documentul cadru de implementare a axei prioritare 4, lansat spre … · prahova /breaza și...

documentul cadru de implementare a Axei prioritare 4,lansat spre consultare publică pagina 6

Buletin Informativ nr. 284 / 11 - 17 iulie 2016

Publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

Argeş / Pitești, capitala tenisiului: turneul internaţional COMESAD BCR OPEN! .....................................15

Călăraşi / Primăria Călărași vrea fonduri europene pentru reabilitarea termică a clădirilor publice ............15

Dâmboviţa / Cj dâmboviţa pregătește proiecte europene de 60 de milioane de euro .............................16

Giurgiu / Preocupări pentru valorificarea turistică a podului Bizetz ...................................................16

Ialomiţa / Tuning Fest, la Parcul Hermes din Slobozia ...................................................................16

Prahova / Breaza și Slănic, printre orașele cu cel mai curat aer de pe planetă! ....................................17

Teleorman / La Alexandria au început pregătirile pentru cea de-a XXVI-a ediţie a Târgului Agralimex .........17

Info județe

Info AdR Sud MuntenIALiviu Mușat: „Încercăm▪

să fim un sprijin real pentruadministraţia publică locală,dar și pentru mediulde afaceri” ................... 2

Maria Alecu – 15 ani▪de activitate în cadrul AdRSud Muntenia! .............. 5

oPoRtunItățI de fInAnțAReMinisterul fondurilor▪

europene a lansat seriaforumurilor tematicepentru implementareaprogramelor operaţionale2014 - 2020 ................. 8

Cofinanţarea - principala▪problemă în accesareafondurilor europene ... 9-10

Comisia lansează două▪noi instrumente financiarepentru a stimula investiţiileîn întreprinderi noiși în dezvoltarea urbanădurabilă .................... 11

Info RețeA ReGIoInterreg V-A Ro-BG:▪

La graniţe, cooperămîmpreună! ................... 7

Info PoR 2014 - 2020S-a revizuit Ghidul▪

solicitantului pentruPrioritatea de investiţii 2.1.A– Microîntreprinderi! ...... 6

https://www.facebook.com/adrsudmunteniahttps://twitter.com/ADRSudMunteniahttp://www.youtube.com/user/ADRSudMuntenia

de curând, directorul AdR Sud»Muntenia, Liviu Mușat, a acordatun interviu publicaţiei „Actualitatea deCălărași”, în care a vorbit despreparcursul activităţii derulate de Agenţie,în cei peste 18 ani de la înfiinţare, precumși despre Programul operaţional Regional –ce s-a realizat în exerciţiul financiar 2007 –2013 și ce oportunităţi de finanţare au atâtmediul privat, cât și cel public, în perioada2014 - 2020, pentru a spijini în continuaredezvoltarea comunităţilor locale dinregiunea Sud Muntenia. În cele ce urmeazăredăm integral materialul de presă.

În ultimii ani, Agenţia pentru dezvoltare Regio-nală (AdR) Sud Muntenia este considerată un ade-vărat promotor al dezvoltării social-economice pen-tru cele șapte judeţe din sudul ţării noastre. fon-durile nerambursabile puse la dispoziţie de uniuneaeuropeană au asigurat prosperitatea în comunităţilecare au aplicat în cadrul programelor gestionate cusucces de către AdR Sud Muntenia. despre acti -vitatea Agenţiei și despre provocările noului Programoperaţional Regional 2014-2020 ne-a dat mai mul -te detalii directorul acestei instituţii, Liviu Mușat.

ADR Sud Muntenia împlinește 18 ani de ac-tivitate. Cum puteţi descrie, succint, parcursulactivităţii în decursul acestor ani?

Liviu Muşat: Într-adevăr, iată, au trecut 18 anide când Agenţia pentru dezvoltare Regională SudMuntenia a pornit la drum. Acest concept de dez-voltare regională, când s-au pus bazele Agenţiei,în 1998, reprezenta ceva nou pe atunci pentru Ro-mânia. de-a lungul timpului am pus pasiune în ac-tivitatea noastră, am făcut sacrificii, de multe oriAgenţia nu a fost a doua noastră casă, ci chiar pri -ma, ne-am confruntat cu inerţia și cu o serie de pre -judecăţi… dar, toate acestea nu pot nici măcar um -bri realizările noastre! fie că a fost vorba de im-plementarea programelor în cele șapte judeţe, de

realizarea documentelor programatice ale regiu-nii, de sprijinirea principalilor actori socio-econo-mici din regiune, de fiecare dată am acţionat cucompetenţă, cu pricepere, cu dăruire și, foarte im-portant, cu echidistanţă. Crucial este faptul că amrenunţat la acel „patriotism local” și că avem operspectivă regională în tot ceea ce facem.

Prin activitatea instituţiei noastre încercăm săfim un sprijin real, în special pentru administraţiapublică locală, dar din ce în ce mai mult dorim săne îndreptăm și spre mediul de afaceri. Pentru pe-rioada următoare vom fi preocupaţi să identificămși să încurajăm cât mai multe asemenea proiecte.Prin modul în care instituţia noastră și-a desfășuratactivitatea în implementarea Programului opera-ţional Regional 2007 – 2013, dar și a Programuluioperaţional Sectorial „Creșterea CompetitivităţiiEconomice” în ultimii patru ani, precum și în aniianteriori gestionării acestor programe, am ajunsla un grad de încredere însemnat și sperăm să fimutili, în continuare, pentru comunităţile locale dinregiunea Sud Muntenia.

(continuare în pagina 3)

2Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 284 / 11 - 17 iulie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

Liviu Muşat: „Încercăm să fim un sprijin realpentru administraţia publică locală,

dar și pentru mediul de afaceri”

Liviu Mușat, directorul AdR Sud Muntenia

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.ro



INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

(continuare din pagina 2)de asemenea, în cadrul Agenţiei avem un de-

partament – Serviciul dezvoltare –, care se ocupă deimplementarea proiectelor cu finanţare europeană,în momentul de faţă fiind implicaţi în șase astfel deproiecte. totodată, în urma experienţei acumulate de-a lungul mai multor perioade de programare, Agenţiaare expertiza în constituirea bazelor de date, efectua-rea de studii și analize globale și sectoriale privind si-tuaţia și evoluţia economico-socială a regiunii.

Regiunea Sud Muntenia a beneficiat de o fi-nanţare nerambursabilă de peste 600 de mi-lioane de euro pe POR 2007 – 2013. În ce pro-porţie au fost cheltuiţi acești bani?

Liviu Muşat: La nivelul regiunii Sud Muntenia,în cadrul Programului operaţional Regional 2007 –2013 au fost depuse aproape 1.300 de proiecte, iarpentru peste jumătate dintre ele s-au semnat con-tracte de finanţare. Valoarea solicitată a proiecte -lor depuse era de 6 miliarde de lei, iar valoarea con -tractată a fost de 3,3 miliarde de lei. În ceea ceprivește domeniile vizate, acestea au fost diverse,având în vedere paleta largă de finanţări specificăRegio: dezvoltarea urbană, dezvoltarea infrastruc-turii de transport și a celei sociale, mediul de afa-ceri și dezvoltarea turismului.

Este mulţumitor gradul de absorbţie pe POR2007 – 2013 în regiunea Sud Muntenia?

Liviu Muşat: În prezent lucrăm pe două fron-turi, practic vechiul cu noul se îngemănează și în-cercăm să ne facem cât se poate de bine treaba,atât pentru actualii beneficiari, cât și pentru ceicare vor depune proiecte pe noul program.

ne interesează să rezolvăm cât mai multe dinproblemele cu care se confruntă beneficiarii, săonorăm cât mai repede și cât mai corect cererile deplată și de rambursare pe care aceștia le depun laAgenţie, astfel încât gradul de absorbţie al regiuniisă ajungă spre 80%, așa cum ne-am propus.

