleacà gura la ureche-i, bländ pe nume el o chiarnä.Ea deschide somnoroasä lunge gene de aramäSpäriet la el se uitä i se pare ea' visazä'Ar zâmbi §i nu se 'ncrede ar rä'cni §i nu cuteazä.

185 El din pata-i o ridicA si pe pieptul lui s'o punemima-i svâcne§te tare, viata-i parcà se räpuneEa se uitä se tot uitä, un cuvânt mä.car nu-i spuneRAde doar cu ochi 'n lacrimi spärietä de-o rainune,S'apoi li suceste pärul pe-al ei deget alb subtdre

190 ascunde fata rosä l'al lui piept duios de mire.El stergarul ii desprinde si-1 impinge lin la valeDrept in crestet o särufl pe-al ei p'är de aur moale.

bärbia i-o ridicà, cati 'n ochii plini de apäSi pe ränd s'astupà gura, când cu gura se adapä.

VI

195 De treci codri de aramä de departe vezi albindS'auzi mändra gLäsuire a pädurilor de-argintAcolo lângä isvoarä', iarba pare de ()m'UFlori albastre tremur ude In väsduhul tämletPare cá. §i trunchii vecinid poartä suflete sub coajä.

200 Ce suspinä pintre ramuri cu a glasului lor vrajailar pin mändral intuneric al pädurei de argintVezi isvoare sdrumicate peste pietre licurind

174. Cum i se sedea mai bine unui purcela, de treabl'. 186. mima-i s. banal; p.s.r.

Fragmenta, VI-(Vlahug):Dijeren/ele se raportd k versurile dela eta/. Am menlmut expresta la etaj in citara parantete fi ele ter o explicalte.

Firesc era si scriem: la fel, In manuscris, adicei in manuscrtsul textului dela etaj, dat fiind a transcrierea noastrd mturmeati intru total ortografia manuscrisulta. Cum fragmentul VI (Vlahuld) este fi el un manuserts fi ca si anido,once confutie, am preferat expresia la etal. D. p.: v. 2)-2 In VI (Vlabuld) e: v61u1; In textul deja etaj e: vfilul,In timp ce In ms. 2283, al textulta dela etaj e: valul.

Ti/'u: Din « Calm»VI

' 195. aramg, de departe; 196. de-argint.; 198. tremur 'ude in vezdulaul, 201. pnn m.l. al pidurei;202. isvoari; 203. molatic;

www.dacoromanica.ro

CALIN

Ele trec cu harnici unde i suspina 'n flori molatecCand coboara 'n ropot dulce din tapsanul pravalatic

205 Ele sar in bulgari fluizi peste prundul din rastoaceIn cuibar rotit de ape, peste cari luna zace.Mii de fluturi uncí albastri, mii de roiuri de albineCurg in rauri sdipitoare peste flori de miere plineImplu aerul varatec de mireasm i racoare

210 A popoaralor de multe sálrbatori murmuitoare.LAng'ä lacul care 'n tremur somnoros si lin se bateVezi o masa mare 'ntinsa cu facili prea luminateCaci din patru parti a lumii imparati i 'mparateseAu venit ca sà serbeze nunta gingasei mirese,

215 Feti-frumosi cu par de aur, Zmei cu solzii de oteleCititorii cei de zodii i agalnicul PepeleTata craiul, socru-mare, rezemat pe-un jilt cu spataEl pe capu-i poarta mitra cu barba piepfa'natäTapan, drept ca skiptru'n mána sede 'n perine de puf

220 Slugi Il apara ca crenge de muscute i zädufTata cà acum din codru i Calm, mirele ese,Care tine 'n a lui mina mána gingasei mirese

fosnesc incet pe frunze poale lungi ai albei rochiiEa e rosie ca marul, de noroc i-s umezi ochii

225 La pámánt mai ca ajunge al ei par de aur moale,Care-i cade peste brate, peste umerele goaleAstfel vine mladioasa, trupul ei frumos poartáFlori albastre are 'n páru-i si o stel in frunte poartá.Socrul roaga 'n capul mesei sà pofteasca sa se puna

230 Nunul mare, mândrul soare i pe nuna, inândra

209. Implu aerul cel dulce d 216. Pepelag copil gaga/mc, chitan/ cel de stele223-224. Cu flon negre sunt tivite margmele albastrii rochii

Ea e albá ca zapada, i de lacrinn phni-s ochii227. Astfel vine mládioasà i frumos trupul poartä > A.v.m. trupul ei frumos il poartä;

albastre poart.5.' > F. a. are 'n päru-i etc.

419

228. Flori

Fragmenta! VI-(Vlabufd):205. rästoace (la eiaj: réstoace); 207. versal infra ; 208. pluae; 209. r6coare (la etaj: recoare; 21 1.

vers. intrat ; 214. nota p. gingagei: olnamtea acestui cuvant se afa, tilat cu condeml, cuväntul o tinerep); 216.Pepele ; 217. rèzimat In ult cu spati; 219. l'eap6n; zzo. za-cluf.

223-224. Cu flori negre sunt tivite margmele-albastrei rochiiEa e albá ca zäpada gi de lacrimi phni i-s ochn

í'n 2283, ateste versuri ate fost depOte, &es textul Vlabuld a fost copa, imante ca 2283 sei przmeascd anume modifican,ce-1 apropie de textul deftmtiv.

227. Astfel vine mlächoasá i frumos trupul vi-I poartä [aceeafi observa/te ca la vers. 223-224].zzg, vers. nitral; 232. lar cobza [de agur grefala de apar pentru jaral; 233. vers. infra ; 234. de unde

vine. ; 235. pamjitug; 241. nunta 'ntreagl. Vonucel, 243. r6tund etaj), 245. tragpodu'l scutur' [cf. abs. v. 227]; 247. P.m. din multe neamuri; 251. Merg acasi; 252. vélul (id-la etaj;);invgitä; 253-254. hpsesc din ms. Vlahufd. 255. sare-n gner [de agur eroare de ttpar] ; Dupl v. 258, iscAlitura:Enamescu (fdrel M.).

2262,137 y,Doud versar:, din aceeafi epocd dar de o reclaclie malt depdriatd, er aduc Intrucdtva cu.

201- 202. i piraele pädurn se imprästie pe dealunCoboränd prin scursäturà, apa vine valun-valun.

271,

www.dacoromanica.ro

245. 0 cojitii de altini trag c.iuçii, podu-1 scutur; 256. Rulican[du-se] > Ridicat in doui L etc.

420 NOTE §I VARIANTE

s'asaza top la masa, cum li-s anii, cum li-i rangulLin vioarele rasuna, iara cobza tine hangul. --Dar ce sgomot se aude? biza ca de albineToti se uita cu mirare §i nu §du de unde vine

235 Vad ca intre doua tufe de painjen4 e-un podPeste care trece 'n sgomot o multime de norodTrec furnid, ce duc in gura' de fäina, marii saciCa sal coaca pentru nunta i pläcinte §i colad

albinele-aduc miere, aduc colb märunt de aur240 Ca cercei din el sa faca cariul, care-i meter faur

lata vine nunta 'ntreaga vornicel e-un grierelPuricii sar inainte cu potcoave de otelIn ve§mint de catifele un bondar ratund in pintecSomnoros pe nas ca popii gläsue§te 'ncet un cantec

245 0 COjità de aluna trag locuste, podu-1 scuturCu musteata rasucitä §ede 'n ea un mire fluturFluturi multi de multe neamuri vin in urma lui in lantToti cu inime u§oare, toti §agalnid i berbantiVin tantarii, läutarii i muscute de otel

250 i de gaze neamuri multe il urmeaz' acum pe el.Merg a casa la mireasa, viorica cea smeritäCare stä. plecata 'n välul cel subtire invelitaEa icoana fecioreascI unei ginga§e smereniiDe §i sufletul ei tanit e 'ncä'rcat cu mirodenii

255 i pe masa 'mparateasca sare-un grier crainic sprintenRidicat In doua labe s'a 'nchinat batând din pintenEl tuseste, îi incheie haina plina de §ireturi:« S'A iertati boieri, ca nunta s'o pornim i noi alaturi».

Iota vin acum tuspatru craii cártilor de joc260 Cu-a lor dame pteà frumoase, cu-a lor fanti cu ochi de foc

bogati-s ace§tia in ochi dulci, vorbiri galanteIncat ori i care dama vrea sà ada lang' un fante

Numai eu sä stau deoparte intre trestii i sa sufärranga: lacul cel albastru incä'rcat cu flori de nufär

265 Nu am sa m'a duc la masa sà ed i eu acoloIntre craiul cel de pica i 'ntre dama de Caro.

* *

D. Cdlin HL Din versiunea care a precedat manuscusul increclintat Convorbirilor, se gäsqte abia un fragmentmai intins, reprezentänd versurile 59--74 din textul defuuttv, sporit cu 2 versuri, ce-fi aveau locul in altä parteIn versiunile anterioare.

E o copie ca creionul 91 se aflä in 2262,161. Pe verso, asa dar 2262,161 v., tot ca creionul, se afliv. 25-22 cu o miel diferentä fatà de textul defuutav. Mato jos cu aceeasi cerneals: ca cate, in restul coalei incearci

www.dacoromanica.ro

421

ultimul Gazel, intitulat Dedica/te, dect dupä ce poemul a evoluat spre o versnine Cdlin III, se afli V. 87-89,putin diferite de textul defnutiv.

Atat pentru deosebinle cate sunt, cat i pentrucii sunt singurele fragmente ale une versiuni evoluate ce nuni s'a pästrat, le transcnem in ordinea ce versunle o au in textul defuntiv.

226 2,161 V.

21-22. Al ei chip se zugräve§te ca de-omät, cu ochiu-1 mäisuriPrin usoara 'nvinetire a subtirilor mätäsuri

2262,161.

Ce §opte§te ea in tainä. când priveste cu mirare60 L'al ei chip ginga§ §i tänär dela cap pan la picioare:

« Vis frumos avut-am noaptea a venit un sburätori strangindu-1 tare 'n brate era mai ca sä.-1 omor

Ah, de-aceea cánd m caut in pä'retele de-oglinziSinguricál 'n cämärutä brate albe imi intinz

65 «i mä" 'mbrac In p'ärul galben, straiu de aur fin tesuti privind a mele brate, iml plec gura, le säruti atuncea de rusine, mi-ese sängele 'n obraz,

« Cum nu vine sburätorul ca la pieptul lui sä caz« Dad.' boiul mi-1 immlädiu, dacà ochn mei [imi] plac

70 «E temeiul cà prin ele, feridt pe el 11 faci mi-s dragl mie insä'mi, pentrucä-i sunt dragI lui

« Gua' tu, invatá minte, nu mä spune nimärui,« Nid chiar lui, cand vine noaptea längI patul [meu tiptil]« Doritor ca o femee i videan ca un copil.

75 Astfel ea se uitä-adese in oglindä §i §opte§te:« Te iubesc, copia scumpä, cä'd si dânsul te iube§te»

2262,161 V.

87-89. 0 §opte§te-mi tot inteuna, tu cu ochii plini d'eresDuld cuvinte ne 'ntelese, insä' pline de 'ntelesAl vietii vis de aur

E. Gazeluri. Dupä ce termina redactarca lui Cdhn III, din care, precurn s'a väzut, se gäseste doar un fragment,cu acelasi scns si pe aceeasi paginà incepe sä versifice ultima foral a gazelului sau Dedica/la, in tris. 2262,161 ir.

O serie de gazelun, intre cari i acela la care se va opri (ca fiind unul din cele mai scurte) pentru textulConvorbinlor, le incepuse ceva mai din tunp, dupä Cdltn I sau Cdltn II. Ele se at'll in ordinea deduceni lor, 4 in ms.2262,20 si unul in 2283,47,

Exemple ale virtuozitätii sale metrice, gazelunle ilustreaza" tot odata i acea conceptte muzicala" a variatiei peaceeasi terna% de care ara arnintit cu prilejul irmosului Inger ca pär galben (capitolul Dormfa) si pe care o va ilustramai ales in Mas am un :mur dor.

59. se unä > priveste; 6o. L'a frumosul ei chip gingas> L'al ei chip etc.; 6s. Dulce vis > Vis frumosetc.; 70. Un temeiu cuma cu ele fencit pe > E temenil etc.; 72. Tu > Gurä tu i.m. st nu apune turnara'.87. cand > O sopteste-mi etc.

www.dacoromanica.ro

2262,20

En doriarn odat' si-mi vial'Inspirarea cea sträinäCare 'n kra lui FirdusiIn gaseluri se combina.

5 Mandru vis de roze rosiiCa la Viras in gradmä.

Mintea mea de veac strämäLeaga strofe i le 'lubina.Ca Firdusi cintiretulIn gasehluri ea suspina

5 Dar nuk] plac [el] rose rosiiCa la Viras in gradiniNici hurii Cu ochii negriVi cosita. ebeniniA mea musa e de marmur

10 Vi ca spicul e blondin:4Visatoare ?usa tristi

a ei smeritä minaLumea gandurilor mele

povestilor regina15 Bate 'n portile gindui-mi

Cu minuta ei cea finaTactul degetelor saleDe cantan cadenta-iVi in ochi privindu-mi jara'

20 A iubirei mele

PI]Toamna frunzele-si colinaTrist un greer suna' 'n grindiGenele-ti una de altaAcum sornnu-[o] si le prinda

5 Dar tresari din plt de-o-data.Cid auzi pasind In rinda

mbitul Cu o minaAl tau trup o si-1 cupnndä

1. Am dorit ades vida.2. Leagl flori, cuvinte 'mbinä; 3. Cum in

limba lui, Firdusi > Cum F. c> Ca F.c.; 4. In ga-zeluri ea suspuf.4. 19. Tristä 'n ocho mei se* vede

3-4. s° Ale tale gene somnulUna de-alta-o si le prindi

e Vi o gemi stä de altaAcum somnul si le prinda'

5. od[ata] > de-o-datä; 7. E iubitul care vine;8. De mijloc si te cuprindal;

Cu cealalta el in fati10 Osà.çieooglindi

S'a te vezi pe tine insatiVisatoare I surazandä [1

[117]

Inger blond ca trata mina!Cu o man' asa de finaBati la poitile gandtri-miCeri mtrare Vma, vinä

5 Tacuil degetelor taleDe cantan cadenta-iRege-al gandurilor meleLina. inimei reginäPral imaginele

10 Tu te prunbli ca 'n gridiniNumai tu-i esti ca a casiIará lumea mi-i straina.Glasul meu se leaga 'n strofe§i in rime se combina

15 Ca Firdusi cantar' etulIn gazeluri el suspinaData mie trandafirulRos-inchis n'o sal-mi conviniNici femeile din Viras

20 Cu cosita ebeninaA mea muzi-i ca de marmur§i ca spicul e blondmä

2283,47

[V]

Au voi-vei tu si. 'ngäduiSi suspin cum ea suspiraAu ierta-vei tu inA mbirei dulce vinä

5 Caca din octm tu näscut-auCa lumina din lummä

Cu cantecu-mi deodatiAl meu suflet ti se 'nchinä.

9. §i in tata somnoroasä > §.1.f. ta fnamoasa > §.1.f.ta cea dulce; ro. O si-ti ne o oglinda; ta. Mandrädulce surazanda > Somnoroask surázandl.

z. Cu-o manutä ta[rel fina; 3. de fapt laportilor (su); I2. Iari lumea e sträini; 13.Limba mea se leaga. 'n strofe; 15. pare-se Firdusi;19. Niel femei ca ochu negn.

422 NOTE g VARIANTE

www.dacoromanica.ro

a. cu botul de reging.

mativul reluat: 4. Unui vera cadenta2-8. Tu ca trista, d'Anta mina (a)

ca maná mica fina (b)Ce lasai bratelor meleBoml mindru de regulaIertánd ()dador mei nneriA rabirei dulce vinäApirându-te cu mán' aDe-a mea gura ce suspinä

(a) Tu ca trisa, dulce (b) i ca mina alba fina > i cu mán' i de mara fina > Ce ca mana mica fina

9. $'azi spre tine; Ir. i cutez ca sä. Ingaclui > Au voi-vei sá ingächti perreisit, dar releed mai departe,la 13]; 15. De-al tau °chita dictatu-i versal; 16. Ca lamina' de bimm6

1) Aron Densufianu, Literatura boluavd, I, la Revista Cntied-Laterarer, II, 3-6, Mai--Iunie 2894.

CALIN 413

2262, z Ir V.

Dedicatie: Tu cu trisa, dulce raja'Cu apturá de regiaCe hránesti a mea fiintACu povesti i cu

5 Cu-acest cântec de °dataAl meu suflet ti se 'nchinA

Motiv, reluat indatd, in continuare §i desvoltatTu cu mult smeritá min.Cu-a ta mánä raid. finABati la portileDe cântári cadenta

5 Vecinic mintea [mea] te vedeCu flptura-ti de regiaIertând ochilor mei tineriA iubirei dulce ving.Rugátor ridia geana-mi

to De visAri i lacnmi plinäSoarta càrçii acestiaDe-al tAu zámbet se anináAu voi-vei tu s'A 'ngáduiS'A suspin, cum ea suspin'A

15 De-al t'Au ochiu ascut e versu-miCa luminá din lumiaCu-acest cántec de o datáAl meu suflet ti se 'nchiná.

F. Colaterak. Din materialul de motive inrudite, cu una sau alta din temele lui Cd1m, se intalnesc de celeantetioare, de cele ce iau nastere In rhiar timpul lucrului, ca un motiv direct sugerat i altele, ce se deduc o sefolosesc, sau cel putin se destina unor lucrlri de mai tar7iu.

Dm cele anterioare am anunti fragmentul in prozl, pentm circumstanta denumit: o menta' in taima fireicare priveste finalul din Celan, acela despre cate vorbeste ca mita entusiasm colonelul Iancu Alecsandri O carea deschis ]arg capitolul aproprierilor o influentelor, In care comparatisai vor afta totdeauna un canap vast pentruinvestigatiuni. Sä amintim, inainte de a da curs textului, cateva din ele, In ordinea cronologicl.

Dupli Aron Densusianu, fragmentul acesta al nuntei goangelor, nu e stram de influenta lui Heine 1).

www.dacoromanica.ro

424 NOTE SI VARIANTE

Alexandra Bogdan afla in Calm sugestii din Sacontala iar pentru final g asernanarea ce existä intre [acesta §i)poezia Hochzeitlied » a lui Goethe» 1). Tot acest dm urml izvor ficea i obiectul unei note a lui G. Bogdan-Dux:4 2).

Aproprieri Cu lumea de fabula' çi alegone din o Istona ieroglifica» a lui Dimitrie Cantemir afla d-1 N. Iorga:«i romancierul istoric al altor vremuri amesteci ironia cea mai grosolanä ca oarecare delicateti de poesiedescrierea nundi, care de sigur c1 a inspirar pe Emmescu pentru fermecatoarea mina de gaze din Can:

Tintatii ca fluiere, greierh ca surle, albmele ca cunpoi, cantece de nuntä cantánd, muvtile in ater vi flu-me& pre pämänt mari i lungi danturi ridicara, iara broavtele toate, impreuná ca broatecu, din gura cant= caacesta In versuri tocmite canta etc. 3)».

La folklorivd, de retinut investigatille d-lui Petra Iroate, care afla motivul in literatura popularl din Tara,In Aromini ca i la Istroromani 4).

Fragmental ce reproducem face parte dintr'o serie de consideradi filosofice, inrudite de aproape ca reflec-tide, de acelavi ordirt, din Arebaeus, despre care s'a amintit la un capitol anterior. Ele sunt i ca grafie, dealt-minten, din aceeavi epoca BerlinIavi, in care se situiaza i Arcbaeus. Consideratule incep cu cateva strofe, pemotive ce se vor Intalni vi In pagirule in prozl, ca cari se continua':

2211,1'69Sant ochi in lumea aceasta, care au deosebitä plecare pentru tot ce [e] miniaturl. Dad.' lama ti-ai

inchiput cA copacii de ghiata din gearaul ferestrei sunt un codru verde vi 'n ele (ne) petrec zfine dinpovevt, el s'apropie cu fata adáncurt i rice: uite, sub tufa ceca an titirez, s'a amorat foc hire° zana,uite cura se nclic1 din calcae vi se aid la ea. Si clack' .0. se pare c'auzi cântec de bucium i fluer din aceI

5 codru verde, el va asculta, cum 11 tme prm ureche §i-p va spune aflame acia, ce s'aude. Un asemeneaom face cucovi de hartie vi-i pune sä joace comedie pe masä, e'n stare sa-ti spue dad o musca surade,ce planuri diplomatice 'Labia prm capul unw paingen, ce idei asupra lurmi are un gansac. i clacl-tispune v'o anecdotä or v'o istone ce se intamplä totdeauna pe terenul natura =lime Daca' o foaede trandafir a cazut pe un gandacel sinaltuit, a fost ca intentie regina a =rick batista in taini

10 titbit et servitor dacä paingeni incunturä c'un voal &manful capul une flori, pe care cad apoi mar-gantärele de roua', el race: vezi ce frumoasa raireasä. i patmenu tes dela o tufa. de flon In cealaltäun pod de diamant la nurele ce vade departe pe alta' tufa', s'adunä nuntavii, un card intreg demusculite albastre ca otelul . . furruale stint serviton caci aduc saci albi ca miere çi &ink ha tincate o iarba In gurä, ca care si apere de razele soarelui capul miresei. Clopoteu albavtri a flonlor suni

15 de liturghte, albmele canta ca Ratan, bondarul In vevmant de catifea murmurá pe nas co un popàbItran, fluturu, Don Juana gradmelor, vin in card= la nun* cA ceca ce nuneni n'aude, a auzummiatunstal mea, o nunti In tama

Dad. se Jura la icoana, zice el a zamba peste noapte i c'a rimas Ind urma zarabetului. Dar ande?..,Unde? ... n'o pod vedé, dar eu o vad. Va sä zica* icoande tritesc? ... Se 'ntelege. Oare pictorul

20 nu §1-2 pus in ea o bucata din suflet, i cand icoana s'a mtat la el, nu se inta el insuvi la el insuvi?De ce o vioarä veche e alai Luna' deck una noui? Pentruca zect de maistn vi-a pus sufletul intregIn ea i le-auzi apoi, o annome de suflete. De ce lemnul sA fte neprimitor de vie*.

Irate materialele anterioare, din care extrigea imaginivi nu rareori le amplifica versificandu-le, in chiar timpullucrului, vom transcne numai pe acelea ce au o directä legaturà ca anume motive din Calm. In ras. 2262, 138 y.se afli o paging de glose pe tema Ochslor iseocbtoni firm O transcnem In intregimea ei, pentru ca mai lunpedesi reiasi unul din aspectele atelierului eminescian: strofele ce insotesc, de o parte §i de alta, aceste glose, inflo-resc spontan sub condeiu, i alcituiesc granarul din care se va alimenta. Ele s'au avezat In continuarea °chile,lar cettorul va face singur legatura cu anumite imagmi, intaliute ici i colo, in Cdlin.

226Z13811 OCHIIIscoditoru ftril, Naturforscher

se atarriä din suflet i din rudenia minteicei doi luminàtori ai trupului

» » ai feteicei » intAi talhari ai päicatalui

Dr. Alexandra Bogdan, Strigozi, comentar, Trannlvama, XL, 5, Oct.Dec. 1909, pag. 389.G. Bogdan-Duick Emmeseu ji Goethe, Buletmul Mihai Emmescu, I, 2, 2930, pag. 50-5 x.N. Iorga, Istona literaturu ranulnem, II, 2928, pag. 403.Petra Iroate, Note Ifterare, Cerniuti, 1936 i Nunta goangelor, Buletinul Mihai Enunescu, VIII, 15, 1937,,

Pag. 45-46.22H,x0. 1. Pentru micimi de viatä > p. tot etc.; 15. nand > hturghte.2262,138.- N. B. Subtitlul: iscodttorii firu, Naturforscher, in manuscris, se aflä la s/dngape unta primului

de suflet; 3. mmtu > &tel.

www.dacoromanica.ro

CALIN 425

41. de _PP/ Scl avuhu ochiului etc. ; expbrand /ono, prat; astmilare.

ochii sunt cele douà mini Rrà txup, cu care sufletul apucä pe celece le iube§te si de departe i pre acelea ce nu le poate apucacu minile

mai ales ochii cei frumosi iarài cu ochii ii apuclvederea este pipäire mai subtire decat pipiirea mânilor, dar mai

10. grea decit pipäirea nälucirei §i a minteiamägind spre desmerdareCu aruncäturi de ochiCa cu mâni färä de trupAtingand once voiesc

15 De departeLe cuprindeCu 'mpätimireSi dela °dui acqtia sä taiu frumusetile i privirile trupului aceluia,

ce 1-am Indrägit20. SI nu ospätez vederea-mi

Cu arätarea taBold al indulcirii din läuntruOchii drept sà cauteGenele tale drept sà clipeaseä (Sol.)

25 'n a ochiuluiMintea mea a lunecatInsä locul unde-aleargäEste tainicul täu pat.Pipäit-am eu cu

30, A frumsetii tale idolSi din idolul täu mindruSufletu-mi s'au indulcit

trimis'au a sa poftàInläuntrul cämärii inimei

35 Nemärturisit si ne§tiut.Si' nu te vinezi cu ochiiSi' nu te räpqti impreunä cu genele talei) sa cauti parte1) cu iscodire3) SI tree cu vederea

* *

Sclavul ochiului meu prop=Si al mânei tale duldA voi ca la picioare-tiFruntea mea tu sä o culd

45 (Si al ochilor mei sclav)

www.dacoromanica.ro

416 NOTE g VARIANTE

22)-9,366*:

Necrezutg covggireO ai pus isteatI fireIn lumina cea subtireCe trgie§te-n ai tgi ochi

s o Trecerea cea mai u§oargSufletul mi-1 asupre§te

Cersitori ochi de femeeDarg zâmbet de copil

Cu priviri iscoditoareCare cearcg si ntreabgTu lgsat-ai ochi-ti mgnciriIn a mea privire slabg

cum geana-mi se ridiaAstfel sufletu mi ridic

* *

Dintre pagimle aceleiqi vremi, Intretesute cu ecouri din anume piese de teatru Bogdan Dragof dar cuputemice accente subiective, i pentru a completa imagina de atelier 9i de granan, transcriem aceste fragmente,a ca'ror organi79 re timine sal fie fácutil la tunpul

2262,120.Ce? Ochi-ti cu spre mine se inhoalbgTu! tu ai suflet negru, de§i ti-e pielea albg.

22)-9,566, in aceeasi pagsrld de crdmpeie repunte si corespunzdnd versurilor:52-55. Cáci mbirea,mi dragl suflet, la privirea cea dual

In amara cea din pieptu-mi a prins viatá (vitä) gt temeiu (a)(a) parantezul al luz Eminescu.

5 6-5 7. A ni/a:piad v. 74 din textul definittv, aceste forme intermediare, aproape sima ltane

2262,179:Doritori ochi de femee

2ambire de copil

Cersitori ochi de femee dar zimbire de copil

ad iubirea-mi dragg sufletLa privirea cea de 'ntgiuIn amara cea din pieptu-mi

55 Au prins viaçà i temeiu

Dorit i umed ochiu-mi idolul prive§tePe tabla nklucirei adânc il zugräve.ste

5 acest chip prea dulce din minte nu il tergIn somn el mg' urmeazg', in mine-i daa merg,

www.dacoromanica.ro

25 Ce vrei sa-mi rup din frunte isvorul de lumineAmagitori sunt ochii furi de 'ndulciri straineIn portile acestea a ochilor aibi straja,Privire femeasca privire nu-i d vrajaA sufletului pustnic cetate intaritä

30 Ea cade inainte-mi de vanturi rascolita

toate-s potrivite*, frumoase madulari-40 O mi se sfarma.' mintea §i aerul prin n'AH

Abia ajunge 'n suflet si inima se strangeTe-as omori In brate si mijlocul ti-a§ feange

Inaintea versului 59: Aceasta s'imuun~;39.i toate-ale anti-tt i toate-s etc.

427

Cad sunt fedoare inchise in camairiLuminile li-s pline de frica, rusinariB obite sunt de splima', c6 port pe ele brumaCu gura mea le-as sterge de bruma lor acuma

35 Coltunii ai Iuditei räpira pe Olofernochii ti robla si sufletu 'n etern.

Dar oare* cind de sani-ti eu haina o disfacSi trupul de z'aipada il vád ráman buimac

Astfel ral asupreste dormind sau fiind treazvesnic vad nainte-mi al tau frumos obraz

Cum umbra mi-e arlturi de dorm sau de-s destept10 suparl oriunde si-mi tremura in piept

Batean de-oiu fi, in umbra vieti-mi va veniCu clansul in vedere-mi voiu fi de voiu muri.

De-aceea paza buna fereste ochi 'n laturiSi cu muieri frumoase tu sa nu stai la sfaturi

15 U§Or te birueste poftirea frumusetii'n inim4Içi baga el viermele

Sà nu patrunda Amor in raintea* lunecoasä.*Priviri iscoditoare a fetelor frumoaseCare arunca 'n inimi sagetile - ndulcirii

20 valul dulce umad* a pacii s'adormiriiSi o privire 'n treacat din arcul cel cu geneTe 'nyaÇà crud durerea vieçii pamântene,Zadarnic dulce-i gura, zadarnic ochi-s tineriVenin e 'n sarutarea paganei zane Vineri

www.dacoromanica.ro

428 NOTE I VARIANTE

Ti-as sängera eu buza c'o crudä särutareCáci patima-mi de flacäri v'o marginä nu are

Dintru.-a vedé se naste a indrägi

* *

Idol crud al AfroditeiSi al poftei cei mireneTipAritu-te-ai in sufletS'ai trecut prin ochi prin gene.

Mântuirea viepi meleChip sfmpt cu mii de lacrämiCu un zâmbet feciorelnicmima-mi din nou consacrA-mi.

Si cu idol scoate idolSi cu mäna ta curatäSterge de pe chipu'n sufletA dorintei neagrä patä.

Cuiu cu cuiu se scoate-afaräsimpre prin simPredorinta pätimasä

Prin un zâmbet de iubire.

Sufletu-mi e azi sälbatecSpulberarea mea de gänduriPuind mana-0 pe-a mea franteAlungasi in multe ränduri

* *

Intre motivele concomitente, intgrum unul cu deosebne nateresant in ms. 2283,155 y. §i 153 y. EdinaBotez (pag. 320) 11 inregistreazI partial intre vanantele strofice ale v. 145-146 §i 151-152 din textul definitiv.Realitatea stä Cu totul altfeL Departe de a fi variante, deci anterioare unui text defmitiv, ele sunt cel putm con-comitente, i in deosebi cele dela pag. 153 v. Mat mult insA: am mai amintit i pina' ami de metoda de lucrua lui Eminescu, de nenuma.- r. atele vanatium pe aceeasi temA si de altoiunle câte i se ofereau in tinapul lucrului.Poezia ce vom reproduce e unul din t ceste cazuri. Pommd dela versutile respective din Grim II (cf. pag. 417 ),aflitor in acelasi ins., akätueste o poezie de 6 strofe in care cele douà motive din Can se intretes cu motiv-ulcornului din Peste vdrfuri, lucratä si ea, la epoca aceasta. Poezia e o reusità mettica, pe care catitorul o poate urm'a'riIn amAnunte, din can vom atrage atentia doar asupra dispozniet nrnelor incrucisate in strofele I, 3, 5 si imbrInsateIn strofele 2, 4, 6, färä sa* mai vorbim de armoma ce denvä din reluarea, in trei ipostaze, a aceleiasi strofe (24, 6). Ca §i Lacul (cf. nota introductiva', pag. 387.) §i Luna trece lin przn ceald e un val desprins tot din intinsaarm de unde, a

3. Ai trecut in al meu suflet.

45

5

1 0

20

www.dacoromanica.ro

C.ALIN 429

.2283,113 L.

Luna trece lin prin ceatäpe lacuri apa sura

Infunda mi§carea-i creataIntre stuf de iezatura.

Totul tace. Vantul doarlSperios v'o creanga farmä,Fac cu valurile larmaSinguratece isvoare.

Dar din codri lin coboaraGlasul bland, duios de corn,G-andul meu la dansul sboaralCapul meu spre el [i]ntorn.

Fac cu valurile larmaSinguratece isvoare

prin noapte vantul doarlSperios v'o creanga farma.

Mai departe, mai departeSunetele se intorn,Mai avea-voiu oare parteDe-al tau glas, iubite corn P]

5. Totul tace, vântul doarl 'n ijy v); 9. Dar din codn hn incepe; xi. Gandul meu la tine sboarl;r2. Capul meu spre tme 'atom; 15. (in .z3f v.) Total tace, Vantul doarl: 16. (in sly v.). veo) v'o.

17-18: 1° 'n adAnc de codri piereMult mbitul glas de corn

17-20: 20 Line*, lm* se depàrtaràSunete ce*-abia* se 'atomClad suna-vei noaptea tad.Mult iuhtte glas de corn

17. 3° A lut tonun >Mat departe etc.

