studiu de oportunitate - satu marestudiu~1.doc page 6/56 2.2 conditiile socio-economice ale...

STUDIU~1.DOC page 1/56

Anexa 1

Studiu de Oportunitate

Privind delegarea in mod direct a gestiunii serviciilor de apa si apa uzata din Judetul Satu Mare catre operatorul

judetean SC APASERV SATU MARE SA


I. NEVOILE COMUNITATILOR LOCALE In conformitate cu Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, Romania are obligatii care implica investitii importante in serviciile de alimentare cu apa si de canalizare, astfel incat pana in 2015 un numar de 263 de aglomerari urbane echivalent-locuitor (l.e) mai mare de 10.000 si pana in 2018 un 2.346 aglomerari urbane cu l.e. cuprins intre 2.000 si 10.000, sa se conformeze cu standardele de mediu ale UE. Judetul Satu Mare beneficiaza de masura ISPA 2005/RO/16 /P/PA/001-01- ’Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de apa potabila/apa uzata in Romania’ . In cursul anului 2008 a fost finalizat Master Planul pentru judetul Satu Mare de catre firma ILF CONSULTING ENGINEERS Austria . Master Planul cuprinde masurile necesare in vederea atingerii standardelor UE, conform calendarului stabilit. La ora actuala ILF CONSULTING ENGINEERS intocmeste documentatia tehnica pentru accesare finantare externa prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Regiunea Nord-Vest: De asemenea, din studiile efectuate la nivelul fiecarei Autoritati Locale, rezulta cu claritate ca, pentru buna functionare a serviciilor de apa si canalizare sunt necesare investitii financiare importante in sistemele publice de alimentare cu apa si de canalizare, care depasesc in mod considerabil capacitatile financiare ale Autoritatilor Locale si ale operatorilor de servicii de apa si apa uzata.

1.1 Organizarea serviciilor de apa si apa uzata la nivel regional Pentru a acoperi o parte din masurile necesare conformarii cu standardele UE, Romania beneficiaza de fonduri de la Uniunea Europeana, respectiv fonduri de coeziune. Programarea acestor fonduri se face prin intermediul Program Operational Sectorial (POS) pentru sectorul de mediu. In cadrul POS, s-a precizat ca fondurile UE destinate conformarii in domeniul apei si apei uzate vor fi acordate numai unor operatori regionali, creand astfel premizele unei eficientizari a serviciilor cu precadere la nivel de judet. Astfel, crearea unui operator la nivel judetean si accesarea de fonduri de la UE pare sa fie singura solutie fezabila pentru atingerea obiectivelor propuse, in completarea resurselor financiare alocate la nivel local sau national. Crearea unui operator la nivel judetean va viza urmatoarele obiective:

- Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, lucrări de extindere şi modernizare în oraşe mici şi mijlocii;

- Imbunătăţirea calităţii serviciilor de alimentare cu apă în aceste oraşe; - Restructurarea operării şi administrarii serviciilor de alimentare cu apa şi stimularea

cooperării între autorităţile locale în rezolvarea nevoilor prioritare în sectorul serviciilor publice;

- Identiificarea măsurilor de îmbunătăţire a solvabilităţii utilit ăţilor, creând astfel posibilitatea de acces la scheme de creditare;

- Dezvoltarea din punct de vedere instituţional şi organizatoric pentru implementarea Directivei Europene Cadru a Apei cu privire la managementul integrat al apei.


Pentru atingerea obiectivelor propuse, se vor avea in vedere urmatoarele activitati:

- Întărirea capacităţii instituţionale şi manageriale - Imbunatarirea sistemului de colectare a veniturilor - Obtinerea unui personal calificat - Cresterea numarului de consumatori - Dezvoltatrea unui mediu de afaceri prosper - Diminuarea pierderilor din reţea şi diminuarea numărului de avarii - Diminuarea pierderilor de apă în sol - Reducerea costurilor de producere şi de întreţinere - Creşterea eficienţei staţiilor de pompare (creşterea randamentului pompelor şi reducerea

consumului energetic) - Utilizarea raţională a apei - Livrarea apei în regim continuu şi la presiune optimă - Creşterea calităţii apei - Siguranţă în exploatare - Monitorizarea sistemului (presiune, avarii)

Dar pentru ca viitorul Operator judetean să fie capabil să atingă obiectivele scontate, o foarte mare importanţă o are dezvoltarea instituţională, care de fapt stă la baza intregului proces de infiinţare a acestuia prin cei trei piloni: crearea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara, semnarea Contractul de Delegare si crearea Operatorului Regional (ROC).

1.2 Obiective strategice la nivel de judet Principalul obiectiv al strategiei locale pentru dezvoltarea sectorului de apa si apa uzata este asigurarea conformării cu cerinţele legislaţiei naţionale şi europene în cadrul perioadelor de tranziţie agreate de România şi UE pentru sectorul de mediu:

o Objectivul 1 – Implementarea Directivei UE 91/271/CEE (transpusă în legislaţia naţională prin H.G. 352 / 2005 ) cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate din judeţul Satu Mare şi evitarea descărcării apelor uzate urbane neepurate în receptorii naturali;

o Objectivul 2 – Conformarea cu cerinţele Directivei UE 98/83/EC cu privire la calitatea apei destinate consumului uman transpusă în legislaţia naţională prin Legea apei potabile nr. 458/2002 amendată prin Legea 311/2004;

Obiectivele specifice vizează reabilitarea şi extinderea infrastructurii în domeniul apei şi apei uzate, cu privire la:

• îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi protejarea sănătăţii publice; • protejarea mediului, în particular, a calităţii apei în cursurile de apă şi a apei subterane; • maximizarea numărului de locuitori conectaţi la sistemul public de alimentare cu apă; • extinderea serviciului de colectare a apelor uzate la nivelul întregului judeţ Satu Mare; • îmbunătăţirea standardelor serviciilor şi creşterea siguranţei în funcţionare a sistemelor de

alimentare cu apă şi de canalizare; • optimizarea reţelei de distribuţie şi a sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate; • asigurarea economiei de energie şi reducerea costurilor generale de operare; • definirea unui program de investiţie pe termen lung în sectorul de apă şi apă uzată; • creşterea capacităţii operatorului.

Principalele obiective pe care trebuie să le atingă România după aderarea la Uniunea Europeană, aşa cum au fost negociate şi cum sunt stipulate în Tratatul de Aderare sunt:

• Conformarea cu cerinţele Directivei apei uzate 91/271/EEC:


o Extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate la următoarele rate de acoperire: � 61% până la 31 Decembrie 2010; � 69% până la 31 Decembrie 2013; � 80% până la 31 Decembrie 2015;

o extinderea staţiilor de epurare la următoarele rate de acoperire: � 51% până la 31 Decembrie 2010; � 61% până la 31 Decembrie 2013; � 77% până la 31 Decembrie 2015;

• Conformarea la Directiva apei potabile 98/83/EC: o Conformarea la cerinţa privind oxidabilitatea pentru localităţi cu mai puţin de

10.000 l.e. până la 31 Decembrie 2010; o Conformarea la cerinţa privind oxidabilitatea pentru localităţi cu 10.000 – 100.000

l.e. până la 31 Decembrie 2010; o Conformarea la cerinţele referitoare la oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide,

fier şi mangan pentru localităţi cu peste 100.000 l.e. până la 31 Decembrie 2010; o Conformarea la cerinţele referitoare la amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier,

plumb, cadmiu şi pesticide pentru localităţi cu mai puţin de 10.000 l.e. până la 31 Decembrie 2015;

o Conformarea la cerinţele referitoare la amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan pentru localităţi cu 10.000 – 100.000 l.e. până la 31 Decembrie 2015.

In Anexa nr. 1 sunt atasate termenele si indicatorii ce trebuie respectati la nivelul judetului Satu Mare conform Directivelor Uniunii Europene.


II. DESCRIEREA CONDITIILOR SOCIO-ECONOMICE ALE LOCALITATILOR

2.1 Definirea ariei deservite Aria de operare a serviciilor de apa si canalizare considerata pentru studiul de oportunitate acopera urmatoarele unitati administrativ teritoriale din Judetul Satu Mare (prezentata si in Figura 1):

Nr. crt. Consiliul Local Populatie ( anul 2006 )

1 Municipiul Satu Mare 115197

2 Municipiul Carei 22943 3 Oraşul Tăşnad 9659 4 Oraşul Ardud 6688 5 Orasul Negresti Oas 15110 6 Orasul Livada 7.020 7 Comuna Păuleşti 4728 8 Comuna Lazuri 5439 9 Comuna Odoreu 5046 10 Comuna Botiz 3434 11 Comuna Certeze 5.746 12 Comuna Foieni 1865 13 Comuna Căpleni 3161

Figura 1: Aria considerata pentru studiul de oportunitate


2.2 Conditiile socio-economice ale Municipiului Satu Mare Municipiul Satu Mare se află in partea de vest a Judetului Satu Mare, la numai 8 km de punctul de trecere al frontierei româno-maghiare de la Petea; la intersecţia paralelei 47-47-30 latitudine nordică cu meridianul 22-52-30 longitudine estică. Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Datorita pozitiei sale geografice avantajoase, Satu Mare intruneste atributele unui insemnat nod rutier si feroviar, constituind punctul de convergenta pentru localitatile din imprejurimi. Satu Mare se invecineaza la : - nord cu Comunele Dorolt, Lazuri, Botiz; - est cu comunele Odoreu, Paulest; - sud Comunele Doba, Terebesti, Orasul Ardud, Comuna Viile Satu Mare; - vest cu Comunele Dorolt, Vetis. Municipiul are în componenţă administrativă şi localitatea rurală Sătmărel. Se întinde pe cele două maluri ale râului Someş la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior. Populatia orasului Satu Mare a crescut rapid ajungand la sfarsitul anilor 1980 la aproximativ 138.000 locuitori . Incepand cu anii 1990 populatia este in scadere, si conform statisticilor a ajuns la 112.860 locuitori in 2008. Viaţa economică actuală este caracterizată prin prezenţa din ce în ce mai importantă a capitalului străin, cu sector de servicii în dezvoltare dinamică şi diversificare industrială (componente de maşini, textilă, alimentară, producţia mobilei). Un nou pas în dezvoltarea industrială a fost realizarea parcului industrial din sudul oraşului. Prin valentele sale actuale, municipiul Satu Mare se dovedeste a fi un centru urban important din aceasta parte a tarii, avand o dezvoltare dinamica specifica. Activitatilor economice traditionale de pana acum li se adauga altele noi, care se doresc integrate in economia zonei. Obiective de investitii : - Pod peste raul Somes Satu Mare - Imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa potabila, colectarea apelor uzate - Amenajarea centrului de consiliere SPAS - Reamenajare de locuinte pentru tineri.

2.3 Conditiile socio-economice ale Municipiului Carei Municipiul Carei are o populatie de 22452 locuitori . Principalii agenti economici au ca domeniu de activitate prelucrarea laptelui , productie mobilier , producere ulei din floarea soarelui , productie piese industriale .

2.4 Conditiile socio-economice ale Orasului Tasnad Orasul Tasnad este situat în zona de sud-vest a judeţului Satu Mare, judeţ aflat în nord-vestul României la graniţa cu Ungaria şi Ucraina. Se invecineaza la : - nord cu comunele Cauas si Craidorolt; , - est cu comunele Acas si Sacaseni; - sud cu Comuna Cehal; - vest cu comunele Santau si Sauca. Consiliul Local al Orasului Tasnad are in componenta sa satele : - BLAJA,


- CIG, - RATIU, - SARAUAD, - VALEA MORII. Orasul are la ora actuala 9.419 locuitori . Principalii agenti economici au ca domeniu de activitate confectii metalice , productie mobilier , fabricarea caramizilor , tiglelor etc. Obiective de investitii : - Parc Balnear în regiunea de Nord-Vest, locatiile Tăşnad, Beltiug, Marghita - Sistemul de colectare selectivă a deşeurilor - Extinderea statiei de epurare şi a reţelei de canalizare în oraşul Tăşnad. Cu finanţare externă nerambursabilă, din fonduri Phare 2005 CES, în perioada 1 februarie 2008 - 31 ianuarie 2009. - Sistem de colectare selectivă a deşeurilor în localităţile Tăşnad, Săuca, Săcăşeni, Santău, Pir, Craidorolţ şi Cehal, - Alimentarea cu apă potabilă a satelor Cig, Sărăuad şi Valea Morii din oraşul Tăşnad.

2.5 Conditiile socio-economice ale Orasului Ardud

Orasul Ardud se situeaza la 18 Km sud de municipiu Satu Mare pe drumul European E81. Orasul se invecineaza la : - nord cu Municipiul Satu Mare, - est cu Comuna Viile Satu Mare, - sud Comuna Socond, - sud-vest Comuna Beltiug, - vest Comuna Terebesti si Comuna Craidorolt. Din punct de vedere administrativ, Consiliul Local Ardud mai cuprinde satele : ARDUD VII, BABA NOVAC, GERAUSA, MADARAS, SARATURA. Orasul Ardud are un relief de deal, situat la poalele dealurilor Codrului, si de campie străbătută de pâraiele Homorod şi Sos, intinzandu-se pe o suprafata de peste 14000 Ha. Primele doua sunt situate in zona de campie, celelalte fiind asezate in zona colinara iar Ardudul se afla chiar in zona de trecere de la campie la deal, la o altitudine de 140 m fata de nivelul marii. Obiective de investitii : - Extinderea reţelei de canalizare în localitatea Ardud - Cooperare transfrontalieră pentru promovarea turistică a localităţii Ardud - Construirea unei Baze sportive moderne

2.6 Conditiile socio-economice ale Orasului Livada

Orasul Livada este asezat în partea de nord-est a judetului Satu Mare, la 22 km pe drumul national DN 1C, respectiv 21 km pe cale feroviară ( pe linia Satu Mare-Bixad ) de municipiul Satu Mare. Orasu Livada se învecineaza la : - nord-vest cu Comuna Turulung, - vest cu Comuna Botiz si Comuna Odoreu, - sud cu Comuna Mediesu Aurit, - est cu Comuna Orasu Nou, Comuna Calinesti Oas si Comuna Gherta Mica. Are o suprafata administrativa de 116 kmp si cuprinde urmatoarele sate : - Adrian, - Dumbrava,


- Livada Mica. Una dintre cele mai importante localităţi ale Câmpiei Someşului, declarată oraş în 2006, este Livada. Sectorul de servicii ar putea înregistra o dezvoltare importantă, fiindcă un investitor străin s-a arătat interesat de valorificarea apei termale găsite aici în anul 1970. Oraşul Livada face parte din asociaţia Micro-regională Eco-NaTur, înfiinţată să ajute dezvoltarea socio-economică a comunităţilor, în condiţiile protecţiei valorilor naturale din aceste localităţi. Obiective de investitii : - Extinderea canalizării în localitatea Livada - Centru de zi Livada

2.7 Conditiile socio-economice ale Orasului Negresti - Oas Negresti Oas este un important centru civic situat în inima renumitei zone etno-turistice Tara Oasului. Se află la o distanţă de 50 km de reşedinţa judeţului pe DN 19, care stabileşte legătura peste pasul Huta cu Depresiunea Maramureşului şi oraşul Sighetu Marmaţiei. Se invecineaza la : - nord cu Comunele Bixad si Certeze, - est si sud-est cu Judetul Maramures, - sud si sud-vest cu Comuna Vama, - vest si nord-vest cu Comuna Orasu Nou. Consiliul Local are in componenta sa localitatile : - NEGRESTI OAS, - LUNA, - TUR. Oraşul Negreşti-Oaş este situat în mijlocul Depresiunii Oaşului, între Munţii Oaş şi Munţii Gutâi, este singura localitate urbană şi totodată centrul Ţării Oaşului. Oraşul traversat de râul Tur se întinde pe şaptezecişişapte holmuri şi include din punct de vedere administrativ şi localităţile Luna şi Tur. Valorile folclorice ale localităţilor din Oaş, obiceiurile, portul popular păstrat până în prezent, purtat în zile de sărbătoare, dansurile şi ţipăriturile tradiţionale reprezintă principala notă aparte a Ţării Oaşului, iar valorificarea acestor valori în scopuri turistice este o oportunitate veritabilă de dezvoltare a zonei. Obiective de investitii : - Casa de cultură-centru multifuncţional - Dezvoltarea zonei turistice Luna Şes - Pod în cartierul Tur - Alimentarea cu apă a oraşului Negreşti -Oaş

2.8 Conditiile socio-economice ale Comunei Paulesti Comuna Paulesti se afla in centru Judetului Satu Mare pe DJ 193 la 5 km de Municipiul Satu Mare. Se invecineaza la : - nord Comuna Odoreu, - est Comuna Culciu, - sud Comuna Viile Satu Mare, - vest Municipiu Satu Mare. Are in componenta sa urmatoarele localitati : - PAULESTI,


- AMATI, - AMBUD, - HRIP, - PETIN, - RUSENI. Pe raza acestei comune se găseşte confluenţa canalului artificial al Homorodului cu râul Someş. Râul Someş face posibilă funcţionarea unor cariere de nisip.

