DOUA DOCUMENTE INEDITE DIN VREMEA LUI ANTONIE VODA. DIN POPEŞTI PRIVIND DOMENIUL FAMILIEI BRINCOVEANU "

SP. CRISTOCEA.

In colecţia de documente a Muzeului judeţean Argeş-Piteşti, se află două documente din vremea lui Antonie Vodă din Popeşti (1669-1672), documente ce constituie subiectul prezentei comunicări**. Docu­mentele, unul din 29 aprilie 1669 şi altul din 10 iunie 1669, ne dau re­laţii despre o familie boierească din Oltenia mai puţin cunoscută şi despre cumpărarea de către Stanca Brincoveanu, mama lui Constantin Brîncoveanu, a unei jumătăţi de sat din judeţul Romanaţi. Incepem prezentarea documentelor cu cel din 29 aprilie 1669.

Documentul din 29 aprilie 1669 este un zapis, prin care Gorgan: postelnicul fiul lui Barbul cupariul din Bîrza, judeţul Romanaţi, vinde jupînesei Stanca Brîncoveanu şi copiilor ei Barbul şi Constantin jumă­tate din satul Bîrza. Din document reiese că satul Bîrza fusese cumpărat de Barbul cupariul cu mult timp înainte, fără a se menţiona însă de la cine. La moartea lui Barbu.l cupariul satul Bîrza rărnîne în proprietatea: fiilor săi Datco paharnicul, Gorgan postelnicul şi Drăguşin. Aceştia, din cauza datoriilor pe care le aveau de plătit, sînt nevoiţi să zălogeascfr acest sat. Mai apoi, Datco şi Drăguşin renunţă la dreptul lor de stăpî­nire asupra satului în favoarea celuilalt frate, căruia îi dau zapis la mină. Gorgan răscumpără satul şi-l stăpîneşte singur. Insă nici stăpînirea lui Gorgan asupra satului nu durează mult, deoarece tot pentru datorii merge la jupîneasa Stanca Brîncoveanu şi în urma tocmelii cu ea îi vinde jumătate din satul Birza cu morile, heleşteele, viile şi cu tot venitul, însă fără rumâni, pentru 106 şi jumătate ughi şi 33 bani. Satul Bîrza, din care jupîneasa Stanca cumpără jumătate, era înconjurat de moşiile· cumpărătoarei.

Zapisul poartă iscăliturile a 26 boieri care au asistat la vînzarea: acestei jumătăţi de sat, boieri mai puţin cunoscuţi sau cunoscuţi ca dre­gători din acte mai tirzii ca acesta***.

* Comunicare prezentată la a VI-a Sesiune de comunicări ştiinţifice a muzee­lor din România (decembrie 1970).

** Documentele au fost achiziţionate în octombrie 1967 de la Cîrlănaru N. Ion,. clin satul Poeniţa, comuna Bălileşti, judeţul Argeş.

*** Mulţumesc călduros şi pe această cale prof. univ. Aurelian Sacerdoţeantt pentru lC'clura celor mai dificile semnături.

http://cimec.ro

'230 SP. CRISTOCEA

Al doilea document, cel din 10 iunie 1669, este hrisovul lui An­tonie Vodă din Popeşti prin care întăreşte stăpînirea jupinesei Stanca şi a copiilor ei, Barbul şi Constantin, asupra jumătăţii satului Bîrza din judeţul Romanaţi.

Din hrisov reiese că datoriile pentru care cei doi fraţi zălogesc satul fuseseră făcute de către Barbu! cupariul, tatăl lor.

Hrisovul ne dă posibilitatea să cunoaştem numele a 9 din cei 11 boieri, care făceau parte din sfatul domnesc în această perioadă. Cei­lalţi doi, al căror nume este necunoscut, sînt marele stolnic şi marele vornic. Dacă despre lipsa numelui marelui stolnic se poate spune că a fost omis din neatenţia diacului, lipsa numelui marelui vornic, pentn1 care s-a lăsat loc liber în text, se datoreşte schimbării vornicului, oare ~e producea în acele zile. Primul vornic din divanul lui Antonie Vodă din Popeşti este Neagoe Secuianul, care ocupă această funcţie, probabil, din 10 aprilie 1669 şi pînă la 9 iunie 1669. La 12 iunie 1669 apare în d('mnitatea de mare vornic Radu Popescu Sintescu 1•

Numai în intervalul de 9-12 iunie 1669 putea fi schimbat vor­nicul. Dar cum primul vornic pe 9 iunie încă mai apare în această funcţie, iar în documentul din 10 iunie 1669 este loc liber pentru numele vornicului, se poate preciza că schimbarea lui Neagoe Secuianul cu Radu Popescu Sintescu s-a produs în a doua jumătate a zilei de 9 iunie 1669 sau în cursul zilei de 10 iunie 1669.