Mai rdmiin o serie de monosilabe: $1, and etc, rtsrpite, fdrd importan/ti.In copal pas. 2283,1/3 v., o incercare de traducere In germane); a strofes tematice:

'rind der Wind, er rauschet leise (a)Finstern krukend dürre ReiseWaldesemsam klare Quellen (b)LArmen hspelnd mit[den] Wellen (c)

(a) murmelt > rauschet; (b) W. nut > W. k. Q.; (c) woruug > leise > wonnig.

Pe fila 2283,173 v.: cele 3 forme ale strofei Totul tace (incorporad in 1/3 v.) it cu o cahgrafre, pare-se, cena matwee& din timpul lui Peste virfuri-

o strafe." ft rime:Visgtoare trece luna bate-miVAntul bate 'n negre cenni (a) vatemiCodn-mi suna" vecht pnetem (b) anatemiSun' isvoarele inteuna (c) paterm

cate-miarate-mi

(a) Printre negre crengi de cetitu; (b) Ai mei dulci [vi] vechi pneteni > mi sunt dulci v.p. > Codri,dulci pneteni; (c) Cad isvoarele inteuna.

'5

15

.20

www.dacoromanica.ro

STRI GOTT« Convorbin Literare», X, 9,i Decemvne 1876

Apart:n:11nd aceleiasi epoci de febrila" creatie artisttcä, de cale am ammut, de dupa i5 August 1876, in carenefericui familiare se alia,ä ca adinci suferutti ale mimo Sir:god ofera, intre altele, pnlejul unor pretioaseeircumscrien cronologice (de certitudini nu porte fi Inca' vorba), precum si a unor punen la punct de secundaportantä. Scrimd lui Nicu Gane, co epistola din o Bucurestt, 6/18 Decemvne, sara, 1876 », Tito Maiorescu spuneaprnatre recomandar' consild, i urmitoarele, referitoare la cazul in spetä:

« Foarte frumoasa i admirata de toti este poem lui Emmescu « Strigou» Il rog insa si fad . nea-pdrat o schunbare: La pag. 34i, col. 1-a, a doua strofa de acolo, vine versul « i stand in temeheclitindu-se vedem». Acest « vedem» este Cu neputinti si said. tot. Deci in acea groasnica pesterä sauo dom» nu este nurnai Magul i Arald, ci rnai « vedem» i not ceutoru co tigara aprinsa, apoi unclemat /amine groaxa fantastica1Färä aceastä croare irisá, poem este puternica in efectul ei si are, ca toatelucranle lui Eminescu, nu put ce suflare mareata »1).

Comentänd acest text, d-1 I. E. Toroutni scne in nota respectiva « Poetul n'a acceptat modificarea propuside critic» 1). Reluand, in mtroducerea tomului urmator, chestmnea independentii de atitudwe si a respingenisugestfilor (co ale cluei concluzii suntem. 'Mt= totul de acord), d-sa revine co precizan: «In scrisoarea din 6/18Dec. 1876 Tito Maiorescu propunea lw N. Gane, unele schimbän pentru nuvels sa « anele bälan», pentru «Mos.Nichifor Cotcanul» al lui Creangi i pentru « Saigon» lui Eminescu. Cei dot acceptä sugesua ho Mworescu,singur Emmescu rämäne la punctul sau de vedere si nu modifica rumic din ceca ce apucase sa serie» 8).Cum tot in scrisoarea lui Maiorescu e vorba si de « Mos Nichifor Cotcarul» al lui Creangi, despre care se spunecategonc el 11 primeste in IlalEMSCSIS si care si apare, de altminten, la a Iartuarie 1877 5) ear putea crecie caMaiorescu cunoaste i Strigoil in manuscris, cl recomanda o modificare, cum se obicunua, in una lectunlorca Eminescu nu o acceptä, in timp ce Creangi si Gane s'au conformat exigentelor criticului. Nu aceasta va fi fostintentas d-lui I. E. Toroutiu, din lucrares canna, de altminten, folosim toate aceste date .). Pagirule i coloana a

I. E. Toroutiu, Stud:: ,ri documente hterare, 1.11, 1932, pag. 180.Ibid., pag. 187.

8) Ibid., IV, pag. XXXIII.Mild , 1:11, pag. 18o: « Multumesc inca °data' Creang1 pentru trimiterea lui Mol Nichifor Harabagiul

Dad.' s'ar intinapla sa o upareasca « Convorbinle» (ceca ce insä eu n'asi face, fundca istona prea este din BortaCalda i atunet ce ar axe « duduca dela Vashu» care sua numat de Borta-Rece) atunci sunt de parere sa se schimbeceva la inceput ...».

Glosánd pasajul refentor la nuvela lui Gane, d-sa scrie (ibid., 186): Coloanele i paginile citate swat dup4« Convorbin Literare», unde nu apare ructo modificare propusi de T. Maiorescu, probabil cl T. M. aves pagirulede corecturd; se poate frud p presupune cd revista era acum tipdrita p cd propunemle ce t le feIcea erau menite pentrst

430 NOTE g VARIANTE

Singuratece isvoareFac cu valurile larmA,Sperios v'o creangA farmAPrin t'Acere vAntul doarg.

* * *

Tot printre mouvele deduse, sa arum= de fmalul din cele douä versiuni, Calm I si II, co tux patru regiicdrftlor de joc, pe care-1 desprinde adapteazi, in aceeasi epoca a Iasilor, unela din vanantele anticipate, ale Seri-sorii a II-a (ms. 2268 24). Dar despre aceasta, in detain, la timpul saw

d-lin

«

www.dacoromanica.ro

eventuala publicare a nave/e: in va/am. (Subhmerea noartrd). Pentru aceastal probabilitate vorbeste si faptul ca la edi-tarea in volum, nuvela apare cu uncle &titre modificanle aratate de Maiorescu».

Alternativa, ce poate fi raportata si la Eminescu, sugesta cnticului vizánd, asa dar, reluasea poemei in volum,dar pe care d-1 L E. Torontm o inlatura, din nou, in mtroducerea volumului ce urmeazä: «In aceeasi scnsoareT. Maiorescu face unele propuneri Nic-u Gane, care le acceptä Ii modifica textul sàu. Eminesc-u ?Iasi nuadmite niciun fel de schimbare. Avdnd «Col:whir:1e Literare» in pagni de conectan d (sublimerea a noastrd), Maiorescuse supune poetului publica «frumoasa poesie, cu suflare märeatä», asa cuin a conceput-o poetul» (op. at., V,1934, pag. XL).

Artur Gorovei, Amdnunte din neap lui Enntiescu, Buletuaul Mihai Eminescu, [II, 8, 1932.

STRIGOII 431

doua, despre cate se vorbeste sunt ale revistei, in care aparuse Strigoil, care impresionase in atare grad pe Maio-resc-u. Acea nu ,rtiu te suflare merreapi, care dominä intreg poemul, constitue, °neat de avarl i ppate tocmai deaceea, o pretuire din cele mai categonce. Acelast amanunt, in legatura cu aceeasi scrisoare revine, de astildatii,..c,onturat si sub condeiul Artur Gorovei: « Cu tot sfatul lui Maiorescu Frninesc-u nu a fa'cut rucio schim-bate versului acestuia, pe care neschimbat 1-a publicat i Mamrescu in prima editie a poezulor lui Eminescu»1),

Daca am stäruit pupil asupra acestm amInunt, este mai rnult pentru impresia ce s'ar desprinde si care ar Imamcat de at chestmnile de cronologie, interesánd cazul de fa. Impresia, aflame, c Maiorescu n'a cunoscut StrigniIn manuscris, i ruci din vreo lecturä a poetului, altminten sfatul pe care-1 di dupä aparitia poemulut ar fi sunataltfel, i oarecura a repros.Mai mult, ca ruci n'ar fi putut si-1 cunoaseä. Nu pentrudi pnlejuri n'ar fi fast, clacie si admitem cä in rastimpul acesta se sittuaza, cum s'a vazut din introducerea respect-a', lectura lui Cdlin. Dar,poste, pentruca in forma definitiva, a Convorbinlor, poemul rum nu era incheiat, daca e justá impresia noasträStrigoii sunt opera de suprema' incordare a lundor ce se urmeaza. intre 15 August 1876 i datul la tipar, in No-=vile acelasi an. Se intelege dela sine ca toate aceste ipoteze au numai o valoare relativa i cá deslegarea lorva veni odata ca descoperirea de noi documente, fie ca ele stau astazi ascunse, fie cal ne sunt numai nona necu-noscute. Iatä pentru ce vorbeam de cucumscrien cronologice.

Dar ele au avantaml cá aduc Inca de pe acum un inceput de clarificare. In argumentul respectiv al editieiBotez (pag. 322), se spune, despre intaiul concept, din cele cunoscute t despre care se va vorbi mat departe,urmatoarele: «Ele (foile anmante) par a fi prunul concept si au fost sense, probabil pe la sfirsitul anului 1873,sau cel mult la inceputul IM 1874, judecänd dupg ortografie i indepartarea de forma definitiva, dat and chiputcum lucra Emmeseu. Faptul ca la foam 33 a acestm caet, 2262, se gaseste cioma unui räspuns al poetului la oadresa a presidentului tribunalului din laIs, datat «Iasi in 16 Aug. 1876» nu inseamna nimic pentru folk pecare se gaseste verstunea, cad nu avem a face cu un singur caet legat, ci cu numeroase foi libere legate la unloe». Justa observape, aceasta din unna, in pnncipiu. Ms. 2262 e inteadevar unul din mss-ele eterogene si com-plexe, in care se intalnese, legate, in cea mai dulce anarhie (si pagmile celor doul sau trei versiuni din Strigoii-sunt o dovada) file din difente epoci Il felunte compunen, ala el la distanta de 130 de pagad, o cioma de petipe,datatä 16 Aug. 1876, n'ar putea decide asupra cronologiei restului. In cazul de fatä, totusi,lucrunle stau tocmaialtminteri. Desi atat de depärtat legate, Ella 33, cu ctorna de petme, e de astadara un foarte util punct de reper.Matenalul, harna cemeala, ca si caracterele grafologice, sitmazä mama de petipe foarte aproape de filele Stn-go:1°r. Notam In treacat natere,santul am'inunt biografic, cà mama petipei, intrerupti dupl cateva ránduri, poartádata de 76 August 1876, o zi dupa incetarea din vieata." a mames lui, la inmormantarea careia, de sigur ca. asistä.Marele poern, postum, de care am mai ammtit, Pserclutcl pentru mine, ziimbind pnn lume free: (alcatuit dupamoartea mamei aflator in preajma petmei, e sens Cu aceleasi caractere grafice si cu acelasi material, caale petipei cbiar cu ale unora din paguule conceptului al doilea (aflätor tot in 2262 nu 2261, evidentäcroare de npar, la Botes), ceca ce ne duce cu aproximatie in Octomvne 1876. Daca este adevärat ci lutule acesteasunt luni de febrila creape (Cdlin III, din care avem un foarte mic fragment, Pierda/ti pentru mine Strigoupoerne de amplä respitape apartm ca scris, acelmasi trap), atunci datarea aceasta nu e atät de departe de adevar.In once caz, nitnic nu apropie scrisul acesta de cel din 1873, sau 1874 si poate cluar nici de 1875. Ortografiasi mai pupn. Ortografia de Berlin e una aceea din 1876 alta.

Se pare cl argumentul cronologiei lui Botez se intemeiaza mai mult pe « indepa.'rtarea de forma definitiva,dat fund chipul cuin lucra Emmescu». Si mci este un mare graunte de adevär. Un atare poem, de o atare am-picare, nu poste fi efectul unei inflonn subite. De o gestatie lentä çi indepartata se poate vorbi, chiar in lipsatiparelor intermediare (desele lacune ale intáMliu concept arata di este o copie dupa alt text din fatà), ce se vorfi ran-wit, ala cum s'au ratacit i pagini din cele douä sau trei vermin, ramase. Conceptele ce se cunosc insa°rick de indepartate de textul deautiv (si indepärtare, precum se poste vedes, totusi relattvä) sunt ale anului1876 1 anurne ale celor 3-4 luni dinamte de npärue. Trecerea dela aceste concepte la forma definitivi se puteaface kite° perioadl de suprema incordare i activa creatie, ca aceea despre care vorbun.

www.dacoromanica.ro

1) I. E. Toroutm i Gh. Cardas, Studd fi Documente literare, I, 2932, pag. 8.Pagina z64 fl z66 poartel numerotatia lui Ens:me:ea: z, 2, de,ri In/ro ele se staercaleazd, fn ordinea fireascd a

derfarfurdrii, fila 177-177 D. Eroore de numerotatie sau enigma' lucrul refmline sd fur exphcat.5. Arald > Araldo; 7. Adanc cäzuti-s oclui cei mari sub gene 'nchisi > Adanc cgzuti-s ochii cei inchigi sub

pleoape > A.c.-s o. cei inghetati sub pleoape [tau poate: A.c.-s.o. inghetati sub ple-oa-pej; 9. S'aratä din.> Stri-luce peste haina cea neagrä Sämi frati.

**N.B. Said In col/al din dreapta, In dreptul primei strafe fi dupd ce fusese copiatd cel paths coala z-a, localacestei strafe a daua nu e afa ufor de botdrft. De aceea am transcris-o In cursiv n'am numero/at-o la rdnel.

(a) i se mbeau atfita ca nimeni pe [pämint].

432 NOTE g VARIANTE

Ills. In doul versiuni intinse, niciuna insg. integrall, Strigors se aflä inteun singar ms., 2262, pe file de ml-rimea unei coale, reprezentänd doul sau trei stachi grafice, foarte aproptate, totugi, ca timp. Dei invirstate

ingreuind urmirirea cercetarea lot atentä duce la conturarea a douä versiuni. Cum paginile aunt legate anarlucvom lnira, pentru mai lesne urmgrire toate zigzagurile paginatiei versmnii a doua, (Si se observe, totugi, ci desiinvirstate, fiecare versiune îi are paginile ei, distincte:

Strigaii I, in 2262,164,164 v., 177,177 v., 166,166 v., 175 §i 175 v.Strigoii II, in 2262,176 v., 165,165 v., 178 v., 165,178 v., 176 v., 171,171 v., 176-176 v., 170.Afarä de aceste doug versiuni Indian se mai intálnesc in 2262,113 cloug strofe i in 2254,140 doul strofe

gi crämpee, schitate pe o paging tipicä de atelier, dintr'o versiune ulttmä, foarte aproape de textul definitiv.S5.' nu =inn a in 1876 Eminesc-u e la Iasi, si cA. urmgreste poate, personal, itipärirea çi corectura. Inteo

scrisoare din 17/29 Ianuane 2877, a lui Maiorescu catre Iacob Negruzzi, se poate citi: «Fi bine, di lui Emi-nescu alituratul bilet dad.' mai este el pe la tipografie; clacl nu; Te rog, fl-mi tu comanda» 1).

Strigoii I. 2262,164 sqq.S TRIG OIUL

Intre fäclii de cearà aprinse 'n sfesnici ma riUn catafalc se 'nnaltä, pe dânsul asezatàIn haine lungi i negre de catifea bogatäMaria bländul inger, raireasa cea curatäA lui Araldo craiul vitejilor Avari.

De and a 'recut Nistrul pe-al Daciei pdm/int,S'i 'n plaiuri Dundrene 'mprelftiat poporulRegina dstor plaiuri ii ddrui amorulOrland ,ri crepind gersi pe-apdrätorulCu-amoru-i feciorelnic ea II iubia si sflint (a)**

Sub fruntea ei frumoasä i alhä ca de cearäAdânc dizuti-s ochii sub gene inghetatiMani moi i duld in crucea golul, albul bra tSträluce peste haina cea neagrä . . . 'ngemanatiS'aratä abia pe pieptu-i i sänii de fecioarl.

lar päru-i lung si moale de pärtile-amândouäA raclei räspinditu-i i cade la pImânt

vinete si supte mici buzele ei sunt . . .

0 dulce crin de cearä viata ti s'a frântViata ta curatà i sfântä, scumpä nouä.

-5

10

15

www.dacoromanica.ro

18. i Inciilcit e piru-i cel negra... gura-9i strange ffiliera inlocuirei e unatoarea: gura-i.> dintil[i]* > dintii].Marginal, ser* ca acealasi'caractere,e un ven s razlei: 0 candela' si ardä In umbra unui colt, p care e de flip; va-

rianta prima a versului So elicit din Strigou U, célt si din textul Convorbirilor: Sub candela ce arde In umbra unuicolt. Ceea ce duce, poate, la conclusa a distanta &litre cele vermin ce se gäsesc fu manuscnse e ceit se poate de mica

ca transcnind Strigoii 1, aniicipa versuri din Stngoii33. fruntea > frunte-mi; 37. Nu 91-a tinut aväntul 9i mi-a munt 0 chin I > Destul am supt [In] piep-

tu-mi > D.a.s. prin °chi-mi etc.; 29. La zeu mei cei nordici de astäzi mi Inchin; 40. Sunt cavaleri ca mine ...al vostru e un hot I

29

STRIGOII -433

lânga ea 'n genunche e Arald mindrul craiuScintee desperarea in ochii crunti de singe

incildt e paru-i cel negru.... dinçii strangeEl ar racni ca leii plingind .. Nu poate plange

20 0 noapte furtunoasa §i. turbure-a lui traiu.

Din cand in and murmura far de 'nteles cuvinteCu ochiul fix se uit i nu vede ce vede:Iubitul par de aur ah ce frumos iti sede IDormi, dormi a mea iubitä.... de ce mä. fad a crede

-25 Cä ai murit? Copil, copilä ark' minte,

Au nu mai tll tu minte, and noi, noi amandoiVorbeam de-amorul nostru §i. tu-mi jurai c 'n vedVei fi a mea §i. astazi manutele-ti sunt red ...Cum ti-ai tinut cuvintul? De ce glasu-ti inneci

nu raspunzi la cele ce ne-am giurat noi doi.

Maria impreunä. stam amandoi aiceaSi tu cu-abia 'ntelese cuvinte de amorCu mâna-ti de pe frunte-mi dai parul ludtorSi eu de feticire, d'estas pareà a mor

35 Pe bratu-ti de zapad imi rezemam cerbicea.

Luati-o i duceti-o la groapa voi preoti!Destul am supt prin ochi-mi in piept un crud veninDe azi mai creada dracul in Dumnezeu crwinLa zeii mei cei norc3ici de-acurn mä reinchinZei cavaleri ca mine . . . Al vostru e un hot 1

S'atuncea slugi ridia pe sus naltele fadeSicriu-ncet il poarta prin aer blande anturiCe-arat domnia pkll eteme din morminturiSe raspindesc, tämaia se raspinde.ste 'n vinturi

-45 i top incet urmeaza cu lacritni negrei racle.

Incet incet se mica, cu line, line pasuriCu barbele lor albe ca ochii [stinsi] sub geneMonahi ce cunosc taina vieçii pämanteneDin carp stravechi dtesc ei i murmura a lene

50 Preati batrani ca iarna, cu gingavele [glasuri].

www.dacoromanica.ro

NOTE I VARIANTE

In vechiul dom de piatrà ei intrà prin portaleA misticei religii intunecoase ceteSi in morrnint asazI un corp, ce-a vieçii seteSi-a stins ... Pe piatra veche pun crucea drept peceteSi-o 'nchid pe vecinide in lungi cântári de jale

Frumoasà este noaptea, luceste luna 'n cer'n neguri albästrie stau dealuri depärtate

Pe-un cal arab [ce fuge] ca vinturile toatePrin noaptea instelatä Araid nebun sträbateIn hainele lui negre, pe cap diadem de fier.

Sbura, sbura ca spaima in urtnä-i dealuri, valeFugeau ca niste visuri de-asupra-i [joacä] lunä.Nimica nu opreste-alergarea lui nebunäDoar frunze risipite de vânt uscate sunä

steaua cea polarl i-aratà a lui cale.

Ajuns-a el la poala a unui munte vechiuIsvoare vii murrnurà i sala', de sub piaträColo cenusa surä in päräsita vaträ

['n] codri-adand cätelul pämântului tot laträLätrat cu glas de zimbru räsunä in urechi.

Pe-un jilt tlat in piaträ stä tap'án, palid, dreptCu câna lui in mina.' preotul cel pägánDe-un veac el sede astfel, de moarte-uitat, batanIn plete-i creste muschiul i muschiu pe a lui sin

75 Barba 'n pämânt i-ajunge i genele In piept

Astfel noaptea i ziva de veacuri el stä. orbPicioarele lui vechie cu piatra 'mpreunateEl numärà in zile nenumärateSi peste cap in roatä tot ostenit se sbap

sboar' acum de veacuri cu anpi negre-un corb.

Arald atund coboarä de pe-a lui cal ... Cu m'AnaEl scuturà din visu-i mosneagu 'ncremenitO mag de zile vecinic la tine am venitCa sä-mi redai pe-aceea ce moartea mi-a räpitDe astäzi a mea viatä la zeii t'Al. se 'nchinä

52. Ca* > A nusticei etc.; 55.5i o inchid pe veci > Si-o 'fletad etc.; 56. F.e.n.l. luna phnä;69-70: 1° Si [in] adincti codri auz pare el lata 2° 5i ['n] codri-adânci catelul p.t. laträ

C4telul pámantului Bátala lui vaga rásuna in urectu71. Dar intr'un ochm de codru pe-un scaun de granit; 73. mtat de moarte > de moartemtat bätrim-

55

60

65

70

80

85

www.dacoromanica.ro

28*

87. Se uita lung la dinsul (sic) dar gura nu-si deschide; 88. din piatrà le desprincle*; 89. de fapt: semn face90. urmez5 (sic); 91. risipità* > prabusifil; 94. Si la pimAnt se 'nchuil mosneagul > Se 'nclunA-aclfinc

etc. [Vers nefirut in anulndoud redacpile; Craml addugat, ulteror, imphneste punctele de intrerupere].97. 'atunci bitránul poarta in urma."-1 o arunci; 98. B51trinul atunct In candeli > B. aprmde 'n > O candell

bkrinul etc.; 107. De fapt : magia. 119. Vers nefunt,

STRIGOII 435

Bátranul cu-a lui carjä, sus genele-§i ridic4Se uitä. lung la dansul dar gura 'nchisà-i tace,Cu greu a lui pidoare din piatth le, desfaceDin tronu-i se coboarä, cu m'äna semn ii face

90 Ca 'n sus g.' il urmezà, pe tainica potica.

In poarta práibu§itá, ce dude 'n fund de rnunteCu carpa lui cea veche magul de trei ori bateIn doul pärti cu sgomot ea sboará, se abateSe 'nchiná-adanc mo§neagul i intrá Craiul

95 S'aduná ganduri negre In creti pe a lui frunte.

In dom de marmuri negre ei inträurma lor i poarta 'n u§ori-i se arund

O candell bátranul aprinde, para lungáSe 'ruialtá sus albastrá, de flacárá o dungá,

loo i 'n juru-i murii negri[-s] ca tudul lustruiti.

in tácere crudä.' ei nu stiu ce a§teptMagul Cu mana 'ntinsá ii face semn sä. §adáHarald cu moartea 'n suflet, a gandurilor pradlPe jq täcut se lag, cu ochiu-i stins sä. vadä

105 In mur de marmur negra se uitä. fix §i. drept.

Fantastic se innalfä bItranul clrept i blandIn aer i§i ridicl el magica lui vargá

o suflare rece prin dom atund aleargImii de glasuri [slabe] incep sub bolta largä

110 Un cant frumos §i dulce, adormitorul cant.

Din ce in ce cantarea in valuri ea tot cresteSe pare cl furtunä ridici al ei glas,Ca vantul trece 'n spaimäl pe-al määrilor talazCà 'n sufletu-i pámIntul se sbate 'n chinuri az

115 Tot creste creste 'n valuri un vuiet* ce 'ngroze§te*

Se sgudue tot domul, de pare-a fi [de] scanduriStancile 'n temelie se scuturá §i gemVturi i surde glasuri §i. plangeri i blestemS'amesteci in vaet . .

120 i vaietul tot cre§te, se rupe randuri-rinduri

www.dacoromanica.ro

456 NOTE g VARIANTE

« Din inimä-i pämIntul la morti s dejeIn ochi-i sä se scurgä scântei din steauaA pärului luche s'o deje luna Oralar suflet di-i ZamoLxe, luminä din luminä,

125 Din boarea gurei tale, ce arde §i. inghiatä.

Patru stihii a lumei supuse lui HaraldstrIbäteti pämlntul §i. a lui mkuntae

Prin sAngele-i de flacári treceti ca prin välpaeSä.' 'nchege apa 'n sange, din pietre foc säl sae

130 Din inima-i fedoarà sorbiti-i sänge cald [»]

Atuncea dinaintea lui Harald murul piereEl vede toatä firea amestecatä 'a farä.Ninsoare, fulge; ghiatä, un vánt care omoaráUn sgomot ce-asurze§te, i iarnä e §i. varä

135 aci lumea nebunise gemánd din räsputere

Departe vede-orasul, biserica cre§tinäDe mánä nevázutä e sguduitä tareEa cade drept in doul mormântul vede pare

piatra de asupra plesnind in douä. sare140 Din el se 'naltä.' albä" mireasa lui virginä.

Prin vânt, prin neguri trece ... i nourii s'a§ternfulgerele 'n sgomot s'abat din a ei calealbà ca zäpada, cu pär de aur moale

Un zámbet dulce trece pe mid buzele sale145 PArea cá 'n somn un inger ar trece prin infern.

Atund negura piere §i'n negrul mur s'aratäVenind ca 'n sornn Cu pasuri duld, line, numai eaHarald nebun se uitä cu ochii o sorbea

lacrimi, cru.de lacrimi vederea-i* inneci150 Inchide ochii cade in nesimtire Iatä

0.-§i simte gâtu-atuncea cuprins de brate goaleSimte [cura] a de pieptu-i ea haina-i dä. 'nteo partePe mima lui simte o gurà care ardeEl simte cà viata-i in douä se imparte

155 Murind de Voluptate ardea 'n 'bratele sale.

122. In ochi-i si' se scurgl luciri din steaua link".124x25. lar suflet tu Zamolxe, birnmä din himini

dai128. Poate col forma alivia e P.s.-i d f.t. ca o Vipae; 130. Din mima-i umani*, veniti, beti singe cald.150. Ii pare curuca moare)Include ochh etc.; 152. Simte cum[ci] de pieptu-1 ea hama i-o desface;

155. De voluptate moare Murind etc.

www.dacoromanica.ro

STRIGOII

Vuirea se desface in sgomot trist i brandCu murmur de isvoare, ca frunzele uscateAcum o melodie de-amor §i. voluptateAcuma la ureche-i un cAntec vechiu strThate

160 Cuvinte nentelese §i jale de mormAnt.

« Harald 1 eu in puterea misterului ce portVa dau amAndorora viata trecátoareA noptilor cAd luna, al noptii blAndul soare

vostru suflet, ce inspre ziul moare 1165 Harald al noptii rege, Harald de astAzi mort ..4»]

Din somn deschide ochii ... El vede dinainteMaria in genunche, Cu capul pe-a lui pieptHarald, Harald iubite, e bine sA te-weptAtAt amar de vreme ... te uitA 'n ochi-mi drept

170 Unde mi-ai fost i unde-s a tale juráminte

Arald tu mAngAerea-mi in viatä i in moarteAu ai uitat tu scumpe cAt de mult te iubescO lasa a ta maná.' la pieptu-mi s'o 'ncálzescO nu minti ... nu spune nimic giuruesc

175 CA n'o sA 'ntreb de unde-ai venit Numai s'am parte

De tine ... Ce imi pasà pe unde-al rAtAdtTu zeu cu ochii negri ah! ce frumo§i ochi aiLas sl-ti inlántuiu gAtul cu pArul meuTu zici cA e de aur ... dar nid o §tire n'ai

180 Cá astázi decit luna el e mai strälucit.

Mario, ce frumoasA e§ti tu ... Ah in eternVAndut-am al meu sufIet, ca s'A te am pe tine01 stelele in ocbi-ti §i-au scurs a lor lumineDe te iubesc Mario? ... dar nebunesc de tin.e

185 De cát in ceruri singur, mai bine in infem

Dar noi doi impreunä 'n oclui ei pierdutPrivea c'un lung, c'un dulce §i dureros nesatEl o strAngea la pieptu-i §i-o legAna pe brat

culcA a lui frunte pe sAnii 'ngemänati190 lar flacAra albasträ II prweghia tkut.

437

11 8. Acu§i > Acum; 163. A nopttlor §i luna etc.; 164. In suflet v 'ncA/aeascii > vostru sufletetc.; 190. I.f.a. Ii lumina tiicut.

www.dacoromanica.ro

193. Din > Cu > Prin fulgere etc.; 197. Nici sgomot nu-1 treze§te > Din somnu-i nu etc.

191-194. Din noaptea 'n care doma cre4tua detunatáA fost ... de atunci Harald o zi n'a alai vázutPalatul, peste mil stä negra mare mut (a)Dar noaptea plin de viatá, de cántun e implut (b)

(a) Palatul lui cel mándru e negra 9i täcut; (b) i numai noaptea viata incepe 'n el

201. I.p.n.cAntec, fáclii > I.p.n.c. de fade-i etc.; 203. P.e-o. pánzliturá subtire > P.e-o.p c.a. cetii; 204. Selasál 'n jos > Se subtia*> Se lasä fm2." etc. [ver: m'id* 2o5. rárbmd* > risbia;

201-205: i De-atwaci ca lespezi [negre] de marmur' a 'mbrácatPáretu din2.-nntru a locumtei salePerdelele sunt negre

Oglmzi de metal negra páreth 'npodobe9te* (a)pánzáturá neagrá pe rlAinu se ]tete (b)

Lummele oprime räsbind pnn pinzá fmbi (c)(a) Oglinzi de metal negra plretii Ii imbracà, (b) O pánzáturá finá. i neagrá e rásala; (e) Pe ele

cu* > Ficliile apnnse etc. > Lummele etc.' 207. De : O lume pe (su) nelumea etc. 214. i vesel cánd se 'ntoarce > i cánd se 'ntoarce ochiul >

ochm-i etc.;

438 NOTE I VARIANTE

Harald, dudatul rege, mär' irea lumi 'ntregiDin noaptea neagrä. 'n care biserica cre§tinä.Prin fulgere §i. tunet clzut-a in ruinäDin acea [noapte] ziuà el n'au väzut seninä

195 i noaptea el domne§te, ca niraeni dintre regi.

El peste zi ca moqii e adâncit in somnDin somnu-i nu e nimeni in stare ca s'A-1 scoatä.Dar noaptea inviaz1 i tine judecatäPe inimA de-atuncea el poartä. 'o neagräl patä

200 i 'n negra 'mbracà toate al noptii mândrul Domn

Ii place noaptea cantec, de facle-i sala plinäOglinzi de metal negru impodobesc päretiiPe ele-o pAnzäturä ca aburirea cetiiSe lag finä: neagrä.... fac tristetii

205 A fadelor lucire räsbia pin pand. finä.

Tronul* cel nalt §i. negru de marmurà e el ...O lurae ca nelumea pe rege il desfatä.De când in toatà noaptea cu negru vin se 'mbatäDe când regele poartä: pe inimá o patä.

210 De cänd pe frunte-i. poartä coroanä de otel.

In haina mortii negre el §i-a 'mbräcat viatatotu§i este vesel, e beat de vesehe

In toatä noaptea plead aliare in pustiecând se 'ntoarce ochiu-i plin de lummä. vie

215 Pinä ce cade 'n somnu-i adânc spre dimineatl.

www.dacoromanica.ro

2262, .r64 sqq.219. §.m.a. c'al m. suspin; 223. Si vAntul parer' SULIA cu glas &nos si slab; 227. Sub gene lungi si fine

lar ochii mari albastri > S.g.L s.f. ea ochii > cu odd albastri man >aped adaas a sfintei min, care aveain/re In versul defimtiv, dar deocamdatd numai aplicat, refinut; 229. Cu bratul cuprmde > Cu brat cuprindegitu-i i 'n tain[ici]* ear' uritri [de fapt: Cu bratul c. etc.]; 238. De 8* Sbutind ca doua > De mult ea se Lisasemolatic pe-a lui brat; 239. Vorbind de-a lor iubire, mbire rail sat.

2262, .r76. v. sqg.4. Mireasa > Logodnica etc.;

STRIGOLi 439

AraIdi ce insemneazI pe tine negrul port?Arald I de ce içi place, ce altora li-i chin,ResfrAngerea luminei prin florul negru, fin

muzia adAnd, al mArilor suspin:220 Arald, de nu privirea tu e§ti mort.

azi el se avAntl pe calul sAu arabdrumul ca sAgetii Ii dl peste pustie

Care sub luna plink' luce§te argindeEl vede de departe pe mAndra lui Maxie

-225 i vAntu 'n sunA ca glas duios i slab.

In pArul ei de aur rubine 'nfLicArateSub gene lungi §i fine [lumina] sfintei mar- iCurAnd s'ajung in cale s'alAturA cAlAriCu brat cuprinde gAtu-i i 'n ginga§i grutIri

-230 Lipesc ale lor buze d' iubire insetate.