2.9 Conditiile socio-economice ale Comunei Lazuri

Comuna Lazuri esta asezata in partea de nord a Judetului Satu Mare, la 7 km de Municipiul Satu Mare pe drumul judeţean 194, teritoriul său administrativ prelungindu-se până la întâlnirea celor trei graniţe ale României, Ungariei şi Ucrainei. Se invecineaza la : - nord cu Ucraina, - est cu Comuna Micula, - sud-est cu Comuna Botiz, - sud-vest cu Municipiu Satu Mare si Comuna Dorolt, - vest cu Ungaria. Are in componenta sa localitatile : - LAZURI, - BERCU, - NISIPENI, - NOROIENI, - PELES, - PELISOR.

Populatie 5.148 locuitori Apele curgătoare mai importante care ating teritoriul comunei sunt râul Tur şi pârâurile Egherul Mare şi Noroieni.

2.10 Conditiile socio-economice ale Comunei Odoreu Odoreu este o comuna situata în centrul judetului Satu Mare, în partea de Nord Vest a României, asezata pe partea dreapta a cursului inferior a râului Somes, râu cu care si-a împletit destinul de-a lungul vremii. Situat la 8 kilometri de municipiul Satu Mare, Odoreul este pozitionat pe meridianul 23, care trece prin estul localitatii, si la 47 grade si 46 minute latitudine nordica . Relieful comunei este prezentat de Câmpia înalta a Somesului, altitudinea medie fiind de 122 de metri fata de nivelul marii. La sud de comuna trece râul Somes, pe directia est-vest, pe o lungime de aproximativ 7 km. Debitul râului este variabil de la an la an, cu o medie anuala de 112 metri cubi/secunda.. Principalele resurse naturale ale comunei sunt date de rîul care o traverseaza, respectiv nisipul si pietrisul . Teritoriul actual al comunei corespunde, cu mici modificari, cu cel din vechime. Suprafata comunei este astazi de 4882 hectare (aproximativ 50 de kilometri patrati).


2.11 Conditiile socio-economice ale Comunei Capleni

Comuna Capleni este asezata la 4 km de Carei si de 40 km de Satu Mare, capitala judetului Satu Mare. Comuna Capleni se invecineaza la : - nord cu Comuna Berveni si Ungaria, - nord-est cu Comuna Doba, - sud cu Orasul Carei, - est cu Comuna Moftin, - vest cu Comuna Urziceni Comuna Capleni are un teritoriu administrativ de 3357 ha din care 240 ha intravilan si 3117 ha extravilan. Pe vremuri, localitatea a fost înconjurata de mocirla Ecsed. În zilele noastre apa Crasnei pune în pericol des, din pacate, cele 179 de hectare de pamânt pe care sunt asezate 830 de case. Localitatea se află la graniţa sudică a fostei mlaştini Ecedea, multe activităţi tradiţionale fiind astfel legate de resursele din mlaştină. A fost un centru al activităţilor de împletire a nuielei, dar, după desecarea mlaştinii, sursa cea mai importantă de venit a rămas agricultura. Predomină culturile mari, creşterea animalelor fiind mai puţin prezentă între activităţile economice. Pământul este lucrat atât în asociaţii, cât şi individual, de proprietari. În sat nu există întreprinderi industriale, dar apropierea municipiului Carei face ca numeroşi locuitori să fie angajaţi ai unităţilor industriale. În localitate mai găsim câteva societăţi comerciale mici. Comuna face parte din Asociaţia Rurală Câmpia Careiului şi Ierului.

2.12 Conditiile socio-economice ale Comunei Foieni Comuna Foieni este situata in partea de sud-vest a judetului Satu Mare, la o distanta de aproximativ 40 de kilometri de resedinta judetului si la o distanta de 5 kilometri de municipiul Carei. Se invecineaza la : - nord cu Ungaria si Comuna Urziceni, - est cu comuna Urziceni, - sud_est cu Municipiul Carei, - vest cu Comuna Sanislau. Are in componenta sa numai localitatea Foieni. Comuna Foieni este situata in Campia Eriului, este strabatuta de paraul Valea Neagra. Comuna Foieni are o suprafata de 4037 hectare. Viata economica se remarca in urmatoarele domenii de activitate: comert si desfacerea marfurilor alimentare si industriale, prestari de servicii in diferite domeni, confectionarea mobila tapitata, confectionarea de invalitori exterioare a cladirilor, din aluminiu si sticla. Face parte din : - Rezervaţia naturală Dunele de nisip Foieni - Asociaţia Rurală Câmpia Careiului şi Ierului. Obiective de investitii : - Reinoirea retelei de apa si forarea unei noi surse de apa - Asfaltarea drumurilor in comuna si intre Comunele Urziceni - Foieni - Retea de canalizare


- Rezolvarea finantarii ASOCIATIEI NON PROFIT St. Jude Tade pentru terminarea lucrarilor la Casa de batrani cu 56 de locuri.

2.13 Conditiile socio-economice ale Comunei Botiz Comuna Botiz este situata pe drumul european E81, la o distanta de 7 km de municipiul Satu Mare, resedinta judetului. Are urmatorii vecini la : - nord-vest comuna Micula, - nord-est comunele Turulung si Agris, - sud-est comuna Odoreu, - nord comuna Livada, - vest comuna Lazuri, - sud, municipiul Satu Mare. Satul Botiz formează singur o comună, după ce în 2004 Agrişul şi Ciuperceniul s-au despărţit de vechea unitate administrativă. Avand o suprafata de 3708 ha. Dintre formele de relief predomina campia, slab accidentata cu denivelari mici. Reteaua hidrografica este formata din raul Somes, care curge in partea de sud-vest a comunei si paraul Saar. Viaţa economică actuală a localităţii este influenţată de apropierea celui mai mare oraş din judeţ şi de infrastructura bună. Alături de unităţile comerciale si industriale : - fabrică de mobilă, - fermă de păsări, - moară, etc. un rol important este deţinut şi de sectorul agricol. Obiective de investitii : - Terminarea reţelei de alimentare cu gaze naturale; - Construirea reţelei de alimentare cu apă potabilă; - Dezvoltarea reţelei electrice; - Construirea unui centru de educare a copiilor săraci; - Construirea (terminarea) şcolii cu clasele I-IV - Program SAPARD

2.14 Conditiile socio-economice ale Comunei Certeze

Comuna Certeze este aşezată in partea de nord-est a Tarii Oasului, judetul Satu Mare, prin localitate trece şoseaua Satu Mare – Sighetul Marmaţiei. Distanţa de la centrul judeţului este de 54 km, pe drumul DN 19, care trecând spre Certeze spre Sighetul Marmaţiei si părăseşte teritoriul judeţului în pasul Huta, înalt de 578 m . Comuna Certeze se invecineaza la : - nord cu Ucraina, - sud cu Orasul Negresti Oas, - sud-est cu Judetul Maramures, - est, nord-est cu Judetul Maramures, - vest cu Comuna Bixad . Comuna Certeze cuprinde urmatoarele sate : - Certeze, - Huta Certeze, - Moiseni .


Comuna este asesara intr-o superba zona montana si străbătută de pâraiele Valea Albă şi Valea Rea se situează în partea nordică a Depresiunii Oaşului, aproape de graniţa cu Ucraina şi de graniţa de judeţ spre Maramureş. Huta-Certeze este situata pe drumul national DN 19 la 55 km de Satu Mare, localitatea unde se gaseste hanul - Sambra Oilor, care ofera trecatorilor mancaruri traditionale: mamaliga cu branza si lapte, boace care merg foarte bine cu un pahar de palinca. Aici, in timpul iernii se pot practica sporturi specifice acestui sezon (schi, -sanius) si anual, in luna mai, are loc sarbatoarea - Sambra oilor; ferma agroturistica HUTACOV. Obiective de investitii : - Sosele de centură pentru fluidizare traficului şi o siguranţă mai mare a circulatiei în toată zona Oaşului. Proiectul presupune devierea circulaţiei şi a traficului greu din localităţile Certeze, Negreşti şi Vama pe această centură. Mai exact, centura ar putea începe în zona localităţii Moişeni, la intrare, ar trece printre Negreşti Oaş şi Bixad, apoi prin zona cartierului Tur, Valea Măriei şi ar ieşi la drumul naţional, la intrarea în localitatea Vama dinspre Satu Mare. Realizarea unui proiect comun între cele trei primării are mai şanse de a obţine finanţare având în vedere populaţia afectată, iar costurile financiare ce ar trebui suportate ca şi contribuţie locală ar fi mult mai mici. - Transformarea păşunii de la Borcutul tâlharilor în pârtie de schi. S-a obţinut finanţarea din fonduri SAPARD pentru modernizarea drumului forestier care duce în zonă, în valoare de 1,5 milioane de euro, bani cu care va fi modernizat drumul de acces şi vor fi făcute podeţe până la Borcutul tâlharilor, pe o lungime de 800 de metri. Pentru a da curs proiectului, în zona a fost un investitor austriac dar şi unul din Bucureşti. Investitorul austriac este interesat să cumpere 50 de hectare de teren şi să facă toate investiţiile necesare, fiind avantajat de faptul ca pârtia naturală de aici are o lungime de 3 km. În plus, reţeaua electrică şi reţeaua de apă este foarte aproape, la numai 1 km. În schimb, problema gazului şi a canalizarii va fi si ea rezolvată după ce comuna Certeze se va racorda la aceste utilităţi. Pe lângă faptul că este pitorească, zona este atractivă şi datorită numărului mare de izvoare de ape minerale existente, dar şi a traseelor turistice.

III. DESCRIEREA SISTEMULUI EXISTENT DE ALIMENTARE C U APA SI CANALIZARE Pentru a cunoaste starea actuala a sistemului de alimentare cu apa si canalizare din localitatile care fac obiectul studiului , in acest capitol s-a realizat o descriere tehnica a sistemului de apa si canalizare .

3.1 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Satu Mare si comunele alimentate cu apa de la reteaua municipiului Satu Mare Sistemul de alimentare cu apa MUNICIPIUL SATU MARE

� Sursa

In prezent cerinta de apa potabila a municipiului Satu Mare este asigurata de panza freatica cantonata in conul aluvionar al raului Somes prin intermediul captarilor existente.


Captarea apelor subterane se realizeaza prin pompare din doua fronturi de captare formate dintr-un numar total de 68 de oraje , din care : a. ) Frontul de captare Martinesti –Noroieni –Micula 60 puturi (P2 –P65) de medie adancime, H= 100-125 ml, φ =12 3/4“ amplasate la o distanta de 250 – 300 ml unul de altul. Frontul de captare a fost realizate in urmatoarele etape: - 7 puturi - 1971 (P2 –P8) - 3 puturi - 1973 (P9 – P11) - 10 puturi - 1974 - 1977 (P12 – P 21) - 16 puturi - 1978 – 1982 (P22 – P 37) - 16 puturi - 1983 – 1988 (P38 – P53) - 3 puturi - 1991 (P54 – P56) - 4 puturi - 1994 (P57 – P60) - 5 puturi - 1994 – 1995 (P61 – P65) Prin măsura ISPA s-au reforat şi reabilitat următoarele puţuri:

� Puţuri reforate: - 1 puţ reforat – 2006-2007 (P24) - 9 puţuri reforate – 2007 (P7, P8, P9, P10, P12, P15, P23 ) - 5 puţuri reforate – 2008 ( P2, P19, P20, P27, P32, P39, P40).

� Puţuri reabilitate: - 1 puţ reabilitat – 2006-2007 (P22) - 30 puţuri reabilitate – 2007-2008: P3, P4, P5, P6, P11, P13, P14, P16, P17, P18, P26, P28,

P31, P34, P36, P37, P38, P41, P42, P43, P44, P45, P48, P50, P51, P54, P55, P56, P62, P63). Capacitatea maximă de captare a frontului Mărtineşti-Micula în urma lucrărilor executate prin măsura ISPA este de cca. 850-900 l/s. Conductele de aducţiuni de la puturi la statia de tratare sunt din otel, fonta ductilă, polietilenă, premo sau azbociment, dupa cum urmeaza : Nr. Diametre Material Lungime crt. –mm- - ml - 1. 200 – 1.000 otel 593 2. 250 – 400 fonta 1440 abandonata(*) 3. 300 fontă ductilă 42 4. 500 fontă ductilă 330 5. 600 fontă ductilă 5850 6. 800 fontă ductilă 447 7. 100 polietilenă 305 8. 300 polietilenă 416 9. 150 – 500 azbociment 1895 (*) 10. 500 – 800 premo 11145 (**) TOTAL : 21023

Notă: *Conducta veche dintre P13-P21, de cca.4235 m este abandonată. ** Conducta veche dintre P7- aprox. P26, de cca. 5700m momentan este scoasă din

uz. Ea este dublata de noua conductă din fontă ductilă de diametru ø 600, montată prin măsura ISPA. b. ) Frontul de captare Gradina Romei,

este amplasat in parcul din imediata vecinatate a garii CFR . Se compune din 8 puturi de medie adancime, din care :


- 2 puturi de φ 8 5/8” cu H = 60 ml, au fost puse in functiune in anii 1930 si refacute in 1966 ; - 6 puturi de φ 12 3/4” cu H= 100 – 125 ml, au fost puse in functiune in perioada 1977 – 1979 .

In anul 1996 s-a reforat putul nr.2. Conductele de refulare de la puturi la statia de filtrare sunt din otel, fonta sau azbociment, dupa cum urmeaza :

Nr. Diametre Material Lungime crt. –mm- - ml - 1. 100 – 250 otel 273 2. 100 – 300 azbociment 2072 3. 100 – 200 fonta 226 TOTAL : 2571

� Instalaţiile de tratare sunt amplasate în cele două uzine de apă:

- Uzina de apă Mărtineşti, cu o capacitate proiectată de 600 l/s in urma retehnologizarii ; - Uzina de apă Grădina Romei cu o capacitate proiectată de 100 l/s - urmeaza sa fie scoasa din

functiune .

Uzina de apă Mărtineşti

Amplasată pe drumul Satu Mare – Odoreu, imediat după iesirea din oraş, pe partea dreaptă a drumului. Uzina de apă se compune din : a) Cămin de intrare Rolul acestui cămin este de a interconecta conductele ce sosesc de la frontul de captare cu conducta principală de alimentare a uzinei. Prin intermediul celor şase vane se pot selecta conductele în funcţiune dorite. b) Debitmetrie Măsurarea apei brute captate se realizează la intrarea în Uzina de apă Mărtineşti, cu un debitmetru electromagnetic tip: PROMAG 50W 8H. Măsurarea apei potabile furnizate de uzină se realizează la ieşirea din staţia de pompare SP1 cu un debitmetru electromagnetic tip: PROMAG 50W 5H. c) Aerare

1. Aerarea primară (pt. treapta de eliminare a fierului) a apei brute se face în galeria de intrare a filtrelor treapta I printr-un sistem difuzor realizat din ţevi perforate din oxel inox. Adâncimea apei în galerie fiind de 0,7 m pentru a atinge o concentraţie maximă a oxigenului în apă de 2 mg/l necesarul maxim de aer furnizat de suflante este de 250 m3/h. Reglarea debitului se realizează automat prin intermediul unei vane acţionate electric.