Cît priveşte jumătatea de sat Bîrza, cumpărată de jupineasa Stanca Brîncoveanu la 29 aprilie 1669 de la Gorgan postelnicul, ea va fi întîl­nită în documentele următorilor ani ca făcînd parte din domeniul dom­nului Constantin Brîncoveanu. Astfel, în testamentul său din 1708, dom­nitorul Constantin Brîncoveanu, lasă fiului său Constantin, pc lîngă alte moşii şi „jumătate de moşie den Bărza şi cu morile den Olteţ" 2•

Ne oprim cu semnalarea jumătăţii de sat Birza la raportul inspec­torului cameral August Ernst Procop din 14 aprilie 1722, privitor la moşiile brîncoveneşti din Oltenia care vorbeşte despre „Bărza (Bîrza), un sat locuit, în care este o moară cu trei roţi, jumătate din sat şi o l'Oată de moară aparţine unui boier cu acelaşi nume Brzuze ; restul e proprietatea familiei Brîncoveanu, dar se află încă în deplină stăpînire a numitului boier" 3•

Ca metodă de publicare a documentelor am adoptat sistemul de transcriere cu < > pentru întregirile necesare. Totuşi am completat tacit următoarele cuvinte :

MncTilO = MHJIOCTilO ; 6>t<iio = 6olKilO ; rc,nH'h = rocno,11.HH'h ; rc,11.eo == rocno,11.cTeo; re.nea~ rocno,11.cTea; BJI ~ een; JIT== nfiT;

Prescurtarea nn (a cuvîntului nonoeuaa) am transcris-o n <0> JI. ;

1 Ion Ionaşcu, Marii dregători in domnia lui Antonie Vodă din Popeşti 01:69-1672), în Revista Arhivelor nr. 2/1966, p. 42.

2 St. D. Grecianu, Viata lui Constantin Vodă Brîncoveanu de Radu vel. logo­făt Grecianu, Buc., 1906, p. 271.

:i I. Lupaş, Documente istorice privitoare la moşiile brincoveneşti din Transil­•;ania şi Oltenia 1654-1823, Cluj, 1933, p. 10.

http://cimec.ro

Fig. 1. Zapisul lui Gorgan postelnicul din 29 aprilie 1669 _ recto.

http://cimec.ro

232 SP. CRISTOCEA

Fig. 2. Zapisul lui Gorgan postelnicul din 29 aprilie 1669 - verso

ANEXE

1

1669 (7177) aprilie 29.

Zapisul lui Gorgan postelnicul, fiul lui Barbu! cupariur din Bîrza, prin care vinde j upînesei Stanca Brîncoveanu şi copiilor ei Barbul şi Constantin, nepoţii vornicului Preda.. Brîncoveanu, jumătate din satul Bîrza, judeţul Romanaţi, cu

http://cimec.ro

DOUA DOCUMENTE DIN VREMEA LUI ANTONIE VODA 233

viile, heleşteele, morile şi tot venitul însă fără rumâni, pentru 106 şi jumătate ughi "?i 33 bani.

Adec<ă> eu Gorgan post<elnicul>, feciorul Barbului cup<ariul> ot Bîrza, care şi mărt<u>risesc cu zapisul meu, ca s<ă> fie de bună credinţă la mina dumneaei jup<î>neasei Stancăi şi a coconilor dumneaei Barbul i Costandin ot Brîncovean<i> cum să s<ă> ştie cînd au fost acum în zilel<e> domnu<lui> nostru Io Antonie Voevod vă leat 7177, ajungîn­du-m<ă> vream<ea> de am încăput la datorie şi neavînd cu ce mă plăti venit-am la dumneaei jup<î>neasa Stanca şi la coconii dumneaei de m-am tocmit cu dumnealor de le-am vîndut jum<ă>tate de oc<i>nă den sat, den Bîrza, den judeţul Rom<a>naţ<i>lor şi den vii jum<ă>tate şi den mori jum<ă>tate şi den heleştii jum<ă>tate den tot venitul de preste tot hotarul jum<ă>tate. Insă am vîndut oc<i>nă făr de rumâni şi făr de cas<e.> Şi am vîndut această oc<i>nă şi moară şi vii cite sînt acum fă­C'ute şi heleştii din toate jum<ă>tate eu de a mea bun<ă> voe fără de nici o sil<ă> pri<n> ban<i> gata ugh<i> 106 p<o>l 33. Şi am luat toţi banii gata în mina mea ca să fie dumnealor moşie cu pac<e> păn tru că li s-au şi mai căzut dumnealor a cumpăra că ne hotărîm cu dumnealor <în mo> 1 şii şi den sus şi den jos.