Mane nu vrei capul pe sAnul meu sA-1 culciTe uitä 'n sus la mine tu farmec, tu copilA0 las s'A simt blitaia a inimei ca millDe ce imi tii tu mAna, c'o dulce crudA

-235 Las s'A mà uit in ucizAtor de dulci.

i astfel tot alIturi i caii lor aleargACu ei cei plini de-iubire, cu ei imbrAto§atiDe mult ea se lAsase 'n cuprinzAtoru-i bratPlecati unul spre altul treceau unip prin spat

140 Mind ca doua umbre nemArgiturea largI.

Dupa limuririle din mtroducere, completate cu precizitile din subsolul respectiv, 1As3.m s urmeze cea de adoua versiune a Strigoilor:

2262, 1761). Sff.[STRIGOII]

Sub bolta [cea] mai naltA a misticei biseridIntre fAclii de cearA, ce ard Zn sfes,nid mariIn haine lungi i albe e 'ntins'A sub altariuLogodnica lui Arald, ce-i domn peste Avari

5 RAsun incet adAnce cAntArile de derid.

www.dacoromanica.ro

20

7. cade > curge; 9. Si vmeti, strfins* lipite, supte buzele-ii sunt > S.v.s.*1. buzele-ii vestemad*; ro. Darfata ei etc.; ii. S.Le. 'n g.e.A. mAndrul cram; 25.-10, O sarcm' a duserei i noapte e-a lui tram > 2°. De ism zilemurmura gfindinle-i nentrege.

N.B. Dupd v. f. 2° urma Intdiu,o linie de slim* ,ri v. 2.1" din Strigod I,pufln evoluat: De trei zile murmur&Pa' de 'nteles cuvinte, (ca o dovadd cd lucra ca Stngou I in fag ) din care a 'recut la etaj: cuvinte.

16. Eram un copilandru, din codri vechi de brad; 22. Calror a mea fiin h pare > C.a.m.f. un S. p.; 23.La sgomotul de pasuri Uruversul treskia; 24. Si natille 'mpmse namte-mi fát5cia > La glasul vitevei tot evulrespira > i natii sperioase, lmpinse de a mea; 25. Impleau imspra'stiete pustia sohtara".

Strofa 2r-2; se continua me urmdtoarea, neterminatd ji pärdr. :Usor vArtej de pleavl care e dus de vant (a)Astfel imi p5rea globul cu vechile lui natu* (b)

(a) Usor ... un fir de pleav5. etc.; (b) A.I.p.g. cu natiile* lui.31-32, Ajunsem noi la Nistru sib corturi verzi de cetini(a)

In calca pusturei rna" 'ntampinasi(a) Am tiibirit la Nistru sub cortun > Ajunsem etc.; (b) regini > calash'.31. La Nistru täbärat-am, poporul etc., 33. Cu fata ta de marmur, cu p.d.a.m; 35. sfiicios > rusinos.

440 NOTE g VARIANTE

La gâtu-i de zä'padä de diamante salbàpäru-i de-aur curge din raclà la pämänt

()chi[-s] cIzuti tn capu-i, obrazul slab i blindlar buzele ei supte, lipite, vineti sunt

fata ei frumoasä ca varul este albä.'.

lingä ea 'n genunche e Arald, mândrul regeSantee desperarea in ochi-i crunçi de sange

incAlcit e pä'rul cel negru dintii - §i. strangeEl ar räcni ca leii, dar vai nu poate plänge

15 De trei zile murmurä cuvinte ne[i]ntrege:

Eram un copilandru. Din codri vechi de bradOchi-mi flämänzi rotindu-i eu mistuiam pämäntulEu scornioleam imperil, popoarele cu gindulPärea-mi cà toati lumea imi ascultà cuvântul

20 'n valurile Volgei eu cäutam un vad.

Domnind nebun §i anir pe roiuri de popoadaror a mea filna un Semizeu päreiSimtiam cä universul [la pasu-mil tresärià

natii catoare, impinse de a mea25 Cutreer sperioase pusda solitarl.

Cid Odin päräsise de ghiatä nalta-i dotalro§ii constelatii duceau a lui popoael

Preotii vechi de secoli cu mintea temerarlTreziau din codri vecinid, din pace secularà

30 Mii roiuri vorbitoare curgänd spre vechea Romä.

La Nistru abärisem, poporul au si 'mpilCu sfetnid vechi de zile mi 'atämpinasi in calePe fruntea [ta] de marmur, cu pär de aur moalePlecat-am ochi-atuncea naintea fetei tale

35 stam un indärätnic, un ru§inos copil.

www.dacoromanica.ro

Alte 2 forme, anterware (den forma dela etaj e a III-a p cea definition a. IV-a):31-35. I° Cand am sosit la Nistru, poporu-p si nu 'mpil

Cu sfetnici vecht de zile tu at verut la mine (a)Frumoasä, ah fmmoasi, i hamele pe tineLuceau de pietre scumpe plecat-am ca rusmeOchu Un indärätntc un sfuctos

zO Cand am trecut de Num.; poporul titu si (b)Cu sfetnici [vecht] de zile mi 'ntimpinn,i in caleCopil tätet in mammr ca pair de aur moaleDesi vetuam* genuclm si-i plec l'a tale poale (r)Täceam: un inditättuc si un sfics copil**.

(a) C' o suitä numeroasä ta ai venit la mine; (b) Cánd am ajuns la Nistru, p.t.s (c) Voiamplec genunchml > V s-m.p. genunchu, s'apuc a tale poale > Desi läsatu* genuchii s.-i p.l.'a t p.

** Dupd acest vers, p d4d distanjd de strofd, arma p pärdsit, versa: Cu glasul plin de lactirni,çi hnistit çi cald, antic:pad, pare-se, v. 46.

Pe aceeali pagind p cu scruul din 2°, Intr'un all coil al pagine; scbildnd V. 36:36. De spamia frumusetu stint* glasul mi se 'nneacä

40. Plingeam. De mine insurru rusmea mi inneaci;

36-4o. L'a tale blände vorbe [simt glasul] mi se 'nneaca (a)Eu caut a räspunde, nu stiu ce si-ti räspundSi imma-mi se sbate si clocoteste 'n fundCu minele-amándoul eu fata imi ascundSi 'ncep si pläng mama, rusmea mi inneacä

(a) Vers pdrdsit inthccind altd orientare a strofei Naintea mea regmä de ce ai venit [tul> N. m. r. d. c. aitu vemt, antutpad versa! 44 aceasta, poate cd ordmea nu e ceo reald ).

N.B Sd se observe cd strofa din subsol, dep anterroard e mai aproape de forma definition, In uncle detaki rime/e, 2, 3, 4.42. Vers interesant, te.bnice,rte, cf. en:stilt,' al doilea; 49. CI tu-ml vei da fce-oiu] cere, ciel lucru mare cer;

51. marginal, anticoat : S.i.c. eu spada ti-am hums; 55. marginal, antic:pat : De-atunci ti-a. p. invins > Fru-moasä 'nvingätoare 1.-a pl. (N. B. anticrpat: Inseamnd cd Iniunte de a alcdtur strofa a Incercat relinut In marLinea fdei anume versuri ).

Vers rdzle,t, marginal, relinut ca albastru fienfru a fs utslizat Gindirei tilde negre isvor de sand pace.

STRIG011 441\

La blanda ta mustrare simt gatul c imi seaclEu caut a räspunde §i nu gäsesc cuvinteVorbeai a.sa de dulce §'atata de cuminte;Cu minele-amandouä pe fata mea fierbinte

40 Plangeam. De-a mea ru§ine mania mä irmeacä.

Atunci bltrá`nii sfetnid zambirä intre eine läsarä singuri ... Cu glasul mai innecat, dar viu

Eu lung mä uit la tine, mä uit färä s'o .stiuDe ce-ai venit la mine, aicea in pustiu

45 Ce cauti la barbarul, reginä, i ce vrei?

Atund cu glasul dulce, de 'nduio§are caldUitându-te la mine cu ochii täi din cerAi spus Astept din parte-# o rege cavalerQ tu-mi vei da [ce-oiu] cere, i lucru mare cer

50 Eu vreau dai copilul sburdatic pe Arald.

intorcandu-mi capul eu spada-mi ti-am intins.Pe plaiuri dunärene poporuli opri mersulArald copilul rege uitat-a universulUrechia-i fu menitä ca sä-ti asculte versul

55 De-atunci invingätoare iubit-ai pe invins.

www.dacoromanica.ro

56. De-atunci fecioarl blondi ca spicele pe grle [exact ea In ms: pe grae]61. statele sau stelele ce pica'? [Botez: i statele ce pier (sic)]. Desigur : stele ce pia §i stele t.e colindeazd ;

lecitunea statele e favorizatd de deplasarea bares lui t pe primul I; 62. De fapt stelelele ( sic) .In 2262,z78 a, ,ri colo, verstcrt sebliate uneort tndescifrabile) ce par ttirvi fi legate de strofa ifrify den

41U toate sunt aproprate de textul deftnitsv (cdci pag. 178 V. e, din cele ma; recente, In datd ), precum urmeazd:

Le-asi fi adus iubirea-mi [dea 'ntregull sá se vazi*Dar nu-mi cei [nici] pe Harald, cAci nu-nu mat cei nimmi (a)

Dar nu vret ruci pe >Dar nu mai vrei pe Harald > Dar nu-mi cei etc.

in vturi* tingumase mai sunl al firei cant*Pierdut dupg crdiasä cu chipul trist i sfAnt (b)

Cu zâmbet trist si s.

Dupl Arald copilul al codrilor de bradTe cer pe tme, peO regele meu mandru te cer,eu cer pe tme

78-79. Pe flitui lungi dau drumul c'o sete (a)De viata stinsä

(a) P.f.l. coboarä Remit > P.f.l. dau drumul etc.

In Strigou I, 2262,174, marginal: 0 =deli sá ardi in umbra unui colt [cf. acolo, nota respect:ad dupd a r8 J.

442 NOTE I VARIANTE

De-atunci fedoarI blondl ca spicul cel de grauVeneai la mine noaptea ca nimeni sä. te vadI

gâtul cu brate de [zI]padä.Imi intindeai gurita cea gata pentru sfadä.

30 « Eu viu la tine rege, sä cer pe-Arald al meu».

De-ai fi cerut päimântul i stelele ce pia.'stelele ce vecinic pe ceruri colindeazI,

Coroanele ce regii pe frunte le asaiä.Cu toate la picioare-ti le-asi fi adus frumoasä.

65 Dar nu cei nici pe Harald, cIci nu mai cei nimic[ä]

Au unde-i vremea ceea, când eu cercam un vadS. ies in lumea largl ... Ah ar fi fost mai bineCa nid odatä. 'n viata-mi sä: nu te vld pe tine ...SI fumege 'nainte-mi orasele 'n ruine

70 SI se 'mplineascä visu-mi din codri cei de brad.

FIcliile ridicI, se misc' in line pasuriDucincl la groapI trupul reginei DunäreneMonahi ce cunosc taina vieçll pImânteneCu barbele lor albe, cu odui stinsi sub gene

15 Preoti bltrâni ca iarna cu gängavele glasuri

Ei trec cântänd prin tainiçi i pe sub negre boltiA misticei religii intunecoase cetePe funii lungi coboarI sicriul sub pIretePe piatra prIvIlità pun crucea drept pecete

-80 Sub candela ce arde in umbra unui colt.

www.dacoromanica.ro

153. N.f.g. i vint > N.f.g. vânt useacios de vara', r54. D.v.o.... parea a arde 'n pati > D.v.o... pe subun cerc [de] para"; 161. O dulce 'nclupulte de-omit ... etc.

Marginale, ca o dovadd a Ispses pagnulor anterware, aceste yerno.: den lacund:glasuri sfástate

Sburau prin largul* spatiu plutmd* imprästtetesgomottrl tot creste in valun rindun, randun

tot din aceartel /acune!, dota versurr revelatoru despre care se va vorbi la sfelrpt:Cu aripj osterute un alb s' un negra corbact ammtirea i neagrà cugetarea

167. s.f. 'n s. s'abat din a ei cale; i68 i luna innegreste de spaunä > o cerul etc.; 175. St In>'n n. c. etc.; 180. Vers nefintt;

STRIG011 445

Urmeazd o lacund de 70 versuri. Nunterotim cele ce urmeazd cu numerotatia textuluide,ri s'ar ft putut intbnpla sd fi fost, aici, cu mult mai multe versuri, cum e cazul cu

ceea ce urmeazd dupd V. 200

Atuncea dinaíntea luí Harald murul piereEl vede toatá firea amestecat' afaráNinsoare, fulger, ghiatá vânt ariátor de varáDeparte vede orasul pe sub un arc (del pará

144i lumea nebunise gemând din rásputere.Biserica crestiná a ei catapeteasmlD'u.n fulger [drept] in douI e ruptá i ttesareDin tainitá mormântul atuncea vede pare

piatra mormântalä plesnind in douäl sare460 Incet dinteinsul ese mireasa-i o fantomI[,]

O dulce intrupare de-omät ea poara salbáDe diamante ... Párul i-ajunge la cálaleOchh cAzuti in capu-i i buze viorieCu mânile-i de ceará ea pärul si.-1 mingae

165 Dar fata ei frumoasä ca varul este albl

Prin vánt prin neguri vine si nourii s'asternfulgerele 'n sgomot sub pasul ei se pleaa

Si luna innegreste i cerul se apleacáSi apele cu spaimà fug in pämint i sacá

170 Pärea cä. 'n somn un inger ar trece prin infern.

Privelistea se stinge i 'n negrul mur s'aratáVenind ca 'n somn cu pasuri dulci, line numai eaArald nebun se uitL.. cu ochii o sorbeaPuternicele-i brate spre dânsa intindea

175 i 'n nesimtire cade pe-a jiltului säu spate

Ii simte gátu-atuncea cuprins de brate redSimte [cuna] cá de pieptu-i se dá haina 'ntr'o. parteO särutare lungl ce-1 mistue si-1 ardePe inina o simte ... In douä: se desparte

480 Tot sufletu-i Voluptatea 11 omoria pe veci.

www.dacoromanica.ro

181. In blind i jalnic sgomot mii glasuri se desfac; 183. Ca frunzele > Ca murmurul d' isvoare, ca frunzeleuscate; 185. Ca jalruca cadenti a u.p.l. > Ca guagna cadenti etc. 190. Marta a vemt > Rege-a vetut etc.;.193. i ochi-i mal-1 albastri de dor ei parc'ar plinge;

(Fila 176 v.). x94-195: 10 i buzele lor roqu pare' ar fi singerateCa varul ea e alba': §1 el ca varu-1 alb

20 i buzele-i [sunt] ro0i pare' ar fi singerateCa varul Insi-i alba' ai el ca varu-t alb

197. T.z. C.0.11. ah I ce frumoqi [ochi] ai.

204-205. Ce n'am ficut eu oare ca si te am pe tineAm asvárht In iaduri tot sufletu-mi din plept

444 NOTE I VARIANTE

Sgomote blande triste din vuet se desfacAcu§ia la ureche-i un antec vechiu stabateCa murmur de isvoare, ca frunzele uscateAcu§i o rnelodie de-amor §i. voluptate

185 Ca molcoma cadentä a undelor pe lac.

El simte al ei suflet un suflet dulce ca1dPe ea o are 'n brate ce fu a mortii pradáEa 'nläntue§te gátu-i cu brate [de] zäpadáiI' nchide a ei guritä cea gata pentru sfadä

190 « Rege-a venit Mario. iti cere pe Ara1d».

La gâtu-i de zäpadä de diamante salbäp'ärul ei de aur pämäntul 11 atingeochilor albastri de dor li vine-a plingebuzele-i sunt ro§ii, pä'tate par cu sänge

195 Dar fata ei frumoasà ca varul este alhä.

« Arald nu vrei tu capul pe sinul meu sä-1 culdTu zeu cu ochii negri o! ce frumo§i. [ochi] aiLas säili inläntuiu gâtul cu pärul meu hälaiuCu tine ... ah cu tine viata e un raiu

200 Las si !TIA uit in ochi-ti ucizItor de duld!

Oh uitä-te iubito, te uità 'n ochi-mi dreptstelele in ochi-ti §i-au scurs a lor lumine

De te iubesc Mario nebunu-s vezi tu bineDar ce n'a§ face oare ca sä te am pe tine

205 A asvärli in iaduri tot sufletu-mi din piept.

Murmure duld prin sgomot de sä.'rutiri s'audSi el se uitä 'n ochii[4] c'un dureros nesat

stränge iar la pieptu.-i, o leagänä pe bratDe dureroasà luptä. de-amoru*-1e* 'mbätati.

210 lar flacäxa albastrà ii priveghia ticut.

www.dacoromanica.ro

STRIGOU 445

In salele pustie lumini de rosii tortiiRänesc aspru. 'ntuneric cu ochii de jeraticHarald se primblä [singur], rAzind, vorbind sälbatecHarald, tânärul rege, e-un rege singuratec

2i5 Palatul parcVasteaptä in ved sä-i vie

Pe-oglinzi de naarmuri negre e räspAndit un florA fadelor ludre räsbate pinza finäProduce-acea lugubrà luminä din luminäCe face cuma sala de moarte este plinä

220i sufletul il imple de jale si fior

De cAnd azu un träsnet in dom de-atund in somnCa mortii surd si rece el doarme ziva toatäPe inimä-i de-atwacea el poartä-o neagrà patäDar noaptea inviazä çi tine judecatä

225i 'n negru 'mbracà toate al noppi palid domn

Ca masca cea de cearä e palid, buged* elochii ard ca 'n friguri, i buza-i sängeratä

De cAnd regele poartä pe inimä o patä230 De cAnd pe frunte-i poartä coroanä de otel

De-atunci in haina mortii el si-a 'mbräcat viataIi plac adAnce cAnturi ca glasuri de furtunäAdes Calare pleacl Zn mAndre nopti Cu

cAnd se 'ntoarce ochiu-i luceste 'n voie bunä235 l'In' ce-un flor de moarte Il prinde dimineata.

Arald ce insemneazI pe tine negrul portCe insemneazà toatà vieata ta dudatä.Ce ai, de cAnd pe sAnu-ti tu porp o neagrä patä,De-ti plac fäclii de moarte, cAntare 'ntunecatä.

/40 Atald, de nu má. 'nsalä gAndirea tu esti mort.

azi el se avintä pe calul säu arabdrumul ca sägetii ii dà peste pustie

Care sub luna plinà luceste argintieEl vede de departe pe mAndra lui Marie

245 i vAntu 'n urmä sunk' cu glas duios si slab.

zr6. Pe muri de marmuri etc.; 220. C.Aci more a fost alcia* al regaliz; amor. zar. De MI: un soma;223. de fapt: Pe a etc. 129. De cind *> Pe inuna-i el poarta de-atunci o neagrá >De-aranade cand pe sinu-i el poarta o neagra pata.

N. B. Strofa 226-230 (care in textul definitiv e strofa 215-25/ fi incepe : Un obrazar de ceara etc.) e

Ickatd pe contrapagind (fila 176 v.). deci, hpsea, defi In Strigon I figureazd. De altriunteri Jura` reminimente..de acolo. Mai mult: un semn (+) Indica de _agur un loe de legclturd. De aceea am intercalat strofa la local

www.dacoromanica.ro

e446 NOTE g VARIANTE

In plrul ei de aur rubine 'nflIcIrate'n ochii [6] s'adunI lumina sfintei mid

S'ajung curând in cale, s'allturl egMriunul inspre altul se plec spre sIrutIri

250 Dar buzele ei ro0.-s de par ca-s singerate.

Arald nu vrei pe sinu-mi tu capul tAu sä-1 culdTu zeu cu ochii negri ... 01 ce frumo§i ochi aiLas sI-ti inantuiu gâtul cu pIrul meuCu tine, ah cu tine viata e un raiu

255 Las sI mA uit in ochi-ti ucizItor de dulci.

Miroase-adormitoare Vlzduhul Il ingrèun'CACi vántul adunat-a de flori de tem troieneSi le a.sterne 'n calea reginei DunIrenePrin frunze el §opteste cäntIri aeriene

260 and gurile 'nsetate In sIrutIri se 'mprèun'.

astfel tot alIturi i call lor aleargIEa se asase dulce i greä pe a lui brat ...Vorbind de-a lor iubire, iubire all satPlecati unul spre altul treceau sburând prin spat

265 TI'ind ca doul umbre nemIrginirea larga.

* *

Dime() versnme u1tim, ce, n'at fi exclus s fi fost incercatä In anume strofe numai, si mai ales in finaluice lipseste din amändouä versiumle transcrise pinä aci, se gäsesc urmätoarele strofe si versuri izolate, une le foarteapropiate de te.xtul defmitiv, in doui manuscrise: 2262, 113 si 2254, 140. Le transcriem in ordmea v ersurilorsi a numerotatiei dm textul Convorbmlor:

22 62,113Pe-oglinzi de marmuri negre, un negru nimitezA fadelor lucire rIsbind prin pänzaRIsfrang o dureroasI luminä din luminä'Ce face el zidirea de jale este plinI

205 Ì chipul mortii palizi de prin unghere-1 vezi

Ei trec ca vijelia Cu aripi fIrI numIrlor aleargI allturi inspumati

Vorbiau de-a lor iubire, iubire fArà satEa se asase dulce §i grel pe a lui brat

240 rezemase capul bIlaiu de a lui umär

[ ..249, La. se-aplec spre t. 259. 'n frunze > Prm frunze etc.; - 26o. §i gunk > Cand &rile insetate

etc., 264. P.u.s a.t. usor prm spat.2262, 205. i chmul m.p. din once unghm Il vezi; 236, pash* > aripi.

www.dacoromanica.ro

270. Namtea lor se caseä paclunie de brad1) Pentru celelalte doud eprgrafe, informattum in:Nicolae Sulica, Isvoarele de inspira/te ale «Strsgoilor» 1w Eminescu, oimii (Targul-Mure9), V, 7-8, Martie-

Aprilie 1929.Iuban Jura, Maul in porta lui Emmescu, Paris, 1933, pag.

STRIGOII 447

22 4,1 4o

Cum ei mergänd ca va'ntul se ceartA 0 se 'ntreablNu vä'd in fundul noptii un punct [de] rumenearlDar simt mereu cà 'n suflet parunde o rä'ceall

fetele perite de-a mortii gälbeneall255 Ei simt c'a lor §optire-i mai slabä, tot mai slabä.

256 I° Arald 1 tipà ea lasä ca fata sl-mi ascu.nd2° Arald tipl ea 'n spaimä [las] fata sä.-mi ascund

Arald incremenise pe calu-i un scheletPainjenit ochiu-i de-al mortii glas etemFug call du0 de spaimà i vintului s'a§ternCa umbre str'ävezie e0te din infern

265 Ei sboarä Väntu 'n codri räsunA späriet

Ei sboarä'-o vijehe pe ape fä'r de vadNaintea [lor] se 'naltä i strigà vecbii raunti.Ei trec in repejune pe räuri färä' puntiCoroanele in fugl le fulgerau pe frunti

270 In urma lor se mi§cI pädurile de brad

275 Tärziu cäci faptul zilei in slavà se repede.

279 Frumosi incä §1. astfel de moarte logoditi

[Vers id.: O dacä* culcAnd * prin tainiti** *

In legiturl co epigrafele din Strsgori, manuscrisele dau inclicatit numai despre cel de al treilea din Indereptareu.kg:4 Transcnem din ins. 2306,43 urmátoarele randuri, al caror sera, judecánd dupi veciatati, le situiazi intre-Octomme 1875 Februane 1876:

A praepositio, dar care 0...au pierdut in mare parte natura sa prepositionalä, insern-neazA, altrd, la, ca,ri, de, §i exista incà in frazele: a casä., urlà a pustiu, miroase a brAnzI,vremea.4 a ploae, a ninsoare, este vrednic a mare intristare i lacrirni (:Pravila lui MateiuBassarab, pag. mnA [384], glava TÓH [378]).

« . .. cum de multe ori cAnd mor oamenii, multi de intr'acei morti zic se scoalA, de sefac Strigoi... » Pravila lui Matei Basarab 165z.

Exemplul prepositional de mat sus 91 citatul de dupa el apartin acelmasi pasa j, din Indereptarea Legii, indicat de-Erninescu, pe care-1 transenem din capitolul Pentru mortul de sd va afla Strtgot, cdruta-i ic arcolac, ce trebue i se facd

« .. . De ce lucrul acesta prea fara de lege 91 groaznic carele se face de bogati cre9tini nepriceputi, carele taste vreadnma mate intristare Miru-ma 91 ma' ciudesc 91 ma ingrozese a-1 povest. Grätese unii oameni nepriceputi cumde multe ori cand mor oamenn, multi de inteacei morti zic se scoall de sa fac Strigoi çi °moat% pre cei vii» 1).

www.dacoromanica.ro

2) N. Iorga, Istoria literal uris romiineiti conbmpo ra ne. I, 1934, pag. 239.2) Akxancini Bogdan, op. ca., Pag. 406.

-448 NOTE g VARIANTE

Dintre cele ce s'au scris pe tema Strigoilorlui Eramescu si se vor intalni la Bibliografie, un loc aparte se cuvineeruditului comentar, cel mai amplu si cel mai complet pân acum al dr-lui Alexandra Bogdan: Strigoii, comentar,Transilvania, XL, 3, IulieSeptemvrie 1909, pag. 129-146 si 5, Oct.Dec. 1909, pag. 381-406.

Alimentat la izvoarele literaturii universale si ale folklorului rominesc, comentarul acesta nu lasä mmic nets-,codit, din ceca ce istoriceste, poate al deslege sensul poemului errunescian Oricat de ispititoare, läsIm toatä aceastitidentificare a elementului istonc pe searna cititoruhu, don= sä se documenteze. Ne vom opri ntimai la doul amä-nunte, In care cercetätorul va'deste o intaitie sigurä. Vorbind de reflexele ce vor fi trecut din Edde in Strigoii, Ale-xandra Bogdan crede verosimill aceastä influentä. a Eddelor i indicä clrept izvor Mitologia lui Mogk.

Sunt insä, si am menttonat la timp, in versmnea Strigoit II (2262,176 v.), notate marginal, douä versari a-diror cunoastere 1-ar fi bucurat in deosebi si case räspund din cuvant in cuvant la ceca ce Eddele afirma despre.« Mania (gandul) i Hugm (anuntirea), cei doi corbi ai lui Odin»:

Cu aripi ostenite un alb s'un negra corbaci albl-i ammtirea i neagrä. cugetarea.

De un interes particular ni se pare si ces de a doua intuitie, privind pe Maria. Concluzia la care ajungeAlexandra Bogdan este cá in cadrul istoric, cu atentie construit, Emmescu a pus multe elemente imaginate sicä unul din ele e si figura reginei dunkene: « Aur, marmorä, zäpadä, vers, rai, murmur de izvor: e un vis, e ofecioarä visaii, care trecu prin fantazia poetului, ca un inger pun lama!». Nu e aceasta o Mane istorick caresi fi fost regina poporului rominesc ce se plämädea in secolul al VI-lea pe tentonul locuit i azi de el».

Excelentä intuitie, cu precizarea cä elemental acesta imaginat, clacl nu era istoric, nu era mat putin local, cu un.cuvant: biografic. Daci ipoteza noasträ, dela inceputul capitolului acesta, se confirmi i Strigoii in forma lor defi-

sunt opera rästimpului de febrilitate hrica dintre 15 Augustr Noemvrie 1876, atunci, alkuri cu toateclementele folkloric; istorice si comparatiste, cite inträ in joc, trebue si se Pak' seamà si de iubirea lui, din aceastävreme, pentru Veronica. Poema Pierdutd pentru mine, zeimbind prin lume 'red, scrisä, dinteo respirare, in aceeasivreme, poate aduce mai mult de o lumina.' pentru identificares acelui /user ce trece firm infern si la care se oprisesi'comentatorul. «... Zic se scoalä de si fac Strigoi ...» sunä epigraful, din care a läsat la o parte: «...omoarl pre cei vii». Or, lamentatia veronianä, de care am anuntit nu este, cand cauti bine, deck una din feteleacelai vampirism, atk de artistic sublimat In Sfrigoii. Sau, cu plasticele cuvuite ale d-lui N. Iorga, ale armintuitii nu dau niciodatä grey: «.. cand regma vie si moartä «inlantuie gatul ca pärul ei clad

vantul aduna' flori de tei» in calea dubcii umbre, Eminescu e in läcasul, pe care nu-1 poate pleas!, al proprieisale mbin »2).

i,'pentra a incheia ca un omagiu, pentru cel mai iscusit dmtre exegeth de pini azi, ai Strigoilor, si tran-scriem din incheierea stuchului attain& aceste ránduri excelente, in cutele ckora se poate adáposd si sugestia, ce.am schitat mai sus:

«Deci Emmeseu ca Goethe si ca atátia alti poeti a adunat din multe locuri, a purtat tot ce-acastigat prin lecturä si fantazie In sufletul On, care se trudea si se sbätea si dea o forrnä si schimba,adäuga, imbulzea i farm, pini dud esi frumos imbinati i hotarità opera noul origina.15 a poetului.Asa s'au parguit i s'au copt i o Strigoii».

act ca toati fantazia bogatä a lui, Eminescu este dintre acei poeti, carom tot Goethe le-ar fi zis:Pip bucurosi, daca.' nu trebue si cantatt in cäränle rätkite i intunecate ale fantaziei voastre subiectenouä, ci luati ce vedeti i auziti, ori cetitt scnenle altora, imprumutati deba ei i prelucrap. Aceasta afäcut-o doarä si el, Goethe, cel mat mare poet, incepand cu Goetz von Berlichingen i sfarsind CuFaust, ca Faust al san, pe care 1-a gäsit in povestinle poporului säu, cum a gäsit Emtnescu pe « Stri-gou» in credmtele poporulut nostru» 2).

nitivi,

«

www.dacoromanica.ro

ANEXE

29

www.dacoromanica.ro

SUB-MANUSCRISELE ELENA $1 MARTAA9a cum edithle Maiorescu au elimmat poeznle de juneti ale lui Eminescu, tot astfel editiile cite le-au incor-

porat, incepind Cu aceea a lui Mortun, din 189; au lunitat epoca aceasta deli debut pini la Conporbiri Lite-rare mai numai la cele 14 piese: oda pentru Pumnul, cele to poezii din Familia §i oda pentru Vodi $tirbey.

Adausele de poezii postume dite s'au fácut, Incepind chist Cu edipile Maiorescu, au usmirit, in primul rindun spot de lucear' i din epoca maturititii, nesocotind pe acelea dinainte de 1870. In 1902 Txtu Maiorescu depuneala Academie marmscrisele poetului i chiar in acel an apirea editia de posturne a lui Nerva Hodo9, cunoscutulistoriograf literar 9i functmnar in biblioteca Academiei Romine. Conturate, aproape toate i apartinind sailor defervend i limunre Erick ele eran socome totu9i ca nepurtind pecetea ultimâ a poetului. « Le-am dat numelede Poezli postume, scria Netva Hodo9, pentru ca si fie bine inteles ci s'au tipárit dupi moartea poetului, adicifad ca el si le fi putut revedea, pentru a le da forma pe care el insup ar fi putut-o socoti ca definitavi».

In 1908, in prefata editiei din Geniu Pustsu, Ion Scurtu, cel dintâiu, fa'cea mentiune de existenta unuia dincele doui caiete ale anexelor de fad'. Urmirind sá fixeze cronologia romanului ce edita, Ion Scuttu se intemeia peasernrminle grafice dintre Geniu Pustiu §i una din pomile submanuscrisului Marta, scriind utmitoarele:

Versurile fac parte chnteo poezie foarte puenlä a poetulm, pe care nici el n'a crezut-o vrednidide publicat; ea poard titlul cam cinder de «Local anpelor» 9i face parte dinteun cidu intreg de poezdale unei vitae fragede; poezule datate cu clifenti am intre 2865-1870, sunt evident copiate, p Incafárá vreo intrerupere de tamp mai mare; ele mai sunt p numerotate, 1-35 (vezi Ms. Acad. Rom,2259; ff. 26-39). E foarte probabil cá poetul le-a copiat prin 1870-1872, câci gis= intre ele poeziaInger de pazd cu textul din roman, in afati de uncle deosebin de expresie neinsemnate, precum i textulpoeziei Venere ,ri Madond, intocmai cum e publicad in e Convorbai Literare» la 1870 dep In manuscrse datad 2869».