Bineînţeles că ne-am fi dorit să ne apropiemde 100%, însă sunt cauze multe, vechi și însemnatece au dus la acest procentaj de, sperăm noi, 80%.de-a lungul timpului am mai vorbit de cauzele ceau dus la neatingerea acestui procentaj de 100%.foarte multe proiecte și-au reziliat contractele definanţare, într-un moment în care nu se mai pu-teau realoca aceste fonduri către alte proiecte.

Cum puteţi cataloga interesul manifestatde autorităţile locale și de mediul de afaceri din

judeţul Călărași în accesarea fondurilor europe -ne gestionate de ADR Sud Muntenia?

Liviu Muşat: Iniţial au fost două domenii im-portante în care judeţul Călărași și-a manifestat do -rinţa de a depune proiecte, vorbesc de beneficiari,nu neapărat de autorităţile publice. este vorba deinfrastructura de transport rutier, unde s-au depustrei proiecte cu o sumă destul de mare la momen-tul contractării, proiecte finalizate chiar cu multtimp în urmă. Şi mai există încă un domeniu în cares-au depus trei aplicaţii importante – cel de infras-tructură de sănătate. Vorbesc de Ambulatoriul dela Călărași, Ambulatoriul de la Lehliu-Gară și celde la Săpunari. În cadrul acestor proiecte, undevala 10 milioane de euro au fost atrase de entităţidin judeţul Călărași, vorbesc de situaţia iniţială.

Când am redeschis axa de infrastructură edu-caţională a fost o explozie de proiecte provenitedin judeţul Călărași – 21. Cel mai mare număr deaplicaţii depuse atunci pentru reabilitare de școlia fost din judeţul Călărași, ceea ce a echilibrat într-un fel situaţia iniţială, deoarece atunci Călărașiulnu depusese decât pentru trei școli, la Cuza-Vodă,Ştefan cel Mare și dichiseni, atât obţinuseră iniţial.Însă cu aceste 21 au răsturnat ierarhia iniţială.

deci, concluzionând, sunt trei domenii: dru-muri judeţene, infrastructură de sănătate și infras-tructură educaţională. Au mai fost proiecte depuseși pe partea de conservare a patrimoniului istoric,unul singur – Biserica de la negoiești, destul de ma -re, un proiect de câteva milioane de euro, câtevaproiecte, timid, și pe partea de social, de serviciisociale, a fost un centru al Primăriei și un centrual Consiliului judeţean, relativ mici valorile, dar im -portante pentru beneficiarii acestui tip de servicii.Şi, prin ultimul apel deschis pentru autorităţile pu-blice, este vorba de anvelopările blocurilor de locuin -ţe, prin dMI 1.2, au fost realizate proiecte importan -te pentru comunitatea locală, ce au vizat crește-rea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale.

Care au fost greșelile frecvente semnalateîn evaluarea proiectelor?

Liviu Muşat: Pentru Programul operaţionalRegional 2007 – 2013, noi am încercat la nivelul tu-turor proiectelor să avem o atitudine activă, pozi-tivă, să venim în sprijinul beneficiarilor – profilac-tic și preventiv – și să îi punem la curent cu toateprocedurile, ajutându-i în permanenţă.





INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

(continuare din pagina 3)din păcate, când dorim să începem procedu-

rile pentru realizarea unui proiect din fonduri ne-rambursabile, nu ne gândim foarte mult la riscurilece apar pe durata elaborării, și, ulterior, implemen -tării acestuia. din acele riscuri pot rezulta multegreșeli care conduc la consecinţe nefaste în ceea ceprivește eligibilitatea sau derularea proiectului.

din experienţa perioadei de programare 2007 –2013, Agenţia pentru dezvoltare Regională Sud Mun -tenia a extras câteva speţe utile atât potenţialilorbeneficiari, cât și beneficiarilor de fonduri neram-bursabile Regio în activităţile de elaborare a cere-rilor de finanţare, precum și în implementarea pro-iectelor. Acestea se regăsesc publicate atât pewebsite-ul Agenţiei, destinat exclusiv programuluiRegio – http://regio.adrmuntenia.ro/, secţiuneaClarificări utile, cât și în broșura Proiecte finanţa -te prin REGIO, editată în anul 2014.

trag nădejdea ca, împreună cu beneficiarii,in stituţiile implicate în gestionarea fondurilor, co -munităţile din regiunea noastră, să ne bucurăm deroadele acestui program și, cu înţelepciune, să pre -luăm în noul PoR tot ceea ce a fost bun în exerci-ţiul 2007 – 2013 și să ameliorăm tot ceea ce este deameliorat.

Ce aduce nou Programul Operaţional Regio-nal 2014 - 2020 și care este suma alocată regiu-nii Sud Muntenia?

Liviu Muşat: Spre deosebire de perioada an-terioară de programare bugetară, noul PoR 2014 -2020 are o alocare totală la nivel naţional de 8,25miliarde de euro, cu 3,54 miliarde de euro maimult decât Regio 2007 - 2013.

În plus, Programul operaţional Regional 2014- 2020 include de două ori mai multe axe, o alocarefinanciară cu 70% mai mare faţă de perioada ante -rioară de programare bugetară, tipuri noi de inves -tiţii și, cel mai important, ţinte și indicatori mai clardefiniţi și monitorizaţi.

În noul program nu mai este obligatoriu crite-riul „primul venit, primul servit”. totuși, există se -siuni cu termen limită de depunere a proiectelor,în anumite limite bugetare, după care se vor eva-lua în baza unor grile transparente și vor fi ierarhi -zate în ordinea punctajului obţinut. Astfel, vor fiprioritizate proiectele ce vor fi mai bine realizatedin punct de vedere tehnic și cu impact importantîn comunităţile respective.

Proiectele incluse în strategiile integrate de dez -voltare urbană vor fi finanţate cu prioritate. Pen-tru administraţia locală este o bună oportunitatede a-și rezolva unele probleme edilitare. eu m-aș bu -cura să văd că industria alimentară este în centrulatenţiei administraţiei locale, dar și a mediului deafaceri. În felul acesta putem să valorificăm po-tenţialul agricol din zona noastră. este foarte im-portant să vedem în ce mod un proiect accesat deadministraţia locală sau de agenţii economici con-tribuie la dezvoltarea economică pe termen lunga comunităţii respective. Regiunii Sud Muntenia,prin PoR 2014 – 2020 îi sunt alocate de aceastădată fonduri nerambursabile în valoare de aproxi-mativ 940 de milioane de euro, sumă din care nedorim să absorbim cât mai mulţi bani europeni.

Care au fost criteriile ce au stat la baza fi-losofiei noului POR?

Liviu Muşat: În conformitate cu Acordul deParteneriat 2014 – 2020, Programul operaţional Re-gional are la bază priorităţile comune de dezvol-tare propuse în cadrul Planurilor de dezvoltare Re-gională (PdR), sintetizate prin Strategia naţionalăde dezvoltare Regională (SndR), fiind corelat cucelelalte programe operaţionale pentru aceeașiperioadă de programare și/sau cu strategiile sec-toriale/naţionale în domeniile sale de intervenţie.


Sediu AdR Sud Muntenia

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.ro



INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

(continuare din pagina 4)obiectivul general al PoR 2014 – 2020 îl con-

stituie creșterea competitivităţii economice și îm-bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilorlocale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării me-diului de afaceri, a condiţiilor infrastructurale și aserviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilăa regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficientresursele, să valorifice potenţialul lor de inovareși de asimilare a progresului tehnologic.