Ins<ă> această oc<i>nă iaste-ne de cumpărătoare de la tat<a> no<stru> 1 Barbul cup<ariul> şi o am ţinut cu fraţii înpreună, cu frate­mieu Datco păh<arnic> i Drăguşin, întîmplîndu-mi-s<ă> de o am zălojit păntru datorii, iar fraţii mei s-au lepădat şi de moşie şi de datorie cu zapisul lor, deci eu o am răscumpărat singur.

Iar neavînd putinţă a ţine-o singur şi a rădica datoriil < e > vîn­dut-am dumneaei jup<î>neasei Stancăi şi coconilor dumneaei din cît i-am hot<ă>rit şi înpitrit jum<ă>tate.

Şi cînd am făcut tocmeala tîmplatu-s-au mărturii boiari carii vor pune peceţil<e> şi iscălitura ca s<ă> să crează.

IIHe .sn<PHAft> KA Jl.HH A'k1' xs~. Eu Gorgan s<:i>n Barbul cup<ariul>. Mareş vel ban mărturie. Gheorghie Băleanul biv vel ban. Hriza vel vist<ier> mărt<urie>. Neagu! vel vor<nic>. Pîrvul logofăt Fălcoian mărturie. Nica ceauş za aprozi. Radu! văt<af> za aprozi. Mareş vel serdar mărturie. Ilie vel armaş mărt<urie>. Vîlcul vel slujer. Ivaşcu vel agă mărturie. Pătraşco Bălăceanul biv şăt<Tar >. Vintilă vt<ori> vist<ier> mărturie. Barbul logofăt Fărcaş mărturie. Barbul log<ofăt> Milescul mărt<urie>. Mihul log<ofăt> Brătşan mărturie.

1 Loc rupt.

http://cimec.ro

234

Stroe vel medeal<ni>cer. Ianeş căp<itan> mărturie.

SP. CRISTOCEA

Curulia med<e>l<nicer> mărturie. Pîrvul Farcaş mărturie. Tudoran post<elnic> mărturie. Preda cup<ariul> Urdăreanul. Ghidul com<is>. Barbu! vel c<ă>p<itan> za călăraşi. Matei Filipescu! mărturie. Grigorie Buneavici 1.

Originalul românesc se află în colecţia de documente a Muzeului judeţean Argeş, inventariat la nr. 4. Este scris pe hîrtie cu cerneală neagră. Hîrtia nefiligranată. Dimensiunile 31,5/22 cm. Zapisul are pecete in tuş negru. Are 27 de semnături de boieri, 9 pe recto şi 18 pe verso.

2

7177-1669 iunie 10, Bucureşti.

Hrisovul lui Antonie vodă din Popeşti, domnul Ţării Româneşti, prin care întăreşte jupînesei Stanca Brîncoveanu şi copiilor ei Barbu! şi Constantin, nepoţii vornicului Preda Brîn­

coveanu, stăpînirea asupra unei jumătăţi din satul Bîrza, ju-deţul Romanaţi, sat pe care l-a cumpărat de la Gorgan postel­nicul, fiul lui Barbul cupariul din Bîrza.

t MHAOCTÎIO BO~Îto, lw ilHTOHÎf BOIBOAd H rocnOAHHh. B"bCOI Sf„MI ~rpoABdX'HCKOf. A,.sB.ST rocnoACTBO MH cîio noBMIHÎIO rocnoACTBd '''" jupîneasei Stancăi şi co­conilor ei anume Barbu! i Costandin, nepoţii Predei vornicul Brînco -veanul şi cu ai lor feciori ciţi Dumnezeu le va dărui, ca să le fie lor ocin<ă> în satul Bîrza ot sud Rom<anaţi> însă jumătate de sat, den cimpu, den pădure şi den apă şi den mori, den apa Olteţului jum<ă>tate şi den şăzutul satului şi den viile boereşti jum<ă>tate şi cu heleşteaie jum<ă>tate ş<i> cu tot venitul de pr<e>ste tot hotarul ver cit să \·a aleage.