Lisind obiectulor de aminunt local lor in desfá9urazea observatidor ce urmeazi, sá retinem, doar, credintalui Ion Sc-urtu cá Locul arrpelor, deci copiad cu toate onorunle, nu fu socotid de Eminescu « vrednici de pu-bhcat». In 2905, Bane Chencli, functionar, 9i el, la biblioteca Academiei Romine tipi'rea o noui editie de PoeziiPostume. Neurmirind sá dea o echtie critick ale card greutitl le formula cu siguri intuitie 9i le evita cu o pri-cepere incercatk' Ilarie Chendi adause textelor editiei lui Hodo9, pe Lingl poeme de proportie (fie 9i in venduni demulte ori nu perfecte), 9i multe din poeziile in adevär dinainte de 1870. o Cetitorul va vedea u9or, spunea IlarieChencli, cá aici este Eminescu cel tn cel imperfect, nerevizut de el, nict de alth, eel fragmentar i i ntun

ceea ce era 9i nu era adevirat, cum se va vedea de asemeni la locul sin. De retinut mimsi cá a9a cum a pro-cedat ca dic.hisirea unora din Postume (cf. in deosebi Ondina) a procedat 9i in selects aplicati sub-manuscri-sului Marta, retinind numai ceea ce i se pima di este cit mai putin imperfect Credinta ci Eminescu 91-aimpirtit opera in clase, una vrednici de saloane 9i alta de gimar' ie, ca pe vremea Cenu9eresei, credind favorizatide Maiorescu, odati ca tipirirea hntáilor Postume (cf. Dalila), 18i umbla drumul mare.

Apa de mult di G. Ibriileanu, indiu in studiile inchinate editulor din Eminescu ci dupi aceea In prefataeditiei sale din 1930, ajungea (cum s'a vizut in capitolul respectiv din introducerea noastti) la concluzia cá Emi-nescu nu 9i-ar fi tipirit poeziile din adolescend «in volumul scos de el insup». Cel care, dupi Scurtii, a semnalatexistenta amindoror submanuscriselor (socotindu-le, adevirat, drept unul) a fost Gh. Bogdan-Duici. In Datma(VII, 7-9, Iulie-Septemvrie 1929), nurnr inchinat lui Eminescu 9i sub titlul: «Duiteale hu Eminescu Simple

note, I.», emeritul cercetitor seda:o Se 9tie cá biografil psichologSti pun mult temem pe cronolognarea productiei literate. Firi cro-

nologisare descrierea exactä a unei evolutii, fie indelungate, ca de ex. la Goethe (si zicein: in operalui Gundolf), fie de scurti duratii, nu este cu putmd. Cind apare in operi un sentiment oarecare, and

29*

www.dacoromanica.ro

452 ANEXE

apare un simplu cuvant nou, fad si fie de aceeasi insemnitate, avem in fati cate un moment evo lutivde pret.

Färl s cugete la asa ceva, ci pentra propria sa contabilitate poetica, M. Eminescu, la un momentdat, si-a scris in anal 1870 poezule sale lute= catet, din punctul de vedere aritat, destul de impo rtant_

Cronologia din acel caiet incepe cu anal 1865 si se sfarseste cu anul 1870.o copiez pentru cei ce urmäresc evolutu. 1 anume In ordmea In care poezide se 'nsiti In manu-

scriptul academic 2259. Din acestt fare am numat patrusprezece poezii nu au data, treized fi una o au.Se va observa usor cà titlunle variazä, al se dan scurte indicapi de complexe pierdute (de ex. la SteauamaSii») etc. Urmeazd luta incep8nd ca poeta «Elena» §i sfdrftnd ca «La moartea Neamfu», du pa careGb. Bogdatt-Dtacd incbeia: Aceasta-i scara pe care Eminescu dela 1865 s'a urcat pan la Venere fiMadond (1869) p Noapte (t870)».

retinem, din randurile de mat sus, afirmatia despre existenta unui caiet din 1870 (cand sunt doul: unuldin 5867 i altul din 1870) ca si ipoteza el Eminescu p-a copiat caietul « pentru propna sa contabilitate», i siaducem, In urraa acestui ink istonc i acestor citate elocvente, urmitoarele precizin:

In ms. 2259, ca In atatea altele, se afli pe langi file de Waite epoci i caiete ututare i autonome, carora levom spune submanuscrise (s. ms.). In cazul de faa i dupi numele primei poezu chn fiecare: s.ms. Elena i s.ms. Mar ta.

S.ms-ul Elena e un caiet confectionat de autor 19,5 cm. x 16,8 cm. numerotat I--14 file, hartie créme, indoitlung, purtat la drum p poate chiar trimis cu posta. Un rest de marci de 5 bani pe f. 54 v. si de desubt unE majuscul, de inPri4, intrigheazi. El e transcris, ca aprorunatie in 5867, dupä data ukimei piese: Resignafiune,traducere din Schiller. Scrierea caligrafica, acad. Cuprinde, cum se va vedea mai jos, 6 poetne.

S.ms-ul Marta e un caiet,confectionat tot de autor, 23,8 cm. x 19,2, cm., legat indatä dupi celMalt In ms. 2259, nu-merotat In continuare dela f. 15-51. Cuprinde 37 file (74 pagan), intaia filá llsaa copera, (acoperitä de ciome aleunei strofe din Panorama defertdautalor), pe verso copertei, lipitä. de Eramescu, o Insemnare vienezl, referitoarela silt de muzee. De fapt, e vorba de o salä a III-a In care se aflä tabloul lui Frans Francken bltrartul: Cresusarati inteleptului Solon, bogitule. S. ms-ul Marta e transcns parte in 1869, parte In 5870.

Conservat mult mai bine ca precedentul, el cuprinde copia caligrafici (cum se poate vedea si din facsimile)a pot-71110r dintre 1865-1870, numerotate dela I-35, dupi care pe filele amase se mai transcriu, nenumerotate

intr'o epoca.' putin mai tárzie, poezii pe case le voia anexate aceleiasi varste, p ciorne de poezii ce se sitmazimai tárziu. Talunle poezillor subliniate ca cerneali rope. Cu cemeali rope sunt numerotate si parte din poezli.

Credmciosi principiului de a introduce cat mai pupil arbitrar In prezentarea manuscriselor si In donnta de areintegra, cand aceasta a existat, manuscrisele In unitatea lor, am copiat cele douä submanuscnse, pistrandu-le catmai multe din particulantäti: datarea in forma si locul originar, numerotatia poemelor pentru s ms-ul Marta,numerotatia strofelor fäcuti de En-unescu etc. In subsol am asezat variantele simultane. Cum uncle poezit se pre-zentau i in versami antenoare, in alte manuscnse, toate aceste forme comphmentare le-am trecut la sfarsitul

Anexei», in « Note». and corectänle sunt ulterioare lui 1870 si se vor intAlni in poeme mai tarzii, (ce se voredita la « Postume»), le-am rezervat ardor forme ultime, pästand s.ms-elor dela 1867 5870 caracterul lor deepoci. Asa e cazul, ca si ham un exemplu, ca Ondina. Pe de ala parte, Ondina figureará In amánodui subma-nuscnsele, purand aceeasi datä 1866. Socotincl, intru inceput, cl a o reproduce de doui ori ar fi i excesiv sianticritic, am raportat forma mai veche, in chip de variante, la forma mai noui, aceea din s.ms-ul Marta. Abiaatunci am avut categonca vizainea insuficientil sistemului statistic. Ondina I din 5867 este o formi de sine stitä-toare, pe care Ondina II din c ca 1870 o depäseste, asa cum aceasta va fi depisiti de acea formä de mai tásziu,ce se va numi Ecoul din fereartrd (in care apare, intercalati, p Sara pe deal) §i care va fi publicaa in Postume. Cume una din compunerile, de proportie, din tinerete, am socont el e inai bine sä läsalm cetitorului, intreagi pla-cerea de a urmar" variatule dela o forma' la alta. altar cand sunt ortografice, diferentele Inca sunt instructive. Dinamandoui anexele hpsesc, apoi, acele poezii care au fost ttpante de Erninescu. In cazul acesta, am läsat In sub-manuscnse, titlul, ca niunirul de ordine, dat de Eminescu (pentru s.ras-ul Marta) iar textul, dirnpreuni ca atri-butele lui originare (numärul de ordme, numerotatia strofelor, datarea) 1-am detasat la capitolele respective ale Apa-ratului critic. Asa cu: Elena (de fapt: Mortua est l), La o aril:id, etc. (din s.ms-ul Elena), ca Mortua est II, Glad su-fletu-ms noaptea (de fapt: Inger de pazd),E ingerul taSc or umbra ta (de fapt: Inger fi demon) . . . La Heliade etc., etc.(din s.ms-ul Marta).

Dm donnta de a pastra cat mai mult din fizionomia origmarä, a submanuscriselor, am asezat cele catevanote lamurftoare la sfarsitul Anexelor, inteun capitol aflame rezervat.

Importanta acestei restituiti nu va sapa desigur cetitorului. Ea are privilegml cit rezolvä intrehari capitale,ca aceea a cronologiei, pe care tiplrirea postiunelor, la voia intamplini, o destritna. Coroborarea acestor texte,ca variantele, ca notele p ca sugestule margmale, ale reviztuni din 188x, Inläturi ca nefondaa asertlunea, careiaIbräileanu Ii dase o atat de categoricit formulare, dupi care Eminescu nu si-ar fi publicat In volurnul scos de « elInsusi», poezule de junetä. Pentru ce atuiaci aceastit ordonaa còpie, pentru ce multimea variantelor, pentru ce

www.dacoromanica.ro

Firä si mai vorbim pi de acel seas embnonar, pe care-I repreznatá senerde de juneti p despre care, cuadla cLreptate, vorbea in discursul &Au de receptie Edmond Jaloux: «... S'ar zice ca." vasta Intreagi a unui scrntorarc de scop sä justifice imaginile, ennotiunile p donntele adolescentet lui. Cei mai personah, cei mai man

n'au procedat alttrunten: Goethe a terrrunat Faust, odati cu viata, in scnsul a a volt si expliceinamtc de rnoarte, consecintele p avatarunle intämlut Faust, la care a lucras din juneti pi case n' u era altceva deat imagina acestei junen

SUB-MANUSCRISET.F. ELENA g MARTA 453

reluitr- desivitsinle, pentru ce revizuirile sau cel putin lecturile tirzii din 1881, in plina maturitate lirici?De n'ar fi clecAt pentru =pia lut plicere i paitru induiosata lw confruntare, i inca s'ar fi cuvemt si-i respectimdezideratele. De n'ar fi cleat pentru a surpruide o epoci din creana i atelicrul six' de adolescent si Inca- se cuveneasi le restituim autonomia. Or, lucrul se pare si fi stat cu totul altfel. Eminescu s'a gindit prea adeseapublice volumul. Si titlul « Lumini de luna», rezervat prin preajma lui 1138o i s-ms-ele ordonate cu nenumiratelecdpii caligrafice, si mirturia, din 1883, de sigur, ea. ar fi vrut sä-si npäreasci articolele politice, revizute i cu oprefati istorici despre xenofobia la Romani, confirmi opmia asa de plastici a lui Buffon dupi care gemul inseamnio cit mai mare aptitudine de ribdare, de unde evident i caracterul lui metodic 1). Excesul de pudoare al editonlornu-si are locul in cazul de fati. Nimem n'are dreptul si se substitue vointei poetului, pe care editule entice raaimult ca oricine, swat tinute si o implineasci din hteri in litera.

Evident, productia &are 1865I 870, a lui Emmescu, nu este numai aceasta. Ea se va comasa in anexe ulte-rioare, asa cum o paste a intrat in « Notele» anexelor de fati p asa cum se va proceda si la celelalte epoci de dupi1870, pnn anexe respective. Pentru ca dupi aceasti tnere organici p logici, ceca ce rimine sa constitue mareasectiune a Postumelor.

sa-pi

www.dacoromanica.ro

ANEXA I

SUB-MANUSCRISUL ELENA2259, 1-14

ELENAcf. capitolul Mortua est !, pag. 299

LA 0 ARTISTAcf. capitolul respecdv, pag. 265

SERATA

L'al orelor albe sirag razkorSe 'risk cele negre si muteCe dantI 'n coturne turnurele lorPAllite, sublime, tkute

5 noaptea din noriPe-aripi de fiori

Atinge usoarà cu gandulPà'mantul.

Pe-un cal care soarbe prin foc10 Din ceata pusde si rece

Un june pe vanturi, cu capul in jocCu clipa gandirei se 'ntrece

calu-i turbatSbura necurmat

15 Manat ca d'a spaimelor zang.,Baranä.

Pe arripi de munte i stand de asphaltPalatul se naltà, se 'ncruntà

crestetu-i negru i crestetu-i nalt20 De noun i ani se 'ncAruntà

Dar astäl-zi e viu'n ton auriu

RäsunI din umbra cea mareCantare.

r. marginal, echivalent p. §irag rbitor cor: ); 3. Ce joad 'n cotume turnurele lor; in dreptulV. 5-4 acoladd fi semnul intrebdrii ?proiect rezolvat margmal, dreapta, prm: Ce poarta' in suflet mystere d'amor,ce se inttilnefte in Ondina II; 13. i calul turbat.

www.dacoromanica.ro

Strofa 41-41, e reluatd marginal, cu gdndul de a figura in Ondina II, in urmdtoarea formd, cm aproximalie re-constituitd, dar hl cele din arma a renunfat la ea:

sutil mai tare §i imbli mal greuPe-a codrilor cale drite* (a)Din stance bucati batea vállor hiuSe surp', se dstoama sdrobite (b)

Sus tanga palatVezi calu 'nspumat

El geme 'n genunche pe-o brand (c)Pe stand (d)

(a) Prin fnmzi* potime§te piciorul > Pe-a valor* > Pe-a codrilor etc.; (b) Se stup, se rastoarna iutlá cu-vuet; (c) Resgeme i cacle pe-o brand; (d) In stand.

SERATA 455

25 In mii de himine ferestrele-i ardPúa cari se väld trecatoarePriri tactol cântärii sublime de bardCum dantä la umbre upare

Cum dantä usor30 Ca ritmii in sbor

Palatul nota in raagieAurie.

Ca cerbul ce s'altä in crestet de standUrmat de sälgeata-arzItoare

35 Ercalul ce trece präpastii adiindIn sboru-i puternic si mare

Cu nata arzändCu coama pe vänt

Odafl-ncä. pinten 1-impunge40 S'ajunge.

suflä mai tare si imblä mai greupieptu.-i se imflä mai tare

La inimä aleargl tot sängele räuochii se sting de 'nfocare

45 Iar längI palatEl cade 'nspumat

Resgeme i cade in brAncl:Pe stand.

lar junele sare usor de pe elSub manta-i purtând raandolinlCu mima plink ca cap usurelCu fata fazIndI i plinä;

De grile de fierAl meu cavaler

S'avântä cätänd pe fereastäS'adastI:

www.dacoromanica.ro

456i SUB-MANUSCRISUL ELENA

In clreptul v. pp: acoladd ,ri marginal: amoru-i fidel? proiect rezolvat in Ondina II.63. cf. acelasi vent pi in Ondina II.La Alsip strofei 4-88 acoladd, din momentul in care lucreazd la Ondina II, Pre" nimic spectficat. Dealungul, mai

la skinga: Vederea, auzul, siniturde nobile. Estetica, insemnare tu scrisul intdiului an de Viena, strrsul Epigonilor,find legelturd, poate, ca poema de aici.

Ca ginduri panicle din ore dalbeSboarä dantandele fiinte albeSant aromatele suflete line

60 Incinse 'n fluturii de pe 'n grädineIn coruri nimfele cantä la horeSi gem in lirele blande, sonoreAscunse gándure pe dor pe duelTriste i pallide ca o näilud.

65 Apoi In citere ele 'ncordaräSi plin. §i limpede incet cintaräGlas a trecutului ce inseninäMintea cea turbure de ganduri plinä:

Pe raul dorului mánat de vanture70 Veni odat'

P'un vas cu vaslele muiate 'n cant=Lin Inapärat;

Venit-a Regele sä calce väileatand o sor

75 Eroi se 'ninimä §i piing femeileD'a lui amor;

El furä muntilor ecouri tinereCantul la dor

Räpe§te buzelor naivei Vinere

80Vorbe d'amor;

Pe munti in negurä, pe stä'nd de cremeneEl a cätat

0 albà vergine s5.-i fie gemeneSi te-a aflat;

85 Tu qd simti[ri]lor sororä gemeneSufletul lor

Regele inimei trebui säli. semeneCa vis cu dor;

In tine vede-se cà e in ceriure90

Un DumnezeuPurtand simmetria §'a ei misterure

In gandul säu;

www.dacoromanica.ro

Valhaide mult0 tu vis d'amor

tu nod' metalinäDinteun cant de dor

Tu visare 'ntearipatiCe venisi incet

SI fil zei adoratäMinth de poet

Si fil cantec d'armonieSufletului lor

SI fil mi. ce invieRaza ochilor.

Steaui de scantei divineCe din eliseu

pierdu dintre lumineBlandul Dutnnezeu

Pi ca dulce sä räsuneInteo vraji rea

Pentru mime nebuneDulce vocea ta

SA stea stelele lucindeDin curs lin usor

SAji asculte tremurandeantecele lor

In legdturd cu versurile 107-5r2, urmdloarele gloseSeraph: putere mima complexul lorCantec: legeStelle:Soarele: tot 9111

107. de fapt adorä bud: incongi6ri;

SERATA 457'

MAna dar coardele unele 'ntr'alteleMânä-le lin

CAci ca In sufletu-ti n'a gAsit alteleRegele Lin

CAntA cu sufletul ce-1 varsA belleleand plAng d'amor

SA' creazA lumile, sA. creazA steleleCA.'-i tactul lor.

Curti sboarA ingerii din stelle 'n stelleBarzii sbor, fluturA pre'ntr'a lor beleDin lungul horelor amestecateBarzi[i] ridic a lor glasuri b'Arbate

05 Arpele 'n cAntece par cA se sfarmAand gem cu sufletul, cAnd zic d'alarmA,Musica sferelor serafi adoarAmima lumilor ce-o IncongioarA

Dupd e. roo, ulterior, dupe' ce s'a sfiiryit transcrierea Intregului poem, un semn de raliere, ce trimite la margined filrantmioare (y) uncle se aflii scri s: Cantul Musica rirmeazd urmdtoarek 6 strofe, reluate pe margmala filei 6. Ix tran-scrierea dm Marta, ele lipsesc. Ca serif., se situiazd dupd iranscrierea Ondinei I. Le ayezdm fag In fa/a, loen . larneputdnd ft determinat al/mm/en. (cf. ji facstmilul dela pag. cuprinzdnd forma din coloana a II-a):

O Valhaide nemurindiCe prin glasul täu

Por ti cu mana-ti albi, blandaSoartea unui zeu

Tu stipana de iubireZeului Amor

Ce ti-I dede fericireaInger päzitor

Tu gandire rat:Acid.Din planul lurnesc

Ce-o ficu nesivársitiGemul zeesc

Te-a trims DutnnezeireaC'a s'o sIvargesti

Ce Iasi 'n nensufletireSA insufletest

Implineste-a ta soheDamn* de Orfeu

Fi ca tairuc si acheDulce glasul tiu

Si vezi piatra tremurandiDulce voluptos

S'auzi marmufa" 'ntonandiCant armonios.

mars:male, ce yin, poate, de Ondina

Colorile: legile.

9 5

100

www.dacoromanica.ro

109. DucAnd in notele de fericire, rxrII2 ulterior, dupe transcriere: desvoltate in 4 versuri, ce se intdlnesc inOndina II. 141. $i cum din zileie poedci june; 142. A idealului ese minune; De observai cd agate forme

_prime, dm :Awl se rdntlilnesc In Ondina IL

458 SUB-MANUSCRISUL FT.FNA

Dictänd in cIntece de fericire110 Stelelor tactul lor sa le inspire

§i-apoi cum colorile le-adun-un soareConcurg cäntarile inteo cIntare:

OndinaCu ochii de dulce lumina

115 Cu bucle ce 'nvalue 'n aurTesaur

IdeePierduta 'ntr'o pallida feeDin planul Genesei ce-aleargä

120 Ne 'ntreaga

SI 'nvii viipiatra de care Ad tirnpii

Si tot ce mai e 'n nesimtireIn fire.

'125 Vin dark*Cad ochiu-ti e vieata i para

sufletu-ti dulce magieCe 'nvie

SI cânte130 Ce secoli tacit inainte

S'a muntilor cre§tete nalteSI salte.

Si din amestecul de vise dalbeDe 'ntre dantândele fiinte albe

135 Ese ca cântecul dentre suspineRegina albelor noptii regineParu-i ca aurul fata 'ncadreazaCununa 'n undele-i se furi§eazä.P'o lira ging* i arginde

1440 Mânuta-i coardele le 'ncurcI viePrecum pin zilele poetici juneA idealului imblä minuneAst-fel prin notele lirei d'amorGlasul ei tremuri dulce, u§or:

www.dacoromanica.ro

6,44;4.:e:14,-11c,, ce,

Feo

e1:64-4JcL-

(A I a.e,..11_

ckcjit- ,..6a/1,kez-

qe efte.;

xi,

Yi( VI VL

9?44 "4444. ;.1

,ort a/1",.....;r<,L.

a), fC-+

";- e 0.4.1

tLt

qat.. .

49i

,oxxic,c,A

.STZ,S5.e:

(Yq

twarivc. C X id if.o.

:-(7 ).1- c.1.4

e2t 7t_ 2r0.

.

9 J---'

,./

-

16--a

4- L.;

. ez.-3.sn,^ssZr-wd.:

ManuscriseIe Academiei Roniane Ondina I 2259,6

SERATA 459

,

D

,p;f's

Vte a 1/41'

o

:

- e....-444:""

.

i

Za,--

,

"""s

SERATA

tr,

www.dacoromanica.ro

460 SUB-MANUSCRISUL ELENA

46. Bucle 'ncinse In cununi. 175. Ce Inda o pierde pe-un sin de mormânt.

145 Eu nu voiu s'A fiu o zeeFrunte 'ncinsä in cununiCi glas jalnic de femeeCare canta 'n dor nebun.

Voiu sä cat in lunga lume150 Frunte albA sä desmierd

cum eco pierde-un numeIn ea gandul meu sä pierd,

S'A innour fruntea linACu duld vise de amor

15. Pan a mortii albä. zataImi va rumpe irul lor.

Un murmur feeric desmiardA. voiosA salei t'Acere senin'ADin bolta ferestrei arcate pompos

160 Un eco vibrand mandolinaUn eco usorSetos de amor

Se 'ncurcá intr'a mandolei strunáNebunA.

165 toad viata lui, tot ce-a culesDin unde, din munte, din valeTot sufletu-i june, tot scutnpu-i eresIl pierde in coardele sale

Värsandu-1 cu dor170 Plangand razAtor

El cantä cu buze de miereDurere:

De ce nu-s o floare uscatA de vantpalla ca fruntea pe moarte

175 Ce mila o pierde pe 'n crud de mormantCu miros strivit, fárA soarte

C'atund m'al. luaLa mine-ai &Ata

Gindindä cum e trecátoare180 O floare.

www.dacoromanica.ro

RESIGNATIUNE 461

Dar eu sunt copa un tainic amorCe arde 'n o inimä junä."Un glas de pe buze aprinse de dorO minte pustie nebunä.

485 Si dulce desantPe coarde d'argint

Cind pálida mea nebunieInvie.

Dar am o câmpie ce undoe 'n flori190 Câmpia sperantelor mele

Acolo te-a§teaptä rAzandele zortPletindu-ti coroanä de stele;

S'aduct pral amorDe v..eatà." flor

195 In câmpul ranrelor vinäOnchnä I

66 Oct.

AMICULUI FILIMON ITIAcf. capitolul respecdv, pag. 278

JUNII CORRLTPTId. capitolul respectiv pag. 274

RESIGNATIUNE(: din Schiller :)

Si eu nä.scuiti in sAnul Arcadiei §i. mieNatura mi-a jurat

La leagänu-mi de aur sä-mi dee bucurieSi eu näscuifi in sinul Arcadiei dar mie

'5 O scura primI-varä duren i numai mi-a dat.

Odatä numai Maiul vietei inflore§teLa mine-a desflorit

zeul lin al päcei, o lume mä. jelesteBella mi-o aplead., lunaina-i asfinte§te

10 iasma-i a fugit.

Acuma stau pe podu-ti vede 'nfrico§atä.Pe podul täu pustiu

Prime§te 'mputerirea-mi fortunei adressatä.Ti-o nnapoez néattinsk' §i. nedissigilatà

t5 De fericire 'n lume nemica eu nu §tiu.

www.dacoromanica.ro

462 SUB-MANUSCRISUL ELENA

Si Tronului in preajmà ridic a mea-accusareO lude voalat

Pe steaua-aceea merse senina zicältoarecumpAna dreptätii o porti räsplätitoare

20 De secoli intronat.

Ad se zice-asteaptä pe cei ri späimântareCei buni sunt fericiti

A inimei adâncuri vei da la 'nfätisareEnigmei Providentei vei da o deslegare

25 Vei tine socotealä de cei nenorociti.

Ad espatriatul o patrie gäsesteA sufferintei cale spinoasI s'a finitDivina fila, care-Adevärul se numesteCate putini o-adoarä, multimea-o-ocoleste

30 A vietei melle repezi frAu iute a oprit.

«Içi räsplätesc imi zise in vieata viitoare«O, DI-mi junetea ta

« Nu-ti dau nimic acuma fär d'astI indreptareLuai avisu-acesta pe vieata vittoare

35 SiIi jertfiiu plAcerea din tineretea mea.

« Dä-mi mie acea femee scumpä inimei tale«DI-mi mie Laura ta

«De gropi dincolo-amaru-tt luce cu 'ncämätaresangerand, rumpind-o din inima-arzAtoare

40 Plângeam cu hohot insä am dat-o si pe ea.

« Aceastä-obligatiune la morti e indreptatäRIzind lumea zicea

« CAci nu vezi mincinoasa de tirani cumpäratI« Umbre ti-a dat in loc de ferice-adeväratä

45 «La terminu-ästui cambiti tu n'ei mai esista.

Istet glumia o oaste de serpi derâzlitoare« Naintea unui caos de ani zeificat« Tu tremuri. Ce sunt oare zeitätile tale« Slabului plan al lumei scorniri mântuitoare

50 «Ce 'ngeniul umanei nevoi a 'mprumutat.

«Ce e viitorimea de gropi inväluità« Veda ce-i cu care desert ni te fälesti« Märeatä pentru cA e cu coji acoperità« A spaimelor-ne proptii umbrI 'nuriesitä,

55 « Pe-oglinda cea pustie a conscintei omenesti.

www.dacoromanica.ro

80

85

70

75

80

85

90

RESIGNATIUNE

« Icoani mincinoasä de finsi vietuitoareMumia timpului

De balsamul sperantei tinute in räcoareaA gropei locuintä; nu acestia oareE zici tu nemurire 'n febrea delirului [?]

Si pe speranti pe cari desminte putrezireaBunuri sigure-ai dat

De §easse naii ani moartea nu-§i sine ea täcerea?Vazut-a de atuncia veun mort reinviereaSA-ti spunä el dincolo vei fi recompensat ?

Vizuiu cä sboati timpul spre tärmurile taleNatura inflorind

a rämänea in urmä-i cadavru demn de jalea neci un molt nu ese din umbra gropei saleSi totu§i credeam tare divinul jurimán' t

Or-ce pläcere 'n lume ti-am junghiat-o tieAcum m'arunc la tronu-ti acel judecatorCad surd despretuit-am a lumei flecirieNuma. 'n a tale bunuri credeam cu frenesieAcum cer recompensa-mi divin räsplätitor 1

« Eu imi iubesc copii[i] cu ègall iubireDin sfere neväzute zise-un geniu divin« Swat donä flori, el zise, ascultà Omenire« Sunt douä flori espuse l'a omului gäsire« Speranta-i una, pe-alta Plicerea o numim

Si cine-ali fránt in lume numai una din elleCea-laltà n'o aveti.

Cine nu poate crede sä. guste. E-o pärereEternä ca §i lumea. Renunte cel ce sperà.A lumei istorie a lumei e judet.

Tu ai sperat, räsplata t_i-a fost dar acordatàSperanta-i bunul care norocu-ti destiniPutu§i sä 'ntrebi pe-ai vo§trii filosofi vre-odatäCe se refusä unei minte 'ntraripatäNeci insu-Si vecinida nu poate reclà.

.r867. April.

46s

www.dacoromanica.ro

ANEXA II

SUB-MANUSCRISUL MARTA2259,15-51

t. DE CE S.A. MORI TU?

i. Tu nu egti frumoasa Marta, insa capul tau cel blondCand se lasa Cu dulceata peste pieptu.-ti ce suspinaTu imi pari a fi un Inger ce se plange pe-o ruinaOr-o luna ganditoare pe un nour vagabond.

5 z. Astfel tred gi tu prin lume ca un basmu de proroc 1Egti s'Arad.' dar bogata, egti mahnitá dar seninCe sa plangi? De ce sa mori tu? Ce poti oare fi de vinäDaca fata urata, pe cand sí:bit de foc.

Cand ai gti tu cat simtireaqi i privirea 'nduiogatl10 Cat te face de plIcutà gi de demna de iubit

Tu ai rade printre lacrimi ascunde negregitIn cosita ta de aur fata-ti dulce gi gireati.

Altele sunt mai frumoase, mult mai mandre, mai bogateDar ca marmura cea rece nu au inimà de fel

15 Pe cand tu egti niirni suflet. Egti ca ingerul fidelCe pe cel care iubegte ar veghia 'n eternitate.

terge-ti ochii blonda Marta ... ochki negri doua steleMari, profunzi ca vecinicia i ca sufletu-ti seninO nu gtii cat e de dulce, de duios gi de divin

20 De-a te pierde 'n ochi-acegtia straluciti in lacrimi grele.

Titlu: Marta > Blonda. 3. Eu aud pare-ci plänge tristul geniu de luminä; 4. Luna dind se primbralene peste luciul vagabond > Or-o lunl gänditoare peste-un luciu vagabond; ta. In cosita ta de aur, fata tacea vinovati > I.c.t.d.a. fata ta cea supiratä > I.c.t.d.a. fata ta inseninatä > I.c.t.d.a. fataii dulce si vicleani. (ultimafama c.ca r88%); 13. A.s.m.f. mult mai albe, mai bogate; 15. P.c.t I...e.n. suflet, esti ca ingerul fidel; 17. Nutnai plinge blondi Marta! negri doul stele; 18. In ei arde-eteriutatea si-al täu suflet mare, lin > Stintprofumzi ca vecirucia, mare ca sufletu-ti 20. De-a privi in ochi-acestia innecati de lacrimi rele;

www.dacoromanica.ro

DE-ASI MURI OR DE-Al MURI 46$

6. 0 surazi, surazi °datai a te pod vedea ... o santa,O martirä ce surade printea lumei dor §i chinPe cand ochiul ei cel dulce §i de lacximi inca. plinSe ridicà pentru-o ruga catea bolta instelatä.

25 7. Ai suras?! O! e§ti frumoasä inger e§ti din paradismi tem privind la tine , cad ti-o jur: nu m'a§i mira

Dac'ai prinde aripi albe §i la ceriuri ai sburiPrivind lumea cea profana cum se pierde in abis.

80. Dec.

z. DE-AS MURI OR DE-AI MURI

r. Co bucurie trisa te tin acum in bratePrivire in privire §i san la san träimSi gura ta-mi surade §i ochii t'AiCiad tinem fericirea pe san cum s'o iubim.

Dar de-oiu muri vr-odata copilä ganditoareCrezi c'o sä 'ncet din stele mai mult a te iubiS'o sä petrec in pace prin liimile de soare

In care-oiu däinui?

Nu, nu copilä. scumpa 1 De-i auzi in noapteCand vei veghia in ruga la candela de-argintDe-i auzi cum trisa' aripa unei §oapte

Te-atinge aiur nd,

De-i auzi vr-o arpä sfärmatá, plangatoareVuind ca jalea neagra ce geme prin ruiniSA' §tii cà prin a noptii de intunerec mare

La tine draga' vin 1

Si sá-mi deschizi fereastra sà txec o boare sanaPrin oalele uitate de vestezite floriSà mangaiu cu suflarea-mi a ta fatä

Ochii täi ganditori.

Dar de-i muri tu inger de palia. luraina.'O ce m'a§ face-atunda marite DumnezeuO s'a' te plang cu vantul ce fluiera 'n ruinä

In rece sborul sau ?

24. Se lidia ca o rugl: etc.; 25. A.s.?1...01e f e3ti un inger e3ti un vis; /6. Eu ml tem etc.;17. de j'ay: Daca-i (riel).

DE-Ay MURI etc. Titlu: De-a3 muri sau de-ai muri; 2. 3i si.n pe sin trlim; 3. Si gura ta m'atrage-3i ochii etc.; 8. In cate-om vietui? xx. suflarea une 3oapte; 12. Te-atinge tremurand; 14. ce jipi-prin ruini; 25. al noptii > a noptii; zo. i sinu tit ricori. Marginal nylon rolu, mai tdrziu, dar nerlar:

si má uit o umbri sA sorb amorul*;Stroftle inel, barate m'en rofu, la o revive ma: teirzre (c.ca r88r); zr. Dar de-ai muri etc.; 22. 0

anare Dumnezeu;

30

5

10

15

-20

www.dacoromanica.ro

466 SUB-MANUSCRISUL MARTA

Inger venit din ceriuri, oiu plinge al tau numeL-oiu s'a:mana 'n flori pa1ii i 'n stelele de focCinta-te-a§ ca §i raul cel scuturat de spume

In nopti ce stau pe loc.

i a§ primbla durerea-mi pe mari necunoscutePrin stanci ce stau in aër, prin munti cu cap de fierPrin selbele batrine §i prin pustii tácute

Prin nourii din ceriu.