2. Aerarea secundară (pt. treapta de eliminare a manganului) se face în patru cuve de beton armat cu dimensiunile l = 2 m, L = 11,3m iar adâncimea apei în cuve este de 2,47m. Volumul total al bazinelor este de 223 m3 de unde rezultă timpul de aerare de 5,7 minute la debitul maxim de apă. Sistemul de aerare este realizat utilizând difuzoare cu bule fine. Pentru obţinerea concentraţiei de 7-8 mg/l necesarul maxim de aer furnizat de suflante este de 862 m3/h. Reglarea debitului se realizează automat prin acţionarea suflantelor cu convertizoare de frecvenţă.

d) Filtre treapta I (eliminarea fierului) Apa brută de la frontul de captare soseşte în căminul de intrare şi este condusă printr-o conductă DN800 (pe traseul căreia este instalat debitmetrul de intrare) în galeria de intrare a filtrelor treapta I. După aerarea primară a apei, ce are loc în această galerie, apa intră în cuvele filtrelor treapta I


prin stăvilare acţionate electric. Cuvele filtrelor sunt constructii de beton armat dreptunghiulare, două cuve formând un filtru. La partea inferioară a cuvelor, în plăci de beton sunt înşurubate crepinele. Există 5 filtre (10 cuve) treapta I, suprafaţa de filtrare a unui filtru este de 43,6 m2, rezultând suprafaţa totală de filtrare de 218 m2. Stratul filtrant este format din nisip cuarţos cu urmatoarele caracteristici:

- granulometrie 0,8 – 1,0 mm ; - coef. de uniformitate (d60/d10) : 1,4 – 1,6 ; - înălţimea stratului filtrant : 1,0 m ;

Viteza maximă de filtrare : 10,73 – 13,42 m/h (cu 5 sau 4 filtre în operare) . Menţinerea unui nivel constant de apă în cuvele filtrelor se realizează cu vane acţionate electric, pe conductele de evacuare, comandate de traductoare de nivel ultrasonice. e) Filtre treapta II (eliminarea manganului) Apa colectată la ieşirea filtrelor treapta I este condusă gravitaţional printr-o conductă DN800 în bazinele de aerare secundară de unde prin canalul de distribuţie a apei aerate intră în cuvele filtrelor treapta II prin stăvilare acţionate electric. Cuvele filtrelor sunt constructii de beton armat dreptunghiulare, două cuve formând un filtru. La partea inferioară a cuvelor, în plăci de beton sunt înşurubate crepinele. Există 11 filtre (22 cuve) treapta II, suprafaţa de filtrare a unui filtru este de 44 m2, rezultând suprafaţa totală de filtrare de 484 m2. Stratul filtrant este format din nisip cuarţos cu urmatoarele caracteristici:

- granulometrie 0,8 – 1,0 mm ; - coef. de uniformitate (d60/d10) : 1,4 – 1,6 ; - înălţimea stratului filtrant : 1,0 m ;

Viteza maximă de filtrare : 4,83 – 5,32 m/h (cu 11 sau 10 filtre în operare) . Menţinerea unui nivel constant de apă în cuvele filtrelor se realizează cu vane acţionate electric, pe conductele de evacuare, comandate de traductoare de nivel ultrasonice. Apa filtrată este colectată în rezervoarele existente sub filtre.

f) Instalaţia de clorinare Clorinarea apei se realizează în rezervoarele de 10.000 m3, înaintea staţiei de pompare SP1, cu scopul de a asigura un amestec corespunzator . Instalaţia de clorinare utilizată este de tip: V10K (Siemens – Wallace & Tiernan), 2 kg/h, cu dozare automată şi sigurantă în exploatare. Sunt instalate două echipamente de dozare una în funcţionare şi una de rezervă. Transportul soluţiei preparate în rezervoare realizându-se cu 1 + 1 pompe tip: CR3 – 15 (Grundfos); Q = 3 m3/h, H = 70 m, P = 1,1 kW. Transportul şi depozitarea clorului lichid se face în containere de 800 kg. g) Staţiile de tratare şi recirculare a apei tehnologice Au rolul de colectare, tratare şi recirculare a apei tehnologice, rezultată din spălarea filtrelor tr. I şi a II-a . Apa de spălare a filtrelor se introduce în cele 5 decantoare executate din beton armat, având volumul total de 5 x 530 m3 = 2.650 m3, prevăzute cu preaplin în caz de avarie . Decantoarele sunt umplute discontinuu în timpul spălării filtrelor, realizându-se dozarea automată a polielectrolitului (în scopul obţinerii unei ape decantate corespunzătoare calitativ) în funcţie de debitul apei de spălare. Timpul de decantare este de 24 ore. Echipamentul de preparare a soluţiei de polielectrolit este de tipul: POLYPREP A-730 G1 (Siemens – Wallace & Tiernan), iar dozarea se realizează cu 1 +1 pompe de dozare tip: MD 025-6L (SEEPEX); Q = 480 l/h, H = 20 m, P = 0,37 kW. Apa decantată este reintrodusă în circuit la intrarea filtrelor treapta I prin 1 + 1 pompe tip: NP 100/250V-11/4-12 (WILO); Q = 150 m3/h, H = 17 m, P = 11 kW. În caz de necesitate pentru corecţia pH–ului apei recirculate din decantoare este prevăzută o instalaţie de dozare a soluţiei de sodă caustică (NaOH) în concentraţie de 33% , rata de dozare fiind de 25 mg/l (ce poate fi ajustată), dozarea făcându-se în conducta de aspiraţie a pompelor de recirculare. Instalaţia se compune dintr-un bazin de stocare 1 m3 şi 1 + 1 pompe de dozare tip: VMP-III (Siemens – Wallace & Tiernan); Q = 16 l/h, H = 100 m, P = 90 W.


Nămolul depus în decantoare se evacuează pe platformele de uscare prin intermediul unor pompe tip: FA10.51E + FO172-4/8 (WILO – EMU); Q = 90 m3/h, H = 5 m, P = 3,3 kW, fiecare decantor fiind echipat cu o pompă. Pentru deshidratarea nămolului feromanganos rezultat din procesul de tratare a apei de spălare a filtrelor, sunt 5 platforme de uscare cu o suprafaţă totală de 1.000 mp. Platformele de uscare au pereţi din diguri de pământ, cu taluz 1/2, adâncime de 1 m, fundul platformelor este un filtru invers (pietriş şi nisip) şi drenaj din tuburi de beton racordate la canalizarea din incintă cu deversoare în canalul de desecare din zonă. Staţia de reactivi (dozare polielectrolit şi NaOH), staţia de pompe de recirculare cât şi staţia de clorinare este o construcţie anexă. h) Staţii de pompare 1. Staţia de pompare SP1, este amplasată în subsolul pavilionului tehnologic. 2. Staţia de pompare nr.2, este amplasată într-o construcţie separată, paralelă cu filtrele tr. a II –a

etapa nouă.

Staţia de pompare

Tip pompă / suflantă Buc. Q (m3/h)

H ( m)

Pn ( KW)

Staţia de pompare SP1

1.Electropompă Salmson Tip:150–400V H 31–75–4 2.Electropompă Tip: ASP 200B-90/4-400V (WILO) 3.Electropompă Tip: NPG 350/350-55/4-12 (WILO) 4.Suflantă Tip: GM 50L (Aerzen) 5.Suflantă Tip: GM 25S (Aerzen)

1 4 2 2 2

500 612 1100 2200 995

40 40 11 0,5bar 0,4bar

75 90 55 55 18,5

Staţia de pompare nr. 2

1.Electropompă Salmson Tip:150–400V H31–75–4

3 500 40 75

Uzina de apa Gradina Romei - urmeaza sa fie scoasa din functiune

Amplasata in Gradina Romei, in imediata vecinatate a garii CFR, construita inainte de anul 1930. Uzina de apa se compune din : a) Aerare Apele brute colectate de la puturi sunt pulverizate in cele 4 camere, cu diemnsiuni de 2,4 x 12 = 29 mp fiecare, printr-o retea arborescenta de conducte pe care sunt montate sprinklere cu duze. Apa pulverizata ajunge pe paturile de cocs, cu patru compartimente, cu dimensiuni de 2,4 x 12 = 29 mp fiecare. Stratul de cocs are grosimea de 0,8 – 0,9 m, cu diametrul de 4 –12 cm, asezat pe placi Arcuda. b) Filtre Filtraraea apei se realizeaza in filtre deschise formate din 6 cuve de beton, din care 4 cu dimensiuni de 11,75 x 2,45 = 28,78 mp, se gasesc sub paturile de cocs, iar doua au fost construite ulterior (1966) cu o suprafata de 30 mp fiecare . Stratul filtrant asezat pe placile de dren are o grosime de 0,20 m piatra sparta, 0,30 m pietris si 0,5 m nisip cuartos. Spalarea filtrelor se face manual, apa de spalare dupa decantare este evacuata in canalizarea oraseneasca, iar namolul depus se transporta la rampa de gunoi a orasului sau se valorifica oxidul de fier. c) Instalatii de clorinare


Pentru dezinfectarea apei livrate consumatorilor sunt montate 1 + 1 buc. aparate de clorinare cu o capacitate maxima de 2,0 kg/h de tip ADVANCE 201. d) Debitmetrie Pe conducta de refulare spre str. Crisan, este montat un debitmetru φ 100, iar spre Calea Traian un debitmetru cu diafragma. e) Statia de pompare Cladirea in care au fost montate pompele a fost construita in 1914 si are peretii din zidarie de caramida, sarpanta din lemn si invelitori din tigla. Refularea apei in reteaua orasului se face cu ajutorul urmatoarelor pompe :

- 4 buc. pompe Lotru Q = 160 mc/h, H = 52 mCA ; - 1 buc. pompa NS cu motor tip DELTA Q = 35 l/s = 125 mc/h, H = 50 mCA, P = 44 kW , n =

1470 rot / min.

Orarul de functionare a serviciului de furnizare a apei este de 24 ore pe zi, 365 zile pe an .

� Reteaua de distributie a apei Reteaua de distributie a apei are o lungime de 186,802 km si este realizata din conducte de fonta , otel , azbociment , PREMO , PVC , polietilena avand urmatoarea structura in functie de material , vechime si diametre :

-km- Vechime – ani –

Material

Dn

10 10-20 20-30 30-40 .>40 TOTAL Fonta < 100 - - - - 2,090 2,090 “ 100 - - 0,180 0,370 6,170 6,720 “ 150 - - - 0,080 0,820 0,900 “ 250 - - - - 1,080 1,080 TOTAL FONTA

- - 0,180 0,450 10,160 10,790

Otel < 100 - 0,290 0,320 - 0,340 0,950 “ 100 0,465 0,645 0,330 - 0,150 1,590 “ 150 0,135 0,220 - - 0,050 0,405 “ 200 0,185 0,130 - - - 0,315 “ 250 0,100 0,200 0,100 - - 0,400 “ 300 - 0,160 0,190 - - 0,350 “ 400 - 0,220 0,140 - - 0,360 “ 500 0,345 2,170 0,130 - - 2,645 “ 600 - 0,290 - - - 0,290 “ 800 - 0,410 0,270 - - 0,680 “ 1000 - - 0,060 - - 0,060 TOTAL OTEL

1,23 4,735 1,540 - 0,540 8,045

Azboci- ment

<100 - - - 0,140 0,480 0,620

“ 100 2,195 6,260 48,110 3,500 18,290 78,355 “ 150 2,120 4,730 13,590 - 3,140 23,580 “ 200 1,640 3,490 11,220 - - 16,350 “ 250 0,570 2,200 1,190 - 0,690 4,650 “ 300 - 2,240 3,600 - - 5,840


“ 400 - 1,910 0,960 - - 2,870 “ 500 - 0,320 1,390 - - 1,710 TOTAL AZBOCIMENT

6,525 21,150 80,060 3,640 22,600 133,975

PREMO 600 - 0,500 0,690 - - 1,19 “ 800 - 3,530 2,430 - - 5,96 “ 1000 - - 0,400 - - 0,40 TOTAL PREMO

- 4,030 3,520 - - 7,550

Polietilena 300 1,8 - - - - 1,8 Polietilena 225 0,195 0,195 Polietilena 160 2,699 - - - - 2,699 “ 110 14,963 - - - - 14,963 “

90 2,892 - - - - 2,892

“ 75 1,493 - - - - 1,493 “ 63 0,940 - - - - 0,940 TOTAL POLIET.

24,982 - - - - 24,982

PVC 225 1,355 - - - - 1,355 TOTAL PVC

1,355 - - - - 1,355

Teava neagra

100 0,105 - - - - 0,105

TOTAL TEAVA NEAGRA

0,105 - - - - 0,105

TOTAL RETELE

34,197 29,915 85,300 4,090 33,300 186,802

� Rezervoare de inmagazinare si compensare capacitate 45.000 mc Sistemul de alimentare cu apa COMUNA ODOREU – LOCALITATILE ODOREU , BERINDAN , MARTINESTI Sistemul de alimentare cu apa a localitatilor Odoreu si Berindan urmatoarele obiective:

- racord de la Uzina de Apa Martinesti cu conducta de azbociment Dn 200 mm in lungime de 4 km , la presiunea disponibila de cca. 3,0 atm in orele de varf (1,5 atm in timpul noptii).

- retea de distributie prevazuta din PEID, PN6, cu diametrele cuprinse intre 2 ” – 235 mm in lungime totala de 10.270 m.

Reteaua de distributie s-a realizat din conducte de azbociment , PVC , PE si otel dupa cum urmeaza :


MATERIAL DIAMETRU LUNGIME -km-

Azbociment 235 mm 0,9 Azbociment 200 mm 1,85 Azbociment 150 mm 1,79 Azbociment 100 mm 2,1 PVC 125 mm 1,35 PVC 110 mm 1,12 PE 100 mm 0,17 PE 90 mm 0,7 PE 63 mm 0,02 Otel 2 ” 0,27 TOTAL 10,270 Sistemul de alimentare cu apa a localitatii Martinesti , comuna Odoreu, judetul Satu Mare cuprinde urmatoarele obiective:

- racord din conducta Dn 1000 mm cu conducta Dn 100 mm, la presiunea disponibila de cca. 3,0 atm in orele de varf (1,5 atm in timpul noptii).

- retea de distributie prevazuta din PEID, PN6, cu diametrele cuprinse intre 63 – 110 mm in lungime totala de 4.176 m.

Sursa

- racord din conducta de apa Dn 1000 mm, a municipiului Satu Mare, cu presiunea disponibila de cca. 3 atm in orele de varf (1,5 atm in timpul noptii). Debitul solicitat este de 2,37 l/s.

- preluarea necesarului din conducta de apa Dn 1000 de beton s-a realizat prin intermediul unui racord cu teava de otel cu lungimea de 5 m si Dn 100 mm, camin de vane si camin de apometru.

Reteaua de distributie Reteaua de distributie s-a realizat din conducte din PEID, PN6, in sistem ramificat . S-au prevazut 16 cismele stradale amplasate la o distanta medie de 300 m, in intersectia strazilor, in fata obiectivelor social administrative importante cum ar fi : scoala, gradinita, camin cultural, primarie, dispensar, in locuri usor accesibile si un hidrant de incendiu subteran, care va fi amplasat in zona centrala a localitatii. Cismelele sunt cu inchidere automata, protejate impotriva inghetului prin evacuarea in teren a coloanei verticale de apa. Pentru satul Martinesti este prevazut 1 hidrant, care s-a amplasat pe reteaua de distributie , in zona accesibila autospecialei pentru stins incendiul. Hidrantul subteran, cu diametrul de 80 mm, (din care vor alimenta autospecialele PSI), va furniza un debit de 5 l/s. Sistemul de alimentare cu apa COMUNA LAZURI - localitatile LAZURI , PELES , PELISOR, NISIPENI, NOROIENI , BERCU Conducta de aducţiune: Conducta de aducţiune transporta apa de la sistemul de distribuţie al municipiului Satu Mare la sistemul de distribuţie a comunei Lazuri.


