Doua reginei ale Serbiei nascute la Iasi

Pe bulevardul Copou, vizavi de Universitatea "Al.I.Cuza", inca mai este in picioare o cladire care acum 62 de ani servea de camin pentru studente. Pe atunci, se numea "Caminul Regina Maria". Aceasta cladire ascunde in intimitatea ei un basm frumos alcatuit cu multe si amuzante povestiri adevarate al caror continut dovedeste ca aici s-a nascut o femeie deosebita, fosta regina a Serbiei, trecuta cu timpul in anonimat. Casa de care vorbesc a apartinut lui Costin Cartagi mare mosier si fost ministru de interne in timpul voievodului Mihail Sturza. Aici s-a nascut in 1835 Maria Catargi, o femeie frumoasa, cu ochii mari, iscoditori, o fiinta nobila, cum o arata si portretul din medalionul oval de la Muzeul Unirii din Iasi. Era inzestrata cu maniere distinse de mare eleganta. Maria Catargi a devenit la virsta de 17 ani sotia lui Milos Obrenovici, rege al Serbiei intre anii 1820-1860. Cum s-au cunoscut si cum s-au luat ramine o enigma, intrucit documentele sint pline de ambiguitati. In 1854, a nascut un baiat caruia i-a dat numele de Milan si el viitor rege al Serbiei, ce se va casatori cu Natalia Kesco, o ieseanca, fiica Pulcheriei Sturza, casatorita cu Petre Kesco, fost aghiotant al guvernului Garciacov, in timpul razboiului Crimeei. Milos Obrenovici a murit in 1860, iar tinara vaduva, in virsta de 25 de ani, s-a intors la Iasi si cu ajutorul fratelui sau, colonelul Gheorghe Catargi, aghiotantul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a intrat la curtea domneasca. Acolo, destinul domnitorului s-a intersectat definitiv pina la moarte cu cel al Mariei Catargi. Emanuel Copacianu, in cartea sa "Cumpana Apelor" a descris-o pe Maria exact asa cum a fost: "Distinsa, inteligenta, spirituala si totodata elegant imbracata, Maria trecea drept una dintre cele mai frumoase femei din Iasi...". Lucia Bors, in monografia dedicata doamnei Elena Cuza scria despre Maria ca: "prin legatura ce o avea cu casa domnitoare din Serbia, se simtea in drept sa stea alaturi de Alexandru Ioan Cuza, in locul Elenei..." si mai aminteste: "Maria era privita ca o intriganta, de catre toate sufletele cinstite ale Iasului". Lucia Bors spune in cartea sa ca Maria a ramas pina la sfirsitul vietii alaturi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La 15 mai 1873, Alexandru Ioan Cuza a murit cu dorul de tara in inima, la Heidelberg. Maria a murit in 1876 la Wittburg-Germania. A fost adusa la Iasi si inmormintata la Biserica Sf. Spiridon. Neobositul memorialist Constantin Ostap care s-a ocupat special de viata Mariei Obrenovici a descoperit in Arhivele Statului comunicarea lui Petru Fintinaru, viceprimar, prin care aproba deshumarea osemintelor Mariei de la cimitirul Sf. Spiridon si mutarea lor in cavoul familiei Catargi. Se spune ca la deshumarea Mariei s-a gasit un sicriu de sticla si metal in care se afla corpul frumoasei doamnei si spre uimirea si socul celor care au asistat la dezgropaciune, ea era intacta exact asa cum fusese coborita in groapa. Maria a

fost depusa la Eternitatea iar pina la cimitir a fost condusa de multimea saraca si de cei din clasa de mijloc, fara ca marea boierime sa fi fost de fata. Cealalta regina, Natalia Obrenovici a venit la Iasi impreuna cu fiul ei Alexandru si cu doamna de onoare Draga Machiu, care avea sa devina apoi regina Draga si sa fie asasinata impreuna cu Alexandru in imprejurari descrise in romanele de senzatie de la inceputul secolului trecut. Dupa moartea lui Alexandru, Natalia s-a retras la Paris, vietuind linga familia si rudele fostului voievod Grigore Ghica. A incetat din viata in anul 1930. Constantin Radinschi