Pan' ce batean §i palid, cu cap ple§uv ca stancaA§ rumpe de pe lira-mi coarde ce nu mai sun

a§i culca in piatra.' mima mea adancaCu dorul ei nebun.

180, April.

DOI ASTRI

Am vazut doi astriStralucind albastriLa un inger palM'a 'nnecat seninulS-am privit divinulLumei ideal.

i mi-am zis in mineInger cu lumineSteaua cu norocStaii ah stai in caleSufletu-mi e jalemima mi-e foc.

i86, lui.

27. anta-te-vom cu riul ce =upe 'n albe spume > Cânta-te-as Cu al mArei sán sguduit de spume; de faptantate-vom (sic); Cántate-as (sic); 28. Un fátm fär-de noroc I > Un tärm ¡id noroc I 29 Si voiudurerea-mi prin mäti necunoscute; 33. Pán' ce báltrin s.p. cu capul ples ca stinca; 34. Voiu rumpe de pe-etc.; 35. Si oiu culcá etc.; 36. Si capul meu nebun.

DOI ASTRI. 8. Inger de lumine; 9. SteauA de noroc.Concomstent Incearcd o a doua formd pentru sir. 2-a, dar o pärdre,tte:

Zisu-ti-am eu tie;Inger de magie

marginal strofa a 2-a e reluatd aproape In forma, ce se va Inteilni In versiunea din 22Th 302; dar cu o ortografie de-tranzoe :

Si mi-am zis in mineInger Cu lummeOchi cu-adánc noroc,Din a vietei tale (a)Infloriti caleCum nu stai in loc?

(a) O, pe-a vietei tale

25

30

35

5

10

www.dacoromanica.ro

5

10

15

PRIN NOPTI TACUTE 467

4. UNDA SPUMX

i. Unda spumI, vIntul treceCu suflarea-i rece

Peste marea ce suspinäTrisa dar seninI.

z. Cum nu-s vintul ce aleargIPe oglinda largI

Luciul apei de-1 incrunaCu una m'Al-una?

CAd as trece suvenireBlandI de iubire

Peste-o mare de misteruriCe coprinde ceruri,

Pirare visele amareA copilei care

O ador, o cânt cum cintIHarfa pe o sIntä.

y. PRIN NOPTI TXCUTE

Prin nopti tIcutePrin lunce mutePrin vântul iuteAud un glasDin nor ce treceDin luna receDin visuri seceMà scutur treaz.

Lumea seninä10 Luna cea plinA

Si marea linäsant

Ochiu-mi o catä.In lumea latä

15 Cu mintea beatäEu plang i cint.

869

2. Sufletul lui rece, 9-1o. aci as trece-un v5nt de miereVis de mangkre

13-16. Peste sufletul In plangeriUnui palid inger

Ce-1 ador, '11 cint cum c5ntäArpa pe o anta.

PRIN NOPTI TACITTE.Strofa 1-a baratd, cu creton ropt, mai tdrzut, c.ca r88r ;tare exphcii, logre, strofa a 2-a; r5. Cu nuntea bata'

I869, Julia

8. Vld un obra; voy

30*

www.dacoromanica.ro

46$ SUB-MANUSCRISUL MARTA

6. CAND PRIVESTI OGLINDA

1. and prive§ti oglinda märeiVezi in ea

Tärmuri verzi i cerul sä'reiNor §i stea

5 Unda 'n plesnetul ei gemeEol

Sunä ['n] papura ce fremeBarcarol.

z. Un minut dacl te-ai pierde10 Tu mäcar

Sub nolanul märei verdeSi amar

Colo 'n umeda-i pustieCa 'n sicriu

15 Te-ai simti pe vecinideMort de viu.

3. Vezi pe buza mea S'alUn suris

Vezi pe fruntea-mi20 Dulce vis

Si al luncei vânt de varlalduros

antä 'n lira mea amaräLänguros.

25 [4.] De-ai pkrunde c'o privireAl meu sin

SI vezi marea-i de mähnirevenin

Ai cunoa§te-atuncIa bine30 Traiul meu:

Suflet mort, zâmbiri senineIatä eu.

Id. 1-869.

7. MORTUA ESTcf. capitolul respectiv, pag. 299

3. Linistit icoana, VefS prireir' it ; 5. Unda-i cntâ, vántu-i geme; 7. Suflä 'n papura ce freme; 9. Unminut mergi de te pierde; 13. 1 [in] umeda-i vede; 14. In pustm; 25. De-ai sonda cu-a ta pm-1re

www.dacoromanica.ro

,

7

` .... ,..'

,

, -

. , ,_ ..

/. 64i...d. .4.,.....; ' ,,,Yot.ii t..c, rt4- i.

' ' .-..`"'''. '-c,-,,%. - ;I...a-Jai) f..... ,

.

. 1:24" if.4I.. ,.--

ja.....14' . . '",....., "-Of... "-a; illa-r, ' g-' ..'''. ' - '

:V

: . t . 44... ,...t...4...1, .,.fi." Ii.bi., .1,.

.,

L0,6,- d 1.41....a. (2..444.1c,;,'. u 19,12)20i 44.4.prniA ' ,, -

- w C4..i. pt 'o-vass, -..1.,*os. ....it/1,4s art r..,.....,

..1: ft...;.i....P 1.0,44.4.0, tie . 41,12.. til 4:1-1 CY-4.If ' - ,

,.7 ..+14" CIA e6C1

r ir,r

Co '.

..

4A,.../.,./..4 4,.: c.44... -7 1,424,,,_.

rva-z.4..; t:41..., -.. Zyx.42

4, ,.... ta/ 4 .0 4 .. , . ..."

' - ei:a. 1,:,-,,... cailer...

ti% , ct 14 -,344-;"ft -.

44..:4,L.fiete /4444,

. A). 2 du:

.A.4, 4.1,4,..0 aA......ta......tu,..

/,6.7, 9,a,",6 -4:.. .

''... td- i Ja di..714,-,,_ ._ :_t)....

fixd:i.-

.1t,c-t;4,4,: Al. 1,,. ,

k.. . . - ,

........1.--.6.1L.-,:-.....

at4,. .2. "cop- 4;St

CLA,,,442S.e eo)

dC.4117,f741:-:.0;iltii:J..

'/ , .

,v.e,:yaera; :

-

Manuscnsele Acaderniei Romine

'47.2 /Java

1 .

Qchpeiet.

e V7 ;,,,")

. Jen..cc - i, ve.,:a

CANDsus. «Mortua esta

q11"F f

t.

.

-^

2259. 20 V.

C.AND 469

-''

-

J.

www.dacoromanica.ro

6. Prin pomh In floare etc.; ro. de fapt : Ce-a lacului etc. (sic); si. Pe-o barca mulata de vanturi ce merg;19. §1 fruntea-rru dormtndl pe poale ti-asezi.

CAND MAREA... Marginal, in dreptul prime: !trole, creton fin, din epoca Mortua est 1 p chiar mat tdrztu(c.ca 1871-1872), acate versar:, ca remusiscenfe tan, al airar he nu poate ft ufor determtnat :

Trecut-at din ltune, s-adesea irm pareCA N'ad cum trect alba prin stele ... un vis!Dar eu träesc inca ca piatra de tare

Cu sufletu 'nchis

(Dar 'matra cea rece din tnäri de durere)

470 SUB-MANUSCRISUL MARTA

8. CAND ...1. Cand luna prin nouri pe lume veghiaza

Ciad fia-ce un& se 'mbraca c'o razaCand canta ai somnului ginii natangi

Tu tremuri si plangi.

5 2. Cand luna arunca o pala lumina.Prin merii in floare 'n§irati in gradinalLa trunchiul anula pe tine te-astept

Visand de de§tept.

Cand soarele arde §i cera-i va.pae10 Pe-a lacului valuri profunde bale

Pe-o barcä impinsa de valuri ce mergLa tine alerg.

Cand vantul e-o taina, cand frunza e mutaMisterul surade prin lumea t'Acata

15 Culeg pe-a ta frunte sublime visari,Pe ochi särutari.

Amoral isi moail aripele-i stinseTu 'nchizi surazandl lungi genele-ti planse

fruntea mea palä pe piept tito] a§ezi20 Surazi §i veghezi.

Nebuna copia ce-amesteci placereaCu lacrimi pe care le na§te durereaNeblina copilä cu-amorul ceresc

O cat te iubesc!Iul. 1-869.

9. CAND MAREA...

T. Cand marea turbeaza de valuri impinsiSi-si scuturä coama de spume §i vantCand nori-alung ziva din lumea cea plansa

Cand tunete cant

www.dacoromanica.ro

ONDINA 471

Mid ulterior: Ecoul din fereastfi, ca fi euinotdrile aphcate in aces/ manuscris, ulterior, k vom k POSTUME.

Atund printre nouri, prin vânt i prin undeO raz5, de aur se toarce u§or

'n fundul salbatec al mIrei pltrundePrin vá.'nt i prin nor.

Ce caufä raza din ceruri venità10 Din galbena steauä. ce-aleargl prin cer

Ce cautà 'n mare, in noaptea-i cermtiUnd-razele pier?

In fundul cel umed al m'ärei turbateIn lumea-i noptoasä, in sanu-i de-amar

15 Luce§te o steauI in piattà schimbatä.In mArglritar.

E,-amantul a stelei ce palidä. treceS-aruncI prin non i a ei razI de neaE-amantul cAzut dintre stele, ce rece

20 In mare muria.[f. data].

1o. ONDINA(fantaste)

i. L-al orelor zilei §irag razkorSe 'n§ir cele negre i muteCe poard in suflet mistere de-amorPäilite, sublime, täcute

5 noaptea din noriPe-aripi de fiorl

Atinge uparà, cu gAndulPámântul.

2. Pe-un cal care soarbe prin foc40 Din ceatà pusta §i rece

Un june pe vinturi, cu capul in jocCu clipa gandirei se 'ntrece

calu-i turbatSburà necurmat

15 Mânat ca de-a spaimelorfiltrânä.

www.dacoromanica.ro

472 SUB-MANUSCRISUL MARTA

36. puteric nu pare eroare de copist. In corectdrile de mai telrvu, versul e insopt intelia de un semn de Intrebare,ri apoi tnockftcat. 55. Ascunse gindure cu* dor de clued.

3. Pe aripi de munte i stanci de asfaltCastelul se naltk se 'ncruntä

creqtetu.-i negru i cre§tetu-i nalt20 De noun i ani se 'ncäruntä

Dar asOvi e viu'n ton auriu

Itaisunä din umbra cea mareCantare.

25 4. In mii de lumine ferestrele ardPrin cari se "Ad treckoarePrin tactul cantärei sublime de bardCum dantä la umbre upare

Cum dantä. u§orso Duld vise de-amor,

Palatul pima in magieAurie.

Ca cerbul ce s'altà in cre§tet de stand,Urmat de sägeat' arzätoare,

35 E calul ce safe präpastii adanciIn sboru-i puteric i mare

Cu nana arzandCu coama pe Vint

Odatä 'ncä pinten l'impunge40 S-ajunge.

lar junele sare u§or de pe elSub mantä-i purtand mandolinkCu inima plinä de-amoru-i fidelCu mintea de visure plink

45 De grile de fierAl meu cavaler

S'avantä catind pe fereastäSi-adastä:

Ca ganduri palide din ore dalbe50 Sboarà dantandele fiinte albe,

Par aromatele suflete lineDuse de zephyrii de prin grädineIn coruri nymphele cantä la horeSi gem in lyrele blande, sonore,

55 Ascunse gandure de dor de duelTriste §i. palide ca o näluck

www.dacoromanica.ro

**) Regele Lynos ['iota Isti Emineseu, ulierroarer, pare-se].72. La income pare sd fi fast, ea'n Oneitna I: Vorb a amor.

ONDINA 47

Apoi in cytere ele 'ncordaräSi plin §i limpede incet cântaräGlas a trecutului, ce inseninä

60 Mintea cea turbure de ginduri plinä:

8. « Pe raul dorului, m6:flat de vântureVeni odat'

Pe-un vas cu vaslele, muiate 'n cár' itureLin-impärat.**

65 9. Venit-a Regele sä calce väileCAtind o sor

Eroi se 'ninimä. §i piing femeileDe-a lui amor.

ro. El furä nuntilor ecouri tinere70 antul la dor,

Räpe§te buzelor naivei VinereVorba d'amor

1 1. Pe munti in negurä, pe stânci de cremeneEl a cätat

75 0 albä vergink sä-i fil gemeneSi te-a aflat.

Tu e§ti cântärilor sororä gemeneSufletul lor

Regele inimei trebue sä-ti. semene80 Ca vis cu dor.

In tine vede-se 64 e in ceriureUn Dumnezeu

Purtând simmètria §i-a ei misterureIn gändul säu.

85 14. Mänä dar coardele unele 'ntealteleMânä-le lin

CAci ca in sufletu-ti n'a gäsit alteleRegele Lin.

15. antä cu doliul, ce-1 varsä belele90 and pläng de-amor,

SI creadä. lumile, O.' creadà stelelea-i tactul lor.

www.dacoromanica.ro

-474 SUB-MANUSCRISUL MARTA

Cum sboarä ingerii din stele 'n steleBarzii sbor, flutura printr'a lor bele

15 Din lungul horelor amestecateBarzii ridtc' a lor glasuri barbate.Arpele 'n cantece par-ca se sfarmaand gem cu sufletul, cand zicMusica sferelor: Seraphi adoara

100 Itlima lumilor ce-o incongioaraDictand in cantece de fericireStelelor tactul lor sa le inspire.Cum din colorile ce se imbinaNa§te a soarelui alba

05 Ast-fel prin vocile räsunatoareCurge-astà nlistica, dulce cantare:

Ondinä,Cu ochii de dulce lumina,Cu bucle ce 'nvalue 'n aur

iio Tesaur!

8. Idee,Pierduta 'ntr'o palidä feeDin planul Genesei, ce-aleargl

Ne 'ntreaga I

115 19.

stanca, de care tad timpiiSi tot ce mai e 'n nesimtire

In fire?

zo. Vin' dara120 Cad ochiu-ti e viatä. §i parà

sufletu-ti blanda magieCe 'nvie.

ZI. Sà canteCe secoli taca inainte

125 Si-a muntilor crestete-nalteSá salte.

zz. Si din amestecul de vise dalbeDintre dantandele fiinte albeEse cum cantecul dintre suspine

130 Regina albelor noptii regine.Päru-i ca aurul fata 'ncadreazaCununa. 'n undele-i se furiseaza.

ro3. Vanante Incertate In Ondina I (2219, 6): Cum din colonic ce se Imbina".> Si cum colorile ce se /mbinä;To4. Ese a soarelui a1b luniinä>Naste etc. Sub acest ver:, cuantul german: geregelt, scris In caractore pike ;a05. Ast-fel din voctle rIsunitoare; ro6. id.

www.dacoromanica.ro

Yagper

I . )46 ,,, vt41'

4.1c'4,ttc4 .

21":;,

TH 4-4

4...ozia ,

JA-tivei6 reduriáre

ocibLi de dace ile.4Ca

cl.,;tS

1,444 'r oft 112d1.4,24. 1407,60.44' . .7;11'j

44-4

t

(adwzi.49.igiL.-c.-

.ots

ea- ,-. Jet r.-1,;:a itz.L.L:-e

'p.

ONDINA

2 tt)

. .

C..

67*. t\ 7e-4

,)NLeo.

f.1a-i. aC.

(DC:;%1A.14 .

r1/4

At '&4p( tau 014 ep. 1

S. -4.- '4,. - , ,

444/ ea: g .

- ..rva u. 4

it ALL" CA

.14.

..

er....c .i.--;.. ....-z: ti --,6' --fr

i,-. e.cCa.1 .t'.i./ . 4

a ,40... .. ......1.-- ,--7. , .,,41

.

,i1Arrto/...,.

.

1

Nanuscnsele Acaderniet RomAne 2259. 13

ONDINA 475

. . .

.4, tom.... othfaiii -LZ C..,s- 4..

A/la. 614,,..1 TEL .4...:

1

qt4.4..f4,4 1:tre -ret.).4ia. .1...: -ex. 4.4 frulIi te...4,..aL. . ,

.. .. I

4. '.2."Lo i IL.

eLL. 14 )s.

e

:.;

;:

i'-q-i'--.

I

\

-

dwillz

www.dacoromanica.ro

476

- 2. o19-4;

ca-44 ze a.._

SUB-MANUSCRISUL MARTA

C7e2vtc44-7q "'Jr a/

%,ca(",7

a. -

,

Zr' dt.

."C'7C.:, C4Oji9

6 /z

14q.)

?7,..,-,41.L C.4,1e f4

C.?C(14;), OC4: to-et pr,4.

I

/),"14M,',rt.A.

/"."'o 4

41,:t:

z).,

4.-";

a.'

ti,',5 C4,4441 CC, v,

a.04eirf

ONDINAMartuscrisete Academe, Rornâne 2259, 23 v..

...

ae

4

www.dacoromanica.ro

138 bis. titlul: Cintul Cassandrei > Cantul unei Cassandre, (acesta gin: urna foloat si de Chendr) e ulterror jraparpne prefacerrlor ce se vor fradlni in Ondina postumi. CrIntecul acesta e reluat, marginal si apor trecut In acelap carel,

J. 39 v. sub tolul antecul lautarului.

ONDINA 477

Pe-o lira gingasà si argindeMânuta-i coardele le 'ricura.' vieSi cum din zilele poedci, juneA idealului ese minuneAst-fel prin notele lirei de-amorGlasul ei tremua dulce, usor:

23 Lira sparta 'n sanca lume,Suflet stins, muiat in nor,Plans amar luat de glume,Adevärul vrajitor,

E fiinta-mi tremurandaCare trece 'n infinit,Ca un fulger ara' tina,Ca un cap ara zenit.

Si din chinuri ce mal 'nneaca.Eu sorb mirul cel curatCum o lebada se pleaca,Band din lacul inghetat.

Si cu moartea cea adinca.Am schimbat al vietei gand,Am fost vultur pe o sancaSfint o cruce pe-un mormant.

Care-i scopul vietei meleIntreb sufletu 'mpietrit?Ochiu-i stins, buzele meleDe duren a 'nvinetit.

Crucea 'mi pare ganditoareParcà arde-a vieti-mi tortSi prin neguri mormantarePrivesc fata mea de mort.

Dar atunci cand albe zaneS'or privi 'n sufletul meuA! ganditi, ganditi la minea am fost in lume eu.

135

4 40

1 45

150

'155

'160

165

www.dacoromanica.ro

Oct. 866.

478 SUB-MANUSCRISUL MARTA

30. Un murmur feeric desmiardä. doiosA saki t'Acere seninäPin bolta ferestrei, arcatä pompos,

170 S'aude vibränd mandolinä,S'un eco nwr,Setos de amor,

Se 'nneacä 'ntr'a mandolei struneNebune.

175 3z. i toatä, viata lui, tot ce-a calesDin unde, din munte, din valeTot sufletu-i june, tot scumpu-i eresIl pierde in coardele sale

Värsandu-1 cu dor,180 Plängánd räzätor,

El cântä cu buze de miereDurere:

« De ce nu-s o floare uscatä de väntpalà ca fruntea pe moarte

185 Ce mila o pierde prin cruci de mormántCu mitos strivit, fárá soarte

Catund m'ai luaLa mine-ai ata

Gándindä cum e trec'Atoare

190 O floare.

« Dar eu nu-s, copilk decat un amorCe arde 'n o irumä junä,Un glas de pe buze aprinse de dorO minte pustie, nebunä

195 Si dulce descântPe coarde de-argint

Cánd palida mea nebunieInvie.

« Dar am o câmpie ce undoe 'n flori200 Câmpia sperantelor mele

Acolo te-a§teapa razandele zoriPletindu-ti coroanä de stele.

S-aduci prin amorDe viatà fior,

205 In câmpul sperantelor vinkOndinäl

www.dacoromanica.ro

REPLICI 4790

xi. REPLICI

POETUL

1. Tu esti o undä, eu sunt o zareEu &ant un tärmur, tu esd o mareTu esti o noapte, eu sunt o stea

Iubita mea.

IUBITA

5 z. Tu esti o ziuä, eu stint un soareEu sunt un flutur, tu esti o floareEu siint un templu, tu esti un zeu

Iubitul meu.

Tu esti [un] rege, eu sunt regmä10 Eu [sunt] un caos, tu o luminä

Eu sunt o arpä muiatà 'n vântTu esti un cânt.

POETUL

Tu esd o frunte, eu stint o stemlEu sfmt un geniu, tu o problemä

15 Privesc in sä te ghicescte iubesc

IUBITA

Içi par o n.oapte, îçi par' o tainà."Muiatä 'n pala a umbrei hainäIti par un cântec sublim incet

20 Iubit poet?

0 tot ce-i mistic, iubite barde,In acest suflet ce tie-ti ardeNimica nu e, nimic al meu

E tot al täu.lul. 86g.

Ara CUM se prezintd, ¡ex/al dela eta] e rezultatul prefacerilor din 1871. Au grafsa celor din Inger de par:A. Textuimpal, dela 180-1870, e In variant& din subsol.

versarle 2 fi 6 sunt unul In local celuilalt, O indica/te ulterioard, ca cifre, decide substituirea.2. Eu sunt un ostrov tu esti o mare; in versal substitutt: tärmur? semnul de intrebare marcheazd indeciziunea ;4 bis. AMANTA > IUBITA

9-12 Tu esti [un] rege, eu sunt reginäTu esti un caos, eu o lumina:Tu estt o arpä muiatá 'n vänt

Eu súnt un Cant

24. Cad totul este > Ci tot e-al täu > E tot al du;strofa sana:

21-24 0 tot ce-i mistic sublim si mareIn acest suflet ce lin tresare,Fluture-raza, regele meu

E-amorul tau.

www.dacoromanica.ro

14. de fapt: de-aren 5 lapsus pentru: pe-arenl

-00 SUB-MANUSCRISUL MARTA

iz. VIEATA MEA FT:J ZIUA.

ï. Vieata mea fu ziuä §i. ceru-'mi un seninSperanta, steaua de-aur mie-'mi luciâ in sinPana ce-'ntr'al men suflet d-o-dat-ai aparut

O ingere chut!

i douä stele negre lucirá 'n negru focPe cerul vietei mele; iar geniul-norocMa lasa 'n lume singur, dispare in abis

De nour qi de vis.

0 raza din privireli vieata mi-a 'nnegrit,Din sánul meu sperantä divinä a fugitNorocul §i-a stins steaua ... De m'ai iubi macar

O inger de amar!

Dar nu 1 ... Din lumea2mi neagra. tu sbori in calea taSub pasul flu pe-aren ä de aur vei calca

15 and eu pierdut in noapte-mi nirnic nu mai sperezCi vecinic te visez.

[pa data].

13. LA O ARTISTA

Credeam eri cä steaua-ti e-un suflet de ingerCe tremura 'n ceruri, un cuget de aurCe-arunc-a lui raze 'n o luna de laur

Cu-al cantului dar.

lar tu interpreta-a cere§tilor plângeriCredeam cä e§ti chipul ce palida stetlAruncà pe-o frunte de undä rebela

Pe valul amar.

Dar astäzi poetul cu inim'a 'n cerurir10 Rapit d'a ta voce in raiu de misteruri

S-aduce a minte cà 'n cerul deschisVazut-a un geniu cántand ReveriaPe-o arpa de aur c'un: Ave MariaSi 'n tine,revede sublimul sau vis.

www.dacoromanica.ro

STEAUA VIETIE 48I

II

1. Cum lebäda vieata ei toatä viseaz1 un cantee divinNu cântecul undei murinde pe ludul märei senin,

z. Cum galbena luna viseaz5. o iarnä intreagI de-un cântNu cintecul ernei cel aspru, nu arpa lui Eol in vint,

S 3. Ci lebäda cântecul mortii, al mortii cu chipul ei draglar lunca viseazI de doina voinicului celui pribeag,

Ast-fel Román' ia uitatä 'n Carpatul cel ars i bItranVisat-a de glasul täu dulce, de cantu.-ti. de dorure plin..

Cum lebäda §tie câ glasul ce ese din ludul adâncto Sunt inirai de lebede stinse ce 'n valuri eterne se plâng,

Ast-fel România ea §tie cà glasul täu dulce divinItalia, sora ei niimi putut-a sä-1 aibe in sin.

Ea dará.' acum te salutà, ea 'n visul ei te-a presupusTu vii ca un cintec de sorä la sora ce 'n lume s'a dus.

[färd data].

14. STEAUA VIETII

1. Când nori[i] palate fantastice negreCu geamuri prin cari se vede zaphyrAscule -ale märei lungi cântece-alegre

Cind stele se mir,

5 2. Atund printr-o geanà de nouri, deschisä,Din ochiu-i albastru se vede o steaCe-mi mirue fruntea c-o razä de vise

C-o raz1 de nea.

3. 0 steauà iubitä ce-abia stai pin steleto Un sfint ochiu de aur ce tremuri [in] non,

Ai mili stinge lungi zilele meleCobori, o cobori

[Pa datel].

STEAUA VIETIL veclaiu: CAND NORII Noul titlu, ea ,ri cele ce2teva schtenbärs, din epoca

871-1872.9-12 0 cine ed steaul ce tremun in noapte ?

O cine e§ti suflet pierdut hure non ?O cine e§ti canteo pitruns printre qoapte

A noptu ricon ?

31

www.dacoromanica.ro

482 SUB-MANUSCRISUL MARTA

CAND SUFLETU-MI NOAPTEAcf. capitolul Inger de pazd pag. 311

E INGERUL TAU OR UMBRA TA?cf. capitolul Inger ,ri demon, pag. 333

MURESILNUTablou dramatic

PERSOANEI.E:MURESIANU GENIUL LUMINEIANUL 1848 SELFI DE LITMINA.

(: Scena infäliseazl un peisagiu de-o romanticitate sälbatecl in munti. Pe de-o parte stand sparte o raistar-nate, de alta brazi aditati pe virfuri de Wind, unii rästurnati de vijehi o torente. In fund pe-un deal se vederuina luck' fumegandà a unui sat de colibi, mai In avanscenl turnul vechm o negra a bisencei satului c-o micibiserica de lemn, cu ferestrele mid i cu zlbrele, cu muri parte risipin, cu acoperemintul de sindnle negre i mucede.Un aspect trist si de risipi. Asupra intregului plan se revarsà o galbenä lumini de lunä. In avansceni de a lunge un truncluu ilsturnat si putted care coprinde avanscena. Pe el sade Muresianu visltonu. and sunk' din turnclopotul cu glas dogit rz ore mis7'4 noaptea Muresianu se scoalà: )

MURESIANU

Se sbate miazI noaptea in mima de-aramäDin turnul in rumä. i prin a lumei vamä

10 Ned suflete nu inträ, neci suflete nu ies;Ci prin al noppi aer intunecos si desAbia pätrunde galben. lumina 'n raze rarePrecum se fur sperante in mime amare.and somnul frate-al mortii pe lume falnic zace

15 Cu genele-i inchise, cu visele-i de pace,and panda gindire prin tara mortii trece

moaiä. 'n visuri de-aur aripa ei cea receSi cu acea aiasmäi a lumei frunte-atinge

'n creen i fantasie i 'n suflet vis incinge,20 Ce ochiu veghiaz5. umed? ... ce sänge se frä."naintä?

Ce suflet tipà 'n doliu? ... ce lirà jalnic cintä?Sant eu I Privesc trecutul o marmurà barbarä,Pe ea-i gravatà aspru ursita-ne amarä

când väd viitorul cu norii rosi de sänge25 Atunci sufletu-mi geme i inima 'mi se fränge.

Numerotapa noastrd incepe dela textul rest:oral. Versunle 8-23 barate ca creionul ro, u, probabil cdnd au fast mo-dtficate In versiunea 22/4. Versunle 14-22 marcate pentru a f: refinute au ,ri trecut cbiar In vers:unea urmdtoare. Dela23 fnainte barate, dupd parliale prefaceri, ce se vor intam In vernunea 22/4. Sckmbdrile acestea nu se menfioneazd act.

x3. Precum se furl visun > P. se fur sperante etc.;Marginal, In dreptul vers. 8-13, no/al In momentul cdnd fdcea transcrrerea In 2214:« Am scris-o kit? un timp and (a) sutletul meu era pltruns [de] curätenia idealelor (a), când nu eram rlrut

de indoiall. Lumea mi se presmta armonioasi cum 15 presind or cärui ocbiu visionar, netrezit Inca', or cirei subiec-tivitäti fericite (b) in grädina (b) infloritl a inchipuinlor sale».

(a) clad imi surldea* curätenk ideilor (a) (b) cu flonle (b).

www.dacoromanica.ro

, 0.....e..... pm c....,....qc,

,47,-nis. ,1 '........ ,,-"I e,......, di:, -11-44,i a,..... .1.-t: '4, .

a. ..

.

' /I'. 'Sat o6, ' 1,...,4-1, ''' ....,-. Z .3' - 7o...-a:., ----:41. , u....4... 4. 4...,

AA 0.) 0-4;i4O ,-L. - 6,/,- , !,...& 4,....) :C., imida. 2.,....,,,6) 4.......,.,..;/ ,, J ,_,_____. ......,,,---.(..4---.---9,-ii-,e7- -4

111.4...,; - " '`. (-4."-4t- 14-L-Z" - ,-Y'd,).-.-ft. -,L 04,-.1-&.-..o 4.; ert,, .

d'al,..a: ., ps n_./4 ; ..g..., 1. n....,,e 7Y1.; IL" a al,-;',....:

: 'Cc .4 "et.4- fr...1-,...

'

.

witi zuf-/7.

J K4-4Ta r.iri.47- Tp.i 4.4+4 #44:*2cony.,

I Fa://4 . A:4444,1A t "..;/z

Manuscnsele Acaderniei Romine

' ekik

MURE$1ANUsus: «lager si demon »

snss4?Onljti?,i)

r ti."....4.13*.e

A.:. ...; ,177,' .--.7(.7.: f..Z ai....re,,,- :., ..,.41.. 4. '''/''z ' -'"

t'-' . r7c '''''"-- , ;I:-. W.- -1,:.-,,-; .:,.szta;(.. fr. vili....i a. ,f.t....;

1,-"....1-447 (.......4i. A.,..... di,/ 4. vuks - cu.:4..1i) fa:44 á a 4u4.44.: a.t.... de

.4.1....4. .:.. ,...........,,...,.: ' .....f...;,.......P ,..44.44.... . 1.4 ...n....r....., 1.4. e4.4.......: ,e/,,.; c ., ¡ Y.:, ,.... aa -6..... 4,

4, (......2. ,,,,,:c.: t: ,.... ...za.....6 , '... .......! J....A- 142./y,.:4. ...1.1-.-4...,..i...1.1 oe., .(4.'....1.;_t

44,.2--.... /4..47.....; di .:. i ,fr4 . af....,/,.., 6) 4 ti,.4..,4,-, tia--,4 4, ...-,-,.-,-a , "-A.-4'. -.

' ,e,,,;,,,,,.4 ,.. 4,..... ;', /1:1 .l2 ,,, 1.1,4,-,.... : ' Ce, f 4.7 i ,.....: 1(..,,..ei,, ......r.,...... ' 11 ,.... .7... . , , .. --,....._-.

, _... :..;,.,' ,,,...,.:0 a ,...e....,-,...,.. ' ,..../(44,ca,/,..4.. - 4,timart4.:,. ' Cao,..d ' .14.44; 04/. /:, .r...., si.47.4-1i-,

. ..... . . d.,......

,c..... 14-, .1.2 ,-re --...:440: lu;frf ta) - A.....,.......,,,, - .,64,1:r L) .k.r .

. c.. .. ,

.. c..//6 wr..e..4,.......*. -

..._. -:rti ..

. ....4...z-f.. ........., :-,-...

c;;. c.....«,...4) 41. -a, n."-,....N 9 - ,'" .--`..-- 71" '' -7 ,.J 4-'-'

.,.-

' ;4....e."Pr;,-...Iii: /44,\ a L.? %.4: 4..././...,:,....4.,.

,.........^ , ....: 4...,-,,,,-----

- '...... , .. r::-...: ::::,,!'-(....:0'..--,1,7-f%- '. -; I..1 '

. 1 4,,... 44eute ,i,i.i., ...,.. 47 44.4.c o 1.4.

...1.,-\.a.,;:ii.,:... QM., 444.ccei L. ot.l...,

ti tUat. etvr/ri......,4 .:'1.-e-..' 1"+4"7.4- ,..

1

r,. ,...f.,,,. If!er'7'" ''f' .

f.Cade'

474

; . . (...., .... ' A.4.4.4; 41/......t. ....... ....,-..-4, ,

/ 44

--;

9 ;,.,)fti L.)

2259, zit

MIJRE$1ANU 483

,

(2

.

; r

-;

-

31*

www.dacoromanica.ro

27. Rominu 'n lanturi aspre §i etc. 46. De cat ca soartea aspra din etc.;**. Aid se termitic?' pasagml deta,rat pentru s.ms-ul Marta. Urmarea: pe acerad brirtie, acela,ri scrir, acela,d limp, IK

22/4.