Pentru că acel sat ce scrie mai sus Bîrza, fost-au al lu Datco şi a lu Gorgan şi a lu Drăguşin, feciorii Barbului cupariul, de cumpărătoare încă mai denainte de vreme de tata al lor BaI1bul cup<ariul> şi tot l-au ţinut cu bun<ă>pace.

Iar după aceaia fiindu ei rămaşi în multe datorii făcute de tata al lor, Barbul cupariul, şi neavînd cu ce s<ă> plăti atuncea a<c>1est sat, l-au zălojit pentru aceale datorii. Decii, Datco şi Drăguşen ei s-au lepădat şi de datorii şi de moşii cum cine va plăti datoriile acela să ţie moşiile.

Intr-aceaia fratele lor Gorgan nu s-au îndurat ci au luoat asupra lui datoriile să le plătească şi să ţie acel ,sat Bîrza făcindu-i fraţii lui Datco Drăguşin şi zapis de la mina lor la mina lu Gorgan cum scrie mai sus.

1 Semnăturile sînt autografe. 1 Loc rupt.

http://cimec.ro

Fig. 3. Hrisovul lui Antonie vodă din Popeşti din 10 iunie î669

http://cimec.ro

236 SP. CRISTOCEA

Iar dup<ă> aceaia, cînd au fost acum în zilele dumnia meale, iar Gorgan neavîndu puteare să plătească aceale datorii sculatu-s-au de au vîndut jupineasei Stancăi şi coconilor ei, Barbului şi lu Constandin, jum<ă>tate de moşie den Bîrza, însă făr de rumâni de preste tot hotarul jum<ă>tate derept ban<i> gata xxKaTM 'IHH l!lr<H> ps n<O>,JI. 6aH <H> .ilr5

•

Şi am văzut dumnia mea şi zapisul lu Gorgan de vînzare la mî<n> 1a jupîneasei Stancăi şi a cuconilor ei <că a> 1 vîndut de bun<ă> voe fără de nici o ... 1 ştirea tuturora boiarilor şi a vec<cinilor care sînt> 1 împre­jurul locului.

Dere<pt aceaia dă> 1 dumnia mea jup<îneasei>1 Stancăi şi a coc<onilor>1 ei Barbului i Costandin ... 1 jum<ă>tate de sat de<n> Bîrza ocin<ă> de moşie o<hab> 1nică lor şi feciorilor lor ş<i nepoţ> 1ilor şi s trănepoţiloru.

H HIOTKomro HmoK<o>1"'kGHA\tl no nop1s.t•\\ rocnoACTKo "'"· C1m<E>1 OfGo CKIA'k­

TM<0fH> nocT.tM"kl.\\ rocnoACTKO "'": mtln.tH M.1p1w KMHK<î>H Gd 1 Kp.t"oKECKiE "

n~H 2KM AKOj}HHK H n.tH P.tAtl" KpHJ,tl"ICKtl" KIAHK<Î>H "wr<olfHT> H <n>1.tH ffi'bp&.:tH

R.:tTdKOSHHO KM Cn.:tT<dj}> H XpHSd KM KHC<TÎ>rap H OdH r11.1,.t KM Kl\IOll<dp> H OdH

MHX'dH K.tTdKOSHHO KM nOCT<fl\HHK> H r1wpri1 KM O'bX'<dj}HHK> li """ &M3 CTOl\HHK H

Jl,rn.:1 KM KOM<HC> H E."'bKtl" KM Cl\tl)K<lj}> H TOf AOj}dH KM OHT<dp>. ff HC<npdKHHK>

ToM.:t P.tAtl" H'bCTOl(pM KT<opH> l\Wr<o*IT>.

H H.:tnHc.tX' .:1s, P.:tAtl" cf>HC'kHU,EHKHC, Ol( rp.tA lit!KtlPHIJ<H> WT flA.:tA\d Th.lll<HH>H

""kToM x3ii03 H WT pomAICTKO X<pHCTo>Ktl x6X'a0, IOH<îE> î AHH.

t lw l'l<HTOHil>1 KOIKOAd, MH"OCTÎIO 6omîio, NCOOAHH.

Hw l'IHTOHÎI KOIKOA <m. p.>. LPe verso-ul filei a doua, contemporan :] Cartea lui Antonie vodă pre jumătate de sat den Bîrza de jos.