Reţeaua de aducţiune are lungimea totală L=3030 m, materialul fiind polietilena de înaltă densitate PE 160 şi PE 110 mm. Punctul de racordare al conductei de aducţiune cu sistemul de distribuţie al Municipiului Satu Mare, este ultimul cămin de vane existent pe str. Gh.Bariţiu care se află la cca. 100 m de intersecţia străzii cu drumul DJ 194. Traseul aducţiunii de apă este în afara carosabilului DJ 194, în zona verde a străzii. La intersecţia străzii Gh.Bariţiu cu DJ 194 s-a realizat un cămin cu apometru Dn 80 mm pentru contorizarea debitului de apă transportat. În localitatea Lazuri existau reţele de apă în lungime de L=3,170 km executate din tuburi de polietilenă PE 110 mm si 63 mm, dotate cu hidranţi de incendiu şi cişmele stradale. Reţelele de apă proiectate au o lungime de L=6,40 km, materialul din care au fost realizate fiind polietilena de înaltă densitate PE 110 şi PE 90 mm cu presiunea nominală de 6 bari.

Pe reţeaua de apă proiectată s-au instalat 14 buc. cămine de vane. Cişmele publice s-au montat la distanţe de 200-300 m, în total 22 bucăţi de-a lungul

reţelei. In etapa I asigurarea debitelor si a presiunii apei in sistemul de distributie , se face prin

intermediul unei gospodarii de apa compusa din 4 rezervoare de apa cu un volum total de acumulare V= 400 mc si statie de pompare amplasata in partea sudica a localitatii Lazuri .

In etapa II de realizare a sistemului de alimentare cu apa al comunei Lazuri si satelor

apartinatoare , sunt in curs de realizare urmatoarele lucrari de investitii:

1. - Conducta de aductiune Dn 160 mm HDPE intre localitatea Lazuri si localitatea Peles . - Retele de distributie in localitatea Peles .

2. - Conducta de aductiune Dn 160mm HDPE intre localitatea Lazuri si localitatea Noroieni . - Gospodarie de apa V=300 mc si statie de repompare in zona sudica a localitatii Noroieni .

3. –Conducta de aductiune Dn 160 mm HDPE intre statia de repompare Noroieni si localitatea Pelisor . - Retele de distributie in localitatea Pelisor .

4. – Retele de distributie in localitatile Noroieni , Nisipeni , Bercu si inchiderea inelului intre localitatile Bercu si Pelisor cu conducta Dn 160 mm HDPE

Pentru alimentarea cu apa a localitatilor Peles , Pelisor, Nisipeni , Noroieni, Bercu sunt :

- Conducta de apa aductiune Dn 160mm HDPE , L= 2150 m , intre localitatea Lazuri si zona sud a localitatii Noroieni .

- Gospodarie de apa formata din trei rezervoare de apa V= 100 mc/buc, tip POLISTIF cu montaj semiingropat si statie de pompare pentru asigurarea debitului si presiunii apei in retelele de distributie din localitatile Nisipeni , Noroieni , Bercu si Pelisor .

- Conducta de aductiune Dn 160mm HDPE , L=3200m intre localitatea Lazuri si localitatea Peles .

- Conducta de aductiune Dn 160mm HDPE , L=3500 m intre statia de repompare zona sud Noroieni si localitatea Pelisor .

- Retea de distributie a apei in localitatea Pelisor. - Conducta de aductiune Dn 200 mm HDPE , L =550m intre localitatile Noroieni si

Nisipeni . - Retele de distributie in localitatile Nisipeni si Bercu .


- Retea de distributie (inchiderea inelului de alimentare cu apa ) intre localitatile Pelisor si Bercu , Dn 160mm HDPE , L=1850m .

Conductele de apa sunt din polietilena de inalta densitate ( HDPE) , Dn 200mm , Dn

160mm, Dn 110mm , Dn 90mm , avand urmatoarele lungimi : - Conducta de aductiune Lazuri – Noroieni ; Dn 160mm HDPE , l= 2150m; - Conducta de aductiune Lazuri –Peles ; Dn 160mm HDPE , l= 3200m; - Conducta de aductiune Noroieni – Pelisor ; Dn 160mm HDPE , l= 3500m; - Conducta de aductiune Noroieni – Nisipeni ; Dn 200mm HDPE , l= 550m;

- Retele de distributie in localitatea Peles :

Dn 160mm HDPE , L= 1180 m Dn 110mm HDPE , L= 3070 m Dn 90mm HDPE , L= 400 m LT = 4650 m

- Retele de distributie in localitatea Nisipeni : Supratraversare Φ324x8 OI, L=12m


- Retele de distributie in localitatea Noroieni : Supratraversare Φ324x8 OI, L=12m


- Retele de distributie in localitatea Bercu : Dn 160mm HDPE , L= 1070 m Dn 110mm HDPE , L= 1840 m Dn 90mm HDPE , L= 1600 m LT = 4510 m

- Retele de distributie in localitatea Pelisor : Dn 160mm HDPE , L= 1130 m Dn 90mm HDPE , L= 760 m LT = 1890 m Gospodaria de apa care va fi amplasata in zona sudica a localitatii Noroieni cuprinde urmatoarele :

- 3 buc rezervoare cilindrice tip POLSTIF a 100mc fiecare ce sunt amplasate semiingropat ;

- 1 buc statie de pompare - platforme si drum de acces din piatra sparta .

Debitele de apa pentru comuna Lazuri (satele Lazuri, Noroieni, Nisipeni, Bercu , Peles,

Pelisor ) sunt : Qzi med =677,16 mc/zi =7,84 l/s


Qzi max = 812,60mc/zi = 9,4051 l/s Qorar max = 60,18 mc/h= 16,72 l/s Qinc = 10 l/s

Masurarea consumului de apa se face cu ajutorului apometrului Φ80 mm, montat in caminul de apometru amplasat in gospodaria de apa din localitatea Lazuri , pe conducta de aductiune .

Sistemul de alimentare cu apa COMUNA PAULESTI - localitatile PAULESTI , AMBUD, PETIN, AMATI , HRIP , RUSENI

Sistemul de alimentare cu apa a comunei Paulesti, judetul Satu Mare cuprinde urmatoarele obiective:

- racord cu conducta OL Dn 150 mm din conducta existenta PREMO Dn 500 mm la presiunea disponibila de cca. 2,5 – 3 bar ziua, respectiv 1,3 – 1,8 bar noaptea;

- aductiune la presiunea din punctul de racord PEID, De180mm,PN6, L=2.011 m; - rezervor de inmagazinare de 500 mc, incluzand si rezerva de incendiu de 166,87 m3.

Rezervorul s-a amplasat in intravilanul satului Paulesti, la cota 124,70 m si deserveste satele Paulesti, Amati si o parte din satul Ambud.

- statia de pompare booster (2+1) pompe avand urmatoarele caracteristici : Q = 89 m3/h; H = 31 mCA, P = 2 x 5,5 Kw + 1 pompa incendiu (18 m3/h), in acelasi amplasament cu rezervorul de 500 mc;

- statie de clorare amplasata in aceeasi incinta cu statia de pompare si rezervorul de 500 mc;

- retea de distributie, prevazuta din PEID, PN6, cu diametre cuprinse intre 63 – 225 mm, in lungime totala de 10.631 m;

- rezervor de inmagazinare de 200 mc, incluzand si rezerva de incendiu de 10 m3. Rezervorul s-a amplasat in intravilanul satului Ambud, la cota 126,00 m si deserveste satul Petin si o parte din satul Ambud;

- statie de pompare booster (2+1) pompe avand urmatoarele caracteristici: Q = 29 m3/h; H = 26 mCA, P = 2 x 3 Kw, amplasata in aceeasi incinta cu rezervorul de 200 mc din satul Ambud;

- retea de distributie, prevazuta din PEID, PN6, cu diametre cuprinse intre 63 - 160 mm, in lungime totala de 4.104 m;

- rezervor de inmagazinare de 200 mc, incluzand si rezerva de incendiu de 10 m3 . Rezervorul s-a amplasat in intravilanul satului Amati, la cota 123,70 m si va deservi satul Ruseni si Hrip;

- statie de pompare booster (2+1) pompe avand urmatoarele caracteristici: Q = 30 m3/h; H = 35 mCA, P = 2 x 4 Kw;

- statie de clorare amplasata in aceeasi incinta cu statia de pompare si rezervorul de 200 mc din satul Amati;

- retea de distributie, prevazuta din PEID, PN6, cu diametre cuprinse intre 63 – 160 mm, in lungime totala de 9.226 m.

Sursa Sursa de apa este : racord din conducta de alimentare a minicipiului Satu Mare, la intersectia strazilor Dima, Paulesti si Turului, conducta PREMO avand Dn 500 mm, in punctul de intersectie mentionat fiind un tronson de conducta de OL Dn 500 mm, cu presiunea disponibila de cca. 2,5 – 3 bar in orele de varf, respectiv 1,3 – 1,8 bar in perioada de consum mai redus.


Debitul solicitat este Qsursa =17,21 l/s .Preluarea debitului necesar din tronsonul de conducta OL Dn 500 mm se realizeaza prin intermediul unui racord cu conducta OL Dn 150 mm, camin cu vana de concesie si camin de apometru.

Aductiunea de la racord la statia de clorinare Reprezinta legatura dintre punctul de racord si gospodaria de apa, amplasata la cota 124,70 m. Dimensionarea conductei de aductiune, de la punctul de racord la rezervorul de inmagazinare, s-a facut in ipoteza refacerii rezervei intangibile in 24 h si a distributiei apei prin cismelele amplasate in curti, considerandu-se debitul specific pentru nevoile gospodaresti de 80 l/om, zi. Dimensionarea conductei de aductiune s-a facut pentru Q sursa (80 l/om,zi), respectiv 17,21 l/s. Conducta de aductine s-a executat intre punctul de racord si statia de clorare pe o lungime de 2.011 m din tuburi PEID, De 180 mm, PN6. Statia de clorinare din Paulesti Apa furnizata nu necesita clorinare, insa datorita lungimii mari a retelei de distributie, gospodaria de apa din satul Paulesti este dotata si cu statie de clorinare. S-a dimensionat pentru un debit de tranzit de 17,21 l/s. Dezinfectarea apei se face cu clor gazos.Timpul de contact intre clor si apa se realizeaza in rezervorul de 500 mc. Statia de clorare este prevazuta cu 2 incaperi:

- o incapere in care se afla buteliile de clor si aparatul de dozare; - cealalta incapere care cuprinde pompa pentru ridicarea presiunii si ejectorul , instalatia de

contorizare si instalatiile anexe.

Rezervor de inmagazinare de 500 mc Rezervorul este amplasat in incinta gospodariei de apa, la cota teren 124,70 m si are rolul de compensare a variatiilor orare ale consumului, de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu si de aspiratie pentru pompele din statia de pompare cu grup de pompe booster (care asigura presiunea in reteaua de distributie a satelor Paulesti, Ambud – partial si Amati). Volumul rezervorului a rezultat de 500,00 mc prin rotunjirea superioara a sumei volumului de compensare (323,48 mc) cu rezerva intangibila (166,87 mc) [in cazul de fata volumul de avarie (129,39 mc) este mai mic decat rezerva intangibila]. Rezervorul s-a realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu dimensiunea de 1,22 x 1,22 m, preuzinate si asamblate sub forma unui recipient paralelipipedic suprateran, asezat pe un sistem de grinzi transversale cu inaltimea de 60 cm ce sunt asezate pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm.

Statia de pompare booster din Paulesti Pentru a se realiza presiunea necesara in reteaua de distributie a satelor Paulesti, Ambud – partial si Amati (min. 12 m) s-a prevazut o statie de pompare cu grup de pompe booster situata in incinta gospodariei de apa din Paulesti, la cota 124,70 m, echipata cu pompe (2+1) avand Qtotal=89 mc/h, H=31 m, P= 5,5 kW/pompa.


Suplimentar , in statia de pompare s-a instalatat o pompa de incendiu cu Q = 18 mc/h, H = 31 m, P = 4 kW. Pompele aspira din rezervorul de 500 mc.

Reteaua de distributie aferenta satelor Paulesti, Ambud, si Amati Reteaua de distributie este in sistem ramificat si este din tuburi PEID, PN6. Reteaua de distributie a satelor Paulesi, Ambud (68%) si Amati s-a dimensionat la un debit Q = 24,53 l/s, varianta qsp= 80 l/om, zi. Lungimea totala a retelei de distributie este de 10.631 m. S-au prevazut 31 cismele stradale amplasate la o distanta medie de 300 m, in intersectia strazilor, in fata obiectivelor social administrative importante cum ar fi : scoala, gradinita, camin cultural, primarie, dispensar, in locuri usor accesibile si cinci hidranti de incendiu subterani amplasati in zonele centrale ale localitatilor. Cismelele sunt cu inchidere automata, protejate impotriva inghetului prin evacuarea in teren a coloanei verticale de apa. Localitatile Paulesti, Ambud (68%) si Amati au fost luate in calcul cu o populatie de 2.714 locuitori, iar debitul maxim orar pentru nevoi gospodaresti 80 l/om,zi a rezultat de 7,98 l/s. S-a prevazut o rezerva intangibila de incendiu de 54 m3.

Rezervor de inmagazinare de 200 mc din Ambud Rezervorul este amplasat in incinta gospodariei de apa din Ambud, la cota teren 126,00 m si are rolul de compensare a variatiilor orare ale consumului, de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu si de aspiratie pentru pompele din statia de pompare cu grup de pompe booster (care asigura presiunea in reteaua de distributie a satelor Ambud – partial si Petin). Volumul rezervorului a rezultat de 200,00 mc prin rotunjirea sumei volumului de compensare (138,26 mc) cu rezerva de avarie (55,30 mc) [in cazul de fata volumul de incendiu (10 mc) este mai mic decat volumul de avarie]. Rezervorul s-a realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu dimensiunea de 1,22 x 1,22 m, preuzinate si asamblate sub forma unui recipient paralelipipedic suprateran , asezat pe un sistem de grinzi transversale cu inaltimea de 60 cm ce sunt asezate pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm.

Statie de pompare booster din Ambud Pentru a se realiza presiunea necesara in reteaua de distributie a satelor Ambud – partial si Petin (min. 12 m) s-a prevazut o statie de pompare cu grup de pompe booster situata in incinta gospodariei de apa din Ambud, la cota 126,00 m, echipata cu pompe (2+1) avand Qtotal = 29 mc/h; H = 26 m; P = 3 kW/pompa. Pompele aspira din rezervorul de 200 mc.

Reteaua de distributie aferenta satelor Ambud – partial si Petin Reteaua de distributie este un sistem ramificat si este din tuburi PEID, PN6. Reteaua de distributie a satelor Ambud (32%) si Petin s-a dimensionat la un debit Q= 7,92 l/s, varianta qsp = 80 l/om,zi.Lungimea retelei de distributie este de 4.104 m. S-au prevazut 15 cismele stradale amplasate la o distanta medie de 300 m, in intersectia strazilor, in fata obiectivelor social administrative importante cum ar fi : scoala, gradinita, camin cultural, primarie, dispensar, in locuri usor accesibile si un hidrant de incendiu subteran, in incinta rezervorului. Cismelele sunt cu inchidere automata, protejate impotriva inghetului prin evacuarea in teren a coloanei verticale de apa.


Localitatile Ambud (32%) si Petin au fost luate in calcul cu o populatie de 1.018 locuitori, iar debitul maxim orar pentru nevoi gospodaresti 80 l/om,zi a rezultat de 3,94 l/s. S-a prevazut o rezerva intangibila de incendiu de 10 m3.

Statie de clorinare din Amati

Datorita lungimii mari a retelei de distributie, gospodaria de apa din satul Amati este dotata si cu statie de clorare.

Dezinfectarea apei se face cu clor gazos.Timpul de contact intre clor si apa se realizeaza in rezervorul de 200 mc.

Statia de clorinare este prevazuta cu 2 incaperi:

- o incapere in care se afla buteliile de clor si aparatul de dozare; - cealalta incapere care cuprinde pompa pentru ridicarea presiunii si ejectorul, instalatia de

contorizare si instalatiile anexe.