CHRET. 8. T. M. s. tacuta, ne'spresiva, ochii red.

484 SUB-MANUSCRISUL MARTA

Deds-al oare, Doamne, ca in etern sä.Romanu 'n lanturi crude ... i searbäda sclavilSI 'nfigI ochii aspri cu-al lacrimei tiparSà brazde pe-a lui fatà decretul ei amar?

30 Te blastämä de secoli a lumei neagra.' guelSi sufletu-ti se 'ramoaia i inimali se 'ndurai,Dar pentru-a mea natiune al tau ochiu e de piatràSi sufletuqi e vitreg çi inima maratra'.Nu vezi ca'-s zeci de secoli de cand ea se sfaram5,

35 Sub cnuta plumbuita, sub legea de aramaCe-opre0e pentru mintea-i ai miripi tale razeDimino ta de aur, lumina ce 'nviazI?01 toatà tara asta ai dat altor popoareLick altar sà-ti fac1 poporul tau loc n'are.

40 Arind un camp de pietre in crudele-i sudoriEl secerà spini.sul din lucru-i ara, spori,Privirea lui e cruntä çi lacrima veninBastam e vorba-i seaca, sufletul lui suspin.De cat o viata." moartà, un negru vis de jeleMai bine stinge, Doamne, vieata natiunei meleDe cat ca soartea oarba: din chin in chin s'o poarteMai bine-atirtge-i fruntea cu vantul m'arei moartel

ANUL 1848

(:apare din mormant inteo haina symbolica:) **

18. CHRIST

1. Am luat cartea cea vechia cu paretii afumatiAm deschis unsele pagini cu-a lor littere bltraneStrimbe ca gandirea oarbà unor secole strIineTriste ca arul bolnav de sub murii cufundati.

5 1. Dar pe pagina dinIurmal:in trIsuri groase 0 sedTe-am va'zut na-scand In paie fata mid. i uritäTu Christos in hieroglyphe stai cu fmntea amairitàTu Mario, stai tIcutä, teapInsi,[cu] ochii red.

3. Era timpi adea Doamne, cand grav-ura grosolana.10 Ajuta numai al minpi sbor de foc cutezItor,

Pe cand mana copi1à pe ochiul cel arzaorNu putea sal-1 inteleaga, s'a-1 imite in icoanä.

www.dacoromanica.ro

INGERE PALID... 485

Insä sufletul cel vergin te gandia n nopti senineTe vedea razand prin lacrimi cu zambirea ta de inger

15, Linga tine 'ngenunchiata mama ta cu triste pla.ngeriArdici palidà, sinta, caträ cer a sale mane

Si pe bolta cea azurI, pe campiaCamp albastru ca si marea cu flori de-aur saman' atInirna visa un astru alb ca crinul infocat

20 Stea de-argint curat i palid, de lumina. inrosita.

lar sub steaua cllatoare ea vedea pustie 'ntinsäprin ea plutind ca umbre Imparati. din rasarit

Umbre regii i tacute ce-urmau astrul fericitSträluda pustia alba de a lunei raze ninsa.

25 7. lar pe muntele cu dafin i ca codrii de maslinPovestind povesti in noapte au vazut pastorii steauaCu zambirea ei ferice i ca razele de neaulSi-au urmat raza ei santa la culcusul täu divin.

Azi artistul te concepe ca pe-un rege 'n tronul tau30 Dara inima-i pustiä mana-i fina n-o urmeaza

De a veacului suflare inima lui este treazaSi in ochiul lui curninte tu esti om nu Dumnezeu.

Paiul criptei azi e d'aur, es4i scaldat in mir s-oleuMarna ta e o regina, nu femeea cea saraca,

35 Azi fantasia-1 bogata, dar credinta este seaca,Cäd in ochii ironiei tu esti orn ... nu Du.mnezeu!

io. Azi esti frasä stralucita, azi esti masca cea regalaEri ai fost credintä simplà, insa sincerä, adânca,'avant fui Omenirei, crezu 'n tine era seined.

40 Azi in marmurä te scrie or pe panza te esalä.d'69 Dec.

19. DE-AS AVEAcf. capitolul respectiv, pag. 244

zo. INGERE PALID

1. Ingere paiid, Içi e misterCumcal a lumei valuri i oapteEste durere i neagra noapte

Pe langa cer?

23. U. r. 9. t. c.-u. astrul fericit..

www.dacoromanica.ro

486 SUB-MANUSCRISUL MARTA

2. Nu §tii tu inger oare sä sboriSA. la0 pämäntal, trista ruin'ä?De-ti place cerul, a lui luminä'

De ce nu mori?

[31 0, dar päinântul Ind te tineIn niqte lanturi tesute 'n raiu.De mult sburai tu in lurni senine

De nu iubiai.[fdrd data].

CINE-I?(: Din drama: Steaua märei: )

i. Norul 00', marea laträPlioscäind de stânci in veci

scheletele de piatràIn natura cea maraträStau b'ätrâne, slabe, sed.

lu castelul trist si mareCe se nalf1 rece, surCu fantasticul lui murPrintre stand Cu poala 'n mare

cu fruntea 'n cer de-azur,

In castel, isbind de nouriSta. 'n fereastra ca un arcIntr-a märei lungi ecouriFata 'n väl de gänd i nouriAl seraphilor monarc.

Un monarc u fata paläSi cu pàr de-un aur blandIar in ochiu-i rätäcindVezi lumina matinaläStele-albastre stalucind.

Poe,#a avea la ordndiarea casetulur, 2 strofe ; strofa a adaosd marginal, cm scrisul poate din 187z-1872, poatecam mar de time.

to. In tuste lanturi ce le jeIesti.

CINE-I? marginal, te/feriar, Insemnat Steaua märei? ca o in/eroga/te pentru sine.La recitrrea pare-se din 188z (cf. introducerea acestor anexe) au fart barate ca creion rap: 4. cea maraträ;

13. Intr'a märel lungi ecouri; 14-15. dearemeni barate ; z5. eternel? Strofa rf-a refsnutd cu un arc, tat atunci ;Scbtmbiirrle inregistrate, sus, la dal, sunt mat tcIrVs; c.ca 1871-1872. Formele prime, dela 1869-1870 sunt

urmdtoarele.tx. In castel cu fruntea 'n noun; 17. S.c.p. de-un aur blond; 18. vagabund; zo. Stele-

albastre färä fund,

5

10

5

15

20

www.dacoromanica.ro

ECTOR g ANDROMACHE 487

26. Cine-i zma frà nume; 27. Ce priveste tot In ved.

ECTOR ,S1 ANDROMACHE. 12. Cobor la dui stygic de glorii cununat.

Cine-i ingerul pe maluriCe viseazä.in casteland al märei vis rebelSfarmI de valuri

26 De plmântul eternel?

Cine-i pallida minuneCe prive§te parcI 'n vedPrintre stand de pietre sedCum se scutur'O' de spume

30 Ale mIrei unde red?[feird dater].

zz. ECTOR g ANDROMACHE(de Schiller)

ANDROMACHE I. Vrea Ector in vede s. meargi. de la mineUnde Ahil cu-a sale napropiali mâneAduce lui Patroclu jertfiri pe ori-ce zi,Cine-o 'nfo'ta copilu-0 in vremea viitoare

5 S'arunce and i eä Olympului s-adoareand Orcul de 'ntuneric in sAnu-i te-o 'nghiti.

ECTOR z. Femee scumpà mie tu lacrimele seac.5.Dupä bItaia cruna dorinta mea ea plead.'Aceste brate aplr Pergamu-amenintat

to Si 'n lupta pentru sânte a zeilor clmineEu cad mintuitoral al patriei 'n fineCobor la rAul stygic de glorie urmat.

ANDROMACHE 3. 0 n-o O. mai aud eu a armelor vuirefieru-ti in portale va zace 'n lenevire

15 Marea lui Priam vità d'eroi s-o nimidVei.merge unde ziva etern nu mai luminlCocytul unde 'n lungul pustiilor suspiniColo unde amoru-ti in Lethe va niuri.

HECTOR 4. Or ce dorintä 'n mine, In mine-or-ce gandire20 Le-oiu cufwadh in Lethe, in rAul de-amutire

Dar nu meu amorAuzi-1 cel sälbatec cum langI muri turbeaz6Indnge-'mi a mea spadI i doliul Içi lasàad nu moose In Lethe amorul lui Hector.

1868.

www.dacoromanica.ro

48$ SUB-MANUSCRISUL MARTA

23. LOCUL ARIPELOR

i. Strecor degetele melle printre bucleleli de aurRaze cari cad in valuri pe un sin ce n'am väzutaci corsetul ce le-ascunde e o strajI la tesaurIarI gardianii mà opresc si mà sumut.

5 2. Ochii taj, in§elItorii A ghici nu-i pot vr-o datIad cu douäl intelesuri mà atrag §i mli respingMà atrag and stau ca ghiata cu privirea desperatàMa resping and plin de flacIri eu de skul tàu m'ating.

0, atund mka ta-i tare §i respinge cu putereio Mka mea care protanI ar intra in santuar

Sä.' se-ascundI 'n tineri, pe and eu plin de plIcereSI uit lumea 'n sIru.tarea-ti §i in ochii tal de jar.

Astäzi insI nu-s ca flama cea profanä: §i avaflmima mi-e santI astAzi, cald i dulce-i pieptul meu

15 Azi sunt cast ca rugä'dunea, §i timid ca primäivaraAzi iubesc a ta fiintà cum iubesc pe Dumnezeu.

Tu surazi ca ne 'ncrezare? at de reà e§ti tu copill ILag ca sub gazul rosa* eu la sku-ti sä pätrunz,Sä descheiu corsetul ista ... Tu ro§ind sI razi gentilä

20 Eu s'apIs fruntea-mi arzändä intre piepçii albi, rotunzi.

Si sà strecot a mea mânI' dupI gâtu.-ti de zIpadä!Tu rosesti ... tu nu vrei Marta? ... 0, de-al sti ce caut eu .

Ai surrIde v-al tIu umIr ai làsà ca sI se vadIprivesc in ochi cu capul rezemat pe pieptul tau.

25 7. Cungiurind c-'un brat molatec gâtul täu cel alb ca zareaApIsänd &tali ro§itI pe-al meu piept bItänd mereuEu ca ceea-laltI mânä: pe-ai tal urneri de ninsoareLocul aripelor albe le-a§ cIta 'n delirul rneu

8. Locul dunt unde aripa se 'naltä albI c'argintul30 and tu inger incI 'n ceruri plutiai dulce, feridt,

Locul de-unde-apoi cIzurà când tu, vizitänd pImktulTe-ai uitat si 'n lumea asta ca copilä te-ai trezit.

ep.

In dreptul tidulsa, ma: tclrzus c.ca 1871-1872 Ghazel. (Intentiona reia motsvul ?). Cu creionul revizuiru (dsn .2.881?),.primele y strafe refinute marginal. Strofa a 8-a borate)... Tot alum, cu acelap ere:on rolu ji modificdrde privind v.3 p 24. Formele vechi erau:

3. e o veglaii la tesaur; 24. rezemat pe-umärul du.

www.dacoromanica.ro

.NU E STELUT.A... xi. Scbimbarea c.ca .r871-1872. Forma vecbe: Este-al meu suflet, care suspird

CARE-O FI MLUME...Strofele si 6 borate ca creion ros u, ma: tdrzsu (1881?). In dreptul titlului ex slab creron ram:.Gli[azel]. I I:key:ma sd rea motwul sub forma de Gbazel? ire no/ele Anexelor.

3-4. Va fi rran* Astirea trial i cernitàCu icoana-i sintä 93. inggbenitä?

CARE-O FI 3N LUME... 489.

24. NU E STELUTA

i. Nu e stelua' tremuatoareSI nu gIndiascl in drum de norLa ala steauà stalucitoare

La alt amor.

5 2. Numai o vieaa pe gInd de moarteNumai o frunte ce-a 'ngIlbenitNumai un atom färà de soarte

Nu e iubit.

3. Galbena steauä firà luminIAltar sà n'aibI un DumnezeuEste-al meu suflet, care declinI,

Sufletul meu!67.

25. DIN LYRA SPARTA.

Din lyra spara a mea cântareSboar' amorfia, un glas de vint,SI se opreasd tInguitoare

Pe un mormânt!

Oare femeea pe care mieDumnezeu sIntul o-a destinatIn patu-acela de cununie

S'a 'nfI§urat?

0 caut, gandu-'mi §i-o 'nchipue§teDar n-am vIzut-o de cind eu stint ...Oare amorul ce imi zâmbe§te

E in mormInt?67.

26. CARE-O FI IN LUME

1. « Care-o fi in lume §i. al meu amor?»Sufletul intreabl inima cu dor.

2. «Va fi mIn- Istirea cu zidiri cerniteCu icoane säpte l ingllbenite

10

5

10

www.dacoromanica.ro

17. Dulce 9i iubiti, pala i sinti ;

490 SUB-MANUSCRISUL MARTA

«Va fi vitezia cu coif de aramIL' ale c,Irei flamuri patria te chiamI

« Or va fi o dulce inimI de ingerSI mangae blanda' ale mele plangeri?»

L-am cItat In lume. Unde o sI fie?LO Ingerul cu rasul de-albA veselie?

Unde o sa-1 caut mare DuirmezeuPoate-i v-o fantasm' a sufletului meu?

Ba nu nu 1 Oglinda sufletului meuImi arat' adesea dulce chipul sa'u,

15 8. ad oglinda-i rece imi arat-o zeeCu suflet de inger, cu chip de femee

9. Dulce i iubitI, sânt i frumoasIVerginI curatà, steauI radioasI

lo. Si sä.má iubeascI, s'o iubesc §i eu20 SI-i inchin vieata sufletului meu.

u. Dar ce rade lumea? Ce rade i spune?«Femeea nu este ce crezi tu nebune

12. Fata ei e-o masca' ce-ascunde-un infeminima-i este blestemul etem

25 13. Buza ei e dulce, insl-i de veninOchiu-i te omoarI, cand e mai senin

S-apoi ce-i amorul? Visu-i i pIrereHaina straludfa pusI pe durere».

Dar dacà e ast-fel unde-i a mea zanISO Cu chipul de inger muiat in luminI?

i6. N'a fost ned odatI. De-a fost vre-odatiAtund in mormintul cel rece o catI.

17. De n'a fost singur in tineUn inger din ceriuri cu aripr senine

35 18. Pe care de-odatI cu sufletul faiuPe lume-1 trimise de sus Dumnezeu

www.dacoromanica.ro

HORIA.

'nnainte de-a-1 IntAllni tuIn sufletul mortii fiinçaji pierdh.

zo. i cântä. pe-ást inger de dulce amorplinge-1 cu jale i plánge-1 Cu dor,

zr. Din sufletu-ti rece tu fá o grádinäCu rauri de cânturi, cu flori de luminä

22. Colo 'n cimitirul cu crud risipiteTe primblä adese cu gánduri uimite

is 23. Alege-ti o cruce, alege-un mormántzi: Aici doarme amoral meu sint

24. i canta la capu-i i cântä. mereuDormi dulce si dusä tu sufletul meu 1

/867.

LA MORMANTUL LUI PUMNULcf. capitolul respectiv pag. 239

NOAPTEA POTOLIT I VANATcf. capitolul respectiv pag. 315

HORIA

x. S privesc' Ardealul lunei 'i-e rusineC-a robit copii '1 pe sub mâni streine

2.. Ci 'ntr'un nor de abur, intr'un Val de ceatäIsi ascunde trisa galbena ei Lata.

Horia pe-un munte falnic stä calareO coroanä surä' muntilor se pare

lar Carpatii tepeni. Ingropati in noniIi vuiau pin tunet gandurile lor.

Eu am zise-un tunet suflet mare, greu4 O Dar mai mare suflet bate 'n pieptul sä'u,

Fruntea-mi este albà ca de ani o mieDarä a lui nume mi mult o sä tie.

t'a' > Din sufletu-ti etc. Repnute Cu creton rofu : strofa rj marcatcr pe margine p: cu rftuti de cantad- 41. $isubliniat.

HORIA. Strofa r,ri 2 barate cu un creton? Poate sd fre p o alunecare de creion inttimpleitor.

491

www.dacoromanica.ro

17. de fapt: Gabenele, poate pentru: Galbènele.21-22. and incins Cu falä, cununat cu nymb

Fulgerele-amnd sus de pe Olymn.FRUMO.AS44-I vechiu: Zma de azi; cel note: (Frumoad-i pe la 1872). Numerotafia f In

versurt a Isa Ennnescu.4. Cu soaxele noni spärgAnd; Inlocuirea din acest ver: pela 1872.

492 SUB-MANUSCRISUL MARTA

7. Nalti suntem noi muntii zise-un vechiu CarpatDar el e mai mare, 64 ni-i Imparat.

15 8. Atunci luna ese norilor regina,Fruntea lui cea pala. rop o 'nsenina,

9. Galbenele-i raze incing fruntea-i receCA parea din munte diadem de rege

to. i un stol de v-ulturi muntele 'ncongior20 Cugetand ca-i Joe, Dumnezeul lor,

Cand in miezul noptil, cununat cu nymbFulgerul arunca sus de pe Olymp.

[fdrel da/el.

30. FRUMOASA-I

In locul cel verde si linResfrange-se cerul semnCu norii cei albi de argintCu soarele nori

5. Dumbrava cea verde pe malS'oglinda in umedul valO stancà starpitä de ger,

ei frunte spre cer.Pe sanca sfarmata mä. suiti

io. Gandirilor aripi le puitiDe-acolo cu ochiul uimitEu caut cold 'n rasarit

caut cu sufletul dusLa cerul pierdut in apus.

15. Cobor apoi stinca in josMA culc intre flori cu mitosAscult la a valului cantLa gematul dulce din vânt.Natura de jur imprejur

zo. Pe sus e o bolta de-azurPe jos e un verde covorTesut cu mii tinere flori.Vád apa ce tremurä. linCum vantul o 'ncrunta. 'n suspin

www.dacoromanica.ro

36. S.-i. b. sufletul d. s.Data, cu creion rap In tattpul lectiini tilts 188r. cu acelast creton: Sonet (?) tntenpona se% o

transforme In sonet, cunt pe allele In &hazel ?LTDA.5. Blonda Lid'-amor viseazI; 6. Marea furl chipu-i pal; 7. Si 'n adancu-i reflecteazi; to. Si din

valul aplanat; 12. Prin rume de palat > Pnn nsipe r. > Pnn nstpuri ritAcmd, 13. Un an trece, se strecoari ;14. Si pe valul vagabond.

LIDA 493

25. Simt zefiri cu-aripi de fioriMuiate in nairos de floriVAd lebede, barcl de vant,Pin unde din aripe &IndVád fluturi albastri, u§ori

30. Roind §i. bInd miere din flori.De ce nu am aripi s sborM-a§ face un flutur u§orUn flutur u§or §i gentilCu suflet voios de copil

35. M-a§ pune pe-o floare de crinSI-i beau sufletelul din sinad am eu pe-o floare necasFrumoasà-i ca ziva de azi.

31. LIDA

Marea-i tristà 'n vintul serei.Pe ruini ce se de§irLida vede-icoanaSi pe fata-i plang

Blonda Lid'-amor gAnde§teMarea vede chipu-i pal

'n. adâncu-i zugräve§tePrin ruini un ideal.

Un pescar pe faIrmuri treceSi din placa de argintVede Ana tristä, recePrin risipe rätacind.

.4. Peste-un an in nopti de varä:Vezi pe ludul vagabond,Cu pescaru 'n luntre sboarg.Al ruinei geniu blond.

5

10

15

www.dacoromanica.ro

49' SUB-MANUSCRISUL MARTA

0 CALARIRE'N ZORIcf capitolul respectiv, pag. 245

DIN STRAINATATEcf. capitolul respectiv, pag 249

VENERE I MADONAcf. capitolul respectiv, pag. 286

OS MAGNA SONATURUMcf. capitolul La Heliade, pag. 256

CANTECUL LAUTARULUIcf. No/ele anexelor.

[CAND CRIVATUL ...]cf. No/ele anexelor.

[38]. FRAGMENT

Pe frun tea fugoasä a undelorResplenda o stea

Pin aerul luan de vrajaO razà de nea.

5 In tarmul cel negra muiat in luminaA lunei dormind

Auzi prin urlarea a marii, seninaO buba: tipand.

Un cantec fantastic pämantul räsbate10 Un cantec de dor

Se pare ca vantul in aer se sbateSe frange de-amor.

Dar cerul o sala de safir boltitä.Perdele de noni

15 'A tras peste fata-i §-acuma cernitaEa plange fiori.

Prin poalele rupte a norilor negriSbor fulgere 'n arc

tunetul sboara pin vanturi alegri20 Un falnic monarc.

www.dacoromanica.ro

[39]. LA MOARTEA LUI NEAMTU

Lasati clopotal sà planga' cu-a lui voce de arama,Lasati turn.ul ca sà mi§te a lui inima de fier,ad de stele mai aproape el le da acuma samäCa un suflet bun i nobil se indreapta catra cer.

5 Clopote, tu simti durerea §i. urmezi cu-a ta cantareCand din stei in stei se suie sufletul inteun avant,Pe cand noi urmam cu pasul cel rärit de intristareLutul palid, fara suflet, sa-1 depunem in pämint

Ochii? Cate duld imagini au sorbit a lor lusnine [1]10 Capul? O, de cate ginduri el a fost irnpopulat [!J

Inima ata simtire fralsnantat-a ea in sine?Stifletul? Cate sperante, cate visuri a pastrat?

S'azi nimic. Lumea gandirei e o lurae sfaramata,De lemnoas'a m'in' a mortii inima e stoars' acum,

15 imaginele-s §terse, ce prin el txeceau °data',Sufletul (dacà esista) pintre non i i§i face drum.

Ai §tiut tu, scumpe frate, cà paimantu-i o ruina?C'äi o sardna viata? martiriu sà traie§ti?Ai §tiut tu, curaca moartea e un caos de lumina,

20 O.' la finea vecinidei te-a§tept stelele cere§ti?

De-a vietii greà enigma' tie-acuma mai pasaaci problema ei cea mare la nimic o ai redusPe cand nou'ä 'n.ca viata e o cifra: nenteleasa

'nzadar catäm raspunsul la 'ntrebarea ce ne-am pus.

Fragmentul se termind, ca in transcnerea noastrd, tu r réind fi jumdtate de puncte.

LA MO.ARTE.A LUI NEAMTUPmmele 2 strofe marcate, marginal, tu creion ro,ru In .r88z 7 Versul 7 e deasemem subhniat. La 6: marginal,schim-

bare intentionatd ,ri ptirdrad (p. cd n'a :chimba p v. 8): Sufletul care se urca' lurnmat din stea in stea.In dreptul strofel, a i-a, marginal: Viata-p de zile era inca' plina'; 16. parentezul: (daca esisti) al lui Eminescu ;-

20. Cá la fmea vietu tale te-astept stelele ceresti?

LA MOARTEA LUI NEAMTU 495

aerul ludu al lumei se stingeS'un aer de fier

S'a.Kaza pe campuri, pe marea ce plangePe muntii ce gem.

25 Din nourii sarbezi o raza patrundePe-o frunte de val

www.dacoromanica.ro

496 SUB-MANUSCRISUL MARTA

InzIdar ne batem capul, triste fui visionareSA citim din cartea lumei semne ce noi nu le-am scris,Pottivim §irul de ginduri pe-o sistema oare-care,M/surlm ma§ina lunaei cu acei masusItoareSi gindirile-s fantome, §i viga este vis.

[fdrd data].

www.dacoromanica.ro

ANEXA III

POEMUL PUTNEI- 1871

Literatura serbarii dela Putna constitue un capitol prea bogat in date, pentru a ne gandi, catusi de putin,si-1 prezentim, fie si in liniile lui generale. Mai ales ca.' alta e intentia acestor ránduri de mtroducere. Lucriri din-cele mai tememice au ajuns sâ hotärascii atat asupra patemitith ideei acestui pelermaj, cat si a meritelor fieciruiadintre fruntasi. Dacl ideen congresului n'a fost a lui Eminescu, in schimb lucrinle de organizare, secretariatul,si nu numai cel administrativ, dar al raportunlor cu presa si cu diversi exponend ai intelectualiatii romanesti,-deplasärile in interesul organizärii Insäsi i, la Putna, participaren cea mai activa, n'au aflat un al doilea colaboratormai entusiast ca dansul.

Mai putin extinsä este tusk' literatura, in intelesul restrans al cuvantului, determinatit de istoncul eveniment.Cuvantarea festivá a lui Xenopol, despre care Hasdeu in ininiiciçia lui de moment, sustmea ci este un pnlej de

-amar" Iciune sufleteasci 1) si cele douä cunoscute imnuri ale lui Alecsandn, reproduse in toate gazetele tumpuluiclimpreuni cu discursunle ocazionale ce se vor fi rostit, mai toad literatura inspiratä de prIznuirea

dela Putria. Singurä cenrea atentâ a presei din acea vreme ar putea desmormanta anume paguii inspirate, putándsta aläturi de vibranta epistola." cu care Dumitru Brätianu raspundea apelului redactat, in numele comitetului

Dupi ce explicase in Columna lui Traian (II, 35, 23 August 1871) modvele pentru care n'a publicat niciorelatiune chspreserbarea dela Puma, Hasdeu revine in numärul urmitor (Ibid., 32, 30 August 1871) i cu subtitlul« Stefan cel Mare si d. Tit-Livm Mamrescu» serie urmitorul articol, cu atit mat interesant cu cat e cu totulimpotriva adeVárului:

Sunt doi ani de =le, de and junitnea romanA, in mornentul unei sublime inspiratium, concepe o märeatisirbätoare a Romanimu pe mormántul celui mai ilustre erou al vietu Jamie dela Istru.

Scoala naponalistá de pretuundem s'a gfähit pe datl a imbrätisa ca caldurti ideia, isbucnita din inima tinereigeneratium.

O serbare a Daciei in altarul dela Putna ar fi fost cel mai viguros simptom de reinviere pentru intregul neamal lux Tratan.

La 15 August nu a fost o särbOtoare nationali in memoria lui Stefan cel Mare, ci o crudi parodia, tessuta sipusá in scenä de clträ scoala cosmopolita' din Iasi sub perfida conducere a d-lui Maiorescu.

Románimea mergea si ingenunche la cenusa lui Stefan ca renasca in suflet sacra väpail a simpmiln-tului national, purificandu-se cat mat in grabI de ornbila cangrena' a cosmopolinsmului.

Vizutu-s'a Iasi vr'odati, ca cel invemnat sá primeascl balsamul clitItoi de vieatá tortnni dela vipera ce mereuil oträvise?

Si cu toate acestea astfel s'a tntamplat.DupO ce pllminse In sinul Parlamentalus Cu o alma vervi pe insusi pärintele doctrinei naponale, d-1

Liviu Maiorescu isbuti si-si strecoare in comitatul studenplor din Viena pe vreo cativa din nenoroco sli adepti,can compromiseri cea mai frumoasà conceptiune a tmerunu romane.

Pentru a face sá tresalte Inimule i sä se inalte cugetele din namtea strälucitei umbre a Sintului Stefan,trebui ca tocmai un d-1 Xenopulos sä tug cuvantarea festiva', a &Sir= afire ni arnifiste sufletul ca cea mat triadimpresnine. Ns= cu vieatä, rut= pronuntat, nimic románesc, total palid, nedefuut, vag; un cliscurs ce s'ar fiputut rost la serbarea memorabila a on si arm blrbat insemnat din on si care parte a globulin plmantesc.

In numärul vutor vom publica o schitá mai extinsi din panca unui martor ocular (nu s'a pubhcat mmtc, Intuciun alt numdr. n.n.) despre cele petrecute In sacrul altar al celes mat mad glorie naponale, pánginte cu aka

-sfruntare de nelegiustele buze ce imbälau mai denn57i nepentoarea memoria a marelut Bämut. Curand, foarte-curand trebui spilata alma d-lui Matorescu si tutti quanta ...D.

32

www.dacoromanica.ro

T. V. 5tefanelli: Aminhn despre Eminescu, 1914, pag. 111-115.In unul din caetele de Viena, rns. 2287, 24, co scrisul de Viena, acest crampeiu, in care apare, in alt ritm,

numele lui 5tefan:E ca i cand

Soarele-ar apune pentru totdeauna5i lumea-ar tl-mánea in intunencEtem. Se pare

cerul e-un palat de ImperatorDesert pustiu cad D-zeu e mortDe ce se parToate acestea immei umanePentruck doi oclu doi singuri ochiS'a 'nchis pe lume.0 Stefan 1 Stefan tu lummai * oricarui *Te-ai Pins si am timas in intunenc

Sa* amintim tot aici, un incident, care ar fi putut Insemna un inceput de clarificare, clack' n'ar fi fost, cum s'a.dovedit, In curánd, o falsä alarmi.

Nu mid ne-a fost emopa cand, in Mihai Eminescu, Poeme inedde, nr. 3 din Biblioteca Iaplor, Editura LibrIneiSocec & [1913], am dat peste cateva cramp= din poemul Putnei, dar cu versunle frante, in chipul acesta:

51 stninile plestute51 harfa desfacutiIn salcia pletoasiDe care atarnaetc. etc.

iar la sarsitul brosuru, la pag. 64: « Nota. Ongmalul acestor poeme se gaseste In colectia Academiei Romane..Colecpa donati de d-1 Tau Mawrescup.

498 POE.MUL PUTNEI

organizator, de catre Eminescu. i Inca, poate el am fi departe sl putem semnala un adevirat monument literar.§i, fr doar çi poate cl ar fi pleat, dad. ...

...Daca', allturi de palidele ceca ce nu inseamnä ca n'au imprumutat solemnitItli prestigiul autorului lordad" allturi de palidele immui ale lui Alecsandri nu ar fi existánd o poemk cu adevirat sensationalk nu numaipentru nivelul obicinuit al festivitatilor de acest fel, dar chiar pentru nivelul general al hteraturii timpului. Despreacest poem se vorbeste pe larg in cartea lui T. V. 5tefanelli, ale carui amintiri, din cele cu care pneteni i ne-prieteni au slujit si de atatea alte ori au obnubilat memoria lut Etninescu, sunt printre cele mai credincioase.Vom transcne pentru aceasta, pagirule In care 5tefanelh povesteste Intamplarea, descrie scena i exemplarul defoaie voland de pe care comunicl poezia i sugereazi In treacit ipoteza ca poemul ar putea fi de Eminescu:

« Am trebuit sa-1 parlsesc atuncea pe Errunescu, cici i eu si el aveam mult de lucro, dar candsoarele incepu sl se ascunza dupa piscunle plduraticilor munp iaräi ne-am intahut. Acuma avea unteanc de harto subsoarl p 11 purta co sine. L-ara intrebat ce fel de hartu sunt acelea si mi-a rispunsci este o poexte ce are sl o imparteascl a doua zi. dat indati un exemplar din acea poezie pecare incepui sä. o citese co glas. Se vede di lui nu placut cuna o citesc, ciict imi lul repede poeziadin mina i punand teancul Jos, inceph sal o citeascl el insup cu o deosebiti insuflepre,stam nermscat, privind la dansul p ascultándu-1 glasul frumos cu care intona el deosebitele strofe aleacestei poezu.

Adaricul sentiment co care citise Eirunescu poezia, Il emotionase astfel, incat nici nu observase cl.in jurul nostru se stránse mai multi hmie care ascultà p ea In falcate, cuprinsä de farmecul frumoaseideclaraapum a lui Emmescu. and sfarsi Emmescu, isbucni bravo! i mmunat I din mulpme. Enunescuisi veril in fire si am putut observa cl era foarte nemulturmt de aplausul mulprnit. Repedeteancul de jos si se depirti spre partes °pug manistini In direcpe spre sat. Eu ml tine= de dansul

acuma 11 intrebai de cine-i. poezta?Nu ttu, zise el scurt, mai ca. brusc, dandu-mi sI. Inteleg, el doreste sI. curm cu

Si astázi dupl atatia ani, scnind aceste randuri, si avand inamtea mea emirs, exemplar de poesie ce-mi 1-a dat atunci Effuttescu, mä intreb autorul acestei poezii pe care a impartit-o Eminescu.Eram atunci convms cl-i de Eminescu, care in modestia sa nu voeste s'o martunseasca, dar ea toatecercetinle mele la Slavici p altu nu am putut afla autorul mci panä azi. Poezia este tipinta. in tipografiaBuciumului Roman din Iasi si are 24 de strofe. Eminescu a implrot-o In zma serbäni intredar In &rile de seami ce au apárut asupra serbarit in ziarele din Romania nu am aflat-o =Ain repro-dusl sau amintitä»1).

Problema paternitapi acestei ode ne-a preocupat ani de-a-randul i ne amintim fi dat glas In coloanele-Cuaniului, In 1932, In momentul cand d-1 G. ahnescu &Idea tiparului compacte si sensationale tente inechte-din Erainescu. Douai sunt chestiunile ce se pun, dupl cum poemul se presupune a fi sau a nu de Eminescu.