Originalul românesc se află în colecţia de documente a Muzeului judeţean Argeş inventariat la nr. 5. Este scris pe hîrtie, o hîrtie groasă, gălbuie. Int!'ucît este deteriorat i s-a aplicat pe verso o coală albă, astfel c·ă nu se poate vedea dacă hîrtia are filigran sau nu. Dimensiunile sînt de 42/28 cm. Este scris cu cerneală neagră. Hrisovul arc iniţiala frumo'> scrisă cu chinovar şi negru decorată cu flori. Numele domnului, mono­grama şi cîteva litere din hrisov sînt scrise cu chinovar. Peste monogramă cu cerneală neagră, este iscălitura autografă a domnului „Io Antonie vo­ievod" scrisă citeţ. Hrisovul avea pecetea de ceară aplicată şi după urm::i lăsată avea diametrul de 5 cm.

1 Loc rupt. 2 Loc alb. 3 Omis numele stolnicului. 4 Şi de către nimeni neclintit după porunca domniei mele. rată dar martori

punem domnia mea : jupan Mareş mare ban al Craiovei şi pan ............. -.2 mare vornic ~1 pan Radu! Creţulescul mare logofăt şi pan Şărban Cantacuzino mare spătar şi Hriza vistier şi pan Gheţa mare clucer şi pan Mihai Cantacuzino mare postelnic şi Gheor-1•he mare paharnic şi pan3 mare stolnic şi Papa mare comis şi Vîlcul mare sluJcr şi Tudoran mare pitar. Şi ispravnic; Toma Radu Năsturel al doilea logofăt.

Şi am scris eu, Radul Fiseanţevici, în oraşul Bucureşti, de La Adam cursul anilor 7177 şi de la naşterea lui Hristos 1669, iunie 10 zile.

Io Antonie voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Antonie voievod <m. p.>. & 21, 333 fac ughi 106 jumătate bani 33.

http://cimec.ro

DOUA DOCUMENTE DIN VREMEA LUI ANTONIE VODA 237

ZWEI NOCH NICHT VEROFFENTLICHTE URKUNDEN AUS DER ZEIT VON ANTONIE VODA A US POPEŞTI DAS BEREICH DER FAMILIE

BRlNCOVENU BETREFFEND

ZUSAMMENFASSUNG

Die vorliegende Mitteilung weist zwei Urkunden vor, eine vom 29. April 1669, und die andere vom 10. Juni 1669, welche sich in der Urkundensamrnlung des Bezirkmseums Argeş befinden.

Die Urkunde vom 29. April 1669, ist ein Schri!tstlick durch welchcs der Hofmarschall Gorgan, der Sohn von Barbu-Mundschenk aus Birza, aus dem Bezirk Romanaţi, der Bojarenfrau Stanca Brîncoveanu und ihren Kindern Barbu und Constantin, die Hălfte des Dorfes Bîrza verkauft. Aus der Urkunde geht hervor, dab das Dorf Bîrza vom Mundschenk Barbu schon lange vorher gekauft wurde, ohne aber anzufilhren von wem. Nach clem Tode von Barbu-dem Mundschenk bleibt deb Dorf Bîrza, Eigentum sl'iner Sohne Datco - Mundschenk, Gorgan-Hofmarschall und Drăguşin. \V egen dcr Schulden, die sie zu zahlen hatten, sind sie gezwungen das Dorf zu verpfănden. Nachher verzichten Datco und Drăguşin auf ihr Hen·sclwrrecht liber dem Dorf, zum Vorteil des anderen Bruders, welchem sie ein Schriftstick zur Hand geben. Gorgan kauft das Dorf frei und bel:errscht es alleine. Aber, auch die Herrschaft Gorgan Gber dem Dorf, dauert nicht lange, weil er ebenfalls wegen Schulden sich an die Boja­renfrau Stanca Brîncoveanu wendet, und nach dem Handeln mit ihr verkauft er ihr die Hălfte des Dorfes Bîrza mit den Mtihlen, Teichen, Weingărten und dem ganzcn Einkommen, aber ohne Rumănen (rumâni) filr 106 und cinen halben (altenungarischen) Dukaten und 33 Bani. Das Schriftsttick enthălt die Unterschriften von 26 Bojaren, welche beim Verkauf dieser Hălfte des Dorfes beigewohnt haben.

Die zweite Urkunde, die vom 10. Juni 1669, ist der Freibrief von Antonie Vodă aus Popeşti, durch welchen er die Herrschaft der Bojaren­frau Stanoa Brîncoveanu und ihrer Kinder-Barbu und Constantin, liber des Dorfes Bîrza aus dem Bezirk Romanaţi, verstărkt.

http://cimec.ro