Totuși liniile de finanţare sunt lansate des-tul de târziu, pe POR 2014 – 2020. Credeţi căexistă timpul fizic, necesar, pentru implemen-tarea tuturor proiectelor accesate?

Liviu Muşat: Sperăm să fie suficient timp pen-tru implementarea proiectelor mai ales când luămîn considerare faptul că procedurile de contracteresunt simplificate și s-a mai redus din birocraţie. Înceea ce ne privește păstrăm o strânsă legătură cutoţi potenţialii beneficiarii și depunem toate efor-turile ca ei să fie informaţi la timp.

În această perioadă a fost demarată Cara-vana POR 2014 – 2020, destinată microîntre-prinderilor. Ţinând cont de interesul crescut alagenţilor economici din regiune privind accesa-rea fondurilor puse la dispoziţie pe acest dome-niu de dezvoltare, credeţi că suma alocată pePrioritatea de Investiţii 2.1 - Microîntreprinderieste suficientă?

Liviu Muşat: Având în vedere succesul progra-mului din vechea perioadă de programare, 2007 –2013, prin linia de finanţare destinată microîntre-prinderilor, ne așteptăm să existe un interes la fel

de crescut din partea acestui grup ţintă de aplicanţi.faţă de programul anterior, oamenii de afaceri

care vor să obţină fonduri europene de până la200.000 de euro pentru dezvoltarea microîntreprin-derilor, trebuie să participe cu o contribuţie propriede minim 10% din valoarea proiectului. noi sperămca această nouă măsură să crească nivelul de res-ponsabilitate a beneficiarului pe toată durata pro-iectului, de la depunerea și evaluarea cererii, pânăla implementarea și monitorizarea investiţiei.

Acum ne aflăm în etapa în care putem pregătiproiecte importante pentru mediul privat din re-giunea Sud Muntenia, depunerea aplicaţiilor putândfi realizată de solicitanţi începând cu data de 27iulie. Astfel, microîntreprinderile, cărora le estedestinat acest apel, mai au la dispoziţie puţin timppentru a pregăti proiectele, perioadă în care noivom fi alături de potenţialii beneficiari din regiuneanoastră, prin activităţile de helpdesk derulate ex-clusiv pentru sprijinirea lor. ne dorim să avem câtmai multe proiecte de calitate, cât mai competi-tive, pentru a absorbi cele 36,85 milioane de euroalocate prin acest apel regiunii Sud Muntenia.

dacă aplicanţii își vor manifesta interesul dea accesa fonduri prin depunerea unui număr câtmai mare de proiecte în cadrul Priorităţii de inves-tiţii 2.1, cu siguranţă este posibil să asistăm la orealocare de fonduri în cadrul programului, așacum s-a întâmplat în perioada 2007 – 2013, cândde-a lungul acestui exerciţiu financiar au fost des-chise 3 apeluri de proiecte destinate microîntre-prinderilor în cadrul PoR.

Sursa: actualitateacalarasi.ro

Maria Alecu• 15 ani de activitate

în cadrul ADR Sud Muntenia!În data de 16 iulie, colega noastră Maria Alecu,

contabil în cadrul Serviciului financiar - contabil alAdR Sud Muntenia, a împlinit 15 ani de activitate!

Cu această ocazie dorim să o felicităm și să îimulţumim pentru devotamentul dovedit prin activi-tatea desfășurată în cadrul Agenţiei pentru dezvol-tare Regională Sud Muntenia!

La Mulţi Ani cu împliniri și sănătate!

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.actualitateacalarasi.ro

Ministerul dezvoltării Regionale și Administra-ţiei Publice, în calitate de Autoritate de Manage-ment pentru PoR 2014 – 2020, a emis, în data de 11iulie, ordinul nr. 1007/11.07.2016, pentru aprobareamodificării Anexei „Ghidul Solicitantului – Condiţiispecifice de accesare a fondurilor în cadrul Apeluluide proiecte nr. POR 2016/2/2.1.A, Axa prioritară 2 -Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor miciși mijlocii, Prioritatea de investiţii 2.1 - Promovareaspiritului antreprenorial, în special prin facilitareaexploatării economice a ideilor noi și prin încuraja-rea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incu-batoare de afaceri”, aprobată prin ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și admi-nistraţiei publice nr. 765/26.05.2016.

Modificările vizează următoarele anexe:Anexa 1.1 – Declaraţia de eligibilitate - pen-•

tru îndreptarea unei erori de tehnoredactare (în-cadrare în listă) a unei prevederi din cuprinsul mo-delului standard al declaraţiei (referitoare la în-treprinderi în dificultate);

Anexa 1.4 – Declaraţia privind eligibilitatea TVA, pen-•tru actualizare cu versiunea revizuită a Ghidului general;

Anexa 1.5.a – Macheta Analiza şi previziu-•nea financiară:

- foaia de lucru 1E-Intreprindere_in_difi-cultate” pentru aliniere la Metodologia de verifi-care a încadrării solicitanţilor în categoria „între-prinderi în dificultate”, aprobată la nivelul Minis-terului fondurilor europene și aplicabilă tuturorAutorităţilor de management;

- foaia de lucru 1C - Analiza financiară ex-

tinsă – se includ și Alte impozite în formula de cal-cul al indicatorului eBt;

- Foaia de lucru 2A – Bugetul cererii de finan -ţare – corectarea formulei de calcul pentru Construcţiiși montaj (total neeligibil și total general);

- foaia de lucru 2B - Planul investiţional –eliminarea formulei de calcul automat al asistenţeifinanciare nerambursabile;

- foaia de lucru 3A - Proiecţii financiare afe-rente proiectului de investiţie în perioada de im-plementare și operare – pentru claritate, se eliminărândul Veniturile din subvenţii pentru investiţii;

- foaia de lucru 3A - Proiecţii financiare afe-rente proiectului de investiţie – la Activitatea deinvestiţii (liniile 129-131), se prevede posibilitateacompletării de către solicitanţi a costurilor de în-locuire a echipamentelor cu durată de viaţă scurtă;

- foaia de lucru 3B - Rentabilitatea inves ti ţiei –adaptarea tabelului în funcţie de eligibilitatea tVA (i.e.nedeductibilitatea tVA, conform legisla ţi ei în vigoare);

- foaia de lucru 4 - Proiecţii financiare la ni -velul întreprinderii – pentru claritate, se eliminăcategoriile de venituri nemonetare și elementele decheltuieli și venituri extraordinare.

toate celelalte anexe și prevederi din ghid ră-mân neschimbate.

ordinul MdRAP nr. 1007/11.07.2016, împreunăcu varianta consolidată a Ghidului pot fi consultate pewebsite-ul dedicat exclusiv programului Regio -http://regio.adrmuntenia.ro/, secţiunea PoR 2014– 2020, link: http://regio.adrmuntenia.ro/por_ -2014-2020/.



S-a revizuit Ghidul solicitantuluipentru Prioritatea de investiţii 2.1.A – Microîntreprinderi!

INFO

POR 2014 - 2020

Documentul cadru de implementarea Axei prioritare 4, lansat spre consultare publică

Marţi, 12 iulie, Autoritatea de Management pen-tru Programul operaţional Regional a lansat în con-sultare publică documentul cadru de implementarea Axei prioritare 4, Programul operaţional Regional2014 - 2020, ce se aplică apelului de documente stra-tegice pentru Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltăriiurbane durabile din cadrul PoR 2014 - 2020.

documentul cadru PoR 2014 - 2020 pentru a -

pelul de documente strategice aferent Axei prioritare4 este destinat în principal potenţialilor so licitanţidin această Axă prioritară, respectiv celor 39 de mu-nicipii reședinţă de judeţ menţionate în document.