Cum manuscrisele nu contin cleat vagi une, din epoca aceasta, in care sl se vorbeascl de 5tefan cel Mare 2)

www.dacoromanica.ro

32*

Ne-am uitat mai atent la brosuri. Ea venez dela Iasii purta data de intrare in biblioteci: 1913. Cartea lui Ste-fanelh, augural isvor ce cunosteam, al poemului, punta data: 1914. Dar: cartea luiStefanelh e inregistratá In JunimeaLtterard, X, tz, din Decemvne:t9t 3, lar/ judecind:clupä Crefterea Cokepuntlor academice, unde brosura de Iasi e inregis-tratá, ea va fi apirut dupi Sept. 1913. Asa dar, brosura va fi cunoscuthextul poemului din cartea luiStefanelli.

Mat mult: toate poemele, Un roman, Cdfin Nebunul, etc. au versunle frá'nte, îp zic medite p sunt luate din volumele/ui Chendi

. . . Deductiuni mutile daci eram atent cu un rninut mai de vreme. In editia sa din 1927, dl. OctavMinar trece In lista editnlor din Pce7ule lui Emmescu p: Poeme :nade (editia Octav Minar, 1914).

INCHINARE LUI TEFAN VODA 499

<de un cult a/ Voevodului, antia Ii va inchina si Doina din 1883, e inutil a mai pomem), cum pe de alta partecolectule de foi volante nu ne-au livrat un atare text (si inca% ar trebui sä dm de un text, pe care poetul sauvreun familiar 1-ar fi autentificat) timáne ca rumai pe bazi de deductii si se pledeze pentru paternitatea - Emi-nescu. Un stuchu al imagunlor, al versificanei, al intorsitunlor oratonce si, mai mult, al conceptiei i nivelu/uiacestei ode ar putea inlesm anume concluzu. Asa de pildä, in 'Mea lui odä tipäriti, la mormintul lui Pumnul,V. 19: Cd( i, ab! genitd mare . . . §i, aici, V. 83: Ah! ccintd la mormântul etc. Ca lexic: V. 75: Dar spiritul sondeadfi 'n mufcbiulr etc. §i rf g. 4(8 (stkEol y35), De-a: sonda ca-a ta privire. Imagina salciei pletoase apare In Unroman (amplificare a junei poezu Dsn streindtate), Impdrat fi Proletar jara harfei spánzuratä in salce in Panoramadefertelciuntlor, ale cIrei inceputun arcä poate p mai inmute de 1871:

Dar verut-a judecata si de s'Alai plángitoareCántirettil isi anini arfa lui tremutitoare

Este, dupä aceea, intregul nivel, fiorul sacru ce se desprinde din fiecare strofa', strinsa compozine a poemei,(care cu exceptia strofelor 15-18. 0 mamelor ~frie I .. se mentine la aceeap altitudine) dimpreuni cudiscrette psihologicä se degaii din relanunea lui tefsnelli iati tot atatea motive pentru. (Numerotatia strofelor,presupunánd cà apartarle foil volante, ar ultra p ea intre particulantánle de epoci ale scrisului emmescian). i in cazulacest i ea s'ar cuveru si ocupe un loe de frunte trufe poemele lui postume, alituri de Panorama defertdciumlor,Gemenit, Diamantul Nordulta, etc.

Dar claci, totusi, poema nu e a lui Emmescu? Rimáne sà aflin- a a cui e, pentru a i-o restitui Cu toste ono-rurile, i pentruca e un ventabil tezaur dar p pentrucl a fácut obiectul admiratiei lui Emmescu. i cercetareatrebue sä-si puná ca prima intrebare: Cine din/re poepi noftri putea, la epoca aceasta, sd scrie un poem de amploarea,perfecliunea p Malta mspirape a poemulus Putnei ?

[INCHINARE LUI gEFAN VODA]

1. i strunile plesnite si harpa desfacutäIn salda pletoasal, de care atarraL'a Isterului rape, acuma este muta,

cantul ei de aur nu pot a-1 desteptà.

5 2. Ce vant tragand s'aude sub crengile plecateSpre unda cristalina ce fuge sopotind,

umbrele din apa tot randuri mecateSe par el 'asa' 'n urma o voce suspinand?

Durere ... profunda cand Romania plangeo Cu fruntea 'nfäsurata de doliu la mormant;

Durere-i pretutindeni, durerea se rasfrângeIn valea si Carpatul ce-i romanesc pamant.

Ca valurile m'Arel ce 'n sanu-i se frámantaspre un tarm sau stand.' se 'mping a se opri:

15 Asa durerea sparge o tara i s'avIntäColo spre mäinastire la Putna a lov1.

www.dacoromanica.ro

500 POEMUL PUTNEI

De printre muni, campie, din unghiuri depärtateDin tirguri, municipii, cotune, un poporDe-acelag curat singe, se scoail s ja parte

20 La zi de särbätoare, la rugäciune 'n cot.

Cu-a natiunii cruce, de secoli ferecatä,Ca pelerin sosegte la noua GolgotiUnde eroul zace i tärna-i fu uitatä.rácere ! ... Este ora acum a ne rugà.

25 7. « Max' ire -tie Doamne O Iehova märire ICe vergi in noi durerea ca balsamul ceresc

curäti inolidunea, nedemnä. raogtenire,La pragul casei tale, palat dumnezeesc».

8. Virtutea rotnineasel, virtutea strIlucitä30 De patrie gi lege, aid in sanctuar

Se gtie 'nmormintatä. O dalbg zi-i sositä,Poporul stä 'n genunche s'o 'nvete la altar.

9.i imn de rugäciune sub boltile bätrineVibreazal cu putere, i fumul majestuos

35 De smirnä, de tätniie, din vasele divineSe urcl care timplä in nour luminos.

o. Stä sus martiral lumii ce-i Dumnezeu putinte,Iar jos ra lui picioare mormintul umihtAl omului, in care un snop de oseminte

40 E-o minä: de cenugA, odor nepretuit.

t. Din astä catacombl i mucedä gi rece,Din ist sicriu de ghiata in noapte 'nfäguratCu giulgiul nepäsä'rii, un fulger iaca trece

de-a virtutii raze tot templu-i decorat.

45 iz. In nimbul ce 'ncununä mormintul se zäregte:Grumäzegtii i Balta i Ciceu,

Dumbrava rogA, Baia i cum ingälbinegteFäloasa semiluna.' la Racova de greu.

13. Dar printre fum i lupte in cercul de luminä50 Se väd ceregd casteluri de-a lui Hristos tärii,

intre de-i Putna in care-adinc se 'nchinäLui stefan Vodä astäzi ai României fli.

www.dacoromanica.ro

INCHINARE LUI STEFAN VODA 5ot

14. Aice e &nana cea plinä de märire,De sinta pietate, de-al patriei amor;

55 Aice-i eroismul ce trnet de 'ngrozireFu dusmanilor tärei sfärmand trufia lor.

5. O mamelor rorrIne 1 aduceti-v' aminteCà dintre voi fu una: Elena, ce ne-a datA patriei mätire 1 Si clnd lipiçi fierbinte

60 La sInul vostru pruncul, ii dati un särutat,

16. Un särutat de mamä, extas de bucurieCe numai sus in ceruri se poate repetkIn numele lui Stefan il dati sä reinvie,

duceti pruncul vostru la Putna '1 inchini.

85 17. lar tu junime verde, la ist isvor de vieatäCu unde de virtute ce-i a märirei loc:

iubi tara, a o iubi invatä'n el inirnä, suflet cäleste-ti ca 'ntr'un foc.

Asa junime scumpà, frumoasI aurorä70 A patriei române Al vostru viitor,

Si-al natiunii soare, din a virtutii horlSe naste, và surAde, và catI cu amor.

In leagänul de moarte vederea nu pätrundenoapte färä ziuä, cI-i soarele apus;

75 Dar spiritul sondeazä i 'n muschiul lui, fecundeSeminti de lauri aire: ca Stefan v'au depus.

zo. Din turnul mänästirei cu fruntea 'ncäruntitäDe patru secoli cântä un glas armoniosSi-a lui vibrare dulce de-aramä curätitä

80 Prin fläcäri intreite, e imn religios.

21. E-a clopotului Buga, suspin si lamentareCe-a muntilor ecouri de freamät le-au implut.Ah! danta la mormIntul ce astäzi e 'n serbarea glasu-ti pentru lume i cer este fäcut.

85 22. Te leagänä pe vInturi, si-a ta melancolieMisterioasä limbä in inimä lovind,Fà lacrime sà curgä, colo a 'n vesnicieEroul sà tresalte, al au glas auzind

www.dacoromanica.ro

502 POEMUL PUTNEI

Si strunile plesnite, si harpa desflcut5.90 In salcia pletoasi, de care atirni

L'a Isterului rape, acuma este mud.'Si cântul ei de aur nu pot a-I desteptà.

0 munti si vi profunde, oh! dati-mi pentru-un numeSublima voastra voce, d."-i trist sufletul meu.

95 Dar bardul nu, nu cint5.... el plinge si-apoi spune:0 Stefan 1 tu esti mare:si la mormântul au I

www.dacoromanica.ro

NOTES.MS-UL ELENA

2259,1-14 V.(la fiecare titlu, s'a notat in parantez pagina din sub-manuscris)

ELENA (pag. x-2 v.) cf. Mortua est la Note ,ri Variante.

LA 0 ARTISTA (pag. 3-3 v.) cf. Note fi Variante.

SERATA (pag. 3 v.-7 v.). Publicad de E. Chertdi intini in Vointa NationaLi din 25 Decemvrie 2904 si2poi in M. Eminescu, Poezis Postume, Minerva, 1905, pa.g. 1-9, sub titlul Ondina. Este, asa cum s'a menponat,

In mtroducerea la Anexe, transcrierea combinad a doua versiuni pentra inlesnire le vom spune: Ondina I 0ondina pe care, din intemeiate motive, noi le tipänm separat. Int.= India forma, datatä 1866, purdnd titlulSerata i copiatä in s.ms.-ul Elena, la 1867 0 a doua forma, purtind, aceasta, titlul Ondina 0 copiatä in s.ms.-ul

Marta, la 1870 sunt diferente mai importante, deck acelea putine deosebiri» pe care le afla Chencli.

Consequent principiului sail de a combina o formä clt mai artistick Chendi a ales o forma de ici, una de colosi a inglobat in descrierea din Note» caracterele amAndoror versiunilor. «Numerotarea strofelor de Eminescu»nu se aplicl decat la Ondina

Serata (aliis Ondina I) nu are strofe numerotate. Din dtfente lacune ale textului se vede a fi o o5pie de peun text anterior. Aplicapile ulterioare, ce preced trecerea spre a doua versiune, se intelege cä apartin ace-steia dinurma. Variante pentru Ondina I in ms. 2254,18-18 V. unde se gäsesc doar 3 strofe, a 2-a, a 5-a, a 28-a cele

-c-Oteva ecuatii, indlnite s.ms.-ul Elena:

22j4,1ß-184,18-18 v.Str. a 2-a: 13. i calul turbat; 15. Mina ca de[-a] spaimelor zOni.Sir. a y-a: 33. Ca cerbul ce sboad din cre§tet de stanci >Ca c.c. s'altä in crestet d.s.; 36. I. sboru-i pu-

ternic 0 mare; 38. In coama Cu vAnt > [Cu] coama in Ont.Sir. a 28-a: 267. Tot sufletti-i tAnO;r, t. s.-i. e.; 168. II varsa in coardele sale; 169. II varsä cu-amor;Descrie ca bine de miere.

Seraph: putereantec: legeColorile legileStelle:Soarele: Univers > TotMama: complexul lor.

AMICULLII FILIMON ¡LEA (pag. 7 v.-9 v.) cf. Note Variante.

JUNII CORRUPTI (pag. 9 v.II v.) cf. Note fi Variante.

RESIGNATIU.NE (pag. 12-14 v.). Pentru anume sugestii biografice, ca neputind de determinat Inca, tran-scriem unnatoarea notita, ca care Schiller insotea poeziile Der ICarapf 0. Resignation, tipärite kW In RheinirebeThalia, 1786. India purta titlul: Libertinaj (in vechiul sens) al pasiunii i adaosul: and Laura s'a mdritat in 5782.Nota se referea la amindoul: « Mi-am fäcut ca adt mai putin scrupul sa admit aceastä poezie i urrnatoarea,Resignaltune, ca cAt wept dela cititori sa-mi fad.' dreptate i sä nu asemuiasca o exaltare pasionall ca un sistem

www.dacoromanica.ro

1) G. Calinescu, Opera lui Mibai Emmescu, III, 1935, pag. 307.

504 ANEXE

filosofic nici desperarea unui amant imaginar drept profesmnea de credintä a poetului. Altminteri ar trebuiplangem pe poetul dramatic ce-si poate rareon desvolta intriga färä sä amestece un scelerat lar Milton si Klopstockar fi deci cu atit mai perversi cu cat au reusit mai bine ca oricine in zugrävirea demonilor I».

Resignatiuns poartä In Thalia, 1786, urmItorul adaos In titlu: Bine Pbantasie. Totusi, dreptatea pare sä. fie de parteabiografilor dud privesc aceste « impetuoase poeme», ca foarte personale si dud recomandä sä fie citite in redactarealor originarä, nu In aceea Indulcitä, de mai tárziu. « Srhiller si Charlotte, scrie Wolfgang Golther, biruis' erä In a lor4 Gigantic:1 luptä a datonei», asa cA niciun repro§ nu poate fi formulat cii privire la relatille lor ».

Tipäritä pentni India dad In Intregime, alci, Redgnaltune, despre care se poate spune cä e tradusä « Cu multäibertate» reprezintä, totusi, unul din cele mat Interesante documente din adolescenta poetului.

S MS-UL MARTA2259,15--51

.r. DE CE S.A MORI TU? (pag. 16-16 v.). Tipäritä de Chendi, intaiu in Semehatorul, II, 9 Martie 1903, apoiIn op. dt., pag. 14-15, numai ea variantele versunlor 3 si 4. Ca preste tot, select:le arbitratä a variantelor. Ace-last principiu si In edina Cuna (pag. 83), care anunta Indreptäri dupi manuscris».

2. DE-A,S'I MUM. OR/ DE-.AI MORE (pag. 16 Tipäritä de Chendi intaiu in Semändtorul, II, 13 Apr.903, apoi In op. cit., pag. 16-17, cu titlul redus i cu suprimarea strofelor 6, 7, 8 si 9, reintegrate la Note,pag. 266. E,ditia Cuza, pag. 84, o tipäreste intreagä.

De-aj mini, se mai aflä In InS. 2262,3, CU 1111 SCTIS /1:12i vechiu, cca. 1867-1868, pe o fill de coat% tipicbrouillonarä, dimpreunä co o strofä Cd vieata-i un barmu (din Morlaca est), cu Doi /Lori si o poezie Inruditä:O stea pin cerscri care desi läsati de o parte din cdpia s.-ms.-ului Marta se ttanscrie, aici, pentrucä face partedin aceeasi familie de motive.

Variantele din 2262, 3, se raportä, evident, la textul din Anexe. Pentru mai usoari orientare ele se aseazä pegrape (stxofe).

2262,1

Titlu: De-asi muri séu de-a muri;2. P.I.p.s.s. pe s.t.; 3. Si buza ta m'atrage i ocho ne invatä > $1 gura ta etc.; 4. Cand tinem fericirea

cum trebue sä iubim > C.t.f. pe san cum s'o mbitn;6. Crezi c'o sä 'ncet din cenuri mai mult a te mbi > C.c'o s.'n d. stele m.m.a.ti.; 7. i o sä sbor In pace

pin lumile de soare > Si-o sä petrec In pace etc.; 8. In cari-oiu vieçiui (sic);rt. De-i auzi cum triad suflarea unei soapte; ta. Te-atinge tremuránd;13. De-i auzi vr-o arpl s.p.; 14. V.c.i.n. ce tipä pin ruini; _ x.SAtiicApeanopçii, de intuneric mare

> Sä stti cA pintr-a n.d.I.m. ; 16. Cu arum surd eu vin > La tine dragi' vin;x9. pittuluil; zo. i sfitdi tAl elcoti;21. Dar de-ai mun tu Inger de palltdä lumina.", 22. Ce-as face eu atuncia o mare Dumnezeu? > 0 ce

m'as face-atuncia etc.;25. I.v.d.c. oiu plange al tn. >I.v.d.c. a plartge a.t.n.; 27. Canta-te-voin cu dui ce rompe 'n albe spume;

28. Un tänn färä noroc.29. Si voni primbla durerea-mi prin roan necunosc-ute; 30. ser pin; 31. pin pustii 6:cute; 32. Pin

mum din ceriu;33. Pän ce bätrin i palid cu capul ples ca stinca; 34. Voiu rompe de pe lirä-mi C.C.11.M.S.; 35 Si

vom > Si mu culca i.p.i m.a.; 36. Un bard pustni nebun > i capul meu nebun.

.226'20.

[0 STEA PIN CERLTRI

O stea pin ceruri o vad cä treceSi eu un nume i-am pus din sborNunaele une Mime rece

Earl flor.

www.dacoromanica.ro

22ff,302 Am vizut doi astriStailucind albastriSub o frunte 'n visM'a 'nnecat seninulC.änd priviiu* divinulBilndul lot sues.

mi-am zis in mine:lager cu lumineDe-un adanc noroc .Din a vietii taleInfloriti caleCum nu stai in loc.

In a ta privire (a)Cu intreagi-mi fire

(a) Te-ali priviN'o privire.

UNDA SPUMA (pag. 17 v.).Publicati intiiu in Semeiatorul, II, 13 Apr. 1903 çi Chendi, Postame, pag.Indicatie gre§iti In privinta strofei a 3-a. Mari de strofa a 2-a toste celelalte 3 au variante.

Editia Cura indici: Revista Sinziana» An. 1913. Iaqi.Mel la indicele anului I, nici In rreo alti pagmi a revistei, care lacepe la Noemvrie 1912 §i sfär§e§te In Octomvrie

1913, nu se dB, nimic. Scrisul lui Al. Sadi-Ionescu a notat pe numbs' ul ro-12 (Aug.-Oct. 1913). apdrat in Mari, r.92.4.

O STEA PIN CERETRI.. 5-6. Lumea-adormui nu vede sboru- iEu singur numai o-am urmirit;

Nimeni n'o vede and ea se stinge > Ea nevizuti etc.; 9. Spuneti-mi role stelei > titi de ce stelei etc.;x2. Sti pe musit?

NOTE 50

Ea nerázuti acum se stingeNinleni in sboru-i n-o a utmititNumai un ochm singur umed* o plinge

Caci-o-a mbit.

riti de ce stelei i-am dat un numelo Numele unui suflet tidt

Ce acum palid, uitat de lumeA 'mbitrinit?

PentrucA ochiul ce lictimeaziDupi-acea steaul care s'a stins

15 Este-al meu suflet ce mediteaziE ochiul meu plans.

DOI A.,STR/ (pag. 17). Publicati intii de Chendi, op. di., pag. zo.Cea mai veche versiune In ms. 2262,3, despre care s'a amintit §i pare si fie din 1868-1869. Variantele le-

dm mai jos.A doua versiune e aceea din s.ms.-ul Marta, cca. 1870. cf. Anexe.A treia versiune se afli In ms. 2255,3oz, pe o scnsoare a fratelui su erban,expediatit din Boto§ani, 30/x1/872.,

prin care i se ficeau repropri al nu s'a scris la Univermate (In Berlin). A§a dar, cronologic, se situlazi dupiaceasta. E un sexis de Berlin, ezcelent reper grafologic, §i care arati el la aceasti dati Ind mai lucra la s.ms.-ulMarta. Dealtminteri strofa a 2-a din aceastä versmne e redactati hull pe fila respectivi din s.ms.-ul Marta. Ledeosebe§te intruatva ortografia.

Si adlogim el in 11372 Incearcit §i o a 3-a strofä.

2262,5

M'annecat seninul; 5. Am vi..zut divmul > A. privit d.; 8. Inger de himine; 9. Inger de noroc;ro. Stai a.s.i.c.; ri. Pieptul meu e jale.

www.dacoromanica.ro

;06 ANEXE

PRIN NOPTI TACUTE (pag. 17 v.i8). Publicatä intám in editia Cuza, pag. 73.

CAND PRIVE,STI OGLINDA MAREI (pag. 18-18 v.). Publicatä imam in editia Cuza, pag. 82.

MORTUA EST (pag. t8 v.-20 v.) cf. capitolul respectiv la Note fi Variante.

CAND (pag. zo v.-2i). Publicati indiu in Chends, Postume, pag. zi-22. Indicatia: « S'a suprimat strofadela inceput», pe care o di la Note. Editia Cuna: « Prima strofi adalugati dupl manuscris ».

CAND MAREA . . . (pag. 21). Imam in Chendi, Post., 24-25. Ed. Cuza: « Cu indreptin dupi manu sera ».

IQ. ONDINA (pag. 21 v.-25). Am anuntit la mtroducerea Anexelor, cum si la Serata (Ondina l), in ce misuri versi-urule acestea se cuveniau tiparite aparte.

Studiul evolutiei acestui motiv se va putea face, intr'un chip satisficitor, abta clad vom fi publicat in sectiuneaPostumelor, versiunea Eco u! din fereartrel (alias Ondina III), redactatä ca aproxtmatie in 1872, unde se afla int ercalatä.Sara pe deal.

Centorul poate urmiri, de pe acum o serie de diferente ortografice intre Ondina I §i Ondina II, ale drei concluzilsunt la indemana orlon: D. p.:

15. çllni (I), çlinä (II); 17. amps, asphalt (I), mix, asfait (II); 27. candrii (I), cantirei (II); 49. dan-ciandele (1), dantianadele (II); 51. zeplayru (I si II); 52. rurrifele (I), nYmPheie (Il"); 53. lirele (1), lyrele (II);-56. citere (I), cytere (II). etc.

Am amintit, la capitolul Din strifintitate, a in acelasi numir al Familiei (II, zi, 17/29 Iuhe 1866) V. Ranta Buticescu4ncepe publicares unui study/ despre Datinele poporului roman». Fänä. a trage vreo concluzie, pasagiul despre s LinLin marmalia» poste fi retmut pentru valoarea lui =rinsed:

«In colinda aceasta [de Camilla, In Transilvania, pe sub Meses] dupä tot sirul se clad cu o melo diedoinici exclainatiunea o Lin Lin marmahn». Ce va si zici esclamatamea aceasta?

Cuvantul « Lin» nos roman' u 1-am prmut char dela Greci. Linos a fost la Greci un poet si un om late-lept t cade In;tunpurile cele mai primitive ale cultures grecesti. Dela acesta a invitat Orfeu citera i acestaa asez,at leaganul cultures, filosofiet si a tuntes generale in tinutul Tesahei, in locul si patria cea romantida muzelor. Moartea lui Linos fu pncinuitä prin Febus, cu care rivaliza in cantare si dela el va incepe escla-manunea de durere «Linos » care fu cantata'. de Greci pIni dram, i despre care zice Omer, cl se cand decoph, mal ales la storsul vmului ca o melodic moale, tanguttoare. Deis Greci, precum ni spune Ero dotçi Esichms, cantares « Linos » fu propagati mai la toate popoarele risäntene, la cari Iasi prm astit cantarenu se geles Linos intru atata, ci era o escla.matiune ca care se plange junia de curand trecutä ».

xi. REPLICI (pag. 25-25v.). Tipiritä. India in Semineltorul, II, 9 Marne 1903, apoi in Chendi, Post., 26-27. Su-iprimi:doui strofe, pe care le pubhcl la Note.

VIEATA MEA FU ZIUA (pag. 25 v.-26). Intliu, in Chench, Post., 28-29.

LA 0 ARTISTA (pag. 26-26 v.). Am amintit in capitolul La o artistä, unde s'a precizat ci cele 2 poesii,sense la epoci deosebite, nu sunt inspirate de aceeasi artistà', ci eroma acestei poezii postume este Carlotta Patti,-candreata, ce in Martie 1869, &idea un concert in Teatrul National.

Romelnul (XIII, Miercuri, iz Martie 1869) pubhci urmätoarea nottçà, pe care o repetä si in numirul säu de Vineri,I4 Marne:

CARLOTTA PATTI

Bucurestitil, aceasti capitall orsintali, care din zi in as, c'o ripeziciune necrezutä ìi indnde renu-mele in lumea intreaga, a fost pe rand vizitati de toate celebritätile artatice contunporane. Aceeacare o va vizita acum este din acelea, can au avut in tot deauna un mai strälucit succes. Nu este uninstrument pe care escell, fiä char pink' la perfecaune, d-soara Carlotta Patti ; darai divin al unes vociadorabde mliestnei celei mai rare a candri[s] este partea ce a ficut arnica naturi acestei cantatricecelebre.

D-ra Patti va fi insond In cilitoria sa de d. Teodor Ritter, pianist compozitor, de d, Sarasate,prim viohn dela Conservatorul din Pans, de d. Marochetti, banton, ss de d. Gallas, organist acorn-paniator, tots artists foarte cunoscun i chstuisi. Vom avea dark rara ocaziune d'a auzi nu =mat o

www.dacoromanica.ro

Abia o margine din josul rochiei se zarecte, c'aplausele de bund venire vibreazá in toma sala. Car-lotta Patti este in tata pubhcului I Pe catad panul preludl supt degetele dibace ale d-ltu Gallcus,timare ici zice « E frumoasi I». Aceasta nu face inciodata. rau. Frumusetea penelor paserei nu ja nimicdin farmecul ctripiri

Dara Ea, ce mce oare, pe calad cu modesta ci lina asecurare ce dä conctiinta valorh sale, preimbläprivirea-i incintatoare in jurul saki?

Nu e timp de cugetare cele d'intaiu note ale Cavatinei din Linda sunt aruncate in aer ci toticautà ramura pe care se ascunde paserica miraculoasä caci ceca ce s'aude nu poate veni dela aceafemeä, oncat de 'ncantatoare ar fi care cede colo, linictita in fati-ne, cu gura abia intredesclaisa I

Si ca toste acestea ea este uffiastra pasarla!« A / n'auzisem niciodata cantand».'acá ce mi-a zis un artist atat de serios pe cat este ci distins.«N'am auzit pana acum cantánd I»laca zicea cea mai mare parte din public.Aplause mtusiaste rechamara in doul randun pe marea cantatrice ci top, mult timp dupl ce ea

dispäruse, rimaneau tumiti c'ascultau, ascultau inca, cand acorduri s'auzitä nu acorduri, nu notedar ce erau? Ceva dulce, armonios, hmpede ca perle ce cad ca ploma in unda: D. Teodor Ritterera la piano.

5'afi1ul nu zice decat:Gavotte et Musette Bach.Le TourbillardRitter.Sarman aficI

ploaia de perle aduce tunee de aplausel

[Proni cantà o arie din Lucrepa Borga Sarasate pe violina: Reminiscm,tele din Marta].

Zece mmute de mterval detera ocaziune tuturor irumelor spune acera ce le umplea prea mult.Apoi perdeaua se radica din nou, pentru a ne face s'auzim Ave Maria, esecutatä cii adevaratä sim-

phatate a ruglciumi de Diva, de d-mi Sarasate ci Ritter. Dupà aceasta: romanta din Ballo in Mas-chera, urmatá de Quatuorul din Rigoletto ci de crintul Bracomarului, compus de executorele, doran Ritter.

Acum furtuna seratei, da era o adevaratà tartana' acele aplause, cari urmarl La festa. Bisatä custanuntä, generoasa artista multa= pubhcului c'un gratios miras ci cu ... Un éclat de rive (un räsunetde ras). Astfel se numecte -rornanta ce nu este in adevir, decat un ras armonizat. Dar ce ras! Ar-

cristalm: laca cuvintele ce ne convm. Cat insä sunt ele de palide, pentru a apune cera ce esteräsul domnicoare Pattt

Acum nu mai aplaudau mande, ci vocile strigau bravo pe toste tonunle I Intusiasmul era in cuhne,mergea pana la ura 1 ...

Emotiunea era aumbile pe cat i vizibile. Ochu luceau, ànimile bäteau eo dulce coptiretrecea prin toatä sala pina la caderea cortmu cure anunta sfarcitul concertului».

Se multumecte, dupa aceea, d-lui Eugentu Gouffier, « bunul geniu al concerturdor dloarei Patti i se datomiza trecerea stelei, pe la noi.

O bunä date de seami ci in Monitorul, nr. 65 de Vmeri, zr Martieiz Aprille 1869, deci a doua 7.1 dup5. concett.

NOTE 507

celebritate ca d-ra Patti, dari inca o societate intreagi de articti aksi, ale cátela mente ct valoare suntprea bine cunoscute iubitonlor de arta, pentru ca s'avem nevoie d'o reclama, pe cate insä o va faceIn curand cu o iresistibiLa autontate, cel dintam concert dat d'aceastä societate.

* *

Romeinul din 17-18 Marte 1869, publica un-ti:atonal anunt: «CARLOTTA PATTI. Mercad la 19 Marte va-avea loc la Teatrul Naponal Concertul dat de catri." d-ra Carlotta Patti, d-oh Theodor Ritter, pianist compozitore,Sarasatte, violotust, Prom, banton ci Gallois, acompaniatore». Anuntul se repeta ci in turnar' til din 19 Marte 1869,

Acelaci anunt, Cu mici varialiuni de redacte in: Trompeta Carpafilor (VII, 712, Duminica, 9/21 Mart 1869) ciIlfonitorui(nr. 57, Miercuri 12/24 Martie 2869),

« Foita» Romdtudui de Simbatil zz Martie 1869, publica o dare de seama entusiasta', ale are sugestii pentruidentificarea eroinei sunt de prim ordin. O transcriem, cu mici çi neinsernnate corecturi ortografice:

DOMNISOARA CARLOTTA PATTI

O multune imensä atrasà d'un nume celebra Implea sala. Un psi-ter ales, unde am vazut maimulti din articti noctri cei mai mbiti; loje strälucinde de atlas ci dantele, dar mai stralucitä prin rapi-toarele tete ce se ridtca cu gratie i rociau d'o dormiä ce nu se poate stapini; o galerie de persoanece simpau eaprettuau, acesta era pubhcul care se framinta de nerabdarea d'a vedea riclicandu-se perdeauace ascundea Zeita, d'a asculta ci admira.

In fine se radica acea perdea. Rabdare Nu este inca Ea ...

www.dacoromanica.ro

t. Se zice cA steaua e suflet de Inger > Crezut-am cA steaua e s.d.I.; 3. Ce-arunc'a lui taze prin frunze de laur..

5o8 ANEXE

Urmeaza, la cererile tepetate ale publicului, Incá trei concette si, in drum spre Constantinopol, popas laGalati..Almanabul muzical pe Igif al lui Theodor Th. Burada trece In efemeridele lunit Martie: 27 Martie /8 Aprilie,Joi. Cuvioasa Matrona: x-ul Concert dat In Galatz de celeb. Carlotta Patti. 1869».

Pentru surplus de amanunte, texte i sugestu sä se consulte: Perpessicius, Carlotta Patti tau una din oartistevRevista Fundatiilor Regale, VI, 7, i Iulie 1939,

Tipariti intaiu de Chencli, op. cit., pag. 30, dar numai psi-tea I, adicl sonetul. La Note tipareste i chstihurile, In-sotindu-le de recomandarea: « Urmeaza." sub acelasi ntlu, urmätoarea poezie confuza.».

In rus. 2262, j2)*2 v. se aflä ciornele celor z pàrti, dimpreunä cu titlul, In creion, Sonnet k Carlotta Patti. Scrisute unul din cele mai interesante, prin lipsa totalä de caligrafie, realizatä, totust, in versurile In creion. E un seriacare dezorienteazä. Acelasi scris i In versuri ale poemei Arghir despre cari vorbeste In amintirile sale St. Cacoveanu.

Pentru valoarea lor documentara., ttanscriem ciomele in ordinea in care s'au succedat, cu bogatele lor variante(d. p. subsol, V. zo : idea 'nfratiret), i cu variatia lor de ritmun, lasand fiecarnia sugestiile, cate se desprind din exerci-tiile acestea de improvizatie. (Douä saptamani mai tamal, exercitii de acelasi fel, In elegia La moartea principeluicf. capttolul respectiv).

SONNET LA CARLOTTA PATTI

Ritmuri diferite, arpegiate, pe tema ce va prinde mae jos consistenlaDar te-aud tu ce prin lumeTreci ca gandul cel de aunCe-un poet cu. fruntea 'n laur

O viseaza

Nu-i artista o scanteePe un val amar

Nu-i reflectul une zeeCi e zeea chtar

Te-am vázut o steaCe ca lebada ce cántäCanti pe-a vtetii mal de flori

Peste bastne de opal (a)ant-un val

(a) P. visuri de opal.Mai jos,stingbere:

Mandrä este caci ea steea Italia

Pe verso (j2Geniul este un trandafir

Cu foi de laurEl creste numat intfun ponr (a)

De aur(a) Ce creste etc.

fot in ritmul trobaie, un singar versCand privesc la stele el sdipesc in ceri

Dupd ama, oseilelnd tedre alexandrini i forme! !trece!, poezia prinde consisteng ( numerotalia vcruurttor separata?pentru fletare din cele 2 phi; fuelle de alce). Pentru mai upard urnarire, foksim A. ,ri /3:

[A.]Credeam en cá steaua-ti e-un suflet de ingerCe tremurä 'n ceruri, un cuget de aurCe-si-unc' a lui raze 'n o luna de laur

Cu-al cantului dar

www.dacoromanica.ro

5. 5i tu interpret-a a cerului* > §i tu etc.; 6. Ai fi > Nu esti decat chipul ce palicia steli > Nu-at fi decit etc.5-8. Artista ce canta cu imma 'n plangen

E ca i reflectul ce panda stelaDesemni pe frunte d'o undi rebela

Pe va/ul amar.