Rezervor de 200 mc din Amati Rezervorul este amplasat in incinta gospodariei de apa din Amati, la cota teren 123,70 m si are rolul de compensare a variatiilor orare ale consumului, de stocare a rezervei intangibile pentru incendiu si de aspiratie pentru pompele din statia de pompare cu grup de pompe booster (care asigura presiunea in reteaua de distributie a satelor Hrip si Ruseni). Volumul rezervorului a rezultat de 200,00 mc prin rotunjirea sumei volumului de compensare (131,55 mc) cu volumul de avarie (52,62 mc) [in cazul de fata rezerva intangibila (10mc) este mai mica decat volumul de avarie]. Rezervorul s-a realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu dimensiunea de 1,22 x 1,22 m, preuzinate si asamblate sub forma unui recipient paralelipipedic suprateran, asezat pe un sistem de grinzi transversale cu inaltimea de 60 cm ce sunt asezate pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm.

Statie de pompare cu grup de pompe booster din Amati Pentru a se realiza presiunea necesara in reteaua de distributie a satelor Ruseni si Hrip (min. 12 m) s-a prevazut o statie de pompare cu grup de pompe booster situata in incinta gospodariei de apa din Amati la cota 123,70 m, echipata cu pompe (2+1) avand Qtotal = 30 mc/h; H = 35 m; P = 4 kW/pompa. Pompele aspira din rezervorul de 200 mc.

Reteaua de distributie aferenta satelor Hrip si Ruseni

Reteaua de distributie este in sistem ramificat si este din tuburi PEID,PN 6. Reteaua de distributie a satelor Ruseni si Hrip s-a dimensionat la un debit de Q=8,16 l/s. Lungimea retelei este de 9.226 m. S-au prevazut 22 cismele stradale amplasate la o distanta medie de 300 m, in intersectia strazilor, in fata obiectivelor social administrative importante cum ar fi : scoala, gradinita, camin cultural, primarie, dispensar, in locuri usor accesibile si un hidrant de incendiu subteran, in incinta rezervorului. Cismelele sunt cu inchidere automata, protejate impotriva inghetului prin evacuarea in teren a coloanei verticale de apa. Localitatile Hrip si Ruseni au fost luate in calcul cu o populatie de 960 locuitori, iar debitul maxim orar pentru nevoi gospodaresti 80 l/om,zi a rezultat de 3,79 l/s.


S-a prevazut rezerva intangibila de incendiu de 10 m3. In comuna Paulesti , de la finalizarea lucrarilor de investii , s-au mai executat extinderi retele apa in lungime totala de 8,74 km.

Sistemul de colectare şi epurare a apelor uzate Municipiul SATU MARE � Retele de canalizare

Sistemul de canalizare a municipiului este realizat in sistem unitar .

Pentru cartierele Micro 17 si Carpati II sistemul de canalizare a fost proiectat in sistem divizor, dar datorita modului de executie necorespunzator functioneaza in sistem unitar. Structura si vechimea retelelor de canalizare in municipiul Satu Mare este:

- km - Diametru

Material Inainte 1960

Intre 1960-1980

Intre 1980-1987

Intre 1988 2008

TOTAL

RETELE CANALIZARE 20 B - 0,73 8,96 11,087 20,777 25 E 0,15 1,85 0,20 - 2,200 30 T 4,92 31,1 31,93 20,987 88,937 40 O 4,93 8,9 1,89 4,281 20,001 50 N 2,49 2,95 4,40 4,509 14,349 60 0,10 0,30 0,28 0,4 1,080 Total beton 12,59 45,83 47,66 41,264 147,344 16 P.V.C. - - - 0,015 0,015 25 P.V.C. - - - 0,4 0,4 31,5 P.V.C. - - - 2,937 2,937 40 P.V.C. - - - 1,00 1,00 60 P.V.C. - - - 0,64 0,64 80 P.V.C. - - - 0,6 0,6 300 P.V.C. - - - 1,276 1,276 Total P.V.C. - - - 6,868 6.868 11 PE - - - 0,058 0,058 25 PE - - - 4,87 4,87 Total PE - - - 4,928 4,928 TOTAL retele

12,59 45,83 47,66 53,060 159,140

COLECTOARE 80 B 0,51 1,99 0,98 0,405 3,885 100 E 0,23 - 0,87 0,723 1,823 50/75 T - 1,99 1,13 - 3,120 60/90 O - 4,08 1,02 0,045 5,145 70/105 N 0,17 2,77 0,41 - 3,350 80/120 - 0,45 - - 0,450 90/135 2,12 - 1,23 - 3,350 > 100 0,37 5,61 4,29 - 10,270 TOTAL colectoare

beton 3,4 16,89 9,93 1,173 31,393

TOTAL

15,99

62,72

57,59

54,233

190,533


� Statia de epurare avand capacitatea maxima de 900 l/s .

Statia de epurare se compune din urmatoarele obiective :deversor amonte,gratare, statia de pompare,deznisipator,debitmetrie,separatorul de grasimi,camera de distributie la decantoare,decantoare primare radiale,bazine de aerare,decantoare secundare,statia de pompare namol brut , metantancuri ,platforme de uscare a namolului, statia de pompare pentru recircularea namolului ,evacuare in emisar

Prin Măsura ISPA Nr. 2002/RO/16/P/PE/019 ”Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare ” se reabiliteaza statia de epurare a municipiului Satu Mare . Obiectivele de investiţii - Retehnologizarea staţiei de pompare a apelor uzate - Reabilitarea treptei mecanice - Reabilitarea treptei biologice - Amplasarea, într-o construcţie nouă a instalaţiei de dezinfecţie a apei epurate, prin intermediul

razelor ultraviolete - Reabilitarea şi modernizarea circuitului de prelucrare a nămolului - Montarea unei instalaţii de conversie a biogazului în energie termică şi electrică - Dotarea laboratorului propriu al staţiei cu echipamentele necesare realizării automonitoringului - Reabilitarea reţelelor de alimentare cu energie electrică a tuturor obiectivelor - Executarea unor lucrări de automatizare a proceselor de pe fluxul tehnologic de epurare a apelor uzate şi de tratare a nămolului

După finalizarea investiţiei, Satu Mare va beneficia de o staţie de epurare adusă la standarde europene, care va contribui în mod substanţial la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în mod particular la îmbunătăţirea calităţii apei râului Someş. Totodată, staţia va permite şi epurarea debitului suplimentar de apă reziduală rezultat ca urmare a extinderii reţelei de canalizare, precum şi depozitarea ecologică a nămolului rezultat din procesul de epurare.

3.2 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Municipiul Carei Sistemul de alimentare cu apa a municipiului Carei

� Frontul de captare

- este compus din 32 foraje .

Caracteristicile aducţiunii de apă brută - 3800m, conducta AZBOCIMENT; - 2354m, conducta PREMO; - 7103m, conducta OTEL.

� Uzina de apa Doba avand o capacitate de 220 l/s este compusa din - aerare, filtrare, clorinare, statie de pompare


� Gospodaria de apa Carei

- este echipata cu 4+1 pompe VOGEL; - rezervoarele de inmagazinare au o capacitate de 3x2500 mc.

� Caracteristici retea de distributie Nr.crt Dn

- mm - Lungime

- m - OL PE Azbocim

ent

Alte mat.

1 20 - 100 18715 6665 1095 10955 2 100 – 300 41735 4150 37585 3 Peste 300 2760 2310 450

Total 63210 6665 5245 50850 450

� Rezervoare de inmagazinare si compensare

Nr.crt

Capacitate rezervor

mc Tip rezervor

PIF anul

Amplasare

1. 2500 C- tie zidita 1984 Mun. Carei – Gosp. de apa 2. 2500 C- tie zidita 1984 Mun. Carei - Gosp. de apa 3. 2500 C- tie zidita 1997 Mun. Carei - Gosp. de apa 4. 600 C- tie zidita 1974 Uzina de Apa Doba

Sistemul de Canalizare a municipiului Carei � Retea canalizare menajeră: 57,772 km

• Beton simplu 56,688 km • PVC 1,084 km

� Retea canalizare pluvială: • Beton simplu 4,755 km

� Statia de epurare avand capacitatea de 126 l / s .

Au fost finalizate lucrarile si se desfasoara probele tehnologice pentru investitia “MODERNIZAREA SI RETEHNOLOGIZAREA STATIEI DE EPUR ARE CAREI ” investitie realizata din : 90 % fonduri program Phare CBC 2004 RO – HU si 10 % bugetul Consiliului Local al Municipiului Carei . Lucrari executate : ETAPA I

Statie automata de pompare apa uzata -montare gratar rar cu curatire mecanica -montare grup de pompare dotat cu pompe centrifuge Treapta de pretatare apa uzata

-montare instalatie compacta de pretatare cu sitare , deznisipare si separare grasimi ; -amenajare decantor primar existent pentru defosforizare Bazin de nitrificare – denitrificare :


-transformarea bazinelor de aerare existente (linia I si II) -montare panouri de aerare cu blocuri de biofiltre ; -montare echipament de denitrificare si recirculare ; -montare statie de suflante pentru furnizare aer comprimat cu convertizor de frecventa ; -montare pompa apa drenaj .

Decantoare radiale secundare : -reabilitare si modernizarea podurilor racloare .

Treapta de tratare a namolului -montare statie automata de pompare namol recirculat si in exces; -montare statie automata de pompare namol ingrosat .

Dulapuri electrice si de automatizare statie de epurare : -montare dulap conexiuni electrice de forta si de iluminat ; -montare dulap electric de comanda si deservire statie de epurare .

Conducte tehnologice inclusiv conducta de by-pass

ETAPA II Finalizarea lucrarilor la: - treapta de epurare tertiara - linia namolului - gura de descarcare in emisar

3.3 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Orasul Tasnad Sistemul de alimentare cu apa a orasului Tasnad

� Frontul de captare - 9 foraje, 40-220m (electropompe Hebe φ65 )

� Statia de clorinare si statia de pompare

o 2 bucăţi grupuri pompare pentru Zona I şi Zona II Zona I de presiune electropompe Italia 5x15Kw

Zona II de presiune electropompe Jar 5x11Kw o 1 buc. Staţie clorinare cu clor gazos

� Caracteristici ale retelei de distributie :

Material Diametru Lungime

- km - Otel 1/2 ”- 150 mm 6,23 Azbociment 100 - 200 mm 12,7 Fonta 100 - 200 mm 1,3 PVC 40 - 90 mm 5,4 Polietilena 63 - 110 mm 3,92 TOTAL 29,55

� Rezervoare de inmagazinare si compensare

Nr.crt

Capacitate rezervor

mc Tip rezervor

PIF anul

Amplasare

1. 300 Suprateran 1987 Statia de pompare 2. 300 Suprateran 1997 Statia de pompare


3. 50 Suprateran 1975 Statia de pompare 4. 500 Castel de apa 1975 STR. POMPIERILOR 5. 300 Subteran 1975 STR. VIILOR Sistemul de canalizare a orasului Tasnad

� Retele de canalizare • Canalizare menajeră: 9,7 km

– Tub beton φ200-φ400 8,35km – PVC φ315 1,35 km

• Canalizare pluvială: – Tub beton φ300-φ1000 2,9 km

� Statia de epurare avand capacitatea de 20 l/s .

Schema tehnologica a Statiei de epurare cuprinde treapta mecanica si biologica , fiind alcatuita din urmatoarele obiecte :

1. Gratar 2. Statia de pompare ape uzate 3. Desnisipator 4. Separator de grasimi 5. Decantor primar 6. Bazin de aerare 7. Decantor secundar 8. Camin de pompare namol 9. Bazin de mineralizare 10. Platforma de uscare namol 11. Camin de clorinare 12. Camin de masurare a debitelor de ape uzate epurate 13. Canal de evacuare 14. Gura de descarcare

3.4 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Orasul Negresti –Oas Sistemul de alimentare cu apa : Sursa de apa este sursa de suprafata- Raul Tur, Valea Rea , Valea Alba - capacitate maxima 324 mc/h . Statia de tratare apa cu o capacitate de 270 mc / h cuprinde urmatoarele obiecte : coagulare, decantare , filtrare rapida , clorinare , inmagazinare . Inmagazinarea se face in 3 bucati rezervoare cilindrice cu volum total de 1400 mc. Reteaua de distributie a apei in lungime de cca. 22 km este realizata din conducte de fonta , otel , azbociment , polietilena cu diametre cuprinse intre 100 – 200 mm . Sistemul de canalizare : Retelele de canalizare in lungime de 29,02 km au diameter cuprinse intre 200 – 600 mm si sunt realizate in general din beton .


Apele uzate colectate de la utilizatori sunt tratate intr-o statie de epurare de capacitate macxima 2500 mc / zi si se compune din urmatoarele obiecte : deversor , gratar rar , gratar mecanic , statie de pompare , separator de grasimi , deznisipator , bazin aerare , decantor , reciclare namol .

3.5 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Orasul Livada Sistemul de alimentare cu apa : Apa bruta captata prin forajul existent este pompata in doua filtre avand capacitatea de 10 mc / h fiecare ; la ora actual fiind in functiune doar un singur filtru . Rezervorul de inmagazinare are o capacitate de 60 mc . Apa filtrate este pompata in sistemul de distributie printr-o statie de pompare de capacitate Q = 22 mc/h . Sistemul de canalizare : Orasul Livada dispune de o retea de canalizare in lungime de cca. 8,5 km realizata din conducte de beton , PVC , polietilena avdnd diametre cuprinse intre 200 – 300 mm. O parte din aceasta retea ( 6,1 km ) a fost realizata anul trecut prin programul SAPARD. Au fost realizate 4 statii intermedire si o statie principala de pompare pentru apele uzate . Orasul Livada are o statie de epurare , dar datorita starii avansate de uzura este necesara reabilitarea ei.

3.6 Descrierea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in Orasul Ardud Orasul dispune de instalatie centralizata de alimentare cu apa a carui executie s-a realizat etapizat , ultima etapa fiind extinderea capacitatii de captare si a retelelor de apa in anul 1995 . Sistemul de alimentare cu apa cuprinde urmatoarele obiective : - captare capacitate maxima 230 mc/zi - 3 buc foraje ; - rezervor de inmagazinare a apei 300 mc ; - retele de distributie de cca. 9,8 km lungime . Retele de canalizare exista numai in zona centrala si nordica a orasului in lungime de 10 km apele uzate colectate fiind epurate intr-o statie de epurare avand capacitatea maxima de 264 mc / zi .

3.7 Descrierea sistemului de alimentare cu apa in Comuna Botiz Sursa de apa este un foraj de capacitate 6,1 l/s . Statia de tratare a apei are o capacitate de 4,26 l/s. Statie de pompare formata din 3 pompe are o capacitate de Q= 4 l/s , H = 35 mcA. Inmagazinarea apei se realizeaza printr-un rezervor de 200 mc.


3.8 Descrierea sistemului de alimentare cu apa in Comuna Foieni Sursa de apa este un foraj de capacitate 5 l/s . Statie de pompare formata din 1 pompa avand capaciatea Q= 5 l/s , H = 35 mcA Inmagazinarea apei se realizeaza printr-un rezervor de 350 mc.

3.9 Descrierea sistemului de alimentare cu apa in Comuna Capleni Sursa de apa este un foraj de capacitate 11 l/s . Statie de pompare formata din 1 pompa avand capaciatea Q= 10 l/s , H = 40 mcA. Inmagazinarea apei se realizeaza printr-un rezervor de 300 mc.

IV. POSIBILITATI LOCALE DE EXPLOATARE SI FUNCTIONAR E A SERVICIULUI In acest capitol se analizeaza posibilitatile locale de finantare a exploatarii si functionarii serviciului, respectiv a infiintarii ori dezvoltarii infrastructurii tehnico-edilitare aferente. Pentru a realiza acest lucru vor fi prezentate analiza de optiuni privind operarea serviciilor din localitati, aranjamentul institutional necesar conform Programului Operational Sectorial de Mediu si bineinteles motivatiile concesionarii serviciului unui operator regional.

4.1 Analiza optiunilor de exploatare si functionare a serviciului Optiunile considerate privind exploatarea si functionarea serviciului sunt urmatoarele:

• Optiunea 1: Continuarea operarii cu operatori separati in fiecare localitate ; • Optiunea 2: Combinarea operarii sub “umbrela” unui operator regional. Reprezentantii Autoritatilor Locale si operatorii din Judet, au analizat cu atentie fiecare din cele 2 optiuni. Principalele concluzii (pro si contra) ale analizei pentru fiecare optiune sunt urmatoarele: Optiunea 1: Continuarea activitatilor cu operatori separati in fiecare localitate ; Pro:

• Asigura mai multa flexibilitate in operare la nivel local; • Sustine posibilitatile de subventionare ale activitatii de la Bugetul Local. Contra:

• Lipsa resurselor financiare pentru investitii; • Probleme in operare si intretinere datorita lipsei de echipament adecvat; • Lipsa de experienta in implementarea proiectelor mari de investitii; • Existenta interferentelor de ordin politic in operatiunile de zi cu zi; • Putere de negociera redusa in discutiile privind conditiile financiare pentru investitii; • Lipsa de instruire la nivelul personalului cu privire la managementul modern si tehnicile de

operare. Optiunea 2: Fuzionarea operatiunilor sub “umbrela” unui singur operator regional. Pro:

• Operarea la nivel regional si utilizarea de sisteme integrate poate duce la economii de apa, promovarea conservarii resurselor de apa si minimalizarea investitiilor;

• Cresterea capacitatii pentru pregatirea si implementare proiectelor de investitii la scara larga;

• Imbunatatirea calitatii serviciului, a relatiilor cu clientii si gradul de constientizare al operatorului rezultat din implementarea unui Sistem Informatic de Management adecvat (MIS care este destul de scump pentru operatorii mici) si strategii centralizate de relatii cu publicul;


• Implementarea economiilor de scara cu impact asupra crestereii eficientei anumitor activitati, precum: centralizarea facturarii, management financiar, UIP central, management laboratoare la nivel central, etc;

• Reducerea interferentei factorului politic in activitatile de zi cu zi ale Operatorului;

• Asigurarea unui nivel de suportabilitate al facturilor prin aplicarea principiului solidaritatii.

Contra:

• Aparenta pierdere a controlului autoritatilor locale asupra operatorului. Punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile ale celei de-a doua optiuni sunt sumarizate in tabelul de mai jos:

Tabel 1 – Analiza SWOT Puncte tari: • Operatorul Regional este o companie

viabila cu performante financiare • Baza legala solida a tranzactiei • Contractul de delegare este destinat sa

incredinteze ROC-ului implementarea proiectului regional de investitii

• In Contractul de Delegare exista prevederi care sa asigure viabilitatea si sustenabilitea pe termen lung a ROC

• Pregatirea pentru regionalizarea serviciilor publice de apa si canalizare si dezvoltarea acestora cu performante pe termen-lung conform directivelor UE..

Puncte slabe: • Autoritatile locale trebuie sa se ocupe de

creantele si obligatiile restante rezultate in urma operatiunilor din trecut

Oportunitati : • ROC poate benficia de co-finantare din

fonduri de coeziune si poate implementa planul important de investitii, impreuna cu asistenta consultantilor numiti de Ministerul Mediului.

Amenintari : • Intarzieri in rectificarea legislatiei referitoare la

Asociatia de Dezvoltare Intercomunala si concesionarea directa.

Luand in considerare faptul ca:

• Finantarea implementarii programului de investitii regionale va necesita un fundament institutional puternic, care sa recunoasca autoritatea consiliilor locale si responsabilitatea Operatorului Regional in managementul serviciilor, cadrul institutional structurat pe un cadru tranzactional bazat pe temeiuri legale incontestabile

si

• Dezvoltarea unui operator regional puternic si auto-sustenabil este factorul cheie de succes in asigurarea unei dezvoltari pe termen lung durabile a sectorului de apa din regiune,

Optiunea 2 este solutia cea mai buna ce poate fi aleasa de autoritatile locale din judetul Satu Mare .


4.2 Dezvoltari institutionale O cerinta importanta a programelor de finantare externa este infiintarea unui operator regional in judetul Satu Mare . Discutiile initiale purtate cu reprezentantii Autoritatilor Locale si cu operatorii deja existenti a scos la iveala faptul ca in solutia propusa, SC APASERV SATU MARE SA este considerat viitorul operator regional. Aceasta abordare nu a fost implementata pana in prezent deoarece s-a considerat ca nu a existat accesul la o analiza completa a operatorilor existenti in celelalte localitati . Structura capitalului social al companiei SC APASERV SATU MARE S.A. , la data de 01.01.2009 , care are o valoare de 1.753.000 lei , este urmatoarea:

Tabel 2 – Structura actionariatului S.C. APASERV SATU MARE S.A.

Nr. crt. Consiliul Local Actionari

SC Apaserv Satu Mare SA %

1 Judeţul Satu Mare 2,852 2 Municipiul Satu Mare 76,44

3 Municipiul Carei 11,41 4 Oraşul Tăşnad 4,28 5 Oraşul Ardud 0,057 6 Comuna Odoreu 0,855 7 Comuna Micula 0,057 8 Comuna Doba 0,057 9 Oraşul Negreşti 2,852 10 Comuna Urziceni 0,057 11 Comuna Berveni 0,057 12 Comuna Păuleşti 0,057 13 Comuna Terebeşti 0,057 14 Comuna Turulung 0,057 15 Comuna Halmeu 0,057 16 Comuna Ciumeşti 0,057 17 Comuna Cămin 0,057 18 Comuna Tiream 0,057 19 Comuna Căpleni 0,057 20 Comuna Culciu 0,057 21 Comuna Botiz 0,057 22 Comuna Lazuri 0,057 23 Comuna Dorolţ 0,057 24 Comuna Craidorolţ 0,057 25 Comuna Sanislău 0,057 26 Comuna Petresti 0,057 27 Comuna Moftin 0,057 28 Comuna Vetis 0,057 29 Comuna Foieni 0,057


4.3 Cerintele Programului Operational Sectorial de Mediu Un sistem de apa regional este o organizatie administrativa, de management sau pe baze contractuale pentru doua sau mai multe sisteme de apa locale folosind resurse si facilitati comune pentru a obtine o optimizare a acestora. Regionalizarea sistemelor de furnizare a apei se poate realiza fie prin conectare (unificare) fizica fie prin instrumente de management.

Necesitatea regionalizarii serviciilor In cadrul POS, s-a precizat ca fondurile UE destinate conformarii in domeniul apei si apei uzate vor fi acordate numai unor operatori regionali. Procesul de regionalizare consta in concentrarea serviciilor furnizate catre un grup de municipalitati intr-o anumita zona geografica definite mai ales de un bazin hidrografic sau/si de limite administrative. Cu sprijinul unor asistente tehnice de care beneficiaza Ministerul Mediului si si Dezvoltarii Durabile dar si autoritati locale din diverse judete, s-au intocmit Planuri Generale de Investitii (Master Plans), care cuprind masurile necesare in vederea atingerii standardelor din domeniul apei si apei uzate, conform calendarului stabilit. Din studiile efectuate la nivelul autoritatilor locale a rezultat ca pentru buna functionare a serviciilor de apa si canalizare sunt necesare investitii financiare importante in sistemele publice de alimentare cu apa si de canalizare, care depasesc in mod considerabil capacitatile financiare ale majoritatii autoritatilor locale analizate. De asemenea, la nivelul comunitatiilor medii si mici, se remarca o lipsa de personal specializat si experienta in pregatirea proiectelor si implementarea acestora, care ar putea duce la o incetinire a procesului de absorbtie al fondurilor de investitii disponibile. Astfel, solutia recomandata pentru rezolvarea acestor probleme o reprezinta organizarea si operarea acestor servicii la nivel regional pentru a asigura o dezvoltarea durabila si eficientizare a activitatilor prin efectul economiilor de scara. De asemenea, prin crearea operatorilor regionali vor putea fi accesate si fonduri de la UE, in completarea resurselor financiare alocate la nivel local sau national. In sensul celor de mai sus, prezentam in continuare avantajele operararii activitatilor de apa si canalizarea la nivel regional:

- Furnizarea serviciilor la nivel regional si folosind sisteme integrate duce in timp la reducerea risipei de apa, promovarea conservarii resurselor, minimizarea investitiilor si protectia surselor de apa;

- Cresterea capacitatii de pregatire si implementarea a proiectelor de investitii precum si a capabilitatilor de negociere a finantarii.

- Imbunatatirea calitatii serviciilor funizate, a relatiei cu clientii si a perceptiei acestora privind operatorii;

- Realizarea de economii de scara cu impact asupra eficientizarii anumitor categorii de costurii: centralizarea activitatii de facturare si managementul financiar, unitatea de implementare a proiectului la nivel central, managementul laboratoarelor la nivel centralizat, etc.


- Conducerea activitatii prin folosirea instrumentelor de management moderne si eficiente si reducerea implicarii factorului politic in operarea activitatii;

Regionalizarea serviciilor - aspecte institutionale si administrative

Din punct de vedere institutional, regionalizarea este obtinuta prin reorganizarea serviciilor publice actuale detinute/controlate de autoritatile administratiei publice locale. Acest proces se bazeaza pe trei elemente institutionale principale:

− Autoritatile administratiei publice locale (AL) − Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI); − Compania Operator Regional (ROC);

Relatia dintre aceste institutii va fi reglementata prin Statutul ADI, Actul Constitutiv al ROC si Contractul de degelare de servicii. Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Rolul autoritatilor locale in acest proces se reflecta in participarea la formarea capitalului social al ROC, respectiv aprobarea actului constitutiv al ROC si aprobarea Actului Constitutiv/Statutului ADI, prin care aceasta e imputernicita sa exercite, in numele si pentru municipalitatile sale membre, anumite competente si prerogative, drepturi si obligatii. ADI este infiintata de unitati administrativ-teritoriale pentru a realiza in comun unele proiecte de dezvoltare de interes zonal si regional sau pentru a furniza in comun servicii publice. Aceste unitati administrativ-teritoriale sunt aceleasi ca cele care vor delega managementul serviciile de apa si canalizare unui operator regional. Pentru constituirea asociatiei de dezvoltare intercomunitara urmatoarele activitati trebuie avute in vedere:

(a) Stabilirea autoritatilor administrativ teritoriale care vor participa la infiintarea ADI, respectiv a operatorului regional;

(b) Stabilirea formelor finale ale Actului Constitutiv si Statutului ADI; (c) Obtinerea dovezii disponilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei (d) Aprobarea asocierii precum si a Actului Constituiv respectiv al Statutului Asociatiei prin

Hotarari ale autoritatilor locale participante; (e) Semnarea Actului Constitutiv si al Statutului Asociatiei de catre preşedinţii consiliilor

judeţene şi primarii unităţilor administrativ-teritoriale implicate în formarea asociaţiei in fata notarului sau a unui avocat;

(f) Varsarea contributiei fiecarei autoritati locale la patrimoniul asociatiei si punerea la dispozitie a sediului ADI;

(g) Dobandirea personalitatii juridice a Asociatiei prin inscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecatoriei in a cărei circumscriptie teritoriala işi are sediul.

Asociaţiile de dezvoltare comunitară, îşi asumă şi exercită, pentru şi în numele autorităţilor administraţiei publice locale asociate, toate competenţele şi atribuţiile, drepturile şi obligaţiile pe domeniul strict limitat al serviciului/serviciilor care i-a/i-au fost transferat/transferate. Statutul ADI specifica in detaliu anumite aspecte cheie, cum ar fi:

• Obiectivele ADI, legate de dezvoltarea serviciilor de apa si canalizare si infrastructura aferenta;


• Limita si conditiile imputernicirii acordata ADI de catre Municipalitatile sale membre de a exercita in numele lor si pentru ele anumite prerogative legate de servicii, cat si pentru procedurile de votare;

• Conditiile de aderare la ADI; • Conditiile restrictive pentru retragerea din ADI stipuland penalitati financiare incluzand

rambursarea valorii investitiei. Astfel, ADI va fi singurul interlocutor pentru ROC, ca unic organism de dezbatere si coordonare, reprezentand interesele comune ale municipalitatilor membre privind serviciul de apa si canalizare, in special privind:

− Strategia comuna de dezvoltare; − Investitii; − Semnarea contractului de delegare − Politica de tarifare − Controlul activitatilor si performantelor ROC

De asemenea, actionarii ROC prin Actul Constitutiv al acestuia vor acorda ADI urmatoarele drepturi speciale:

− Sa propuna lista de persoane din rândul cărora Adunarea Generală are dreptul să numească membrii Consiliului de Administraţie;

− Sa propuna revocarea membrilor Consiliului de Administraţie; − Sa propuna introducerea a unei acţiuni în justiţie împotriva membrilor Consiliului de

Administraţie pentru prejudiciile aduse Societăţii; − Sa aceoacordă avizul conform asupra Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al

Societăţii, înainte de aprobarea acestuia de către Consiliul de Administraţie; − Sa acorde avizul conform asupra programului de activitate şi strategiei propuse de

Consiliul de Administraţie înainte de aprobarea acestora de către Adunarea Generală; − Sa acorde avizul conform asupra propunerii de înfiinţare de filiale în condiţiile art. 3 alin. 3

din prezentul Act Constitutiv; − Sa acorde avizul conform asupra constituirii altor fonduri decât fondul de rezervă prevăzut

de lege şi celor prevăzute în Contractul de delegare , asupra destinaţiei şi cunatumului acestora, necesar pentru ca Adunarea Generală Ordinară să poată lua o hotărâre în acest domeniu;

− Sa avizeze propunerile de modificare ale prezentului Act Constitutiv înainte de adoptarea lor;

Operatorul Regional (ROC) Opratorul Regional (ROC) este o societate comerciala, detinuta de toti sau o parte dintre municipalitatile membre ADI, catre care este delegat managementul serviciilor de apa si canalizare, prin Contractul de Delegare. Crearea ROC se va face in conformitare cu prevederile Legii societatilor comerciale nr.31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si este de preferat sa fie organizata ca societate pe actiuni. Punctul de plecare pentru infiintarea operatorului regional il constituie Hotararea consiliilor locale, consiliilor judeţene ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară privind studiu de specialitate


referitor la infiintarea, organizarea, functionarea si gestionarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare; Astfel, pentru infiintarea operatorului regional, urmatoarele activitati trebuie avute in vedere:

(a) Adoptarea de Hotarari de consiliu local/consiliu judetean privind conditiile de mandatare a ordonatorilor principali de credite in vederea semnarii unui contract de asociere pentru infiintarea operatorului regional;

(b) Infiintarea unei comisii de negociere care sa stabileasca participarea fiecarei autoritati locale la capitalul social al operatorului regional, cu prezentarea unui raport de negociere. Aceasta activitate este optionala dar creaza premisele unei analize detaliate inainte de semnarea contractului de asociere pentru infiintarea operatorului regional;

(c) Semnarea contractului de asociere pentru infiintarea operatorului regional de catre ordonatori principali de credite;

(d) Deciderea in comun asupra formei Actului Constitutiv al societatii nou infiintate; (e) Adoptarea de hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale/ADI privind

participarea la formarea capitalului social al operatorului regional, de aprobare a Actului Constitutiv al societatii, de imputernicire a unui reprezentant privind semnarea Actului Constitutiv al societatii precum si de nominalizare a unei persoane care sa reprezinte interesele autoritatii locale in societatea comerciala;

(f) Informarea publicului cu privire la hotarile autoritatilor locale adoptate; (g) Semnarea Actului Constituiv al societatii comerciale; (h) Inmatricularea societatii comerciale, in conformitate cu prevederile legale.

In vederea constituirii noului operator regional, tinand cont de participarea mai multor autoritati locale, un aspect important in dinamica acestui process il constituie stabilirea valorii capitalului social si a cotei de participare a fiecarei autoritati a administratiei publice locale. Aportul la capitalul social poate fi in natura sau in numerar, in baza unui accord comun. Nivelul capitalului social ar trebui sa fie reflectat in cadrul procesului de pregatire a planului de afaceri, odata cu stabilirea strategiilor pe termen mediu si scurt, respectiv a bugetului pentru primul an de operare. In cazul unui operator existent care isi extinde aria de furnizarea a serviciilor, necesitatile financiare trebuie evaluate de la caz la caz in vederea stabilirii contributiei (in natura sau numerar) a fiecarei autoritati locale la majorarea capitalului social al operatorului existent, astfel incat sa fie asigurate necesitatile de capital de lucru si investitii pentru perioada de tranzitie. Delegarea gestiunii catre Operatorul Regional Gestiunea serviciilor de utilităţi publice reprezintă modalitatea de organizare, funcţionare şi administrare a serviciilor de utilităţi publice în scopul furnizării/prestării acestora în condiţiile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale. Gestiunea serviciilor de utilităţi publice se organizează şi se realizează în următoarele modalităţi: a) gestiune directă; b) gestiune delegată. Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilităţi publice se stabileşte prin hotărâre a consiliilor locale, a consiliilor judeţene, ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele


actuale şi de perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea sistemelor de utilităţi publice. Înfiin ţarea, organizarea, funcţionarea şi gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează în baza unor studii de specialitate care vor analiza urmatoarele elementele: a) nevoile comunităţilor locale; b) mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-sociale ale localităţilor; c) starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente; d) posibilităţile locale de finanţare a exploatării şi funcţionării serviciului, respectiv a înfiinţării ori dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente; e) raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat utilizatorilor. Soluţia optimă se va adopta după dezbaterea publică a studiului şi după consultarea utilizatorilor. In vederea delegarii gestiunii catre operatorul regional urmatoarele activitati trebuie avute in vedere:

(a) Elaborarea de catre autoritatile administratiei publice locale/ADI a unui studiu de specialitate privind infiintarea, organizarea, functionarea si gestionarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare ;

(b) Organizarea unei dezbateri publice privind infiintarea, organizarea, functionarea si gestionarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare;

(c) Adoptarea de Hotarari ale consiliilor locale, consiliilor judeţene ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară privind aprobarea studiului de specialitate referitor la infiintarea, organizarea, functionarea si gestionarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare;

(d) Informarea publicului cu privire la hotarile adoptate de catre autoritatile locale; Delegarea managementului serviciior este fundamentul organizarii operationale si institutionale a managementului serviciilor de apa si canalizare si este proiectat pentru:

− Furnizarea unei relatii echilibrate intre autoritatile locale si operatorul regional. − Concentrarea contractului pe pregatirea, finantarea si executarea planurilor de investitii ca

o baza pentru imbunatatirea performantei utilitatilor. − Administrarea elementelor cheie care duc la un management eficient, dinamic si durabil in

sectorul de apa si canalizare, in special cu privire la: � Managementul mijloacelor fixe si a sistemului financiar � Sistemul de ajustare a tarifelor; � Procese de raportare si control

Contractul de Delegare pentru managementul serviciilor de apa si canalizare este un contract incheiat de ROC pe de-o parte (ca operator) si ADI in numele membrilor municipalitati (aceste municipalitati reprezinta, colectiv, autoritatea de delelegare). Este un contract unic pentru intreaga zona de Proiect, corespunzand zonei de competenta teritoriala ale tuturor unitatilor administrative care delega managementul serviciilor de apa si canalizare catre ROC. Acesta va cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la:

a) denumirea părţilor contractante; b) obiectul contractului; c) durata contractului; d) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante;


e) programul lucrărilor de investiţii pentru modernizări, reabilitări, dezvoltări de capacităţi, obiective noi şi al lucrărilor de întreţinere, reparaţii curente, reparaţii planificate, renovări, atât fizic, cât şi valoric;

f) sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la programele de investiţii, la programele de reabilitări, reparaţii şi renovări, precum şi la condiţiile de finanţare a acestora;

g) indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului, stabiliţi prin caietul de sarcini şi regulamentul serviciului, şi modul de evaluare şi cuantificare a acestora, condiţii şi garanţii;

h) tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora; i) modul de tarifare şi încasare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate; j) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; k) răspunderea contractuală; l) forţa majoră; m) condiţii de redefinire a clauzelor contractuale; n) condiţii de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea, din orice cauză, a

contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a investiţiilor realizate; o) menţinerea echilibrului contractual; p) condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii; q) administrarea patrimoniului public şi privat preluat; r) structura forţei de muncă şi protecţia socială a acesteia; s) alte clauze convenite de părţi, după caz.

La definitivarea clauzelor contractului de concesiune urmatoarele aspecte trebuie atent analizate si obiectiv stabilite:

- Cuantumul redeventei - Indicatorii de performanta - Cantitatea si calitatea serviciilor de apa si canalizare - Tarife aferente serviciilor (mecanism, forma - unice sau diferentiate, etc) - Termene si conditii de aprobare a tarifelor de catre Consiliile Locale/Judetene sau ADI - Nivelul investiilor ce vor fi realizate in perioada urmatoare

Contractul de delegare stabileste obligatiile si drepturile specifice ale fiecarei parti cu privire la dezvoltarea programelor de investitii si obtinerea unor nivele mai ridicate de perfomanta a serviciilor. ROC-ul este numit pentru a administra, opera, intretine, imbunatati, reinnoi si extinde, acolo unde este cazul, toate mijloacelor fixe desemnate in contract iar singurul sau risc care trebuie luat in considerare este plata tarifelor de catre clienti, conform prevederilor contractului. Dreptul de proprietate a mijloacelor fixe si responsabilitatea pentru furnizarea de servicii de apa si canalizare adecvate la un cost rezonabil ramane la Autoritatile Locale. Regionalizarea implica ca un grup de Autoritati Locale localizate intr-o zona specifica sa coordoneze eforturile pentru a implementa programe integrate de dezvoltare a serviciilor care sa urmareasca indeplinirea obiectivelor de performanta stabilite de POS, care sa inceapa reorganizarea teritoriala a serviciilor prin delegarea managementul serviciilor catre ROC. Mijloacele fixe raman in proprietatea privata si trebuie preluate inapoi de catre proprietarul public (unitatea administrative teritoriala) la terminarea contractului. Contractul de delegare este un angajament pe termen lung, care depinde de perioada de timp de amortizare a investitiilor realizate de catre ROC. Politica de tarif se bazeaza pe recuperarea totala a costurilor si stabilirea unui ROC conform prevederilor aplicabile stabilite de ANRSC, sub controlul si aprobarea unitatii teritoriale administrative. Riscurile financiare si comerciale sunt preluate de catre ROC.


Etapele regionalizarii serviciilor de apa si canalizare In vederea crearii operatorului Regional si a delegarii gestiunii de catre autoritatile locale, trebuie parcurse urmatoarele etape:

(a) Constituirea asociatiei de dezvoltare intercomunitara Acest lucru este necesar avand in vedere mecanismul propus pentru accesarea fondurilor europene. Astfel, ADI va prelua o parte din atributiile si responsabilitatile, drepturile si obligatiile autoritatilor administratiei publice locale, strict in ceea ce priveste serviciile de apa si canalizare.

(b) Organizarea gestiiunii serviciilor de apa si canalizare In aceasta etapa, autoritatile locale ar trebui sa decida asupra modalitatii de organizarea a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, respectiv gestiunea directa sauu gestiunea delegata.

(c) Crearea operatorului regional Crearea unui operator regional pornind de la operatorii existenti in fiecare regiune se poate face prin urmatoarelele metode:

- Prin reorganizarea regiilor existente in societati comerciale, daca este cazul si acolo unde deja aria de operare este la nivel regional;

- Prin infiintarea unei societati comerciale avand ca unici actionari autoritati publice locale din regiunea care se doreste a fi deservita;

In judetul Satu Mare , S.C. APASERV SATU MARE S.A. este o societate comerciala avand ca unici actionari autoritati publice din regiunea care se doreste a fi deservita .

(d) Delegarea gestiunii serviciilor de apa si canalizare In cadrul acestui proces este de recomandat ca negocierea sa fie unitara si sa se semneze un singur contract de concesiune de catre toate ADI, imputernicita in acest sens de catre autoritatiile locale implicate, contractul avand clauze si anexe specifice pentru fiecare unitate administrativ teritoriala. Ca o recomandare generala, este de preferat ca procesul de regionalizare sa fie coordonat si mediat de catre Consiliul Judetean avand in vedere rolul si autoritatea pe care o are aceasta institutie la nivel judetean.

Dezvoltari institutionale recente in judetul Satu Mare In conformitate cu cerintele POS Mediu, in prezent judetul Satu Mare indeplineste una din conditiile POS Mediu si anume cea legata de crearea ADI deoarece in anul 2008, Consiliul Judetean Satu Mare si Consiliile Locale din municipiul Satu Mare , municipiul Carei , orasul Tasnad , orasul Ardud , orasul Negresti – Oas , orasul Livada , comuna Paulesti , comuna Lazuri , comuna Odoreu , comuna Botiz , comuna Certeze , comuna Foieni , comuna Capleni au hotarat sa devina membre a ADI Satu Mare , iar statutul si actul consitutiv al ADI au fost revizuite conform cerintelor POS Mediu la inceputul anului 2009.


In continuare pentru a indeplini in totalitate conditiile POS Mediu este necesara semnarea contractului de delegare de catre localitati si operatorul regional si preluarea efectiva de catre SC APASERV SATU MARE S.A. a serviciului de alimentare cu apa si colectare si tratare a apelor uzate. Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de delegare si astfel de respectare a cerintelor POS Mediu sunt prezentate mai jos: Activitate Termen de realizare

estimativ Adoptarea de Hotarari ale autoritatilor locale privind aprobarea formei si modului de delegare a gestiunii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare

1 luna

Organizarea unei dezbateri publice privind clauzele contractului de concesiune, si stabilirea formei finale a acestuia

1 ½ luni

Adoptarea de Hotarari ale autoritatilor locale privind aprobarea continutului contractului de delegare a gestiunii

2 luni

Semnarea contractului de concesiune 2 ½ luni Semnarea proceselor verbale de predare primire a patrimoniului public dat in administrare

3 ½ luni

4.4 Motive de ordin economic, financiar, social si de mediu privind concesionarea

Motivarea economico – financiară In contextual actual, dezvoltarea unui operator judetean şi concesionarea către acesta a serviciilor publice de apă - canal este cea mai potrivită strategie pentru scopul urmărit şi anume obţinerea celui mai bun raport calitate/cost şi realizarea indicatorilor de performanţă ai serviciilor prestate la utilizatori la nivelele de calitate şi la termenele stabilite de legislaţia în vigoare. In particular, pe langa impactul favorabil asupra economiei locale, avantajele economico-financiare ale crearii unui operator judetean rezida in:

- Realizarea unei economii de scala (parc limitat de utilaje pentru deservirea intregii zone, stocuri generale mici, putere de negociere cu furnizorii mai mare, etc.);

- Diminuarea costurilor financiare fata de solutia in care valoarea integrala a investitiei s-ar realiza prin credit bancar rambursabil;

- Diminuarea cotei de finantare a infrastructurii datorata finantarii nerambursabile se va reflecta si in tariful practicat;

- Folosirea unui laborator de analize propriu, existent in cazul SC APASERV SATU MARE S.A. ;

- Asigurarea unui flux de lichiditati corespunzator. Delegarea serviciilor de distribuţie de apă şi canalizare va asigura preluarea de către Operatorul Regional a unei părţi importante a sarcinii finanţării infrastructurii aferente sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, atât din punct de vedere investiţional, cât şi din punct de vedere operaţional. De asemenea, delegarea gestiunii catre operatorul regional este motivată ca fiind cel mai potrivit instrument juridic prin care municipalităţile se vor putea degreva de sarcinile administrării


serviciilor publice ce fac obiectul prezentului Studiu de Oportunitate, dându-l spre administrare unei entităţi cu un management performant.

Motivarea socială Din punct de vedere social, concesionarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din orasele/comunele participante la aceasta constructie institutuionala, va conduce la asigurarea unor servicii eficiente de alimentare cu apă potabilă şi de colectare si tratare a apelor uzate şi implicit la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor din aceste zone şi din împrejurimi (asigurarea necesarului de apă la consumatorii casnici, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, 24 ore pe zi, colectarea controlată a apelor uzate menajere). In particular, pe langa impactul favorabil asupra economiei locale, avantajele sociale ale crearii unui operator judetean rezida in:

- Asigurarea apei potabile la standarde de calitate conform directivelor UE, in termenele negociate de Romania

- Asigurarea furnizării de servicii de calitate (disponibilitate de apă potabilă 24 de ore din 24, la toţi consumatorii)

- Racordarea la sistemele publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare a acelor zone care în prezent nu sunt deservite

- Cresterea calitatii cadrului de viata si a atractivitatii zonei, implicit crearea potentiala a unor locuri de munca;

Motivarea pentru protecţia mediului Din punct de vedere al protecţiei mediului, concesionarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din orasele/comunele participante la aceasta constructie institutuionala va avea efecte benefice în mod special asupra factorului uman, apelor freatice şi solului din arealul acestei unităţi administrativ-teritoriale. Asigurarea unei ape de calitate şi îmbunătăţirea sistemului de canalizare, conduc la protejarea sănătăţii umane, în timp ce colectarea şi transportul corespunzător al apelor de canalizare previn poluarea solului şi a apelor freatice. De asemenea, operarea serviciilor de catre un operator regional maresc sansele ca cerintele Directivelor UE pentru apa si apa uzata sa fie respectate, deoarece operatorul regional are capacitatea de a implementa proiecte de investitii de mare anvergura. In cazul in care cerintele agreate de Romania cu Uniunea Europeana nu se indeplinesc in termenele stabilite, exista posibilitatea ca Romania sa fie amendata pentru nerespectarea acestora, existand posibilitatea sa aiba repercursiuni asupra autoritatilor locale.


V. RAPORTUL COST CALITATE OPTIM PENTRU SERVICIUL PR ESTAT UTILIZATORILOR Pentru a prezenta raportul cost calitate optim pentru seviciul prestat, consultantul FOPIP a realizat o analiza a tarifelor pentru companiile/ serviciile publice de apa si canalizare din judetul Satu Mare si totodata a propus o schema de tarifare pentru unificarea tarifelor localitatilor in vederea aplicarii principiului solidaritatii . In Anexa 2 sunt prezentate analizele efectuate .

5.1 Analiza tarifelor pentru operatorii de apa si canalizare din Judetul Satu Mare

Tarifele Tarifele practicate pentru serviciile de apa si de canalizare se vor baza pe principiul acoperirii tuturor costurilor aferente activitatilor :

• Costuri de operare • Costuri de intretinere si reparatii • Costuri financiare • Redeventa • Realizarea de investitii si reparatii capitale • Plata serviciului datoriei aferente creditelor contractate (incluzand principalul, dobanzile

si comisioanele aferente) • Profit (in conformitate cu prevederile legale) care urmeaza a fi integral folosit pentru

dezvoltare. Structura tarifelor si nivelele de tarifare trebuie sa descurajeze risipa si consumul in exces si trebuie sa fie stabilite tinand cont de gradul de suportabilitate al consumatorilor. Strategia de tarifare inclusa se bazeaza pe rezultatelor analizei financiare realizata de consultantul FOPIP fara a lua in calcul impactul investitiilor care vor fi incluse in aplicatia pentru fonduri de coeziune realizata de Consultantul ILF. Unificare tarifelor se va realiza considerand urmatoarele principii generale:

• Unificarea completa a tarifelor pe intreaga arie de operare pana la 1 iulie 2012; • Tarifele din fiecare localitate vor converge catre tariful din Municipiul Satu Mare; • Unificarea in zonele urbane se va realiza pana la 1 iulie 2009 atat pentru tariful la apa cat

si pentru cel la canalizare astfel: o Pana la 1 iulie 2009 se va unifica tariful atat la apa cat si la canalizare pentru Satu

Mare si comunele adiancente, Carei si comunele adiacente, Livada, Ardud, Negresti-Oas si Tasnad;

• Tariful in toate zonelor rurale va fi unificat cu tariful unic pana cel tarziu la 1 iulie 2012; Strategia de tarifare presupune ajustari ale tarifelor in fiecare an la data de 1 iulie atat cu inflatia cumulata pe ultimul an, cat si in termeni reali. In Contractul de Delegare a gestiunii se va include un tabel cu ajustari ale tarifelor in termeni reali necesare pentru a asigura o dezvoltare durabila a operatorului pentru primii 4 ani avand urmatoarea forma:


Crestere tarife in termeni reali (tarife fara TVA)

Tarife actuale

Tarife 1 iulie 2009

1 ianuarie 2010*

1 Iulie 2010*

1 Iulie 2011*

1 Iulie 2012*

n n+1 n+2 n+3 n+4 Municipiul Satu Mare

Apa (Satu Mare + comune**) RON/m3 1.76 2.00 10.0% 7.5% 2.0% 2.0% Canal RON/m3 0.94 1.15 6.0% 5.0% 4.0% 4.0% Tasnad Apa RON/m3 1.91 2.00 10.0% 7.5% 2.0% 2.0% Canal RON/m3 0.96 1.15 6.0% 5.0% 4.0% 4.0% Carei Apa (Carei + comune***) RON/m3 1.91 2.00 10.0% 7.5% 2.0% 2.0% Canal RON/m3 0.96 1.15 6.0% 5.0% 4.0% 4.0% Ardud Apa RON/m3 1.95 2.00 10.0% 7.5% 2.0% 2.0% Canal RON/m3 1.15 1.15 6.0% 5.0% 4.0% 4.0% Livada Apa RON/m3 1.09 2.00 10.0% 7.5% 2.0% 2.0% Canal RON/m3 0.33 1.15 6.0% 5.0% 4.0% 4.0% Negresti-Oas Apa RON/m3 0.76 2.00 10.0% 0.08 2.0% 2.0% Canal RON/m3 0.70 1.15 6.0% 1.33 4.0% 4.0%

*Ajustarile in termeni reali nu includ inflatia in perioada dintre ajustarile tarifare si nici taxa pe valoare adaugata. ** Comunele adiacente municipiului Satu Mare: Odoreu, Paulesti, Lazuri, Dorolt. *** Comunele adiacente municipiului Carei: Doba, Berveni, Urziceni.

Tariful la datele respective va fi calculat conform urmatoarei formule:

Tarif n+i = Tarif n x (1+a n+1) x (1+a n+2) x ….. x (1+a n+i) x I n+i Unde:

Tarif n+i – tariful la data n+i

Tarif n – tariful initial, la 1 Iunie 2009

a n+1, a n+2 - ajustari in termeni reali a tarifului la datele n+1, n+2

a n+i - ajustari in termeni reali a tarifului la data n+i

I n+i – inflatia aferenta ajustarii n+i care se calculeaza conform urmatoarei formule:

CPI x (1+INF)m /12

I n+i = IPI unde: CPI - cel mai recent Indice al preturilor disponibil; IPI - Indicele preturilor initial, de la data Tarifului n; INF – inflatia pentru perioada de 12 luni inainte de cel mai recent Indice al preturilor disponibil; m - numarul de luni intre data celui mai recent indice de pret disponibil si data efectiva a noului tarif;


Indicele Preturilor – Indicele Preturilor de Consum publicat lunar de Comisia Nationala de Statistica a Romaniei. Tarifele mai sus mentionate reprezinta o estimare a tarifelor minime necesare luand in considerare evolutia viitoare a costurilor de operare fara a lua insa in calcul impactul proiectului de investitii finantat din fonduri de coeziune. Aceste tarife pot suferi ajustari sau modificari in functie de urmatoarele elemente:

- conditionalitatile incluse in memorandumul de finantare sau acordul de finantare pentru obtinerea finantarii din fonduri de coeziune sau de la bugetul de stat;

- conditionalitatile incluse in contractul de imprumut pentru co-finantarea proiectului finantat din fonduri de coeziune;

- rezultatele proiectiilor financiare din planul de afaceri realizat de societate obligatoriu pana la 1 ianuarie ce vor modifica cresterile reale de la 1 iulie din anul respectiv.

- impactul strategiilor viitoare de investitii in conformitate cu master planul.

Toate aceste majorari se vor face de la un tarif initial (Tarif n) ce este stabilit in cadrul Contractului de Delegare a gestiunii si care se aplica de la Data Intrarii in vigoare a contractului. Prin aplicarea metodologiei de mai sus, la 1 iulie 2009 se va ajunge la aplicarea unui tarif unic pentru toate localitatile prezentate in tabel, atat la serviciile de apa cat si la cele de canalizare. In cazul in care o localitate nu are servicii de apa sau de canalizare in prezent, in momentul in care va benefici de servicii de canaliza va aplica tariful existent la acea data in Municipiul Satu Mare. In cazul localitatiilor in care situatia tarifelor actuale nu este foarte clara sau in cazul in care dupa inceperea operarii se constanta modificari seminificative in nivelul costurilor de operare comparativ cu evidentele prezentate inaninte de preluare, la cel mult 6 luni de la inceperea operarii, SC Apaserv SA are posibilitate sa modifice strategia de tarifare pe baza costurilor actuale inregistrate. In aceste conditii populatia din orase nu vor trebui sa suporte tarife care sa depaseasca indicii de suportabilitate, iar unele localitati vor trebui sa creasca tariful dar in schimbul unei cresteri mai mici decat cea necesara vor putea sa ofere un serviciu de o calitate buna deoarece vor face parte din operatorul regional. In acelasi timp un oras mare nu va cunoaste o crestere accentuate a tarifelor, acestea egalandu-le pe cele regionale, iar in schimbul acestei cresteri va putea sa acceseze un nivel de grant mai mare decat cel pe care l-ar fi putut accesa singur, dar in conditiile POS Mediu nu ar fi putut accesa grantul deoarece nu ar fi facut parte dintr-un operator regional. Regionalizarea se dovedeste astfel a fi solutia evidenta atat pentru operatorii mici, dar si pentru cei mai mari pentru a imbunatati nivelul serviciilor pastrand totodata suportabilitatea tarifelor.

5.2 Concluzii Având în vederea analiza efectuată în prezentul Studiu de Oportunitate asupra situaţiei actuale a sistemelor publice de apă şi canalizare, precum si a obiectivelor strategiei de dezvoltare a serviciilor publice de apă şi apa uzata, este evident că alternativa concesionarii serviciilor respective catre un operator la nivelul Judetului Satu Mare reprezintă soluţia optima pentru obţinerea celui mai bun raport calitate/cost pentru serviciile de apa si apa uzata furnizate.


Rezultatele preconizate a fi atinse prin operatorul judetean vizeaza in principal asigurarea furnizării la cel mai scăzut preţ posibil a unor servicii de calitate (disponibilitate de apă potabilă 24 de ore din 24, la toţi consumatorii; asigurarea apei potabile la standardele EU), racordarea la sistemele de apă potabila şi de canalizare a tuturor persoanelor care nu sunt deservite in prezent, precum si tratarea corespunzatoare a apei uzate. Existenta unui Operator Regional la nivelul judeţului va avea efecte benefice şi din punct de vedere al îndeplinirii cerinţelor de protecţie a mediului, în mod special asupra factorului uman, apelor freatice şi solului din arealul localitatilor propuse prin preluarea si capacitatea sporită de îndeplinire a obligaţiilor aferente, obligaţii care vor presupune un efort investiţional substanţial, greu de suportat separat de fiecare autoritate locala in parte.


ANEXE


Anexa 1 – Termene de conformare in judetul Satu Mare Termene de conformare conform Directivei 91/271/CEE privind colectarea si epurarea apelor uzate orasenesti

Retea canalizare (Km)

Statie de epurare Nr. Aglomerare Popula tie echiva lenta

existenta necesara existenta necesara

Lucrari/actiuni necesare implementarii Directivei 91/271/CEE

Cost (Euro)

Perioada de realizare

1.

Satu Mare (municipiu)

180000

178.6

192

Me + B

Epurare Tertiara

Retea de canalizare-R, E Statie de epurare-R,E,M

28800000

45000000

2010

2010

2. Carei (municipiu)

27000

34.0

74

Me + B

Epurare Tertiara


4320000

6750000

2010

2013

3. Negresti Oas (oras)

16990

9.9

43

Me + B

Epurare Tertiara


2718400

4247500

2010

2013

4. Tasnad (oras)

11580

8

8.6

Me + B

Epurare Tertiara

Retea de canalizare- E Statie de epurare-R,E,M

1852800

2895000

2013

2015

5.

Mediesu Aurit (Babasesti, Iojib, Potau, Romanesti (comune)

8342

-

55

-

Epurare

Secundara

Retea de canalizare-N Statie de epurare-N

1334720

1001040

2015

2015

6.

Bixad (Boinesti, Trip) (comune)

8080

-

113

-

Epurare

Secundara


1292800

969600

2015

2015

7. Halmeu (Babesti, Cidreag, Porumbesti, Mesteacan) (comune)

7800

0.3

40

-

Epurare Tertiara

Retea de canalizare-E Statie de epurare-N

1248000

936000

2015

2015 Livada (Adrian) Retea de canalizare-E 1195200 2007


8. (oras )

7470 3.1 36 Me Epurare Secundara

Statie de epurare-E,M

896400

2010

9.

Turt (Gherta Mare) (comuna)

7400

1.0

47

Me

Epurare

Secundara

Retea de canalizare-E Statie de epurare-E,M

1184000

888000

2015

2015

10. Orasu Nou ( Prilog) (comuna)

7313

-

24

-

Epurare

Secundara


1170080

877560

2015

2015

11. Moftinu (Mare, Moftinu Mic, Ghilvaci, Terebesti, Piscari) (comune)

7145

-

38

-

Epurare

Secundara


1143200

857400

2015

2015

12. Paulesti (Ambud, Petin) (comuna)

6973

-

20

-

Epurare

Secundara


1115680

836760

2015

2015

13. Acis, Beltiug (Mihaileni) (comune)

6800

-

37

-

Epurare

Secundara


1088000

816000

2015

2015

14. Ardud (oras)

6708

2.5

21

Me

Epurare

Secundara

Retea de canalizare-E Statie de epurare-E,M

1073280

804960

2010

2010

15. Sanislau (Berea, Ciumesti) (comune)

6693

-

41

- Epurare

Secundara


1070880

803160

2015

2015

16. Certeze (Huta Certeze, Moiseni)

(comune)

6021

-

49

- Epurare

Secundara


963360

722520

2007

2007

17. Capleni (Camin, Lucaceni) (comune)

5728

-

46

- Epurare

Secundara


916480

687360

2015

2015

18. Odoreu (Berindan, Martinesti)

5544

2.0

31

- Epurare

Secundara

Retea de canalizare-E

887040

2015


(comuna)

Statie de epurare-N 665280 2015

19.

Lazuri (comuna)

5529

-

21

- Epurare

Secundara


884640

663480

2015

2015

20. Culciu (Caraseu, Culciu Mic, Corod, Apateu) (comune)

5190

- 29

-

Epurare Secundara


830400

622800

2015

2015

21.

Supuru (Supuru de Sus, Secheresa) (comuna)

5062

0.2

22

-

Epurare Secundara


809920

607440

2015

2015

22. Botiz (comuna)

4947

-

27

-

Epurare Secundara


371025

890460

2015

2015

23. Vetis (Oar) (comune)

4720

-

29

-

Epurare Secundara


354000

849600

2015

2015

24. Turulung (Draguseni) (comune)

4645

-

30

-

Epurare Secundara


348375

836100

2015

2015

25. Tarna Mare (Bocicau, Valea Seaca) (comune)

4586

- 34

- Epurare Secundara


343950

825480

2015

2015

26. Micula (Micula Noua, Bercu Nou) Bercu (comuna)

4377

- 35

- Epurare Secundara


328275

787860

2017

2017

27. Batarci (Comlausa) (comuna)

4298

- 28

- Epurare Secundara


322350

773640

2017

2017

28. Calinesti (Oas, Coca, Lechinta) (comune)

4200

- 52

- Epurare Secundara


315000

756000

2017

2017

29. Vama (comuna)

3979

- 30

- Epurare Secundara


298425

716220

2017

2017 Bogdan - Epurare Retea de canalizare-N 282975 2017


30. (comuna)

3773

- 30 Secundara Statie de epurare-N

679140

2017

31.

Berveni (comuna)

3700

-

22

- Epurare Secundara


277500

666000

2017

2017

32.

Dorolt (Dara, Petea) (comuna)

3550

-

30

- Epurare Secundara


266250

639000

2017

2017

33. Doba, (Boghis, Traian, Paulian) (comune)

3530

-

30

- Epurare Secundara


264750

635400

2017

2017

34. Hodod (comuna)

3452

- 28

- Epurare Secundara


258900

621360

2017

2017

35. Urziceni, Foieni (comune)

3431

- 30

- Epurare Secundara


257325

617580

2017

2017

36. Apa (Someseni) (comune)

3400

- 26

- Epurare Secundara


255000

612000

2017

2017

37. Gherta Mica (comuna)

3365

- 13

- Epurare Secundara


252375

605700

2017

2017 38.

Viile Satu Mare (Tatarasti) (comuna)

3330

- 23

- Epurare Secundara


249750

599400

2017

2017 39.

Piscolt (comuna)

3312

- 22

- Epurare Secundara


248400

596160

2018

2018 40.

Homoroade (Chilia, Necopoi, Solduba) (comuna)

3302

- 26

- Epurare Secundara


247650

594360

2018

2018 41.

Tarsolt (comuna)

3138

- 12

- Epurare Secundara


235350

564840

2018

2018


42.

Crucisor (Iegheriste, Poiana Codrului) (comuna)

2980

0.9 29

- Epurare Secundara


223500

536400

2018

2018 43.

Socond (comuna)

2936

- 29

- Epurare Secundara


220200

528480

2018

2018 44.

Barsau (comuna)

2800

- 22

- Epurare Secundara


210000 504000

2018

2018 45.

Andrid (comuna)

2896

-

27

- Epurare Secundara


217200

521280

2018

2018 46.

Cauas (comuna)

2768

- 25

- Epurare Secundara


207600

498240

2018

2018 47.

Santau (comuna)

2749

- 25

- Epurare Secundara


206175

494820

2018

2018 48.

Camarzana (comuna)

2734

- 15

- Epurare Secundara


205050

492120

2018

2018 49.

Pomi (comuna)

2440

- 20

- Epurare Secundara


183000

439200

2018

2018 50.

Cehal, Cehalut (comuna)

2050

-

27

-

Epurare Secundara


153750

369000

2018

2018 51.

Tiream (comuna)

2489

- 25

- Epurare Secundara


186675

448020

2018

2018

52.

Craidorolt (comuna)

2305

- 22

- Epurare Secundara


172875

414900

2018

2018 Valea Vinului - - Epurare Retea de canalizare-N 172500 2018


53. (Rosiori, Lipau) (comune)

2300 22 Secundara Statie de epurare-N

414000

2018 54.

Gelu, Baba Novac, Madaras (comune

2012 - 24

- Epurare Secundara


150900

362160

2018

2018 55.

Pir (comune)

2000

-

12

- Epurare Secundara


150000

360000

2018

2018 NOTA: Me = tratare mecanica B = tratare biologica R = reabilitare E = extindere N = nou M = modernizare S = Proiect SAPARD I = Proiect ISPA


Termene de conformare conform Directivei 76/464/CEE referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic

Nr. crt. Folosinta de apa Receptorul Termenul conformarii

1 S.C. NUTRISAM S.A. – FERMA MOFTIN RAUL CRASNA 31 decembrie 2009

2 ARDUDANA ARDUD RETEA CANALIZARE ARDUD 31 decembrie 2009

3 S.C. PHOENIX ROMANIA CAREI RETEA CANALIZARE CAREI 31 decembrie 2009

4 STISOM POIANA CODRULUI RAU VALEA VINULUI 31 decembrie 2006

5 RECOM NEGRESTI RAU TUR 31 decembrie 2006

6 S.C. APASERV SATU MARE S.A. RAU SOMES 31 decembrie 2006

7 DIRECTIA APA CANAL CAREI ( serviciu preluat de S.C. APASERV SATU MARE S.A. din mai 2007 ) RAU CRASNA 31 decembrie 2006

8 S.C. WEST CONSTRUCT MINA SOCEA VALEA SOCEA 31 decembrie 2009

9 EM TURT RAU TURT 31 decembrie 2009


Anexa 2 – Analiza tarifara a serviciilor publice din localitatile analizate

studiu de oportunitate - satu marestudiu~1.doc page 6/56 2.2 conditiile socio-economice ale...

Documents