Puteţi afla detalii suplimentare accesând link-ul următor: http://regio.adrmuntenia.ro/stire1249/do -cumentul-cadru-de-implementare-a-axei-priorita -re-4-a-programului-operational-r/.

http://regio.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.ro/por_2014-2020/http://regio.adrmuntenia.ro/por_2014-2020/http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.ro/stire1249/documentul-cadru-de-implementare-a-axei-prioritare-4-a-programului-operational-r/http://regio.adrmuntenia.ro/stire1249/documentul-cadru-de-implementare-a-axei-prioritare-4-a-programului-operational-r/http://regio.adrmuntenia.ro/stire1249/documentul-cadru-de-implementare-a-axei-prioritare-4-a-programului-operational-r/



Interreg V-A RO-BG: La graniţe,cooperăm împreună!

Prioritatea cooperării»transfrontaliere dintre România șiBulgaria, care continuă cu ProgramulInterreg V-A Ro-BG, este aceea de aelimina efectele negative create delocalizarea comunităţilor la frontieră.

oportunităţile oferite de cooperarea dintrecele două state partenere, România și Bulgaria,sunt foarte importante în sensul că prin proiectelefinanţate de către Interreg V-A Ro-BG se urmăreștedepășirea obstacolelor ce pot apărea trăind lafrontiere. În acest context, Interreg V-A România -Bulgaria își propune să extindă orizonturile zoneide graniţă dintre România și Bulgaria, pentru a ob-ţine rezultate concrete și măsurabile și pentru apermite zonei să devină o regiune unde să se poatătrăi, studia, lucra, vizita și investi.

Programul susţine procesul creării unor comu-nităţi competitive și sustenabile prin folosirea într-un mod eficient a resurselor, promovarea iniţiati-velor profitabile și a oportunităţilor oferite de dez-voltarea transfrontalieră a unei pieţe comune a

muncii ce devine o modalitate de a găsi noi soluţii,pentru a promova noi iniţiative, pentru a atragenoi actori într-o zonă transfrontalieră cu un niveladecvat de dezvoltare.

Astfel, proiectele ce deja sunt în curs de im-plementare în cadrul Programului Interreg V-A Ro-mânia - Bulgaria contribuie în mod direct la con-struirea pe termen scurt a unor legături între struc-turile existente de ambele părţi ale graniţei și ofe-rirea unei game largi de informaţii privind cele maibune practici, strategii și oportunităţi.

În acest sens, Biroul Regional pentru Coope-rare transfrontalieră Călărași pentru graniţa Ro-mânia – Bulgaria, prin Secretariatul Comun, con-tribuie la îndeplinirea obiectivelor programului In-terreg V-A Ro-BG, rolul acestuia fiind determinantîn implementarea cu succes a programului, pornindîncă de la elaborarea lui și continuând cu promo-varea, acordarea de asistenţă tehnică beneficiari-lor, dar și monitorizarea proiectelor.

Pentru a afla mai multe despre programul In-tereg V-A România - Bulgaria accesaţi pagina de in-ternet: www.interregrobg.eu.

INFO

REȚEA REGIO

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.interregrobg.eu



Ministerul Fondurilor Europene a lansatseria forumurilor tematice pentru implementarea

programelor operaţionale 2014 - 2020Ministerul fondurilor europene»

(Mfe) a organi zat, în data de 8 iulie,un prim forum dedicat instru mentelorfinanciare ce vor contribui la implementa reacu succes a programelor operaţionale2014 - 2020.

Instrumentele financiare (If) sub formă de in -vestiţii de capital sau cvasicapital, garanţii, împru -muturi, inclusiv credite cu partajarea riscurilor repre -zintă una dintre modalităţile prin care pot fi finan -ţate proiecte din fonduri europene acordate. Avândîn vedere caracterul extins al utilizării instrumen-telor financiare în perioada 2014 - 2020 atât la nive -lul Comisiei europene, cât și naţional și dificultă -ţi le pe care implementarea cu succes a acestorale presupune, primul forum din această serie a vi-zat tocmai această tematică.

forumul destinat If a marcat lansarea unui dia -log structurat între instituţiile publice din Româniaimplicate în derularea programelor operaţionale,mediul bancar și alţi parteneri relevanţi pentrudezvoltarea de produse financiare necesare și ac-cesibile beneficiarilor finali. Alături de Ministerulfondurilor europene, reprezentat la cel mai înaltnivel, la forum au participat delegaţi ai Ministeru-lui finanţelor Publice, Ministerului dezvoltării Re-gionale și Administraţiei Publice, Ministerului eco-nomiei, Comerţului și Relaţiilor cu Mediul de Afa-ceri, și ai Autorităţii naţionale pentru CercetareŞtiinţifică și Inovare. Lor li s-au alăturat repre zen -tanţi ai unui număr important de instituţii financia -re bancare și nebancare cu experienţă în imple-mentarea instrumentelor financiare, precum șiparticipanţi din partea BeRd și feI.

Participanţii au agreat înfiinţarea unui grup delucru pentru definirea produselor financiare ce ur-mează a fi finanţate prin Programul operaţionalCapital uman, în vederea includerii acestora într-un document de tip Carta albă.

fondurile destinate If în cadrul Po Regional,Po Competitivitate, Po Capital uman, Po IMM șiPndR vor ajunge, prin intermediarii financiari

(bănci și alte instituţii financiare), la IMM-uri com-petitive și inovative, start-up-uri (cu vechime depână într-un an), întreprinderi sociale, fermieri,procesatori de produse agricole și IMM-uri non-agri-cole din mediul rural. Instrumentele financiare vi-zate sunt:

investiţii de capital de tip equity în start-up-•uri și IMM-uri inovative aflate în stadiul iniţial dedezvoltare;

credite cu partajarea riscului pentru IMM-uri•inovative;

credite cu partajarea riscului pentru IMM-uri;•investiţii de capital de risc pentru IMM-uri;•portofoliu de microcredite cu partajarea ris-•

cului (până la 50 mii de euro) pentru IMM-uri/an-treprenoriat și Garanţii pentru microfinanţare;

portofoliu de credite cu partajarea riscului•pentru întreprinderile sociale și Garanţii pentru în-treprinderi sociale.

Sursa: fonduri-ue.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.fonduri-ue.ro

Cofinanţarea a reprezentat»principala problemă în accesarea fonduriloreuropene în exerciţiul 2007 - 2013, potrivitministrului agriculturii, Achim Irimescu,care a subliniat că este esenţial pentru ţaranoastră să se concentreze pe rezolvareaacestei probleme.

Prezent la cea de-a VIII-a ediţie a ConferinţeiBursa „Absorbţia Finanţărilor Europene - Şansă demodernizare pentru România”, ministrul de resorta precizat: „Trebuie să ne concentrăm pe ceea ceera de făcut, în privinţa absorbţiei de fonduri eu-ropene, încă din exerciţiul 2007 - 2013. Ţara noas-tră a dezangajat aproape un miliard de euro, lacare se adaugă multe sute de milioane de euro -corecţii și penalizări. Deși am avut o rată de ab-sorbţie bună, nu pot să mă declar mulţumit de fe-lul în care au evoluat lucrurile. Avem de făcut totce putem pentru ca lucrurile să evolueze mai binepe partea de absorbţie. Mi-am propus simplifica-rea cât mai mult a procedurilor de accesare”.

Ministrul agriculturii a menţionat că Agenţiapentru finanţarea Investiţiilor Rurale a făcut omare greșeală prin faptul că a fost „prea clementă”cu beneficiarii de fonduri, iar anul trecut au fostanulate proiecte de 800 de milioane de euro, încondiţiile în care aceștia nu au avut bani de cofi-nanţare. Achim Irimescu a mai declarat că, potrivitreglementărilor europene, începând cu 2020 nu sevor mai putea face plăţi directe fără cadastru.

„În prezent, din cele 15 milioane de hectare deterenuri agricole, doar trei milioane în extravilansunt cadastrate, deci situaţia este dezastruoasă”,a subliniat ministrul.

Achim Irimescu, MADR: „Legea privindachiziţiile de terenuri agricole nu va putea fiadoptată până în septembrie”

Legea privind achiziţiile de terenuri agricolenu va putea fi adoptată până în septembrie, însăva fi timp să fie dezbătută „pe îndelete” până lareluarea activităţii în Parlament, potrivit lui AchimIrimescu. domnia sa a spus că „legea este aproape

finalizată în minister, iar săptămâna viitoare o să-iinvităm pe producători, pentru că este cel mai bi -ne să ne consultăm cu ei, să vedem ce sugestii și ce -rinţe au, și în final să o scriem în așa fel încât să evi -tăm orice problemă. Cred că într-un dialog cu fermie -rii și cu Comisia Europeană vom fi în măsură să adop -tăm o lege care să permită ceea ce ne dorim cutoţii”. oficialul spune că România poate introduceîn lege anumite limitări în privinţa achiziţiei de te-renuri numai dacă are niște obiective clare deatins, iar în acest sens legea din franţa poate fi lua -tă ca model. „Cred că România are niște obiectiveclare de atins, dacă ne gândim că este nevoie săcomasăm terenurile, pentru că avem o situaţie ex-trem de delicată, circa 3,8 milioane de ferme, șidiscutăm de 14 milioane de hectare de terenuriagricole în România, din care 9,3 milioane de hec-tare arabile”, a explicat șeful MAdR.

Gabriel Friptu, Ministerul Dezvoltării:„În noul program vom discuta de elementecalitative”

Abordarea în cadrul noul program bugetar vafi diferită faţă de cea din perioada 2007 - 2013, aspus Gabriel friptu, director general în cadrul di-recţiei Generale Programe europene, Ministeruldezvoltării Regionale și Administraţiei Publice.

domnia sa a declarat următoarele: „În gene-ral, lumea discută de gradul de absorbţie. Probabilcă în noul program vom discuta de elemente cali-tative, pentru că ne interesează mai mult impactuldecât să absorbim toţi banii. Circa toate progra-mele sunt construite pe orientarea către rezultat,către impact. Veţi observa o concentrare mai marea fondurilor pe anumite subiecte de interes și veţigăsi o abordare integrată, care, din păcate, în2007-2013, a lipsit, cu cele două componente - oabordare integrată între programe (de exemplu în-tre POR și capitalul uman) și o abordare integratăla nivelul proiectelor propuse de beneficiari”.

În 2007 - 2013, toată lumea s-a uitat la capaci -tatea administrativă a sistemului de managementși control, apreciază domnul friptu, menţionând:„Lumea uită că cel care cheltuie este beneficiarul”.




OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Cofinanţarea - principala problemăîn accesarea fondurilor europene




OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

(continuare din pagina 9)În acest context, în perioada următoare vom

observa o orientare mai clară către sprijinul pentrubeneficiar, pentru ca acesta din urmă să-și asigureacea capacitate administrativă „din care derivăprobabil marile semne de întrebare sau semne ne-gative din 2007-2013: achiziţii publice, calitateadocumentaţiilor și acţiunea proactivă în perioadade implementare”.

Bugetul 2014 - 2020 se întinde, de fapt, din 2015 -anul în care au fost realocaţi banii din 2014 - pânăîn 2023 - când se va închide alocarea fondurilor, aexplicat domnul friptu.

Referitor la stadiul depunerii proiectelor penoul buget european, domnia sa a precizat: „Auînceput să fie lansate ghiduri. Până acum, POR arecirca 31% din buget deja lansat pentru depunerede proiecte. Sunt solicitări, pentru că această pe-rioadă de pregătire a ghidurilor ne-a oferit și oca-zia unei legături mai strânse cu economia reală.Consultările au fost destul de ample - numai pezona de microîntreprinderi am primit peste 1.000de comentarii și solicitări de clarificări , iar formaghidului actual este mult mai clară și mai simplude urmărit pentru beneficiar, comparativ cu formainiţială. Până la finalul anului, POR își propune sălanseze cel puţin 60% din buget, astfel încât să în-cepem să semnăm și contracte de finanţare”.

Gabriel friptu a mai menţionat că există o sche -mă de finanţare adresată incubatoarelor de afa-ceri, până la finalul anului în curs urmând să fielansat ghidul de sprijin.

„În perioada 2007 - 2013 au fost depuse foartemulte proiecte, problema nefiind că beneficiarulromân nu știe să facă proiecte, ci cât de bine reu-șesc autorităţile să lucreze cu beneficiarii ca să-șicheltuie banii”, a mai spus domnul friptu, preci-zând că este foarte greu să fie făcută o prioritizarea nevoilor pe PoR, pentru că aceste nevoi suntmult mai mari decât poate programul să finanţeze.

Ilie Dan Barna, Ministerul Fondurilor Europene:„Simplificarea procedurilor a devenit o himeră”

Mecanismul absorbţiei fondurilor europene adevenit din ce în ce mai stufos de la un interval definanţare la altul, context în care simplificareaprocedurilor prin care pot fi atrase aceste fonduria devenit „o himeră, un slogan frumos”, a declaratIlie dan Barna, secretar de stat în Ministerul fon-

durilor europene.„Fiecare nou interval de finanţare a venit din -

spre Comisia Europeană cu proceduri birocraticemult mai complexe și mai consistente”, a punctatsecretarul de stat, adăugând că, în ultimele șapteluni, în ţara noastră au intrat 1,9 miliarde de eurodin ceea ce înseamnă rambursări pe intervalul2007 - 2013. Până la finalul anului vor mai veni alte450 de milioane de euro din programul de resurseumane. Pentru cele șapte programe operaţionaledin exerciţiul 2007 - 2013 au fost transmise Comi-siei europene spre rambursare, până la 22 iunieanul acesta, declaraţii de cheltuieli în valoare de13,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorb -ţie curentă de 71,34%.

domnul Barna a mai subliniat că miza absorb -ţiei fondurilor europene, așa cum a fost dezbătutăîn această perioadă este irelevantă, deoarece ma-joritatea statelor membre ale uniunii europene nuau reușit o performanţă diferită de cea a României.În opinia domniei sale, miza fundamentală pentruţara noastră este, în acest moment, îmbunătăţireamecanismului desemnării și lansarea de noi ghiduride finanţare, care au devenit, alături de închide-rea intervalului de finanţare 2007 - 2013, priorităţila nivelul conducerii Mfe.

Sursa: bursa.ro

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.bursa.ro



Comisia lansează două noi instrumente financiarepentru a stimula investiţiile în întreprinderi noi

şi în dezvoltarea urbană durabilăÎn data de 11 iulie, Comisia»

europeană a adoptat două instrumentefinanciare noi „gata de utilizare”pentru investiţiile din fondurile eSIpentru a simplifica accesul la finanţareal întreprinderilor noi și al promotorilorde proiecte de dezvoltare urbană.

În perioada 2014 - 2020, Comisia încurajeazăstatele membre să-și dubleze investiţiile din fon-durile structurale și de investiţii europene (eSI)prin instrumente financiare precum împrumutu-rile, titlurile de capital și garanţiile, în conformi-tate cu obiectivele Planului de investiţii.

Create astfel încât să respecte deja Regula-mentul privind fondurile eSI și normele privind aju-toarele de stat, instrumentele financiare „gata deutilizare” au fost proiectate să favorizeze folosireasprijinului financiar reînnoibil de către statelemembre în defavoarea granturilor tradiţionale șisă combine resurse publice și private.

există deja trei instrumente de acest tip. douăsunt un împrumut cu partajarea riscurilor, care sebazează pe partajarea riscului între resursele pu-blice și cele private, și un instrument cu garanţiiplafonate, în cazul căruia banii publici au rol degaranţie împotriva incapacităţii de plată în cadrulportofoliului de împrumuturi al unei bănci. Ambeleinstrumente sunt menite să asigure un acces maibun la finanţare pentru IMM-uri. Cel de-al treileainstrument este împrumutul pentru renovare, pen-tru proiecte vizând eficienţa energetică și energiadin surse regenerabile în sectorul construcţiilorrezidenţiale.

Luni, 11 iulie, Comisia a lansat două instrumen -te noi:

un mecanism de coinvestiţii care să ofere fi -•nanţare pentru întreprinderi noi și IMM-uri. Acestsprijin le va permite să-și dezvolte modelele de a -faceri și să atragă finanţări suplimentare printr-unprogram de investiţii colective gestionat de un in-termediar financiar principal. Investiţiile totale,

combinând resursele publice și private, se pot ri-dica până la 15 milioane de euro per IMM. În peri -oada 2007 - 2013, SAS jeReMIe, în regiunea france -ză Languedoc-Roussillon, a fost un exemplu de ast-fel de mecanism de coinvestiţii, care a utilizat resur -se din fondul european de dezvoltare Regională (fedR)pentru a atrage capital privat și a investi în IMM-uri de înaltă tehnologie în regiunea respectivă.

fondurile de dezvoltare urbană vor sprijini pro -•iecte urbane durabile, de exemplu în domeniul trans -portului public, al eficienţei energetice sau al re-generării zonelor urbane. Proiectele trebuie să fieviabile din punct de vedere financiar și să facăparte dintr-o strategie de dezvoltare urbană inte-grată și durabilă. Investiţiile totale, combinând re-sursele publice și private, se pot ridica până la 20milioane de euro per proiect. Sprijinul va lua formaunui fond de împrumut gestionat de un intermediarfinanciar, cu resurse din fondurile eSI și o contri -buţie de minimum 30 % de capital privat. un astfelde fond de dezvoltare urbană a fost creat la Po-morskie, în Polonia, în perioada 2007 - 2013.

Sursa: ec.europa.eu

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://ec.europa.eu



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Programul pentru dezvoltareaantreprenoriatului feminin, deschis aplicanţilor

Ministerul economiei a lansat,»săptămâna trecută, prin direcţia GeneralăPolitici Antreprenoriale, aplicaţia deînscriere în programul naţional multianualpentru dezvoltarea antreprenoriatului înrândul femeilor din sectorulîntreprinderilor mici și mijlocii 2016.

obiectivul principal al schemei de minimisprevăzută în programul naţional multianual pentrudezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeiloreste stimularea și sprijinirea demarării și dezvol-tării structurilor economice private înfiinţate defemei, prin facilitarea accesului acestora la finan-ţare, creșterea potenţialului de accesare a surselorde finanţare și facilitarea accesului femeilor an-treprenor la sursele de finanţare, în contextul pro-blemelor legate de menţinerea echilibrului dintreobligaţiile familiale și cele profesionale și al pre-judecăţilor existente la nivel local. Acordarea aju-toarelor de minimis în cadrul programului se vaface numai cu respectarea criteriilor privind aju-torul de minimis prevăzute de Ce.

Schema de minimis urmărește îmbunătăţireaperformanţelor economice ale întreprinderilorexistente conduse de femei, stimularea auto-an-gajării și creșterea numărului de femei întreprin-zător în cadrul comunităţilor de afaceri, dezvolta-

rea capacităţii și a spiritului antreprenorial în rân-dul femeilor, creșterea numărului de noi locuri demuncă create în cadrul structurilor economice pri-vate conduse de femei și a beneficiilor aduse eco-nomiei naţionale.

Schema se aplică pe întreg teritoriul Româ-niei, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.

Bugetul alocat schemei de minimis pentruanul bugetar 2016 este de 500.000 de lei. Prinacest program se finanţează implementarea celormai bune planuri de afaceri depuse de femeile an-treprenor. Valoarea alocaţiei financiare nerambur-sabile este de maximum 90% din valoarea totală acheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv tVA) și nupoate depăși suma de 50.000 de lei/beneficiar.

Prin implementarea programului în anul 2016se estimează acordarea de ajutor de minimis unuinumăr minim de zece beneficiari. Ajutorul de mi-nimis acordat prin această schemă nu poate să de-pășească plafonul de 200.000 de euro pe durata atrei exerciţii financiare pentru o întreprindereunică și de 100.000 de euro pe durata a trei exer-ciţii financiare pentru beneficiarii care desfășoarăactivităţi de transport de mărfuri în contul terţilorsau contra cost.

Schema este valabilă până la 31 decembrie2016, plăţile în cadrul schemei de minimis vor fiefectuate până la 31 decembrie 2016.

Sursa: bursa.ro

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.bursa.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE



Programul Comerţ 2016: Bugetul alocatschemei de minimis este 21,05 milioane de lei

Aplicaţia online de înscriere a»planurilor de afaceri în programul dedezvoltare a activităţilor de comercializarea produselor și serviciilor de piaţă a fostdeschisă marţi, de la ora 10:00, conformsite-ului direcţiei Politici Antreprenoriale,din subordinea Ministerului economiei.

Programul de dezvoltare a activităţilor de co-mercializare a produselor și serviciilor de piaţăeste un program multianual de încurajare și de sti-mulare a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlo-cii, implementat de Ministerul economiei, Comer-ţului și Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. Acordareaajutoarelor de minimis în cadrul Programului Co-merţ 2016 se va face numai cu respectarea crite-riilor prevăzute de regulamentele Ce.

obiectivul principal al schemei de minimis îlconstituie sprijinirea operatorilor economici, so-cietăţi și societăţi cooperative, prin facilitarea ac-cesului la finanţare, în scopul îmbunătăţirii perfor -manţelor economice și tehnice ale acestora, urmă -rind adaptarea la cerinţele determinate de statu-tul României ca stat membru al uniunii europene,prin creșterea nivelului de competitivitate, crea-rea și menţinerea locurilor de muncă, sporirea pro-tecţiei consumatorilor și securităţii alimentare.

Schema de minimis urmărește întărirea capa-cităţii operatorilor economici de promovare a pro-duselor și serviciilor de piaţă și dezvoltarea și mo-dernizarea activităţii comercianţilor și prestatori-lor de servicii de piaţă. Schema se aplică pe întregte ritoriul României, în toate cele opt regiuni dedez voltare.

Bugetul alocat schemei de minimis pentruanul bugetar 2016 este de 21,049 milioane de lei.

Prin implementarea programului în anul 2016se estimează acordarea de ajutor de minimis unuinumăr de minim 156 de beneficiari. Schema estevalabilă până la 31 decembrie 2016, iar plăţile încadrul schemei de minimis vor fi efectuate pânăla 31 decembrie 2016.

Ajutoarele de minimis pot fi cumulate cu aju-toare de minimis acordate în conformitate cu alte

regulamente de minimis în limita plafonului de200.000 de euro (100.000 de euro pentru întreprin-derile care efectuează transport rutier de mărfuriîn contul terţilor sau contra cost) echivalent în lei.

Ajutoarele de minimis nu se cumulează cu aju-toarele de stat acordate pentru aceleași costurieligibile sau cu ajutoarele de stat acordate pentruaceeași măsură de finanţare prin capital de risc,dacă un astfel de cumul ar depăși intensitatea sauvaloarea maximă relevantă a ajutorului stabilităpentru condiţiile specifice ale fiecărui caz de unregulament sau de o decizie de exceptare pe ca-tegorii adoptată de Comisie.

Înscrierea în program, solicitarea acordului deprincipiu pentru finanţare și completarea planuluide investiţii în vederea obţinerii finanţării se faconline, pe pagina web www.aippimm.ro.

Sursa: bursa.ro

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.aippimm.rohttp://www.bursa.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Bani europeni pentru româniicare vor să intre în afaceri

Românii care vor să-și deschidă»afaceri pot primi bani europeni - până la40.000 de euro, în cadrul noii scheme„România Start-Up Plus”.

Mfe a lansat, la începutul săptămânii trecute,spre consultare publică, Ghidul Programului cu oalocare de 105 milioane de euro din PoCu.

Mecanismul de finanţare: în momentul sem-nării contractului cu administratorul schemei deantreprenoriat, viitorul antreprenor primește osubvenţie în valoare de maximum 24.000 de euro,reprezentând prima tranșă de finanţare. A douatranșă de finanţare, în valoare de maximum 16.000de euro, va fi acordată dacă antreprenorul reali-zează venituri brute echivalente cu jumătate dinvaloarea primei tranșe.

Potrivit unui comunicat, Mfe a gândit un sis-tem de stimulare a start-up-urilor ce realizeazăperformanţă în vânzări.

„Acest mecanism de finanţare, în tranșe, repre-zintă un pas către o finanţare mai inteligentă, adap-tată realităţii economice. Sprijinul nu mai este doarun indicator numeric cantitativ, el devine un instru-ment de impulsionare a antreprenorilor care înre-gistrează rezultate în faza incipientă a afacerilorlor”, a declarat secretarul de stat dan Barna.

Prin finanţarea proiectelor de antreprenoriatdin Programul „România Start-Up Plus”, Ministerulfondurilor europene și-a propus:

crearea a peste 2.000 de noi locuri de muncă;•finanţarea a peste 1.500 de întreprinderi mici•

și mijlocii;peste 10.000 de persoane formate în domeniul•

educaţiei antreprenoriale.Schema pentru start-up-uri poate fi derulată de

autorităţile publice locale, camerele de comerţ,furnizorii de servicii de formare profesională con-tinuă, universităţile și onG-uri, care pot apli capentru a fi administratori de schemă. Conform Ghi-dului, grupul ţintă este format din persoane fizicecare intenţionează să înfiinţeze o afacere: șomeri,persoane inactive sau persoane care au un loc demuncă și înfiinţează o afacere în scopul creării denoi locuri de muncă. Mfe reamintește că accesulla finanţare al întreprinderilor din România esteprintre cele mai reduse din ue, doar 2% din între-prinderile din România - faţă de 8%, media euro-peană - accesând granturi sau credite subven -ţionate în 2015, conform sondajului SAfe al Comi-siei europene. Propuneri și recomandări pe margi-nea ghidului „România Start-Up Plus” se pot facepână în data de 25 iulie 2016.

Sursa: euractiv.ro

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://euractiv.ro

Vara aceasta, timp de două săptămâni, turneulinternaţional CoMeSAd BCR oPen va transformamunicipiul reședinţă al judeţului Argeș în principa-lul pol al tenisului profesionist din România.

turneul ce va avea loc la Pitești face parte dincategoria Itf futures, fiind organizat de cătrefirma CoMeSAd, ediţiile din acest an având ca par-tener principal și BCR-ul. Meciurile se vor disputala Baza sportivă CoMeSAd - Pitești (AleeaPetroliștilor, nr. 6, Pitești), după cum urmează:

• 16 – 23 iulie 2016 – ediţia a III-a; • 30 iulie – 6 august 2016 – ediţia a IV-a.fiecare dintre ediţiile de anul acesta este do-

tată cu premii în valoare de 10.000 de dolari.Sursa: ziarobiectiv.ro

Conform autorităţilor publice lo-cale, municipalitatea plănuiește inves-tiţii de 47,9 milioane de lei, în acest an,din care 28,56 milioane de lei pentruproiecte noi. Cheltuielile pentru asfal-tarea străzilor se ridică la 3,34 milioanede lei, cele pentru reţeaua de apă, la1,26 milioane de lei, iar cele pentru re-ţeaua de canalizare, la 3,13 milioanede lei. „Primăria Călărași a depus apli-caţii privind reabilitarea termică a blo-curilor de locuinţe, semnând 4 con-tracte de finanţare în cadrul POR 2007– 2013”, a declarat primarul municiciu-lui, daniel drăgulin, adăugând: „Con-form metodologiei stabilite prin Ghi-dul solicitantului, municipalitatea par-ticipă la cofinanţarea proiectelor cu10% și 20% din valoarea eligibilă a fie-cărui proiect și cu 50% la cofinanţareacheltuielilor neeligibile”.

Sursa: bursa.ro



INFO

JUD

EȚE

Piteşti, capitala tenisiului:Turneul internaţional COMESAD BCR OPEN!

Argeş

Primăria Călăraşivrea fonduri europene pentru reabilitarea termică

a clădirilor publice

Călăraşi

http://www.ziarobiectiv.rohttp://www.bursa.rohttp://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.ro



INFO

JUD

EȚE

Reprezentanţii Cj dâmboviţa au anunţat decurând că bugetul total de investiţii preconizat deConsiliul judeţean pentru acest an este de 63,8 mi-lioane de lei, din care suma de 46,7 milioane delei va merge către derularea proiectelor în conti-nuare, în timp ce doar 6 milioane de lei vor fi in-vestite în lucrările noi.

Cele mai mari investiţii noi ce vor fi derulateîn 2016 sunt pentru obiective de dezvoltare publicăși infrastructură rutieră, aceștia menţionând im-

plementarea în cadrul Programului operaţional Re-gional 2014 - 2020 a obiectivului „Dezvoltarea in-frastructurii de transport din judeţul Dâmboviţa,prin modernizarea DJ 720, DJ 720B, DJ 711 și DJ101B, pe traseul limită judeţ Prahova - Moreni -Gura Ocniţei - Răzvad - Ulmi - Târgoviște - Comi-șani - Bucșani - Băleni - Dobra - Finta - Bilciurești- Cojasca - Cornești - Butimanu - Niculești - limităjudeţ Ilfov”.

Sursa: bursa.ro

CJ Dâmboviţa pregăteşteproiecte europene de 60 de milioane de euroDâmboviţa

Cea de-a patra ediţie a Şcolii de vară interna -ţională de arhitectură s-a desfășurat la Giurgiu, înperioada 11 - 17 iulie.

tema celei de-a IV-a ediţii a școlii de vară deanul acesta a fost „Valorificarea turistică a poduluiBizetz și revitalizarea zonei adiacente”. Rezulta-tele școlii de vară vor fi prezentate într-o expoziţieviitoare.

organizatorii acestei activităţi au fost Primă-ria Municipiului Giurgiu, prin Compartimentul Ar-hitectură urbană și Amenajarea teritoriului, în co-laborare cu universitatea de Arhitectură și urba-nism „Ion Mincu” București, universidad de Ali-cante, escola tecnica Superior d’Arquitectura deBarcelona.

La ediţiile anterioare au fost trasate direcţiilede conservare și restaurare a Cetăţii Giurgiu (temăabordată în cadrul a două ediţii ale școlii de vară),precum și de realizare a unui centru social suste-nabil la Complexul „Stejarul”.

toate sugestiile și propunerile elaborate în ca-drul școlii de vară urmează a fi puse în practică înperioada viitoare, de ele urmând să beneficiezetoţi giurgiuvenii.

Sursa: giurgiuonline.net

Preocupări pentruvalorificarea turistică

a podului Bizetz

Giurgiu

Parcul Hermes din Slobozia a fost gazda uneipremiere absolute în perioada 9 - 10 iulie - primaetapă de 2X din România a competiţiei dB Drag Ra-cing. Concursul a adunat la start peste 50 de auto-mobile, iar supremaţia celor două secţiuni, bass raceși SPL, a fost intens disputată. este a șasea oară cândParcul Hermes găzduiește o competiţie de acest gen,competitorii venind din toate zonele ţării.

dB Drag Racingeste o competiţie auto de sunet,al cărei scop principal este de a desemna autoturis-mul cu sistemul audio cel mai puternic. Slobozia agăzduit la sfârșitul săptămânii trecute, în premierănaţională, o ediţie 2X. Potrivit organizatorilor, astaînseamnă „un număr dublu de puncte” faţă de com -petiţiile obișnuite. Vasile Petrașcu, președintele dBDrag Racing România are 27 de ani neîmpliniţi și cre -de că acest sport are un viitor frumos, afirmând că„este o etapă live, care se difuzează pe internet...Sunt, de fapt, două competiţii, una de bass race șiuna de SPL. Bass race înseamnă să păstrezi o anu-mită frecvenţă a decibelilor timp de 30 de secunde.Iar SPL înseamnă maximum de putere pe care îl poa -te oferi sistemul audio al unei mașini”. Competiţiaare reguli stricte și o disciplină de fier. Pentru acâștiga, nu este nevoie doar de un sistem audio bun,ci și de experienţă competiţională.

Sursa: independentonline.ro

Tuning Fest,la Parcul Hermes

din Slobozia

Ialomiţa

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.bursa.rohttp://giurgiuonline.nethttp://www.independentonline.ro



INFO

JUD

EȚE

două dintre orașele din judeţul Prahova se potlăuda că fac parte din grupul select al așezărilorcu cel mai curat aer de pe planetă!

Breaza: Încă din anul 1928, orașul din judeţulPrahova este staţiune balneoclimaterică, iar aicipoţi respira aer curat datorită ozonului și ionilornegativi, cu efect terapeutic.

Slănic: Salina din localitate se află la aproxima-tiv 100 de kilometri de București. Încă din 1853, sta-

ţiunea a devenit cunoscută, mai ales că a fost decla-rată de interes naţional. Aici există un volum imensde sare excavată: de 2,9 milioane de metri cubi, faptce a dus la formarea a 14 încăperi trapezoidale, întotal 80.000 de metri pătraţi. Înăuntru, temperaturanu depășește 13 grade Celsius, iar umiditatea estede aproximativ 60%, ceea ce înseamnă că aerosoliisalini au efecte benefice asupra organismului.

Sursa: ziarulprahova.ro

Breaza şi Slănic, printre oraşelecu cel mai curat aer de pe planetă!

Prahova

Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură te-leorman a demarat acţiunea de organizare a târ-gului naţional pentru Agricultură Agralimex 2016,manifestare ce a ajuns deja la cea de-a XXVI-aediţie. este cel mai important târg-expoziţie detractoare, mașini agricole și utilaje pentru indus-tria de procesare a cerealelor din partea de sud aţării, interesul faţă de acest eveniment economicde excepţie din partea fermierilor și a mediului deafaceri din judeţ și din ţară fiind demonstrat deexistenţa târgului o perioadă atât de îndelungatăde timp.

În acest an, după cum precizează președinteleCamerei de Comerţ, Industrie și Agricultură tele-orman, inginer Marin niculcea, târgul Agralimexva avea loc în perioada 18 - 21 august, în centrulmunicipiului Alexandria.

Succesul de la ediţiile anterioare este de-monstrat și de participarea unui număr mare defirme constructoare și de distribuţie de tractoareși de mașini agricole de ultimă generaţie, dar și decompanii din sectoarele conexe, precum și de in-teresul manifestat de către vizitatori care, odatăcu utilajele agricole ultraperformante, au pututlua cunoștinţă și de noile tehnologii agricole.

Pentru ca o asemenea manifestare economicăde tradiţie și anvergură să se bucure de succes,conducerea Camerei de Comerţ, Industrie și Agri-

cultură teleorman, prin departamentul târguri șiexpoziţii, a început pregătirile necesare. Semenţine un contact permanent cu firmele care și-au manifestat deja intenţia de a participa la ac-tuala ediţie a Agralimex, dar se fac și demersurilenecesare pentru a face cunoscută invitaţia de par-ticipare și de către alte companii de producere șicomercializare de tractoare și utilaje agricole per-formante, de seminţe și inputuri pentru agricul-tură, de către firme recunoscute la nivel naţionalși european care promovează noi tehnologii agri-cole, de către firme de consultanţă agricolă șibănci care se ocupă de creditarea activităţii dinagricultură.

Sursa: ziarulmara.ro

La Alexandria au începutpregătirile pentru cea de-a XXVI-a ediţie

a Târgului Agralimex

Teleorman

foto arhivă

http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://www.ziarulprahova.rohttp://www.ziarulmara.ro



REVISTA PRESEI

Bursa / 12 iulie 2016

jurnal de Argeș / 14 iulie 2016 Bursa / 12 iulie 2016

Actualitatea de Călărași / 11 iulie 2016


newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

Agenţie și de către Ministerul dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice,în vederea promovării Programului operaţional Regional.

Pe lângă aceste noutăţi, se dorește informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre aleReţelei de Informare ReGIo Sud Muntenia

și despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poștal 910164, mun. Călărași, jud. CălărașiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanArgeș, sediul Consiliului judeţean Argeș: PiaţaVasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Pitești,jud. Argeș; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean DÂMBOVIȚAAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeandâmboviţa, sediul Consiliului judeţeandâmboviţa: Piaţa tricolorului, nr. 1, et. IV, cam.90, 100 și 101, mun. târgoviște, jud. dâmboviţaTel./fax / 0345/100.018, E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai Viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean IALOMIȚAAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanIalomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. IV,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. IalomiţaTel./fax / 0343/101.139E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanPrahova, B-dul Republicii, nr. 2-4, et. VI, cam.626/627, mun. Ploiești, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanteleorman, sediul Consiliului judeţeanteleorman: Str. dunării, nr. 178, parter,mun. Alexandria, jud. teleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călărași, jud.Călărași, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / [email protected]

Editor / Direcţia Dezvoltare şi Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN -director adjunct, Cristina RADU - șef ServiciuComunicare, Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea DOBRESCUPLOEŞTEANU, Şerban GEORGESCU, FlorentinGEORGESCU, Mircea MARINACHE, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected], Website / www.adrmuntenia.ro,regio.adrmuntenia.roData publicării / 18 iulie 2016

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituţia și activităţile pe caredumneavoastră le desfășuraţi. dacă sunteţi interesaţi

să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugămsă ne transmiteţi un scurt material de informare

(maxim 1.500 de ca ractere cu tot cu spaţii), împreunăcu 1 - 2 poze, cel târziu până vineri, la ora 12:00,acesta urmând să fie publicat în viitoarea ediţie

a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa

de e-mail [email protected] va fi publicat pe site-ul Agenţiei(http://regio.adrmuntenia.ro) și va fi distribuit

electronic săptămânal tuturor membrilor Reţelei deInformare ReGIo Sud Muntenia, membrilor Consiliuluipentru dezvoltare Regională Sud Muntenia, consiliilor

judeţene și locale și prefecturilor din regiune,Ministerului dezvoltării Regionale și Administraţiei

Publice, reprezentanţilor mass-mediade la nivelul regiunii Sud Muntenia și site-urilor

dedicate (portalurilor de știri economice), precumși publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769,

fax: 0242/313.167.
http://www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.ro

documentul cadru de implementare a axei prioritare 4, lansat spre … · prahova /breaza și...

Documents