3. Ce-apoi de cer indelirati*> Nu cântecul etc.;7-8. Ce-apoi filomela 'n durere

Il vara' pe lume plingand9-12. Reinad ,ri In forma dirtsh, identicd en redaclia din 22;9, 26-26 v., dela carel/la:rae urmeazd numai dishbum.14. Visat-a vista ei toata de dorure > Visat-a de glasul etc , 16. Súnt glasun [apusel i moarte ce 'n valuri

eterne se plang > E suflet de lebädä suma. > Sant uumi etc., 17. Astfel R.e.s.c.g.t. dulce frumos; 18. Italiadulce[a] sa* sota näscut-o-a in vis > Italia sora ei numai putut-a sä-1 forme in sin (porte: forme[ze] >

poarte In san =.-adicd a pdralrit pe forme Inainte de a fi scris in san; 19. Romama doar te salud. in gan-duri > Ea d.a.t.s. ea 'n visu-i* te-a presupus, zo. Tu vu ca idea 'nfraprei la cel ce 'n pusuuri s'a dus ) T.v..c.u. cantee ce 'n aspre > T.v.c.u. cant* a* sororei la sera etc

NOTE 509

tu interpret-a cerestilor plingeriCredeam a esti chipul ce palida stellDesemna p'o frunte de un& rebela

Pe valul amar

Dar astäzi poetul cu imma 'n ceruriRipit d'a ta voce In raiu de mysteruri

'aduce a mime cerul deschisVazut-a un geruu tnânand* reveriaP'o arpa.' d[e] aur c'un Ave Maria

'n Tine cutioaste sublimul siu vis

[B.) 1. Cum lebada viata ei toataViseaza un cantee divin

Nu cantecul undei mormdePe luciul mate' senin

Cum galbena luncl viseazaO &n'A intreagl d'un cant

Nu cantecul emei cel aspruNu arpa lui Eol in vant

Ca-o doinä din c.ea-lalt1 lameCantata d'un inger din cena

Un gind o idee o =uneUn vis de sublime placed

Ast-fel Romania uttata 'n Carpatul cel ars si batranVisat-a de glasu/ tau dulce si cantu-ti de dorare plin.

15 5. Cum lebada sue ea ca glasul ce ese din luciul adâncSant innitni de lebede stinse cen valuri eteme se pling

Ast-fel Romania ea sue cA glasul tau dulce divinItalia sora ei numai putut-a sä-1 poarte in sin

Ea clara acum te saluti, ea 'n visul ei te-a presupusTu vii ca un cantee d'o sofá la sora ce 'n lume s'a dus.

5

10

5

10

www.dacoromanica.ro

Iacob Negruzzi. Poesis, Bucuresti, Socec & Co., 1872, pag 221-222.

510 ANEXE

STEAUA TrLET7/ (pag. 26 v.). Titlu vechiu: CAND NORTI IntAiu, in Cuza, 73. Nedatatä. Data laCuza, 1869, dedusi. S'A se compare ca Fragment, penultima poezie din sans.-ul Marta.

CAND SUFLETU-MI NOAPTEA (pag. 27). Prim titlu pentru: INGER. DE RAZA Cf. capitoluirespectiv la Note fi Variante.

6. E INGERUL TAU 0E. UM.BRA TA? (pag. 27-28). Prim tila pentra INGER g DEMON. Cf. capitolutrespectiv la Note fi Variante.

MURE,STANU (pag. 28-28v.). Tipinti de Al. T. Dimitrescu, Chendi, Caza, in o versiune sau alta apoemului dramatic. Toate observatille refentoare la editarea acestor versiuni dramatice se amada' pentru la timpullocal lor.

Ceea ce se cuvine spus, este ci versiunea aceasta din s.ms.-ul Marta e incorporati anume, la nr. 27, si limitatila numat atita, ca un monolog autonom, in tunp ce filele ce-1 continui (aceeasi hArtie, acelasi scris si chiar aceleasi armede ceará- rosie) se intAlnesc In ms. 2274, 74-8.r v., ?me() versiune dramatici, la care incorporeazi si file din alteepoci. Una din aste pagini poartä data 1869.

CHRIST (pag. 29-29 v.). Publicati india de Chendi, op. cit., pag. 31-32. Ca si pentru Ondina tipirim,numai versiunea din s.ms.-ul Marta. Adaosurile ultenoare vor fi raportate la versiunea din 228y, 99zoo, intitulatäDumnezeu om, mult mai desvoltati si apartinAnd ardor 1872-1873, vecina ca Umbre pe pdnza vremei (ImpdratProletar II), o adeviratä postumi aceea. Cu acel prilej se vor anexa si vanantele din 2290, 77-79.

29. DE-AS. AVE (pag. 3o) cf. Note fi Variante.

20. INGERE PALID (pag. 30 v.). Nenpäritä ruci la Chendi, nici la Caza. Din aceeasi vitstä, in ms. 2279, 21y,o poezie neterminatä: Copild, angel de hallare.

Alte motive, din aceastä continuä angelofille, se vor grupa la Posturne.

2x. CINE-IP (pag. 30 v.-31). Tipiriti, ca multe erori, Intâlu, in ed. Caza, pag. 72.Ca gi monologul din Murefanu, Cine-s? e detasatä din piesa de teatru Mira, din ms. 2274, 72-72 V.

Era cAntecul ce zicea, la sfAtsitul piesii, Malo. Avea 7 strofe. In s.ms.-ul Marta are 6 strofe.Cu aproximatie la 1872, textul acesta din s.ms. Marta pritneste modificiri, ce se intilnesc In acela,i timp i 'n,

Mira. Ele vor figura, mai ales, la teatru.Steaua mirei jigureazd' de doud ori. Odatd: subtitlu simultan, ea In transcriera noastrd. A doua oard: c.ca 1872,

marginal ca semnul intrebdrii Steaua m'Arel? Pentru ce, se inlelege. Versunle si cuvintele sterse sunt, precuro,s'a mentionat, ale reviziei din 1881.

22. ECTOR. ANDROMACHE (pag. 31-31 v.). Publicati indi de Chendi, op. cit., pag. tz-23. Excelentatraducerii, raportati la epoca' bi initiativele interesante reies si mai bine in evidentä, dad o comparim ca o traducere-din aceeasi vreme, a lui Iacob Negruzzi.

Si amintim una din initiative. Versal 2 din original sunA: Pf7o Acbil mit den unnabbarn Hiinden. La Eminescu:-Unde AbIl cu-a sale neapropiali mdne, pe care ne-am ingiduit a-I accentua: nedpropiali gi care, silabic, se desface ne-à-pro-ps-al: md-ne, ca mdinile neapropsabile, inaccesikle, exact ca traducere si ingenios ca lexic. In niciun caz: ne-apropiate mdne cum ttanscrie, ca la Chendi si Caza, d-1 G. Cähnescu, Opera lui Mibai Emmescu, ifi, 306 si nici neinvinsemdne, ca in traducerea bui Iacob Negruzzi.

ADIO A LUI HECTORdin Schiller

Vrei sA mA lavi Hector, si te desparti de mineS'alergi ande Adule ca neinvinse mineAduce lui Patrocle sacnficiu cumplit,Cine pe copilu-ti va inv'Ata oareArcul s'A incoarde, zeii si onoareCAnd de negrul Xantus vei fi inglutit?

www.dacoromanica.ro

NOTE 51)

Sterge-a tale lacrimi, scumpa mea sotieUn ferbinte dor mg cheamä 'nVezi ace3ti doi umeri poartaAstyanaic ramáte in divina pug'Ca salvator al patnei Hector vra s caza

noi ne vedem =rap in Elysium.

n'am sail mai aud a amielor sunareferal du viteaz va rugmi 'n uitare

Al lux Priam eroic sánge va penAi sa te duci in tgrmun sect, intunecoaseUncle Cocytus pange prm 3esun nasipoase$'21 du amor In Lethe va muri.

On ce dor puterruc, on ce cugetareVreu sà inec in Lethei intunecad mare

Insg nu Val meu amor.Auzi cum cruntul du3man asalt' a noastre ziduri?Incinge-mi rnándra spadä, gone3te negre gánduriIn Lethe nu se stinge iubirea lui Hector.

LOCUL .AR/PELOR (pag. 31 v.-32). Pubhcatä 'Maui in editia Cura, pag. 73, fara variante. Se mai afläIn MS. 22f7,63-65 V.

22/7,63-63 v.4. I.o-t.g.m.o.3. mä sumutl; 8. fläcan; io. sanctuar; xi. ascunda-in; rz. Si tut lumea 'n

negn > Sà tut lumea in stránsoarea-ti 3.i.o.t.d.j.;

13-16. Astäzi Irma nu-s ca flama cea profana i murdarg (a)O caldurg sánta, dulce infioarg pieptul meu (b)Azi stint cast ca o verging, tänär sunt ca primävara (c)

ca 'n ea in mmtea-mi lung, raze, flon s'amestec du. (d)(a) Asdzi insà nu-s ca focul cel profan 31> A.i.nu-s ca flama etc.; (b) O caldura fencitg', sánd, dulce

mg' 'nfioara > O caldurg &And etc.; (c) .&1 stint cast ca o verging: stint curat ca alba pad; (d) i ca eastint plui de raze, de flon i ca 'n ea etc.

17. Tu surázi cu neincredere* > T.s. cu* ne'ncrezare lasg'-mä copilà, 18. Sa pätrund sub gazul >Ca sub hama asta stránsa ce morrnântä. sfinul > C.s.h.a s., eu la sAnu-ti sä patrunz; 19 SI d. corsetul care >S d.c. esta ... etc.; 21. gâtu-ti de zapada ...; 22. Tu ro3e3ti ... nu vrei aceasta de-ai 3ti ce caut eu;

23-24. Ai suräde 3i din contra lásánd haina ta sä cada.M-ai lasa privmd in ocht-ti m-at läsa in tonil* meu

25. Cungiurind Cu un.> C. c'un etc. > A > Cungmránd etc.; 26. batänd ca greu; 27. Eu cu cea-laltämáng etc., 31. Local de-unde ele cazuzi etc.; 32. Ai mtat > Te-ai tutat ... 31 'n lumea asta ca femee te-aitrezit > Ta.u.... copra' t-a.t.

NU E STELUTA (pag. 32). Pubhcatà indiu in Cuza, pag. 82.

DIN LYRA SPARTA (pag. 32-32 v.). Publicatä intitu in Cuza, pag. 82 V.

CARE-O FI IN LUME . . . (pag. 32 v.-33). Publicati intku in Cuza, pag. 82. Poe= interesantä, ce secuvme integrad aceleea3i atmosfere 3i varste, dimpreunä cu Mor/tía est, pe de o parte 3i atitudmilor misoghine,de mai tárzm, pe de aid parte. In ms. 228/, %do se intálne3te reluad, in vremea studillor Viena-Berlin. Dist-hurtle sunt, scum, tertine. In forma aceasta poezia se rezervg Postumelor.

In legaturä co aceasta poezie: Tipgr" ind titlunle submanuscnsului acestuia (precum am mentionat in introducerea.respectiva), G. Bogdan-Duica insotea aceastä poezie (Thntr'ale lra Emsnescu, simple motile, Datina, VII, 7-9, Sept. 1929,pag. 131-133), de insemnarea cu adnotatta: vechae». E drept cá langä tttlu, cu un_scris de mai tirziu, care ar päreafie 3i al revizumlor de mat drziu, e un cuvänt ce poate fi cetit i vecbie dar e de fapt: rochle. Marginal, se aflä liste decuvinte i echivalentu lor germaru. De altminten vecbe nu 31-at fi avut rostul. Nu e in spintul aceluta cate, dimpotrivä,iegenereazg motivele vecht 31-3i rezerva sg transforme multe din ele in Sonete i Cazelurs, cum am mentionat in atätea

ránduri.

www.dacoromanica.ro

-51z ANEXE

LA MORMANTUL LU/ PUMNUL (pag. 33 v.) cf. Note ,ri Variante.

NOAPTEA, POTOLTT ,s7 VANAT (pag. 34) cf. Note ,ri Variante la capitolul Noaptea . Sub data1870, sugestie dux 188x: Sonet (?) dar care s'ar putea si se refere, mai curind la Horia.

HORIA (pag. 34-34 v.). Tipar- intiiu de Chencli, op. dt., pag. 33-34.In dreptul titlului, marginal, cu creionul revizuirii din x881: Sonet (?). De sigur o sugeste pentru reluarea moti-

--vului.

Ciomele acestei forme se gisesc in ras. 2262, 4, pe o paginä ripie brouillonati, precedate de scheme metrice-de titluri ca: Rdsunet, Horiadele, ¡anca §i lu coloana a 2-a, dupi o glorificare a limbii italiene la musica di Dio :lidrbunarea romdnd. Arid. Faust. Un Don Juan romein (pe verso acestei pagini, dome din jusui corrupli i Amicului F. I.,

-din vremea Blajului).Ordmea strofelor rimäne o problema' desclusi. Ala e invirstati, färä a putea sti dacl a gindit-o, la inceput,

astfel sau poarti numai caracterele lucrului de atelier. afrele sunt totusi o indicatie, ce di de gändit.Poarti cifra s strofele: z i 3 din forma transcrisi. In s.ms.-ul Marta.

» 2 XV I §i 4 » »

Cu litere: a strofa 5b strofa Fulgerul din ceruri »

strofa 6d strofa 7.

Forma aceasta are z strofe mai mult, pe care le páräseste in s.ms.-ul Marta.

2262,4Carpan[i] mándri inveliti in nor

[Isi] spurua[u] prin tunet gändurile lor

Tot atund la flacki ce se potoliauInime romine falnice fierbeau

5 Horia pe-un munte falnic sta ciareO coroanä surl muntilor se pare

Eu am alce-un tunet suflet mare, greuDar mal mare suflet bate 'n pieptul

Fruntea-mi este albi ca de ani o miei O Dará: a lui nume mai mult o si tie

Fulgerul din cerun ca putere darnaiDará ochiu-i fulger ce ca spaimi sfarmi

Nalti stuatem noi muntii zise-un vechiu CarpatDar el e mai mare, el ni-i Impirat

'45 Si priviasci-Ardealul soarelui rusine-iCa roba copiii pe sub mini streme

Ci In nori de aburi, inteun vil de ozatiIi ascunde tristä galbena ei fati

Atunci luna ese norilor reginä-20 Fruntea lui ces alba' galben insenini

1. i Carpati negri &luid intr* > s.C. falnici inveliti in nor; 2. i prin > i spunia prin fulger gindurilelor; 7. E.a.z.-u.t. suflet negru greu. 15. Soarelui rusine-1 ca > pnviasci-Ardealul; 57. i in norietc.; x8. Daracordul galbena d fati cdnd v. r y vorbeste de soare, s'ar patea exphca, poate, in chipul urmdtormomentul inversdrii v. r y, sub:hm:reo loare lund se efectuase, mental, zo. Fruntea lui cea trisa galben inscmini >.F.1.c. rece rosiu insetura.;

www.dacoromanica.ro

24.Cugetând di este Dumnezeul lor;23-24. Si un stol de vulturi 11 incongiur, sbor

Salutänd cu fall pe 'mpiratul ion22/8, 223-223 V.I. A t.v. pustie* tunitoare; z. S.n. al libertitii loc; 3. Olympu-atund etc.; 5. Värsi din cre§tet etc.

5-8. Strifulgeri c'un tunet perdeaua deläsatiAl templului cama it zicem viitorLäsä si va& Jumen statua ta sculptati

De angelul Omor.

9-12. Grozav svirlia din aripi urla gemea sub tine (a)Sclavagml infernal

aci din al säu discantec nâscu in Rorninime (b)A lumei ideal

(a) G.s.d.a. grozav gemea s.t., mai e un exprint per:, intermediar, ilkibil; (b) i din al etc.x5. Frumoasä Libertate copas 'mbitkoare; 24. D.c.n.p.i.b.-m. sä string a.t.m.; 15. cu lungl > c'o

lungä etc.

33

NOTE 523

Razele se 'mbini, Incing fruntea-i receCA pkei din munte diadem de Rege

Si un stol de vulturi muntele 'ncongiorCugetänd Joe, Dumnezeul lor,

and incins [cu] falA, coronat cu nimbFulgerile-arunci sus de pe Olymp.

In ms. 2231, 223-223 y., Cu un scris din cele mai june, de Blaj, i poate i mai de timpuriu, pe file mici, de-teriorate de mult purtat in buzunare, aceste strofe, ammund, i ca scns, de anume variante din Amorul unes marmure.Sus, 4 rinduri, germane, cu creion ropi, ilizibile, 9terse. Se záre5te in rändul 4: ... Gott

Precum se vede poema prezintä lacune. Lipsesc file. Strofele numerotate. Numerotatta noasträ in continuare.Strofele: [2], 3 Ì 4 sunt pe fila 223.Strofele: to §i ax pe fila 223 V.

[a]. A timpuhu värteje c'* orgie tunkoareSclaviei nimolirl a Dacielor locCarpatu-atunci ca fruntea in non de risbunare

G8ncli un g8nd de foc

[2]. Svärli din cre§tet lava-i acea infla-tirataPe-atleti ca crane-aprmse de-al libertitii [dor]Läsä sA vadi lumea statua ta sculptatä

De angelul Omor.

Urländ svklia din aripi, se svircolia sub tineSclavia infernall servind de piedestalDin statua-ti sfirmati lud in ROMilliIIIC

A lumei ideal

O dulce Libertate, copili ripitoareDe ce nu pot in brate-mi si fring al tiu mijlocSA pui pe a mea frunte c'o lungi sirutare

Coroana lui de foc.

io. Mormant era odati si nkia rominäRima cea nebuni fu Horia al mieuCe arunca In hohot cu fulgerul in mku.

Blastem lui D-zeu

25

5

10

15

20

www.dacoromanica.ro

25

514 ANEXE

Tinand in bratu-i falnic o campan' a dreptäniD'o parte puse gandul de foc al libertätii

In alta spada saSi marea sa idee etericii, usoaráIn* cranul omorárei o umple d'o mäsoarä

Cu spada lui cea grea

Si-atunci eroul* rosu al sAngiurilor sale

Pe-o filA vecinä (f. 222 v.) din aceeasi epoca, printre vani insemnäri i strofe, din cari am despnns cAteva pentruAmorul une marmure, e:drapee de poezii, ca: Doind, doimid, Defteaptd-te Romdne, .preot al libertdpi, etc. fraze germanesi mai sus:

(: Din Horiai) Gloria mea va mori pe un tbron de foc, a lui pe un thron de ghiatA. Genul untan are o iniede capete, nu numai muntii de aur nasc eroi. Pe spurcata tirAnä a corpurilor s'A trag un dant turbar.

3o. FRUMOASA-I (pag. 34 v.-35). TipAritä indiu in Chencli, op. di., pag. ro--ix. Datatä ca creionul revizieidin 1881 1866 i al'Aturi, sugestia: Sonet (?) care s'ar putea sä pnveasc.ä. i poezia =n'Atoare.

LIDA (pag. 35-35 v.). Tipäntä intini in ed. Cuza, pag. 72. (La tabla de mateni: « Livada », poezieineditä).

O CIALARTRE 'N ZORI (pag. 35 v.--37) cf. Note fi Variante.

DIN STRAINATATE (pag. 37-38) cf. Note ji Variante.

VENERE p MADONA (pag. 38-38 v.) cf. Note fi Variante.

OS MAGNA SONATURUM (pag. 39) cf. Note fi Variante. cf. capitolul La Ilebade.

CANTECUL LAUTARULUI (pag. 39 v.). Tipäritä. IntAtu In editia Cuza, pag. 72-73. E de fapt reluareacAntecului Lird :parid 'n Vaca lume, din Ondina II, cara pe la 1872, cAnd prelucreazà din nou poema si tala' cán-tecului oscileaza intre ardid und Casandre i CrIntecul Idutarulia.

CAND CRIVATUL (pag. 42). De o caligrafie de mai tárziu, figureazä aict ca ciornä. Reluatä in ms.2259, 235-236 In; Cdnd crivdjul eu iarna din Nord vine in spate. De fapt: o Partumd.

[38 1 FRAGMENT (pag. 42). Desi ckine tirzie (dupi scris c.ca 1871-1872), poema e, ca spint, chntre celemai tineresti. S'A se compare ca: Steaua dan (and non: .).

[39d LA MOARTEA LUI .NEAMTU (pag. 42). Tipintâ intám de Chendi, op. C11.3 43-44. La Note, pag.269: «Neamtu un prieten de scoalä din Ardeal?».

Reproducem din Albina (Budapesta), V, 32, Joi 16/28 Apribe I870 urmatoarea notita- necrological, tipintà incoloana de Varietilti» si care nu numai rIspunde intrebini lui Chendi, dar aduce st precizärile cronologice, dengoare:

cNecrolog. Ioane Neampu, stud. techmc din Naseud, un june foarte talentat, a repausat in trate de 23 de ani, latea24 Aprile [dect Durninick 12/24 Aprilie 1870] in Viena, gelit de toti amicii säi si de inteaga jurume rominA de

Fie-i tärfana wad. Viena [14/122 Apnle. V. Morariu, mp. jur.».Am anuntit la cap. Epigonii de cele cAteva imagini, care apropie La moartea lui Neamiu de marea poemä vienezä.

* *

In restul paginelor, ciorne de mal tArziu, unele inregistrate, d. p. acelea pentru Inger de pazd sau altele, cese vor semnala la nmpul i /ocul respectiv, crámpeie din traducerea lui Torquatto Tarso; o reluare a poemei Unroman sub tithil Potipbar; materiale pentru partea a doua scnsorii a in strofe de tiparul strofelor dinPanorama defertdciunilor i la urrnä, pe f. 49-51 V. o sceni bufa. «Infamia, cruzimea i de[s]perarea sau pesce.raneagrä i anille proaste sau Elvira in despeiarea amorului», in care se IntAlneste, din nou, obsedantul motivAva Maria.

22. Tinind in mána-i tare o campan' a d.; 22. In una > D'oparte etc.; 24. Dar marea etc.; 25. Cucranul °morare; in veci nu se m'Asoari; 26. act spada era grea; 27. Dar tot eroul* rosu etc.

www.dacoromanica.ro

TABELUL ALFABETIC 515

TABELUL ALFABETICal poeziilor cuprinse in acest volurn

T. =- Textul poeznlor din partea india a volumulni; N V. = Note i variante; A.t. = Anexe, textul poeziei;

33.

A.n. = Anexe, notele poezrei; F.= Farsim L toexiilor din anexe e miar curda.

TITLUL POEZIILORPA GINI

T. N.V. A.t. A n. F.

Adio 187Afara."-i toamni (sonet) 119

Amicului F. I z6 278Amoral unei marmure zo z68 21,22Atat de fragedà 117

77-78Cllin 76 397 81,86

407Cdnd 470 506 469Cand amintirile 186Cand insusi glasul (sonet) IZO

Cdnd crivd,tul 514Cdnd marea. 470 5o6

Cdnd privesti oglinda mdrii 468 506

Cdnd sufletu-mi noaptea (Inger de pazd) 312,314 313

Cdntecul ldutarului 514Care-o fi in lume 489 511

Ce e amoral 189

Ce te legeni codrule 214Ce-ti doresc eu tie, dulce Rominie 15 255Christ 484 51 o 57Cine-i? (din drama « Steaua Mdrei») 486 510

Crgiasa din povesti 72 381 77Criticilor mei zz6Cugea'rile sairmanului Dionis 46 329 47Cu mane zilele-ti adaugi. 204

De-as avea.. 244De-as muri ori de-ai muri 465 504De cate ori iubito 114De ce nu-mi vii 235De ce sd mori tu 464 504De-oiu adormi (varianta." : « Mai am un singur

dor ») 2z9De-or trece anii 208

Departe sunt de tme 107Despàrtire 127Diana 228

www.dacoromanica.ro

F.

7,252

313303

1 33-34l 293

365-367

195, 197

1 5758

353

313

313

TITLUL POEZIILORPA GINI

T. N.V. A.t. A.n.

Din lyra spartdDin noapteaDin sträinkateDin valurile vremii

2306

213249

489 511

Doi aftri 466 505

Doina 182Dorinta 75 388

Ector fi Andromache (dupd Schiller) . . 487 510Egipetul . 43 319E ¡tiger:11 Nu or umbra ta? (Inger fi Demon) 335Elena (Marina est I) 299

Epigonii 31 291

Rit-Frumos din teiu 65 3Go

Floare-AlbastrI 54 339Foaia ve§tedl (dupI Lenau) 125

Fragment 494 514FreamIt de codru 121Frumoasd-i 492 514

Glosa 194

Horia

lar când voiu fi pgmant (variantl: « Mai am unsingur dot») 223

491 512

Implrat §i proletar 56 342

Inchinare lui Stefan Vodd (Poemul Putnei) 499 497Inger de paz5. 41 3"Ingere palid i 485 510Inger 0 demon 50 333Iubind in tali-1 (sonet) zoo

Junii corupti 23 274

Kamadeva 236

La Bucovina 9 253Lacul 74 387 407La Heliade . 17 256 259

516 M. EMINESCU

www.dacoromanica.ro

TITLUL POEZIILORPA GINI

T. N.V. A.t. 1 A.n. F.

La mijloc de codru des 215La moartea lui Eliade . ,

La moartea lui Neamtuz6I

495 514La moartea principelui Stirbey 28 283La mormântul lui Aron Pumnul 1 239 241La o artistä (I) 18 265 267La o artistä (II) (p. Carlotta Patti) . . . . 480 5 o6

Lasà-ti lumea 209La steaua 234 233Lida 493 514Local aripelor 488 511

Luceafärul 167 169, 18o

Mai am un singur dor 216 217, 224Mä.nua (dup. Fr. Schiller) i65Melancolie 69 368 70Misterele nopth. 13 255Mortua est 1 37 299 39, 303Mure,rianu 482 510 483

Noaptea 42 315Na e steluicl 489 511

Nu m1 intelegi 232

Nu voiu mortnânt bogat (variantä: « Mai amun singur dor») 221

0 cliärire in zori 3 245 7Oa in metru antic 1990, mamä. 129Ondina 471 5o6 475-4760, rämäi 110Ds magna sozzaturum (vezi : La He/jade) . .

0 stea prin ceruri 504

Pajul Cupidon io8Pe aceeasi ulicioarä. 112Pe Rugg plopii färä" sot 191Peste värfuri 206PoemulPutnei (vezi: Inchznare lui 5StefanVocki)Povestea codrului IooPovestea teiului 102Przn nopii acute 467 5 o6

lephci 470 506

TABELUL ALFABETIC 517

www.dacoromanica.ro

518 M. EMINESCU

T1TLUL POEZIILORPA GIN I

T. N.V. A.t A.n. P.

Resignajiune (din Schiller) 461 503

Revedere 123

RugIciunea unui Dac 115

S'a dus amorul 184

Sara pe deal 231

Scrisoarea I 130 131, 135Scrisoarea 137 138, 139Scrisoarea 142 143, 145Scrisoarea IV 152 153, 156Scrisoarea V 159 161, 163Se bate miezul noptii 203

Serata (Ondina I) 454 503 459dacli ramuri 193

Singurätate 105

Sunt ami la mijloc (sonet) I20Somnoroase päisärele 207

Speranta II 254Steaua 486 510

Steaua yield 481 51c)

Strigoii 88 430 89-90

Te duci zTrecut-au anii (sonet) 201

Unda spumel 467 505

Venere si MadonA 29 z86Venetia (sonet) 202Vieata mea fit 480 506

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIIPag

Prefafii IXIntroducere Tabloul edifiilor XILdmuriri pentru edifia de fate! XXXICronologia lui Eminesca XXXIX

La mormântul lui Arca PumnulDe-a§ aveaO cälärire in zori 3

Din sträinätate 6

La Bucovina 9Speranta x x

Misterele noptiiCe-ti doresc eu tie, dulce Românie 15

La Heliade 17

La o artistä 18

Amoral unei marmure zoJunii corupp 23

Arnicului F I z6La moartea prindpelui Stirbey z8Venere §i Madonä 29

Epigonii 3'Mortua est ! 37Inger de pazä. 41Noaptea 42Egipetul 43Cugetärile sgrmanului Dionis 46Inger §i d.emon 50

Floare albasträ. 54Irnpärat §i proletar 56

Flt-Frumos din teiu 65

Melancolie 69CrIiasa din pove§ti 72Lacul 74Dorinta 75alin (file din poveste) 76Strigoli 88

www.dacoromanica.ro

520 M. EMINESCU

Pag

Povestea codrului 100Povestea teiului rozSingurkate 105

Departe sunt de tine . . 107

Pajul Cupidon r 08

O räm'aiPe aceeai ulidoarà 112

De cke ori iubito 114Rugkiunea unui Dac 115

AtIt de frage015.. 117

Sonete 119Frean-at de codru 121

Revedere 123

Foaia vestedä.' (dupl Lenau) 125

Despktire 127

0, rnana 129

Scrisoarea I 13o

Scrisoarea II 137

Scrisoarea m 142Saisoarea IV 152

Scrisoarea V 159MInu.sa (dupl Schiller) 165

Luceafkul 167

Doina 182

S'a dus amorul 184

and amintirile 186

Adio 187

Ce e amorul? 189

Pe lingà plopii fairà sot 191

dacà 195Gloss5. 194

Oa (in metru. antic) 199Iubind in tain'ai zooTrecut-au anti 201

Venetia 202

Se bate miezul noptii . 205

Cu masne adaugi 204

Peste vArfuri 206

Somnotoase pä.'skele 207

De-or trece anii zo&

Lasä-ti lumea 209

Te dud 2

Din valurile vremii 215

Ce te legeni 214

La mijloc de codru 215,

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERE

Pag.

Mai am un singur dot 216De-oiu adormi . 119Nu voiu mormânt bogat 221

lar cand voiu fi pamânt 223

Criticilor mei 226Diana 228

Din noaptea . . . 230Sara pe deal 231Nu mäi intelegi 232La steaua 234De ce nu-mi vii 235Katriadeva 236

NOTE I VARIANTELa mormântul lui Aron Pumnul 239De-a§ avea . 244O cäläsire 'n zori 245Din striinItate 249La Bucovina 253

Sp eranta 254Misterele noptii 255

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romänie 255

La Heliade zstSLa o artistä: 265

Amorul unei marmure 268Junii corupti 274Amicului F I 278

La moartea prindpelui tirbey 283

Venere §i. Madonä - z86Epigonii 291

Mortua est 1 299Inger de paiä 311

Noaptea . 315

EgipetuJ 319

Cugetärile särmanului Dionis 329

Inger §i Demon 333Floare albasträ. 339Impirat §i proletar 342Fält-Frumos din teiu 360

Melancolie 368

Cräiasa din pove§ti 381

Lacul 387

Dorinta 388

alin 397Strigou 430

www.dacoromanica.ro

ANEXE

Submanuscrisele Elena fi Marta 45'Anexa I: Submanuscrisul Elena 454

Serata 454Resignatiune 461

Anexa II: Submanuscrisul Marta 464i. De ce sI mori tu? 464

De-a§ muri or de-ai muri 465

Doi astri 466

Unda spuml 467Prin nopti eicute 467and prive§ti oglinda mirei 468

Mortua estl 468

and 470and marea 470

xo. Ondina 471

x x. Replid 479Vieata mea fh. ziul 480

La o artista' 480

Steaua vietii 481

i. and sufletu-mi noaptea 482

E ingerul flu or umbra ta? 482

Mure§ianu 482

Christ 484De-a§ avea 485

Ingere palid 485

Cine-i (din drama « Steaua mIrii ») 486Ector §i Andromache 487Locul aripelor 488

Nu e stelutI 489Din lyra spard 489Care-o fi in lume 489La mormintul lui Piirnnul 491Noaptea potolit §i vânIt 491Horia 491Frumoas5.-i 492Lida. 4930 ellIrire 'n zori 494Din strAinältate 494

34- Venere §i. Madonä 494Os magna sonaturum 494antecul autarului 494

Pag

522 M. EMINESCU

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE 523

Pag.

Când 494Fragment 494La moartea lui Nearatu 495

Anexa Poemul Prand 497Inchinare lui Stefan-Voclä.' 499

NOTE

S.ms-ul Elena 503

S.ms-ul Marta 504

Tabelul alfabetic al poeziilor cuprinse in acest volum 515

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL $1LEM:PRIMER= STATIILIII

ILEPRIKERIA. NATIONALABUCURE$ATI - 1939

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro